Sunteți pe pagina 1din 112

ed!

torial
Scapã cine poate! deºtepþi nu sunt blazate, ci ele produc
ªi scapã… noi ºi noi soluþii prin care afacerea sã
prospere, iar îmbordurarea sã nu aibã
Nu a fost parcã niciodatã o perioadã un punct final.
mai tulbure, controversatã ºi dezgustã- Ce noutãþi sunt pe aceastã temã?
toare, precum cea de dupã 1990, În Bucureºti, de exemplu, edilii (nu diliii)
perioadã în care, în locul frumoaselor au hotãrât (ºi nu au pierdut niciun moment)
cuvinte: libertate ºi democraþie, am avut supraetajarea în trepte a bordurilor.
parte – ºi se pare cã vom mai „beneficia“ Cine nu crede nu are decât sã meargã
încã – de politicianism, minciunã la dru- ºi sã le admire opera pe str. Baba
Novac, bulevardele Râmnicu Vâlcea ºi Alþii, deci, care scapã! ªi, când te
mul mare, înavuþire samavolnicã a unui gândeºti cã programul construcþiei
grup mic de profitori, pe bazã de relaþii, Râmnicu Sãrat (zona Bulevardului Camil
Ressu). ªi ãsta-i doar începutul! infrastructurii rutiere ºi feroviare este
din ceea ce a reprezentat la un moment abia la început, te apucã frisoanele de
dat „al nostru al tuturor“. Mai poate contesta cineva cã, în
acest caz flagrant de îmbogãþire a ceea ce va urma dacã nu se trezeºte cu
Brusca trecere de la totalitarism la adevãrat cineva care sã punã piciorul în
democraþie ne-a prins nepregãtiþi pe unora pe seama banului public, nu este
vorba de sume tentante din care se prag. Lucru puþin credibil ºi ca urmare a
majoritatea dintre noi, oferind pe „tavã“ instabilitãþii guvernamentale ca gândire
unor hoþi posibilitatea sã „valorifice“, în achitã ºi ºpãgi, mite ºi alte atenþii?
Nu era suficient faptul cã, în multe locuri, ºi execuþie.
interes personal, tot ceea ce era mai În afaceri, zicala: „scapã cine poate“
rentabil. bordurile s-au schimbat anual sau
bianual? Era nevoie ºi de o supraeta- este prezentã mai evident poate decât
Uitaþi-vã la toþi cei care ne sfideazã altãdatã ºi în sectorul construcþiilor,
cu opulenþã ºi care se bat cu pumnul în jare a lor?
Deºi ºtim cã existã instituþii abilitate unde blocajul financiar este aproape
piept cã au „reuºit“ în afaceri, ºi veþi „full“, managerii gâfâind pentru a primi
înþelege cã reuºita lor s-a fãcut pe sã controleze, sã amendeze ºi sã
de la beneficiari banii pentru lucrãrile
seama tuturor, ei excelând în inginerii stârpeascã asemenea apucãturi, aces- executate, bani cu care sã-ºi achite cu
financiare, protecþii politice ºi judiciare. tea – plãtite din banii publici – tac mâlc, prioritate salariile personalului.
Afirmaþiile nu sunt vorbe în vânt, ci iar împricinaþii n-au nicio jenã sã profite. Potrivit unor statistici, 95% din soci-
ele sunt argumentate prin tot mai desele ªi, chiar dacã i-ar judeca cineva, etãþile româneºti (deci ºi din construcþii)
lor prezenþe în presa scrisã, vorbitã ºi „scapã cine poate“ ºi, cel puþin pânã nu îºi încaseazã la timp facturile, situ-
video, unde parcã s-a instituit un con- acum, au scãpat mai toþi, de la cei ce aþie ce a fãcut ca peste 7.000 de firme
curs de etalare a bogãþiilor ºi a oferã pânã la cei care executã lucrãrile. sã falimenteze pe primul semestru
bogaþilor, care mai de care mai mândru Un alt exemplu tot din infrastructura 2007, cu 50% peste nivelul din perioada
de ce are. rutierã: Compania Naþionalã de Autostrãzi similarã a anului trecut. Dacã în 2006
Sigur, nu putem deconspira „reþeta“ ºi Drumuri Naþionale din România au fost raportate cca 10.000 de firme în
fiecãruia de înavuþire, pentru cã nu o (CNADR) rãmâne pe mai departe vaca faliment, în 2007 se preconizeazã cã
avem ºi, apoi, pentru cã asemenea unei de la care „sug“ consistent ºi anumite numãrul lor va creºte cu aproximativ
trieri „scapã“ (în câºtigãtor) cine poate! firme de avocaturã pentru servicii de 15.000. Una dintre cauze este întâr-
ªi, dupã cum ºtiþi ºi dvs., mulþi au scã- consultanþã, asistenþã juridicã ºi zierea plãþilor din partea clienþilor cu
pat, iar astãzi sunt bine mersi… nababi. reprezentare, în vederea dobândirii prin care lucreazã, doar 30.000 de societãþi
Dupã cum spuneam, reþete nu avem, expropriere a imobilelor necesare con- din cele peste 665.000 de agenþi eco-
dar avem la dispoziþie numeroase struirii drumurilor ºi autostrãzilor. Pentru nomici reuºind sã încaseze la termen
exemple de cãi prin care au ajuns ce au drumul expres de 54 km: Petea – Satu sumele de bani pentru care au emis
ajuns. Mare, de pildã, se plãteºte un „mizilic“ facturi.
Cea mai recentã (dar demaratã cu de peste peste 12 milioane RON fãrã TVA. Puþine pentru a evada din plutonul
2-3 ani în urmã) este de acum marea Ce conteazã pentru unii? Are balta acesta masiv ºi a prinde un loc fericit în
gãselniþã de a înlocui bordurile de la (bugetul) peºte? Are, dar nu este în rândul celor cuprinºi în categoria
infrastructura rutierã. stare nimeni din ministerul de resort sã-i „Scapã cine poate!“
Veþi zice cã-i o noutate… veche. Nu, „pescuiascã“ ºi sã-i anihileze pe risipi-
nu este aºa, pentru cã minþile bãieþilor torii banului public. Ciprian Enache

013935 – Bucureºti, Sector 1 Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83


Fax: 021.232.14.47
Redacþia Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16
Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15
Mobil:
E-mail:
0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260
o f f i c e @ r e v i s t a c o n s t r u c t i i l o r. e u
redactie@revistaconstructiilor.eu
www.revistaconstructiilor.eu revistaconstructiilor@rdsmail.ro

Director Ionel CRISTEA Colaboratori


0722.460.990 dr. ing. Felician Eduard Ioan Hann Editor:
Redactor-ºef Ciprian ENACHE dr. arh. Gheorghe Polizu STAR PRES EDIT SRL
0722.275.957 prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei
Redactor Alina ZAVARACHE prof. univ. dr. ing. Nicolae Florea
0723.338.493 prof. univ. dr. ing. Cornelia Mãgureanu
prof. univ. dr. ing. Carmen Bucur
Redactor-corector Viorica Gh. CRISTEA conf. dr. ing. Adrian Iordãchescu
0722.813.018
dr. ing. Aurel Ardelea
Tehnoredactor Cezar IACOB av. Marius Vicenþiu Coltuc
0726.115.426
Procesare text Marilena SZABO Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutul
0722.140.375 materialului publicitar (text sau imagini).
Publicitate Elias GAZA Marcã înregistratã la OSIM Articolele semnate de colaboratori repre-
0723.185.170 zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºi
Nr. 66161 asumã responsabilitatea pentru ele.
Vasile MÃCÃNEAÞÃ
0744.582.248 ISSN 1841-1290
Consolidarea
clãdirii Primãriei Municipiului Bucureºti
prin metoda izolãrii bazei
conf. dr. ing. Adrian IORDÃCHESCU – Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism „Ion MINCU“ Bucureºti,
dr. ing. Eugeniu IORDÃCHESCU – SC PROESCOM SRL

Se spune cã timpul le rezolvã pe toate. Poate ºi în cazul de faþã când s-a pus problema consolidãrii ºi
modernizãrii uneia dintre cele mai reprezentative clãdiri care gãzduieºte de ani buni Primãria Capitalei noastre.
Afectatã ºi ea în timp de uzura fizicã, de cutremure ºi intemperii, clãdirea amintitã trebuie salvatã de la urmãri grave.
Este ºi motivul care i-a determinat pe specialiºtii în materie sã studieze ºi sã propunã soluþiile cele mai
eficiente de menþinere în „viaþã“ ºi funcþiune a unui edificiu emblematic pentru România.
Iatã despre ce este vorba.

Clãdirea în care funcþioneazã  suprafaþa construitã la sol


Primãria Generalã a Municipiului Ac = 3.814 m2.
Bucureºti a fost construitã în Construcþia este executatã din
perioada 1906-1911 pe terenul din zidãrie de cãrãmidã ºi cu planºee
faþa Grãdinii Ciºmigiu, fiind proiectatã din beton armat, cu chesoane întoarse,
de cãtre arhitectul Petre Antonescu. având lãþimea de 1,00 m.
Proiectul structurii de rezistenþã a Dimensiunile zidãriei de cãrãmidã
fost întocmit de cãtre ing. Elie Radu ºi sunt importante, astfel:
ing. Gogu Constantinescu.  demisolul are zidãrie cu grosimea
Construcþia este aliniatã cu de 112 cm la exterior ºi 70 cm la interior;
faþada principalã la Bulevardul  parterul are zidãrie cu grosimea
Regina Elisabeta, având în plan
de 70 cm la exterior ºi 56 cm la interior;
forma de «E» cu deschiderea cãtre
 etajele 1, 2 ºi 3 au zidãrie cu
Splaiul Dâmboviþei. Intrarea princi-
grosimea de 56 cm la exterior ºi Foto 1: Primãria municipiului Bucureºti
palã se face prin corpul central, iar în
42 cm la interior;
corpurile laterale existã câte o intrare  cutremurul din 04.03.1977 cu
 etajul 4 – mansardã ºi acoperiº.
separatã de intrarea secundarã. M = 7,2 Richter;
Construcþia a fost fundatã pe un
Intrarea principalã este tratatã mai  cutremurul din 30.08.1986 cu
radier general din beton simplu,
amplu în plan ºi într-o arhitecturã M = 7,0 Richter;
mai bogatã ºi expresivã în faþadã. având înãlþimea de h r = 1,30 m,
 cutremurul din 30.05.1990 cu
Clãdirea figureazã pe lista monu- turnat pe o pernã de nisip compactat
M = 6,7 Richter.
mentelor istorice din municipiul natural prin inundare timp de un an.
Materialele folosite sunt cele obiº- Clãdirea a fost expertizatã în anul
Bucureºti (foto 1).
nuite din acea perioadã. 1995 ºi a fost elaborat un proiect
Dimensiunile în plan ale con-
Evenimentele deosebite la care a de consolidare în soluþie clasicã.
strucþiei sunt:
fost supusã construcþia sunt: Concluzia care se desprinde din
 lungime: 89,18 m pe Bulevardul
Regina Elisabeta;  cutremurul din 10.11.1940 cu soluþia preconizatã pentru consoli-
 lungime: 65,00 m pe aripa str. Elie M = 7,4 Richter; darea clasicã a clãdirii este cã exe-
Radu ºi str. Anghel Saligny;  supraetajarea cu etajul 3 reali- cutarea acestui ansamblu de lucrãri
 înãlþimea: 20,80 m ºi local zatã în anul 1948; nu se poate efectua concomitent cu
25,80 m peste sala de festivitãþi;  modificãri la interior prin ame- funcþionarea activitãþii în Primãrie –
 suprafaþa construitã desfãºuratã najarea sãlii de consiliu la etajul 1 în instituþie care are o strânsã legãturã
Acd = 21.992 m2; anul 1968; cu populaþia, deoarece lucrãrile de
continuare în pagina 6 

4  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


 urmare din pagina 4
consolidare se desfãºoarã în toate Analiza clãdirii izolate a implicat Pentru reducerea eforturilor de
spaþiile de birouri. Prin zgomotul pro- desfãºurarea de calcule dinamic 4 ori pentru direcþia de acþiune seis-
dus de utilaje, prin praful ºi molozul liniare, respectiv neliniare de tip micã paralelã cu Bulevardul Elisabeta,
rezultat, din cauza operaþiilor de time-history, cu integrarea directã a respectiv de aproximativ 3 ori pentru
montare de armãturi, cofrare ºi ecuaþiilor diferenþiale de miºcare, pe direcþia de acþiune seismicã perpen-
betonare, lucrãrile de consolidare nu baza unor accelerograme înregis- dicularã pe Bulevardul Elisabeta, în
se pot efectua concomitent cu func- trate pe amplasamentul INCERC la condiþiile unei perioade de vibraþie
þionarea activitãþii în Primãrie. cutremurele din 1977, 1986 ºi 1990 izolatã T = 3,3 sec., se poate consi-
Rezultã astfel necesitatea între- (cu condiþii de teren similare cu cele dera creºterea valorilor gradului de
ruperii activitãþii Primãriei ºi mutarea de pe amplasamentul clãdirii asigurare de la Rtransv = 0,27 la 0,81
provizorie a acesteia pentru cinci ani Primãriei Municipiului Bucureºti), cu pe direcþie transversalã, respectiv de
în altã clãdire. acceleraþia maximã scalatã, astfel la Rlong = 0,22 la 0,88 pe direcþie lon-
SOLUÞIA DE CONSOLIDARE PRIN încât sã respecte valoarea ag = 0,24 g gitudinalã.
APLICAREA METODEI IZOLÃRII BAZEI în amplasament. În aceste condiþii, potrivit Norma-
Calculul structurii izolate pentru Pentru reducerea corespunzã- tivului P100/1992 cu modificãrile ºi
clãdirea Primãriei Municipiului toare a eforturilor în elementele completãrile din anul 1996 refe-
Bucureºti a fost realizat automat, uti- structurale, ca ºi pentru reducerea ritoare la capitolele 11 ºi 12, dupã
lizând programul ETABS NON- valorilor deplasãrilor relative de consolidare, clãdirea Primãriei
LINEAR v.8.4.5 (licenþa 7915/2005). nivel, au fost considerate, pe rând, Municipiului Bucureºti se încadreazã
La nivelul interfeþei izolate, a fost mai multe variante de dispunere a între clasele de risc seismic RsIII ºi
modelat un sistem bidirecþional de reazemelor izolatoare, ºi anume: RsIV.
grinzi din beton armat, care sã VARIANTA I: 223 reazeme izola- Clasa de risc seismic RsIII cores-
reflecte comportarea cadrului purtãtor. toare cu rigiditatea efectivã de punde construcþiilor la care sunt
Pentru modelarea sistemului izo- 840 kN/m, rezultând valori ale peri-
aºteptate degradãri structurale care
lator, s-au utilizat mai multe variante oadei de vibraþie de:
nu afecteazã semnificativ siguranþa
de legi constitutive, printre care Tizolat = 3,35; 3,22; 3,19 sec.;
structuralã, dar la care degradãrile
menþionãm: VARIANTA II: 305 reazeme izola-
elementelor nestructurale pot fi
 sistem izolator cu comportare toare cu rigiditatea efectivã de
importante, la cutremure având
liniar elasticã; 600 kN/m, rezultând valori ale peri-
intensitãþi corespunzãtoare zonelor
 sistem izolator cu comportare oadei de vibraþie de:
seismice de calcul (cutremurul de
biaxial-histereticã; Tizolat = 3,27; 3,25; 3,20 sec. (fig. 1).
proiectare). Clasa de risc seismic
RsIV corespunde construcþiilor noi.
Valorile deplasãrilor relative de
nivel scad aproximativ de 11-12 ori
pentru direcþia de acþiune seismicã
paralelã cu Bulevardul Elisabeta,
respectiv de 7-8 ori pentru direcþia
de acþiune seismicã perpendicularã
pe Bulevardul Elisabeta, în condiþiile
unei perioade de vibraþie izolatã
T = 3,3 sec., ajungând sã se înscrie
în limitele prevãzute de Codul
P100/2006.
Distribuþia deplasãrilor relative de
nivel pe verticalã aratã o miºcare
generalã de solid-rigid, cu o deplasare
generalã la nivelul interfeþei izolate
de 20-22 cm pe direcþia paralelã cu
Bulevardul Elisabeta, respectiv de
28-30 cm pentru direcþia de acþiune
Fig. 1 seismicã perpendicularã pe Bulevardul
continuare în pagina 8 

6  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


 urmare din pagina 6
Elisabeta, în condiþiile unei acce-
leraþii de vârf a terenului de ateren =
0,24 g, conform Codului P100-2006,
ºi ale utilizãrii sistemelor de amorti-
zare vâscoase sau a reazemelor izo-
latoare de tip HDRB.
Se menþioneazã cã sistemul izo-
lator a fost dimensionat la un nivel
sporit de asigurare, ºi anume, 10%
probabilitate de depãºire a valorii
ateren = 0,24 g în 50 ani, ajungându-se
astfel la un nivel echivalent al
acceleraþiei de vârf a terenului de
ag = 0,36 g.
CALCULUL CADRULUI PURTÃTOR Fig. 2
ªI TEHNOLOGIA Alegerea soluþiei pentru alcã-  cadrul purtãtor solicitat de
EXECUTÃRII IZOLÃRII BAZEI tuirea cadrului purtãtor depinde de aceeaºi încãrcare, în ipoteza reze-
Pentru construcþiile existente, doi factori: mãrii elastice pe izolatori seismici.
separarea suprastructurii construc-  modul de conformare ºi natura Evaluarea încãrcãrilor s-a reali-
þiei de legãtura cu terenul trebuie sã materialelor din care este alcãtuitã zat în funcþie de structura ºi natura
suprastructura clãdirii;
îndeplineascã mai multe condiþii: materialelor din care este construitã
 modul de rezemare a con-
 nedeformabilitatea practicã a clãdirea. S-au evaluat greutatea
strucþiei prin intermediul cadrului
suprastructurii construcþiei sau, mai purtãtor pe elementele izolatoare. totalã ºi apoi încãrcãrile ce revin
exact, pãstrarea deformabilitãþii în Pentru clãdirea Primãriei Munici- fiecãrei grinzi a cadrului purtãtor, pe
limite acceptabile; piului Bucureºti care este o con- zone din toatã suprafaþa desfãºuratã
 menþinerea secþiunii orizontale strucþie realizatã din zidãrie portantã a construcþiei. Încãrcãrile pot fi dis-
de la baza construcþiei, în toate fazele la exterior, ziduri interioare de com- tribuite sau foarte concentrate.
de lucru, într-un plan orizontal (fig. 2). partimentare ºi parþial structurã din Ipotezele de calcul pentru deter-
Pentru îndeplinirea primei condiþii beton armat, s-a ales o soluþie pen- minarea eforturilor în cadrul purtãtor
de nedeformabilitate a structurii, se tru cadrul purtãtor care sã înglobeze sunt:
zidãria într-o reþea de grinzi, capa-  cadrul purtãtor rezemat pe toþi
realizeazã, dupã o tehnologie spe-
bilã sã asigure nedeformabilita- izolatorii seismici – elastic;
cialã, un element nou din beton
tea suprastructurii clãdirii.
armat în zona în care se taie legã-  cadrul purtãtor rezemat cu
În vederea determinãrii eforturilor
tura construcþiei cu fundaþia, denu- ipoteze de avarie:
în cadrul purtãtor, s-au stabilit douã
mit „cadru purtãtor“ ºi care, de fapt,  cedarea unui izolator seismic;
ipoteze de transmitere a încãrcãrilor:
reprezintã o reþea de grinzi plane  cadrul purtãtor solicitat de  cedarea a doi izolatori seismici,

solicitate la încãrcãri normale pe încãrcarea staticã provenitã din succesivi;


planul lor (foto 2). suprastructura clãdirii rezematã rigid;  alte ipoteze de avarie în funcþie
de încãrcãri ºi de modul de confor-
mare a cadrului purtãtor;
Calculul cadrului purtãtor s-a
realizat cu un program performant:
ETABS 8.4.5. Pe baza acestui pro-
gram, s-au calculat starea de eforturi
(momente încovoietoare, momente
de torsiune, forþe tãietoare), starea
de deformaþii ºi intensitatea reacþiu-
nilor pe izolatorii seismici, precum ºi
tasarea reazemelor.
Pentru fiecare ipotezã de reze-
mare, s-au calculat mai multe vari-
Foto 2 ante ºi s-au exclus variantele care
continuare în pagina 10 

8  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


 urmare din pagina 8
au condus la valori mult prea dife- trei ori pentru direcþia de acþiune seis- Soluþia de consolidare prin
renþiate pentru reacþiuni sau pentru micã perpendicularã pe Bulevardul „metoda izolãrii bazei“ prezintã o
eforturile din bare. Elisabeta, putându-se considera serie de avantaje importante faþã de
Pentru construcþiile existente, urmãtoarele valori ale gradului de varianta de consolidare clasicã,
este necesarã o proiectare specialã asigurare: printre care:
pentru realizarea cadrului superior Rtransv = 0,81  instituþia nu-ºi întrerupe activi-
(Cs) ºi a cadrului inferior (Ci) în Rlong = 0,90 tatea cu publicul, deoarece lucrãrile
scopul obþinerii separãrii celor douã Distribuþia deplasãrilor relative de se desfãºoarã de la cota terenului în
corpuri, necesitând studierea mai nivel pe verticalã aratã o miºcare
jos, în subsolul clãdirii;
multor variante, deoarece trebuie generalã de solid-rigid, cu o
 pãstrarea configuraþiei arhitec-
avute în vedere condiþiile particulare deplasare generalã la nivelul inter-
turale iniþiale, privind plastica faþadelor
ale clãdirii existente. Procedeul a fost feþei izolate de 20 cm pe direcþia
paralelã cu Bulevardul Elisabeta, ºi volumetria ei (fãrã schimbarea
brevetat sub nr. 120009/2005, autor
respectiv de 30 cm pentru direcþia dimensiunilor elementelor struc-
conf. dr. ing. Adrian IORDÃCHESCU.
de acþiune seismicã perpendicularã turale, implicit a construcþiei în
Dimensiunile ºi armãrile grinzilor
pe Bulevardul Elisabeta. Prin ansamblu), clãdirea fiind declaratã
cadrului purtãtor au rezultat în urma
montarea de dispozitive de amorti- monument istoric ºi de arhitecturã;
calculului spaþial realizat automat cu
zare cuplate cu reazemele izola-  durata de execuþie a lucrãrilor
programul ETABS v.8.4.5. Astfel, au
rezultat elemente din beton armat de toare, valorile deplasãrilor la nivelul de consolidare este mult redusã,
clasa C30/35, cu dimensiuni cuprinse interfeþei izolate pot fi reduse deoarece constructorul îºi poate
între 70 x 120 cm ºi 150 x 120 cm, corespunzãtor. desfãºura activitatea în subsolul
respectiv cu dimensiuni cuprinse Din analiza valorilor deplasãrilor clãdirii fãrã a avea dificultãþi din
relative de nivel se poate con- partea beneficiarului cu eliberarea
între 70 x 90 cm ºi 150 x 90 cm. Pro-
cluziona cã acestea respectã chiar frontului de lucru.
centele de armare longitudinale ale
ºi prevederile Codului de pro- BIBLIOGRAFIE
acestor elemente se înscriu în gama
iectare P100-2006, pentru starea
de valori p = 1,04% – 1,18%, iar pro- 1. ATC, 1997, Guidelines for the
limitã de serviciu, pentru care
centele de armare transversale ale Seismic Rehabilitation of Buildings,
Δrel x ν 0,005 hnivel, în condiþiile în
acestor elemente se înscriu în gama prepared by Applied Technology
care noul cod de proiectare aduce
de valori p = 0,28% – 0,5%. Council, for Building Seismic Safety
modificãri importante.
Dimensiunile grinzilor cadrului Council and Federal Emergency
Intervenþiile asupra instalaþiilor
purtãtor superior sunt corelate cu Management Agency (Report No.
(termice, sanitare, electrice), liftului
cerinþele funcþionale, astfel încât cir- FEMA 273), Washington, D.C.
ºi chiar asupra arhitecturii întregului
culaþia în subsol nu este stânjenitã, 2. Kelly, J.M.: “Earthquake –
subsol apar necesare ºi ca urmare a
acesta pãstrându-ºi destinaþia de soluþiei constructive privind izolarea Resistant Design with Rubber”,
subsol tehnic ºi spaþii de depozitare. bazei clãdirii, nu numai din cauza Springer-Verlag, 1997.
Calculul armãturii de rezistenþã a vechimii echipamentelor. Aceste 3. Iordãchescu, A.: „Construcþii
luat în considerare o serie de probleme vor trebui rezolvate pentru inteligente“, Reg. Arcadia, 2001.
ipoteze de lucru, ºi anume cadrul a fi asigurate condiþiile de funcþiona- 4. Iordãchescu, E.: „Translaþia
purtãtor rezemat pe toþi izolatorii litate a clãdirii, atât pe perioada construcþiilor“, Ed. Tehnicã, 1986.
seismici, respectiv cedarea unui izo- lucrãrilor provizorii, cât ºi în faza 5. Park, R.; Tanaka, H.: „Flexural
lator seismic, sau cedarea a doi izo- finalã, dupã realizarea izolãrii bazei Strength and Ductility of High-
latori succesivi, în anumite cazuri. clãdirii.
CONCLUZII Strength Concrete Columns“, ACI
Dupã efectuarea lucrãrilor de izo-
Soluþia de consolidare propusã SP-176.
lare a bazei construcþiei, pentru
de cãtre SC PROESCOM SRL pen- 6. Skinner, R.I.; Robinson, W.H.;
partea de suprastructurã se va efec-
tru clãdirea Primãriei Municipiului tua o analizã atentã a eventualelor McVerry, G.H.: „An introduction to
Bucureºti aplicã principiul izolãrii avarii, cu ocazia decopertãrii ten- Seismic Isolation“, J. Wiley, 1993.
bazei. cuielilor, ºi se vor aplica soluþii noi de 7. Structural Engineers Associa-
Reducerea eforturilor este de consolidare utilizând rãºini sintetice, tion of California (SEAOC), 1996,
4-5 ori pentru direcþia de acþiune fibre de carbon sau grile polimerice General Requirements of the Design
seismicã paralelã cu Bulevardul etc., evitând execuþia cu tehnologii and Construction of Seismic - Iso-
Elisabeta, respectiv de aproximativ clasice. lated Structures. 

10  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007



FIBRE DIN POLIPROPILENÃ – FPP AUSTROFASER
PENTRU BETOANE, MORTARE ªI ªAPE

ing. Mihalache PÃUN – Product Manager Murexin, Baumit România

FIBRE METALICE – FM ªI/SAU deºi sunt „foarte tentante“ ca preþ ºi Caracteristici principale:
FIBRE DIN POLIPROPILENÃ – FPP? dozaj – costul pe metru cub de beton  material: 100% polipropilenã;
Trebuie subliniatã încã de la fiind de circa 5 ori mai mic faþã de  culoare: alb;
început diferenþa esenþialã dintre fibrele metalice, trebuie sã fie foarte  secþiune: rotundã;
cele douã tipuri de fibre: simplist clar cã betonul cu FPP nu poate  diametru: 7 dtex (32 μm);
vorbind, fibrele metalice sunt fibre înlocui betonul armat cu FM. Ba dim-  lungime: 6, 12, 18 mm;
3
„de rezistenþã“, în timp ce fibrele din potrivã, FPP pot ajuta betonul cu FM  densitate: 0,91 g/cm , conform
polipropilenã sunt fibre „contra sã nu fisureze în perioada de DIN 53479;
fisurãrii“; altfel spus, FM sunt pentru întãrire, existând situaþii, în special la  rezistenþã la fisurare:
armare dispersã, în timp ce FPP grosimi mici de beton/ºapã în care, 30-34 cN/dtex, (280-315 N/mm 2);
sunt un „adaos“ pentru reducerea pe lângã fibrele metalice necesare  alungire la fisurare: 80-140%;
0 0
riscului apariþiei fisurilor din con- din condiþii de rezistenþã, este reco-  punct de topire: 163 C – 170 C,
tracþie în faza de întãrire timpurie a mandat sã se adauge în beton ºi conform DIN 53736;
betonului. fibre din polipropilenã, pentru redu-  temperaturã de aprindere:
Betonul armat cu FM poate fi cerea riscului de apariþie a fisurilor. 330 0C, conform ASTM D 1929;
FIBRELE DIN POLIPROPILENÃ  variaþie de volum: < 5% la
considerat un sistem „bicomponent“
ductil, cu efect principal al fibrelor în AUSTROFASER – MUREXIN 120 0C/10 min.;
Tipuri de fibre  conductivitate electricã: fãrã;
stadiul II de lucru, în timp ce betonul
Fibrele Austrofaser sunt fabricate  solubilitate în apã: insolubil.
cu FPP este mai curând un material
„monocomponent“, cvasifragil, în din polipropilenã purã – 100%, fapt EFECTUL FPP AUSTROFASER ASUPRA
care efectul fibrelor se simte în sta- ce le conferã proprietãþi fizice, CARACTERISTICILOR BETONULUI
mecanice ºi chimice deosebite. Încercãrile iniþiale de laborator
diul I de lucru. FM „controleazã“
Polipropilena este absolut inertã ºi efectuate pe un beton clasa C25/30,
deschiderea ºi repartiþia fisurilor, stabilã, nu corodeazã, este rezis- cu un dozaj de 0,7 kg fibre la un
în timp ce FPP „încearcã“ reducerea tentã la alcalii, este antistaticã ºi metru cub de beton, au evidenþiat o
riscului apariþiei lor încã din faza antimagneticã având o durabilitate îmbunãtãþire generalã a caracteris-
timpurie. Deci cele douã tipuri de practic nelimitatã. ticilor betonului, exprimatã prin
fibre nu se exclud, ci mai curând se Se fabricã trei tipuri de fibre creºteri în procente faþã de betonul
completeazã, ele jucând roluri dife- denumite în funcþie de lungimea lor, fãrã fibre (tabelul 1).
rite, în stadii de lucru ale betonului ambalate în pungi de hârtie degra- Verificarea la fisurare
diferite. dabilã, la cantitãþi care sã permitã o Se poate observa cã iese în evi-
În general, cantitatea de FM pen- dozare simplã ºi rapidã atât la sta- denþã efectul benefic principal –
tru un metru cub de beton rezultã þiile de betoane, cât ºi la ºantier acela de îmbunãtãþire a comportãrii
dintr-un calcul de rezistenþã ºi defor- dupã cum urmeazã: la fisurare (100%). Testele de labo-
maþii ale pardoselii, în timp ce canti-  Austrofaser PP 6 mm (pungi de rator sunt efectuate cu „metoda
tatea de FPP este mai curând 0,15 kg); inelului“ în conformitate cu norma
rezultatul unor teste de fisurare com-  Austrofaser PP 12 mm (pungi austriacã referitoare la betoane cu
parative efectuate în laborator. de 0,15, 0,75, 0,90 kg); fibre.
Am insistat poate puþin mai mult  Austrofaser PP 18 mm (pungi
asupra acestui aspect, pentru cã, de 0,90 kg).
Tabelul 1

FPP Austrofaser – din pungã, în beton

12  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


ASPECTE PRACTICE PRIVIND CONCLUZII
UTILIZAREA FPP AUSTROFASER Fibrele din polipropilenã nu sunt
Domenii de utilizare fibre de armare (dispersã) de rezis-
FPP Austrofaser se folosesc în tenþã, ele nu înlocuiesc fibrele de
betoane destinate executãrii de ele- armare metalice, ci le completeazã;
mente din beton simplu, beton armat am putea spune cã sunt fibre de
clasic, beton armat cu plase, beton „armare la contracþie“ în perioada de
armat cu fibre metalice, beton pre- întãrire a betonului.
comprimat – monolit sau prefabricat,
Utilizarea fibrelor din polipro-
cu scopul principal de reducere a
riscului de fisurare în faza de întãrire pilenã Murexin Austrofaser – la
ºi de îmbunãtãþire generalã a carac- betoane, mortare ºi ºape – are drept
teristicilor de rezistenþã ºi durabili- rezultat o îmbunãtãþire generalã a
tate a betonului. calitãþii acestora, în primul rând prin
Fibrele din polipropilenã Austro- reducerea riscului de fisurare în
faser s-au utilizat, cu precãdere pânã perioada de întãrire, dar ºi prin
în prezent, în domeniul pardoselilor creºterea valorilor caracteristicilor
industriale – în special la reabilitãri de rezistenþã ºi durabilitate.
FPP Austrofaser în ºape fluide pentru pardoseli cu suprabetonare în varianta cu strat Utilizarea fibrelor pentru un anume
de uzurã Murexin Bodenhärter ºi proiect, cu un anumit material (beton,
Imaginile din figura referitoare la finisare cu elicopterul, sau în vari- microbeton, mortar special, ºapã
verificarea la fisurare aratã clar dife- anta cu finisaje epoxidice, în dome- normalã, ºapã autonivelantã etc.)
renþa dintre betonul cu FPP ºi cel niul ºapelor pentru clãdiri de locuinþe ºi/sau o anumitã tehnologie (semius-
fãrã. Din punctul de vedere al ºi birouri, la mortare de consolidare cat sau fluid, cu aplicare manualã
fisurãrii, betonul cu FPP Austrofaser ºi reparaþii, la betoane ºi mortare sau mecanizatã) este bine sã se
se încadreazã în clasa FS1 ºi FS2. aplicate prin torcretare etc.
Explicaþia pe care au gãsit-o facã în cunoºtinþã de cauzã, motiv
FPP Austrofaser pot fi folosite ºi
specialiºtii este aceea cã fibrele la fabricarea ºapelor ºi mortarelor pentru care recomandãm o con-
din polipropilenã „atrag“ o anumitã uscate – predozate ºi amestecate în sultare prealabilã a Serviciului Tehnic
cantitate de apã în jurul lor, care fabricã – de diferite tipuri, livrate la de la Baumit România, pentru cã în
este apoi „cedatã“ betonului în peri- sac sau la siloz, cu aplicare manualã primul rând suntem Partenerul Dvs.
oada de întãrire. Acest „fenomen“ sau mecanizatã – în special a celor ºi dorim ca totul sã fie OK! 
este denumit ºi „protecþie interioarã“ destinate execuþiei de lucrãri spe-
a betonului, prin similitudine cu pro- ciale de reabilitare, consolidãri ºi
tecþia „exterioarã“ a betonului dupã reparaþii, precum ºi a ºapelor
turnare. autonivelante ºi a celor fluide.
Verificarea comportãrii la foc Dozarea
Un alt avantaj important al uti- Pentru utilizãrile curente, fibrele
lizãrii fibrelor din polipropilenã este se adaugã în betonul/mortarul
acela al îmbunãtãþirii comportãrii la proaspãt, la staþia de betoane sau
foc a betonului. Testele de laborator direct în autobetonierã la ºantier.
efectuate dupã norma austriacã În cazul producerii de cantitãþi mici
referitoare la cãptuºeli pentru tunele la faþa locului, se adaugã în
au stat la baza încadrãrii în clasa betonierã dupã amestecarea tutu-
BB2, ceea ce înseamnã cã procentul ror componenþilor.
de „desprinderi“ este mai mic de 2%, Dozarea este simplã: se calcu-
faþã de acelaºi beton, dar fãrã fibre, leazã necesarul de pungi corespun-
care s-a deteriorat complet – 100% zãtor cantitãþii de beton ºi se
în urma încercãrii. introduc pungile „cu
totul“ direct în beton,
hârtia fiind solubilã în
apã.
Dozajul recoman-
dat este de:
3
 0,75 kg/m PP6
sau PP12 pentru ºape;
3
 0,90 kg/m PP12
Testarea în laborator privind comportarea la foc
sau PP18 pentru beton.

