RC NR 096 Septembrie 2013 PDF

din sumar Construcþiile, motorul oricãrei creºteri
ºi dezvoltãri economice, sunt aproape de a-ºi da

obºtescul sfârºit în societatea noastrã.
Cauza? Nu sunt investitori ºi deci, bani!
ed!torial
Editorial: Furtul… sport naþional! 3 De ce? Pentru cã banii încap pe mâna
Constructori care vã aºteaptã: sau mai bine zis intrã în averile “bãieþilor deºtepþi”.
ERBAªU SA C2 Cã este aºa ne-o aratã ºi Premierul Guvernului care,
AEDIFICIA SA C4
ori de câte ori se referã la realizãrile Executivului,
HIDROCONSTRUCÞIA SA: Domenii de activitate
totul se reduce la o simplã frazã:
ale companiei - construcþii de gospodãrie
comunalã ºi ecologice 4, 5 “Am reuºit sã mai reducem furturile…!”
PSC: Cumpãrarea unei locuinþe -
între exuberanþã, bucurie ºi risc! 6, 7 Furtul… sport naþional!
MAPEI: Reabilitarea viaductului „Valea lui Stan” -
Reparare. Consolidare. Protecþie 8 - 12 Ce oinã, ce horã, ce
DOKA: Sistem de protecþie perimetralã sârbã? Astea-s de-ale fol-
pentru cofraje ºi construcþii 14, 15 clorului, fie cã este vorba de
Teatrul Naþional I. L. Caragiale Bucureºti (VI) - baseball-ul românesc sau
Concepte în proiectarea iniþialã ºi actualã de bãtutul þarinei ori a
a teatrului 16 - 18 podelelor sub tãlpile celor
SAMENT INTERNAÞIONAL: înfierbântaþi pe la diverse
Sisteme performante pentru ventilare 19 chefuri ori spectacole.
INJECTOFORAJ DRILLING TOOLS - De aproape un sfert de veac noul sport românesc este
Comacchio Drilling Hi-Tech NEXTECH 20, 21 FURTUL, nu pentru toþi dar pentru o bunã parte dintre
DARA CONSTRUCÞII: Înlocuirea rosturilor conaþionalii noºtri. De ce revin sistematic asupra acestui
de dilataþie ºi a aparatelor de reazem subiect? Pentru cã el, furtul, a devenit de nestãpânit pe toatã
la podul peste râul Olt de la Hoghiz 22, 23 ierarhia celor ce ne înconjoarã. Furt din cauza cãruia suferã
IRIDEX GROUP PLASTIC: þara, dar mai mult oamenii din afara categoriei celor „deºtepþi“.
VOLTEX® - o soluþie versatilã Nu-i vorba aici numai de cei ce îngroaºã substanþial adminis-
pentru hidroizolarea fundaþiilor 24, 25 traþia sau de cei “aleºi” în Parlament ori cei care s-au aciuat
O propunere concretã pe la diverse formaþiuni politice de unde profitã (ºi prin furt)
pentru creºterea finanþãrii de tot ceea ce se poate însuºi ilegal. De ochii lumii, “oglinda”
sectorului de construcþii 26 priceperii unei pãrþi dintre cei cu funcþii este consemnatã în
KONE: Ascensoare care reduc costurile aºa-zisele declaraþii de avere, un teren de etalare a unor
ºi economisesc spaþiul 27 avuþii nemãsurate obþinute într-un timp record dupã anul
LAFARGE, Furnizorul complet
1990 încoace.
pentru lucrãri mari de infrastructurã 28, 29
Cât de cât ei sunt oarecum la vedere. Spre deosebire de
alþii… albi sau bruneþi care se lãfãie în huzur fãrã ca aceasta
Îmbunãtãþirea caracteristicilor fizice ºi mecanice
sã deranjeze pe cineva, în principal pe cei plãtiþi de noi toþi sã
ale loessului compactat
apere avuþia þãrii. “Spectacole”, adevãrate spectacole de un
prin adaos de materiale minerale 30 - 33
ridicol fãrã margini ne oferã televiziunile din lipsã de alte
ROMDRIL, dealer exclusiv Fraste în România 34, 35
subiecte sau poate “interesate” sã ne informeze pe mai toate
Metode perfecþionate de calcul ºi interpretare “canalele” lor despre botezurile, cumetriile sau cununiile unor
a încercãrilor complexe analfabeþi, dar cu dare de mânã pentru un lux exagerat, pen-
pe elemente de fundare în adâncime (II) 36 - 40
tru maneliºtii la modã, pentru maºini ultimul rãcnet, pentru
POPP ªI ASOCIAÞII: Soluþii pentru structuri sigure 41 etalarea unor cantitãþi enorme de bijuterii ºi câte ºi mai câte.
GEOBRUGG: DELTAX® - saltul cuantic Aþi vãzut oare ca dupã o nuntã de un fast jenant sã inter-
împotriva cãderilor de pietre 41 vinã cei în drept ca din curiozitate sau spirit de adevãr sã
ALUPROF: Sisteme din aluminiu vadã de unde au aceºtia atâta bãnet cu care sfideazã lumea
pentru uºi glisante ºi pliabile 42, 43 ºi bunul simþ? N-aþi vãzut ºi n-o sã vedeþi pentru cã cei plãtiþi
BAUDER: Totul verde – totul sigur – de noi sunt în cârdãºie cu autorii a tot felul de ilegalitãþi! Rar,
totul dintr-o singurã sursã 44, 45 foarte rar ºi cu “grijã” sunt date câteva exemple de corupþie
Cartea mea - Felician Eduard Ioan HANN 46, 47 din poliþie sau justiþie dar n-am cunoºtinþã despre finalizarea
3M: Fluidul pentru stingerea juridicã a unor asemenea cazuri. ªi atunci? Atunci se
incendiilor 3MTM NOVECTM 1230 48, 49 desfãºoarã pe mai departe FURTUL sub toate formele lui, cu
MULTIBETON: Sã construim prioritate cel din avutul þãrii. Consecinþa este la îndemâna
o casã ecologicã! 50, 51 oricãrui om cu mintea la cap: lipsa fondurilor pentru
EDELWEISS: Servicii în construcþii 52, 53 desfãºurarea unor activitãþi economice reale ºi eficiente.
AZUR: Vopsea lavabilã superlucioasã Dupã 1990, începuserã sã ia avânt destul de vizibil con-
cu putere mare de acoperire 55 strucþiile, activitate care s-a oprit, din pãcate, iar decontãrile între
KLEEMANN: Campioni la înãlþime parteneri sunt ºi astãzi cauza principalã pentru încetarea
ºi tehnologie în Europa 56, 57 parþialã a activitãþii sau falimentul aproape generalizat.
KOBER: Lacuri protectoare pentru lemn 57 Pãi, dacã Guvernul prin mijloacele ºi instituþiile sale nu
Personalitãþi româneºti în construcþii - iau mãsuri radicale ºi, deci, fãrã milã împotriva iliciþilor, ne
Eduard HANGANU 58, 59 vom bãlãci în continuare în aceeaºi situaþie fãrã ieºire.
VIACON TECHNOLOGIES: Produse ºi servicii
Ieºirea nu este cum se spunea cândva la cinematogra-
pentru infrastructura rutierã 59
fele din centrul Capitalei, „prin Sãrindar”, ci prin stoparea severã
a furtului ºi a autorilor lui!
GLULAM: O valorificare superioarã
a lemnului în construcþii 60, 61
Ciprian Enache
Studiul unei alunecãri de teren 62 - 65
Cumpãrarea unei locuinþe -
între exuberanþã, bucurie ºi risc!
dipl. ing. Adriana IFTIME - atestat MDRAP Responsabil Tehnic cu Execuþia, vicepreºedinte PSC
Am avut norocul ca, încã din primii ani de angajat la stat, adicã dupã ce mi-am luat, cum se spune,
„soarta în propriile mâini“, sã aflu ºi sã conºtientizez cã una dintre cele mai importante investiþii materiale
pe care o realizeazã un om într-o viaþã (poate cea mai importantã) este aceea de a construi (cumpãra) o
casã. De altfel ºi înþelepciunea popularã ne transmite, din generaþie în generaþie, mesajul cã un om este pe
deplin realizat dacã ºi-a construit o casã, a sãdit un pom ºi a fãcut un copil.
Ca inginer constructor, gãsesc cã este necesar sã privesc mai îndelung spre prima recomandare, aceea
referitoare la casã. ªi de ce nu aº face-o atâta timp cât sunt preocupatã ºi îngrijoratã de ceea ce se întâm-
plã în acest sector al economiei în ultimii 20 de ani?
Deunãzi, o bunã prietenã din a fost faptul cã nu am reuºit sã aflu

provincie m-a rugat sã-i dau o mânã detalii tehnice despre aceste imobile.
de ajutor: bãiatul ei, un tânãr la Investitorul: În toate situaþiile,
început de carierã, cu o preocupare investitorul a fost o persoanã privatã,
deosebitã în profesia sa, ar dori sã-ºi fãrã nicio legãturã cu meseria de
cumpere o locuinþã în Bucureºti constructor, uneori membri ai unor
însã, dupã ce a vizionat mai multe familii înrudite, foarte numeroase.
apartamente, simte nevoia unui sfat Argumentele forte de convingere
profesionist. Am acceptat cu bucurie pentru a le cumpãra apartamentele
ºi am pornit vizitele prin Bucureºti, erau acelea cã în imobilul respectiv
mai întâi în sectorul 1 al Capitalei. ºi-au cumpãrat locuinþe tot felul de
Dupã douã luni ºi zeci de aparta- INªI (personalitãþi, oameni din bãnci, Adriana IFTIME - vicepreºedinte PSC
mente vizionate nu pot decât sã actori, vedete, parlamentari etc).
Constructorul: Nu am reuºit sã Probabil cã un arhitect ºi un
scriu un articol pentru o revistã de inginer au existat iniþial pentru a
specialitate, spre disperarea pri- aflu niciun nume de constructor,
imobilele fiind realizate de „echipe întocmi documentaþia (sumarã), nece-
etenei mele ºi a bãiatului ei care au sarã obþinerii autorizaþiei de constru-
crezut cã vizioneazã câteva aparta- pricepute care au mai construit ºi în
altã parte”, sau „care au fãcut totul ire dar pentru detalii de execuþie ºi
mente, îl alege pe cel dorit ºi cineva urmãrirea lucrãrii beneficiarul nu a
de la fundaþie la acoperiº”. (În spe-
se va ocupa de acte. mai fost dispus sã-i plãteascã
cial aceastã ultimã propoziþie era de
Agentul imobiliar: Bineînþeles (lãsând la o parte cã se vedea în mai
naturã sã mã asigure de „calitatea
cã am apelat la agenþii imobiliare. multe locaþii repetarea cam aceluiaºi
lucrãrilor”, ºtiut fiind cã, în anii comu-
Agenþii imobiliari nu sunt preocupaþi, tip de proiect). Deºi am solicitat
nismului, nomenclatorul calificãrilor
de cele mai multe ori, decât de meseriaºilor în domeniul construc- peste tot sã vãd o planºã, un proces
semnarea contractelor de confi- þiilor cuprindea zeci de tipuri de cali- verbal de lucrãri ascunse, un proces
denþialitate, prin care te angajezi ca, ficãri specifice, fiind absolut imposibil verbal de faze determinante, certifi-
cel puþin o jumãtate de an, sã nu ca o persoanã sã se priceapã bine la cate de calitate etc. sau un proces
cumperi un apartament în blocul toate). Ceea ce ne mai era sugerat, verbal de recepþie la terminarea
vizionat cu ei. De altfel, nu au nicio ca sã ne liniºteascã, era faptul cã lucrãrilor acest lucru nu a fost posi-
preocupare pentru a servi ºi intere- muncitorii aparþineau unui cult reli- bil, cu toate cã „am fost asiguratã” cã
sele cumpãrãtorului în ceea ce gios care îi recomandã ca fiind toate acestea existã. Chiar ºi cartea
priveºte preþul ºi mai ales informa- „foarte cinstiþi”. Mã bucur din suflet construcþiei.
þiile tehnice despre construcþie. O cã muncitorii erau cinstiþi dar aº fi Imobilul: De regulã, aceste con-
singurã excepþie am întâlnit, când vrut sã aflu ce calificãri aveau ºi la strucþii de locuinþe, realizate la un
agentul imobiliar, care era ºi patronul ce se pricepeau cu adevãrat. regim de înãlþime de p+3 etaje, se
agenþiei, a avut o altã abordare. Ceea Proiectantul: Nu am reuºit sã aflã în zone cotate ca fiind foarte
ce m-a intrigat, însã, pentru cã mi-a aflu ceva despre proiectant, dar aici bune ale sectorului 1, unde regimul
anulat rolul meu în aceastã afacere, intervin cu o presupunere. de înãlþime este de max. p+3-4 etaje,
6 Revista Construcþiilor septembrie 2013

în apropiere de parcuri, cu acces la spusele unuia dintre investitori, felul de explicaþii, evident niciuna
mijloacele de transport, inclusiv acesta era „un fleac”, despre care nu credibilã. Ar fi fost în stare sã încerce
metrou, adicã tocmai ceea ce îþi poþi trebuia sã-l întreb. Înþeleg cã imobilul sã ne convingã chiar cã toate
dori (dar ºi în apropierea unor lacuri, nu se prãbuºeºte din cauza aceasta clãdirile de pe stradã sunt înclinate
ceea ce ridicã un semnal de atenþie dar de ce sã plãtesc un buiandrug ºi ºi cã blocul lui este bun, dar mãsurã-
privind natura/calitatea terenului de sã primesc, în schimb, douã bare de
toarea era clarã. Ba chiar este dis-
fundare). În imobil poþi avea surpriza 12 mm? Cine îmi va plãti reparaþia
pus sã corecteze aceastã înclinare.
plãcutã de a gãsi o faianþã, o gresie fisurilor care vor apãrea?
În cca 50% din cazuri, pe casa Evident cã trebuie sã ne punem
ºi, în general, finisaje care sã te
scãrii treptele sunt inegale. În afarã niºte întrebãri: DE CE SE ÎNTÂMPLÃ
încânte dar inginerul din mine nu
poate trece cu vederea lucruri care de faptul cã înþeleg cã pe acest AªA? CINE ÎL PROTEJEAZÃ PE
reprezintã încãlcãri grave de norma- ºantier nu s-a lucrat cu aparaturã de CUMPÃRÃTOR? CE-I DE FÃCUT?
tive ºi uneori, chiar bun simþ. Dupã mãsurat (atât de abundentã ºi vari- ªi pentru cã problema nu este,
ce ai dat o turã prin apartament, con- atã pe piaþã), vizualizez persoane în încã, luatã în seamã la modul cel mai
staþi cã este frumos dar mai puþin vârstã care riscã sã fie victime serios, chiar trebuie sã reamintesc cã
funcþional. În orice casã existã o aproape sigure. existã soluþii. Piaþa construcþiilor tre-
mãturã, o gãleatã, un lighean, un Am întâlnit uneori ºi invenþii: fini- buie integral reglementatã.
mop, un aspirator, toate necesare sajul din balcon era un material care Dacã mai era nevoie de o moti-
întreþinerii casei ºi pentru care legea se foloseºte pentru protecþia hidro- vare în plus, menþionez cã un nou
locuinþei 114/96, modificatã ºi com- izolaþiilor la terasele necirculabile studiu la nivel european, dat publi-
pletatã, prevede spaþii speciale de dar era „frumos” dupã spusele citãþii de cotidianul francez Le
depozitare. Dar cine se uitã la lege investitorului, chiar dacã, sub ochii Monde, confirmã faptul cã România
când construcþia de locuinþe este lui, noi am transportat pe tãlpile pan- se numãrã printre þãrile cu cel mai
doar o afacere a investitorului? Ceea tofilor o cantitate importantã din mare risc seismic de pe continent.
ce m-a urmãrit obsesiv au fost „bal- acest material pe parchetul din
Hãrþile date publicitãþii de cotidi-
coanele ucigaºe”. Cu o singurã sufragerie. Noroc cã nu era niciun
anul Le Monde aratã, la o primã
excepþie, toate balcoanele sunt lip- covor sau oricum, aspiratoarele sunt
din ce în ce mai performante. Lista vedere, precum cele de la meteo,
site de reborduri aºa încât orice
aceastor „fleacuri“, care au fost când este vorba despre caniculã.
lucru ce s-ar putea rostogoli sau ar
putea aluneca pe aceste balcoane observate de mine ºi care au consti- Culoarea care predominã în sudul
reprezintã un grav pericol pentru cel tuit piedici în luarea unei decizii din Europei, roºul, nu indicã însã
ce are ghinionul sã treacã în acel partea prietenei mele, foarte debu- caniculã la nivelul Europei, ci risc
moment pe trotuar sau ºi-a parcat solatã în acest moment, este mai seismic. ªi încã unul ridicat! Hãrþile
maºina lângã imobil. Nu mai lungã dar m-aº opri la ultima întâm- aratã cã, în viitorii 50 de ani, sunt
amintesc despre ce se va întâmpla plare. Dupã ce am vizionat un posibile miºcãri seismice puternice
cu faþadele dupã ce pe aceste bal- apartament ºi am concluzionat cã într-o mare parte a teritoriului
coane se va scurge apa din ploaie, putem trece cu vederea peste glafu- României. „Geografia generalã a seis-
din zãpadã sau chiar din spãlatul cu rile de la ferestre, mai scurte cu câte micitãþii pe continentul european este
apã în exces. Dar dacã ai ghinionul doi centimetri decât golul ferestrei, cã cunoscutã. Ea rezultã, în principal,
sã-þi cadã din mânã o sticlã cu orice sufrageria ºi un dormitor au inseratã din înfruntarea dintre plãcile tecto-
lichid, poate chiar colorat? La unul în pereþii exteriori niºte zidãrie din nice africanã ºi eurasianã. Pericolul
dintre imobile balustrada balconului cãrãmidã de sticlã (doar restul casei este mai puternic în Turcia, Grecia ºi
era montatã în exteriorul plãcii de este placat cu polistiren de 10 cm în Peninsula Balcanicã, în Italia ºi în
beton, la cca. 15 cm, iar prima barã grosime), cã balustrada de la balcon România”, scrie Le Monde, bazân-
orizontalã a confecþiei metalice se (evident fãrã rebord) este ruginitã,
du-se pe rezultatele studiului.
aflã la 20 cm pe verticalã, mãsurat cã plãcile de gresie din balcon, acolo
ÎN ACESTE CONDIÞII, CERTIFI-
de la placa de beton. L-am întrebat unde s-a fãcut prinderea balustrãzii,
sunt fisurate ºamd., am observat cã CAREA PROFESIONALÃ A SOCIE-
pe agentul imobiliar dacã se simte
confortabil stând în acest balcon sau placa de beton ce reprezintã tavanul TÃÞILOR DIN CONSTRUCÞII TREBUIE
dacã ºi-ar lãsa copilul sã se joace în (dalã groasã de 25 cm plus ºapa, ABORDATÃ LA MODUL CEL MAI
sufragerie cu uºa deschisã la balcon. dupã spusele investitorului) este RESPONSABIL. NU MAI EXISTÃ
Am gãsit ºi câteva zone unde înclinatã cu cca 2%, dupã mãsurãto- NICIUN MOTIV DE AMÂNARE A
tâmplãria interioarã nu era montatã rile pe care le-am putut face cu ce APROBÃRII PROIECTULUI DE ACT
ºi aceasta trãda faptul cã buiandrugii am gãsit la faþa locului. Asta a fost LEGISLATIV AFLAT DE CÂÞIVA ANI
lipsesc, fiind înlocuiþi cu bare de oþel- chiar picãtura ce a umplut paharul. PE MASA DE LUCRU A POLITICIE-
beton de dimensiuni variabile. Dupã Investitorul a cãutat sã ne dea tot NILOR.
PATRONATUL SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞII

B-dul Unirii, nr.70, bl. J4, Sc. 4, Ap. 130, et. 8, cam. C, Sector 3, Bucureºti
Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94
E-mail: office@psc.ro | Web: www.psc.ro
Reabilitarea viaductului „Valea lui Stan”
REPARARE. CONSOLIDARE. PROTECÞIE
Construcþia barajului ºi a hidrocentralei Vidraru
au început în anul 1961, odatã cu turnarea primei
bene metalice pline cu beton, coborâtã pe cabluri
metalice de la 180 m înãlþime. Monumentala con-
strucþie a fost inauguratã, dupã doar 5 ani, în anul
1966. Costurile acestei construcþii s-au ridicat la
1,4 miliarde de lei. În zilele noastre o astfel de con-
strucþie ar costa în jur de 450 milioane de euro.
La vremea respectivã, barajul Vidraru era al cin-
cilea baraj în arc din Europa. Deºi efortul financiar
depus pentru terminarea lucrãrii a fost uriaº, acesta
pãleºte în comparaþie cu costul în vieþi omeneºti:
dupã unele surse neoficiale, aproape 400 oameni
ºi-au pierdut viaþa în condiþii foarte grele de muncã.
În 1970 a început construcþia drumului Transfãgãrãºan (DN7C) care traverseazã munþii Fãgãraº,
trecând, la un moment dat, peste barajul Vidraru. Drumul, cu o lungime de 92 km, a fost inaugurat dupã
doar 4 ani. Viaductul Valea lui Stan, cu o vechime de aproximativ 42 ani, viaduct care face obiectul
acestui articol, a fost construit între anii 1968 ºi 1969, în cadrul lucrãrilor de amenajare ale acumulãrii
Vidraru.
Cei 42 de ani trecuþi de la con- Betonul de la baza stâlpului era dis- culeelor ºi pilelor, se putea observa
strucþie, rapiditatea execuþiei acestor trus în întregime, capacitatea por- transpunerea unor fisuri în asfalt
obiective, precum ºi calitatea slabã a tantã a stâlpului de preluare a (foto 2 – 5). Tablierul rigid compus
materialelor disponibile la acea eforturilor de compresiune fiind dintr-o grindã continuã casetatã
vreme, au atras dupã sine ºi apariþia serios afectatã, acest lucru con- prezenta, pe alocuri, fisuri.
defectelor de construcþie. Unele din- ducând la redistribuþia unor eforturi
tre ele sunt superficiale, altele au, suplimentare în ansamblul structurii.
însã, o influenþã negativã chiar din Influenþa acestui defect structural
punct de vedere structural. important îºi regãsea efectele în
Principalele probleme consta- restul structurii. Astfel, la nivelul cãii
tate au fost: de rulare, în zonele de îmbinare ale
1. La îmbinarea pilelor de sus-
þinere cu arcul podului, betonul nu a
fost vibrat corespunzãtor, segre-
gãrile fiind destul de pronunþate,
armãtura corodatã iar, pe alocuri,
chiar cu pierderi de masã. Cea mai
pronunþatã segregare a fost desco-
peritã la intersecþia stâlpului S1 cu
naºterea boltei capãt Vidraru (foto 1). Foto 1 Foto 2
continuare în pagina 10

urmare din pagina 8
Mecanismul de degradare a fost Mãsurile luate pentru soluþionarea
urmãtorul: anhidrida carbonicã (CO2) problemelor de mai sus au fost
din atmosferã, împreunã cu apa canalizate pe trei direcþii principale,
(H2O), duce la apariþia acidului car- Mapei fiind direct implicatã în exe-
bonic (H2CO3), care, la rându-i, cuþia primelor douã.
reacþioneazã cu hidroxidul de calciu 1. Mãsuri de consolidare structu-
(CaOH2) prezent în ciment, ducând ralã, cu mortare speciale de reparaþii
la apariþia carbonatului de calciu ºi þesãturi din fibrã de carbon.

2. Mãsuri de protejare anticoro-
(CaCO3); prin hidratare, acesta deter-
zivã a structurii din beton împotriva
minã o scãdere a nivelului pH-ului
agresiunii agenþilor atmosferici.
pastei de ciment din zona bazicã
Foto 3 3. Mãsuri de reparare a cãii de
(12-13) înspre zona acidã (chiar ºi
rulare, înlocuirea hidroizolaþiilor, tratarea
sub 9). Scãderea valorii pH-ului
rosturilor de dilatare, acoperirea
pastei de ciment în zona armãturilor,
asfalticã.
împreunã cu prezenþa oxigenului,
Mãsuri de consolidare structuralã,
favorizeazã apariþia procesului de
cu mortare speciale de reparaþii
oxidare a fierului: 2Fe + 3/2O2 + ºi þesãturi din fibrã de carbon
3H2O → Fe2O3 + 3H2O. Procesul de Mãsurile de consolidare structu-
oxidare (ruginire) a armãturilor fiind ralã s-au concentrat asupra stâlpului
expansiv produce o creºtere în volum S1, a cãrui bazã era puternic
a acestora. El induce eforturi meca- segregatã. Practic, betonul lipsea pe
nice în stratul de acoperire al armã- o bunã parte din secþiunea stâlpului.
turilor, ducând, în primã instanþã, la Curãþarea de ruginã a armãturilor
Foto 4
fisurarea acestuia ºi accelerând, în a fost efectuatã prin hidrosablare,
continuare, procesul de degradare. procedeu ales special pentru a nu
În final, stratul de acoperire a armã- induce vibraþii ºi degradãri supli-
turilor se exfoliazã, armãturile coro- mentare ale structurii.
deazã puternic ºi, cu timpul, încep PH-ul armãturilor s-a readus în
sã piardã din masa lor (foto 6). zona bazicã prin utilizarea unui mor-
În urma unei expertize tehnice, tar de pasivizare pe bazã de ciment

modificat cu polimeri, Mapefer 1K,
proiectul de reabilitare a fost elaborat
cu rol ºi de punte de aderenþã pentru
de cãtre proiectantul de specialitate
mortarele de consolidare aplicate
împreunã cu departamentul tehnic al
ulterior (foto 1).
SC Mapei România SRL.
S-a trecut, apoi, la refacerea sec-
Foto 5
þiunii din beton prin turnarea unui
2. Betonul a fost degradat de mortar de reparaþii structurale,
acþiunea agresivã a agenþilor chimici Mapegrout Colabile, cu proprietãþi
atmosferici, principala cauzã fiind mecanice similare cu cele ale beto-
acþiunea combinatã a anhidridei car- nului, clasa R4 de rezistenþã con-
bonice (CO2) cu cea a infiltraþiilor de form SR EN 1504-3 (Rc>45 N/mm2
apã (structura din beton nefiind pro- la 28 zile). Mortarul a avut o consis-
tejatã în niciun fel). Foto 6 tenþã fluidã ºi granulometrie micã

(dimensiunea maximã a granulei Dupã amorsare, suprafaþa s-a
2,5 mm) pentru a putea umple cât nivelat cu mortarul epoxidic tixo-
mai bine spaþiul (foto 7). tropic Mapewrap 12 (foto 10).
Operaþiunea urmãtoare a fost mon-
tarea mãnunchiurilor de fibre meta-
lice Mapewrap S Fiocco, cu scopul
de a asigura conlucrarea structuralã
a celor douã elemente (pila de Foto 13
susþinere ºi fundaþia) cu sistemul de Alegerea tipului de þesãturã din

consolidare pe bazã de fibre de car- fibrã de carbon a fost determinatã de
bon. Fixarea mãnunchiurilor din fibre faptul cã secþiunea consolidatã este,
Foto 7
de fapt, un nod structural în care se
s-a realizat cu rãºinã epoxidicã
Dupã refacerea secþiunii din dezvoltã toatã gama de eforturi: axi-
super fluidã Epojet (foto 11).
beton (foto 8), s-a trecut la amor- ale, forþã tãietoare, moment înco-
sarea suprafeþei pe care urmeazã voietor. Þesãtura aleasã a fost
sã se aplice þesãtura din fibrã de MapeWrap C QUADRI-AX 760/48.
carbon, folosindu-se rãºina epoxi- Un asemenea tip de þesãturã are
dicã Mapewrap Primer 1 (foto 9). fibrele de carbon dispuse pe patru
direcþii, ortogonale, douã câte douã
ºi poate prelua eforturi de pe toate
cele patru direcþii (foto 14).
Foto 11
S-a trecut, apoi, la etapa cea mai

importantã a intervenþiei de consoli-
Foto 8 dare ºi anume, montarea þesãturii

din fibrã de carbon. Primul pas a fost
impregnarea suprafeþei cu rãºinã epo-
Foto 14
xidicã fluidã Mapewrap 31 (foto 12).
Dupã montarea þesãturii din
fibrã de carbon, mãnunchiurile de
fibre din oþel s-au rãsfirat ºi au
fost lipite peste þesãtura din fibrã
de carbon, cu adezivul epoxidic
Foto 9 Mapewrap 31 (foto 15).
Foto 12
Aplicarea þesãturii din fibrã de

carbon s-a realizat numai dupã
impregnarea acesteia cu aceeaºi
rãºinã fluidã Mapewrap 31 (foto 13).
Foto 10 Foto 15
Revista Construcþiilor septembrie 2013 11
urmare din pagina 11
Mãsuri de protejare anticorozivã protecþie a fost aplicat, în proporþie
a structurii din beton împotriva de 90%, mecanizat, folosind pompe
agresiunii agenþilor atmosferici speciale (foto 17).
Dupã consolidarea structuralã a Dupã hidroizolare s-a trecut la
viaductului s-a trecut la repararea ºi aplicarea unui sistem de protecþie
flexibil cu dublu rol, atât estetic, cât
protejarea acestuia, pentru a-i creºte
ºi funcþional, pentru protejarea
durabilitatea în timp ºi pentru a mãri
împotriva razelor UV ºi a agresiu-
intervalul de recurenþã a reparaþiilor. Foto 16 nilor chimice. Sistemul a fost com-
Geometria structurii, cât ºi relieful pus din Malech, o amorsã acrilicã
Dupã finalizarea reparaþiilor, întrea-
specific în care se aflã viaductul, au micronizatã pe bazã de apã ºi o
ga structurã a fost protejatã cu o
fãcut ca aceste operaþiuni sã devinã vopsea acrilicã, flexibilã, Elasto-
hidroizolaþie bicomponentã, flexibilã,
foarte dificile. Toate lucrãrile au fost color Pittura. Sistemul de protecþie
pe bazã de ciment, Mapelastic
efectuate cu alpiniºti profesioniºti ºi a fost aplicat în întregime mecanizat
Smart, care oferã o protecþie ridicatã prin procedeul airless, cu ajutorul
s-a lucrat, aproape integral, cu
a structurii împotriva agresiunii unor pompe speciale (foto 18).
oamenii suspendaþi de corzi. Firma
agenþilor chimici. Totodatã, fiind
care a executat lucrãrile este un apli-
vorba despre o structurã cu boltã
cator autorizat al sistemelor de con-
flexibilã din beton armat, dublu
solidare Mapei, nefiind la prima
încastratã, cu tablier rigid, hidroizo-
lucrare de acest gen ºi anvergurã.
laþia are ºi capacitatea de preluare a
Sistemul Mapei de protejare anti-
fisurilor, atât cele dinamice (clasa
corozivã a betonului a fost urmãtorul:
B4.2: deschiderea fisurilor de la 0,2
s-a hidrosablat întreaga structurã
pânã la 0,5 mm), cât ºi cele statice
pentru a îndepãrta pãrþile de beton
(clasa A5: deschiderea fisurilor de Foto 18
friabile ºi degradate (foto 16); dupã
pânã la 2,5 mm). Întregul sistem de
hidrosablarea suprafeþei din beton, Toate aceste operaþii au necesi-
suplimentar, s-au curãþat armãturile tat aproximativ douã luni de muncã
expuse de ruginã ºi s-au pasivizat, intensã a tuturor pãrþilor implicate.
folosind mortarul de pasivizare Lucrãrile au fost executate în
perioada septembrie – noiembrie
Mapefer 1K. S-au efectuat, apoi,
2011, conducând la consolidarea
reparaþii ºi reprofilãri locale folosind întregii structuri ºi la transfor-
mortarul de reparaþii pe bazã de marea ei, dupã cum se poate
ciment, tixotropic, rezistent la sulfaþi, observa din foto 19 (înainte) ºi
Mapegrout T60. Foto 17 foto 20 (dupã).
Foto 19 Foto 20

Elemente de prindere
Sistemul este completat cu elementele de prindere practice cu care se pot satisface orice cerinþe - fixare de
planºee, trepte, suprastructuri ale podurilor; prindere pe cofraje de pereþi, planºeu sau platforme de lucru.
Funcþie easy-click
Funcþia easy-click permite montarea ºi demontarea
simplã ºi rapidã a montantului XP 1,20 m, fãrã scule,
având o siguranþã automatã contra ridicãrii.
Siguranþã certificatã
Sistemul de protecþie perimetralã corespunde
prevederilor EN 13374 ºi i s-a acordat marcajul GS
de cãtre un institut extern. Sunt disponibile informaþii
amãnunþite pentru utilizatori, precum ºi diagrame de
dimensionare, inclusiv încãrcarea din vânt.
Grilaj de protecþie XP
Grilajul de protecþie XP, zincat la cald, oferã mai
multã stabilitate ºi o duratã de viaþã mai lungã
datoritã ramei tubulare. Protecþiile inferioare inte-
grate ºi mânerele oferã siguranþã ºi flexibilitate, în
special în cazul lucrului la marginea planºeului ºi la
faþade.
Teatrul Naþional I. L. Caragiale Bucureºti (VI)
CONCEPTE ÎN PROIECTAREA INIÞIALÃ ªI ACTUALÃ A TEATRULUI
acad. prof. dr. arh. Romeo - ªtefan BELEA, membru corespondent al Academiei Române
În continuarea seriatã a descrierii conceptelor care au stat la baza elaborãrii cumulate (anii ‘70 ºi actualul
proiect) a proiectului T.N.B., ne vom ocupa, în acest articol, de zona de desfãºurare a spectacolului.
În accepþiunea curentã a tipurilor B. Anexele scenei, buzunarele, foarte variatã (trape etajate, încli-
consacrate de relaþie între zona pu- care asigurã schimbarea rapidã a nabile etc.) ºi culisante cu miºcare
blicului ºi cea de desfãºurare a decorului între actele piesei. Atunci orizontalã, dinspre scena principalã
spectacolului propriu-zis, se disting când condiþiile de arie nu permit con- spre buzunare.
trei variante: strucþia a douã buzunare laterale ºi În unele cazuri, trapele din
Sala de tip italian, în care scena a unuia de fund, se pot realiza numai scena principalã sunt încastrate
(ca loc de desfãºurare a spectacolu- douã buzunare (preferabil unul late- într-un tambur turnant, dotare mai
greoaie, dar care poate asigura un
lui) este imperios definitã ca o cutie, ral ºi cel de fund); existã, desigur, ºi
plus de schimbãri de decoruri ale
ca un volum, cu deschiderea spre cazuri frecvente în care scena nu
diferitelor acte.
publicul din salã. are decât douã buzunare laterale,
De cele mai multe ori, aceastã
În volumul propriu-zis, în plan, se dar, în acest caz, câmpul propriu-zis
miºcare circularã este realizatã prin
disting douã zone: de joc este privat de posibilitatea
dotarea scenei cu o turnantã
A. Scena propriu-zisã de joc, de asigurãrii, de la caz la caz, a unei
aºezatã pe una dintre culisante ºi
cele mai multe ori dotatã cu un turn a adâncimi mari pentru spectacole. folositã în funcþie de hotãrârea regi-
cãrui înãlþime se determinã în funcþie Dotarea tehnicã a acestui zorului ºi a scenografului.
de mulþi parametri, dar mai ales de ansamblu volumetric este diversã, Scena principalã de joc este se-
posibilitãþi, însã niciodatã sub un dar, în principal, planul orizontal al paratã de sala de spectacol (de la
hminim, determinat de tehnologia scenei principale are trape cu caz la caz) cu o cortinã metalicã
aleasã pentru scenã. miºcare verticalã de complexitate rezistentã la foc ºi, întotdeauna, cu

una sau douã cortine textile (una cu
acþionare verticalã ºi alta cu
acþionare orizontalã), separate de
buzunare prin cortine metalice, rezis-
tente la foc ºi izolatoare la zgomot.
Imediat în spatele planului
cortinelor sunt amplasaþi arlechinii,
care, în afarã de funcþia de pupitru
tehnic, iluminat al scenei, mai pot
servi ºi ca blendã de închidere a
câmpului de joc pe orizontalã; în plan
vertical, câmpul de joc se poate
închide (micºora pe înãlþime) cu un
oblon cu miºcare verticalã.
Turnul scenei asigurã posibilitatea

ridicãrii în el, de la nivelul scenei de
jos, a unor elemente de decor ºi
bare, rivalte cu reflectoare, ciclo-
ramã.
În sala de tip elisabetan, scena
(înconjuratã pe trei laturi de public),
sau în cea de tip arenã (înconjuratã
pe toate laturile de public), cele douã
tipuri nu necesitã decoruri ci, în cele
mai multe cazuri, numai recuzitã uºor
manevrabilã ºi care ºi obtureazã
câmpul vizual al publicului. De aici, în
mare parte, ºi un contact mai direct,
mai sculptural, mai epurat, cu jocul

actorului (este moºtenirea extraordi-
narã pe care ne-au lasat-o sec. IV î.H.
în Grecia ºi sec. XVI în Spania ºi
Anglia elisabetanã).
Ca exemplu de excelentã salã
elisabetanã este Teatrul Tyrone
Guthrie din Minneapolis, realizat în
anul 1962 (demolat de curând ºi
refãcut).
O salã de tip arenã de referinþã
este Arena Stage din Washington
(care oferã ºi o posibilitate de trans-
formare în elisabetan).
Remarcabilã coincidenþã: la
ambele, în perioade diferite, succe-
sive, a fost director Liviu Ciulei. Dacã
remarcãm faptul cã cele douã teatre
au marcat esenþial o perioadã de
mare efervescenþã teatralã în S.U.A.,
vom defini implicit, încã o datã, va-
loarea în lume a lui Liviu Ciulei.
În afara acestei sãli cu configu-
raþie fixã, trebuie amintitã categoria
sãlilor transformabile în douã sau
cele trei variante (italian, elisabetan
ºi arenã) ca ºi sãlile de tip atelier, a
cãror configuraþie este determinatã
de oamenii teatrului. Dintre sãlile

transformabile aº putea sã amintesc,
desigur, în primul rând, Sala Studio a
Teatrului Naþional Bucureºti, Sala
Pictura ºi Sala Micã a aceluiaºi
teatru, Sala Principalã a Teatrului
Naþional din Craiova, Loeb Drama
Center (Harvard University -
Boston), Sala Micã a Teatrului din
Mannheim etc.
Dintre sãlile de tip atelier:
Sala Atelier a Teatrului Naþional
Bucureºti, Sala Micã a Teatrului
Odeon din Bucureºti, Teatrul Total
al lui Saripinarli, Stadionul experi-

mental al Teatrului Naþional din
Budapesta etc.
În concluzie, la sãlile de tip trans-
formabil, deplasarea suprafeþei de
joc impune mãsuri speciale de
asigurare a acceselor, iluminãrii,
implantãrii de decoruri, amplasarea
cabinelor tehnice etc.
Aceste rânduri sunt numai o suc-
cintã trecere în revistã a variantelor
realizate sau numai proiectate ale
suprafeþelor de joc în raport cu
publicul.