Verificarea la fisurare – beton fãrã fibre Verificarea la fisurare – beton cu FPP Austrofaser

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2007 13


Noua generaþie de fibre pentru armarea
betonului folosit în aplicaþii exterioare
Autor: Trevor Atkinson – SI CONCRETE SYSTEMS
Traducere din englezã: ing. C. Kalambayi

În Marea Britanie, proiectarea majoritãþii plãcilor


exterioare de beton este bazatã, în mod curent, pe
metode dezvoltate pentru autostrãzi ºi pardoseli
industriale.
Uzual, aceste plãci au o grosime de 200–300 mm ºi
sunt produse dintr-un beton cu o rezistenþã de
30–40 Mpa, care înglobeazã un aditiv antrenor de aer,
asigurându-se un conþinut de aer de aproximativ 5%.
Incluziunile microscopice de aer create de aditiv permit ca
tensiunile interne în betonul întãrit sã fie reduse atunci
când apa se dilatã în timpul ciclurilor de îngheþ/dezgheþ,
diminuându-se astfel distrugerea prin fisurare, crãpare. Fig. 1 – Fisurã în placa de beton armatã tradiþional,
cu urme de ruginã provenind de la plasa din oþel

Tradiþional, proiectanþii vor încorpora, de asemenea, CERINÞE DE PROIECTARE


în placa de beton, unul sau douã straturi de plasã din Cerinþele crescânde privind durabilitatea ºi costurile
sârmã pentru armare. În termeni generali, cantitatea de întreþinere scãzute pentru platformele moderne de
micã de oþel de armare, care este utilizatã în mod uzual beton destinate sã suporte încãrcãri mari, cum ar fi par-
în acest tip de construcþii, nu va mãri semnificativ capaci- cãrile de camioane ºi platformele pentru manipularea
tatea portantã a plãcii, nu va avea un rol de compensare containerelor, sunt provocãri pentru proiectanþi. Datoritã
a condiþiilor neuniforme ale solului ºi nici nu va permite cunoaºterii faptului cã fibrele din polipropilenã pentru
reducerea grosimii plãcii. Scopul fundamental al plasei microarmarea betonului nu influenþeazã rezistenþa la
din oþel utilizate într-o placã amplasatã pe sol este, în încovoiere a betonului, proiectanþii au folosit deseori
principal, de a þine legate fisurile distribuite neuniform, armarea cu fibre din metal. Totuºi, în timp ce fibrele din
odatã ce ele au apãrut. Pentru a fi eficientã în domeniul metal oferã o creºtere a rezistenþei ºi a capacitãþii por-
controlului fisurilor, plasa din oþel trebuie sã fie dimen- tante pentru o anumitã grosime a plãcii, este ºtiut cã unii
sionatã corect, în conformitate cu mãrimea dalei de clienþi preferã sã nu riºte pãtarea cu ruginã a plãcii,
beton, ºi amplasatã la partea superioarã, de obicei, la cauzatã de fibrele metalice aflate la suprafaþã.
50 mm sub nivelul plãcii. Ca fabricanþi ai gamei de fibre de polipropilenã
Fibermesh ºi pionieri ai macrofibrelor din polimer de
FIBRE DE POLIPROPILENÃ PENTRU MICROARMARE înaltã performanþã (HPP), SI Concrete Systems – acum
Atât timp cât plasa din oþel nu previne apariþia parte a concernului Propex – a lansat pe piaþã
fisurilor, este de la sine înþeles cã, în aplicaþiile externe,
Novomesh External, un material de nouã generaþie pen-
apa ºi sãrurile folosite la dezgheþare penetreazã uºor
aceste fisuri ºi intrã în contact cu armãtura din oþel. În tru armarea betonului folosit în aplicaþii exterioare.
acest caz, existã o foarte mare probabilitate ca plasa din
oþel încorporatã sã rugineascã ºi apoi sã se dilate, CONTROLUL CONTRACÞIEI PLASTICE TIMPURII
apãrând astfel degradãri ale betonului (fig.1). Aceste Aceastã tehnologie de utilizare a fibrelor este o com-
rezultate pot fi dezastruoase pentru beton ºi sunt costisi- binaþie tehnicã de micro ºi macrofibre sintetice, care pre-
toare pentru client. zintã un mare avantaj atât în proiectare, cât ºi în
Încã de la mijlocul anilor 1990, în plãcile de beton au execuþie. Microfibrele oferã controlul contracþiei plastice
fost adãugate pentru microarmare fibrele din polipro- timpurii ºi stabilizarea fisurãrii, precum ºi rezistenþa
pilenã, dozate la 0,9 kg/m3. Acestea asigurã protecþie mãritã la degradãrile din cauza îngheþului/dezgheþului.
împotriva ciclurilor de îngheþ/dezgheþ ºi un control tim- Deformarea sinusoidalã a macrofibrelor asigurã
puriu al fisurilor, îmbunãtãþind omogenitatea amestecului ancorarea maximã în beton ºi oferã mãriri semnificative
ºi rezistenþa la impact. Ulterior, au fost construite cu ale rezistenþei la încovoiere ºi o remarcabilã perfor-
succes multe plãci exterioare de beton, folosindu-se manþã postfisurare (fig. 2), aºa cum a fost demonstrat
fibre din polipropilenã pentru microarmare, de testele efectuate în laboratoarele independente din
înlocuindu-se astfel plasa din oþel ºi antrenorul de aer. întreaga lume.

„Cerinþele crescânde privind durabilitatea ºi costurile de întreþinere scãzute


pentru platformele moderne de beton destinate sã suporte încãrcãri mari,
cum ar fi parcãrile de camioane ºi platformele pentru manipularea
containerelor, sunt provocãri pentru proiectanþi.“

14  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Testarea panoului condusã de specialistul în beton
Stefan Bernard de la TSE Pty Ltd, Sydney, Australia a con-
firmat cã acestea prezintã o mai mare capacitate post-
fisurare decât panourile similare armate cu plasã tip A142
ºi A193. Sistemul de fibre sintetice a fost testat conform
BS 5075-2(1) (100 cicluri) ºi oferã protecþie împotriva
efectelor de degradare produse de ciclurile de îngheþ/dezgheþ
(fig.3) ºi a exfolierii cauzate de sãrurile de dezgheþare.
În combinaþia sa unicã de macro ºi microfibre sinte-
tice, Novomesh External poate furniza diminuãri semni-
ficative atât ale timpului total de execuþie, cât ºi ale
costului prin reducerea grosimii plãcii ºi eliminarea
nevoii de a tãia ºi a amplasa plasa din oþel destinatã
Fig. 2 – Performanþe postfisurã controlului fisurilor. Acest produs eliminã, de asemenea,
problemele ºi riscurile asociate cu incorecta amplasare
ºi poziþionare a plasei din oþel destinate controlului
fisurilor, furnizând o reþea de fibre de armare inte-
gralã, în întreaga masã a betonului, superioarã cali-
tativ. Acest tip de armare a betonului este ideal pentru
utilizarea într-o gamã largã de aplicaþii, incluzând:
 platforme exterioare;
 parcãri de camioane;
 zone portuare/docuri;
 zone de manevrare avioane în aeroporturi;
 drumuri;
 acostamente/alei pietonale/piste pentru cicliºti;
 piste pentru maºini golf;
 rampe pentru vapoare;
 drumuri private (fig. 4).
Fig. 3 – Rezistenþa îngheþ/dezgheþ
CONCLUZII
Sistemul de fibre poate fi adãugat în beton fie pe
ºantier, fie la staþia de betoane ºi amestecat cel
puþin 5 minute la viteza maximã de amestecare pentru a
asigura distribuþia uniformã a fibrelor în amestec. Doza-
jul materialului poate varia în funcþie de destinaþie ºi de
cerinþele de performanþã, dar va respecta, în general,
urmãtoarele recomandãri:
 Trotuare, alei pietonale ºi alte aplicaþii care permit
încãrcãri mici: 2–4 kg/m3;
 Plãci de beton, zone de parcare, drumuri private ºi
alte aplicaþii care permit încãrcãri mai mari: 4,5–7 kg/m3.
Acest sistem unic de fibre permite ºi utilizarea unor
dozaje mai mari, care echivaleazã cu performanþe cres-
cute, betonul menþinându-ºi o bunã lucrabilitate în stare
plasticã.
Folosirea sistemului de fibre conferã o gamã largã de
beneficii, printre care putem enumera armarea tridimen-
sionalã care va fi amplasatã totdeauna corect ºi
inhibarea dezvoltãrii fisurilor/crãpãturilor.
Bibliografie: Institutul Britanic de Standarde, BS
5075-2:1982 Aditivi de beton. Specificaþii pentru
aditivii antrenori de aer
Produse comercializate de cãtre IRIDEX GROUP PLASTIC SRL –
Fig. 4 – Aplicaþie tipicã pentru armarea cu fibre Departamentul Materiale Speciale de Construcþii.
Produse pentru structuri noi ºi reparaþii
CERINOL MS macarale, piese metalice, tabliere
MORTARE DE REPARAÞII Mortar de reparaþii modificat cu poduri etc.
DEITERMANN RS polimeri; utilizare multiplã CERINOL VM 1
Mortar de reparaþii ºi nivelare, cu Pentru umplere, reparare, reprofi- Mortar de ancorare cu contracþii
întãrire rapidã, modificat cu polimeri lare beton; interior tavane, pardoseli, compensate, curgere excelentã; dimen-
pereþi. Poate fi aplicat ºi la exterior în siunea granulei de maximum 1 mm.
Se aplicã în grosime de 2 mm–20 mm
anumite zone; aplicare pe aproape CERINOL VM 2
(fãrã nisip) ºi 15 mm–40 mm (cu adaos
orice tip de suport mineral (exemplu: Mortar de ancorare cu contracþii
de nisip). Prezintã stabilitate ridicatã a
beton, zidãrie, cãrãmidã, tencuialã, reduse, curgere excelentã, dimensi-
suprafeþei ºi deschidere la trafic uºor zidãrie, ºapã, tencuieli sintetice,
la numai 3 ore de la aplicare; pot fi unea granulei de maximum 4 mm.
zidãrie de cãrãmidã încãlzitã). Se
aplicate plãci ceramice dupã 12 ore. CERINOL VM 3
aplicã în strat cu grosimea de la câþiva
CERINOL Fix LK Mortar de ancorare cu contracþii
milimetri la câþiva centimetri, fãrã
Mortar de reparaþii ºi reprofilare fisurare (în funcþie de substrat). reduse, curgere foarte bunã, dimensi-
cu întãrire ultrarapidã, fãrã clor Avantaje: unea maximã a particulei 8 mm. Poate
Creat special pentru reprofilarea  monocomponent; fi amestecat cu agregate rotunde
urgentã a betonului prefabricat (umplere  productivitate excelentã; (3–8 mm) pentru a fi turnat în gropi cu
cavitãþi, colþuri, muchii rupte etc.). Are  aderenþã excelentã; dimensiuni foarte mari.
aderenþã excelentã. Pentru reprofilare  lucrabilitate uºoarã; Avantaje:
muchii, colþuri sau zone cu defecte mai  fãrã risc de eflorescenþe.  curgere excelentã;
mari de 100 cm3, este necesarã adãu-  fãrã contracþii;
garea nisipului (dimensiunea granulei MORTARE DE ANCORARE  rezistenþe iniþiale ºi finale excelente;
0–4 mm), în raport de 2 pãrþi (volum)  protecþie anticorozivã;
CERINOL Fix LK la o parte (volum) Aceste mortare pe bazã de ciment,  rezistenþã foarte bunã la îngheþ
nisip. Suprafaþa reparatã poate fi predozate, au proprietãþi de curgere ºi sãruri de degivrare.
netezitã dupã 12–15 minute. foarte bune datoritã aditivilor plastifi-
Avantaje: anþi, proprietãþi ce sunt menþinute timp
0 de aproximativ 60 minute ºi permit REPARAÞII BETON
 întãrire dupã 35 minute la +20 C;
 rezistenþa iniþialã ºi finalã excelentã;
umplerea cavitãþilor de diferite
Datoritã alcalinitãþii sale (pH 14),
 poate fi nivelat foarte devreme;
dimensiuni. Au rezistenþe mecanice
betonul protejeazã armãtura metalicã
 nu formeazã eflorescenþe.
excelente. Fãrã risc de segregare în
timpul turnãrii, deoarece are loc o anu- împotriva coroziunii. Influenþe externe
CERINOL Fix LK 1 precum apa, dioxidul de carbon ºi con-
mitã creºtere în volum ce va con-
Mortar de reparaþii ºi reprofilare taminarea cu sare duc la reducerea
tracara eventualele contracþii datorate
cu întãrire ultrarapidã, fãrã clor alcalinitãþii. În momentul în care car-
deshidratãrii. Sunt utilizate pentru
Creat special pentru reprofilare ancorarea diferitelor componente, pre- bonatarea are ca efect pierderea
beton prefabricat (umplere cavitãþi, muchii cum fundaþii utilaje, piese metalice, totalã a protecþiei anticorozive natu-
rupte etc.). Are aderenþã excelentã. bolþari, plãci fundaþii maºini, ºine rale, încep sã aparã defecte vizibile
Pentru repararea muchiilor sau a
zonelor cu spãrturi mai mari de 100 cm3,
este necesarã adãugarea nisipului
(dimensiunea granulei 0–4 mm) în
raport de 2 pãrþi (volum) de CERINOL
Fix LK 1 la o parte (volum) nisip.
Suprafaþa reparatã poate fi netezitã
dupã 12–15 minute.
Avantaje:
0
 întãrire dupã 40 minute la +20 C;
 rezistenþa iniþialã ºi finalã foarte bunã;
 poate fi netezit foarte devreme;
 nu formeazã eflorescenþe; Turnare mortar de ancorare Turnare mortar de ancorare
 disponibil în 2 culori. în jurul unei coloane metalice într-un canal

16  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


ale betonului armat. Drept urmare, Prin sistemele propuse în conti- Sistemul de mortare de reparaþii
creºterea în volum a armãturii metalice nuare, DEITERMANN oferã o soluþie CERINOL RM, PCC II ºi III
îndepãrteazã stratul de beton. completã, uºor de utilizat în cazul
tuturor structurilor din beton armat. Sistemul de mortare de reparaþii
Asemenea defecte sunt vizibile la
structurile vechi din beton, neprotejate. Pentru producerea mortarelor de PCC II este utilizat în cazul structurilor
În aceastã situaþie, este esenþial sã reparaþii ºi reprofilare DEITERMANN, cu încãrcare dinamicã ce nu sunt
fie efectuatã reparaþia ºi protecþia sunt utilizate materii prime de cea mai bunã
betonului. calitate, de exemplu ciment Portland, supuse traficului de vehicule, de exem-
Structurile noi din beton din ziua de polimeri redispersabili sub formã de plu, partea inferioarã a cãii de rulare a
azi sunt protejate cu sisteme speciale pulbere, agregate ºi aditivi selecþionaþi. podurilor ºi substratul parcãrilor.
pentru blocarea carbonatãrii. Aceste Nu conþin cloruri.
sisteme previn penetrarea umiditãþii, Sistemul de mortare de reparaþii Sistemul de mortare de reparaþii
dioxidului de carbon ºi sãrurilor, prote- CERINOL ES 4/ES 8, PCC I PCC III este utilizat în cazul structurilor
jând betonul ºi armãtura metalicã de Sistemul de mortare de reparaþii fãrã încãrcare dinamicã, necirculate,
apariþia posibilelor defecte. PCC I este utilizat la suprafeþele încãr-
Sistemele de reparaþie ºi protecþie cate dinamic, cu trafic de vehicule, de de exemplu: culee, grinzi, ºi alte struc-
a betonului armat variazã în funcþie de exemplu: punþi de poduri, parcãri etc. turi din beton armat.
tipul, locaþia ºi încãrcarea dinamicã a Sistem: Sistem:
fiecãrei structuri în parte. În cazul con-  CERINOL MK (protecþie antico-
strucþiilor de drumuri ºi poduri, sis- rozivã a armãturilor metalice);  CERINOL MK (protecþie anticorozivã
temele utilizate sunt aprobate ºi riguros  CERINOL ZH (amorsã de aderenþã); a armãturilor metalice);
testate conform regulilor ºi normelor în  CERINOL ES 4 (mortar de reparaþii,
 CERINOL ZH (amorsã de aderenþã);
vigoare. Existã ºi sisteme cu o arie de dim. max. granulã 4 mm);
aplicabilitate foarte diversã, frecvent  CERINOL ES 8 (mortar de reparaþii,
 CERINOL RM (mortar de reparaþii);
utilizate în ingineria civilã ºi structuralã. dim. max. granulã 8 mm).  CERINOL OF (mortar de finisare). 

BUCUREªTI TRADING SA
The Grand Offices Marriott
Calea 13 Septembrie nr. 90, etaj 1, tronson 4, cam 1.15, sector 5, Bucureºti
telefon: 021/403.41.13, fax: 021/403.41.16
e-mail: office@bucurestitrading.ro, deitermann@b.astral.ro
web: www.bucurestitrading.ro, www.deitermann.ro
Parteneriat de succes în afaceri
Se poate spune cã piaþa materialelor de construcþii din România
þine „pasul“ cu evoluþia fenomenului investiþional cunoscut dupã
anul 1990.
ªi, chiar dacã, în principal, s-a contat ºi încã se mai conteazã pe
importuri, au apãrut totuºi ºi unitãþi de producþie autohtone.
Unele dintre ele sunt reprezentante ale firmelor de prestigiu în
Europa sau în lume, producãtoare de materiale de construcþii.
Pe aceastã linie de înnoire a structurii producþiei pentru lucrãrile
de construcþii, se înscrie ºi prima ºi unica „Fabricã de spumã
poliuretanicã“ din România, care îºi va începe activitatea în Bucureºti
pânã la sfârºitul acestui an.
Investiþia de proporþii pentru aceastã perioadã de dezvoltare eco-
nomicã a României reprezintã rodul unui parteneriat de succes cu Adrian State, Director general Den Braven România
firma la fel de bine cunoscutã Den Braven – Olanda.
Pentru a înþelege mai bine în ce constã o asemenea reuºitã, am reþinut din convorbirea avutã cu
dl Adrian STATE, directorul general Den Braven România, elemente edificatoare ale evoluþiei partene-
riatului româno-olandez.

Ciprian Enache: Domnule Adrian C.E.: Cui i se datoreazã încre-


State, cine este de fapt Den derea ºi succesele înregistrate în C.E.: Ce reprezintã pentru firmã
Braven? ultima perioadã de timp? investiþia care se va înscrie foarte
A.S.: Succesul a fost posibil curând în circuitul productiv de
Adrian State: Den Braven
datoritã unui management perfor- materiale de construcþii?
Sealants BV Olanda – „Lider Mon- mant ºi loial realizat în România,
dial în Izolanþi profesionali“ este o A.S.: Investiþia Den Braven
dupã aprilie 2001, de un nou direc-
tor general (promovat de pe poziþia Sealants BV Olanda, singura din
prestigioasã companie internaþionalã
de director naþional de vânzãri), un aceastã zonã a Europei, va permite
în continuã dezvoltare, cu peste
management total opus celui din transformarea filialei din România
1.500 de angajaþi, 10 centre de pro-
octombrie 1997 – aprilie 2001, prin într-un centru regional al companiei,
ducþie ºi peste 20 de filiale în întreaga crearea de noi locuri de muncã, o
decizia de a elimina angajaþii necin-
lume, 33 de ani de experienþã în pro- stiþi (directori, agenþi de vânzãri, sporire a valorii exporturilor româneºti,
ducþia ºi distribuþia de izolanþi profe- ºoferi etc.), utilizându-se testul poligraf ºi mãrind contribuþiile la bugetul de
sionali de cea mai înaltã calitate (detectorul de minciuni). stat (peste 30 de milioane euro aduºi
pentru industria construcþiilor, indus- Filiala Den Braven România a în România în perioada 2001-2007
tria geamului termoizolant, auto ºi devenit un model de organizare, per-
sub formã de investiþii, venituri
formanþã ºi loialitate pentru întregul
utilizatori casnici. Filiala Den Braven salariale ºi contribuþii la bugetul de
grup Den Braven.
România – „Lider Naþional în Izolanþi Încrederea pe care a câºtigat-o stat cu o echipã medie de 90 de
Profesionali“, filialã compusã 100% dupã aprilie 2001 echipa Den Braven membri).
din angajaþi români este, prin per- România a motivat compania Den Succesul afacerii companiei
formanþele de excepþie obþinute, Braven Sealants BV Olanda – prin Den Braven Sealants BV Olanda se
fondatorul ºi proprietarul sãu dl bazeazã pe întâlnirea fericitã între
un excelent exemplu de partene-
Kees den Braven, ºi directorul execu- seriozitatea, forþa ºi prestigiul inter-
riat de succes Olanda – România. tiv al grupului, dl Geert Jansen – sã naþional al grupului olandez Den
Ca vânzãri raportate la populaþia investeascã în România în anul Braven cu o echipã compusã din
þãrii ºi la produsul intern brut, Den 2007 circa 10 milioane euro în con- angajaþi români loiali ºi performanþi,
Braven România s-a clasat în anul struirea unei fabrici de producþie
care ºi-au însuºit valorile ºi
2006 pe locul 1 între cele 85 de þãri pentru spume poliuretanice (ridicând
la 3 unitãþi de acest tip, primele 2 principiile Uniunii Europene,
ale lumii în care compania Den demonstrând cu prisosinþã cã
aflându-se în Germania), depozite
Braven a activat în anul 2006. Pe ºi birouri, având o suprafaþã constru- existã români în care poþi sã
locul 4 s-a aflat Den Braven Moldova itã de 10.200 mp pe un teren de investeºti încredere ºi capital pentru
(filialã a Den Braven România). 30.750 mp. reuºita oricãrei afaceri. 

20  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Federaþia patronatelor societãþilor din construcþii
UN NOU ACTOR PE SCENA ECONOMICO-SOCIALÃ

dr. arh. Gheorghe POLIZU

În luna octombrie a.c., în prezenþa unor numeroºi participanþi, a fost lansatã Federaþia Patronatelor
Societãþilor din Construcþii (FPSC). Iniþiativa constituirii acestei organizaþii a aparþinut Patronatului Societãþilor
din Construcþii (PSC) ºi Patronatului Producãtorilor de Tâmplãrie Termoizolantã (PPTT), asociaþii cunoscute în
lumea constructorilor din þara noastrã.
Federaþia acoperã mai bine întreaga filierã de activitãþi pornind de la concepþie-proiectare, consultanþã,
execuþie pe ºantier, producerea ºi desfacerea materialelor de construcþii, elemente, prefabricate, scule,
dispozitive ºi utilaje pentru ºantierele de construcþii.

Unul dintre fondatori, Patronatul firme furnizoare de materii prime, gea- celor plecaþi, salarii decente, producti-
Societãþilor din Construcþii, s-a nãscut muri, producãtori de ferestre, pereþi vitãþi ridicate;
plecând de la adevãrul cã instituirea unei cortinã, cu o bunã reputaþie pe piaþã,  îmbunãtãþirea calitãþii managemen-
vieþi economice normale ºi a unei pieþe dotate tehnic care asigurã un montaj tului firmelor ºi acordarea de sprijin
concurenþiale în þara noastrã poate fi de calitate al produselor. pentru implementarea noilor tehnologii
consideratã iluzorie în afara unor instituþii Noua calitate a þãrii noastre ca informatice de conducere ºi gestiune a
patronale stabile ºi puternice. stat membru al Uniunii Europene cere proceselor;
Devenitã dupã 2004 Patronatul ca activitatea în construcþii sã se  stimularea participãrii calificate a
Societãþilor din Construcþii, noua struc- desfãºoare la noi nivele de exigenþã firmelor la elaborarea reglementãrilor
turã patronalã a menþinut întreaga calitativã, mentalitate ºi seriozitate tehnice ºi financiar-economice cu
problematicã din domeniul construcþii: organizaþionalã solicitate mai ales impact în activitatea de construcþii prin
proiectare, execuþie ºi producerea sau noilor state membre.
participarea la lucrãrile comitetelor
desfacerea materialelor necesare pe Perioada de tranziþie pe care o tra-
ºantiere. verseazã România în aceºti ani ºi în tehnice de specialitate ºi în comisiile
Noul patronat s-a afiliat la UGIR, viitor trebuie sã fie cât mai scurtã ºi la tripartite organizate la nivelul minis-
pe care îl reprezintã în comisiile tripar- obiect, pentru ca alinierea la norma- terului, la care reprezentãm UGIR;
tite la mai multe ministere. În prezent, tivele ºi exigenþele calitãþii europene  susþinerea de cãtre federaþia
patronatul reprezintã o structurã eli- sã se îndeplineascã pe toate planurile. patronalã a firmelor ºi acordarea de
tistã deschisã de firme ºi personalitãþi Considerãm cã reglementarea situ- sprijin ºi consultanþã tehnicã ºi eco-
din toate domeniile legate de con- aþiei actuale cu care se confruntã con- nomico-juridicã la solicitarea firmelor
strucþii, în care sunt cuprinºi membri ai structorii zi de zi revine, în primul rând, partenere;
Academiei de ªtiinþe Tehnice, profe- patronatelor, care trebuie sã intervinã  stimularea firmelor producãtoare
sori ºi conferenþiari universitari, doctori pentru a întãri poziþia pe piaþã a de materiale ºi produse pentru con-
în ºtiinþe, arhitecþi, ingineri proiectanþi, firmelor din construcþii. ªi intervenþia strucþii de a se alinia la cerinþele de
cercetãtori ºi firme cu realizãri deose- nu poate fi decât asocierea firmelor în certificare a producþiei în conformitate
bite, care prin lucrãrile lor marcheazã patronate ºi federaþii patronale care, cu reglementãrile naþionale ºi europene;
perioada contemporanã. potrivit adagiului „unirea face puterea“,  izolarea ºi eliminarea din piaþã a
Din 2005, PSC a devenit membru pot negocia cu mai mult succes cu concurenþei ilegale, a firmelor de gar-
activ al Uniunii Europene a Producãto- administraþia ºi partenerii în afaceri. sonierã ºi a muncii la negru.
rilor din Construcþii (UEPC), asociaþie Printre problemele care trebuie Este uºor de înþeles cã aceste
patronalã internaþionalã cu sediul la soluþionate, se numãrã: probleme au ºanse infinit mai mari de
Bruxelles.  nevoia de demonstrare a capa-
a fi negociate ºi rezolvate în cazul
Al doilea membru al noii federaþii, citãþii tehnico-organizatorice ºi mana- susþinerii lor de personal specializat la
Patronatul Producãtorilor de Tâmplãrie geriale a firmelor ºi grupurilor de firme nivelul unui patronat sau, mai bine, al
Termoizolantã, a fost constituit în cu capital românesc sau internaþional
unei federaþii patronale decât prin
decembrie 2002 ºi reprezintã o organi- lansate în competiþie pe piaþã, recu-
zaþie cu peste 140 de firme ce ocupã o noaºterea competenþei profesionale susþinerea lor de fiecare firmã intere-
poziþie importantã la nivel naþional atât certificate; satã, pe cont propriu.
din punctul de vedere al calitãþii pro-  asigurarea prin reglementãri judi-
De aici ºi oportunitatea întãririi
duselor pe care le-a oferit pieþei, cât ºi cios aliniate la exigenþele europene a miºcãrii patronale acum, într-o peri-
din punctul de vedere al gradului de condiþiilor de acces la necesarul forþei oadã de avânt în construcþii, mai ales
satisfacere a pieþei de profil pe care o de muncã la toate nivelele, mai ales în în þara noastrã, când pentru dez-
acoperã la un nivel de 70%. noile profesii tehnice, inclusiv for- voltarea ºi modernizarea României
Patronatul grupeazã firme furni- marea acesteia în þarã. Participarea la prin investiþii-construcþii se conjugã
zoare de tâmplãrie termoizolantã din acþiunile întreprinse pentru diminuarea importante fonduri structurale europene,
sisteme de profile din PVC (65%), alu- presiunii produse de criza lipsei forþei cu sume importante din capitalul privat
miniu (31%) ºi lemn stratificat (4%), de muncã, de reîntoarcere în þarã a intern sau de la buget. 

22  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Isopan Est produce în România
Isopan Est, parte componentã a Isopan SpA Italia (membrã a Gruppo Manni HP Italia), ºi-a început
activitatea în luna aprilie a acestui an.

ISOPAN EST ESTE SINGURA FIRMÃ DIN ROMÂNIA TITULARÃ A BRANDULUI „ISOPAN ®“
CARE PRODUCE PANOURI CU ACEST NUME.

Producþia Isopan Est este orientatã spre satisfacerea cerinþelor generale de izolare ºi protecþie atât pentru pereþi,
cât ºi pentru acoperiºuri. Structurarea „macro-necesitãþilor“ clienþilor poate fi fãcutã în funcþie de nivelul de izolare
termicã, gradul de protecþie la foc, precum ºi de necesitatea de izolare fonicã a construcþiei.
Gama de produse Isopan acoperã perfect necesitãþile clienþilor fiind, de fapt, cea mai amplã din Europa, aºa cum
rezultã din urmãtoarea prezentare:

A: – ISOFRIGO este destinat realizãrii camerelor frigorifice, a celor de conservare ºi depozitare în mediu
controlat, compartimentãrii ºi izolãrii pereþilor deja existenþi; este caracterizat printr-un grad înalt de izolare termicã
ºi un sistem specific de îmbinare ºi etanºare;
– ISOPIANO este un panou de perete caracterizat prin simetria secþiunii ºi planaritatea perfectã a suprafeþelor;
acoperã cele mai înalte exigenþe estetice ºi arhitectonice, fiind destinat atât pereþilor interni despãrþitori, cât ºi
pereþilor externi;
B: – ISOTEGO ºi ISOCOP sunt panouri cu trei sau cinci nervuri în funcþie de tipul solicitãrilor ºi sunt destinate
acoperiºurilor înclinate; se remarcã printr-o esteticã deosebitã ºi un comportament excelent la acþiunea factorilor
externi;

24  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


– ISOGRECATA, destinat acoperiºurilor înclinate, este un panou caracterizat printr-o economie extremã având o
suprafaþã internã din aluminiu centezimal, gofrat natural sau vopsit ºi lãcuit, în timp ce suportul extern are acelaºi
profil cu panoul ISOCOP;
– ISODECK este un panou conceput pentru hidroizolarea acoperiºurilor pe structuri plane; prezintã un singur
suport metalic, cealaltã suprafaþã fiind din carton bituminat;
– ISODOGA, având un cost modest, permite obþinerea unor soluþii economice fãrã pierderi ale calitãþilor
estetice ºi este folosit, în principal, pentru perete sau plafon fals datoritã sistemului ascuns de prindere;
– ISORAY este un panou curbat (raza de 3,3 sau 6 metri), destinat acoperirii clãdirilor din structuri prefabri-
cate, garantând izolarea termicã ºi hidro;
– ISODOMUS reprezintã panoul de avangardã destinat sectorului rezidenþial; izolaþia cu poliuretan ºi designul în
formã de tegola permit obþinerea unui acoperiº funcþional, hidro ºi termoizolant, estetic, uºor ºi simplu de montat;
– ISOPARETE PLISSE este destinat aplicaþiilor de perete ºi are caracteristic sistemul ascuns de fixare ce
permite obþinerea unui plus estetic.
– ISOBOX reprezintã o soluþie economicã, practicã ºi funcþionalã în special pentru închiderea halelor industriale,
dar ºi pentru producþia de containere;
C: – ISOFIRE ROOF/ WALL / PLISSE sunt panouri cu vatã mineralã pentru acoperiº, respectiv perete, ce
garanteazã incombustibilitatea ºi izolaþia termicã; satisfac cele mai exigente cerinþe privind comportamentul la
foc (pânã la REI 180);
D: – ISOFIRE ROOF/WALL FONO, în variantele pentru perete ºi acoperiº, se caracterizeazã prin absorbþia
fonicã ridicatã, precum ºi prin incombustibilitate;
E: – LG 20/28 ºi 40 reprezintã soluþia optimã pentru acoperiri cu tablã profilatã, caracterizate printr-un montaj
facil, greutate redusã ºi grad ridicat de impermeabilitate;
– LG 50 este destinatã, în primul rând, sectorului rezidenþial, fiind caracterizatã printr-o greutate redusã ºi un
montaj simplu; tabla profilatã în model de tegola reprezintã soluþia optimã pentru cele mai exigente cerinþe arhitec-
turale din domeniul acoperiºurilor.

Lider european, Isopan a încercat ºi a reuºit sã fie mereu cu un pas înaintea celorlalþi competi-
tori, strategia ºi filozofia de bazã fiind „satisfacþia clientului“ ºi, implicit, orientarea spre piaþã ºi
cerinþele acesteia.

Persoanele interesate de participarea la un CURS TEHNIC GRATUIT, organizat de ISOPAN EST,


sunt rugate sã completeze chestionarul de mai sus ºi sã-l expedieze la sediul nostru.
Izolarea conductelor de aer
GAMA DE PRODUSE CLIMAVER
Cristian CIUCAªU
Proiectele de dezvoltare din sectorul terþiar (clãdiri de birouri, centre comerciale, clãdiri publice) s-au
multiplicat considerabil în ultimii ani. Este rar când aceste construcþii nu au nevoie ºi de încãlzire ºi de
condiþionare a aerului, date fiind condiþiile lor de exploatare specifice ºi climatul þãrii noastre. Pentru a
rãspunde acestor necesitãþi, centralele de tratare a aerului se impun ca soluþii foarte eficiente din punct de
vedere energetic, economic ºi al impactului asupra mediului.

Aceste centrale sunt conectate la reþele de transport (pentru care materialul izolant se instaleazã pe
ºi distribuþie a aerului tratat cãtre încãperile din clãdire, ºantier). Dintre acestea, conductele autoportante sunt o
compuse în principal din conducte sau canale, prin care soluþie deosebit de eficientã ºi simplu de realizat.
circulã aerul rãcit sau încãlzit. CONDUCTE AUTOPORTANTE PREIZOLATE
Este foarte important ca aceste conducte sã fie bine
Conductele sunt realizate prin decuparea, fasonarea
izolate, din cel puþin trei motive:
 se reduc pierderile termice prin peretele conductei ºi asamblarea unor plãci izolante rigide – operaþiuni ce
(de cãldurã sau de frig), ceea ce diminueazã consumul pot fi efectuate în atelier sau direct pe ºantier (fig. 1).
de energie al centralei de tratare a aerului ºi permite Avantajele cele mai importante ale acestei soluþii sunt
furnizarea aerului la temperaturi foarte apropiate în
diverse încãperi; legate de absenþa peretelui metalic: greutatea redusã ºi
 se împiedicã formarea condensului pe peretele costul mai scãzut. Aceste caracteristici împreunã cu
conductei, atunci când prin ea circulã aer rãcit; excelentele lor performanþe de izolare termicã ºi fonicã
 se reduce propagarea zgomotului generat de venti-
le recomandã pentru clãdirile din sectorul terþiar: sãli de
latoare, circulaþia aerului.
Existã actualmente spectacol, birouri, spaþii
douã tehnici de izo- comerciale, sau orice altã
lare a conductelor de aplicaþie unde nu sunt
aer: conductele auto- supuse la solicitãri
portante preizolate ºi mecanice importante.
conductele metalice continuare în pagina 28 

Fig. 1: Conducte de aer autoportante Fig. 2: Plãci Climaver Plus R - la livrare ºi dupã construirea unui tronson de conductã

26  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


 urmare din pagina 26
Tabelul 1: Caracteristici tehnice ale produsului Climaver Plus R

1)
– determinat ca λ90/90, conform EN 13162, în W/(mK); 2) – determinat conform EN 13403; 3) – conform standardului EN 13162.

Tabelul 2: Valorile coeficientului de absorbþie fonicã pentru Climaver Plus R

OFERTA SAINT-GOBAIN ISOVER – GAMA CLIMAVER Produsele Climaver Plus R au excelente performanþe
În domeniul conductelor de aer autoportante preizo- de izolare fonicã faþã de zgomotul provenit de la ventila-
late, societatea Saint-Gobain Isover, lider mondial în toare, circulaþia aerului, sau din încãperi. În tabelul 2
domeniul producerii de materiale termoizolante, oferã sunt prezentate valorile coeficientului de absorbþie
gama de produse Climaver. Dupã un succes comercial fonicã α pentru diverse frecvenþe din spectrul audibil.
de peste 40 de ani atât în SUA, cât ºi în Europa de Vest, Ele sunt net superioare faþã de cele ale conductelor
aceastã gamã este actualmente disponibilã ºi în România. metalice neizolate.
Produsele de bazã ale gamei sunt plãcile din vatã mine- Coeficienþii pierderilor de presiune la curgerea aerului
ralã de sticlã caºerate Climaver Plus R (fig. 2). Lor li se au fost determinaþi experimental de laboratorul francez
alãturã un set complet de scule ºi accesorii pentru con- CETIAT ºi sunt foarte apropiaþi de cei ai conductelor
fecþionarea ºi instalarea conductelor. metalice (valori disponibile, la cerere).
Gama Climaver – caracteristici tehnice Întreþinerea reþelelor de conducte poate fi realizatã cu
Plãcile Climaver Plus R sunt fabricate din vatã mine- ajutorul roboþilor prevãzuþi cu perii. Se recomandã
ralã de sticlã Isover, fiind caºerate pe suprafaþa exte- consultarea unui specialist înainte de planificarea unei
rioarã cu folie de aluminiu armatã cu fibre de sticlã ºi astfel de operaþiuni.
hârtie Kraft, iar pe suprafaþa interioarã cu folie de alu- Pentru instalare, se recomandã utilizarea setului de
miniu ºi hârtie Kraft. Caºerajul exterior joacã rolul de scule ºi accesorii Isover, a personalului calificat, precum
etanºare ºi de barierã împotriva difuziei vaporilor de apã ºi respectarea strictã a „Ghidului tehnic pentru realizarea
ºi asigurã o rezistenþã înaltã la rupere ºi lovire. Caºerajul sistemelor de conducte de aer autoportante“ sau a
interior are o suprafaþã netedã ºi permite o curãþare „Manualului de instalare a conductelor de aer Climaver“,
uºoarã. Marginile plãcilor sunt fasonate în vederea reali- disponibile la Saint-Gobain Isover România.
zãrii unei îmbinãri etanºe între douã plãci succesive. Plãcile Climaver Plus R sunt pãstrate în cutii de car-
Valorile celor mai importante caracteristici tehnice ton, care la rândul lor sunt grupate pe paleþi. Ele pot fi
sunt arãtate în tabelul 1. Produsul este certificat CE, în stocate la interior, în localuri cu aer suficient de uscat, ºi
conformitate cu standardul EN 13403. nu trebuie supuse la solicitãri mecanice. Produsele au o
Permeabilitatea la difuzia vaporilor de apã este de garanþie de 12 ani.
2
0,013 g/(m mmHg zi) – valoare ce caracterizeazã Pentru mai multe detalii, vã rugãm sã contactaþi
caºerajul exterior. Saint-Gobain Isover România (www.isover.ro). 

28  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


 Revista Construcþiilor  noiembrie 2007 29
Produse noi, revoluþionare

Marca AMF, ca brand german, s-a impus de ceva timp pe foarte multe pieþe din toatã lumea.
ªi în România, sistemele de plafoane suspendate – AMF s-au livrat ºi se livreazã, de mai bine de ºapte
ani, pentru diferite lucrãri importante ºi de referinþã, unde se pune în mod special accent pe calitate ºi
funcþionalitate.
Acum, producãtorul bavarez – Knauf AMF din Grafenau/Germania vine cu o noutate, cu totul remarcabilã,
în domeniul sistemelor de plafoane casetate pentru toate tipurile de amenajãri interioare.
Este vorba despre mai multe produse – plãci speciale, care oferã, printre altele, performanþe acustice
deosebite ºi fac parte din gama nouã: „Thermatex – Acoustic Range“ de la AMF.

Gama nouã „Acoustic Range“ cuprinde plãcile: Ceea ce este cu totul special la acest produs este
Thermatex Thermofon, Thermatex Alpha, Thermatex faptul cã materialul din care este compusã placa este
Acoustic ºi Thermatex Acoustic dB. preparat într-o compoziþie unicã, astfel încât poate fi
Dintre toate aceste plãci noi, produsul – Thermatex realizat conform procedeului umed – „wet felt“ – care
Alpha iese în mod deosebit în evidenþã. este superior, fãrã doar ºi poate, celui uscat, în privinþa
Placa Thermatex Alpha este o placã acusticã din obþinerii unui produs capabil sã ofere performanþe supe-
fibrã mineralã, complet nou dezvoltatã, acoperitã cu o rioare, mai ales în vederea asigurãrii unei rezistenþe ridi-
pâslã acusticã specialã, cu o suprafaþã netedã ºi foarte cate la foc (pânã la F120 / REI 120).
bine finisatã, aºa cum le place în mod special În acelaºi timp, aceastã placã oferã atât posibilitatea
arhitecþilor. unei prelucrãri, cât ºi a unui montaj de primã clasã.
Pe lângã cerinþele acustice ridicate, impuse de clasa Astfel, placa Thermatex Alpha, având miezul aces-
A de absorbþie acusticã, placa îndeplineºte ºi alte cerinþe teia fin perforat ºi de o porozitate bine controlatã, ajunge
fizico-constructive, în ceea ce priveºte protecþia la foc ºi la o greutate de pânã la 3 kg/m 2 pentru o grosime de
igiena. 19 mm!
Prin urmare, aceasta poate concura orice placã tip
Softboard, nu numai din punctul de vedere al unei
greutãþi reduse (un avantaj important), dar ºi din punctul
de vedere al performanþelor acustice – clasa de
absorbþie acusticã A, conform EN ISO 11654 ºi o
absorbþie acusticã αw = 0,90, conform EN ISO 354. De
asemenea, coeficientul de reducere al zgomotului –
NRC este de 0,90!
Ca atare, Thermatex Alpha se încadreazã în catego-
ria de materiale „puternic fono-absorbante“.
Deci, pe scurt, avantajele pe care le oferã toate plã-
Absorbþia acusticã cile din gama „Acoustic“ sunt urmãtoarele:
Valori pentru THERMATEX Alpha 19 mm  o suprafaþã netedã, un desen elegant al acesteia;
αw = 0,90
NRC = 0,90  culoare – alb imaculat, conform cod RAL 9010;
Puternic fonoabsorbant  reflexia luminii pânã la 85%;

32  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


 diferite variante de prelucrare a canturilor plãcii
(drept – SK, semi-îngropat – VT etc.);
 întãrirea canturilor, în cazul realizãrii cantului VT sau
AW (ce acoperã structura);
 la cerere, se poate acoperi suprafaþa plãcii cu un
strat suplimentar antiseptic – „Hygena“, pentru clinici,
laboratoare, toate sectoarele de alimentaþie publicã,
farmacii etc.;
 stabilitate ridicatã a plãcii ºi menþinerea formei
acesteia;
 rezistenþã la umiditate de 95% – umiditatea relativã
a aerului;
 materialele ºi liantul pentru pâsla acusticã sunt de
naturã organicã ºi naturale;
 comportare bunã ºi atestatã, în cazul diferitelor
variante de montaj;
 grosimea plãcilor este cuprinsã între 15mm
(Thermatex Thermofon) ºi pânã la 30 mm (în cazul plãcii
Thermatex Acoustic dB – cu o valoare de 43 dB, pentru
izolare fonicã);
 absorbþie acusticã ridicatã – coeficienþi de absorbþie
acusticã de 0,90 – pentru placa Thermatex Alpha;
 rezistenþã ridicatã la foc – F120;
 formate diferite, la cerere.
Asigurarea unei acustici optime într-o încãpere a
devenit una dintre cerinþele constructive cele mai impor-
tante, pe lângã cea privind o rezistenþã ridicatã sau o
comportare bunã la foc.
Astfel, în funcþie de utilizarea încãperii, se impun
cerinþe diferite asupra plafonului suspendat.
Pentru a oferi proiectantului posibilitatea de a îndeplini
diferite cerinþe individuale, noile plafoane acustice din
gama „Acoustic“ de la AMF oferã valori deosebite, atât în
ceea ce priveºte atenuarea acusticã cât ºi izolarea fonicã.
O utilizare cu un scop precis a plãcilor de plafon
pentru absorbþia acusticã, reflexia sunetului ºi izolare
fonicã, oferã, în primul rând, direcþionarea controlatã a
zgomotului, în condiþiile unei imagini unitare a plafonului
suspendat.
Pe lângã toate aceste avantaje enumerate mai sus,
mai existã unul foarte important – preþul. În aceastã
privinþã, preþul pentru Thermatex Alpha, spre exemplu,
este nu numai competitiv, ci chiar imbatabil, având în vedere
categoria specialã în care se încadreazã acest produs. 
Complexul „La Rivierre“ –
„Dorinþele voastre… realitatea noastrã“
În ultima perioadã, piaþa imobiliarã, în continuã expansiune, a fãcut loc numeroaselor proiecte rezi-
denþiale care ocupã primele locuri în topul investiþiilor ºi vânzãrilor imobiliare, cunoscut fiind faptul cã
cererea de locuinþe depãºeºte cu mult oferta existentã.
Adaptându-se cerinþelor pieþei imobiliare, compania Corsarul Roºu Impex ’93 SRL a demarat un
ambiþios proiect privind construcþia de locuinþe individuale prin lucrãrile de la Complexul rezi-
denþial „La Rivierre“.

Dezvoltându-se într-o zonã Ulterior realizãrii distribuþiilor de Prin toatã aceastã ofertã deose-
neinundabilã din apropierea albiei alimentare cu apã, gaze, energie bitã, Corsarul Roºu doreºte sã vinã
majore a râului Argeº, la 2 Km de electricã, curenþi slabi, canalizare, în întâmpinarea dorinþelor dumnea-
Codrii Vlãsiei, cea mai mare pãdure vor începe lucrãrile pentru realizarea voastrã, realizând un proiect de
din sud-estul României, complexul sistemului rutier, trama stradalã fiind amploare în care siguranþa, calitatea
beneficiazã de un acces cu lun- compusã din douã benzi de circu- ºi confortul ocupã locul de vârf.
gimea de 800 m pânã la nodul laþie a autovehiculelor, care vor fi
rutier, situat la Km 30 al Autostrãzii Casa din Complexul „La Rivierre“
executate din beton de ciment ºi va impresiona profund pe oricine
Bucureºti-Piteºti.
strat de uzurã din beton asfaltic, cu îi va trece pragul prin aerul de
Amplasat pe teritoriul administra-
tiv al oraºului Bolintin Vale, la o dis- lãþimea de câte 3,5 m, completân- intimitate ºi de bun gust pe care îl
tanþã de 700 m faþã de locuinþele du-se cu douã trotuare de câte 1,5 m. degajã din toate colþurile, fiind, dacã
existente, complexul rezidenþial va fi Au fost deja finalizate lucrãrile la vreþi, un mic paradis. Dacã doriþi ca
compus din 60 de vile P+M, prote- terenul de tenis, dotat cu instalaþie acasã sã fie un loc cum nu mai
jate cu termosistem, având o de nocturnã, iar adiacent acestuia
existã altul, unde sufletul sã-ºi
suprafaþã utilã cuprinsã între 250- au început lucrãrile de realizare a
gãseascã armonia ºi liniºtea atât de
300 mp, cu o suprafaþã a terenului parcului de joacã pentru copii.
necesare, nu vã rãmâne decât sã
aferent fiecãrei locuinþe de 850 mp, În apropierea cartierului, va fi
amprenta la sol – 170 mp, din care vizitaþi Complexul „La Rivierre“ ºi
amplasat un complex comercial ce
locuibil – 110 mp, garaj – 20 mp, sã faceþi alegerea perfectã pentru
va avea un regim de înãlþime P+E ºi
terasa – 25 mp, suprafaþa etajului va include un restaurant cu bar, dumneavoastrã.
90-150 mp. magazin mixt, salon coafurã ºi punct
Pânã în prezent, sunt realizate farmaceutic. În prezent, complexul În speranþa cã numele Corsarul
21 de case, în diferite stadii de se aflã în faza de proiectare. Roºu vã este deja cunoscut sau
execuþie: structurã, faþadã, placãri cã din cele prezentate mai sus v-aþi
Întregul perimetru al cartierului
ceramice la interior, zugrãveli. convins de forþa, diversitatea
este împrejmuit, accesul fãcându-se
De asemenea, în urmãtoarele activitãþilor desfãºurate ºi pre-
zile, vor fi demarate lucrãrile pentru controlat pe la un post de pazã dotat
cu barierã. ocuparea pentru lucrul bine fãcut,
realizarea alimentãrii cu apã ºi a
canalizãrii pluviale ºi menajere. Toate casele sunt dotate cu vã invitãm sã deveniþi partenerul
Alimentarea cu gaze este în sta- videointerfon (douã unitãþi – pentru nostru de afaceri, garantându-vã
diul de proiectare, demararea parter ºi etaj), acþionate de la punc- o colaborare reciproc avanta-
lucrãrilor fiind preconizatã pentru tul de pazã situat la intrarea în joasã, bazatã pe transparenþã, exi-
ultima decadã a lunii noiembrie. cartier. genþã ºi profesionalism. 

34  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Mortare de subturnare marca PAGEL
Ioan SOLACOLU – director executiv

Societatea PAGEL ROMÂNIA este unic reprezentant ºi distribuitor în România al cunoscutului


producãtor german PAGEL® SPEZIAL-BETON GmbH & Co. KG care, de mai bine de 30 de ani, este una
dintre companiile de top din domeniul sãu de activitate.
Compania noastrã dezvoltã, produce ºi distribuie – în întreaga lume – mortare speciale,
mortare de subturnare, sisteme de reparare a betonului ºi pardoseli industriale, multe dintre ele
repurtând succes d at o ri t ã n i vel u l u i recunoscut al calitãþii lor. În acest mod, satisfacþia clienþilor
reprezintã principalul scop al activitãþii noastre atât în prezent, cât ºi în viitor.

Gama de produse a firmei PAGEL Ori de câte ori este necesarã o  este rezistent la îngheþ-dezgheþ

SPEZIAL-BETON este compusã transmisie durabilã a forþelor în ºi la acþiunea sãrurilor de dezgheþ.


dintr-o mare varietate de mortare stratul suport din beton sau o legã- Dintre domeniile de utilizare ale
(betoane fine) speciale predozate ºi turã strânsã între utilaje ºi fundaþia mortarului de subturnare V1 Pagel,
vopsele acrilice. Ceea ce le face din beton, mortarele de subturnare amintim:
„speciale” sunt calitãþile ieºite din Pagel îºi dovedesc utilitatea. Ele  turbine, generatoare, compresoare,

comun, pe care toate aceste mortare garanteazã o subturnare optimã ºi motoare Diesel ºi alte instalaþii cu
reuºesc sã le atingã, datoritã materi- pot fi folosite oriunde existã necesi- vibraþii mari;
alelor de înaltã calitate ºi rezistenþã tatea unui element cu rezistenþe  subturnarea cuzineþilor de poduri;

din care sunt alcãtuite ºi aditivilor deosebit de mari, în special la com-  subturnarea cãilor de rulare ale

speciali ce intrã în componenþa lor. presiune sau oriunde se doreºte macaralelor;


Dintre aceste calitãþi amintim: nu au descãrcarea unor forþe deosebit de  subturnarea stâlpilor metalici ºi

contracþii la uscare, iar mortarele din mari cãtre o altã parte constructivã. din beton;
clasa V au chiar expansiune contro- Principalele mortare de subtur-  monolitizarea ºi pozarea prefa-

latã de 1%; au rezistenþe iniþiale ºi nare pe care le oferim sunt: bricatelor din beton;
finale deosebit de mari (de la circa  subturnarea buloanelor de
45 N/mm2 la 24 h pânã la 165 N/mm2 1. V1 Pagel este un mortar pe ancorare, fixatori, plãci de fundaþie.
la 90 de zile); fiind predozate, sunt bazã de ciment care are urmãtoarele
foarte uºor de preparat doar prin proprietãþi: 2. V14 Pagel este un mortar de
adãugarea apei; toate pot fi aplicate  capacitate mare de curgere de subturnare pe bazã de ciment care
atât manual, cât ºi mecanizat; cele peste 120 de minute; are consistenþã plasticã ºi urmã-
fluide sunt autocompactante (nu  creºtere de volum controlatã toarele proprietãþi:
necesitã vibrare) ºi autonivelante, care asigurã o legãturã strânsã între  creºtere de volum controlatã;

sunt în mare mãsurã impermeabile; utilaje ºi fundaþia din beton;  consistenþã plasticã; la o com-

au rol de protecþie anticorosivã pentru  rezistenþe iniþiale ºi finale mari; pactare bunã este stabil, imperme-
beton ºi metal; cu ele se realizeazã  nu fisureazã chiar ºi la un raport abil faþã de apã;
atât repararea, cât ºi protecþia anti- scãzut a/c=0,35;  nu conþine cloruri, cimenturi

corosivã a elementelor din beton;  este admis ºi în instalaþii de apã aluminoase sau alte materiale care
sunt foarte rezistente la cicluri de potabilã; sã favorizeze coroziunea;
îngheþ-dezgheþ ºi la sãrurile (sub-  este autocompactant ºi nu  nu are contracþii la uscare;
stanþele) folosite pentru dezgheþ etc. necesitã vibrare;  rezistenþe iniþiale ºi finale mari.

36  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Dintre domeniile de utilizare ale  rezistent la îngheþ-dezgheþ ºi la Mortarul reduce costurile datoritã
mortarului de subturnare V14 Pagel, sãruri de dezgheþ, impermeabil timpilor mai scurþi de lucru, este
amintim: la apã. impermeabil la apã, este autonive-
 subturnare la construcþii de V2/40 Pagel poate fi utilizat la: lant ºi nu necesitã vibrare.
oþel sau beton, fixatori, elemente  turbine, generatoare, compre- Domeniile de utilizare ale mor-
prefabricate; soare, motoare Diesel ºi alte instalaþii tarului VB3 Pagel sunt urmãtoarele:
 umplere de rosturi la elemente cu vibraþii mari;  subturnarea capacelor de canal;
 subturnarea cuzineþilor de  lucrãri mici de reparaþii la beton,
prefabricate;
poduri; borduri de trotuare, trepte;
 poate fi folosit ºi ca mortar de
 subturnarea cãilor de rulare ale  monolitizarea ºi pozarea prefa-
reparaþii pentru tavane ºi pereþi;
macaralelor; bricatelor din beton.
 monolitizarea ºi pozarea pre-
 subturnarea stâlpilor metalici ºi
fabricatelor din beton.
de beton; Gama de produse prezentate
Mortarul poate fi completat cu
 monolitizarea ºi pozarea prefa- poate fi completatã cu:
V14 S Pagel mortar rapid de subtur-
bricatelor de beton;  V40 Pagel mortar de reparaþii
nare cu consistenþã plasticã.
 subturnarea buloanelor de betoane marca B35-B45;
ancorare, fixatori, plãci de fundaþie.  V1A Pagel mortar de subtur-
3. V2/40 Pagel este un mortar nare cu fibre de oþel;
rapid de subturnare pe bazã de 4. VB3 Pagel este un mortar  V14 UW Pagel mortar de tur-
ciment ºi are urmãtoarele proprietãþi: ultrarapid pe bazã de ciment care nare sub apã;
 poate fi pus sub sarcinã dupã atinge o rezistenþã la compresiune  VS Pagel mortar de umplere rosturi;
0 2
2 ore chiar ºi la +5 C; (8 N/mm dupã 30 minute) suficientã  V15 Pagel mortar de subturnare
 nu conþine cloruri; pentru a putea fi pus sub sarcinã. cu agregat bazaltic. 

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2007 37


Reabilitarea construcþiilor utilitare
pentru calea feratã
dr. ing. Aurel ARDELEA, drd. ing. Anca RUS – ISPCT,
prof. dr. ing. Carmen BUCUR – UTCB

Datoritã poziþiei sale geografice, România este traversatã de trei din cele zece coridoare de transport
europene (coridorul IV Helsinki ramura IV C, coridorul VII Dunãrea ºi coridorul IX Helsinki, foto 1).
Ca urmare a importanþei covârºitoare a acestor rute pentru Europa, în
þara noastrã a început un vast program de reabilitare ºi modernizare a
întregii infrastructuri de transport. Unul dintre obiectivele principale este
cel de reabilitare ºi modernizare a staþiilor de cale feratã pentru a le
aduce la standardele europene ºi a fi funcþionale pentru calea feratã de
viteze mari, respectând normele UIC 413 ºi 140-0 „Eurogãri“.
În aceastã situaþie sunt ºi staþiile aflate pe linia Bucureºti-Constanþa
pe tronsonul Bucureºti-Fundulea, ºi anume: Bucureºti-Bãneasa,
Pantelimon, Pasãrea, Brãneºti.
Lucrãrile de reabilitare se referã la clãdiri, copertine, peroane,
tunele pietonale ºi pasarele, panouri fonoabsorbante, instalaþii
Foto 1
electrice, sanitare, termotehnologice.