Injectoforaj Drilling Tools -
Comacchio Drilling Hi-Tech
NEXTECH
Injectoforaj Drilling Tools prezintã, în premierã
pe piaþa româneascã, NEXTECH, produs de
Comacchio International SA. Acesta este un nou
brand al firmei Comacchio Drilling Hi-Tech SA.
NEXTECH este rezultatul studiilor ºi colaborãrii
dintre experþii italieni ºi elveþieni în domeniul forajelor.
Noua maºinã de foraj a fost conceputã pentru
lucrãri speciale în ºantiere dificile.
NEXTECH este o forezã hidraulicã pe ºenile cu
centralã integratã, proiectatã pentru ancoraje ºi con-
solidãri cu bare autoperforante.
Complet radiocomandatã, uºoarã ºi agilã, este
gânditã ca soluþie optimã pentru situaþii de ºantier difi-
cile, dintre cele mai variate.
Tehnologia cu bare autoperforante, recomandatã
pentru consolidarea maselor de rocã în galerii
stradale, feroviare ºi miniere, este utilizatã din ce în
ce mai des în lucrãrile de infrastructurã ºi construcþii
pentru micropiloþi, ancoraje ºi tiranþi provizorii.
Ancorajele cu bare autoperforante au urmãtoarele
avantaje:
forajul ºi instalaþia sunt rapide, deoarece, con-
comitent, se poate face ºi eventuala injecþie;
nu existã bare de foraj de recuperat;
instalare analoagã pentru orice tip de teren;
Drill Bits pentru orice tip de teren;
cavitatea barelor permite nu numai pasajul apei
sau al aerului în timpul forajului, dar ºi injectarea cu
lapte de ciment;
instalarea uºoarã în spaþii restrânse.
Pentru orice informaþie vã invitãm sã ne contactaþi la e-mail: office@injectoforaj.ro sau la

telefoanele: 0723.319.328; 0721.840.654.
Înlocuirea rosturilor de dilataþie
ºi a aparatelor de reazem
la podul peste râul Olt de la Hoghiz
ing. Marian MIHAI - SC DARA CONSTRUCÞII SRL
Lucrarea la podul de pe DN13, Km 53+808, peste râul Olt, în localitatea Hoghiz, a fost inclusã în programul
de investiþii al Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România ºi a fost executatã de
Direcþia Regionalã de Drumuri ºi Poduri Braºov.
Finanþarea a fost asiguratã prin programul BEI II ºi cu cofinanþare de la Bugetul de stat.
Proiectul tehnic de execuþie a fost întocmit de firma de proiectare SC PÖYRY ROMÂNIA SRL.
Lucrãrile de reparaþie a obiectivului

mai sus menþionat au avut la bazã
datele furnizate de Expertiza
Tehnicã întocmitã de prof. dr. ing.
Florian Burtescu. Amintim doar câteva
dintre degradãrile constatate:
• infiltraþii prin rosturile de execuþie
la placa în consolã;
• defecte de suprafaþã ale betonului
pe faþa vãzutã: culoare neuniformã,
pete, imperfecþiuni geometrice, res-
turi de cofraj etc;
• denivelãri ale suprastructurii ºi
ale cãii pe secþiunea transversalã
(parte carosabilã ºi trotuar), rezultate
în urma neconsumãrii deformaþiilor
de lungã duratã în betonul precom-
primat, de la darea în exploatare a
podului, în anul 2002, care sã
anuleze contrasãgeþile generate de
tehnologia de execuþie în consolã;
• banchete de rezemare la culei
cu umezealã ºi depuneri de praf;
• aparatele de reazem de pe culei
cu degradãri semnificative, care au
condus la tasãri diferenþiate între cei
doi pereþi ai casetei, evidenþiate mai
ales pe culeea Sighiºoara.
Degradãrile aparatelor de reazem
au condus la apariþia unor deplasãri
pe verticalã cu mult peste limitele
admise. Acest lucru a condus la dete-
riorarea dispozitivului de acoperire a
rostului de dilataþie.

Societatea DARA Construcþii a
executat lucrãrile de reparaþie, cu
tehnologii moderne ºi echipamentele
din dotare, þinând cont de specifica-
þiile din proiectul de execuþie ºi în
concordanþã cu procedurile tehnice
proprii de execuþie. S-au efectuat
reparaþii la infrastructuri, la intradosul
casetei din beton precomprimat,
lucrãri de înlocuire a cãii de rulare pe
pod (hidroizolaþie, ºapã de protecþie,
borduri, asfalt), înlocuirea parapetului
pietonal pe pod, reparaþii la sferturile
de con, la rigolele ºi casiurile pentru
preluarea ºi evacuarea apelor mete-
orice, înlocuirea aparatelor de reazem
ºi a dispozitivelor de acoperire a ros-

turilor de dilataþie.
Înainte de înlocuirea aparatelor de
reazem s-a executat pe culeea
Sighiºoara o verificare a reacþiunilor
cu sistemul de ridicare sincronã asis-
tatã de calculator, sistem deþinut de
DARA Construcþii. Cu aceastã ocazie,
s-a determinat ºi încãrcarea realã pe
culee ºi s-a constatat o micã rotire a
casetei cãtre amonte, fapt confirmat
ºi în momentul înlocuirii aparatelor de
reazem deteriorate, care prezentau
deformaþii neuniforme. De aceea, înlocu-
irea propriu-zisã a aparatelor de
reazem s-a realizat fãrã întreruperea
circulaþiei rutiere pe pod, folosind sis-

temul de ridicare sincronã asistatã de
calculator. Aceasta a permis contro-
larea, în permanenþã, a deplasãrilor,
atât în plan vertical cât ºi în plan ori-
zontal. Dispozitivele de acoperire a
rosturilor de dilataþie montate sunt din
neopren armat cu suflu de ± 200 mm
S400 PLUS produs de SOMMA.
Aparatele de reazem sunt fabricate
de aceeaºi societate ºi au urmã-
toarele caracteristici: pot prelua
încãrcãri verticale de 6.000 kN,
deplasãri orizontale de ± 200 mm,
deplasãri transversale de ± 150 mm
ºi rotiri de 0,01 grade.

O propunere concretã
pentru creºterea finanþãrii sectorului de construcþii
fãrã mãrirea gradului de îndatorare sau subvenþii de la stat
Alexandros IGNATIADIS B.Sc, M.A. - antreprenor de construcþii, economist
Pentru majoritatea observatorilor În condiþiile în care, dupã 4 ani de rece- aceºtia sã accepte poliþe de asigurare,
economiei româneºti, cu atât mai mult siune sãlbaticã, firmele de construcþii dacã aceºtia solicitã SGB.
pentru jucãtorii din piaþa construcþiilor, se confruntã cu lipsa de comenzi, cu Sistemul nostru bancar ºi autori-
suferinþa acestui sector din ultimii lipsa de capital ºi cu gradul mare de tatea de supraveghere a BNR deþin
4 ani este atât de evidentã încât nu îndatorare, o bunã parte a capitalului date exacte despre rata de default a
este nevoie de o analizã ºtiinþificã pen- existent este blocatã, sub formã de acestor instrumente. Aceste date pot
tru a fi demonstratã. Începând cu fina- garanþie, pentru emiterea acestor SGB. servi la cuantificarea exactã a riscului
lul anului 2008, situaþia firmelor de Dacã extindem exemplul la o pe care îi prezintã scrisorile bancare
construcþii a devenit din ce în ce mai perioadã de 3 ani, rezultatele aratã cã de bunã funcþionare, iar BNR poate
gravã, în fiecare an. valoarea garanþiei creºte în fiecare an permite colateralizarea SGB prin poliþe
Despre cauzele care au condus la cu 50.000 EURO. Astfel, în primul an de asigurare emise de asiguratori ºi
declinul sectorului construcþiilor s-au valoarea SGB este de 100.000 EURO, acceptate de bãnci comerciale, în locul
scris multe, aºa cã repetarea lor ar fi în al doilea an valoarea creºte la garanþiilor lichide sau imobiliare, fãrã
un exerciþiu redundant. Criza finan- 150.000 EURO, iar în al treilea an va- necesitatea de a crea provizioane.
ciarã, slaba capitalizare a bãncilor, loarea ajunge la 200.000 EURO. Firmele de asigurãri pot premia sau
balonul imobiliar, scãderea investiþiilor Scrisorile de garantare nu sunt penaliza constructorii, prin politica lor
publice în infrastructurã, retragerea instrumente clasice de platã, ci au rol de prime de asigurare, în funcþie de
capitalului privat speculativ se numãrã de asigurare pentru cazurile în care performanþele înregistrate de aceºtia
printre cauze. Dar care ar putea fi lucrãrile executate de constructor în execuþiile anterioare.
soluþiile? prezintã defecte. Beneficiarul someazã Raportându-ne la exemplul prezen-
Evident, în lumea realã nu existã constructorul sã remedieze defectele tat mai sus, constructorul poate cum-
remedii de tip piatrã filozofalã sau ºi în cazul în care acesta refuzã, se pãra o poliþã de asigurare de la o firmã
panaceu universal. Aºadar, soluþii pot solicitã executarea garanþiei de bunã de asigurare, pe care sã o prezinte
fi oferite numai în contextul resurselor funcþionare. bãncii. Banca acceptã poliþa ca full
Situaþiile de acest gen sunt foarte colateral pentru a emite o SGB în valoare
existente ºi limitate.
rare ºi aproape 98% din garanþiile de de 100.000 EURO. În felul acesta cei
Lichiditãþile constructorilor, blocate
bunã funcþionare sunt restituite integral, 100.000 EURO nu mai rãmân blocaþi
ani de zile în conturile beneficiarilor
dupã expirarea termenului stabilit prin ºi pot fi utilizaþi pentru finanþarea capi-
Sã presupunem cã o firmã de con-
contract. Faptul cã, pentru a asigura un talul de lucru. La rândul sãu, beneficia-
strucþii semneazã un contract de
risc de 2%, constructorii trebuie sã rul primeºte o garanþie bancarã, aºa
lucrãri, în valoare de 1.000.000 EURO
garanteze cu o sumã cu o valoare de cum primea ºi înainte.
cu termenul de livrare de un an de zile.
100% din capitalul de lucru, iar aceºti Bãncile, firmele de asigurãri ºi
Dupã semnarea contractului, construc- bani rãmân blocaþi sub formã de statul au de câºtigat din acest demers.
torul trebuie sã prezinte o garanþie garanþie, este un exemplu de ineficien- Bãncile pot emite mai multe garanþii ºi
bancarã în cuantum de 10% din valoarea þã grosolanã în utilizarea capitalului, în acelaºi timp, sã consolideze porto-
contractului, respectiv 100.000 EURO. ineficienþã favorizatã de stat în condiþii foliile de garanþii ale clienþilor, crescând
Instrumentul este numit „Garanþia de de penurie financiarã. La nivelul econo- gradul de acoperire pentru credite.
bunã execuþie“ SGB (Scrisoare de miei româneºti, între 600.000.000 EURO Firmele de asigurãri îºi extind piaþa ºi,
garanþie bancarã) ºi este valabil pe - 1.000.0000.000 EURO sunt blocaþi astfel, gama de produse. Statul nu tre-
durata derulãrii contractului. sub formã de garanþii. buie sã subvenþioneze sectorul con-
Dupã recepþia lucrãrii, constructoru- Cum poate fi uºuratã strucþiilor, iar BNR nu trebuie sã
lui îi este returnatã „Garanþia de bunã povara constructorilor? relaxeze gradul de prudenþã în sistem.
execuþie“ contra unei alte garanþii ban- Sistemul de achiziþii publice are Ideile prezentate nu au pretenþia
care numitã „Garanþie de bunã func- deja prevederi de înlocuire a SGB cu sau rigoarea unei lucrãri academice.
þionare“ tot SGB, în valoare de 5% din poliþe de asigurare. Statul, în calitate Sunt rodul experienþei de 25 de ani în
valoarea totalã a contractului, respectiv de beneficiar al lucrãrilor publice, are mai multe þãri a unui practician în
50.000 EURO, cu valabilitate de unul, capacitatea de a legifera aceastã pro- domeniu. Scopul lor este deshiderea
doi sau mai mulþi ani de zile, în funcþie cedurã, venind, astfel, în sprijinul con- unui dialog cu pãrþile implicate, patro-
de termenul specificat în contract. structorilor. natele de construcþii, bãncile comer-
Bãncile emit instrumentele menþi- În sectorul privat, în care funcþioneazã ciale ºi autoritatea de supraveghere a
onate numai dupã ce constructorul o economie deschisã, constructorii nu BNR. Criticile, comentariile sau alte
face dovada unor garanþii imobiliare pot dicta clauze contractuale benefi- idei sunt binevenite.
sau a unor lichiditãþi cu aceeaºi valoare. ciarilor privaþi ºi nu îi pot obliga pe (Din Buletinul ARACO - Nr. 5, 2013)

Îmbunãtãþirea caracteristicilor fizice ºi mecanice
ale loessului compactat
prin adaos de materiale minerale
asist. univ. dr. ing. Aurelian Cãtãlin BURLACU, º. l. ing. Ernest OLINIC, prof. univ. dr. ing. Sanda MANEA -
Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti, Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii
În România, zonele care au caracteristici geotehnice bune ale terenului de fundare sunt din ce în ce mai
reduse. Astfel, a apãrut necesitatea fundãrii pe terenuri din categoria celor considerate ca fiind dificile,
dupã ce au fost aplicate, în prealabil, o serie de metode de îmbunãtãþire. Una dintre ele, des utilizatã în ve-
derea îmbunãtãþirii pãmânturilor sensibile la umezire, este cea a realizãrii de perne sau coloane din mate-
rial local compactat. În vederea îmbunãtãþirii caracteristicilor de comportament mecanic ale materialului
pus în operã, a fost realizat un amestec optim de material local cu nisip ºi eventual, bentonitã pentru
limitarea permeabilitãþii.
Pãmânturile sensibile la umezire (colaps) ºi scãderi ale valorilor para- Pãmânturile sensibile la umezire
(PSU) sunt pãmânturi coezive metrilor geotehnici de comportament ocupã aproximativ 10% din întreaga
macroporice nesaturate, care, la mecanic [1]. Din aceastã categorie suprafaþã a uscatului, respectiv
contactul cu apa, suferã modificãri fac parte loessurile, pãmânturile 13 milioane km2, fiind mai rãspândite
bruºte ºi ireversibile ale structurii loessoide ºi alte pãmânturi prepon- în Asia (16% din total) ºi America de
interne, reflectate prin tasãri supli- derent prãfoase, cu porozitate mar- Nord (10%). în România, pãmân-
mentare cu caracter de prãbuºire cant neuniformã. turile loessoide (sensibile la umezire)
ocupã aproximativ 19% din teritoriul
þãrii (cca. 40.000 km2 – fig. 1 dupã
Popescu D., 1965) [1].
Printre metodele utilizate, în
vederea îmbunãtãþirii pãmânturilor
sensibile la umezire, se numãrã ºi
realizarea de perne sau coloane din
material local compactat. Acestea au
ca scop reducerea sau eliminarea
sensibilitãþii la umezire a pãmântului
care alcãtuieºte terenul de fundare
pe diferite adâncimi.
În numeroase articole ºi cãrþi de
specialitate, apare ideea realizãrii
unui amestec între pãmântul local ºi
diferite materiale minerale [2] [3], în
vederea îmbunãtãþirii acestuia.
Fig. 1: Rãspândirea teritorialã a pãmânturilor sensibile la umezire pe teritoriul României
Pornind de la aceastã idee, în
Tabelul 1: Sinteza caracteristicilor fizice ºi mecanice ale probelor utilizate pentru realizarea probei medii laboratorul de Geotehnicã ºi Fun-
daþii al Universitãþii Tehnice de Con-
strucþii Bucureºti, a fost propus ºi
realizat un program experimental
care sã permitã obþinerea, în cazul
unui PSU, a unui amestec optim de
materiale, fãrã sensibilitate la ume-
zire, în scopul introducerii în soluþii
de tipul pernelor sau coloanelor.