LUCRÃRI PROIECTATE dublu arsã ºi antiderapantã, plãci ciment borduri prefabricate cu secþi-
În ceea ce priveºte peroanele, care au dimensiunea 30 x 30 cm unea de 25 x 25 cm ºi lungimea de 1 m.
ele se diferenþiazã dupã înãlþimea ºi sunt fixate în mortar de ciment Peste zidurile de sprijin se monteazã
adoptatã ºi dupã condiþiile specifice M100 (fig.1). plãci prefabricate DP1 – care ies în
fiecãrui amplasament. b. – peroane joase – care au plat- consolã 55 cm. Elementele prefabri-
Dupã înãlþime distingem: forma situatã la +0,38 ÷ +0,40 faþã de cate sunt realizate din beton armat.
a. – peroane înalte – care au NSS. Dupã modul de amplasare, În secþiunea curentã se regãsesc
platforma la cota +1,12 faþã de NSS se diferenþiazã în peroane interme- urmãtoarele straturi: straturi de dis-
ºi se aplicã numai la Gara Oficialã tribuþie alcãtuite din balast, strat
diare ºi peroane la linia I. Dupã situ-
Bãneasa – în prelungirea peronului suport pardosealã din beton simplu
aþia din fiecare staþie se disting:
existent. Structura se realizeazã din Bc 7,5 cu strat de uzurã din asfalt de
(i) peroane complet noi; (ii) reparaþii
ziduri de sprijin din beton armat 3 cm grosime.
monolit Bc 15, umpluturã din pãmânt de peroane existente la linia I.
Peroanele complet noi sunt O altã lucrare este copertina
bine compactat, straturi de dis- din staþia Bucureºti-Bãneasa care
tribuþie din 12 cm balast ºi 8 cm pia- delimitate de ziduri ZP1. La linia 1,
va fi amplasatã la peronul inter-
trã spartã, strat suport pardosealã peronul are zidul ZP1 numai pe faþa mediar dintre liniile cãilor ferate
dintr-o placã de beton simplu Bc 7,5 dinspre linii, pe latura opusã reali- proiectate 3 ºi 5.
cu armãtura de siguranþã din plasã zându-se fundaþii continue din beton Caracteristica lucrãrii: construcþie
φ6 la 25 m. Pardoseala se reali- simplu C 6/7,5 (Bc 7,5), turnat mono- nouã. Structura este cu alcãtuire
zeazã din plãci de gresie de exterior, lit, pe care se pozeazã în mortar de mixtã: stâlpi din beton armat ºi
continuare în pagina 40 

Fig. 1: Peron înalt

38  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


 urmare din pagina 38
copertinã metalicã. Categoria de Prin sistem constructiv, structura La elaborarea soluþiilor, s-au avut
importanþã C. Clasa de importanþã copertinei (fig. 2) are urmãtoarea în vedere urmãtoarele aspecte:
conform Normativului P100 este III. alcãtuire: (i) stâlpi prefabricaþi pretur- realizarea unei structuri uºoare;
Gradul de rezistenþã la foc conform naþi, aflaþi la 12,00 m interax, din întreþinerea uºoarã; obþinerea unei
Normativului P118 este V cu riscul beton armat C18/22.5 (Bc 22,5) ºi imagini arhitecturale moderne; reali-
de incendiu mic. oþel-beton OB 37 ºi PC 52; secþi- zarea unei structuri modulate ce
Copertina are urmãtoarele carac- unea stâlpului are dimensiunile 35 x scade costul investiþiei ºi contribuie
teristici: (i) lungimea este de 400 m, 40 cm (stâlpii supraînãlþaþi care la o uºoarã punere în operã a ele-
egalã cu cea a peronului nou proiec- susþin ºi linia de contact , dispuºi la mentelor care se vor asambla.
tat; (ii) lãþimea este constantã de 48,00 m interax, sunt prevãzuþi cu o Pasarelele metalice din staþiile
6 m, având o rezolvare a structurii singurã consolã), (ii) grinzi metalice Pantelimon ºi Brãneºti vor fi
învelitorii în douã pante de câte 3 m de susþinere a copertinei; grinzi amplasate pentru traversarea lini-
fiecare (proiecþia în plan); (iii) înãlþimea purtãtoare denumite GPU1+GPU2 ºi ilor de cale feratã de mare vitezã.
maximã la care ajunge, în dreptul pane din oþel marca OL52; (iii) fun- Sunt construcþii noi, structurã
gabaritului trenului este de 5,20 m daþii izolate sub stâlpi – fundaþia este metalicã spaþialã, categoria de
consideratã faþã de NSS nou proiec- realizatã dintr-un bloc de beton sim- importanþã deosebitã B, clasa de
tat (cota peronului este cu 40 cm mai plu ºi cuzinet din beton armat C 8/10 importanþã II, rezistenþã la foc.
sus faþã de NSS); (iv) învelitoarea (Bc 10). a. În staþia CF Pantelimon,
este realizatã din tablã cutatã; jghea- Analiza prin calcul a structurii pasarela se va amplasa la km 16 +
buri, burlane ºi profile de etanºare proiectate: Amplasarea, dimensiu- 283,20, pentru accesul la peronul
din tablã zincatã ºi plastifiatã. Se va nile ºi configuraþia structurii au con- nou dintre liniile 3 ºi 4 proiectate.
acorda o mare atenþie realizãrii sis- dus la realizarea unui model Lãþimea peronului intermediar este
temului de colectare ºi evacuare a structural tip consolã. Pentru încãr- de 5,65 m, rezultând un gabarit al
apelor. Apele pluviale de pe aco- cãrile permanente, variabile ºi spe- scãrii de acces la pasarelã de 1,80 m,
periºul copertinei vor fi colectate la ciale s-au considerat valori în cu o poziþionare axatã ºi douã
jgheaburi dimensionate în funcþie de conformitate cu caracteristicile ampla- culoare de trecere pe lângã piciorul
cantitãþi estimative ºi apoi, prin samentului: (i) zona vânt C conform pasarelei de 1,95 m. Distanþa de la
burlane, la cãmine subterane. STAS 10101/20; (ii) zona zãpadã C marginea peronului liniei 1 ºi piciorul
Aceste jgheaburi se aflã pe axul conform STAS 10101/21; (iii) zona pasarelei este de 2,50 m.
stâlpilor de susþinere la baza celor intensitate seismicã C conform P100, b. În staþia CF Brãneºti pasarela
douã pante ale acoperiºului. Ks = 0.2, Tc = 1,5s. se va amplasa la km 29 + 790,00,
pentru traversarea cãlãtorilor peste
liniile de cale feratã de la peronul
liniei I la peronul intermediar nou din-
tre liniile 4 ºi 5 proiectate. Lãþimea
peronului intermediar este de 6,87 m
ºi au rezultat douã culoare de tre-
cere pe lângã piciorul pasarelei de
2,5 m, pentru un gabarit al scãrii de
1,80 m, ºi o poziþionare axatã în lun-
gul peronului. Distanþa de la mar-
ginea peronului liniei 1 ºi piciorul
pasarelei este de 2,50 m.
Cele douã pasarele vor avea o
rezolvare structuralã asemãnãtoare
ºi o realizare a finisajelor ºi închide-
rilor identice.
Caracteristicile principale ale
construcþiei ºi dotãrilor
Pasarela are o lungime de 21,20 m
incluzând structura spaþialã pe care
se sprijinã ºi traverseazã 3 linii
curente. În vederea executãrii nestân-
jenite a lucrãrilor, s-a adoptat o
soluþie cu o singurã deschidere de
17,50 m ºi asigurarea gabaritului de
electrificare pe verticalã de 7.300 mm
Fig. 2: Structura copertinei (raportat la NSS).
continuare în pagina 42 

40  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


 urmare din pagina 40
Scãrile pasarelei sunt alcãtuite pentru exterior. Panourile de plexi- galvanic în culoare albastru marin.
din 3 rampe cu câte 14 trepte de glas vor fi transparente atât la pereþii Pasarela va avea accesul liber, nefi-
16,5 x 30 cm fiecare ºi douã podeþe laterali verticali ai închiderii, cât ºi în ind prevãzute uºi la nivelul peronului.
intermediare de 1,40 m lãþime. planul acoperiºului, fiind un material Structura pasarelei pietonale
Gabaritul interior al scãrii este de care este rezistent la impact, este o carcasã metalicã spaþialã
1,50 m ºi se întinde pe o lungime de la intemperii ºi agenþi chimici. alcãtuitã din douã ferme metalice
13,80 m pânã la structura spaþialã Închiderea pasarelei se va realiza (grindã cu zãbrele) cu interaxul de
de rezemare (piciorul pasarelei). sub forma unui cub rotit cu un unghi 2,25 m ºi înãlþimea de 2,60 m, având
Lungimea totalã a rampei scãrii, de aproximativ 350 faþã de structura contravântuiri la partea superioarã,
incluzând piciorul de susþinere al de rezistenþã, având o structurã antretoaze ºi platformã de circulaþie
pasarelei ºi al scãrii este de 19,87 m. independentã. Acelaºi unghi îl face la cea inferioarã, fig. 3.
Gabaritul pasarelei pe podul ºi scara de acces cu nivelul peronului, Traveea pietonalã este realizatã
de traversare este de 2,25 m ºi a astfel realizându-se panta de scurgere dintr-o platformã orizontalã din tablã
fost calculat pentru un flux de a apei ºi zãpezii de pe acoperiºul cutatã autoportantã, ce reazemã pe
1.400 pers./h (conform STAS 1844). pasarelei. Apele pluviale de pe o reþea de antretoaze dispuse la
La exterior, închiderea pasarelei acoperiºul scãrii de acces vor fi 1.200 mm interax. Se va turna un
se va realiza cu profile uºoare de colectate la jgheaburi dimensionate strat de beton clasa C20-25 (Bc25)
tâmplãrie din aluminiu, montate pe în funcþie de cantitãþi estimative ºi de grosime 10 cm, slab armatã cu o
structura de rezistenþã. În aceste apoi prin burlane la conducte subte- plasã cu ochiuri de 10x10 cm. Tabla
rame vor fi montate panouri de plexi- rane de colectare. Tâmplãria exte- cutatã prezintã lateral striaþii pentru
glas de 12 mm grosime, speciale rioarã din aluminiu va fi acoperitã mãrirea aderenþei.
continuare în pagina 44 

a.

b.

Fig. 3: Structura pasarelei pietonale

42  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Constructori performanþi
Cunoscutul slogan „Construcþii la cu apã ºi canalizãri, instalaþii sanitare ºi comercial ºi de afaceri „River Plaza Mall“,
cheie“ este pe deplin valabil în cazul termice, confecþionare ºi montare de „Pensiunea Domniþei“, Cãlimãneºti.
unui constructor recunoscut pentru tâmplãrie din aluminiu ºi PVC etc., Dupã cum vedeþi ºi din fotografiile
realizãrile sale în partea centralã a acestea sunt doar câteva exemple din publicate, construcþiile la care ne referim
þãrii, ºi nu numai, ale cãrui lucrãri bogata gamã de servicii pe care le sunt moderne, cu o arhitecturã ce se
sunt considerate reprezentative în oferã SC Conexvil SA Râmnicu Vâlcea încadreazã în coordonatele locului de
domeniul construcþiilor. Este vorba despre potenþialilor sãi beneficiari. amplasare, sunt funcþionale ºi dotate
SC Conexvil SA Râmnicu Vâlcea. potrivit celor mai noi exigenþe.
ªi pentru cã obiectivele realizate de
Elogiile nu sunt gratuite, ele având De altfel, SC Conexvil SA Râmnicu
firmã sunt cele mai convingãtoare, vom
la bazã puternicul potenþial tehnic, Vâlcea este un „abonat“ al premiilor ce
tehnologic ºi logistic al firmei, care i-a nominaliza în acest numãr al revistei sunt acordate anual de cãtre ARACO
permis sã punã în operã lucrãri acope- doar trei dintre ele, apãrute în peisajul constructorilor performanþi din þarã.
rind mai tot spectrul investiþional. urbanistic din Râmnicu Vâlcea în ultimii Este ºi acesta un argument cã firma
Construcþii rezidenþiale, infrastructurã doi ani. Ele sunt: sediul Bibliotecii vâlceanã s-a afirmat ºi se afirmã pe o
rutierã, construcþii metalice, alimentãri Judeþene „Antim Ivireanul“, Centrul piaþã concurenþialã acerbã. 

Biblioteca Judeþeanã „Antim Ivireanul“ River Plaza Mall „Pensiunea Domniþei“, Cãlimãneºti

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2007 43


 urmare din pagina 42
Pentru scãrile de acces s-a adop- urmând sã fie montatã cu una sau se reazemã tablierul, respectiv
tat soluþia alcãtuirii lor dintr-o struc- douã macarale feroviare în intervalul scãrile de acces.
turã tubularã spaþialã tip FIRENDEL, de închidere a circulaþiei aprobate. Fundarea este directã prin
cu lãþimea de 1,65 m ºi înãlþimea de În cazul defalcãrii în douã tronsoane, blocuri de beton simplu ºi armat.
2,97 m, treptele ºi podestele reali- se va realiza un reazem intermediar Conform studiilor geotehnice, în
zate din tablã groasã, structura scãrii provizoriu. ambele situaþii fundarea este într-un
urmând a fi fixatã de montanþii grinzii Infrastructura pasarelei este for- strat de argilã prãfoasã plastic
purtãtoare. matã din douã pile metalice cu o vârtoasã.
Asamblarea suprastructurii se va structurã spaþialã alcãtuitã din stâlpi, Amplasarea, dimensiunile ºi con-
realiza total sau parþial la sol, rigle ºi platformã superioarã pe care figuraþia structurii au condus la
realizarea unui model structural
alcãtuit din elemente dublu articu-
late. Pentru încãrcãrile permanente,
variabile ºi speciale, s-au considerat
valori în conformitate cu caracteristi-
cile amplasamentului: zona vânt C
conform STAS 10101/20; zona
zãpadã C conform STAS 10101/21;
zona intensitate seismicã C conform
P100, Ks = 0,2, Tc = 1,5 s).
La elaborarea soluþiilor pentru
tablierul metalic, cât ºi pentru scãrile
de acces, s-au avut în vedere urmã-
toarele aspecte: realizarea unei
structuri uºoare; întreþinerea uºoarã
a suprastructurii pietonale; obþinerea
unei imagini arhitecturale moderne;
realizarea unei structuri modulate ce
scade costul investiþiei ºi contribuie
la o uºoarã punere în operã a ele-
mentelor care se vor asambla.
Un tunel pietonal se va amplasa
în staþia Bãneasa, km 6+831.
El face legãtura între peronul de la
linia I ºi peronul nou intermediar,
amplasat între liniile de cale feratã
proiectate 3 ºi 4.
Dimensiunile tunelului: lãþimea
liberã interioarã este de 4,0 m;
înãlþimea liberã interioarã: 2,70 m;
lungime: 28,55 m; numãr de scãri: 3.
Lucrare nouã. Structurã de beton
armat monolit – la tunel ºi structurã
metalicã – la acoperiºul scãrii.
Categoria de importanþã – C. Clasa
de importanþã conform P100, III.
Gradul de rezistenþã la foc conform
P118 la tunel grad I rezistent la foc,
la acoperire scara 1 gradul V rezistent
la foc.
Descrierea soluþiei de rezistenþã
Structura de rezistenþã a tunelu-
lui pietonal este un cadru închis din
beton armat, fig. 4. Tunelul trece pe
sub trei linii de cale feratã, dintre
care liniile 2 ºi 3 sunt linii curente de
mare vitezã. Pentru calculul tunelului
Fig. 4: Structura de rezistenþã a tunelului s-au considerat solicitãrile date de
continuare în pagina 46 

44  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


 urmare din pagina 44
împingerea pãmântului ºi din con- material geotextil, o folie din PVC CD, Proceedings pp. 186-187, ISBN
voiul de cale feratã tip P10. Ambele translucid de 2 mm grosime ºi o folie 3-85748-109-9/Belgia, august 27-29,
scãri ale tunelului sunt acoperite cu din PVC neagrã de 1,5 mm grosime. 2003, Antwerp, Belgia.
copertine împotriva apelor pluviale. Atât fundaþia pentru tunel, cât ºi G. Dragomir – European trans-
Conform studiului geotehnic pentru scãri este din beton simplu port corridors. Romanian railway
(foraje executate în zona amplasa- clasa C 6/7,5 realizat cu ciment Port- substructure modernising projects
mentului), fundarea se face în stratul land compozit II A – 32,5, raport apã- for Corridor IV – Helsinki – Revista
de argilã prãfoasã plastic vârtoasã, ciment = 0,75 consistenþã T3 ºi Cãilor Ferate Române, nr. 1-2/2000,
cu o presiune convenþionalã de calcul agregate între 0 ± 31 mm. pp 3-7.
p. conv. = 250 kPa. Cota de fundare Întrucât circulaþia trenurilor pe V. Fierbinþeanu, A. Ardelea, C.
variazã între - 5,10 m ºi - 5,38 m, aceste linii de cale feratã nu poate fi Bucur, A. Rus – Verificarea struc-
datoritã pantei longitudinale a întreruptã pe perioada execuþiei, s-a turii unui acoperiº de tip paraboloizi
tunelului de 1%. Cota ±0,00 = (88,30) prevãzut introducerea a trei poduri hiperbolici, Revista Cãilor Ferate,
este cota nivelului superior al ºinei provizorii G15, care impun restricþio- Anul 86 nr.5-6 / 1999 pp:52-57 ISSN
cãii ferate. Pânza de apã freaticã nu narea vitezei de circulaþie la 30 km/h. 1220-868X.
a apãrut în sondaje pânã la 8,0 m. Fundaþiile podurilor provizorii G15 se A. Rus, C. Bãlan, H. Kober, C.
Betonul armat din tunel ºi scãri executã cu ajutorul unor podeþe U5. Bucur – Structures with high seis-
este de clasa C12/15 cu grad de Toate aceste lucrãri împreunã cu mic risk – Case Study Passenger
permeabilitate P410, realizat cu multe alte amenajãri au început sã Building, Romania – Durability and
ciment Portland I – 32,5, raport apã- fie executate din 2006. maintenance of concrete structures,
ciment = 0,60, consistenþã T3 ºi BIBLIOGRAFIE International Symposium – Proceed-
agregate între 0 ± 31 mm. Armarea C. Bucur, D. Zdrenghea, I. ings pp. 139-246, Ed. Secon HDGH
tunelului s-a prevãzut cu PC 52 ºi Moise – Modernisation of a railway – oct. 2004 Croatia.
OB 37, iar la scãri numai cu OB 37. tunnel for high speed. Case study – Reglementãri tehnice în vigoare.
Atât tunelul, cât ºi scãrile sunt Romania – IABSE Symposium Proiect ISPCF Reabilitarea liniei
hidroizolate cu folii din mase plastice 2003, Structures for High Speed de cale feratã Bucureºti-Constanþa.
tip PVC Hidroizolaþia constã dintr-un Railway Transportation, ANT155/pe Tronson Bãneasa – Fundulea. 
Lucrãri de hidroizolaþie
ºi hidrotermoizolaþie
MEDIA CITY HP este o com- Din anul 2005, MEDIA CITY HP
panie specializatã în execuþia comercializeazã cu succes în
lucrãrilor de hidroizolaþie ºi hidroter- România geotextile, geosintetice ºi
moizolaþie. Ceea ce o diferenþiazã geocompozite TENCATE – Austria.
de celelalte companii similare de MEDIA CITY HP executã ºape
pe piaþa româneascã este calitatea
de pantã sau de protecþie cu
foarte înaltã a lucrãrilor executate.
utilaje proprii.
Pentru a menþine acest standard
înalt, compania dispune de per- MEDIA CITY HP este aplicator
sonal calificat ºi logisticã necesarã autorizat SIKA în domeniul etan-
pentru acest gen de lucrãri. ºãrilor ºi impermeabilizãrilor.
Principalele materiale utilizate NOU: hidroizolaþii la fundaþii
sunt importate direct din Belgia ºi cu produsul SIKA – IGOLFLEX
sunt produse ale concernului IKO, Avantaje:
cel mai mare producãtor de materi-  aderenþã totalã pe suprafaþa
ale hidroizolatoare din lume, care de beton;
dispune de linii de producþie în  elasticitate;
peste 10 þãri.  se aplicã ºi pe suport umed;
Cele mai utilizate produse sunt:
 productivitate foarte mare
1. De la IKO SALES INTERNA-
(produsul este pulverizat cu pompa
TIONAL (Ham – Belgia):
 Gama ARMOUR – membrane
de mare presiune).
bituminoase aditivate cu APP cu Garanþia tuturor lucrãrilor exe-
flexibilitate la rece între -8 0C ºi cutate de MEDIA CITY HP este
-15 0C; de 10 ani.
2. De la ATAB (Antwerp – Belgia): Lucrãri de referinþã executate
 Gama POLYGUM – mem- de MEDIA CITY HP:
brane bituminoase aditivate cu  Pasajele ºi podurile de pe
SBS cu flexibilitate la rece pânã Autostrada Bucureºti-Constanþa
la -20 0C; – Tronson I;
 Gama POLYGUM HI-TECH –
 Comauto Meridian;
membrane bituminoase aditivate
 Dorobanþi 239 Office Building;
cu tripolimeri cu dublã armãturã
 ProAuto;
(poliester ºi fibrã de sticlã) ºi flexi-
 P a n Vi t a n ;
bilitate la rece pânã la -20 0C;
 Gama VINALAN – membranã PVC;  Spitalul Colþea;

 Gama SPECTRAROOF –  Rostock;

membranã TPE – poliolefinã  ansambluri rezidenþiale ºi


termoplasticã elastomericã. altele. 

Bd. Unirii nr. 27, Bl. 15, Sc. 2, Ap. 42, Sector 5, Bucureºti
Tel.: 021/335.72.42; Fax: 021/335.72.43
E-mail: office@mediacityhp.ro
www.mediacityhp.ro
Panouri acustice
pentru izolare fonicã
În domeniul construcþiilor civile ºi fixat cu folie PE. Tablele
industriale, Ruukki România proiec- sunt fixate cu ºuruburi
teazã ºi furnizeazã sisteme metalice autofiletante sau cu nituri.
complete, hale industriale la cheie, Forma casetelor compo-
structuri metalice pentru clãdiri nente ale panourilor acus-
parter sau multietajate, faþade arhi- tice KA a fost stabilitã astfel
tecturale, sisteme complete de încât sã permitã o îmbinare
acoperiºuri metalice (inclusiv acce- perfectã. Caseta anterioarã
sorii ºi sisteme pluviale), profile tra- (dinspre partea din care se
pezoidale ºi panouri termoizolante. propagã zgomotul) este perforatã –
Ruukki este renumitã pentru expe- gradul de perforare fiind de aproxi-
rienþa vastã în livrarea de compo- mativ 30%.
nente ºi sisteme, în servicii integrate
de furnizare a materialelor pentru Materialele din care sunt produse
Ca
centre logistice, centre industriale ºi panourile au urmãtoarele caracteristici:
elemente
comerciale, birouri ºi hoteluri în þãrile  casetele din oþel: materialul
suplimentare
baltice, nordice, din Europa Centralã de bazã este tabla din oþel, zincatã
opþionale pen-
ºi de Est, Rusia ºi Ucraina. pe ambele pãrþi, tip S280GD + Z275
tru panourile acus-
Panourile acustice KA se mon- conform PN-EN 10326:2005. Grosimea
tice KA, se pot livra plase speciale,
teazã în aranjament orizontal în acesteia este de 1,0 mm ºi are un
fixate pe construcþia de susþinere ºi
interspaþiile dintre stâlpii de sus- strat din poliester PE 90 aplicat prin
pe panouri, cu rol de susþinere a
þinere ai barierelor antifonice, prote- pulverizare, cu o grosime de 90 μm.
plantelor agãþãtoare. Plantele
jând împotriva difuzãrii zgomotului La comandã, pentru mediile în care
agãþãtoare crescute pe ecrane
din trafic ºi din zonele industriale. gradul de coroziune este ridicat,
îmbunãtãþesc urmãtoarele funcþii:
Aceste bariere pentru reducerea stratul se realizeazã din tablã de oþel
 izolantã – datoritã structurii lor,
zgomotului sunt solicitate tot mai acoperitã cu un strat de poliester
mãresc acþiunea fonoizolantã a
mult în zonele cu trafic intens, dato- PE 25 sau cu un strat din PVDF 25,
cu o grosime de 25 μm, aplicat prin ecranelor prin întreruperea ºi disi-
ritã cerinþelor tot mai stricte privind
metoda continuã; parea zgomotelor;
protecþia mediului înconjurãtor.
 fitosanitarã – frunzele absorb
Barierele pentru reducerea zgo-  casetele din aluminiu: materi-
alul de bazã este tabla din aluminiu, praful ºi gazele din aer, reducând în
motului produse de Ruukki sunt ide-
ale pentru izolare acusticã în proiectele tip EN AW-1050AH24 conform PN- acest mod concentraþia lor în aer;
 decorativã – înfrumuseþeazã ºi
destinate ºoselelor ºi cãilor ferate. EN 485-1:2006, cu o grosime de 1,2
Faþã de sistemele standard, panourile sau 1,5 mm ºi un strat din poliester mascheazã suprafeþele ecranelor.
acustice, împreunã cu fundaþiile PE 90, aplicat prin metoda pulveri- Ruukki furnizeazã componente
realizate din piloni din oþel, asigurã o zãrii, într-un strat cu o grosime de 90 μm. pe bazã de metale, sisteme com-
implementare rapidã a proiectului, La fel ca ºi la casetele din oþel, la plete ºi produse la cheie pentru
fiind foarte eficiente ºi din punctul de comandã, pentru mediile unde gradul industria construcþiilor civile, indus-
vedere al costului. de coroziune este ridicat, stratul se triale ºi a construcþiilor de maºini.
Livrarea la cheie a barierelor realizeazã din tablã de oþel acoperitã Compania îºi desfãºoarã activi-
pentru reducerea zgomotului com- cu un strat de poliester PE 25 sau un tatea în 23 de þãri ºi are un numãr de
binã experienþa Ruukki în prelucra- strat din PVDF 25, cu o grosime de 14.500 de angajaþi. Vânzãrile Ruukki
rea oþelului cu tehnologia avansatã a 25 μm, aplicat prin metoda continuã; însumeazã 3,7 miliarde euro. Acþiunile
produselor ºi managementul reþelei  materialul fonoizolant utilizat companiei sunt cotate la Bursa din
noastre de subcontractanþi. este o placã din vatã mineralã cu Helsinki (corporaþia Rautaruukki:
Panourile acustice KA sunt reali- densitate de 100 kg/m3 ºi cu grosime RTRKS). Rautaruukki Corporation
zate din douã table profilate, cu de 50 mm, conform PN-EN 13162:2002; activeazã din anul 1960. Din anul
douã profile de închidere pe partea  folia de polietilenã are rol pro- 2004, numele de marketing al corpo-
lateralã ºi un miez de vatã mineralã, tector pentru vata mineralã. raþiei este Ruukki. 

48  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Soluþii complete
pentru construcþia de hale industriale
Piaþa construcþiilor este de Vreþi sã investiþi într-un proiect
departe cel mai dinamic sector al imobiliar? Sã vã extindeþi spaþiile
economiei româneºti. Într-o astfel de producþie sau sã ridicaþi o nouã
de piaþã, este evident faptul cã
secþie?
oportunitãþile de dezvoltare vin de
la companiile capabile sã se Necesitãþile dumneavoastrã
adapteze. vizeazã calitatea, rapiditatea ºi
Flexibilitatea ºi experienþa firmei garanþia produselor ºi execuþiei.
Topanel oferã soluþii complete Noi vã susþinem!
pentru proiecte industriale ºi Furnizãm panouri cu spumã
comerciale de anvergurã.
poliuretanicã sau vatã mineralã,
marca Topanel, uºi industriale ºi
antifoc marca Ninz ºi accesorii din
tablã de oþel, producþie proprie.
Topanel este un nume în
panouri termoizolante.
Politec este un nume în poli-
carbonat.
Recentul parteneriat dintre
companiile noastre vã oferã soluþia
completã.
Alãturi de produsele enume-
rate, oferim ºi servicii de consul-
tanþã tehnicã, management de
proiect ºi antreprizã generalã.
Veþi fi convinºi de anvergura ºi
calitatea superioarã a proiectelor
în care ne-am implicat. 

50  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Luminã, aer, securitate
Cristina TALPÃ – director tehnic

Acum în România prin Isopan puteþi beneficia de soluþii complete Essmann – iluminare, aerisire ºi
evacuarea fumului.

Aºadar, luminã, aer, securitate  trape de fum ºi cãldurã; Luminatoarele Essmann sunt
reprezintã elementele centrale ale  trape de access (chepenguri). convingãtoare, în primul rând, pen-
unei configuraþii moderne de clãdiri. Datoritã modului de poziþionare tru utilizabilitatea lor multiplã, mai
Aceste trei necesitãþi sunt garantate în acoperiº, luminatoarele fie cã precis, în afarã de funcþia lor de
de mai multe decenii de numele sunt tip arcadã, triunghiulare sau bazã de iluminare cu luminã de zi,
Essmann. cupole luminatoare au avantajul cã prin diferite agregate asamblate pot
Essmann GmbH este cea mai dau lumina zilei de sus, care este prelua funcþii de aerisire ºi de venti-
mare fabricã de luminatoare, trape de 5 ori mai eficientã în comparaþie laþie, precum ºi funcþii de asigurare
de fum, elemente de drenare din cu lumina care intrã prin fereastra preventivã contra incendiilor. Astfel,
Europa, având sediul în landul federal lateralã. o cupolã de luminã poate fi în acelaºi
Nordrhein-Westfalen, deci centrul Aerisirea planificatã a încãperilor timp ºi trapã de aerisire ºi de fum.
Europei. De remarcat este faptul cã, prin
realizeazã o climã spaþialã plãcutã.
Firma Essmann GmbH a venit posibilitatea constructivã de reali-
Aerisirea ºi ventilaþia se pot face
pe piaþa româneascã prin Isopan, zare a rebordului trapelor sau lumi-
prin sisteme diferite de deschidere:
fiind unic distribuitor în România. natoarelor dupã forma acoperiºului
sisteme manuale, electrice sau
Paleta vastã de produse pentru (cutat sau plan), asigurã astfel o
pneumatice.
iluminarea încãperilor cu lumina de etanºare perfectã.
Aparatele de evacuare a fumului
zi, de aerisire ºi evacuare a fumului, Fie cã este vorba de o con-
ºi cãldurii (RWG) integrate în cupolele
alãturi de un program complet pentru strucþie nouã sau de o renovare –
de luminã ºi în luminatoarele
acoperiº plan – drenare pentru con- pentru ambele, Essmann oferã soluþii
strucþii industriale, civile, administra- Essmann sunt instalaþii de securitate individuale.
tive, stau la dispoziþie ca soluþii ale pentru prevenirea incendiilor. Acestea Asigurându-vã de calitatea
problemelor confirmate de practicã. sunt prevãzute cu sisteme de produselor Essmann, vã stãm la
Principalele produse Essmann: recunoaºtere din timp ºi de sem- dispoziþie cu o consultaþie
 cupole de luminã Essmann; nalizare a incendiilor. Deschiderea obiectivã ºi de specialitate, în
 luminatoare Essmann; în caz de incendiu se poate face vederea finalizãrii unor proiecte
 trape de aerisire; pneumatic (patroane CO2) sau electric. de referinþã. 

52  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Alternativa viitorului
Printr-o creºtere puternicã a investiþiilor în tehnologia necesarã obþinerii unor produse de cea
mai înaltã calitate, compania Megaprofil, membrã a grupului belgian Joris Ide, este la 6 ani de la înfi-
inþare numãrul 1 în România, atât din punctul de vedere al cifrei de afaceri, cât ºi al diversitãþii
produselor. Doar în ultimul an de activitate, pe lângã gama de produse deja existentã, compania a
investit în trei noi utilaje de profilare, diversificând astfel oferta necesarã satisfacerii pieþei.

Profil 58.160.825 mm
Este profilul metalic de înaltã
rezistenþã imprimat cu aripi laterale
pentru a mãri aderenþa betonului
pe el, fiind folosit la cofraje pentru
planºee intermediare. Cofrajul
rãmâne definitiv încorporat în
structura planºeului conferindu-i
o rezistenþã mãritã, fiind considerat
ca o armãturã inferioarã în stratul
de beton. Datoritã secþiunii favo-
rabile a profilului, turnarea plan-
ºeului intermediar nu necesitã
sprijiniri suplimentare fãcute de o
structurã anexã de susþinere a
planºeului pe toatã perioada matu-
ritãþii betonului. Stratul de zinc
aplicat profilului de tablã conferã
acestuia protecþie suplimentarã
anticorosivã.
Sinus profil 76.18.988 mm
Este folosit ca profil de
acoperiº ºi faþadã, putând fi mon-
tat atât pe vertical, cât ºi pe
orizontal, oferind o libertate arhi-
t e c t u r a l ã v o l u m e t r i c ã într-o
gamã diversificatã de culori.
Datoritã profilãrii ondulate a pro-
dusului, gama de aplicabilitate
creºte, putând fi folosit atât la
corpuri de birouri, centre comer-
ciale, faþade în reparaþii capi-
tale, dar ºi pentru construcþii
industriale. Etanºarea este per-
fectã, iar trecerea de la o coalã la
alta este invizibilã.

54  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Planche
Un produs destinat faþadelor
clãdirilor speciale a cãror ima-
gine arhitecturalã se încadreazã
perfect în ambientul urban al
complexelor moderne. Datoritã
volumetriei extra plate a profilu-
lui ºi fixãrii invizibile, expunerea
acestuia pe faþada clãdirilor con-
ferã o omogenitate arhitectonicã
spaþialã.

Produsele prezentate mai


sus, precum ºi întreaga gamã
de tablã cutatã ºi panouri
sandwich le puteþi achiziþiona de
la orice distribuitor Megaprofil
din România. Pentru mai multe
detalii, vã rugãm accesaþi site-ul
nostru www.megaprofil.ro.

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2007 55


Rugina,
coroziune ce poate fi înlãturatã
În general, obiectele ºi suprafeþele ruginite dau senzaþia de lucruri vechi ºi ºubrede oferind o
imagine dezagreabilã oricãrui privitor. În construcþii însã, rugina are (atunci când nu se trateazã ºi nu se
înlãturã) consecinþe grave asupra rezistenþei clãdirilor. Este ºi motivul pentru care acest aspect nu trebuie
neglijat, chiar dacã unele componente din metal sunt acoperite în ansamblul construcþiilor.
Ce este, cum apare ºi cum acþioneazã rugina?

Cea mai obiºnuitã formã de coroziune


este rugina, o substanþã brun-roºcatã,
poroasã, sfãrâmicioasã, care se formeazã
prin oxidarea minereurilor de fier.
Coroziunea atacã suprafeþele meta-
lice care intrã în reacþii chimice cu sub-
stanþe din atmosferã.
În cazul fierului ºi al oþelului, fierul
reacþioneazã cu oxigenul ºi apa for-
mându-se oxidul de fier hidratat care
slãbeºte puternic structurile. În reali-
tate, gradul de corodare este mai mic
decât ceea ce observã ochiul liber,
datoritã volumului oxidului de fier mai
mare decât volumul de fier distrus.
Majoritatea celorlalte metale sunt,
de asemenea, afectate de coroziune.
De pildã, potasiul ºi sodiul (care nece- ruginã brunã, uzualã; aliajele speciale) sau, mai ieftin, prote-
sitã pãstrarea în ulei pentru a preveni ruginã neagrã (magnetita), care jarea materialului de bazã cu un înveliº
distrugerea lor de cãtre umiditatea prezintã proprietãþi magnetice ºi pro- rezistent la coroziune.
atmosfericã), cuprul (care formeazã prietãþi de protecþie a metalului, fiind În categoria soluþiilor de protejare a
un înveliº verde deschis de sulfat de consideratã forma cea mai stabilã a materialului de bazã, vã prezentãm
cupru), aluminiul ºi argintul. oxidului de fier. Stabilizatorul de ruginã SR9, o
Peliculele de oxizi care apar ca Pagubele provocate de coroziune soluþie apoasã puternic acidã, care
urmare a acþiunii oxigenului asupra meta- constau în pierderi de metale, aproxi- realizeazã stoparea procesului de rugi-
lelor au grosimi ce variazã în funcþie nire, fixarea ruginii ºi închiderea ei într-o
de temperatura ºi timpul de încãlzire, mativ 20% din producþia anualã de fier
prezentând astfel, în unele cazuri, pro- fiind utilizatã pentru înlocuirea pieselor masã polimerã aderentã la metal.
prietãþi de protecþie (tabelul 1). din fier ºi oþel distruse de ruginã ºi cos- Produsul are efect preventiv contra
Rugina se poate clasifica în funcþie turi – cheltuieli cu montarea/înlocuirea coroziunii subpeliculare ºi se poate
de culoarea sa în 3 tipuri: pieselor ºi protejarea anticorosivã. aplica atât pe oþel ruginit, care nu
 ruginã albã, care se observã Pentru evitarea problemelor ce apar poate fi curãþat prin sablare sau
foarte rar deoarece trece rapid în din cauza coroziunii metalelor, soluþiile periere, cât ºi pe oþel neruginit.
ruginã brunã, prin oxidare; sunt materialele alternative (alama ºi Soluþia are culoarea brun transparent
ºi se aplicã prin pensulare sau imersie,
Tabelul 1 insistându-se asupra zonelor ruginite, pe
suprafaþa curãþatã în prealabil de grãsimi,
ruginã neaderentã, vopsea veche ºi alte
impuritãþi.
Din cauza proprietãþilor puternic acide
este interzisã aplicarea produsului prin
pulverizare.
Avantajele utilizãrii Stabilizatorului
de ruginã SR9 constau în:
 stoparea ruginii;
 efect în zone unde rugina nu a
putut fi curãþatã prin metode mecanice;
 efort minim de aplicare.
SR9 permite aplicarea ulterioarã a
oricãrui sistem de vopsire pe suprafaþa
metalicã în vederea protejãrii anticoro-
sive, cu menþiunea cã aceastã apli-
care este neapãrat necesarã ºi trebuie
efectuatã în termen de maximum 7 zile
de la utilizarea stabilizatorului. 

56  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Arhitectura faþadelor
Cu plãci din fibrociment Eternit
aspecte este o caracteristicã deose-
bitã a produselor Eternit: posibili-
tãþile sunt multiple ºi toate realizãrile
sunt perfecte. Indiferent dacã obiec-
tul este un acoperiº sau o faþadã,
soluþia ºi materialul se numesc Eternit.

PROTECÞIE ªI SIGURANÞÃ
Confortul a constituit dintotdeauna
unul dintre cele mai înalte deziderate
ale locuirii. De aceea, la construcþia
unei locuinþe sunt cãutate, pe de-o
parte, materiale rezistente la vânt ºi
intemperii, iar pe de altã parte,
materiale care sã asigure cãldurã ºi
protecþie. Produsele Eternit reunesc
întotdeauna ambele cerinþe.

GREUTATE REDUSÃ
Greutatea nu reprezintã numai o
problemã din punct de vedere static,
ci ºi o problemã legatã de posibilitãþile
de aplicare a materialului. Eternit
demonstreazã ºi în aceastã direcþie
calitãþile sale pozitive. Greutatea
UN MATERIAL DE CONSTRUCÞIE CU redusã a acestui material de con-
În al treilea rând, învelitorile Eternit
TRADIÞIE ªI VIITOR strucþie, creativ ºi plurivalent, garan-
sunt perfecte pentru asigurarea teazã împlinirea oricãrei aºteptãri.
Construcþia propriei locuinþe repre- economiei de energie, devenind ast-
zintã nu numai unul dintre cele mai fel un partener fãrã egal în cazul VARIETATE ATRACTIVÃ
mari visuri ale omului, ci ºi una dintre locuinþelor cu consum energetic Cãminul propriu este, printre altele,
cele mai importante decizii din viaþa redus sau al celor pasive. ºi o expresie a personalitãþii. Din
acestuia. Eternit contribuie funda- acest motiv, individualitatea devine
mental ca aceste visuri sã devinã CULOARE ªI FORMÃ un aspect important în construcþia
realitate ºi ca deciziile sã fie cele Fiecare formã exprimã o funcþie, unei locuinþe. Este o certitudine cã
corecte. fiecare culoare rãspunde unei Eternit oferã soluþii optime pentru
Brevetat de mai mult de un secol, preferinþe. Satisfacerea celor douã toate cerinþele.
acest material constituie produsul
perfect pentru construcþia modernã
de locuinþe. Eternit convinge, în
primul rând, prin calitatea sigurã ºi
durabilã ºi prin design-ul deosebit.
În al doilea rând, în acest material
sunt reunite componente alese cu
pricepere pentru a realiza combi-
naþia idealã între greutatea redusã,
impermeabilitate, rezistenþã la îngheþ
ºi la foc, incasabilitate, totul la un
preþ convenabil.

58  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


DIVERSITATE NOBILÃ
Placa pentru faþadã (ºindrilã)
TEHNICA DE EXECUÞIE A FAÞADELOR VENTILATE
Format mic NATURA ºi TECTURA
Ideile creative pot fi transpuse într-o formã armonioasã cu ajutorul faþadelor
Plãcile de format mic (ºindrilã) pen-
tru faþade, de la Eternit, îºi Eternit. Marea varietate de culori ºi forme vã oferã o mare libertate de creaþie.
dovedesc mãiestria în ceea ce
priveºte economisirea de energie. 1. Egalizarea temperaturilor
Pe lângã avantajele economice, Diferenþele mari de temperaturã dintre varã ºi iarnã
aceste plãci oferã ºi o largã vari- nu influenþeazã o faþadã bine izolatã. Peretele
etate de configurare datoritã unei
ample palete de culori. În plus, plã- exterior nu se încãlzeºte în timpul verii, deoarece
cile format mic pentru faþade sunt radiaþiile solare sunt reflectate de finisajul faþadei.
extrem de rezistente la intemperii ºi În timpul iernii, peretele nu se poate rãci datoritã
nu necesitã întreþinere. termoizolaþiei. Climatul încãperilor rãmâne astfel
constant tot timpul anului.
GÂNDIRE LIBERÃ
Placa pentru faþadã NATURA
Aceste plãci pentru faþadã demon- 2. Înmagazinarea cãldurii
streazã diversitatea posibilitãþilor Termoizolaþia exterioarã menþine cãldura în interi-
creative, prin intermediul stratului fin orul peretelui ºi utilizeazã astfel capacitatea materi-
de vopsea, transparent, de pe
suprafaþã. Pe lângã aceasta, sis- alului de acumulare a cãldurii. Rezultatul este un
temul pentru faþade prezentat se climat agreabil constant, costurile de încãlzire se
remarcã ºi prin valori foarte bune reduc ºi punþile termice sunt evitate.
referitoare la economia de energie.
Rentabilitate ºi design – ce se
aºteaptã mai mult? 3. Protecþia împotriva averselor
Conform datelor fizice, nu pot apãrea fenomene de
COMPOZIÞIE ªI STIL infiltrare capilarã a apei sau umezirea directã prin
Placa pentru faþadã TECTURA ploaie a straturilor termoizolante. Datoritã posibilitãþii
Durabile, rezistente la intemperii, permanente de evacuare a umezelii prin spaþiul de
fotostabile, fãrã sã necesite
întreþinere – aceste plãci pentru ventilare, straturile termoizolante umezite se pot
faþade se dovedesc a fi un material usca repede, fãrã ca protecþia termicã sã fie afectatã.
preferat, servind imaginaþia în
proiectele de arhitecturã. Corelate 4. Punþi termice
perfect, dar ºi cu o mare libertate de
combinare, plãcile Eternit pentru La clãdirile vechi energia termicã se pierde prin
faþade oferã valenþe noi pentru pereþii exteriori, din cauza izolãrii defectuoase a
rezolvãri surprinzãtoare. rosturilor din zidãrie. Termoizolarea continuã a aces-
tor rosturi eliminã pierderile de cãldurã.
FRUMUSEÞE DURABILÃ
Placa pentru faþadã CLASSICA
Classica este o placã pentru faþadã 5. Protecþia împotriva condensului
de format mare, coloratã în masã. Protecþia împotriva condensului este o condiþie
Colorarea în profunzime, armo- esenþialã pentru protecþia împotriva umiditãþii ºi,
nizatã cu caracterul natural al mate- prin aceasta, pentru funcþionarea izolaþiei termice.
rialului ºi textura fin modificatã,
conferã vitalitate plãcilor de faþadã Apariþia condensului la interior, urmat de formarea
ºi un aspect optic deosebit. Fasci- mucegaiului, este împiedicatã prin difuzia contro-
naþia acestui material este susþinutã latã a aburilor care dirijeazã umezeala construcþiei
printr-un limbaj propriu ºi o paletã ºi a spaþiului de locuire cãtre zona de ventilare.
largã în limbajul culorii.
6. Protecþia fonicã
Acest tip de faþadã oferã protecþie ºi împotriva
zgomotului. O mare parte din undele acustice este
reflectatã de suprafaþa plãcilor de faþadã, restul fiind
absorbite de materialul termoizolant. Se obþine o
diminuare a poluãrii sonore cu 7dB.

Eternit Distribuþie SRL Bucureºti


Tel: +4 021 203 47 47, Fax: +4 021 203 47 44, e-mail: office@eternit.ro
www.eternit.ro

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2007 59


Plãci compozite din aluminiu Alucobond
Geplast este importator ºi distribuitor de materiale pentru construcþii ºi producþie publicitarã. Lider de
piaþã pe segmentul în care activeazã, compania are în portofoliu produse ce înglobeazã cele mai noi
tehnologii, provenite de la furnizori europeni de prestigiu.
Geplast a împlinit 12 ani de activitate, cunoscând în ultimii ani o dezvoltare puternicã prin crearea unei
reþele eficiente de distribuþie la nivel naþional, prin accesibilitatea produselor ºi contactul permanent cu
piaþa þintã, fiind obiective strategice pentru firmã.
Principalele grupe de produse distribuite de Geplast: plãci compozite din aluminiu; profile ºi tablã de
aluminiu; paviment compozit pentru terase ºi deck-uri; plãci structurate, compacte ºi profilate din policar-
bonat; plãci sandwich termoizolante; panouri de uºi; glafuri de fereastrã din PVC ºi din aluminiu; accesorii
pentru montaj.

Geplast vã prezintã acum: APLICAÞII


Alucobond are apli-
caþii din cele mai diverse,
cum ar fi: faþade, pereþi
cortinã, acoperiºuri, tunele,
staþii de petrol, spãlãtorii
Alucobond este un panel compozit, cu douã feþe din
auto, bãnci, clãdiri de
tablã de aluminiu de 0,5 mm, vopsite ºi lãcuite, ambele birouri, supermarketuri,
încleiate permanent chimic ºi mecanic de un miez de totemuri, semne, litere,
polietilenã, aderenþa fiind perfectã pe toatã suprafaþa standuri expoziþionale,
materialului. Aceastã structurã conferã materialului o aplicaþii în transporturi ºi
rigiditate sporitã a suprafeþei, rezistenþã la îndoire, industrie etc.
planeitate perfectã, uºu-
rinþã în prelucrare. Lãcuirea
este garantatã 25 de ani
la exterior. Miezul de poli-
etilenã non-toxic prezintã
o bunã densitate care
îmbunãtãþeºte semnificativ Foto 2
rezistenþa la foc a pano- Geplast pune acum la dispoziþie profilele ºi accesoriile
urilor (foto 1 ºi 2). necesare realizãrii casetelor de placare (foto 3 ºi 4). 

Foto 1 Foto 3 Foto 4

www.geplast.ro
Cofraje cãþãrãtoare
Construcþiile moderne din marile centrali pentru clãdiri înalte, baraje, de interesantã. În Bucureºti ºi în alte
centre urbane se evidenþiazã prin pile înalte de poduri, turnuri de tele- zone seismice din România, aceastã
elemente arhitectonice îndrãzneþe, viziune, turnuri de rãcire º.a.m.d. soluþie tehnicã devine deosebit de
avangardiste, cu înãlþimi din ce în ce Clasificarea sistemelor de cofrare utilã.
mai mari. în cele douã tipuri menþionate se În cazul cofrajelor cãþãrãtoare,
Aceste caracteristici ale con- realizeazã dupã modul în care se deplasarea pe verticalã a acestora
strucþiilor din beton armat au deter- face mutarea ansamblului cofraj-plat- se realizeazã de regulã cu o cadenþã
minat evoluþia tehnologiilor de formã de lucru: determinatã de paºii pentru montarea-
cofrare conform condiþiilor specifice  cofraje cãþãrãtoare – mutarea
mutarea cofrajului, montarea armã-
acestui gen de lucrãri. Specialiºtii în se face cu macaraua; turii, turnarea ºi întãrirea betonului
echipamente au conceput sisteme  cofraje auto-cãþãrãtoare –
º.a.m.d.
auto-portante care transmit con- mutarea se face utilizând dispozitive
În timp ce la cofrajul cãþãrãtor, ele-
strucþiei deja executate sarcinile proprii (electrohidraulice sau electro-
mentele componente sunt formate
provenite de la cofraj ºi cele aferente mecanice).
din subansamblul cofrare-decofrare,
operaþiunilor de armare ºi betonare. Cofrajele cãþãrãtoare sunt desti-
Doka oferã douã asemenea sis- nate construcþiilor înalte, putând fi console cãþãrãtoare, podinã de lucru,
teme de cofrare, care se deosebesc de asemenea folosite ca elemente precum ºi ancore de betonare – în
prin modul de preluare ºi transmitere cofrante pe o singurã faþã, pentru cazul cofrajului auto-cãþãrãtor, se
a sarcinii rezultate din cofraj, res- clãdiri cu elemente verticale (planºee, adaugã elementele hidraulice supli-
pectiv prin procedeele de cofrare- grinzi, scãri etc.) ºi pentru betoane mentare ºi accesoriile acestora.
decofrare ºi de mutare a cofrajului: masive (baraje). La sistemul de cofraj cãþãrãtor,
cofrajele cãþãrãtoare ºi cofrajele Remarcãm faptul cã, pentru con- este necesarã proiectarea detaliatã a
auto-cãþãrãtoare. strucþiile la care se adoptã soluþii de sistemului, incluzând toate compo-
Asemenea sisteme de cofrare consolidare a pereþilor prin execuþia nentele ºi þinând seama de caracte-
sunt indicate pentru urmãtoarele unei cãmãºuieli cu beton armat pe risticile construcþiei (feþe cofrate
categorii de construcþii: coºuri de una sau douã feþe, cofrajele cãþãrã- verticale sau înclinate, înclinare verti-
fum, castele de apã, silozuri, sâmburi toare constituie o soluþie deosebit calã, piese înglobate, goluri etc.), de
elementele de cofraj, precum ºi de
elementele de construcþie (mutare cu
macaraua sau cofraj auto-cãþãrãtor).
Se va acorda în mod special atenþie
înglobãrii corecte în beton a ancora-
jelor, dar ºi acþiunii vântului. Avându-se
în vedere cã acest sistem de cofraje
se foloseºte la înãlþimi mari, de pânã
la 150 m sau chiar mai mult,
mãsurile, dispozitivele ºi echipa-
mentele care asigurã securitatea
muncii trebuie sã fie selectate, insta-
late ºi utilizate cu deosebitã atenþie.
Doka oferã sisteme de cofrare ºi
soluþii complete, ce cuprind toate
echipamentele aferente necesare
(ancoraje, platforme de lucru, sis-
teme de securitate a muncii etc.),
proiectare detaliatã, asistenþã tehnicã
ºi manuale de instrucþiuni pentru
utilizatori. 

62  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Construiþi bazându-vã pe LEIER
Acum ºi în România
La începutul anilor ‘80, grupul austriac de firme Leier ºi-a extins
afacerile pe piaþa internaþionalã, deþinând în momentul de faþã 30 de
unitãþi operative, respectiv filiale cu 2.000 de angajaþi în Austria, Ungaria,
Polonia, Slovacia, România ºi Croaþia. Grupul Leier ºi-a dezvoltat
activitatea în mai multe domenii: are fabrici de produse din beton, prefa-
bricate din beton, fabrici de cãrãmizi ºi þiglã, se ocupã cu prelucrarea
metalelor, realizarea matriþelor pentru diferite produse, precum ºi cu
producþia pãmântului pentru flori, deþine saloane auto ºi un hotel etc. Michael Leier Cristoph Leitl
Bazele au fost puse în anul 1970 de cãtre fondatorul firmei, Michael
Leier, în Horitschon, regiunea Burgenland, prin construirea unei fabrici pentru produse din beton. Primul
pas spre Ungaria a fost fãcut de cãtre Michael Leier în anul 1985 – încã pe vremea comunismului –
în Gönyü, prin construirea unei fabrici pentru produse din beton. Activitãþile firmei Leier în Polonia au
debutat în anul 1988, la Malbork. Începuturile s-au dovedit a fi foarte grele, deoarece pe atunci au fost încã
în vigoare prevederile legislaþiei militare. În anul 2005, grupul de firme Leier ºi-a extins activitatea în þara
învecinatã, Slovacia, unde a înfiinþat o filialã comercialã la Bratislava. În anul 2006, firma Leier ºi-a
dezvoltat afacerea cumpãrând o fabricã de cãrãmizi ceramice în Croaþia.

În toamna anului 2005, au lucrãrile de construcþie a unei noi rezultatul parteneriatului cu Baustoff
început în Dumbrava (comuna fabrici Leier pentru produse din Interhandel, firma dr. Christoph Leitl,
Unirea), la sud de Cluj-Napoca, beton. Aceastã investiþie a fost preºedintele Camerei de Comerþ din
Austria. Au fost investite în total
8 milioane de euro.
Producþia a început în iunie 2006.
Ultima linie de producþie a fost mon-
tatã în vara anului 2007. Momentan,
firma are 40 de angajaþi.
Inaugurarea oficialã a acestei
unitãþi de producþie din Unirea a avut
loc la 28. 09. 2007.
La evenimentul de la Dumbrava,
au participat oaspeþi de seamã:
investitorii Michael Leier (consilier
economic) ºi dr. Christoph Leitl,
preºedintele Camerei de Comerþ din
Austria, împreunã cu familiile lor,

64  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Anton Putz, administratorul firmelor colaboratori ai firmei, nu în ultimul rând pentru revitalizarea economicã a
Leier ºi reprezentantul firmei în administratorul firmei în România, zonei.
România, Friedrich Ebner, adminis- Gavril Filip, precum ºi toþi angajaþii. Dupã cuvântãrile oficialitãþilor, un
tratorul firmei Leier din Ungaria, Reprezentanþii firmei din Austria sobor de preoþi, în frunte cu pro-
mag. Walter Friedl, consilierul comer- ºi din România au þinut sã mulþu- topopul Ionel Tocãnel din Aiud ºi
cial al Ambasadei Austriei în România meascã tuturor celor care au con-
pãrintele arhimandrit Vasile Criºan
ºi colaboratorii sãi. De asemenea, tribuit la realizarea acestui proiect.
de la Mãnãstirea Dumbrava, a sfinþit
au fost prezenþi: prefectul judeþului Totodatã, nu au exclus posibilitatea
întreprinderea ºi a binecuvântat
Alba, Cosmin Covaciu, preºedintele unor noi investiþii, extinderea actualei
angajaþii ei, oferindu-le în dar oas-
Consiliului Judeþean Alba, Ion capacitãþi ºi realizarea unor noi locuri
Dumitrel, primari ºi viceprimari, par- de muncã. peþilor austrieci câte o icoanã. La

lamentari, consilieri, reprezentanþii Prefectul Cosmin Covaciu a subli- rândul lor, investitorii ºi-au exprimat
instituþiilor publice, reprezentanþii niat importanþa acestei investiþii, mulþumirea donând mãnãstirii mate-
Universitãþii Tehnice din Cluj-Napoca, spunând cã fabrica Leier este un pas riale de construcþii în valoare de
arhitecþi, oameni de afaceri ºi important fãcut de firma austriacã 10.000 de euro. 
Rigidizarea clãdirilor din lemn
prof. univ. dr. ing. Al. CIORNEI, drd. ing. Lucian AVRAM
Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“ Iaºi

Lucrarea analizeazã rigidizarea ceea ce a condus la ridicarea cotei Îmbinãrile prin intermediul
unei clãdiri cu schelet din lemn, în de fundare deasupra adâncimii de pieselor metalice au avantajul unui
prezent în fazã de execuþie. îngheþ. În acest element din beton montaj simplu, uºor, raþional, neslã-
Concepþia sistemului structural al armat, s-au introdus – sub ele- bind secþiunea de îmbinare ºi
clãdirii din lemn – prototip – are mentele portante verticale – ºuruburi garantând o siguranþã sporitã în
planºeul cu rigiditate sporitã ºi a metalice de ancoraj, care au fost exploatare.
fixate de talpa inferioarã a scheletului În cadrul scheletului pereþilor,
fost descrisã parþial în Revista
pereþilor din lemn. golurile de uºi ºi ferestre s-au reali-
Construcþiilor din iunie 2005 (fig. 1).
Ancorajele metalice vor transmite zat din buiandrugi, pozaþi dupã
Confecþionarea ºi montajul aces-
elementului de beton armat (fundaþii momentul de inerþie maxim ºi reze-
tei clãdiri din lemn au condus la o
legate cu placa de pardosealã) maþi pe montanþi dublaþi (fig. 2 ºi 3).
analizã privind structura de rezis- Planºeele sunt alcãtuite din
sarcina orizontalã totalã, în special
tenþã care va prelua în condiþii favo- dulapi din lemn, fixaþi pe talpa de
cea din vânt.
rabile încãrcãrile orizontale, în rezemare, care este pozatã la rândul
Scheletul pereþilor portanþi este
special cele din vânt. alcãtuit dintr-o talpã superioarã ei pe talpa superioarã a panourilor
Fundaþia ºi pardoseala clãdirii legatã, prin montanþi rigidizaþi, cu pereþilor portanþi ºi solidarizatã cu
prezentate în detaliu în Revista Con- elemente orizontale, care micºo- piese metalice.
strucþiilor din august 2006 au fost reazã lungimea de flambaj a mon- Pentru o bunã conlucrare a struc-
realizate din beton armat monolit, tanþilor, iar la colþuri rigidizarea se turii de rezistenþã a celor douã
izolat termic cu polistiren extrudat, completeazã cu contravântuiri niveluri ale clãdirii, prinderea celor
oblice (fig. 2). douã tãlpi se realizeazã prin inter-
La îmbinarea acestor elemente mediul unor ºuruburi metalice, care
structurale din lemn, se utilizeazã piese vor mãri capacitatea portantã a
metalice spaþiale, confecþionate din centurii în formã de „C“ a planºeului
tablã îndoitã cu/fãrã rigidizãri. cu rigiditate sporitã.

Fig. 1: Schema scheletului clãdirii din lemn prezentatã Fig. 2: Scheletul parterului clãdirii din lemn
în detaliu în „Revista Construcþiilor“ – iunie 2005 cu principalele elemente componente

66  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Grinzile planºeului au fost partea superioarã ºi inferioarã a Interiorul clãdirii (pereþi, planºeu)
rigidizate cu elemente orizontale, planºeului (fig. 4). se va placa cu plãci din ipsos carton
oblice, pentru micºorarea defor- Exteriorul clãdirii se placheazã cu rezistente la foc.
maþiei în lungul grinzilor. plãci cu fibre orientate – OSB.
Concepþia clãdirilor cu schelet
Completarea rigidizãrii de Aceste plãci au straturi laminate din
din lemn conduce la o siguranþã
ansamblu a clãdirii, în special la fibre de lemn încruciºate, presate.
sarcini orizontale din vânt, se reali- Fibrele au fost prelevate de la arbori de ansamblu a construcþiei,
zeazã prin placare structuralã (la cu diametre mici ºi cu ratã mare de având o comportare bunã în
exterior ºi la interiorul pereþilor) ºi la creºtere. exploatare. 

Fig. 3: Element de schelet al pereþilor portanþi


ºi porþiune de planºeu rigidizat înainte de montare Fig. 4: Completarea rigidizãrii de ansamblu a scheletului parterului clãdirii din lemn
pe poziþia din proiect cu ajutorul plãcilor OSB
68  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007
 Revista Construcþiilor  noiembrie 2007 69
Forþa unei picãturi de apã:
SISTEMELE DE STINGERE A INCENDIILOR CU CEAÞÃ DE APÃ
arh. Horia Mihai NICOLESCU – director general Sigura Total Fire & Building Engineering SRL

Dintotdeauna, apa a fost consideratã cel mai eficient agent de stingere a incendiilor. Dacã la început apa era
cãratã cu sacaua ºi gãleata, mai târziu era împrãºtiatã cu furtunurile de pompieri, iar mai recent este difuzatã de
sisteme inginereºti din ce în ce mai sofisticate – apa a rãmas agentul de stingere preferat al proiectanþilor,
datoritã disponibilitãþii sale constante la un preþ rezonabil. Ceea ce face însã diferenþa de eficienþã între diversele
metode de stingere cu apã este diametrul picãturii de apã sub care apa este împrãºtiatã asupra focarului.

Micºorarea diametrului picãturii de puternicã ºi rapidã a focarului ºi, În sfârºit, câteva detalii tehnice pentru
apã pânã la 0,01 mm face ca apa sã implicit, la stingerea incendiului. proiectanþi:
fie pulverizatã sub formã de ceaþã de Trebuie menþionat, de asemenea, ºi  pentru sistemele mari – apa
apã, iar sistemele care utilizeazã efectul de rãcire al elementelor incan- poate proveni dintr-o sursã continuã
aceastã tehnologie au fost denumite descente metalice din zona focarului, curatã (în acest caz se utilizeazã un
„sisteme de stingere a incendiilor cu care – într-un proces natural de rãcire – grup de pompare). În cazul sistemelor
ceaþã de apã“. Inventat de finlandezii ar putea dura ore sau chiar zile întregi. mici, apa poate fi stocatã în cilindri
de la Marioff, dar indiferent de pro- În acest caz, rãcirea lor este extrem de aºezaþi în structuri modulate (skid-uri)
ducãtor ºi presiunea de lucru, sistemul rapidã, iar posibilitatea de reaprindere a ºi presurizaþi cu azot;
are aceleaºi principii de funcþionare.  duzele de pulverizare sunt din
incendiului este eliminatã.
Micºorarea continuã a diametrului oþel, prevãzute cu filtre, cu finisaje
În sfârºit, trebuie subliniat ºi faptul diferite. Aceste duze pot fi cu bulb de
picãturii de apã este cheia creºterii cã micile picãturi de apã absorb
eficienþei stingerii cu apã. Întrucât sticlã sau deschise, ceea ce înseamnã
gazele solubile ºi fumul care se dez- cã sistemul poate funcþiona atât ca sis-
absorbþia de cãldurã este direct pro- voltã firesc pe durata incendiului,
porþionalã cu suprafaþa de absorbþie, tem de sprinklere (pornire termicã
îmbunãtãþind astfel posibilitãþile de duzã cu duzã), dar ºi ca sistem de
calculele aratã cã – dacã la un respirare ºi supravieþuire ale oame-
diametru de 1 mm al picãturii de apã drencere (cu pornire manualã sau
nilor aflaþi în zona de incendiu. automatã, pe sectoare).
(în cazul sprinklerelor) suprafaþa de Sistemele de stingere cu ceaþã de Sistemul poate fi utilizat cu succes
reacþie (de absorbþie a cãldurii) este apã fac sã fie eliminate din zona de în cele mai variate aplicaþii: în marinã
de 2 mp/un litru de apã – în cazul incendiu particulele de fum, iar gazele (spaþiile motoarelor, cabine, coridoare
micºorãrii diametrului picãturii de apã etc.), aplicaþii civile (depozite, birouri,
acide de combustie sã fie evacuate
de 100 ori (pânã la 0,01 mm), aceastã spaþii cu echipamente electronice sau
suprafaþã creºte de 100 de ori, rapid dupã intrarea lor în contact cu
particulele fine de apã suspendate în de telefonie, hoteluri, muzee, biblio-
ajungând la 200 mp. Rezultã, aºadar, teci, librãrii, spitale etc.), bucãtãrii,
cã absorbþia de cãldurã este – în al aer.
Dacã se mai adaugã ºi faptul cã platforme marine, petrochimie, turbine
doilea caz – ºi ea de 100 de ori mai cu gaz, hangare, metrouri, trenuri ºi
mare, conducând la o rãcire extrem de apa este un agent perfect ecologic ºi
cã sistemul de ceaþã cu apã utilizeazã tunele pe autostrãzi º.a.m.d.
– pentru acelaºi efect de stingere – o Urmãrind trendurile mondiale în
domeniu ºi fidelã principiilor sale de
cantitate de cca 100 de ori mai micã aducere pe piaþa româneascã a celor
decât în cazul sprinklerelor – avanta- mai noi sisteme de stingere a incendi-
jele sistemului sunt indiscutabile. În zone ilor, firma Sigura Total Fire & Building
unde nu existã apã suficientã sau unde Engineering srl asigurã proiecte „la
utilizarea acesteia în cantitãþi mari este cheie“ pentru aceste sisteme de stin-
imposibilã (din cauza caracteristicilor gere a incendiilor, în baza echipa-
materialelor stocate sau din motive de mentelor Aquatech furnizate de firma
evacuare a apei), utilizarea sistemului italianã Tema Sistemi. Sistemul are cer-
de stingere cu ceaþã de apã devine tificare CE ºi poate fi folosit în România,
aproape obligatorie. fãrã alte aprobãri suplimentare. 