CARACTERISTICILE GEOTEHNICE de compactare raportat la proba cea optimã (pe ramura ascendentã a
ALE MATERIALULUI STUDIAT medie de loess. curbei Proctor);
Materialul de bazã utilizat în Pentru toate amestecurile reali- • compresibilitate în edometru pe
cadrul programului experimental zate, pe probele compactate la probe, la umiditãþi apropiate de cea
provine din zona Casimcea, judeþul umiditatea apropiatã de cea optimã optimã de compactare, dar pe ramu-
Tulcea. Toate încercãrile de labora- de compactare s-au realizat urmã- ra descendentã a curbei Proctor;
tor au fost realizate pe probe medii toarele determinãri: • determinarea coeficientului de
de loess obþinute prin amestecul • compresibilitate în edometru pe permeabilitate în permeametrul cu
de materiale din diferite foraje ºi de probe, la o umiditate apropiatã de gradient variabil.
la diferite adâncimi care, prezentând
Tabelul 2
alcãtuiri ºi proprietãþi geotehnice
asemãnãtoare (tabelul 1), îndepli-
neau condiþiile pentru a fi conside-
rate pãmânturi sensibile la umezire
(im300 > 2%).
REZULTATELE
PROGRAMULUI EXPERIMENTAL
Programul experimental [4] a
urmãrit realizarea unui amestec de
loess cu nisip ºi bentonitã, în ve-
derea îmbunãtãþirii valorilor para-
metrilor geotehnici de comportament
mecanic, a eliminãrii sensibilitãþii la
umezire cu limitarea permeabilitãþii.
În acest scop, s-au propus urmã-
toarele amestecuri de loess cu nisip
1-2 mm (Un=1,5) ºi în final, cu un
adaos de bentonitã sub formã de
pulbere:
• 80% loess amestecat cu 20%
nisip (1-2 mm);
• 60% loess amestecat cu 40%
nisip (1-2 mm);
• 50% loess amestecat cu 40% Fig. 2: Rezultatele încercãrii Proctor normal
nisip (1-2 mm) ºi 10 % bentonitã
(sub formã de pulbere). Atât pe
proba medie de loess cât ºi pe toate
amestecurile s-au realizat încercãri
Proctor normal.
Pentru fiecare din amestecurile
studiate au fost realizate câte douã
încercãri Proctor pentru validarea
rezultatelor obþinute (tabelul 2).
Pe baza datelor din tabelul 2 ºi
figura 2 se remarcã faptul cã densi-
tatea maximã în stare uscatã a
probei compactate creºte odatã cu
procentul de nisip adãugat, în timp
ce umiditatea optimã de compactare
scade. Proba la care a fost adãugatã
ºi bentonitã pãstreazã aceeaºi ten-
dinþã de creºtere a stãrii de îndesare
ºi reducere a umiditãþii, pentru optimul Fig. 3: Variaþia densitãþii în stare uscatã a probelor analizate
În urma testelor derulate, s-au O posibilã explicaþie ar putea fi În figura 4 este prezentat mo-
observat diferenþe ale densitãþii în aceea cã densitatea, în stare uscatã, delul teoretic al variaþiei densitãþii în
stare uscatã pe eºantioanele uti- obþinutã din încercarea Proctor este stare uscatã pe înãlþimea probei, iar
lizate, deºi acestea proveneau din una medie, ea variind pe înãlþimea în figura 5 sunt prezentate valorile
aceeaºi probã compactatã, fiind însã cilindrului compactat din cauza modu- mãsurate în 5 secþiuni ale probei
prelevate de la cote diferite (fig. 3). lui de executare a acestei încercãri. compactate, valori diferenþiate cu
cca. 5% pentru w ºi 8% pentru ρd.
Se poate observa cã valorile
mãsurate confirmã modelul teoretic
ºi cã valorile medii obþinute din
încercarea Proctor corespund, în
general, bazei probei compactate.
Prin suprapunerea curbelor de
compresiune-tasare, din încercãrile
edometrice realizate pe probe natu-
rale (necompactate) ºi a celor rea-
lizate pe probele compactate la
umiditatea optimã a diferitelor ames-
tecuri (fig. 6), se poate observa
Fig. 4: Variaþia teoreticã a ρd pe înãlþimea probei compactate îmbunãtãþirea caracteristicilor de
deformabilitate (reducerea compre-
sibilitãþii).
În cazul tuturor amestecurilor
realizate, pe baza curbelor de com-
presiune-tasare duble (pe probe la
umiditatea de compactare ºi pe
probe inundate iniþial) s-a putut trage
concluzia cã sensibilitatea la ume-
zire a fost eliminatã în urma com-
pactãrii.
Fig. 5: Variaþia mãsuratã pe înãlþimea probei compactate a: a) ρd; b) w. Rezultatele obþinute din încer-
cãrile edometrice, pe toate probele
analizate, au fost sintetizate în
funcþie de valorile modulilor edo-
metrici (tabelul 3).
Astfel, se observã cã aceleaºi
valori ale modulilor edometrici (ex:
M200-300 = 10.000 - 11.000 kPa ºi
M200-300 = 23.000 - 25.000 kPa) pot fi
obþinute pentru valori mai mici ale
umiditãþii, dar la o stare de îndesare
mai bunã pe probele cu adaos de
20% nisip comparativ cu probele
medii de loess.
Pentru plaja de valori M 200-300
= 12.000 - 15.000 kPa se observã cã
adaosul suplimentar de nisip (de la
20% la 40%) nu mai modificã nici
umiditatea ºi nici starea de îndesare.
În cazul amestecului cu ben-
tonitã, se poate observa cã valori
aproximativ egale ale modulilor edo-
Fig. 6: Curbe de compresiune-tasare pe probe naturale ºi pe probe compactate metrici pot fi obþinute la o stare de

Tabelul 3: Sinteza rezultatelor obþinute din încercãrile edometrice Pentru obþinerea unui amestec
optim trebuie avute în vedere, de
asemenea, cerinþele privind com-
portarea materialului tratat ca teren
de fundare, limitând tasãrile ºi per-
meabilitatea în funcþie de tipul ºi ce-
rinþele structurii.
BIBLIOGRAFIE
1. NP 125 - Normativ privind fun-
darea construcþiilor pe pãmânturi sen-
îndesare mai bunã decât în cazul de permeabilitate de ordinul 10-5 cm/s, sibile la umezire colapsibile (2010);
probei medii de loess dar mai acestea crescând pânã la valori de 2. OLINIC E., Contribuþii la reali-
redusã decât în cazul amestecurilor ordinul 10-4 cm/s în cazul amestecu- zarea sistemelor de etanºare ale
cu nisip în diferite proporþii, aspect lui cu 40% nisip, în timp ce pentru depozitelor de deºeuri, Tezã de doc-
confirmat ºi de valorile obþinute din amestecul cu adaos de bentonitã torat, Bucureºti (2010);
încercãrile Proctor (fig. 2). valorile mãsurate sunt mai mici de 3. FENG T., Swelling characteris-
Programul experimental a urmãrit 10-9 cm/s. tics of immersed sand-bentonite mix-
ºi evaluarea coeficientului de perme- CONCLUZII tures, J. Cent. South Univ. Technol,
abilitate pentru amestecurile realizate În etapa actualã a cercetãrii, au 15(s2): 203-208 (2008);
prin încercãrile de permeabilitate, în rezultat prin încercãri specifice de 4. BURLACU C., Testarea ºi sta-
permeametrul cu gradient variabil, laborator o serie de observaþii care bilirea unor compoziþii de materiale
efectuate pe probele compactate la aratã posibilitatea desensibilizãrii în vederea folosirii lor ca material de
umiditatea optimã de compactare. pãmânturilor sensibile la umezire, umpluturã pentru perne sau coloane.
Pentru proba medie de loess au prin amestecuri cu diferite materiale Raportul 3 de cercetare în cadrul
fost obþinute valori ale coeficientului minerale. studiilor doctorale, Bucureºti (2012).
Romdril – dealer exclusiv Fraste în România
Romdril îºi completeazã gama de produse din portofoliu cu instalaþiile de forat Fraste, continuând
tradiþia firmei prin care pune la dispoziþia clienþilor sãi cele mai performante utilaje ce pot asigura eficienþã,
rapiditate ºi calitate în execuþie. Toate acestea sunt corelate cu intervenþii de service rapide ale echipelor
tehnice instruite în companiile furnizorilor.
Fraste este o companie italianã aplicaþiei astfel încât sã aibã cea mai
de familie, înfiinþatã în anul 1964, bunã vizibilitate.
care deþine, în prezent, o unitate de Fraste dispune de patentul pro-
producþie cu o suprafaþã totalã de priu pentru încãrcãtorul automat de
40.000 metri pãtraþi ºi 70 de anga- prãjini, ceea ce aduce un maximum
jaþi. Unitatea este caracterizatã de o de randament în execuþie. Acesta,
mare putere de inovaþie, rãspunzând combinat cu mandrina de pe capul
tuturor cerinþelor în materie de exe- rotativ, poate reduce în mod deose-
cuþie a puþurilor de apã, geotermale, bit timpul de execuþie a unui foraj de
de investigaþie geotehnicã ºi seis- mare adâncime ºi, de asemenea,
micã, a micropiloþilor, a injecþiilor ºi a permite lucrul cu un singur operator,
ancorelor. Încã de la înfiinþare, Fraste din moment ce intervenþia fizicã a
a creat propriul departament de operatorului este exclusã.
proiectare, cu o echipã de ingineri Capetele rotative produse de
bine instruiþi, care contribuie defini- Fraste au un numãr mare de viteze
toriu la succesul companiei. ºi cupluri care pot fi reglate discret
Toate maºinile Fraste au comenzi sau continuu, permiþând astfel lucrul
hidraulice proporþionale, ergonomic în studii geotehnice sau de eºan-
dispuse pentru o manevrare uºoarã tionare, ca ºi execuþia de puþuri de
de cãtre operator. Opþiunea de mare adâncime cu aceeaºi maºinã.
comandã radio de la distanþã este Încãrcarea prãjinilor se face prin La Bauma 2013 Fraste a prezen-
disponibilã pentru toate utilajele din deplasarea lateralã a capului rotativ tat maºina Multidrill Hyndaga mon-
gama Fraste, ceea ce permite ope- sau prin rotirea în faþã la 90 de grade tatã pe un pickup Ford Ranger.
ratorului sã se poziþioneze în cadrul a mandrinei.
Instalaþia de forat poate fi demon-
Cuplurile foarte mari ale utilajelor
Fraste permit diametre mari de foraj, tatã, iar pickupul poate fi folosit inde-
iar pompele de noroi de debite mari pendent. Poate fi instalatã ºi o
permit evacuarea rapidã a detritu- unitate independentã de mãsurare a
sului obþinut în forare. Maºinile pot fi SPT, care suplimenteazã funcþiunea
utilate cu douã capete rotative pe iniþialã de eºantionare a maºinii.
mast, facilitând, astfel, lucrul tubat la Aceasta are un motor Kubota de 44 CP,
mari adâncimi fãrã a utiliza noroi
o forþã de extracþie de 1.500 Kg ºi un
bentonitic ºi folosind aerul comprimat
furnizat de compresoarele instalate cuplu de 340 daN.
pe utilaj. Pentru a extrage tubulatura Seria Multidrill este proiectatã
se folosesc menghine cu cilindri de pentru forarea puþurilor de apã în cir-
extracþie, iar desfacerea prãjinilor sau culaþie directã sau inversã. Utilajele
a tubulaturii se face cu ajutorul unui pot fora ºi cu ciocan de fund, cu
cilindru de desfacere de pe una din ºnecuri sau rotopercuþie. Se pot exe-
menghine.
cuta, de asemenea, puþuri pentru
Pentru studii geotehnice echipa-
mentele pot fi instalate pe camionete, energie geotermalã sau de eºan-
ºenile autobatante sau pe cami- tionare. Se pot dota cu capete rota-
Maºina Multidrill Hyndaga oane, în funcþie de dimensiunile lor. tive duble, cu sistem SPT, cu winch

wireline pentru eºantionare rapidã la Seria cea mai puternicã este În caz de necesitate, circulaþia
adâncimi mari, cu compresor de aer, seria FS cu maºini montate pe directã poate fi schimbatã rapid în
generator electric de sudurã etc. ºenile sau camioane cu forþã de circulaþie inversã.
Pentru lucrul cu aer comprimat se extracþie de la 12 tone în cazul Gradul înalt de tehnicitate ºi dis-
poate instala un oiler de lubrefiere ºi FS 250 - pânã la 60 de tone la FS 600. pozitivele de ultimã orã instalate pe
Cuplurile sunt între 1.200 ºi 3.500 daNm. maºinile Fraste ca ºi service-ul oferit
o pompã de spumã.
Echipamentele sunt special proiec-
de Romdril pot asigura succesul
tate pentru puþuri de apã, explorãri
oricãrui client în domeniul sãu de
minerale, studii seismice ºi exploa-
activitate. La livrare clientul obþine o
tãri geotermale. Pot lucra cu toate
documentaþie completã, scheme ºi
sistemele (circulaþie directã ºi inversã),
noroi sau aer, ciocan de fund sau instrucþiuni de utilizare ºi, de asemenea,
drifter. Pot avea încãrcãtoare auto- un instructaj complet în sediul Fraste.
mate de prãjini, ca ºi magazii de Romdril poate furniza la cele mai
prãjini instalate pe camion. Datoritã bune preþuri, la cea mai înaltã cali-
gradului înalt de automatizare pot fi tate, toate sculele ºi accesoriile, pre-
operate de cãtre un singur muncitor. cum ºi toate informaþiile necesare.
Maºina Multidrill XL
Maºina FS 250

Metode perfecþionate de calcul ºi interpretare
a încercãrilor complexe
pe elemente de fundare în adâncime (II)
ing. Tudor SAIDEL, ing. S. DRÃGHICI, ing. Ion RÃILEANU -
SC Popp & Asociaþii Inginerie Geotehnicã SRL*, Bucureºti
prof. univ. dr. ing. Anatolie MARCU - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti
(Continuare din numãrul anterior) nivelul 17, de unde se înclinã în reducere a tasãrilor ºi de diminuare
EXEMPLU DE UTILIZARE direcþia opusã cu un unghi de a eforturilor din radier. Baretele au
A ÎNCERCÃRILOR OSTERBERG 10,050, fapt ce îi conferã acesteia o fost amplasate direct sub poziþia ele-
În partea de N-NV a oraºului formã unicã, dar ridicã ºi anumite mentelor structurale verticale princi-
Bucureºti, la aproximativ 700 m vest provocãri din punct de vedere pale din infrastructura turnului, iar
de malul râului Colentina (bazinul tehnic. dimensiunile lor au rezultat pe baza
Bãneasa), se va realiza un complex Sistemul de fundare al turnului forþelor transferate de acestea la
de clãdiri cu diverse destinaþii. este conceput ca un radier pe nivelul superior al radierului.
Printre acestea se numãrã ºi o barete, acestea având lãþimea de În programul de încercãri s-a pre-
clãdire având funcþiunea de birouri 1,00 m ºi adâncimea de 21,20 m vãzut realizarea a douã încãrcãri de
2S+P+28E (fig. 5). (cota bazei -31,00 m). probã pe douã barete având dimen-
Cu o înãlþime de 117 m, clãdirea Din cauza încãrcãrilor mari care siunile în plan 2,8 m x 1 m (T1),
de 29 niveluri (P+28) are o înclinaþie acþioneazã la nivelul fundaþiei turnu- respectiv 4 m x 1 m (T2). Încercãrile
de 5,780 în prima parte, pânã la lui, au fost introduse barete cu rol de au fost realizate cu concursul firmei
Fugro Loadtest Limited folosind
metoda Osterberg. Baretele au fost
executate prin forare cu graifer (utilaj
Kelly) ºi betonare sub protecþia
noroiului de foraj.
În figura 6 este prezentatã o
secþiune schematicã prin bareta de
test T1, furnizând date despre dimen-
siunile baretei, stratificaþia terenului,
nivelul la care sunt amplasate
celulele Osterberg ºi mãrcile tenso-
metrice.
Figura 7 prezintã curbele încãr-
care-deplasare pentru cele douã
pãrþi ale baretei, la fiecare treaptã de
încãrcare ºi descãrcare, încãrcarea
maximã bidirecþionalã este de 12,7 MN,
pentru care se înregistreazã o de-
plasare maximã de 78,4 mm a pãrþii
Fig. 5: Vedere de ansamblu a clãdirii Turn 2S+P+28E superioare a baretei.
* Comunicarea a fost prezentatã la a XII-a Conferinþã Naþionalã de Geotehnicã ºi Fundaþii (Iaºi, 2012), fiind elaboratã în perioada când autorii erau angajaþi
la SC POPP & ASOCIAÞII Inginerie Geotehnicã SRL.

În figura 8 este prezentat graficul
încãrcare-timp. Încãrcarea a început
cu presurizarea celulei Osterberg
pentru a sparge sudura de prindere
ºi separa cele douã elemente ale
pilotului, dupã care s-au aplicat cele
10 trepte.
Durata totalã a testului a fost de
aproximativ 24 de ore.
Figurile 10, respectiv 11, redau
mobilizarea rezistenþei pe suprafaþa
lateralã a baretei (frecãrii) pentru
fiecare din cele douã pãrþi. Cele cinci
niveluri de mãrci tensometrice ºi
celulele Osterberg împart corpul
baretei în cinci intervale, numite
zone. Mobilizarea frecãrii este
redatã separat pe fiecare dintre
aceste intervale.
În figura 12 se prezintã curbele
de „transfer“ la teren ale încãrcãrii
Fig. 6: Secþiune schematicã verticalã prin bareta T1
axiale aplicate de celulele Osterberg
pe cele douã segmente ale baretei T1.
În figura 13 este prezentatã
curba încãrcare-tasare estimatã, în
cazul efectuãrii unei încercãri
convenþionale, în care aplicarea
încãrcãrii direcþionate în jos se face
pe capul baretei. Linia subþire apro-
ximeazã cazul unei barete rigide, în
timp ce linia mai groasã þine seama
ºi de deformabilitatea baretei.
Fig. 7: Curbele încãrcare-deplasare baretã de test T1
Compararea valorilor qb ºi qs
determinate în încercare
cu cele furnizate de NP 123:2010
Normativul pentru proiectarea
geotehnicã a fundaþiilor pe piloþi
(barete), NP 123:2010 [4], permite
calculul capacitãþii portante la com-
presiune stabilite pe baza para-
metrilor geotehnici ai straturilor
strãbãtute. În funcþie de caracteristi-
cile terenului ºi de adâncimea de Fig. 8: Graficul încãrcare-timp baretã de test T1
înfigere, normativul furnizeazã valori
caracteristice ale presiunii pe bazã
(qb,k) ºi rezistenþei la frecare lateralã
(qs,k). Valorile rezistenþelor obþinute
prin încercarea Osterberg pot fi com-
parate cu cele recomandate de nor-
mativ.
Rezistenþa pe bazã a baretei se
calculezã cu formula de capacitate
portantã (relaþia 16 din NP 123:2010):
Fig 9: Graficul rezistenþei pe baza baretei T1 qb, k = α(γd x db x Nγ + γd;1 x Dc x Nq)
Valoarea rezultatã în urma acestui
calcul este qb,k = 4.670 kPa, valoare
superioarã celei rezultate din încer-
carea Osterberg qb = 2.200 kPa.
Trebuie remarcat faptul cã valoa-
rea caracteristicã qb,k trebuie afec-
tatã de coeficienþi parþiali (în funcþie
de „abordarea“ de calcul prevãzutã
în SR EN 1997-1:2004), în timp ce
valoarea maximã realizatã în încer-
Fig. 10: Graficul frecãrii mobilizate pe suprafaþa lateralã pentru partea inferioarã a baretei T1 care qb = 2.200 kPa corespunde unei
comportãri cvasiliniare a pãmântului
de la baza baretei (fig. 9).
În tabelul 1 se prezintã compara-
tiv, pentru straturile de pãmânt
strãbãtute, valorile qs ale frecãrii pe
suprafaþa lateralã determinate prin
încercare ºi valorile caracteristice
q s,k recomandate în normativul
NP 123:2010.
MODELAREA BARETEI ÎNCERCATE
Fig. 11: Graficul frecãrii mobilizate pe suprafaþa lateralã pentru partea superioarã a baretei T1
ÎN VEDEREA CALIBRÃRII
PARAMETRILOR GEOTEHNICI
Pe baza încercãrilor efectuate pe
teren (SPT, CPT) ºi a încercãrilor de
laborator, s-au determinat o serie de
parametri geotehnici cu care s-a
demarat simularea numericã a
încercãrii Osterberg, în programul
de element finit Plaxis 3D 2011 [6].
Setul iniþial de parametri este
Fig. 12: Distribuþia forþei axiale în corpul baretei T1 detaliat în tabelul 2. În acelaºi tabel