Soluþii complete de securitate la incendiu prin:


tel.: 021-312.31.32; fax: 021-314.45.37; mobil: 0740-255.744
e-mail: sigura@sigura.ro; site: www.sigura.ro
Chituri de rosturi pentru plãci ceramice,
plãci din piatrã naturalã ºi plãci din piatrã recompusã
O componentã aparent lipsitã de importanþã la un placaj ceramic o constituie rosturile. Spaþiile dintre
plãcile ceramice, rezultate prin alãturarea ºi lipirea plãcilor pe stratul suport, pe verticalã ºi orizontalã, se
numesc rosturi rigide.
Este de amintit cã, în funcþie de mãrimea ºi tipul plãcilor ceramice, rosturile trebuie sã aibã o anumitã
lãþime minimã ºi deseori acest lucru este ignorat.
În funcþie de specificul lucrãrilor, spre exemplu, pentru placãrile exterioare existã un normativ românesc
în vigoare, care sugereazã ºi recomandã care sunt dimensiunile minime ale rosturilor rigide raportate la
suprafaþa plãcilor. De asemenea, în funcþie de tipul ºi caracteristicile plãcilor pe care le oferã producã-
torul/furnizorul, poate indica care este lãþimea minimã a rosturilor, þinând cont de deformãrile care se
produc din cauza dilatãrilor/contracþiilor plãcilor ceramice.
În acest articol ne propunem sã vã prezentãm importanþa respectãrii rosturilor rigide, care sunt materialele
de chituire ºi cum se pot alege corect.

Motivele pentru care se impune respectarea rosturilor ar fi urmãtoarele:


 rosturile absorb miºcãrile de dilatare/ contracþie a plãcilor prevenind dislocarea lor din stratul adeziv, mai ales
în cazul plãcilor de mari dimensiuni;
 rosturile compenseazã eventualele diferenþe de calibru ale plãcilor ºi fac mai puþin sesizabilã alinierea plãcilor
faþã de stratul suport;
 rosturile largi se pot chitui corect, compactând mai bine mortarul de chituire în rost, mãrind astfel etanºeitatea
placajului;
 suprafaþa unui rost mai lat se curãþã mai uºor;
 datoritã varietãþii de culori a chiturilor, rostul devine ºi un element decorativ; astfel rosturile pot fi chituite cu o
culoare asemãnãtoare plãcilor sau în contrast cu acestea.
Aºadar rostul este un element structural ºi decorativ foarte important!
Þinând cont cã rosturile, odatã cu placajul, vin în contact direct cu diferiþi factori agresivi (apã, detergenþi,
cãldurã, cicluri de îngheþ-dezgheþ, abraziune ºi compresiune etc.), se chituiesc cu chituri speciale. La alegerea
materialului de chituire se va þine seama de urmãtoarele elemente:
 cerinþele de exploatare la care trebuie sã reziste placajul (agresivitate chimicã a mediului);
 tipul ºi natura plãcilor;
 lãþimea minimã a rosturilor în funcþie de tipul ºi dimensiunea plãcilor;
 de tipul de trafic ºi încãrcãturã, respectiv rezistenþa mecanicã la abraziune;
 de condiþiile de climã sau temperaturã la momentul de aplicare.

Pe baza unor cercetãri avansate, folosind o tehnologie de vârf, MAPEI a dezvoltat o linie com-
pletã de produse ce cuprinde: chituri colorate pe bazã de ciment sau pe bazã de rãºini epoxidice
pentru rosturile rigide, etanºanþi elastomerici pentru rosturi elastice ºi produse complementare,
precum ºi scule pentru o corectã ºi uºoarã aplicare. Mortarele de chituire întrunesc cerinþele regle-
mentate de Norma Europeanã EN 13888.

Gama de mortare pentru chituirea rosturilor rigide cuprinde urmãtoarele tipuri de materiale:

 Ultracolor Plus, mortar pe bazã de ciment, de înaltã performanþã, modificat cu


polimeri, cu prizã ºi uscare ultrarapidã, ce nu creeazã eflorescenþe, hidrofobizat cu Drop-
Effect® ºi acþiune împotriva mucegaiului prin tehnologia BioBlock®, pentru rosturi cu lãþime de la
2-20 mm. Disponibil în 26 de culori. Domeniul de aplicare: la interior / exterior, pe pardoseli /
pereþi / faþade / terase / piscine etc., pentru toate tipurile
de plãci ceramice cum ar fi: faianþã, gresie glazuratã, gre-
sie porþelanatã, klinker, mozaic de sticlã etc., plãci din roci
naturale de culoare albã precum marmura, pentru granit,
ardezie, travertin, mozaic sau dale din piatrã naturalã ºi
pentru plãci din piatrã recompusã ce au ca liant rãºina
poliestericã sau cimentul.
 Keracolor FF, mortar pe bazã de ciment, de înaltã performanþã, modi-
ficat cu polimeri, cu timp mare de lucrabilitate, hidrofobizat cu DropEffect®,
pentru rosturi cu lãþime de pânã la 6 mm. Disponibil în 18 culori. Domeniul
de aplicare: la interior / exterior, pe pardoseli / pereþi / faþade / piscine, pentru
toate tipurile de plãci ceramice cum ar fi: faianþã, gresie glazuratã, gresie
porþelanatã, klinker, mozaic de sticlã etc., plãci din roci naturale, granit,
travertin, mozaic din piatrã naturalã ºi pentru plãci din piatrã recompusã ce
au ca liant rãºina poliestericã sau cimentul.

 Keracolor GG, mortar pe bazã de ciment, de înaltã performanþã, cu timp mare de lucrabi-
litate pentru rosturi cu lãþime de la 4-15 mm. Disponibil în 18 culori. Domeniul de aplicare: la
interior / exterior, pe pardoseli / pereþi / faþade / piscine, pentru toate tipurile de plãci ceramice
cum ar fi: faianþã, gresie glazuratã, gresie porþelanatã, klinker, mozaic de sticlã etc., plãci din
roci naturale, granit, travertin, mozaic din piatrã naturalã ºi pentru plãci din piatrã recompusã ce
au ca liant rãºina poliestericã sau cimentul.

 Fugolastic, aditiv polimeric lichid pentru îmbunãtãþirea chiturilor


Keracolor FF ºi GG. Domeniul de aplicare: aditiv ce înlocuieºte total sau
parþial apa de preparare pentru mortarele de chituire Keracolor, având ca
rezultat obþinerea unor mortare îmbunãtãþite, cu aderenþã ºi rezistenþã
mecanicã sporitã, cu porozitate ºi absorbþie de apã redusã.

 Kerapoxy, mortar epoxidic bicomponent, rezistent


la agresivitatea chimicã produsã de acizi, baze, sãruri,
uleiuri ºi grãsimi, pentru rosturi cu lãþimea de minim 3 mm.
Se spalã ºi se finiseazã cu apã! Disponibil în 26 de culori. Domeniul de
aplicare: la interior / exterior, pe pardoseli / pereþi, în industria alimentarã ºi
chimicã, fast food-uri, service-uri, placãri supuse la spãlãri dese ºi intense cu
detergenþi puternici ºi agresivi, piscine cu apã termalã sau cu apã sãratã,
pentru plãci ceramice cum ar fi: faianþã, gresie glazuratã, gresie
porþelanatã, klinker, plãci din roci naturale, marmurã, granit,
travertin, mozaic din piatrã naturalã ºi pentru plãci din piatrã
recompusã ce au ca liant rãºina poliestericã sau cimentul.

 Keranet, detergent acid sub formã de praf (concentraþie 100%) sau în soluþie (concentraþie 15%).
Domeniul de aplicare: interior/ exterior, pardoseli/ pereþi, foarte eficace pentru îndepãrtarea eflo-
rescenþelor ºi a sãrurilor de calcar, a resturilor de chituri sau adezivi pe bazã de ciment utilizaþi la
montarea plãcilor. Se preteazã pentru spãlãri periodice. Nu se utilizeazã pentru plãci ceramice nerezis-
tente chimic sau pentru plãci din roci naturale calcaroase (marmurã, calcar, travertin etc.). 
Legislaþia privind piaþa creditului ipotecar
Daniel MATEIU, Radu LUPêTEANU, Nicolae FLOREA –
Universitatea Tehnicã “Gh. Asachi” din Iaºi

Reglementãrile legislative privind piaþa creditului ipotecar cuprind o serie de legi noi, Legea obligaþiunilor
ipotecare, Legea bãncilor de credit ipotecar, Legea securitizãrii creanþelor, ºi o modificare a Legii 190/1999 a
creditului ipotecar ºi a Legii 7/1996 a cadastrului.

Modificarea Legii 190/1999 a cre- mod diferit documentaþia necesarã Practic, se au în vedere urmã-
ditului ipotecar vizeazã, între altele, înscrierii unei astfel de ipoteci pe o toarele elemente: reglementarea
clarificarea ºi unificarea modului de construcþie viitoare. instituþiei agentului cu funcþia de repre-
înscriere a ipotecii pe bun viitor în Interpretarea diferitã ºi lipsa unor zentare a deþinãtorilor de obligaþiuni,
cartea funciarã ºi stabileºte distincþia norme clare de înscriere a acestei impunerea unor cerinþe stricte de
între creditul ipotecar comercial (prin ipoteci pun pe drumuri mulþi solicitanþi includere ºi de raportare a portofoliului
care se finanþeazã imobile cu altã des- de credite ºi mulþi creditori, cu seturi de creanþe cu care se garanteazã emi-
tinaþie decât cea de locuit, cum ar fi: de acte diferite de fiecare datã. Unifi-
siunea, precum ºi segregarea (sepa-
birouri, sedii de firmã etc.) ºi cel rezi- carea modului de înscriere ar trebui sã
rarea) portofoliului afectat emisiunii de
denþial (de locuit). aibã ca efect o creºtere a volumului de
credite ipotecare acordate pentru con- masã credalã (creditori) în cazul fali-
Ipoteca sau garanþia imobiliarã tre-
struirea de locuinþe, unica garanþie a mentului emitentului.
buie înscrisã în cartea funciarã pentru
creditului constituind-o terenul ºi con- Având în vedere aceste proprietãþi
a deveni opozabilã terþilor (mai exact
strucþia viitoare. O altã noutate este ale obligaþiunilor ipotecare, conferite
pentru a putea fi valabilã ºi faþã de
terþi, nu doar pentru cele douã pãrþi eliminarea condiþiei ca beneficiarul de lege, se poate conchide cã acestea
care o constituie), la fel ca ºi transferul unui credit ipotecar cu destinaþie rezi- vor fi titluri mult mai sigure ºi mai
proprietãþii prin vânzarea-cumpãrarea denþialã sã fie cetãþean român. Evident, atractive decât obligaþiunile ordinare
unui imobil, ºi se constituie în baza este necesarã armonizarea cu restul (normale). Ca o observaþie de ordin
unui contract autentic, încheiat la legislaþiei care nu permite cetãþenilor general, obligaþiunile ipotecare au, în
notariat. Ea este întotdeauna acce- strãini sã cumpere terenuri în nume þãrile dezvoltate, regim fiscal prefe-
sorie unui alt contract principal (cum ar propriu. Obligaþiunile ipotecare sunt, renþial deoarece dezvoltarea sectorului
ca ºi obligaþiunile normale, o formã ipotecar este în cele mai multe cazuri
fi cel de împrumut), ca orice contract
de finanþare a unei afaceri (în cazul
de garanþie. consideratã o prioritate guvernamen-
nostru instituþie de credit, banca).
Prin modificarea Legii 190 ºi a talã (încurajarea creditãrii pe termen
Emiterea de obligaþiuni reprezintã
Legii 7, apar o serie de avantaje cum lung duce la dezvoltare economicã pe
angajarea unei datorii, de cãtre insti-
ar fi, în primul rând, un acces mai uºor termen lung, prin efectul multiplicator
tuþia emitentã, faþã de cei care
la creditul ipotecar pentru construirea cumpãrã aceste titluri, garantându-le pe care creditul ipotecar îl are în
de locuinþe, unde ipoteca se înscrie pe acestora în baza unui contract un venit economie, ºtiindu-se cã orice achiziþie
un bun care încã nu existã (sau o con- constant. a unei locuinþe genereazã automat un
strucþie parþial ridicatã, nefinalizatã). Obligaþiunile sunt în general garan- lanþ de servicii cu impact în creºterea
O construcþie este consideratã tate cu active (proprietãþi) ale emiten- PIB, la care se adaugã dezvoltarea
finalizatã din punct de vedere legal tului, în cazul nostru activele fiind sectorului de construcþii de locuinþe ºi
atunci când a fost încheiat procesul- constituite din creditele ipotecare acor- de materiale de construcþii ºi, nu în
verbal de recepþie finalã a construcþiei. date de instituþia de credit emitentã (sã ultimul rând, crearea de noi locuri de
Codul Civil nu permitea înscrierea de nu se uite cã împrumuturile acordate, muncã etc).
ipoteci pe bunuri care nu existã (o con- în cazul unei instituþii de credit, pentru
strucþie viitoare de exemplu, pentru Legea bãncilor de credit ipotecar
o bancã reprezintã active, în timp ce reglementeazã apariþia instituþiilor de
care existã autorizaþie de construire) depozitele se constituie în datorii,
dar Legea 190 a abrogat acel articol, credit specializate. Bãncile de credit
înregistrate în pasivul instituþiei).
deschizând un drum important în dez- Legea obligaþiunilor ipotecare ipotecar vor putea acþiona deopotrivã
voltarea finanþãrilor imobiliare. defineºte cadrul legal pentru introdu- pe piaþa primarã a creditului ipotecar,
Din pãcate însã, neclaritãþile de cerea unor astfel de instrumente de ca împrumutãtor, ºi pe piaþa secun-
practicã în cazul acestor finanþãri au finanþare în România. Aceastã lege are darã, în calitate de emitent de obliga-
dus la situaþia ca fiecare birou de carte ca pilon de bazã asigurarea confortului þiuni ipotecare, neacordându-se însã
funciarã (în cadrul Agenþiei Naþionale investitorilor în acest tip de obligaþiuni acestora posibilitatea atragerii de
de Cadastru) sã-ºi reglementeze în garantate cu credite ipotecare. depozite. 

78  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Consolidarea planºeelor din lemn
ºi metalice cu bolþiºoare de cãrãmidã
dr. ing. Ioan-Mircea ROZVAN – Comisia Naþionalã Comportarea in situ a Construcþiilor
Consolidarea planºeelor în general ºi a planºeelor din lemn, sau cu profile metalice ºi bolþiºoare de
cãrãmidã în special, se impune la creºterea sarcinilor utile a unor modificãri de ziduri sau a unor noi
compartimentãri etc.

Pentru preluarea unor sarcini utile Consolidarea planºeelor CONSOLIDAREA UNUI PLANªEU
mai mari, consolidarea planºeelor din cu profile metalice CIRCULAR CU GRINZI RADIALE
lemn se face fie prin dublarea grinzilor, ºi bolþiºoare de cãrãmidã Rezolvarea unui astfel de planºeu
În figura 2 este prezentatã o secþi- ridicã unele probleme practice greu de
fie prin creºterea momentului de inerþie
une prin planºeul metalic cu bolþi- rezolvat. Din figura 3 (1a) se poate
a acestor grinzi. ºoare de cãrãmidã din care rezultã observa cã în centrul plãcii, unde se
Pentru preluarea unor sarcini utile urmãtoarele date: intersecteazã cele 3 grinzi radiale,
mai mari, consolidarea planºeelor cu  distanþa dintre profilele metalice aglomerarea de armãturi este foarte
profile metalice cu bolþiºoare de cãrã- I 24 este de circa 1,0 m – bolþiºoarele mare. Þinând cont ºi de faptul cã, în
midã se face prin creºterea momen- de cãrãmidã 12 cm; aceastã zonã, momentul încovoietor
tului de inerþie a profilelor metalice.  grinzile metalice care leagã pro- este maxim la grinzile noastre radiale,
Soluþie nouã de consolidare filele metalice I 12; se impune o soluþie nouã pentru
 pentru o legare mai bunã între rezolvarea situaþiei mai sus menþionate.
a celor douã variante profilele I 24 ºi grinzile de legãturã – În figura 3 (2a) se aratã noua soluþie
de planºeu 2 la margini ºi una la mijloc – se poate propusã.
La podurile cu mai multe grinzi, ataºa un cornier pentru o prindere Astfel, în centrul planºeului circular
prin legarea lor cu trei antretoaze – suplimentarã. se aºazã un disc metalic circular. De
douã la capete ºi una la mijloc – se În concluzie, legãturile între pro- acest disc metalic se sudeazã armã-
asigurã conlucrarea tuturor acestor filele I 24 ºi I 12 se vor face cu turile inferioare de rezistenþã.
grinzi. Astfel, aplicând o sarcinã con- buloane. Nu este indicatã sudura care
centratã, de exemplu pe una dintre poate declanºa un incendiu.
grinzi, toate grinzile longitudinale iau
parte la preluarea acestei sarcini.
Plecând de la aceastã constatare,
am aplicat aceastã soluþie la consoli-
darea planºeelor din lemn ºi a
planºeelor cu profile metalice cu
bolþiºoare de cãrãmidã.
Consolidarea planºeelor din lemn
În figura 1 este arãtat un planºeu
din lemn din care rezultã:
 distanþa dintre grinzile de lemn;
Fig. 1
 profilele I 12 care leagã în 3 locuri
grinzile din lemn (la capete ºi la mijloc);
 prinderea grinzilor din lemn de
zidãrie; Fig. 3
 prinderea calcanului de douã
Armãturile de montaj (φ10, φ12) se
grinzi din lemn; opresc, iar în centrul discului metalic,
 douã secþiuni cu legarea grinzii la partea superioarã pe toatã lun-
din lemn de profilul metalic. gimea acestuia, se dispune o reþea
La cele arãtate mai sus ºi din φ12 la 17 cm. Pentru preluarea forþei
figurile 1 ºi 2, rezultã cã legarea tãietoare, care în zona centralã este
grinzilor de lemn cu cele 3 grinzi me- minimã, se dispun în caz de necesitate
talice trebuie sã fie sigurã. Din aceastã armãturi înclinate. Grosimea discului
cauzã, se va ataºa profilelor I 12 un metalic din centru, încãrcat radial, se
poate calcula folosind teoria elasticitãþii.
cornier 50 x 50 x 5 care sã permitã o Se vor lua toate mãsurile pentru
prindere mai sigurã. Fig. 2
evitarea unui posibil incendiu.
Toate îmbinãrile se vor face cu Concluzii Concluzii
ºuruburi din lemn ºi buloane (între I 12 Soluþiile de consolidare prezentate Soluþia propusã pentru rezolvarea
ºi L 50 x 50 x 5) ºi se va evita sudura au fost aplicate cu rezultate foarte planºeelor circulare cu grinzi radiale a
sau alte operaþiuni cu flacãrã. bune. fost folositã cu rezultate foarte bune. 

80  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


SELC 2007
Ioan BURTEA – preºedintele RNLC
Lucrãrile simpozionului „Schimbul de experienþã al laboratoarelor din construcþii“ (SELC) ediþia a XIX-a,
organizate de Reþeaua Naþionalã a Laboratoarelor din Construcþii – RNLC, în colaborare cu Patronatul Societãþilor
din Construcþii – PSC ºi Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“, Iaºi – Facultatea de Construcþii, s-au derulat
în perioada 4–6 octombrie 2007 în staþiunea Neptun.
Simpozionul, care a ajuns la a XIX-a ediþie, are o tradiþie de 28 de ani, fiind în prezent una dintre manifestãrile
cu caracter ºtiinþific de prestigiu, la nivel naþional.
La ediþia din acest an a reuniunii SELC, au participat aproape 300 de specialiºti, din peste 200 de instituþii ºi operatori
economici, care deruleazã activitãþi în domeniul construcþiilor ºi/sau al industriei materialelor de construcþii, de
formare a personalului de specialitate, cercetare, concepþie, execuþie, fabricare produse, certificare, testare etc.

La lucrãrile reuniunii, au fost de faþã 17 profesori univer-  publicarea de cãtre ASRO, în revistele de specialitate,
sitari, doctori în ºtiinþe tehnice, din 4 centre universitare, a metodologiei privind modificarea standardelor;
18 reprezentanþi ai autoritãþilor coordonatoare, asociaþiilor  în vederea asigurãrii bazei de date pentru instruirea
patronale ºi profesionale, asociaþiei de standardizare, pre- viitorilor constructori, s-a solicitat un regim de preþuri diferenþiat
cum ºi specialiºti din toate judeþele þãrii din Inspectoratul de pentru universitãþi care sã permitã procurarea de normative
Stat în Construcþii. ºi standarde;
Tematica simpozionului s-a extins an de an de la  iniþierea unor acþiuni de consultare a autoritãþilor coor-
subiecte cu caracter strict ºtiinþific din domeniul cercetãrii, donatoare implicate în promovarea unor forme de instruire
al metodelor moderne de investigare/expertizare/testare, a adulþilor, privind organizarea de cursuri de calificare, de
tehnologii moderne, la cele de mare actualitate privind stabilire a cãilor de accesare a fondurilor comunitare;
cadrul normativ/legislativ în construcþii, standardizare, certi-  promovarea de patronate, asociaþii profesionale, uni-
ficare, integrare în Uniunea Europeanã etc.
versitãþi, operatori economici cu putere financiarã, a unor
Pentru lucrãrile simpozionului, s-au elaborat de cãtre
colective de specialiºti din domeniul construcþiilor ºi din forme de instruire/formare a specialiºtilor, compatibile cu
industria materialelor de construcþii 66 de comunicãri, cele utilizate în statele membre ale Uniunii Europene;
 instituirea unui sistem de publicitate, care sã asigure
cuprinse în douã volume editate cu aceastã ocazie, din
care 32 s-au prezentat în plen. diseminarea informaþiilor privind laboratoarele de încercãri;
Comunicãrile au fost audiate cu mare interes de cãtre  urgentarea adoptãrii la nivel naþional a legislaþiei privind
participanþi, care, în cadrul meselor rotunde organizate, ºi-au certificarea calificãrii profesionale a operatorilor economici
exprimat punctul de vedere, în special referitor la temele din construcþii.
de mare actualitate, ºi s-a efectuat un schimb de pãreri cu Trecerea în revistã a propunerilor formulate la mesele
privire la principalele direcþii de acþionare a actorilor impli- rotunde dã o imagine realistã asupra diversitãþii preocupãrilor
caþi, care pot asigura rezolvarea acestora. specialiºtilor din construcþii privind integrarea europeanã,
Din discuþii a rezultat necesitatea asigurãrii unui grad asigurarea competitivitãþii operatorilor economici din România,
mare de implicare a organismelor patronale ºi profesionale, crearea unei baze de date adecvate, alinierea la legislaþia/
de amplificare a efortului de armonizare a legislaþiei ºi a normele europene, asigurarea tratãrii corecte ºi adoptãri de
cadrului normativ, precum ºi de soluþionare a problemelor soluþii compatibile cu prevederile normelor europene, dar ºi
privind diseminarea informaþiilor, crearea unui cadru organi- pentru preluarea prin actele normative/standarde a aspec-
zat de comunicare/informare la nivel naþional, amplificarea telor rezultate din specificul naþional, impuse de condiþiile
efortului depus în activitatea de reglementare de MDLPL, climatice, seismice, de utilizare etc.
ASRO ºi de alte instituþii implicate în adoptarea de acte Lucrãrile simpozionului s-au încheiat prin adoptarea unei
normative/standarde, care sã se constituie în date de intrare, hotãrâri unanime a participanþilor la discuþii, privind continu-
în derularea activitãþilor din domeniul construcþiilor ºi al area dialogului ºi asigurarea unui grad mai mare de refor-
industriei materialelor de construcþii. mare a specialiºtilor din domeniul construcþiilor prin publicarea
Din numeroasele puncte de vedere formulate cu ocazia
pe site-ul Patronatului Societãþilor din Construcþii (www.psc.ro)
simpozionului, menþionãm:
 stabilirea ordinei de urgenþã pentru preluarea de stan-
a informaþiilor utile privind stadiul derulãrii acþiunilor pentru
darde europene armonizate, standarde europene de pro- care participanþii au manifestat un deosebit interes.
dus ºi standarde europene de metodã de încercare; În anul 2008, se va desfãºura la Neptun ediþia jubiliarã a
 stabilirea unui program pentru traducerea standardelor simpozioanelor SELC – ediþia XX-a, la care organizatorii îºi
europene preluate prin andorsare; propun sã prezinte realizãrile acþiunilor întreprinse ca
 analizarea posibilitãþilor accesãrii de fonduri comunitare urmare a reuniunii din acest an.
pentru traducerea standardelor europene; RNLC – principalul organizator al reuniunilor SELC –
 atragerea unui numãr mai mare de specialiºti în lanseazã un apel pe aceastã cale participanþilor la reuni-
comitetele tehnice ASRO, care sã cuprindã personalitãþi din unea din anul 2007, pentru o prezenþã activã la acþiunile pe
toate centrele universitare, din institute de cercetare, operatori care urmeazã sã le întreprindã RNLC ºi PSC pentru atin-
economici, organisme de certificare etc; gerea obiectivelor stabilite. 

82  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


SC QUALITY CERT SA
Bucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5
tel.: 031.710.07.53, fax: 031.710.07.52
e-mail: qualitycert@zappmobile.com

ORGANISM DE CERTIFICARE
SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII
ORGANISM ACREDITAT RENAR Organism NOTIFICAT
PROCEDURA DE CERTIFICARE certificare CONFORMITATE
• Certificarea sistemelor de produse PENTRU CONSTRUCTII
ESTE DERULATÃ
management al calitãþii • Atestarea conformitãþii
conform SR EN ISO 9001:2001;
CU UTILIZAREA DE:
produselor din domeniul
• Certificarea conformitãþii • Procedee, metode, tehnici de auditare, reglementat
produselor în domeniul reglementat inspecþie la nivelul standardelor europene; • Aplicarea mãrcii
ºi voluntar. de conformitate CE
• Auditori formaþi la nivel:
ORGANISM - Naþional - CNFCMAC Organism agreat MTCT
ÎN CURS DE ACREDITARE RENAR - Internaþional – AFNOR, AFAQ-ASCERT • Certificarea sistemelor
de management al calitãþii;
• Certificarea sistemelor (Franþa), AJA-EQS (Anglia); • Certificarea sistemelor
de management de mediu; • Profesori universitari; de management de mediu;
• Inspecþie. • Calificarea profesionalã
• Doctori în ºtiinþe; a întreprinderilor;
• Experþi în domeniile de certificare. • Inspecþie;
• Audit.
QUALITY CERT SA - ASIGURÃ ABORDAREA ACTIVITÃÞII DE CERTIFICARE LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu:
DIRECTIVELE EUROPENE, DECIZIILE UE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, GHIDURILE EA,
LEGISLAÞIA, REGLEMENTÃRILE ªI STANDARDELE EUROPENE APLICABILE ÎN ROMÂNIA
Institutul de Studii Europene – Management
PROGRAM DE INSTRUIRE
Cristina BURTEA – preºedinte ISEM
„ Administrarea calitãþii începe cu pregãtirea ºi se terminã tot cu pregãtirea.“
Decizia – actul esenþial al oricãrui management, cu deosebire în construcþii unde ritmul este alert în aceºti
ani – poate fi una oportunã ºi eficientã în mãsura în care cel care o ia are la bazã cunoºtinþe trainice izvorâte din
bagajul sãu de instruire profesionalã. ªi aceasta pentru cã, în afaceri, 99% sunt intuiþia ºi pregãtirea, iar 1%
romantism.
Iatã de ce astãzi managerul modern trebuie sã fie instruit pentru a risca în afaceri cât mai puþin.
Dorind sã þinã pasul cu „obiceiurile bune“ din Occident, adicã ale lumii capitaliste, ºi în România au apãrut ºi
funcþioneazã instituþii ºi organisme specializate de asigurare a calitãþii prin formare, instruire ºi evaluare.
Unul dintre ele este Institutul de Studii Europene – Management (ISEM).

SC ISEM SA este specializat în activitãþi de: Serviciile pe care le oferã sunt prestate de lectori ºi
 instruire; consultanþi formaþi ºi atestaþi la nivel naþional ºi/sau instituþii
 evaluare; de prestigiu din þãrile Uniunii Europene ISO, AFNOR, OMC.
 certificare personal; SC ISEM SA asigurã:
 pachetul de cursuri ºi metode de instruire la nivelul
 cercetare-dezvoltare în domeniul calitãþii ºi al
cerinþelor ºi practicilor internaþionale ºi europene, punând
ºtiinþelor economice ºi sociale; accentul pe fixarea cunoºtinþelor prin dialogul interactiv lec-
 diseminarea informaþiilor privind documente normative tor-cursanþi, aplicaþii practice, studii de caz ºi testãri;
intrate în vigoare în þãrile Uniunii Europene ºi/sau România.  suport de curs;
Este agreat, totodatã, pentru a elibera certificate  desfãºurarea cursurilor în diferite localitãþi în funcþie
recunoscute în România. de solicitãri.
PROGRAM DE INSTRUIRE
Programul organizat de ISEM este structurat pe module de instruire cu titluri tematice pentru fiecare curs.
MANAGEMENTUL CALITÃÞII  Reglarea judiciarã a pieþei muncii, pentru manageri,
 Noþiuni esenþiale privind managementul calitãþii, curs specialiºti în resurse umane.
adresat managerilor generali, managerilor executivi, ºefilor  Cercetãri de marketing, pentru manageri, specialiºti
de departamente/sectoare de activitate. în activitãþi de marketing ºi în utilizarea informaþiei.
 Managementul calitãþii este destinat managerilor exe-
cutivi, ºefilor de departamente/ sectoare de activitate/ com- MANAGEMENT
partimente, inspectorilor ºi specialiºtilor în domeniul calitãþii.  Tehnici de comunicare, curs adresat managerilor gene-
 Proiectarea sistemelor calitãþii, documentele calitãþii, rali, managerilor executivi, ºefilor de departamente,
curs recomandat managerilor, specialiºtilor în domeniul inspectorilor.
calitãþii, experþi, inspectori, auditori.  Managementul proiectelor, destinat managerilor
 Auditul calitãþii, formarea teoreticã a auditorilor interni generali, managerilor executivi, membrilor echipelor de
se adreseazã specialiºtilor în domeniul calitãþii, auditorilor proiecte în domeniul organizatoric, operaþional, al calitãþii.
interni.  Managementul timpului se adreseazã managerilor,
 Auditul calitãþii, formarea teoreticã a auditorilor externi,
ºefilor de departamente, coordonatorilor de activitãþi.
pentru manageri, specialiºti în domeniul calitãþii, auditori de  Tehnici de negociere, curs recomandat managerilor
secundã ºi terþã parte. generali, managerilor executivi, conducãtorilor din dome-
 Familia de standarde ISO 9001/2000, ISO 9000/2000, ISO
9004/2000, curs adresat managerilor, ºefilor de departa- niul comercial, al marketingului ºi ofertãrii.
 Customer care, pentru manageri generali, manageri
mente/sectoare de activitate/compartimente, specialiºtilor
personalului operativ. executivi, conducãtorii din domeniul comercial, al marke-
 Instrumentele calitãþii, experienþa europeanã, americanã
tingului ºi ofertãrii.
 Construirea echipei ºi dezvoltarea liderilor se
ºi japonezã, pentru manageri, ºefi de departamente/sectoare
de activitate/compartimente, specialiºtii personalului operativ. adreseazã managerilor generali, managerilor executivi.
 Riscurile ºi costurile calitãþii se adreseazã manage-
rilor, ºefilor de departamente/ sectoare de activitate/ com- CULTURA EUROPEANÃ
partimente, specialiºtilor personalului operativ. ÎN DOMENIUL CALITÃÞII
 Mentenanþã în sistemul de asigurare a calitãþii, pen-  Structurile Uniunii Europene, legislaþia europeanã
tru manageri, ºefi de departamente/sectoare de activitate/ ºi
compartimente, specialiºtii personalului operativ.  Directivele europene, cursuri adresate managerilor ºi
 Managementul de mediu, pentru manageri, ºefi de specialiºtilor.
departamente/sectoare de activitate/compartimente, spe-
cialiºtii personalului operativ. CURSURI SPECIALE PE TEMATICI
DIN DOMENIUL MANAGEMENTULUI CALITÃÞII (la solicitare).
MANAGEMENTUL
RESURSELOR UMANE În cazul în care vã intereseazã oferta de faþã, ne
 Managementul resurselor umane, curs adresat mana- puteþi contacta la: tel.: 031-710.07.53; fax: 021-411.71.51;
gerilor, specialiºtilor din domeniul resurselor umane. 031-710.07.52; Bucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5. 