este evidenþiatã ºi variaþia acestor Rezultatele obþinute din simu- final de parametri, a cãror valori sunt
parametri în cadrul iteraþiilor efectuate. lãrile numerice ale celor douã teste totuºi conservative.
În tabelul 2 s-au utilizat urmã-
realizate aratã o bunã corelare între Corelarea curbelor încãrcare -
toarele simboluri:
curbe ºi valideazã alegerea setului tasare pentru testul convenþional
γsat/unsat = greutatea volumicã în
stare saturatã/nesaturatã a stratului
de pãmânt;
E50ref = modul edometric secant;
E oed ref = modul edometric de
referinþã;
Euref = modul edometric corespun-
zãtor drumului de efort descãrcare-
reîncãrcare;
m = exponent pentru dependenþa
rigiditãþii de starea de eforturi; Fig. 13: Curba estimatã încãrcare-tasare pentru încãrcare aplicatã de sus în jos (bareta T1)
cref = coeziune;
ϕ = unghi de frecare interioarã;
υur = coeficientul lui Poisson cores-
punzãtor drumului de efort descãr-
care-reîncãrcare;
pref = presiune de referinþã;
K onc = coeficientul împingerii
laterale în stare de repaus, pentru
pãmânturi normal consolidate;
Rinter = factor ce caracterizeazã pro-
prietãþile interfeþei teren-structurã.
Pentru simplificarea calcului nume-
ric, s-a recurs la modelarea unui sfert
din bareta de test, lucru permis de Fig. 14: Încercare Osterberg simulatã în Plaxis 3D 2011
geometria acesteia ºi de aplicarea
simetricã a încãrcãrii.
Figurile 14 ºi 15 prezintã mo-
delele realizate în programul Plaxis
3D 2011. Sunt evidenþiate stratifi-
caþia ºi direcþiile de aplicare a încãr-
cãrilor în cazul încercãrii Osterberg
ºi al încercãrii convenþionale.
În figurile 16 ºi 17 sunt redate
rezultatele finale pentru încercarea
Osterberg ºi încercarea convenþio-
nalã, dupã realizarea iteraþiilor pri-
Fig. 15: Încercare convenþionalã simulatã în Plaxis 3D 2011
vind parametrii geotehnici.
Tabelul 1. Comparaþie între valorile qs rezultate din încercare ºi cele recomandate în NP 123:2010 (bareta T1) demonstreazã cã simularea nume-
ricã a acestui tip de încercare este
reprezentativã în egalã mãsurã.
Scopul final al acestor calibrãri îl
reprezintã în fapt determinarea setu-
lui final de parametri semnificativi
Tabelul 2: Parametri geotehnici folosiþi în Plaxis 3D care, folosiþi mai departe la dimen-
sionarea fundaþiei, sã ofere rezultate
plauzibile.
BIBLIOGRAFIE
1. NP 045-2000, Normativ privind
încercarea în teren a piloþilor de
probã ºi a piloþilor din fundaþii, 2000;
2. ENGLAND M., Bi-directional
static load testing - State of the art,
Loadtest, UK, 2003;
3. FLEMING K. et. al, Piling engi-
neering, third edition, Taylor & Francis,
London, 2009;
4. NP 123:2010, Normativ privind
proiectarea geotehnicã a fundaþiilor
pe piloþi, 2010;
5. SR EN 1997-1:2004, Eurocod 7:
Proiectarea geotehnicã. Partea 1:
Reguli generale, 2004;
6. BRINKGREVE R.B.J., Plaxis
3D Foundation, version 2, Delft
Fig. 16: Comparaþie între curbele încãrcare-deplasare in situ vs. simulare numericã pentru bareta T1
University of technology and PLAXIS
bv., 2011;
7. SAIDEL T. et. al, Modele
evoluate ºi parametrii geotehnici
necesari pentru calculul terenului de
fundare în conlucrare cu infrastruc-
turile adânci, A Xll-a Conferinþã
Naþionalã de Geotehnicã ºi Fundaþii,
Iaºi, 20-22 septembrie 2012.
Fig. 17: Comparaþie între curbele încãrcare-deplasare pentru încercarea convenþionalã (bareta T1)
(Va urma)

Sisteme din aluminiu
pentru uºi glisante ºi pliabile
Dupã 1990, cum se ºtie, construcþiile civile ºi industriale, private sãi, pe lângã sistemele clasice din aluminiu pentru uºi ºi ferestre,
sau de stat, au cunoscut o creºtere cantitativã, dar mai ales calitativã, pereþi cortinã, rulouri exterioare ºi porþi pentru garaj ºi sisteme din alu-
prin numeroasele edificii ridicate pe mai tot cuprinsul þãrii. miniu pentru uºi glisante, armonice sau pliabile.
Una dintre caracteristicile importante, care ºi-a pus amprenta Mai multe obiective din România ºi nu numai au în componenþã
asupra acestor clãdiri, este modul de abordare atât a construcþiilor aceste tipuri de uºi. Profilele pot fi livrate atat în aluminiu natur, cât ºi
respective cât, mai ales, a componentelor lor realizate cu materiale ºi vopsite în toatã gama RAL, dar ºi în culori imitaþie de lemn.
instalaþii moderne ºi eficiente. Pentru a vã familiariza cu aceste sisteme pentru uºi, dar ºi cu
De asemenea, un accent deosebit s-a pus pe funcþionalitate ºi pe restul produselor din oferta ALUPROF, vã aºteptãm în depozitul nos-
aspectul produselor folosite. tru din Popeºti Leordeni. Echipa de vânzari vã oferã soluþii pentru
Un asemenea exemplu de ofertã vine din partea companiei orice lucrare doritã, rãspunzând prompt oricãror întrebãri din acest
ALUPROF SYSTEM ROMÂNIA, care poate pune la dispoziþia clienþilor domeniu.
Obiectiv:
Gunzenhausen: Centrul familial Sonnenhof
Consultanþã Bauder ºi sisteme de acoperiºuri de tip terasã ºi înclinat
Totul verde – totul sigur – totul dintr-o singurã sursã.

Suprafaþa mare pe care o are la dispoziþie (2.000 mp), Spuma poliuretanicã durã posedã o capacitate mare de
vegetaþia extensivã ºi apropierea de naturã fac ca Centrul termoizolare (0,024 W/m·K) ºi este potrivitã pentru
familial Sonnenhof (Gunzenhausen, Germania) sã arate cerinþele ridicate privind protecþia mediului ºi econo-
foarte frumos, îmbunãtãþind climatul ºi oferind pãsãrilor misirea de energie.
ºi insectelor un habitat. Hidroizolaþia folositã a fost din material sintetic pe
bazã de FPO de înaltã calitate, rezistentã la strãpun-
Proiectul a început în octombrie 2011... gerea rãdãcinilor.
BauderTHERMOPLAN T este hidroizolaþia pe bazã
Acoperiºul verde înclinat, sigur, fãrã riscuri de alunecare de FPO, armatã cu o þesãturã de poliester ºi, prin
Panta acoperiºului în zona de sud sub formã de con aceasta, stabilã dimensional ºi rezistentã la rupere ºi
are o valoare de 120. solicitãri.
Pe construcþia din lemn a fost montatã ºi fixatã Construcþia de acoperiº verde protejeazã suplimentar
mecanic membrana BauderTEC KSD, ca strat de barierã la UV ºi prelungeºte suplimentar durata de viaþã a clãdirii.
de vapori ºi strat de separaþie. Suprapunerile au fost
sudate cu aer fierbinte pentru evitarea solicitãrii termice. Siguranþã fiabilã pentru acoperiºul verde - sistem
antialunecare
Termoizolaþia cu eficienþã ridicatã din poliuretan Cerinþele ridicate ale acoperiºului înclinat cu pantã de
Bauder PIR 12% au fost în zona de streaºinã. Scopul principal a fost
La acest proiect s-au folosit plãci Bauder PIR FA, cu ca acoperiºul sã fie estetic ºi sã funcþioneze perfect din
grosimea de 140 mm, lipite peste bariera de vapori. punct de vedere tehnic.
Elementul Bauder AL 100/80 a

fost montat împreunã cu o construcþie
fixatã mecanic în zona de streaºinã,
astfel încât sã împiedice, în mod fia-
bil, alunecarea acoperiºului verde.
Peste termoizolaþia Bauder PIR
FA 140 s-a fixat o termoizolaþie din
Bauder PIR T, cu pantã de 2%, pentru
o scurgere a apei cât mai sigurã.
În zona luminatorului, acolo unde
structura este din beton, s-a folosit
bariera de vapori termosudabilã
Bauder Super AL-E ºi aceeaºi con-
strucþie cu Bauder PIR FA 140 ºi
Bauder PIR T, lipite de stratul suport
ºi între ele.
Un rol important la realizarea
detaliilor, în special datoritã geome-
triei clãdirii, a fost membrana near-
matã BauderTHERMOPLAN T TL.

Construcþia de acoperiº verde multistrat
Împreunã cu termoizolaþia asigurã un climat plãcut în
interior, cu costuri reduse de încãlzire ºi climatizare.
Hidroizolaþia a fost protejatã împotriva deteriorãrii
mecanice cu un geotextil Bauder Faserschutzmatte SV
600, peste care se fixeazã elementul multifuncþional de
reþinere a apei ºi drenul Bauder WSP 50. Capacitatea de
stocare de 10 litri/mp ºi înãlþimea de 50 mm permit
folosirea acestuia la acoperiºurile tip terasã, precum ºi la
cele înclinate.
În zona de acoperiº terasã s-a folosit voalul de filtrare

Bauder Filtervlies 125, care împiedicã colmatarea cu
particule fine a drenului ºi asigurã o funcþionare de
duratã. Pe acoperiºul înclinat nu s-a mai folosit voalul de
filtrare împotriva alunecãrii, substratul pentru vegetaþie
Pflanzerde R-E fiind pus direct în plãcile de dren.
Construcþia a fost finalizatã la începutul anului 2012.
Din spusele constructorului: „Bauder are materiale exce-
lente, dar consultanþa ºi îndrumarea au fost extrem de impor-
tante pentru realizarea acestei construcþii speciale“.
Cartea
mea
dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN
Este un titlu neobiºnuit pentru un articol de revistã. Sper, însã, cã Revista Construcþiilor, care m-a spri-
jinit ani de zile în propagarea ideilor mele privind importanþa deosebitã a monitorizãrii comportãrii in situ a
construcþiilor pentru prezervarea fondului construit existent, avuþia cea mai valoroasã ºi cea mai durabilã
a poporului nostru, mã va susþine ºi de aceastã datã, când îmi prezint rezultatul final al unei activitãþi de
peste 40 de ani în fundamentarea ºi dezvoltarea acestui domeniu de cunoaºtere.
Cartea mea poartã titlul „Com- Intenþia mea a fost de a cuprinde calitãþile necesare satisfacerii condi-
portarea in situ a construcþiilor ºi cât mai mult material documentar, þiilor de calitate derivate din cerinþele
aptitudinea lor pentru exploatare” ºi aplicabil cât mai multor categorii de generale ºi specifice ale beneficia-
este dedicatã membrilor „Comisiei construcþii (civile, industriale, agro- rilor lor.
Naþionale Comportarea in situ a zootehnice, hidrotehnice, energetice, În opinia mea, cartea oferã o do-
Construcþiilor” al cãrei preºedinte am edilitare, cãi de comunicaþie) ºi pen- cumentare concentratã asupra a
fost timp de 30 de ani. ceea ce înseamnã domeniul prezen-
tru care am folosit surse docu-
Cartea este adresatã tuturor celor tat, util atât membrilor „Comisiei
mentare, atât scrise (cãrþi, reviste),
interesaþi de cunoaºterea acestui Naþionale Comportarea in situ a
cât ºi on-line (INTERNET) din care
domeniu, ingineri constructori, cerce- Construcþiilor“, cât ºi doritorilor sã
mi-am extras ºi toate figurile. Nu am imbrãþiºeze una dintre cele trei ocu-
tãtori, proiectanþi, consultanþi, execu-
pretenþii de originalitate decât în paþii definite în COR aferente dome-
tanþi, ca ºi întregii populaþii a þãrii
modul de strângere ºi organizare a niului (resposabil, specialist, expert),
implicate direct în posesia ºi folosirea
materialului cules, astfel încât sã autoritãþilor publice locale ºi centrale
construcþiilor de toate categoriile.
defineascã domeniul de cunoaºtere, implicate în monitorizarea compor-
Materialul expus l-am împãrþit în
într-o formã de carte cum nu a mai tãrii in situ a construcþiilor (primãrii,
4 volume, respectiv:
apãrut în literatura tehnicã de con- Inspectoratul de Stat în Construcþii),
(1) „Conceptul & Mediul ambiant”
strucþii din România. facultãþilor de construcþii, precum ºi
(236 pag.),
Dupã pãrerea mea, comportarea tuturor beneficiarilor de construcþii
(2) „Construcþiile” (268 pag.),
in situ a construcþiilor constituie de orice fel.
(3) „Interacþiunea construcþii &
sursa cea mai veridicã de inspiraþie Volumele cãrþii au fost tipãrite pe
Mediu ambiant; Aptitudinea pentru
pentru gãsirea posibilitãþilor de per- speze proprii, au primit cod ISBN ºi
exploatare a construcþiilor” (291 pag.) ºi
au fost depuse 7 exemplare, con-
(4) „Monitorizarea comportãrii in fecþionare a acestora, în vederea sa-
form legii, la Biblioteca Centralã.
situ a construcþiilor” (297 pag.). tisfacerii cerinþelor de siguranþã,
Având în vedere cã dorinþa mea este
Potrivit ideilor mele, conceptul confort ºi economie a beneficiarilor
ca aceastã carte sã ajungã la cât
promovat are o componentã teoreticã lor ºi totodatã, câmpul de verificare
mai multe persoane, am transmis-o
(cunoaºterea ºi precizarea/definirea cel mai sigur ºi concludent al oricãrei gratuit prin Internet, la Biblioteca
conþinutului sintagmei „Comportarea soluþii de îmbunãtãþire a perfor- Academiei Române, la Universitatea
in situ a construcþiilor ºi aptitudinea manþelor ºi calitãþilor construcþiilor ºi tehnicã de construcþii Bucureºti, la
lor pentru exploatare”) ºi una prac- de prelungire a duratei lor de servi- facultãþile de construcþii ale univer-
ticã, aplicativã (activitatea de asigu- ciu. În fond, toate eforturile construc- sitãþilor din Cluj-Napoca, Iaºi, Timi-
rare a aptitudinii pentru exploatare a torilor ºi beneficiarilor de construcþii ºoara, Braºov, Constanþa, Oradea ºi
construcþiilor, prin monitorizarea trebuie sã urmãreascã realizarea ºi Chiºinãu, la Inspectoratul de Stat în
comportãrii lor in situ, metode ºi menþinerea unor obiective în stare Construcþii, precum ºi membrilor
tehnici de urmãrire ºi intervenþie). aptã pentru exploatare, adicã având CNCisC care posedã adresã de

e-mail, cu rugãmintea de a o trans- solar, litosferã, hidrosferã, atmo- Vol. 4: Monitorizarea comportãrii
mite la rândul lor cât mai multor sferã, biosferã) ºi mediu tehnologic in situ a construcþiilor
interesaþi. (asigurarea hranei, îmbrãcãminþii, Introducere, urmãrirea comportãrii
În ceea ce priveºte conþinutul adãpostirii, comunicaþiilor ºi transpor- in situ a construcþiilor, intervenþii
volumelor, pe scurt acestea cuprind: tului, comunicãrii ºi informãrii, sãnãtãþii,
asupra construcþiior, durata de servi-
Vol. 1: Conceptul energiei, confortului) ºi separat, polu-
area mediului. ciu a construcþiilor, cartea tehnicã a
Comportarea in situ a construcþiilor
este expresia reacþiilor fizice ºi chi- Vol. 2: Construcþiile construcþiei, cercetarea în domeniul
mice, care apar în procesul de inter- Materialele de construcþie, clãdiri monitorizãrii construcþiilor, regle-
acþiune al acestora cu mediul ambiant, civile, industriale ºi agrozootehnice, mentarea monitorizãrii comportãrii in
natural ºi tehnologic, manifestate construcþii de cãi de comunicaþie ºi situ a construcþiilor.
sub formã de performanþe (proprietãþi Sper ca iniþiativa mea, de rãs-
transport, construcþii edilitare, construc-
de comportament realizate in situ). pândire a cãrþii, sã stârneascã curio-
þii subterane, construcþii hidrotehnice,
Aptitudinea pentru exploatare a con-
amenajãri hidroenergetice. zitatea mult mai multor oameni ºi în
strucþiilor este datã de ansamblul
Vol. 3: Interacþiunea Construcþii special, a celor cu atribuþii în orien-
calitãþilor acestora, definite ca per-
formanþe care îndeplinesc condiþiile / Mediu ambiant tarea, reglementarea ºi controlul acti-
de utilitate ce decurg din cerinþele Fenomene de interacþiune con- vitãþilor din construcþii. Multe dintre
beneficiarilor, referitoare la scopul strucþii/mediu, degradarea construc- formulãrile cuprinse în carte ar putea
utilitar specific fiecãrei construcþii. þiilor (fenomene de degradare, folosi la revizuira Legii nr. 10/1995, aºa
Monitorizarea comportãrii in situ a degradarea materialelor de con- cum am mai propus în numeroase
construcþiilor cuprinde activitãþile de articole din ultimii douãzeci de ani.
strucþie, degradarea construcþiilor).
urmãrire ºi intervenþii pe durata exis-
Aptitudinea pentru exploatarea Sunt profund recunoscãtor redacþiei
tenþei lor, în vederea asigurãrii (men-
þinerii, refacerii) aptitudinii lor pentru construcþiilor Revistei Construcþiilor, pentru spri-
exploatare. Introducere, cerinþele generale jinul acordat în publicarea articolelor
Mediul ambiant este prezentat ca ale beneficiarilor, performaþele con- mele ºi îi doresc succes, în conti-
mediu natural (planetã a sistemului strucþiilor, calitãþile construcþiilor. nuare, în editarea revistei.
Ne construim o casã ecologicã!
Extrase din cartea construcþiei familiei Laabsies
Laabsies este o tânãrã familie, cu doi copii mici, din localitatea Briggow (Mecklenburg-Vorpommern), Germania.
Aceastã familie ºi-a îndeplinit visul de a avea „patru pereþi“ proprii: „Noi, cei patru Laabsies, ne vom construi în
Briggow o casã din lemn. Mai exact, harnicul meu soþ va construi noul nostru cãmin, împreunã cu numeroºii
noºtri prieteni“. Aºa începe cartea construcþiei casei ºi marea aventurã a familiei Laabsies.
Redacþia „Freund der Energiesparer“ (Prietenul celui care

economiseºte energia) a vizitat familia Laabsies în toamna
anului 2012, în timpul construcþiei. Atunci, sistemul de
încãlzire prin pardosealã MULTIBETON încã nu era instalat,
©
dar aveau o sobã de la firma Talis (www.talishaus.de) care
încãlzea uºor casa. Asta, datoritã bunei izolãri a clãdirii.
Execuþia forajelor de adâncime
APÃ POTABILÃ, CANALIZARE ºI ÎNCÃLZIRE