84  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Energiile regenerabile
SURSE PENTRU VIITOR
ing. Florin MARINESCU – SC CELSIUS 2000 SRL
Odatã cu scurgerea timpului, resursele care asigurã traiul pe aceastã planetã încep sã se epuizeze, creând suficient
de multe probleme specialiºtilor, politicienilor ºi, nu în ultimul rând, oamenilor simpli. SOS-ul pe aceastã temã este dat
de mai multã vreme, stimulând pe cei interesaþi ºi responsabili sã gãseascã noi variante care sã înlocuiascã, cel puþin
la aceiaºi parametri, resursele actuale. Una dintre resursele viitorului, experimentatã deja ºi cu rezultate încurajatoare,
o reprezintã ansamblul care cuprinde „energiile regenerabile”.
Iatã câteva date menite sã ne familiarizeze cu situaþia prezentã ºi cu variantele viitorului în privinþa resurselor energetice.

Sinteza situaþiei actuale: Evoluþia vânzãrilor de pompe de cãldurã: în: autovehicule, echipamente electro-
 Utilizarea combustibililor fosili  1993–2003: creºtere anualã de 20%; nice portabile, aparaturã electrocasnicã,
(petrol, cãrbune, gaze naturale) pentru  dupã 2005: creºterea anualã s-a industria militarã ºi aerospaþialã.
producerea de energie accentueazã pro- mãrit cu 50%; Dezavantaje:
cesul de încãlzire globalã a Terrei, cu Numãr total de unitãþi vândute în  preþ de cost – foarte ridicat;
efecte negative asupra mediului ambiant Europa, în 2006: 452 000.  preþul energiei generate – necompetitiv;
ºi, implicit, asupra umanitãþii. Se estimeazã cã, în anul 2020, vor fi  în Uniunea Europeanã fondurile
 În plus, interesele geopolitice ale instalate 70 milioane de pompe de cãl- alocate cercetãrilor în domeniul celulelor
marilor furnizori de combustibili fosili durã, care vor produce cca 770 TWh.
pot determina situaþii conflictuale de combustibil pânã în anul 2011 sunt de
b. Sistemele de cogenerare (CHP) 2,8 miliarde euro: 47% pentru proiecte
interstatale. Prin arderea unor combustibili fosili,
 Aceste aspecte pot determina cu aplicabilitate în industrie; 53% pentru
sistemele produc energie electricã, iar proiecte pentru comunitãþi;
declanºarea unei grave crize energetice cãldura generatã este recuperatã, fiind
în viitorul apropiat.  Germania ocupã primul loc, cu un
fie reintrodusã în sisteme, fie folositã buget anual de 135 milioane euro ºi cu
 Noul plan energetic al Uniunii
Europene este definit prin: „Mai multã pentru diverse aplicaþii. un numãr de 3.000 persoane care
securitate, mai puþinã poluare“! Cele mai utilizate în prezent sunt sis-
lucreazã în acest domeniu. Compania
 Obiectivele strategice ale Comisiei
temele care au la bazã motorul Stirling,
microturbinele sau chiar celulele de Celsius 2000, producãtorul centralelor
Europene sunt: reducerea emisiilor de termice în condensare Keston, colabo-
CO2 cu 20% pânã în 2020, limitându-se combustibil.
Avantaje: reazã de aproximativ doi ani cu o firmã
efectul de încãlzire globalã la o creºtere britanicã pentru realizarea unei celule de
de numai 2 grade Celsius în plus faþã de  se produc simultan energie electricã
temperaturile din Era Preindustrialã. ºi energie termicã. Sistemele pot constitui combustie ce poate fi încorporatã într-o
 Principala direcþie de acþiune con- soluþii ideale pentru locaþii izolate; centralã termicã. Preconizãm un prototip
stã în intensificarea utilizãrii surselor de  au nivel redus de poluare; funcþional în urmãtoarele 12-16 luni.
energie regenerabile, cum ar fi: energia  sunt construite într-o plajã largã de d. Turbinele eoliene
hidraulicã, eolianã, geotermalã, solarã, puteri. Utilizeazã vântul ca sursã de energie.
biomasa. Dezavantaje: Aceste turbine sunt considerate sursa care
 apare problema integrãrii energiei se dezvoltã cel mai rapid în ultimii ani.
SOLUÞII PREZENTE ªI DE VIITOR produse în exces în reþeaua naþionalã de Avantaje:
PENTRU NOI SURSE DE ENERGIE energie electricã;  complet nepoluante chimic;
a. Pompele de cãldurã  preþ de cost ridicat;  sursã inepuizabilã.
Principiul constã în preluarea cãldurii  în Europa, ponderea energiei elec- Dezavantaje:
din surse cum ar fi: aer, apã de supra- trice obþinute prin cogenerare reprezintã  preþ de cost ridicat;
faþã, apã freaticã, apã geotermalã, apã 10% din totalul energiei produse;  condiþionarea de factorii geografici
uzatã evacuatã din instalaþiile tehnolo-  statele cele mai avansate: Danemarca
gice ºi sol la un nivel scãzut de tempe- ºi climatici, fiind permanent dependentã
ºi Olanda; de intensitatea vântului;
raturã ºi, prin acumulare de energie  strategia Comisiei Europene prevede,
suplimentarã, utilizarea ei la un nivel  poluare fonicã;
pânã în anul 2010, o creºtere pânã la 18%  persistã marea problemã de inte-
cerut de aplicaþia respectivã. a ponderii energiei electrice obþinute prin
Avantaje: grare ºi reglare a energiei produse de un
cogenerare. astfel de sistem în reþeaua naþionalã de
 folosesc surse gratuite de cãldurã,
complet nepoluante; c. Celulele de combustibil
distribuþie;
 sunt eliminate inconvenientele de
Celula de combustibil este un
 impact negativ asupra sistemului
transport ºi stocare provocate de uti- mecanism electrochimic ce combinã
hidrogenul ºi oxigenul pentru a produce ecologic. Dintre þãrile europene, pe primul
lizarea combustibililor clasici; loc se aflã Danemarca, care – cu cei
 în anotimpul cãlduros pot fi uti- electricitate, generând în acelaºi timp
cãldurã ºi apã. 3.000 MW produºi – îºi asigurã 20% din
lizate aceleaºi instalaþii pentru rãcire, necesarul naþional.
printr-o simplã inversare a ciclului. Avantaje:
Dezavantaje:  nivel de poluare redus; e. Energia solarã
 preþul de cost ridicat;  hidrogenul necesar procesului poate Este o sursã uriaºã, nepoluantã ºi
 dificultatea utilizãrii în cazul pom- fi luat din orice combustibil, de la gaz natu- relativ simplu de captat.
pelor termice care folosesc apa sau solul ral la metanol, iar oxigenul din aer; Sunt trei tipuri de aplicaþii principale:
ca sursã de cãldurã în locaþii unde, din  cost redus de servisare;  generatoarele solare;
lipsa spaþiului, nu se pot executa foraje  este consideratã tehnologia viito-  panourile solare;
pentru amplasarea tubulaturii. rului prin multiple aplicaþii pe care le are  panourile fotovoltaice.

86  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


GENERATOARELE SOLARE  Principiul constã în producerea cât ºi pentru plata energiei furnizatã în
Principiul constã în concentrarea curentului electric prin incidenþa luminii sistemele de distribuþie. În prezent, cele
energiei solare prin utilizarea sistemelor solare pe un strat semiconductor. mai multe utilizãri sunt legate de asigu-
de oglinzi. În Europa, un exemplu  Treptat, utilizarea unor materiale rarea energiei pentru:
elocvent îl constituie cuptorul de la semiconductoare superioare a determi-  aplicaþii domestice;
Odeillo (Franþa), compus dintr-o serie de nat o creºtere a eficienþei panourilor foto-  locaþii izolate, la care reþeaua de distri-
oglinzi plate (heliostate) care alcãtuiesc voltaice de la 15,8%, pragul stabilit în buþie electricã nu are acces;
o arie de 2.800 mp, putându-se roti dupã 1992 prin folosirea semiconductoarelor  sisteme de pompare din agriculturã;
Soare. Lumina este reflectatã spre o pe bazã de siliciu, la 16,4%, în anii 2000,  reclame luminoase în locuri izolate;
oglindã parabolicã cu o suprafaþã totalã prin folosirea semiconductoarelor de tip  sateliþi spaþiali;
de 2000 mp. În focarul acestei oglinzi se etilen-vinil-acetat.  dispozitive electronice de uz general
 În ultimii ani, s-a trecut la utilizarea
aflã montat cuptorul unde se ating tem- (calculatoare, ceasuri etc.);
semiconductoarelor în straturi subþiri, Se folosesc în principal sisteme din
peraturi de 3.800 grade Celsius. Aburul bazate pe Cadmiu ºi Teluriu (CaTe), care,
produs antreneazã o turbinã genera- în combinaþie cu concentratoarele de panouri de acoperiº ºi faþadã ºi unitãþi
toare de energie electricã într-un interval luminã, au permis un randament de 21,5%. fotovoltaice de generare a energiei elec-
de cca 1.200 ore anual.  Fiabilitatea a crescut treptat, ajun- trice conectate la sistemul de electricitate.
Avantaje: gându-se la o duratã de viaþã de 20-25  Pãrerile unanime converg în a
 energie complet nepoluantã; de ani. susþine cã dezvoltarea în urmãtorii ani a
 resursa nelimitatã.  Germania continuã sã fie liderul sistemelor fotovoltaice depinde, în prin-
mondial pe piaþa panourilor fotovoltaice, cipal, de decizia politicã.
PANOURILE SOLARE cu mult înaintea Japoniei ºi Statelor  Se face referire directã la capaci-
 Creºterea continuã a preþului Unite, cu o putere instalatã în cursul tatea guvernelor de a continua politica
energiei, asociatã cu sistemele de sub- anului 2005 de 603 MW. În prezent de platã pentru energia produsã de un
venþionare susþinute de majoritatea Germania cu 1537 MW deþine 85,5% din astfel de sistem ºi introdusã în sistemul
guvernelor europene, a dus la creºterea totalul energiei fotovoltaice instalate în de distribuþie ºi, evident, acordarea unor
semnificativã a sectorului solar. În 2005, Uniunea Europeanã. subvenþii substanþiale pentru investiþiile
piaþa europeanã a depãºit suprafaþa de  Un exemplu pozitiv îl reprezintã în acest domeniu.
2 milioane mp panouri solare instalate. Spania, care a ajuns la 51,8 MW instalaþi  Se estimeazã cã puterea instalatã
 La latitudinea þãrii noastre, în
ºi cu obiectivul de a ajunge la 400 MW în va ajunge în anul 2010 la 6.000 MW în
2010. În Sevilia a fost inauguratã prima Europa.
perioada aprilie-septembrie întregul staþie de concentrare a puterii solare din
necesar pentru apã caldã de consum Europa. Finanþatã parþial cu fonduri
poate fi acoperit din energia solarã, iar la CONCLUZII
europene, instalaþia produce 23 GWh de Folosirea mixtã a panourilor solare ºi
nivelul întregului an energia solarã poate electricitate pe an, suficient pentru a satis-
acoperi 60–65% din acest necesar. a panourilor fotovoltaice reprezintã,
face necesarul unei populaþii de 10.000 probabil, cea mai economicã soluþie
Se realizeazã astfel o importantã de locuitori. Costul utilizãrii panourilor
economie de combustibil, o reducere a pentru asigurarea energiei electrice ºi
fotovoltaice este de aproximativ 45 cenþi
cheltuielilor ºi o diminuare a emisiilor /kWh. Considerând costul unui kWh con- termice pentru diverse aplicaþii.
poluante. venþional de 9,5 cenþi (USA) sau cu 18 cenþi O parte din energia electricã produsã
(UE), utilizarea panourilor fotovoltaice de panou poate fi consumatã chiar de
PANOURILE FOTOVOLTAICE pare neeconomicã. Cu toate acestea, pompa de circulaþie a sistemului ºi de
 Utilizarea panourilor fotovoltaice atât în USA, cât ºi în Uniunea Euro- pompa solarã. Se pune problema ce se
pentru producerea de energie electricã a peanã, se acordã subvenþii substanþiale întâmplã cu surplusul de electricitate
luat în ultimii ani o amploare excepþionalã. atât pentru achiziþionarea sistemelor, care se poate produce în timpul zilei ºi
nu se consumã. Rãspunsul ar trebui sã-l
dea guvernul prin programe de sub-
venþionare a kW produs cu un astfel de
sistem ºi chiar prin preluarea contra cost
a excesului de electricitate în sistemul
naþional.
 Integrarea panourilor fotovoltaice,
împreunã cu panourile solare ºi cen-
tralele termice în condensare în sisteme
complexe de încãlzire reprezintã soluþia
cea mai avantajoasã, din punct de
vedere practic ºi economic pentru urmã-
torii ani.
 Urmãtoarea schemã (fig. 1) ilustreazã
un astfel de sistem complex. Acest sistem
conduce la reducerea cu aproximativ
40–45% a costurilor energetice ºi reduce-
rea corespunzãtoare a emisiilor poluante.
 Considerãm foarte important ca
Guvernul României sã se ralieze politicii
celorlalte state ale Uniunii Europene, care,
prin programe de subvenþionare, încu-
rajeazã utilizarea pe scarã din ce în ce
mai largã a folosirii energiei provenite
Fig. 1 din surse regenerabile. 

SC CELSIUS 2000 SRL – unic producãtor al sistemelor de încãlzire KESTON


ªos. Pipera-Tunari nr. 2, Voluntari, Ilfov, 077190
Tel.: 021 242 02 82 Fax: 021 242 02 82
www.keston.com.ro keston@celsius2000.com

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2007 87


Încãlzirea halelor industriale
SOLUÞII EFICIENTE
SYSTEMA ROMÂNIA propune soluþii tehnice ºi echipamente pentru încãlzirea eficientã a spaþiilor
industriale în condiþiile realizarii unor economii importante de energie (de pânã la 65%).
Încãlzirea încãperilor industriale (ºi, în general, a încãperilor cu volum mare) pune, de regulã, probleme
dificile din cauza diversitãþii tipurilor de clãdiri întâlnite, a varietãþii activitãþilor desfãºurate ºi a necesitãþii
alegerii celui mai economic sistem, atât din punctul de vedere al investiþiei, cât ºi al exploatãrii.
Ameliorarea condiþiilor de lucru este sistematic cãutatã ºi în industrie ca, de altfel, în toate sectoarele
de activitate, necesitatea asigurãrii unui confort termic fiind cerinþa care trebuie sã satisfacã parametrii
necesari în incintele de volum mare ºi, de asemenea, sã contribuie la reabilitarea termicã a construcþiilor,
precum ºi la economisirea energiei termice.
Majoritatea halelor de tip industrial sunt clãdiri cu înãlþimi mari, de peste 5 m, ajungând chiar pânã la 30 m.
Exceptându-le pe cele nou-construite, acestea sunt caracterizate printr-o izolaþie redusã, uneori
inexistentã. Consumul specific de energie termicã al acestor clãdiri se situeazã la niveluri ridicate, care se
repercuteazã asupra preþurilor de producþie ºi conduc, de multe ori, la imposibilitatea plãþii facturilor
sau la întreruperea activitãþii pe timpul sezonului de iarnã.

În acest numãr al revistei, vã de a genera cãldura obþinutã de la Tuburi radiante modulare INFRA
aducem în atenþie gama de sisteme arzãtor ºi de a realiza, prin inter- Sistemul de încãlzire prin radiaþie
moderne de încãlzire prin radiaþie, mediul unui ventilator, circuitul INFRA este cea mai adecvatã
care înseamnã, pe lângã eficienþã, ºi continuu al fluidului caloportor. soluþie de încãlzire zonalã. Echipa-
economii energetice importante, Circuitul se realizeazã în interiorul mentele pot fi utilizate în spaþii cu
între 30% ºi 65%, în funcþie de tipul unei tubulaturi radiante etanºe,
înãlþimi cuprinse între 5 ºi 20 de metri ºi
halei, gradul de izolare, procesul aflatã în depresiune în raport cu
chiar mai mult în condiþii speciale.
tehnologic desfãºurat etc. mediul încãlzit. Temperatura supra-
feþei exterioare a tubulaturii radiante Concentreazã fluxul de cãldurã în
Sistemele de încãlzire prin radi-
este variabilã ºi, dupã cerinþe, se zona de lucru ºi, în acelaºi timp, limi-
aþie pot fi utilizate pentru: hale indus-
triale, depozite, service-uri auto, sãli poate situa în intervalul 120 0C – 290 0C. teazã ºi stratificarea aerului între
Marele avantaj al unui asemenea pardosealã ºi planºeu.
de sport, spaþii cu înãlþimi mari,
sistem de încãlzire este acela cã se
show-room-uri, pavilioane expozi-
recirculã în proporþie de 80%
þionale, sere de flori ºi legume,
gazele rezultate în urma proce-
crescãtorii de animale, cuptoare cu
sului de ardere.
temperaturã strict controlatã etc.
Tubulaturã radiantã OHA
Sistemul de încãlzire prin radiaþie
OHA este o soluþie excelentã pentru
încãlzirea spaþiilor industriale ºi, în
general, a spaþiilor cu înãlþimi medii Datoritã faptului cã încãlzirea se
ºi mari. Flexibilitatea sistemului con- face prin radiaþie, nu se produc
stã în adaptarea tubulaturii radiante la
miºcãri de aer ºi pulberi de praf; se
orice exigenþe privind traseul acesteia
obþine, astfel, un ambient mai curat,
în interiorul clãdirilor încãlzite. În Deoarece grupul de combustie
funcþie de necesarul de cãldurã ºi fãrã curenþi de aer.
este amplasat în exteriorul con-
înãlþimea clãdirii, tubulatura radiantã strucþiei, sistemul poate fi utilizat ºi INFRA este un sistem foarte eco-
poate avea o configuraþie monotubu- în situaþia în care nu existã nomic, care încãlzeºte rapid supra-
larã sau bitubularã. suprafaþã vitratã corespunzã- feþele aflate sub conul de radiaþie,
Grupul de combustie care se toare, conform normativelor în suprafeþe ce devin la rândul lor emi-
plaseazã în exteriorul clãdirii are rolul vigoare. tori de cãldurã.

88  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Randamentele de combustie sunt Cuptoare industriale INFRA BAF
mari: peste 95%. Tuburile radiante INFRA pot avea
Toate acestea, coroborate cu un diverse utilizãrii, astfel încât sã poatã
regim de funcþionare termostatat, fi aplicate pentru:
conduc la economii de energie de  uscarea diverselor materiale:

30%–65% faþã de sistemele clasice. piese metalice, plastice, produse


Cu tuburile radiante INFRA se agricole, forme ºi miezuri de turnãto-
pot obþine zone de temperaturi final, unic pentru toate modulele rie, marmurã;
diferite în aceeaºi incintã. instalate. Acest sistem poate fi
Circuitul gazelor de ardere este desfãºurat pe lungimi de 12, 18, 24
în depresiune în raport cu mediul metri lungime;
ambiant, iar camera de ardere  INFRA BAF USV: module radi-
etanºã, ceea ce conferã o siguranþã ante în formã de „U”, racordate la un
deosebitã în exploatare. canal colectiv pentru gazele de
Module radiante INFRA BAF ardere, cu exhaustor final, unic pen-
Reprezintã o soluþie perfectã tru toate modulele instalate;  încãlzirea diverselor tipuri de
pentru încãlzirea serelor ºi a fer-  INFRA BAF MC: module lichide cu schimbãtoare de cãldurã
melor de animale. etanºe cu lungimi diferite ºi numãr imersate, nisipul pentru turnãtorii ºi
Existã mai multe variante sub variabil de arzãtoare BAF 28/45 kW; alte substanþe granulate, diverse
care se pot realiza acestea, ºi în funcþie de aplicaþie acestea sunt materiale în vederea vopsirii etc.
anume: destinate serelor ºi fermelor zooteh- SYSTEMA ROMÂNIA vã stã la
 INFRA BAF MSV: module radi- nice, cu înãlþimi reduse. Modulele au dispoziþie cu orice informaþie din
ante legate la un canal colectiv pentru un sistem de liftare special gândit domeniu, consultanþã, studii de
gaze de ardere cu exhaustor pentru aceste aplicaþii. fezabilitate. 
LebensWert Bauen

Coºuri de fum
pentru clãdiri etajate
drd. ing. Laszlo SCHRECK

Evoluþia sistemelor de încãlzire în direcþia optimizãrii consumului de combustibili a avut drept


consecinþã ridicarea gradului de confort termic în construcþii, concomitent cu reducerea cheltuielilor
efectuate în acest scop. În cazul clãdirilor etajate pentru locuinþe sau cu alte destinaþii, existã mai multe
posibilitãþi în ceea ce priveºte soluþia de încãlzire ºi preparare a apei calde menajere. Din mai multe
considerente, investitorii sau proiectanþii de specialitate adoptã, frecvent, soluþia centralelor termice de
apartament cu tiraj forþat, denumite „turbo“ în limbaj popular.
Coºul de fum este o componentã importantã a unei instalaþii de încãlzire, având rolul de a evacua,
deasupra nivelului acoperiºurilor, fumul ºi gazele de ardere, care, prin conþinutul lor de substanþe nocive,
reprezintã un pericol pentru sãnãtatea oamenilor ºi mediul înconjurãtor. Pe plan european, preocupãrile
legate de evacuarea gazelor arse provenite din diferite tipuri de surse de cãldurã constau în creºterea
exigenþei privind siguranþa în exploatare, prin îndeplinirea cerinþelor de rezistenþã la foc, agresivitate
chimicã, umiditate ºi etanºeitate. Stau dovadã în acest sens cele peste 20 de standarde europene de
specialitate din domeniu, adoptate pânã în prezent ºi în România.

Fiind în pas cu evoluþia tehnicii de încãlzire, firma aer de ardere, ºi funcþioneazã dupã principiul schimbã-
Schiedel, cu o experienþã de peste 60 de ani în dome- torului de cãldurã în contracurent. Aerul necesar com-
niul coºurilor de fum, ºi-a adaptat continuu paleta de bustiei se preîncãlzeºte odatã cu parcurgerea de sus în
produse la cerinþele pieþei. Astfel, a fost conceput ºi jos a distanþei de la nivelul admisiei din placa de
realizat, pentru a soluþiona problema colectãrii ºi eva- acoperire pânã la consumator, îmbunãtãþindu-se astfel
cuãrii gazelor de ardere în cazul blocurilor de locuinþe, randamentul surselor de cãldurã cu 3 pânã la 7%.
un sistem de coº de fum colector, denumit Quadro. Schiedel Quadro este un sistem de coº de fum în
Ca urmare a soluþiei constructive adoptate, acest tip de douã straturi, realizat din elemente prefabricate cu pre-
coº cu aspiraþie perife- cizie dimensionalã ridicatã. În componenþa sistemului
ricã de aer permite intrã tubulatura de ºamotã de înaltã calitate – canalul
racordarea mai multor propriu-zis de fum, cu diametrele cuprinse între 14 ºi
centrale termice cu tiraj 30 cm – caracterizatã prin rezistenþã la temperaturi ridi-
forþat, situate la acelaºi cate ºi ºocuri termice, rezistenþã la coroziune chimicã,
nivel sau la etaje diferite, etanºeitate la gazele arse ºi la difuzia vaporilor de apã.
asigurând ºi alimentarea
Mantaua prefabricatã, turnatã din beton uºor, include un
cu aer de combustie din
gol central de formã rectangularã, în care se introduc
exterior. Sistemul de
tuburile, centrarea acestora realizându-se cu ajutorul unor
evacuare dispune de
inele distanþier. Interspaþiul dintre cele douã componente
douã canale coaxiale
de bazã formeazã canalul de admisie a aerului de com-
distincte, de fum ºi de
bustie. Accesoriile sistemului sunt de importanþã majorã
pentru funcþionarea ireproºabilã a acestui tip de coº de
fum. Folosind piesa specialã de racordare, se asigurã
separarea completã, etanºã la nivelul racordãrii la cen-
trala termicã a celor douã canale funcþionale, cel de
evacuare a gazelor de ardere ºi cel de admisie a
aerului de combustie. Capul de coº estetic, prevãzut cu
prizã de aer, preîntâmpinã influenþarea reciprocã a pro-
Schiedel Quadro cesului de evacuare a reziduurilor de ardere cu cel al
Cap de coº Schiedel Quadro (soluþie constructivã) admisiei de aer.

90  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Din punct de vedere conceptual ºi sub aspectul mate-
rialelor utilizate, sistemul de coº de fum descris repre-
zintã un nivel ridicat de performanþã, oferind multiple
avantaje:
 siguranþa locatarilor, a utilizatorilor clãdirilor etajate,
prin evacuarea gazelor de ardere nocive deasupra nive-
lului acoperiºurilor construcþiilor;
 creºterea randamentului centralelor termice prin
preîncãlzirea aerului necesar arderilor;
 soluþie tehnicã compactã, cu posibilitatea racordãrii
mai multor cazane „turbo“ la un singur coº (ex.: dimensiu-
nile exterioare ale coºului la care se pot racorda 10 cen-
trale termice sunt de numai 55 x 55 cm);
 preþ de cost scãzut/beneficiar pentru evacuarea
gazelor arse, prin împãrþirea cheltuielilor la mai mulþi
utilizatori;
 asigurarea unui aspect arhitectural al clãdirilor la
nivelul cerinþelor actuale;
 adaptabilitatea soluþiei de evacuare atât în cazul
clãdirilor existente, cât ºi în cazul construcþiilor etajate noi,
prin posibilitatea amplasãrii coºului în interiorul sau la
exteriorul acestora;
 timp de execuþie (montaj) redus, datoritã ele-
mentelor componente prefabricate modulate;
 durabilitate ridicatã, fãrã reparaþii sau intervenþii ulte-
rioare costisitoare, firma Schiedel acordând o garanþie de
30 de ani pentru materiale.
Prin prevederea unor insta-
laþii de încãlzire, compuse din
centrale termice de aparta-
ment cu tiraj forþat ºi coºuri de
fum Schiedel Quadro, factorii
de decizie vor oferi beneficia-
rilor construcþiilor etajate o
soluþie completã, performantã SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL
de încãlzire, vor contribui la 507020 – Str. Fabricii FN, Bod Colonie, jud. Braºov
tel./fax: 0268-283.561
siguranþa utilizatorilor ºi la e-mail: technik@schiedel.ro
web: www.schiedel.ro
Clãdire prevãzutã cu coº interior realizarea unor faþade estetice
Lista distribuitorilor autorizaþi Schiedel
tip Schiedel Quadro de clãdiri.  Bucureºti Fedo SRL 021 – 314.80.22
Miv SRL 021 – 242.82.77
Tavicom SRL 021 – 318.74.30
Alba Iulia Vimed SRL 0258 – 817.988
Arad Bodimar SRL 0257 – 270.078
Bacãu Dedeman SRL 0234 – 513.330
Estbau SRL 0334 – 401.938
Bistriþa Stilex Prima SRL 0263 – 231.453
Botoºani Totex SRL 0231 – 533.777
Braºov Analit SRL 0268 – 335.771
Buºteni Dystom SRL 0244 – 321.772
Buzãu Constam SRL 0238 – 722.230
Cluj-Napoca Credo Group SRL 0264 – 598.963
DVI Construct SRL 0723 – 612.087
Constanþa Narcom SRL 0241 – 691.092
Refrom Nav 0241 – 510.231
Craiova Sarcon SRL 0251 – 434.341
Focºani Hard Industry SRL 0237 – 230.440
Iaºi Status SRL 0232 – 210.843
Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266 – 311.057
Oradea GSV Exim SRL 0259 – 410.885
Piteºti Alvvimar SRL 0248 – 286.947
Ploieºti Concret C-þii SRL 0244 – 515.867
Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250 – 714.638
Satu Mare Armand SRL 0261 – 758.211
Sibiu Unimat SRL 0269 – 560.216
Ambient SRL 0269 – 229.630
Sinaia Intermont SRL 0244 – 313.700
Slatina Confort 2000 SRL 0249 – 411.564
Suceava Dedeman SRL 0230 – 206.341
Lider SRL 0230 – 526.534
Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345 – 401.050
Evacuare gaze arse prin peretele exterior Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265 – 261.941
Timiºoara Egeria Sistem SRL 0256 – 286.004
Tulcea Total Ambiant SRL 0240 – 534.754
Colaborare internaþionalã
Apropierea de finalul anului 2007 gãseºte ARACO în plinã activitate de contacte internaþionale, menite
sã fie valorificate în interesul constructorilor români.
Ele au loc sub formã de vizite, simpozioane, schimburi de experienþã etc., momente în care se cautã
soluþii viabile pentru evoluþia pozitivã a fenomenului investiþional în România.
Într-un asemenea spirit, s-au desfãºurat ºi recentele întâlniri dintre reprezentanþii ARACO ºi specialiºti
ºi personalitãþi din domeniul construcþiilor din douã þãri europene: Germania ºi Belgia.