În august 2012 bunicul Dieter ºi cu mine, împreunã cu
firma Fred Burmeister am început montarea în casã a
instalaþiei pentru apa potabilã, pentru canalizare ºi încãl-
zire. Am început cu baia ºi cu aerisirea scoasã peste
acoperiº. Aceasta s-a realizat cu un furtun de transpiraþie.
Soþii Laabsies cu copiii ºi bunica la petrecerea de început a lucrãrii
De altfel, toate conductele de canalizare montate în casã
sunt conducte antitranspiraþie.
Ca aerul din interiorul casei sã rãmânã în permanenþã Apoi, am montat paravanul din baie, bineînþeles tot din
proaspãt, Laabsies au instalat un sistem de aerisire cu lemn; în fond, este vorba de o casã construitã în totalitate
schimbãtor de cãldurã ºi un aparat de aerisire Junkers LP din lemn. Acolo, vom monta, mai târziu, WC-ul ºi douã chiu-
250. Confortul a fost realizat, însã, de sistemul de încãlzire vete cu evacuãrile aferente.
prin pardosealã MULTIBETON, iar cãldura necesarã este Conducta de apã rece a fost ºi ea prevãzutã împotriva
asiguratã de pompa de cãldurã. transpiraþiei, conform EnEV 2009. Conducta de apã caldã
Dacã doriþi ºi alte amãnunte despre construcþia casei,
puteþi citi cartea „Laabsies” pe site-ul www.laabsies.de. O parte
din aceste amãnunte privind construcþia casei vi le prezentãm
noi în continuare, povestite de „capul” familiei Laabsies.
FORAJE PENTRU POMPA DE CÃLDURÃ
În septembrie 2012 au venit la noi oamenii de la firma
BBF Illchmann. În aceastã zi, ºi în cea urmãtoare, au forat
cele douã puþuri pentru pompa noastrã de cãldurã. Pentru
pompa de cãldurã de 6 kW de la firma Junkers au fost
necesare douã foraje de 55 m. Ambele foraje au fost fixate
la 65 m. Nu stricã sã fie chiar mai mult.
Pentru ca puþul sã nu se dãrâme la scoaterea forezei
(180 mm), s-a adãugat o substanþã chimicã în apa de absorbþie.
Acest adaos asigurã, timp de 24 ore, o gaurã stabilã. Dupã
ce s-a introdus sonda, puþul a trebuit umplut la loc. Acest
lucru s-a realizat cu un nãmol argilos sub presiune.
Principiul sondei: prin aceste puþuri se transferã, în sol,
apa rece produsã în pompa de cãldurã care, aici, se
încãlzeºte. Este, de fapt, principiul invers de funcþionare al
frigiderului. În ziua a treia s-au umplut þevile cu soluþie Echipamentul de aerisire ºi pompa de cãldurã
antiîngheþ (antigel) ºi au fost, apoi, puse sub presiune. în spaþiul tehnic (HWR)

menajerã ºi conducta de circulaþie au
fost izolate cu polistiren extrudat 100%,
conform EnEV 2009.
De ce o conductã de circulaþie? Cu
o pompã de circulaþie de înaltã efi-
cienþã se poate obþine, imediat, apã
caldã menajerã în toatã casa. În final,
se cupleazã ºi conducta de apã caldã
cu conducta de circulaþie. Astfel, se
închide circuitul, care se întoarce la
rezervorul de apã caldã.
În zilele urmãtoare am instalat repartiþia apei în HWR Folia MB uºureazã urmãtorul procedeu privind montajul
ºi bucãtãrie. În bucãtãrie asigurãm apa pentru spãlãtor, sistemului de încãlzire prin pardosealã. Suplimentar, am
pentru maºina de spãlat vase, pentru racordul exterior ºi lipit ºi capetele celui de-al 3-lea strat ºi banda de margine
frigider (Side-by-Side). cu o bandã din material textil.
În HWR se aflã repartitorul de apã. Apa trece prin debit- Þevile ºi canalul au fost integrate în izolaþia pardoselii.
metru la filtrul de spãlare, la returul de la maºina de spãlat, Golurile le-am umplut cu material uscat. Canalele de
la garaj, la rezervorul de apã caldã, la repartitorul de apã aerisire nu au legãturã cu placa de bazã, din cauza frigului.
rece, în casã ºi la racordul exterior. Ele se aflã pe primul strat.
Toate racordurile exterioare sunt protejate împotriva Iatã alte câteva date: înãlþimea totalã a izolaþiei este de
îngheþului ºi astfel, putem avea apã ºi iarna. 120 mm. Primul ºi al doilea strat pot suporta 150 kPa, iar al
ªi evacuarea din HWR este gata. Aici se acumuleazã treilea, 10 kPa. Grupa de transfer de cãldurã este de 035.
apa condensatã din horn, de la sistemul de aerisire, de la ÎNCÃLZIREA PRIN PARDOSEALÃ
pompa de cãldurã, de la rezervorul tampon ºi rezervorul de Pentru acest sistem m-am decis sã apelez la firma
MULTIBETON ºi la partenerul lor, firma Fred Burmeister
apã caldã, precum ºi evacuarea de la maºina de spãlat.
din Stavenhagen. Un avantaj uriaº este cã þeava se mon-
Totodatã, s-au montat ºi conductele principale de la vasul
teazã la cald (pânã la 80 grade).
tampon la repartitoare. În camera copiilor avem un reparti-
Înainte de a începe montajul þevii, am aºezat ºinele,
tor cu 3 cãi iar în dormitor unul cu 10 cãi.
conform planului de montaj al firmei MULTIBETON.
IZOLAREA PARDOSELII
Echipamentul oferit de MULTIBETON m-a ajutat sã închei
Montajul complet al pardoselii s-a fãcut în trei straturi.
montajul în timp optim, aºa cã nu pot decât sã adresez mii
Direct pe beton s-a început cu o izolaþie de 30 mm EPS35.
de mulþumiri firmei MULTIBETON pentru sprijinul acordat.
Al 2-lea strat a fost aplicat perpendicular peste primul
Am reuºit, astfel, sã montez instalaþia de încãlzire în doar
strat. Astfel, nu existã nicio ºansã sã se formeze zone reci în 16 ore. Cum puteþi observa din pozele de mai jos, zonele
pardosealã. Al doilea strat a fost compus din 60 mm EPS35. dinspre exterior sunt mai dese decât cele dinspre interior.
Înainte de a începe montarea celui de-al 3-lea strat tre- Prin aceasta se realizeazã o atmosferã optimã în ceea ce
buie aplicatã banda de margine, care sã preia eventualele priveºte cãldura ºi confortul.
întinderi ale ºapei. Al 3-lea strat este format dintr-o rolã de Actuatoarele ºi regletele au fost asigurate, de aseme-
izolaþie, cu o folie de fixare (DR30-2plus WGL40). Aceasta nea, de MULTIBETON. Termostatele pentru încãperi func-
are sarcina de a împiedica pãtrunderea umiditãþii. Prin uti- þioneazã, ca ºi actuatoarele, la 230V.
lizarea acestei izolaþii se poate renunþa la folia pentru ºapã. Thomas Marr - redactor ºef MULTIBETON GmbH
Aspect din timpul montãrii sistemului de încãlzire prin pardosealã Finalizarea montãrii sistemului de încãlzire prin pardosealã MULTIBETON
Reprezentant pentru România: Niculae Tiniº - MULTIBETON Romania SRL

Str. Samuil Vulcan 24, Bucureºti, Sector 5
Tel.: +40 (021) 311 34 90 | Tel./Fax: +40 (021) 311 70 13 | Mobil: +40 (07) 23 54 87 54
E-mail: niculae.tinis@gmail.com
Servicii în construcþii
Edelweiss ºi-a început activitatea în 1993 cu lucrãri în domeniul protecþiei anticorozive ºi al vopsitoriei
airless. În prezent, activitatea firmei este organizatã pe 3 domenii: servicii în construcþii, alpinism utilitar ºi
fabricaþie adezivi ºi mortare uscate. În baza de producþie de la Tileagd, jud. Bihor se produc materiale pre-
dozate pentru reparaþii ºi finisaje la construcþii civile ºi industriale.
Edelweiss presteazã servicii pen- ºi certificat sistemul de management APLICAÞIILE SERVICIILOR OFERITE
tru tot ceea ce înseamnã între- al calitãþii ISO9001:2008 pentru • Construcþii industriale ºi civile:
þinerea, repararea ºi recondiþionarea urmãtoarele domenii: silozuri, turnuri de apã, rezervoare,
construcþiilor, atât civile cât ºi indus- 1. Servicii în construcþii: protecþii tancuri, piloni de susþinere, structuri
triale, oferind soluþii complete pentru anticorozive, reparaþii structuri beton, din beton armat, ºasiuri de auto-
execuþia lor. Dezvoltarea activitãþii alpinism utilitar; camioane, diverse elemente de arhi-
de construcþii, pe piaþa româneascã, 2. Producþie materiale de construcþii. tecturã etc.;
a condus la consolidarea poziþiei În continuare se vor investi sume • Construcþii din structuri metalice:
firmei pe acest segment. importante în pregãtirea personalului poduri, macarale de orice tip, estacade
Managementul firmei Edelweiss ºi în consolidarea echipei de lucru a de transport, rezervoare metalice,
este orientat spre dezvoltarea afa- societãþii. habe, utilaje industriale etc.;
cerii prin investiþii în utilaje perfor- TIPURI DE LUCRÃRI • Construcþii din lemn, structuri de
mante, care sã permitã execuþia de PE CARE LE EXECUTÃ EDELWEISS susþinere din lemn: stâlpi, grinzi,
servicii de înaltã calitate, în timp • Protecþii anticorozive podine etc.;
scurt, cu costuri optime ºi în deplinã - Sablãrile suprafeþelor de: metal, • Construcþii vechi din cãrãmidã,
siguranþã. subsoluri, tuneluri, bolþi zidite din
lemn, piatrã, beton, cãrãmidã, sticlã.
Firma acordã o atenþie deosebitã cãrãmidã sau cãrãmidã aparentã.
- Vopsitorie airless – aplicare de
fiecãrui client pentru a satisface în Lucrãrile de referinþã se pot vizua-
sisteme pentru protecþia anticorozivã.
totalitate cerinþele ºi aºteptãrile liza ºi pe site-ul www.edelweisscon-
Controlul calitãþii se realizeazã prin
acestuia. Evaluarea costurilor lucrã- structii.ro, aici fiind menþionaþi ºi
mãsurãtori nedistructive, astfel ca
rilor ºi executarea lor se fac rapid ºi câþiva dintre beneficiarii lucrãrilor.
grosimea de strat sã corespundã
în termenele contractuale. LUCRÃRI DE REFERINÞÃ
Se respectã ºi se menþine cali- cerinþelor din proiect, atât în strat
• Damen Shipyard Galaþi (macarale
tatea, oferindu-se garanþie tuturor umed cât ºi dupã uscare. În final se
industriale, poduri rulante, hale de
lucrãrilor. În acelaºi timp, pentru a prezintã un raport cu mãsurãtorile de
producþie, inscripþionãri);
deveni mai eficienþi s-a implementat grosime efectuate.
• Aker Yards Tulcea (macarale por-
• Curãþirea suprafeþelor cu pre-
tuare, hale, inscripþionãri);
siune de apã
• Holcim Aleºd ºi Turda (benzi
• Inscripþionãri de mari dimen- transportoare, schimbãtor de cãl-
siuni, signalisticã, marcaje, cu scopul durã, structuri metalice diverse, con-
de a reda sigle, logo-uri ºi embleme ductã de aer cald);
• Lucrãri de montaj, închideri exte- • Interoil SA (rezervoare de mare
rioare cu tablã, diverse reparaþii, mon- capacitate);
taj ºi demontaj. • Romportmet SA Galaþi (poduri
rulante, macarale de mare tonaj);
• Docuri SA Galaþi (macarale por-
tuare);
• Weatherford Foserco SA (hale);
• Termoelectrica SA Oradea;
• Crosswind SRL (rezervoare);
• MOL România SRL (rezervoare
de mare capacitate, inscripþionãri);
• BATGC Arad SRL (rezervoare
de mare capacitate, inscripþionãri).

Înlocuire conductã gaz uscat 20” deetanizare
Turburea - Valea Calului, judeþul Gorj
Antreprenor: MAX STREICHER ROMANIA SRL Ploieºti
Beneficiar: OMV Petrom SA
Proiectanþi: Tebodin România Consultants&Engineers SRL /
IAT Global SRL Ploieºti
Control nedistructiv: TÜV Austria România SRL
Pentru creºterea capacitãþii de • Instalarea tuburilor de polietilenã

livrare a gazelor Petrom, s-a instalat pentru cablurile electrice de coman-
un compresor, în apropiere de zona dã ºi semnal.
Bulbuceni, lângã staþia de deshi- • Astuparea conductei cu un strat
dratare existentã. de pãmânt de 15 cm, care a fost
Conducta de 20” (Ø 508 mm x compactat ºi deasupra cãruia s-a
14,2 mm), cu lungimea de 7.500 m, pus bandã de avertizare, dupã care
transportã gazele uscate, obþinute în s-au adãugat straturi succesive de
urma procesului de deshidratare în 15 cm, compactate pânã la nivel.
Staþia de Deetanizare din Turburea,
Traseul conductei subtraverseazã,
spre staþia de Comprimare din Bul-
în localitatea Turburea, drumul
buceni; prin înlocuirea ei, cu respec-
judeþean ºi calea feratã, în apropiere
tarea normelor în vigoare, s-a eliminat
impactul negativ asupra comunitãþii de Staþia de Deetanizare. Segmentul
ºi a mediului înconjurãtor. de conductã care subtraverseazã
Conducta a fost proiectatã pentru aceste obiective în tub de protecþie
presiunea de 64 bar ºi temperatura este izolat cu robineþi de secþionare
de 350C; coroziunea totalã a con- instalaþi în amonte ºi aval de acestea.
ductei a fost calculatã în funcþie de Robineþii pot fi manevraþi electric
durata de viaþã proiectatã, fiind sta- ºi/sau manual, instalaþi în cãmine de
bilitã la 3 mm. beton vizitabile, cu capace con-
Etapele principale ale lucrãrii au fecþionate din metal ºi fibrã de sticlã.
fost urmãtoarele: Conducta a fost probatã la rezis-
• Înlãturarea stratului vegetal ºi tenþã ºi etanºeitate (conform proce-
depozitarea lui în aºa fel încât sã nu durilor proprii ale MAX STREICHER
se amestece cu restul straturilor, ast- România SRL), dupã ce în prealabil
fel ca la sfârºitul lucrãrii sã poatã fi a fost curãþatã la interior ºi umplutã
repus ºi folosit ca strat vegetal pen- cu apã.
tru agriculturã. Dupã finalizarea probelor de pre-
• Aducerea þevilor (izolate în fabricã) siune s-a realizat uscarea conductei
în teren, aºezate în lungul traseului
ºi verificarea cu aparate speciale.
pe bârne de lemn ºi tronsonate.
Etapa finalã a constituit-o acope-
• Îmbinarea prin sudurã electricã
rirea cu stratul vegetal, redarea
a þevilor - de cãtre sudori autorizaþi TÜV.
• Controlul vizual ºi nedistructiv cu terenului pentru agriculturã, realizarea
radiaþii penetrante gama al sudurilor. fluxurilor de canalizare ºi a ºanþurilor
• Izolarea în trei straturi pentru de scurgere.
suduri, curbe ºi alte elemente care Lucrarea executatã de specialiºtii
compun conducta. firmei MAX STREICHER România SRL,
• Lansarea conductei în ºanþ, dupã în condiþii de foarte bunã calitate, a
ce tronsoanele au fost verificate contribuit la creºterea siguranþei în
100% ºi nu s-au constatat defecte exploatare ºi la îmbunãtãþirea calitã-
de izolaþii. þii mediului pe aceastã magistralã.

Campioni la înãlþime ºi tehnologie în Europa
Kleemann este firma producãtoare de lifturi nr. 1 în Grecia ºi una dintre cele mai mari societãþi con-
structoare de ascensoare din lume. Kleemann fabricã pe bazã de licenþã ºi tehnologie germanã cca. 3%
din volumul total al ascensoarelor care se comercializeazã în întreaga lume. În România are deja livrate
peste 1.500 de ascensoare.
Activitatea firmei Kleemann este înãlþime, de pe pieþele mari, cum ar fi Kleemann fabricã diferite sisteme
axatã, în principal, pe export, 60% din cele din SUA, din Orientul Mijlociu de ridicat cum ar fi:
produsele sale fiind vândute în 65 de sau din Est. Turnul de încercare este • Sisteme complete de lifturi
þãri ale lumii prin filialele sale din Tur- al 4-lea ca mãrime dintre turnurile (hidraulice ºi electrice, de persoane
cia, Serbia, România, Anglia ºi Hong sau materiale, cu sau fãrã camerã
private de încercare din Europa.
Kong. de maºini), precum ºi diferite com-
Construcþia lui a început în 2008 ºi
Fabrica producãtoare din Gre- ponente pentru aceste produse.
cia este dotatã cu un turn de încer- s-a încheiat în 2010 costând, în final,
5 milioane de Euro. Turnul, cu 5 • O gamã largã de sisteme spe-
care a ascensoarelor de mare vitezã,
puþuri de încercare, are înãlþimea de ciale de ridicat:
pânã la 6 m/s, care pot acoperi seg-
55 de m, cu 15 etaje ºi douã sub- - lifturi ºi parcãri auto;
mentul de clãdiri înalte cu pânã la
- scãri ºi trotuare rulante;
200 de etaje, respectiv 600 m soluri.
- sisteme de ridicat speciale pen-
tru persoane cu dizabilitãþi;
- lifturi speciale (cu structurã por-
tantã, cu spaþii reduse de siguranþã,
panoramice etc.);
- lifturi ºi platforme pentru materi-
ale, spitale, industriale etc.
Termenul de livrare a oricãrui pro-
dus este de maximum 5 sãptãmâni.
Produsele Kleemann pot fi adap-
tabile fiecãrui caz în parte, neexis-
tând un standard de dimensiuni,
orice produs fiind unic în felul lui.
Toate produsele sunt omologate
ºi sunt însoþite de documentaþiile
necesare pentru instalare ºi pentru
autorizare.
În România S.C. KLEEMANN
LIFT RO S.R.L. oferã cele mai
bune soluþii solicitãrilor dumnea-
voastrã, prin biroul reprezentanþã,
în care sunt prezentate produsele
noastre, birou deschis în zona
centralã a Bucureºtiului pe
str. Wilhelm Filderman nr. 4 bis,
ap. 2 - 3, Parter.

PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTI
ÎN CONSTRUCÞII
Eduard HANGANU
S-a nãscut la 23 septembrie rãcire de la Termocentrala Brãila- În anul 1992, a fondat firma de
1947 în localitatea Codãeºti, judeþul Chiºcani cu lungimea de 2,5 km, proiectare ºi consultanþã S.C. CON-
Vaslui. canal de aducþiune, pentru aceeaºi SITRANS S.R.L., care activeazã cu
Dupã terminarea liceului, a urmat termocentralã, cu lungimea de 1 km. succes în domeniul infrastructrurii
cursurile Facultãþii de Construcþii - Între 1977-1980, a activat la rutiere. În domeniul proiectãrii se
Institutul Politehnic din Iaºi, deve- Trustul Energo-Construcþia din Bucu- remarcã urmãtoarele lucrãri pe care
nind inginer în anul 1970. reºti, în funcþiile de ºef de lot ºi ºef le-a coordonat: reabilitarea DN1
Activitatea ºi-a început-o, ca de ºantier, contribuind la construcþia Braºov-Sibiu, km 172-298, (SF+PT+DE);
inginer-stagiar, la Institutul de Termocentralei Giurgiu, care se reabilitare DN1 Braºov-Târgu-Mureº
Proiectãri Judeþene Tulcea, reali- remarcã prin coºurile de fum cu km 0+765-165+930 (SF+PT+DE);
zând proiecte de construcþii hidro- înãlþimea de 180 m, cazane de abur lãrgire la 4 benzi a DN5 Daia-Giurgiu
de 1.000 tone/orã, precum ºi la km 51+950-58+900; bazele de între-
tehnice în Delta Dunãrii ºi în judeþul
staþia de tratare a apei, în condiþii þinere varã ºi iarnã la Lugoj ºi
Tulcea (reþea de alimentare cu apã,
dificile de fundare. respectiv Gãneasa; tehnologii de
drumuri judeþene etc.).
Între anii 1980-1986, a activat la execuþie la încruciºarea DN 3A
Între anii 1971-1972, a activat la
SC CONTRANSIMEX SA Bucureºti, Lehliu-Feteºti peste calea feratã
Mãcin, la întreprinderea Judeþeanã
pe ºantiere din strãinãtate, unde a Dragoº-Vodã; reabilitare cale de
de Gospodãrire Comunalã ºi Loca-
coordonat construcþia de drumuri în rulare la podul Giurgiu-Ruse (con-
tivã, participând, ca ºef de serviciu,
Libia (peste 350 km) ºi a întocmit sultanþã, proiect PHARE); reabilitare
la construcþia de drumuri, strãzi,
oferte pentru 11 porturi cerealiere în DN2 Râmnicu-Sãrat - Mãrãºeºti;
cartiere ºi platforme industriale.
Iran, 5 porturi de mãrfuri ºi 2 porturi reabilitare DN 67C Bengeºti-Sebeº
La Brãila, între anii 1972-1977,
turistice în Maroc; exploatare mine- km 0-148+414; drum expres Arad-
a lucrat la Trustul Energo-Con-
reu de fier în Senegal – 1.000 km de Oradea.
strucþia, ca ºef de lot ºi, ulterior, ºef
cale feratã ºi baraj pentru lac de În domeniul lucrãrilor hidroteh-
de ºantier la Chiºcani, unde a con- 3
nice: apãrãri de maluri, Canalul
retenþie de 3.000.000 m . A partici-
dus lucrãrile: calea feratã Brãila- pat, ca ºef de ºantier, la execuþia Sulina; supraînãlþare dig de apãrare
Chiºcani, tanc de apã pentru staþia portului turistic Sables d’Or în ºi pod peste Canalul Sulina; mini-
Centralei electrice Brãila, cheson Maroc, precum ºi la execuþia drumu- port turistic la Murighiol în judeþul
cu aer comprimat, cu suprafaþa de lui Tosya - Osmancik (70 km), inclu- Tulcea; regularizarea râurilor Râm-
1.000 m2, pentru alimentarea cu apã siv la construirea a 11 porturi în nicu-Sãrat, Telega ºi Brabova; reþele
a termocentralei de la Chiºcani, coº Turcia. de alimentare cu apã ºi canalizãri în
de fum cu înãlþimea de 280 m pentru La SC CONSITRANS SA, a coor- zone deficitare din Bucureºti; extin-
termocentralã, rezervoare suprate- donat execuþia autostrãzii Bucureºti- dere reþea publicã de apã ªoseaua
rane de 20.000 m3 pentru depozitare Constanþa pe tronsoanele Bucureºti - Bucureºti - Târgoviºte; reabilitare
petrol, canal de evacuare a apei de Fundulea ºi Lehliu - Drajna (60 km). porturi între Hârºova ºi Sulina.

Ing. Eduard Hanganu a urmat Asociaþiei Profesionale de Drumuri Seriozitatea în muncã, profunzi-
diferite cursuri de management, ºi Poduri; membru în Asociaþia mea în gândire, simþul ingineresc,
comerþ exterior ºi afaceri externe în Generalã a Inginerilor din Româ- logica în acþiuni, exigenþa pentru
domeniul construcþiilor ºi al proiec- nia; în Comisia Naþionalã Com- lucrul bine fãcut, ca ºi inteligenþa
tãrii de drumuri însuºindu-ºi cunoº- portarea in situ a Construcþiilor; în l-au fãcut cunoscut ca un foarte bun
tinþe pe care le-a aplicat cu succes la Societatea Românã de Geotehnicã conducãtor al unei importante com-
studii de fezabiliate, la proiecte ºi Fundaþii; în Asociaþia Românã de panii de construcþii, apreciate atât în
tehnice ºi detalii de execuþie pentru Geosintetice; în Asociaþia Românã a þarã, cât ºi în strãinãtate.
reabilitarea drumurilor existente ºi Apei ºi în Asociaþia Inginerilor Con- La aceste calitãþi, trebuie sã o
proiectarea drumurilor moderne din structori Proiectanþi de Structuri. adãugãm ºi pe aceea de foarte bun
România. Din anul 2007, ing. Eduard întreprinzãtor - element important în
Datoritã activitãþii sale prodi- Hanganu conduce, în calitate de activitatea de conducere, ceea ce i-a
gioase ºi a prestigiului de care se preºedinte, compania SC CONSI- favorizat succesul.
bucurã, a fost admis ca membru în TRANS SRL. Acesta este ing. Eduard Hanganu,
Asociaþia Profesionalã Mondialã de În cei peste 37 de ani, ca ºef de personalitate de seamã a tehnicii
Drumuri, în Societatea Internaþi- lot, ºef de ºantier, coordonator ºi româneºti - prezent în construcþiile
onalã de Geotehnicã ºi Fundaþii, în conducãtor de unitate, ing. Eduard de drumuri, poduri, construcþii hidro-
Asociaþia Internaþionalã de Geosin- Hanganu a realizat lucrãri dintre cele tehnice ºi industriale, cu fapte ce vor
tetice, ceea ce înseamnã recunoaº- mai importante în domeniu, obþi- rãmâne generaþiilor viitoare.
terea internaþionalã în domeniu. De nând, prin activitatea sa laborioasã, (Din vol. Peronalitãþi româneºti în construcþii,
asemenea, este vicepreºedinte al preþuirea tuturor. autor Hristache Popescu)
O valorificare superioarã
a lemnului în construcþii
Mihai MOÞOC, director executiv, Adrian PUICÃ, director vânzãri - Glulam SA
Compania Glulam SA evolueazã preponderent în piaþa naþionalã a materialelor de construcþii ºi a

proiectelor imobiliare, cu o prezenþã activã din anul 2004, în domeniul producþiei ºi comercializãrii grinzilor
din lemn lamelat încleiat ºi a panourilor termoizolante tip sandwich cu spumã poliuretanicã de înaltã densi-
tate ºi feþe nemetalice.
Beneficiind de experienþa ºi know-how-ul scandinav, încã de la începutul afacerii ne-am definit poziþia de
lider pe segmentul producþiei de glulam, la momentul respectiv lansându-ne ca pionieri pe un domeniu indus-
trial nou în România, îmbinând inovaþia cu calitãþile unui material de construcþie cu tradiþie milenarã.
Am construit ºi exploatãm în localitatea Ulmi din judeþul Dâmboviþa cea mai mare fabricã de profil din
România, cu o suprafaþã utilã de peste 5.500 m2, ofertând o gamã dimensionalã diversificatã de elemente ºi
structuri. Capacitatea de procesare lunarã a fabricii este de 350 m3 glulam ºi 2.500 m2 de panouri termoizolante.
Glulam SA reprezintã o companie ºi un concept unitar care înglobeazã servicii de consultanþã, proiectare,
fabricaþie, livrare ºi montaj.
Afirmãm ºi dovedim competenþa inginerilor noºtri din capacitate portantã mare, se comportã foarte bine
cadrul departamentelor de proiectare ºi producþie prin la miºcãri seismice, rezistã la foc, este estetic ºi
rezultatele finale ale muncii de echipã, care sunt vizibile susþine creativitatea arhitecturalã, asigurã confortul
în cadrul numeroaselor proiecte materializate în decursul termic al clãdirilor, corespunde normelor de pro-
timpului. Printre proiectele de referinþã realizate se tecþie a mediului, se finiseazã cu uºurinþã ºi se asam-
numãrã: bleazã într-un timp redus.
• Bazinul de polo Steaua - Bucureºti; Materialul utilizat la fabricarea lemnului lamelat
• Acoperiºul Iulius Mall – Cluj; încleiat este molidul tras în lamele care sunt sortate ºi
• Bazinul olimpic de înot - Braºov; uscate la 12% umiditate, frezate la capete ºi îmbinate în
• Amenajarea interioarã a salinei – Turda; dinþi cu adeziv poliuretanic. Aceste lamele, dupã rindeluirea
• Divertiland – Chiajna; feþelor, sunt presate în pachet cu adeziv bicomponent
• Hala de depozitare a îngrãºãmintelor chimice – melamino ureeo formaldehidic, la temperaturã ºi umiditate
Giurgiu; controlate, cu respectarea timpului de întãrire a adezivului.
• Manejul ºi Sala de festivitãþi Panicel - Râºnov. Elementele încleiate ºi uscate sunt rindeluite, la final, pe
patru feþe.
LEMN LAMELAT ÎNCLEIAT – GLULAM Se produc, astfel, relativ uºor, printr-un proces de fabri-
Glulam-ul (prescurtare de la glued laminated timber) caþie mai puþin costisitor decât pentru alte materiale de con-
posedã o serie de calitãþi care îl recomandã pentru pro- strucþii, diferite sisteme din grinzi drepte sau cu
ducþia elementelor structurale folosite în majoritatea contrasãgeatã, cu simplã sau dublã pantã, elemente curbe
tipurilor de construcþii, cum ar fi: locuinþe, hale industriale ºi cu razã ºi secþiune constantã sau variabilã.
agrozootehnice, sãli de sport, piscine ºi bazine de înot, Dimensionarea elementelor se face în funcþie de efor-
centre comerciale, biserici, poduri pietonale ºi auto, monu- turile rezultate din calculul de rezistenþã, secþiunea trans-
mente sau elemente de design interior. versalã putându-se adapta dupã necesitãþi, prin corelarea
înãlþimii grinzii cu solicitarea la care aceasta este supusã.
Produsele sunt certificate de ICECON – România,
conform SR EN 14080: 2005, în clasele de rezistenþã GL
24h, GL 28c ºi GL28h.
Lemnul lamelat încleiat se poate modela pentru a Glulam-ul se foloseºte cu succes în combinaþie cu alte
obþine forma doritã, se poate ajusta dimensional, are o produse pentru închideri ºi compartimentãri precum pano-
greutate proprie redusã, o rezistenþã bunã la agenþi urile termoizolante tip sandwich, pentru obþinerea unor con-
externi precum umiditatea ºi coroziunea, are o strucþii uºoare, cu deschideri mari, fãrã stâlpi intermediari.

PREZENTAREA TEHNICÃ A PROIECTULUI:
BAZIN OLIMPIC DE ÎNOT BRAªOV
Proiectul se referã la structura de rezistenþã din lemn
lamelat încleiat pentru acoperiºul unui bazin olimpic de înot
executat în oraºul Braºov.
http://belabenedek.com
La fermele de capãt, în nodurile de la talpa inferioarã sunt

amplasate diagonale care transmit tendinþa de voalare la sis-
Bazinul Olimpic Braºov - structura
temul de contravântuiri din planul acoperiºului.
În traveile curente voalarea este blocatã prin amplasarea
Pentru amplasament s-au luat în considerare urmãtoa-
în nodurile tãlpilor inferioare a unor rigle cu secþiunea de 115
rele caracteristici:
• viteza de referinþã a vântului: vref = 31 m/s x 200 mm.
• încãrcarea din zãpadã pe sol: s0,k = 2,00 kN/m2 Contravântuirile orizontale ºi cele verticale sunt ampla-
• acceleraþia terenului: ag = 0,20g m/s2 sate în patru travei ºi sunt alcãtuite din tiranþi metalici de
• perioada de colþ: Tc = 0,7 s oþel OL37 cu întinzãtoare, pentru a permite reglarea
• clasa de importanþã: II lungimii contravântuirii ºi tensionarea acesteia.
Acoperiºul are o deschidere de 38,20 m între axele Prinderea tuturor conexiunilor s-a realizat cu tije filetate,
reazemelor ºi 10 travei de câte 6,00 m fiecare, cu un sistem holzºuruburi sau cuie striate galvanizate termic.
structural alcãtuit din grinzi plane cu zãbrele, pane simplu
UN PROIECT SPECIAL MARCA GLULAM!
rezemate, contravântuiri orizontale ºi verticale.
Grinzile cu zãbrele au o lungime totalã de 43,51 m ºi o
înãlþime de 3 m, fiind alcãtuite din câte douã tronsoane,
unul de 23,50 m ºi celãlalt de 20,01 m, în scopul înlesnirii
transportului special de la Târgoviºte la Braºov.
Aceste grinzi reazemã la capete pe stâlpi din beton
armat cu înãlþimi diferite, cotele de nivel corespondente
fiind +8,35 ºi respectiv +11,00.
Elementele fermelor sunt îmbinate cu ajutorul tablelor
galvanizate, care sunt amplasate între cele douã ramuri ce
compun tãlpile cu ajutorul tijelor filetate, piuliþelor ºi ºaibelor
speciale pentru lemn.
Panele de acoperiº sunt grinzi simplu rezemate, cu
secþiunea de 115 x 400 mm ºi sunt chertate la capete astfel
încât faþa superioarã a panei sã se ridice cu 200 mm mai
sus decât faþa superioarã a fermei.
http://belabenedek.com

Studiul unei alunecãri de teren
Eleonora FIROIU, Eliza PIRICI, Toma FLORICÃ - SC BEFAC SRL, Rm.Vâlcea
Alunecarea de teren la care ne referim s-a produs în 2004, într-o perioadã cu cantitãþi însemnate de pre-
cipitaþii, în cãtunul „Valea Lacurilor“, com. Alunu, jud. Vâlcea, în zona fostei cariere de exploatare a cãr-
bunelui, închisã în prezent. În fosta carierã au fost depozitate cantitãþi apreciabile de pãmânt decopertat
din punctul actual de exploatare.
Zona cu alunecãri prezentatã se desfãºoarã în semicerc larg (de cca 500 m) sub platoul rest al Podiºului
Getic, interfluviu Olteþ Amaradia. Sub acest platou se aflã orizonturile de cãrbune.
Alunecãrile de teren sunt o cate- lucrare se încadreazã la alunecãri acestuia individualizându-se, prin
gorie de fenomene naturale de risc, de roci pelitice dupã suprafeþe pre- miºcãri tectonice specifice, Sub-
care au avut loc în trecut ºi continuã existente. Fenomenul constã în carpaþii Getici (V. Mihãilescu, 1969).
ºi în prezent pe tot globul, cu inten- pierderea stabilitãþii depunerilor Depunerea piemontalã lipseºte în
sitãþi diferite, în funcþie de condiþiile recente de pantã, al cãror funda- apropiere de munþi, pe o fâºie relativ
naturale locale. Ele definesc proce- ment este constituit din argile largã, de depuneri deltaice.
sul de deplasare, miºcarea propriu- marnoase, ºisturi argiloase, gresie. V. Tufescu propune, în 1966,
zisã a rocilor sau depozitelor de pe Dupã grosimea materialelor depla- separarea celor douã arii în Sub-
versanþi. Prin apariþia bruscã ºi sate, alunecarea se încadreazã la carpaticã ºi de platformã. Limita
neprevãzutã, prin pagubele mari între acestea nu este, însã, evi-
alunecãri profunde: cu o grosime de
pricinuite centrelor populate ºi cãilor dentã. Numai pe alocuri se individu-
peste 3 m. Dupã gradul de activitate:
de comunicaþii, alunecãrile de teren alizeazã sub formã de cueste care
alunecare activã aflatã în plinã
sunt incluse în categoria cataclis- dominã vãi subsecvente. Se exem-
desfãºurare la momentul cercetãrii. plificã cuesta Cioianei între Jiu ºi Gilort,
melor naturale, alãturi de inundaþii ºi DATE GENERALE cuesta Cernei, în sus de Lãdeºti, a
cutremure. Descrierea zonei Luncavãþului, a Topologului precum
Procesul de alunecare include Comuna Alunu este situatã în ºi cea care þine de la sud de Curtea
trei faze: faza pregãtitoare, de partea de vest a judeþului Vâlcea, la de Argeº pânã la Gândeºti pe Dâm-
alunecare lentã, incipientã (procese boviþa.
80 km distanþã de municipiul Râm-
anteprag); alunecarea propriu-zisã Regiunea cuprinsã între limitele
nicu Vâlcea ºi la 60 km distanþã de
(trecerea peste pragul geomorfo- arãtate are relief neted, noþiunea de
Târgu Jiu, pe valea Olteþului, afluent
logic) ºi stabilizarea naturalã (echili- piemont se potriveºte doar pentru
de dreapta al râului Olt, ºi la 20 km
brarea, procese postprag). porþiunea cuprinsã între Olt (cel mult
de Munþii Cãpãþânii (Carpaþii Meri-
Elementele care definesc ºi des- Olteþ) ºi Dâmboviþa, unde cuvertura
dionali). Relieful este deluros.
criu o alunecare de teren, atât calita- piemontanã este prezentã ºi chiar
Caracterizarea geologicã de grosime considerabilã în bazinul
tiv cât ºi cantitativ, sunt: treapta de
ºi geomorfologicã Argeºului. Miºcãrile de înãlþare ale
desprindere principalã, coronamen-
tul sau fruntea alunecãrii, capul (vâr- a zonei de producere a alunecãrii Carpaþilor Meridionali ºi ale Subcar-
ful) alunecãrii, terasa alunecãrii, Localitatea Alunu Vâlcea se aflã paþilor au antrenat ºi aripa nordicã a
flancul (stâng sau drept), piciorul în zona Platformei Getice. Platforma acestei platforme, care depãºeºte
Geticã constituie o amplã zonã delu- 500 m la vest de Olt, 600 m între Olt
alunecãrii, baza alunecãrii, suprafaþa
roasã din sudul þãrii, care prezintã ºi Argeº ºi peste 700 m între Argeºel
de rupere, corpul alunecãrii, fisurile
(nu peste tot) caractere piemontale. ºi Dâmboviþa (776 m în Dealul Perilor).
ºi crevasele.
Limita perimetralã meridionalã: de la Spre sud se apleacã treptat ajun-
În literatura de specialitate existã
gând la 200 m la limita Câmpiei
diverse scheme de clasificare pentru Pleniþa, Radovanu, Craiova, con-
Oltene.
alunecãri în funcþie de natura rocii, tinuã spre Balº, la nord de Slatina,
Este alcãtuitã din formaþiuni
de cinematica miºcãrii, de viteza pânã la Piteºti, apoi pe un povârniº foarte tinere (pliocene ºi cuater-
miºcãrii, de morfologia ºi de tipul supra- pus în evidenþã ºi de lunca nare). Platforma Geticã se diferenþi-
feþei de cedare ºi de vârsta cedãrii. Argeºului, pânã la Gãeºti. Pentru azã ca altitudine, ca prezenþã ori
Dupã schema propusã de Zaruba ºi limita de nord se aflã pe linia de con- lipsã a cuverturii piemontane, ca
Mencl, alunecarea prezentatã în tact cu Carpaþii Meridionali, în cadrul grad de împãdurire etc.

Denumirea de Getic, pentru aria Getice care acumuleazã ape din direcþia nord-vest, se îndreaptã spre
de scufundare a cristalinului Carpatic precipitaþii ºi le cedeazã ca pânze vest ºi se terminã la marginea pla-
de la vest de Dâmboviþa a fost datã sau izvoare concentrate. toului rest al Podiºului Getic, interflu-
de L. Mrazec, apoi denumirea a fost Alunecarea din Valea Lacurilor viu Olteþ - Amaradia. De sub Platoul
însuºitã la începutul sec. XX de Mehe- Alunu s-a produs pe versantul creat Getic iese o pânzã de apã care se
dinþi ºi în 1941 de V. Mihãilescu. scurge cãtre Olteþ prin cuvertura
prin eroziunea depozitului grosier de
Stratificaþia litologicã specificã existentã în Valea Lacurilor. De-a
Platformã, sub acþiunea apei scursã
Platformei Getice este urmãtoarea: lungul timpului, pânza amintitã a
de sub platou, cuvertura nisipoasã
• la suprafaþã, în apropierea creat în vale ochiuri de apã, prin
curgând gravitaþional.
munþilor, depozite de pietriºuri gro- declanºarea unor deplasãri de teren
Descrierea zonei studiate
siere, în zona îndepãrtatã de lanþul locale, de unde ºi denumirea Valea
Zona numitã „Valea Lacurilor“, Lacurilor.
muntos (20-30 km), pietriºuri mijlocii,
comuna Alunu, jud Vâlcea se În anul 2004, în urma precipitaþii-
apoi mai la sud, nisipuri grosiere ºi
schiþeazã de la confluenþa cu râul lor abundente cãzute în zonã, Valea
medii, iar în partea finalã, în
Olteþ, spre vest, cãtre cariera de Lacurilor a fost cuprinsã de o
apropierea contactului cu zona de
exploatare la zi a cãrbunelui Alunu. alunecare ce a distrus drumul de
câmpie, nisipuri medii ºi fine.
Axul vãii se aflã în pantã, iar valea, acces în cariera ºi gospodãriile din
Grosimea depozitelor este descres-
dupã ce merge pe primii 500 m pe zonã (foto 1-6).
cãtoare începând cu limita de nord
(50-60 m) a Platformei, apoi (40-50 m)
la partea medianã ºi (10-40 m) la
partea finalã a Platformei Getice,
spre câmpie. Depozitul grosier al
Platformei Getice stã pe depozite
vechi argiloase stratificate tari, care
sunt cutate înclinat spre sud-est. În
depozitul grosier se acumuleazã ape
din precipitaþii, care sunt cedate la
baza depozitului pe suprafaþa argi-
lelor, în zona de versanþi ai vãilor.
Aceste pânze de apã, infiltrate
prin cuvertura formatã pe versanþii
vãilor, produc alunecãri gravi-
taþionale ale cuverturilor. Astfel de
alunecãri sunt vizibile în judeþul Vâl-
cea pe versanþii vãii Topolog, la
partea medianã a versanþilor de est
ºi vest ai râului Olt, de la munte pânã
la Piatra Olt, pe versanþii vãii râurilor
Otãsãu ºi Bistriþa, pe versanþii râului
Luncavãþ, de la Vaideeni la Bãbeni,
pe versanþii râului Cerna ºi versanþii
afluenþilor acesteia, Cerniºoara (în
comunele Cerniºoara, Roeºti ºi
Lãdeºti), Aninoasa (în comuna
Stroeºti), pe versanþii râului Taraia
între Milostea ºi Slãveºti, pe ver-
sanþii râului Olteþu, între cheiul
Olteþului ºi comuna Laloºu, la ieºirea
din judeþul Vâlcea. Foto 1 - 6. Aspecte din zona alunecãrii: 1. Valul de alunecare la partea medianã; 2. Alunecarea a distrus
Râurile au secþionat Platoul Getic drumul ºi va acþiona asupra stâlpului de beton; 3. Aspectul drumului de acces în carierã; 4. Buldozerele
creând vãile descrise. În interfluviile modeleazã valul de alunecare; 5. Casã dãrâmatã de alunecare; 6. Valul de alunecare ºi roca de bazã,
râurilor existã resturi ale Platformei marnã, dezgolitã. Se poate observa stratificaþia terenului în râpa apãrutã.
Amplasamentul studiat haldã de unde se infiltreazã uºor
din punct de vedere geotehnic cãtre vale prin cuverturã. În F2 apa
În zonã au fost executate mai se aflã în stratul de nisip. Dia-
multe foraje geotehnice (cu recoltare gramele Rd1F1 ºi Rd2F2 sunt pre-
de probe netulburate, analizate în zentate în figura 3.
laborator). În continuare prezentãm CONCLUZII
stratificaþia în forajul F1 executat pe Cercetãrile geotehnice sunt impor-
alunecare în zona fostei cariere, la tante pentru determinarea cauzelor
haldã ºi forajul F2 executat aval de alunecãrilor.
F1 la cca 150 m. Din datele obþinute în teren, din
În forajele 1 ºi 2 au fost executate cele deþinute în arhivã ºi cele exis-
penetrãri dinamice cu PDU. În dia- tente în literatura de specialitate a
gramele de penetrare se observã o rezultat cã alunecarea din Valea
variaþie a rezistenþei stratelor în Lacurilor s-a datorat urmãtorilor
funcþie de adâncime ºi umiditate. factori:
Diagrama indicã rezistenþe mai mici
• constituþia litologicã a terenului.
în F1 pânã la 4,30 m, iar în F2 în ori-
Stratele sunt alcãtuite litologic, în
zonturile (6) argilã moale ºi (8) nisip
preponderenþã, din pãmânturi active
moale, unde rezistenþa este slabã,
(NE0001/96). La secetã se împân-
fiind influenþatã de starea de umidi-
zesc de fisuri. Prin crãpãturi pãtrunde
tate a stratului. Planul de alunecare
apa adânc în teren. În pachetul
este situat pe faþa marnei, care
cuverturii spre bazã este intercalat
înclinã spre vale.
un strat de nisip prin care se infil-
În foraje, apa a fost întâlnitã în
treazã apa subteranã;
stratul de praf argilos (3). Apa
provine de sub Platoul Getic, depo- • stratele de la suprafaþã sunt dis-
Fig. 1: Plan de situaþie cu alunecarea
zitul grosier, îmbibã materialul de punse în pantã;
• scurgerea incorectã a apelor de
suprafaþã. Apele de pe platou vin în
zonã cu umpluturi de carierã, le
îmbibã ºi acestea devin curgãtoare
gravitaþional;
• existenþa semihaldei fostei cari-
ere de cãrbuni care exercitã presiuni
asupra stratelor din aval. Halda fiind
permanent umedã a exercitat pre-
siune asupra cuverturii din Valea
Lacurilor;
• suprafaþa terenului rãvãºitã reþi-
Fig. 2: Profil geologic între cele douã foraje ne apele de suprafaþã ºi le obligã sã
pãtrundã în teren neavând posibili-
Tabelul 1: Stratificaþia întâlnitã în foraje
tãþi de scurgere;
• stratele de la suprafaþã sunt dis-
punse în pantã.
Pentru stoparea fenomenului s-au
propus o serie de mãsuri asfel încât
zona sã fie refãcutã, drumul sã fie
redat accesului cãtre carierã:
• asigurarea scurgerii corecte a
apelor de suprafaþã, drenarea apelor
provenite de sub platou ºi a celor
infiltrare în teren din precipitaþii;

(salcâm, sãlcie, plutã etc). Plantarea
de arbori vizeazã ºi zonele laterale
neafectate de alunecare pe ambele
pãrþi ale alunecãrii.
BIBLIOGRAFIE
1. STANCIU A., LUNGU Irina,
Fundaþii, Editura Tehnicã (2006);
2. FLOREA M., Mecanica rocilor,
Editura Tehnicã, Bucureºti (1983);
3. PÃUNESCU M, POP V.,
SILION T., Geotehnicã ºi fundaþii,
Editura Didacticã ºi Pedagogicã,
Bucureºti (1982);
4. FLOREA M., Alunecãri de
teren ºi taluze, Editura Tehnicã,
Bucureºti (1979);
5. ZARUBA Q, MENCL V.,
Fig. 3
Alunecãrile de teren ºi stabilizarea
• modelarea suprafeþei terenului mai avansat) pentru preluarea infil- lor, Editura Tehnicã, Bucureºti
în vederea scurgerii rapide a apelor traþiilor din teren pânã la adâncimea (1974);
cãtre pârâul din apropiere; de 4,50 m. În zona fostei cariere 6. MIHÃILESCU V., Geografia
• construirea de ºanþuri pereeate unde alunecarea s-a desfãºurat în fizicã a României, Editura ªtiinþificã,
pentru scurgerea apelor de suprafaþã; evantai, drenul va fi ramificat; Bucureºti (1969);
• dren perpendicular pe alunecare • pe alunecare vor fi plantaþi arbori 7. TUFESCU V., Subcarpaþii,
(între obârºia alunecãrii ºi frontul cel stabilizatori de teren, uºor crescãtori Editura ªtiinþificã, Bucureºti (1966).
„Revista Construcþiilor“
este o publicaþie lunarã care se
distribuie gratuit, prin poºtã, la
Important
câteva mii dintre cele mai www.revistaconstructiilor.eu
importante societãþi de: pro-
iectare ºi arhitecturã, con-
Începând cu luna ianuarie 2013,
R e v i s t a Construcþiilor a lansat noua
R e d a c þ i a
strucþii, fabricaþie, import, f o r m ã a s i t e - u l u i publicaþiei noastre: Director Ionel CRISTEA
distribuþie ºi comercializare de www.revistaconstructiilor.eu. 0729.938.966
materiale, instalaþii, scule ºi Construit pe o structurã flexibilã ºi 0722.460.990
modernã, site-ul poate fi accesat acum
utilaje pentru construcþii, bene- Redactor-ºef Ciprian ENACHE
mult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vã 0730.593.260
ficiari de investiþii, instituþii þinem la curent, în timp real, cu noutãþile din 0722.275.957
centrale (Parlament, ministere, domeniul construcþiilor.
Pe lângã informaþiile generale legate de
Redactor Alina ZAVARACHE
Compania de investiþii, Compa- 0723.338.493
redacþie, abonamente ºi date de contact, în
nia de autostrãzi ºi drumuri site sunt introduse, online, majoritatea arti- Tehnoredactor Cezar IACOB
naþionale, Inspectoratul de Stat colelor publicate în revista tipãritã, în cei 0737.231.946
în Construcþii, Camera de Comerþ 9 ani de activitate, articole scrise de presti- Publicitate Elias GAZA
gioºii noºtri colaboratori. 0723.185.170
a României etc.) aflate în baza
Pentru o mai uºoarã navigare, informaþi- Colaboratori
noastrã de date. ile sunt structurate pe categorii, cum ar fi:
În fiecare numãr al revistei arhitecturã / proiectare / consultanþã; prof. univ. dr. arh. Romeo - ªtefan Belea
arh. Gabriel - Cosmin Ghelmegeanu
sunt publicate: prezentãri de geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje;
prof. univ. dr. ing. Anatolie Marcu
materiale ºi tehnologii noi, izolaþii; scule / utilaje; informaþii juridice / le- prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei
gislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc. prof. univ. dr. ing. Sanda Manea
studii tehnice de specialitate Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cu asist. univ. dr. ing. Aurelian Cãtãlin Burlacu
pe diverse teme, interviuri, ajutorul cãruia pot fi gãsite, mai uºor, arti- º. l. ing. Ernest Olinic
comentarii ºi anchete având ca colele în funcþie de numele autorului, de titlul ing. Tudor Saidel
temã problemele cu care se articolului, dupã cuvinte cheie etc. De dr. ing. Felician Eduard Ioan Hann
asemenea, toate numerele revistei, înce- av. Marius Vicenþiu Coltuc
confruntã societãþile implicate
pând din 2005 ºi pânã în prezent, în forma
în aceastã activitate, reportaje lor tipãritã, pot fi gãsite în secþiunea A d r e s a r e d a c þ i e i
de la evenimentele legate de „arhiva” a site-ului. Totodatã, Revista
Construcþiilor poate fi consultatã sau descãr- 013935 – Bucureºti, Sector 1
activitatea de construcþii, pre-
catã, gratuit, în format pdf. Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16
zentãri de firme, informaþii de
De la început, noi ne-am propus ca Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15
la patronate ºi asociaþiile profe- Revista Construcþiilor sã fie, pe lângã sursã www.revistaconstructiilor.eu
sionale, sfaturi economice ºi de informare ºi o punte de legãturã între ce- Tel.: 031.405.53.82
juridice etc. rerea ºi oferta din domeniul construcþiilor. 031.405.53.83
În acest sens, site-ul revistaconstrucþiilor.eu Fax: 021.232.14.47
Încercãm sã facilitãm, în acest Mobil: 0723.297.922
pune la dispoziþia celor interesaþi spaþii, în
mod, un schimb de informaþii ºi diverse formate ºi bine poziþionate din punct 0722.581.712
E-mail: office@revistaconstructiilor.eu
opinii cât mai complet între toþi cei de vedere vizual, pentru promovarea pro-
implicaþi în activitatea de con- duselor ºi serviciilor.
Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“ Editor:
strucþii. STAR PRES EDIT SRL
paginile site-ului nostru pentru a descoperi ca-
litatea articolelor publicate de profesioniºtii J/40/15589/2004
Caracteristici:
români în domeniul construcþiilor. Totodatã, vã CF: RO16799584
Tiraj: 5.000 de exemplare
Frecvenþa de apariþie: rugãm sã contactaþi conducerea redacþiei
- lunarã pentru o eventualã prezenþã cu publicitate,
Aria de acoperire: România constând în oferta dvs. pentru potenþiali clienþi,
Format: 210 mm x 282 mm costul apariþiei fiind negociabil. Marcã înregistratã la OSIM
Culori: integral color Nr. 66161
Suport: ISSN 1841-1290
- DCM 90 g/mp în interior
- DCL 170 g/mp la coperte Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutul
materialului publicitar (text sau imagini).
Articolele semnate de colaboratori repre-
zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºi
asumã responsabilitatea pentru ele.
Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74
Scaneazã codul QR
ºi citeºte online, gratuit, www.revistaconstructiilor.eu
Revista Construcþiilor

RC NR 096 Septembrie 2013 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RC NR 096 Septembrie 2013 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

din sumar Construcþiile, motorul oricãrei creºteri

ºi dezvoltãri economice, sunt aproape de a-ºi da

Deunãzi, o bunã prietenã din a fost faptul cã nu am reuºit sã aflu

6 Revista Construcþiilor septembrie 2013

PATRONATUL SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞII

8 Revista Construcþiilor septembrie 2013

(CaOH2) prezent în ciment, ducând ralã, cu mortare speciale de reparaþii

la apariþia carbonatului de calciu ºi þesãturi din fibrã de carbon.

În urma unei expertize tehnice, tar de pasivizare pe bazã de ciment

10 Revista Construcþiilor septembrie 2013

susþinere ºi fundaþia) cu sistemul de Alegerea tipului de þesãturã din

S-a trecut, apoi, la etapa cea mai

Foto 8 dare ºi anume, montarea þesãturii

Aplicarea þesãturii din fibrã de

12 Revista Construcþiilor septembrie 2013

16 Revista Construcþiilor septembrie 2013

Turnul scenei asigurã posibilitatea

mai sculptural, mai epurat, cu jocul

de oamenii teatrului. Dintre sãlile

al lui Saripinarli, Stadionul experi-

18 Revista Construcþiilor septembrie 2013

Pentru orice informaþie vã invitãm sã ne contactaþi la e-mail: office@injectoforaj.ro sau la

Lucrãrile de reparaþie a obiectivului

22 Revista Construcþiilor septembrie 2013

ºi a dispozitivelor de acoperire a ros-

circulaþiei rutiere pe pod, folosind sis-

Revista Construcþiilor septembrie 2013 23

26 Revista Construcþiilor septembrie 2013

30 Revista Construcþiilor septembrie 2013

32 Revista Construcþiilor septembrie 2013

34 Revista Construcþiilor septembrie 2013

Revista Construcþiilor septembrie 2013 35

36 Revista Construcþiilor septembrie 2013

38 Revista Construcþiilor septembrie 2013

40 Revista Construcþiilor septembrie 2013

Totul verde – totul sigur – totul dintr-o singurã sursã.

Elementul Bauder AL 100/80 a

44 Revista Construcþiilor septembrie 2013

În zona de acoperiº terasã s-a folosit voalul de filtrare

46 Revista Construcþiilor septembrie 2013

Redacþia „Freund der Energiesparer“ (Prietenul celui care

Execuþia forajelor de adâncime

APÃ POTABILÃ, CANALIZARE ºI ÎNCÃLZIRE

50 Revista Construcþiilor septembrie 2013

Reprezentant pentru România: Niculae Tiniº - MULTIBETON Romania SRL

52 Revista Construcþiilor septembrie 2013

Pentru creºterea capacitãþii de • Instalarea tuburilor de polietilenã

54 Revista Construcþiilor septembrie 2013

56 Revista Construcþiilor septembrie 2013

58 Revista Construcþiilor septembrie 2013

Compania Glulam SA evolueazã preponderent în piaþa naþionalã a materialelor de construcþii ºi a

60 Revista Construcþiilor septembrie 2013

La fermele de capãt, în nodurile de la talpa inferioarã sunt

Revista Construcþiilor septembrie 2013 61

62 Revista Construcþiilor septembrie 2013

64 Revista Construcþiilor septembrie 2013

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

S-ar putea să vă placă și