ÎNTÂLNIRE ARACO – PATRONATUL CONSTRUCTORILOR În cadrul seminarului, domnul Gabriel Delporte,


DIN GERMANIA secretar general al Confederaþiei Constructorilor din
Vizita în România a delegaþiei Patronatului german al Belgia, a susþinut o prezentare a sectorului de construcþii
constructorilor – condusã de directorul general Michael din Belgia, precum ºi a activitãþii Confederaþiei
Knipper – a prilejuit un schimb de informaþii cu partea Patronale din þara sa, subliniind importanþa activitãþii
românã privind domeniile de activitate ale firmelor din patronale ºi avantajele pe plan naþional, dar ºi
cele douã delegaþii ºi intenþia de a colabora pe piaþa internaþional, ale afilierii constructorilor la acest tip de
româneascã, pe cea germanã ºi pe terþe pieþe.
organizaþie.
O componentã importantã a vizitei delegaþiei ger-
Domnul Delporte a arãtat necesitatea formãrii perma-
mane a constituit-o proiectul sistemului de formare profe-
nente a angajaþilor întreprinderilor de construcþii, rolul
sionalã din Thuringen, care, împreunã cu ARACO în
parteneriat cu Casa de Meserii a Constructorilor, deosebit al parteneriatului public-privat pentru formarea
intenþioneazã sã înfiinþeze, în judeþul Alba, un Centru profesionalã.
de pregãtire profesionalã pentru forþa de muncã din De asemenea, a insistat asupra necesitãþii dezvoltãrii
construcþii. de parteneriate între antreprenori, în scopul accederii la
Dupã încheierea discuþiilor, s-a vizitat ºantierul lucrãri importante finanþate din fonduri europene.
ASMITA pentru construcþia unui ansamblu rezidenþial. A mai fost menþionatã în prezentare importanþa
Întâlnirile dintre reprezentanþii celor douã patronate respectãrii reglementãrii europene în domeniul pre-
pot fi considerate ca deosebit de reuºite atât în ceea ce venirii, securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã, precum ºi nece-
priveºte conþinutul schimbului de informaþii, cât ºi pentru sitatea informãrii de cãtre organizaþia profesionalã a
un început de colaborãri mai extinse în perioada urmã- tuturor antreprenorilor în legãturã cu aceastã temã.
toare, care sã le consolideze parteneriatul în plan local ºi Celãlalt invitat belgian, dl Jean Marie Standaert –
comunitar. expert ILO (Organizaþia Internaþionalã a Muncii), a
În acest sens, în luna februarie 2008 se va organiza prezentat rolul ºi modul de funcþionare a instituþiilor
la Berlin o conferinþã pe tema „Pieþelor de construcþii din Uniunii Europene, precum ºi unele consideraþii asupra
România ºi Bulgaria în perioada de post-aderare“, la miºcãrii patronale din România ºi a legãturii acesteia cu
care preºedintele ARACO, dl Laurenþiu Plosceanu, este instituþiile menþionate.
invitat sã susþinã intervenþii în cadrul programului. De asemenea, a subliniat importanþa miºcãrii
Membrii ARACO sunt ºi ei invitaþi sã participe cu atât mai patronale la nivel european ca mijloc de luptã împotriva
mult cu cât acþiunea are loc în timpul desfãºurãrii
concurenþei neloiale ºi ca posibilitate de a influenþa
Târgului BAUTEC de la Berlin.
politicile economice.
În cadrul aceleiaºi reuniuni, doamna Elisabeta Mitroi –
SEMINAR ROMÂNO-BELGIAN
În organizarea ARACO ºi a Casei de Meserii a directorul general al Casei de Meserii a Constructorilor
Constructorilor, s-a desfãºurat seminarul cu tema: – a prezentat oportunitãþile oferite de programele
„Promovarea activitãþilor patronale din sectorul con- desfãºurate de aceastã instituþie în dezvoltarea compe-
strucþiilor în perioada de post-aderare la Uniunea tenþelor de conducere, dar ºi în elaborarea standardelor
Europeanã“. ocupaþionale pentru diverse meserii din sectorul de
Au participat firme de construcþii membre ARACO, construcþii. De asemenea, s-a menþionat posibilitatea de
reprezentanþi ai Casei Sociale a Constructorilor ºi ai a fi organizate cursuri speciale cerute de companiile de
Casei de Meserii a Constructorilor, precum ºi din partea construcþii pe tema procedurilor de contractare FIDIC ºi
Inspectoratului de Stat în Construcþii ºi AFER. a securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã. 

92  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


TERMOCLIMA

Sisteme de încãlzire prin radiaþie – CARLIEUKLIMA


SC TERMOCLIMA SRL, importator unic al sistemelor de EUTERM poate funcþiona împreunã cu orice sistem energetic
încãlzire prin radiaþie marca CARLIEUKLIMA, vã oferã cele primar. Este ideal pentru încãlzirea spaþiilor mici, a localurilor,
mai bune soluþii în domeniul încãlzirii, utilizând produse de cea a spaþiilor ambientale de dimensiuni medii ºi mari, ideal pentru
mai înaltã calitate ºi la standarde europene. Prin calitatea spaþii cu risc la incendiu. Principalul avantaj este producerea
superioarã oferitã de noi, confortul dumneavoastrã este încãlzirii în mod uniform nu stratificat, fãrã nicio miºcare a
asigurat. aerului.
EUCERK este un sistem de încãlzire cu tuburi radiante Bariera de aer EUWIND este instalatã în interiorul sau exteriorul
care foloseºte gazul metan sau motorina, fiind în special desti- clãdirilor, sau de ambele pãrþi ale uºilor, acþionând ca un scut.
nat încãlzirii spaþiilor de dimensiuni medii ºi industriale. Este Coloana de ventilaþie include:
proiectat pentru realizarea cerinþelor speciale, siguranþã ºi uni-  o admisie de aer protejatã de contaminarea exterioarã;
formitate a temperaturii, precum ºi pentru reducerea emisiilor  un modul superior pentru diminuarea poluãrii fonice;
nocive în atmosferã.  un modul inferior pentru diminuarea poluãrii fonice;
Tubulaturile sunt încãlzite pânã la o temperaturã ridicatã,  o articulaþie metalicã;
cuprinsã între 150 0C ºi 250 0C, încãlzind apoi încãperea prin  un canal subteran cu unghiular.
radiaþie fãrã a provoca miºcãri ale aerului. Ventilatorul extrage aerul din apropierea tavanului ºi îl
Elementele radiante ale sistemului EURAD sunt con- împinge prin modulul de diminuare a zgomotului apoi în canalul
fecþionate din oþel tratat special pentru a rezista la temperaturi de distribuþie cu o vitezã considerabilã. Jetul de aer despicã
foarte ridicate ºi la coroziune. straturile de aer rece de la nivelul solului ºi îl eliminã în exterior.
Tratamentul special la care au fost supuse tuburile radi- Bariera de aer EUWIND este un avantaj de maximã eficienþã la
ante asigurã o emisie lungã ºi de duratã, cu performanþe de cel nivelul solului, unde acþiunea aerului rece este mult mai mare.
mai înalt nivel. Parabolele reflectoare ale sistemului EURAD Distribuitor exclusiv în România: SC TERMOCLIMA SRL
sunt din aluminiu, puternic reflectorizante. Str. Martir Silviu Motohon 34, 300265, Timiºoara,
EUTERM este un sistem de încãlzire constituit din panouri Te l . : 0 2 5 6 / 2 5 0 . 2 5 0 - 1 , F a x : 0 2 5 6 / 2 5 0 . 2 5 5 , E - m a i l :
radiante cu funcþionare pe apã caldã, apã supraîncãlzitã sau vapori. info@termoclima.ro 
Amenajare de sediu
pentru instanþe judecãtoreºti – Tribunalul Bucureºti
ANTREPRENOR: ROTARY CONSTRUCÞII SRL, Bucureºti
BENEFICIAR: TRIBUNALUL BUCUREªTI
PROIECTANT: METROUL SA, Bucureºti
SUBANTREPRENORI: UTI INSTAL CONSTRUCT SA, ARCOM IAEC SA, SCCCA TEHNOREX SRL, TITAN MAR SA

CARACTERISTICI TEHNICE arhivele curente ºi birourile pentru


ªI FUNCÞIONALE relaþii cu publicul.
 Amenajarea sediului pentru  Etajele 1 ºi 2 sunt ocupate
instanþe judecãtoreºti în imobilul din exclusiv cu sãlile de judecatã, etajul 3
Bd. Unirii nr.37 – fost magazin Junior este rezervat birourilor personalului
– a presupus o activitate complexã, de conducere, iar etajele 4 ºi 5 gãz-
întrucât clãdirea nu respecta cerin- duiesc personalul ce deserveºte
þele Normativului P100-92 privind instituþia. Tot la etajele 4 ºi 5 este
siguranþa în exploatare. situatã o salã multifuncþionalã.
 Clãdirea are suprafaþa desfã-
 Lucrãrile de finisaje ºi mate-
ºuratã de 27.585 mp, cu regim de rialele folosite au avut în vedere
înãlþime S+P+5E.
realizarea unei clãdiri funcþionale
 Mãrirea gradului de siguranþã
conform destinaþiei ºi, în acelaºi timp,
s-a realizat prin consolidarea ele-
moderne.
mentelor verticale, stâlpi, diafragme
 Faþada veche a fost demolatã
ºi prin crearea de elemente verticale
în întregime; noua soluþie realizatã
noi, care sã reziste forþelor ce apar
îmbinã zonele placate cu piatrã
în timpul cutremurelor. De aseme-
nea, clãdirea a fost reabilitatã termic. naturalã cu zone placate cu alu-
 Lucrãrile de consolidare au
cobond sau pereþi cortinã.
 Lucrãrile de instalaþii de toate
constat în cãmãºuirea fundaþiilor ºi a
stâlpilor, de la subsol pânã la etajul 5, specialitãþile au reprezentat un
în realizarea de diafragme noi ºi volum însemnat ºi complex.
completarea unor goluri în planºeele  La exteriorul imobilului au fost

existente. executate lucrãri de sistematizare a


 Subsolurile gãzduiesc arhivele terenului, parcãri auto, alei pietonale
vechi, cazarea unitãþii de jandarmi, ºi s-a realizat iluminatul întregii zone.
spaþiu pentru arest, birouri adminis-  Prin eforturile comune ale
trative, spaþii tehnice ºi garaje. tuturor participanþilor la realizarea
 Parterul asigurã accesul în acestei lucrãri, s-a executat o
clãdire al publicului ºi personalului construcþie trainicã, modernã ºi
propriu. Aici sunt registraturile, funcþionalã. 

94  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Peste 13 ani de prezenþã pe piaþa construcþiilor din România

...vã oferã
TEHNOLOGII ªI UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII
Porsche Vest II – instalaþii interioare ºi exterioare
ANTREPRENOR: IMSAT MUNTENIA SA, Bucureºti
BENEFICIAR: PORSCHE ROMÂNIA SRL
PROIECTANT: ARCHITECT SERVICE SRL
SUBANTREPRENOR: ASA HOLDING SA

CARACTERISTICI TEHNICE Geotermice obþin cifre de eficienþã


ªI FUNCÞIONALE cu valori peste cifra 3 iarna ºi peste
 Au fost realizate instalaþiile
cifra 4 vara, ceea ce înseamnã cã
interioare ºi exterioare de alimentare iarna pot produce cu peste 300%
cu apã ºi canalizare, instalaþiile elec-
mai multã energie termicã utilã decât
trice de iluminat ºi forþã, instalaþiile
de curenþi slabi cu componente tip energia termicã consumatã, întrucât
pentru clãdiri inteligente (sistem de 2/3 provine „gratis“ din Pãmânt.
detecþie ºi alarmare efracþie, incendiu,  Pentru toate tipurile de instalaþii

reþea voce-date) ºi HVAC cu sursã au fost folosite materiale ºi echipa-


termicã Pãmântul. mente performante, de foarte bunã
 Sistemul HVAC utilizeazã calitate.
tehnologiile de climatizare a spaþiilor  Capacitatea termicã instalatã
compuse din Pompe Geotermice ºi în schimbãtorul de cãldurã cu
circuite închise de schimb de cãl-
Pãmântul, stabilitã la 475 KW, con-
durã cu Pãmântul, în care forajele
stituie aplicaþia cu puterea termicã
de apã de alimentare ºi rezervoarele
de apã de incendiu joacã rolul sursei cea mai ridicatã realizatã pânã acum
de energie termicã pentru aceste în România, ceea ce face din obiec-
incinte. tivul Showroom ºi service auto
 Pompele Geotermice sunt Audi ºi Seat – Porsche Vest II
cicluri frigorifice evoluate ce permit Bucureºti cel mai important exem-
utilizarea APEI ca sursã caldã iarna plu de aplicare industrialã a sis-
ºi ca sursã rece vara, pentru trans- temelor neconvenþionale de energie
ferul de energie cãtre, sau respectiv din Europa de Sud-Est.
dinspre clãdiri unde microclimatul
 Societatea IMSAT Muntenia SA
este controlat prin parametrii princi-
pali de stare: temperatura interioarã a realizat cu competenþã ºi profe-
ºi umiditatea. sionalism o lucrare de referinþã,
 Datoritã folosirii eficiente a utilizând o soluþie tehnologicã alter-
energiei electrice necesare funcþionãrii nativã care conduce la economii
compresoarelor frigorifice, Pompele importante de resurse materiale. 

100  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Efectul prafurilor ºi nisipurilor cuarþoase asupra
caracteristicilor fizico-mecanice ale betoanelor
prof. univ. dr. ing. Cornelia MÃGUREANU – Universitatea Tehnicã Cluj-Napoca
În ideea realizãrii unor betoane ecologice de performanþã utilizând dozaje reduse de lianþi ºi folosind prafuri
ºi nispuri cuarþoase, dar ºi reziduuri de tipul cenuºilor zburãtoare sau al prafului de silice, s-a iniþiat un program
de cercetare ce urmeazã sã stabileascã compoziþiile ºi caracteristicile fizico-mecanice de scurtã ºi lungã duratã
ºi de durabilitate ale unor astfel de betoane.

PROGRAMUL EXPERIMENTAL termocentralã C+ PS + CZ = 408 + 53 compoziþia A3, respectiv 7, 28 ºi 56 zile


Programul experimental a investi- + 80 = 541 kg/mc. Ca parte finã de pentru compoziþia A5.
gat, într-o primã etapã, stabilirea a agregat, s-a folosit doar nisipul Rezistenþa la compresiune
douã compoziþii de betoane A3, cuarþos de granulaþie 0,0 - 1,2 mm. ºi întindere
respectiv A5, pentru care s-au deter- În cazul compoziþiei A5, liantul s-a Tabelul 2 prezintã rezultatele obþinute
minat urmãtoarele caracteristici: rezis- constituit din ciment ºi praf de silice pentru rezistenþa medie la compre-
tenþa la compresiune, rezistenþa la C + PS = 320 + 57,6 = 377,6 kg/mc. siune (fcm) ºi rezistenþa la întindere
întindere (prin despicare) ºi modulul Partea finã de agregat utilizat a fost prin despicare (fct,sp) precum ºi modu-
de elasticitate. nisipul cuarþos de granulaþie 0,0–1,2 mm
Compoziþiile betoanelor ºi carac- lul de elasticitate Ec.
ºi praful de cuarþ 0,0–0,2 mm. S-a Creºterea rezistenþei la compre-
teristicile în stare proaspãtã sunt renunþat la nisipul de granulaþie
redate în tabelul 1. siune la 28 de zile faþã de cea de la
S-au utilizat agregatele din râul 0,0–4,0 mm. 7 zile a fost de cca 9% în cazul com-
Aghireº. Cimentul este de provenienþã REZULTATE ªI INTERPRETÃRI poziþiei A3 ºi de cca 22% în cazul
Holcim. Adaosurile liante folosite pe Proceduri de testare compoziþiei A5.
lângã ciment au fost praful de cenuºã Pentru determinarea caracteristi- Rezistenþa la întindere prin despi-
de la CET Zalãu ºi praful de silice de cilor fizico-mecanice, s-au utilizat care reprezintã cca 9% din rezistenþa
Tulcea. Superplastifiantul utilizat este cuburi cu latura de 150 mm (rezis- la compresiune.
de tip Mapei. tenþele la compresiune ºi rezistenþa la Clasa de beton rezultatã în cazul
Probele de beton au fost pãstrate întindere prin despicare) ºi prisme de compoziþiei A3 este C40/50, iar în cazul
7 zile în apã, dupã care , pânã la 28 zile 100 x 100 x 300 mm pentru deter- compoziþiei A5 – C45/55.
în condiþii constante de temperaturã ºi minarea modulului de elasticitate. În cazul compoziþiei A5 se poate
umiditate (20 0C ± 2 0C ºi 60 ± 5% Pentru fiecare caracteristicã ºi vârstã constata efectul favorabil al prafului de
umiditate relativã). la încercare, s-au efectuat 12 determinãri. cuarþ asupra rezistenþei betonului.
În cazul compoziþiei A3, pe lângã Rezistenþa la compresiune ºi cea Modulul de elasticitate
ciment s-a utilizat ca liant ºi praful la întindere prin despicare s-au deter- Modulul de elasticitate s-a determi-
de silice ºi cenuºa zburãtoare de minat la 7 ºi respectiv 28 de zile pentru nat la presa digitalã de tip Advantest,
cu viteza de deformare constantã, la
Tabelul 1: Compoziþia betoanelor
vârstele de 7 ºi 28 zile.
Creºterea modulului de elasticitate
de la vârsta de 7 la 28 de zile este de
cca 8% pentru compoziþia A3 ºi de cca
18% pentru compoziþia A5.
CONCLUZII
Prezentul studiu reprezintã doar
începutul unui program amplu de cerce-
tare vizând betoanele ecologice,
respectiv realizarea unor betoane dura-
bile, performante, prin înlocuirea liantu-
lui de tip ciment cu substanþe reziduale
sau ecologice de tip prafuri ºi nisipuri
cuarþoase, praful de cenuºã, praful de
silice etc.
Sunt în curs de desfãºurare cer-
cetãri privind efectul timpului asupra
caractersticilor fizico-mecanice de duratã:
contracþie, curgere lentã, îngheþ-
dezgheþ, permeabilitate ºi aderenþã. 
Tabelul 2: Caracteristici fizico-mecanice

102  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Reconstruirea podului pe DJ 101R
peste pârâul Câmpiniþa
ANTREPRENOR: APASCO SA, Mãneciu
BENEFICIAR: PRIMÃRIA MUNICIPIULUI CÂMPINA
PROIECTANT: SEARCH CORPORATION SA, Bucureºti

CARACTERISTICI TEHNICE aºezatã iniþial pe douã cãrucioare,


ªI FUNCÞIONALE unul fix – amplasat la capãtul unei
 Podul peste pârâul Câmpiniþa, culei ºi celãlalt mobil; translatarea
la Lunca Cornului, pe DJ 101R, a s-a realizat cu un cablu acþionat de
fost grav afectat de inundaþiile din un troliu.
primãvara anului 2005, întrerupând  Calea pe pod este prevãzutã
total traficul rutier între localitãþile cu hidroizolaþie performantã aºezatã
Câmpina, Breaza ºi Comarnic. pe toatã suprafaþa superioarã a
 Noul pod are o singurã platelajului. Trotuarele sunt acope-
deschidere de 40 m, evitându-se rite cu îmbrãcãminte asfalticã ºi sunt
amplasarea pilelor în albia minorã a prevãzute cu borduri înalte ºi para-
pârâului - caracterizatã prin instabili- pete metalice.
tate ºi tendinþã ridicatã de afluire.  Pentru racordarea podului cu
 Culeiele podului sunt de tip rampele, s-au folosit plãci din
masiv, fundate indirect pe câte opt beton armat cu lungimea de 3 m.
piloþi foraþi cu diametrul de 1,08 m. Racordarea podului cu terasa-
Elevaþia culeei are 4,5 m înãlþime, mentele s-a fãcut prin intermediul
iar radierul din capãtul coloanelor sferturilor de con pereate, prevãzute
are grosimea de 1,5 m. cu scãri de acces ºi casiuri pentru
 Suprastructura este alcãtuitã evacuarea apei de pe cale.
dintr-un tablier mixt, cu conlucrare  Firma APASCO, printr-o mobili-
oþel-beton. Tehnologia de execuþie a zare deosebitã, a executat o lucrare
impus ca grinda de tablier sã fie de bunã calitate, într-un timp record. 

106  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


RomNed, dealer autorizat al marcii TesCar
Compania TesCar (Italia) produce utilaje hidra-
ulice pentru forat piloti si CFA (snec continuu).
Asttfel, avem “TES series”, care include: TES 20D
pentru forat gauri de drenaj, ancorari si micropi-
lotti, TES 20B atasabil la excavator, TES 40 compact
sau cu unitate de putere separata si TES 100
foreze e hidraulice.
TesCar a introdus în fabricatie o serie noua:
“CF series”, pentru forat piloti. Modelelle din seria
CF (CF 2,5, CF 2,5A – cu stabilizator dublu, CF 2,5
Compact – cu comanda la distanta, CFF 3, CF 3P –
cu coloana telescopica, CF 3S, CF 3SC – cu stabi-
lizator dublu, CF 4, CF 6, CF 8, CF 100 si CF 12) sunt
proiectate pentru a putea fi transportate cu
usurinta la locul exploatarii, pot inte erveni în arii
de lucru cu acces dificil si spatiu limitat si prezinta
performante tehnice deosebite în raport cu
dimensiunile lor reduse. Pe masinile TesCar CF 3,
se pot de asemenea instala kituri CFA A pentru
adâncimi de maximum 15 m. Masinile sunt
usoare (7-12 tone) putând fi usor transportate si
suunt montate pe sasiu de excavator Eurocomach
sau Hitachi, versatilitatea lor fiind excelenta pen-
tru
u lucrul în conditiile Bucurestiului (de exemplu cladirilor vechi. Masinile TesCar au aceleasi
distanta minima de forare fata de perete este de posibilitati de miiscare ca si Casagrande, dar la
300 0 mm). Masina TesCar CF 2,5 Compact, având o diametre de foraj mai mici. Pentru diametre de
înaltime de lucru de 2,1 m, poate intra într-un pâna la 1,5 m – se follosesc masinile TesCar CF 6 si
parter de bloc pentru refacerea fundatiilor Tescar Cf 10 pe sasiu Hitachi. 

CF 2,5A CF 4 CF 6
Consultanþã juridicã
PROCEDURA SCOATERII UNUI TEREN DIN CIRCUITUL AGRICOL
Regulament din 07/09/2005 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 847 din 19/09/2005
privind conþinutul documentaþiilor referitoare la scoaterea terenurilor din circuitul agricol
avocat Marius Vicenþiu COLTUC

Amplasarea construcþiilor de orice (2) Scoaterea terenurilor din circu- clasa I ºi clasa a II-a de calitate, a celor
fel se face conform prevederilor Legii itul agricol în condiþiile prevãzute de art. amenajate cu lucrãri de îmbunãtãþiri
fondului funciar nr. 18/1991, republi- 92 alin. (1)-(4), (6) ºi (7) ºi ale art. 93- funciare, precum ºi a celor plantate cu
catã, cu modificãrile ºi completãrile 103 din Legea nr. 18/1991, republicatã, vii ºi livezi din extravilan, prin extin-
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, derea intravilanului, se face pe bazã de
ulterioare, pe terenuri situate în intra-
ºi ale prevederilor Legii nr. 50/1991 studii urbanistice (PUG sau PUZ) pro-
vilanul localitãþilor stabilit conform
privind autorizarea executãrii lucrãrilor puse de consiliile locale, cu respectarea
legii; fac excepþie construcþiile pre-
de construcþii, cu modificãrile ºi com- condiþiilor privind conþinutul documen-
vãzute la alin. (2) ºi (3) ale art. 91 din
pletãrile ulterioare, se face astfel: taþiei prevãzute la art. 2 alin. (1); apro-
legea menþionatã, care pot fi a) pânã la suprafaþa de 1 ha, barea se dã prin ordin al directorului
amplasate ºi pe terenuri situate în scoaterea definitivã sau temporarã din executiv al Direcþiei pentru Agriculturã
extravilanul localitãþilor, cu precãdere circuitul agricol a terenurilor agricole ºi Dezvoltare Ruralã, pe baza avizului
pe cele cu folosinþe neagricole sau cu fãrã lucrãri de îmbunãtãþiri funciare, Oficiului de Cadastru ºi Publicitate
folosinþe inferioare ºi slab productive, fãrã plantaþii viti-pomicole ºi de clasa Imobiliarã ºi al Ministerului Agriculturii,
cu respectarea prevederilor art. 92 din III-V de calitate se aprobã prin decizie Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale, dat,
aceeaºi lege. a directorului executiv al Direcþiei pen- dupã caz, prin Direcþia consolidarea
tru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã pe proprietãþii, reforma structurilor de
baza avizului Oficiului de Cadastru ºi exploatare ºi conservarea solurilor
Publicitate Imobiliarã; ºi/sau prin Direcþia generalã imple-
b) pentru suprafeþe de 1-100 ha, mentare politici sectoriale ºi de piaþã,
scoaterea definitivã sau temporarã a cu achitarea taxelor prevãzute de lege.
terenurilor agricole din circuitul agricol (3) Scoaterea terenurilor din cir-
fãrã lucrãri de îmbunãtãþiri funciare, cuitul agricol se face pe baza unei
fãrã plantaþii viti-pomicole ºi de clasa documentaþii întocmite conform preve-
III-V de calitate se aprobã de Minis- derilor prezentului regulament.
terul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii (4) Oficiul de Cadastru ºi Publi-
Rurale, prin decizie a directorului exe- citate Imobiliarã elibereazã avizul în
cutiv al Direcþiei pentru Agriculturã ºi maximum 10 zile lucrãtoare de la pri-
Dezvoltare Ruralã, pe baza avizului mirea documentaþiei complete, iar
Agenþiei Naþionale de Cadastru ºi Publi- Direcþia pentru Agriculturã ºi Dezvoltare
citate Imobiliarã acordat prin Oficiul de Ruralã verificã ºi aprobã documentaþia
Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã; în maximum 10 zile lucrãtoare de la
c) pentru suprafeþele de teren ce primirea avizului; nerespectarea acestor
depãºesc 100 ha, aprobarea de scoatere termene constituie abatere disciplinarã.
din circuitul agricol se dã prin hotãrâre Documentaþia pentru obþinerea apro-
a Guvernului, cu avizul comun al bãrii de scoatere din circuitul agricol a
Ministerului Agriculturii, Pãdurilor ºi terenurilor situate în extravilan cuprinde:
Dezvoltãrii Rurale ºi al Ministerului a) cererea pentru aprobarea scoa-
Administraþiei ºi Internelor. Achitarea terii din circuitul agricol, din partea
taxelor aferente fondului de ameliorare beneficiarului sau a proprietarului,
a fondului funciar se face dupã apro- dupã caz;
barea hotãrârii Guvernului; b) extrasul de carte funciarã pentru
d) scoaterea definitivã din circuitul informare ºi copia actului de propri-
agricol a terenurilor din extravilan de etate sau a altui act de deþinere valabil
continuare în pagina 110 

108  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


 urmare din pagina 108
încheiat (de exemplu: contract de con- (4) Plata taxelor de cãtre per- alin. (1) lit. a), b) ºi c); Direcþia pentru
cesiune, arendã, închiriere), însoþit de soanele fizice ºi juridice solicitante se Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã aprobã
acordul proprietarului; face în cuantum de 60% în conturile documentaþia pe baza avizului Oficiului
c) documentaþia cadastralã; Ministerului Agriculturii, Pãdurilor ºi de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã,
d) certificatul de urbanism, însoþit Dezvoltãrii Rurale ºi în cuantum de dupã verificarea actelor prevãzute la
de planul de situaþie ºi de planul de 40% în conturile Agenþiei Naþionale de alin. (1) lit. a), d) ºi e).
încadrare în zonã; planul de situaþie va Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã, astfel: Documentaþia pentru scoaterea
evidenþia suprafaþa propusã pentru a) Pentru Ministerul Agriculturii, definitivã sau temporarã din circuitul
scoaterea din circuitul agricol; Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale:
agricol a terenurilor destinate constru-
 scoaterea definitivã, cont: RO39
e) documentaþia pentru încadrarea irii, prevãzute la art. 1 alin. (2) lit. a) ºi
terenului în clase de calitate; TREZ 7005 057X XX00 0354;
b), se depune la Oficiul de Cadastru ºi
 scoaterea temporarã, cont: RO62
f) expertiza de evaluare a tere- Publicitate Imobiliarã, care o avizeazã
TREZ 7005 066X XX00 0363;
nurilor efectuatã de evaluatori atestaþi ºi o înainteazã spre aprobare Direcþiei
b) pentru Agenþia Naþionalã de
de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã;
Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã:
Dezvoltãrii Rurale; Direcþia pentru Agriculturã ºi Dez-
 scoaterea definitivã, cont: RO12
g) copii ale documentelor de platã voltare Ruralã transmite proprieta-
TREZ 7005 057X XX00 0355;
a taxelor de protecþie la Fondul de rului/beneficiarului decizia de aprobare.
 scoaterea temporarã, cont: RO35
ameliorare a fondului funciar, virate în TREZ 7005 066X XX00 0364; (2) Documentaþia pentru scoaterea
conturile Ministerului Agriculturii, Pãdurilor Documentaþia pentru obþinerea definitivã sau temporarã din circuitul
ºi Dezvoltãrii Rurale ºi Agenþiei Naþio- aprobãrii de scoatere din circuitul agri- agricol a terenurilor prevãzute la art. 1
nale de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã; col a terenurilor situate în intravilan, alin. (2) lit. c) se depune la Oficiul de
h) avizul de principiu favorabil al aprobatã prin PUG ºi PUZ, cuprinde: Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã, care
consiliului local pentru extinderea a) cererea pentru aprobarea scoa- o avizeazã ºi o înainteazã spre avizare
intravilanului, în cazul terenurilor pre- terii din circuitul agricol, din partea Direcþiei pentru Agriculturã ºi Dez-
vãzute la art. 1 alin. (2) lit. d); beneficiarului sau a proprietarului,
voltare Ruralã; aceasta transmite
i) avizul Administraþiei Naþionale a dupã caz;
avizul comun cãtre Consiliul judeþean
Îmbunãtãþirilor Funciare; b) extrasul de carte funciarã pentru
ºi Prefecturã, cu obligaþia acestora de
j) avizul Direcþiei consolidarea pro- informare ºi copia actului de propri-
a transmite documentaþia, împreunã
prietãþii, reforma structurilor de exploa- etate sau alt act de deþinere valabil
încheiat (de exemplu: contract de con- cu proiectul hotãrârii Guvernului,
tare ºi conservarea solurilor ºi/sau al
cesiune, arendã, închiriere), însoþit de la Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi
Direcþiei generale implementare politici
acordul proprietarului; Dezvoltãrii Rurale ºi la Ministerul
sectoriale ºi de piaþã, dupã caz, în
c) documentaþia cadastralã; Administraþiei ºi Internelor în vederea
cazul terenurilor prevãzute la art. 1 alin.
d) certificatul de urbanism, însoþit promovãrii ºi aprobãrii acesteia.
(2) lit. d);
de planul de încadrare în zonã ºi de (3) Documentaþia pentru scoaterea
k) memoriul tehnic al lucrãrii, în
care se descrie obiectivul de investiþii. planul de situaþie în care se evidenþi- definitivã din circuitul agricol a
azã suprafeþele solicitate pentru terenurilor destinate construirii, pre-
(2) Scoaterea temporarã din cir-
scoaterea din circuitul agricol; vãzute la art. 1 alin. (2) lit. d), se
cuitul agricol a terenurilor agricole se
e) avizul Administraþiei Naþionale a depune la Oficiul de Cadastru ºi
poate face pe o perioadã de maximum
Îmbunãtãþirilor Funciare. Publicitate Imobiliarã, care o avizeazã
2 ani, cu plata unei garanþii egale cu
(2) Avizul Administraþiei Naþionale a ºi o înainteazã Direcþiei pentru Agricul-
taxa pentru fondul de ameliorare a fon-
Îmbunãtãþirilor Funciare se elibereazã
dului funciar. turã ºi Dezvoltare Ruralã în vederea
în termen de 5 zile lucrãtoare de la
(3) Avizul oficiului de cadastru ºi aprobãrii prin ordin al directorului
depunerea documentaþiei complete.
publicitate imobiliarã se emite prin executiv, dat cu avizul Ministerului
(3) Documentaþia necesarã pentru
verificarea documentelor prevãzute la Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii
obþinerea aprobãrii de scoatere a
alin. (1) lit. a), b), c) ºi g); Direcþia pen- terenurilor din circuitul agricol, situate Rurale, dupã caz, prin Direcþia consoli-
tru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã în extravilan ºi intravilan, de la Direcþia darea proprietãþii, reforma structurilor
aprobã documentaþia pe baza avizului pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã de exploatare ºi conservarea solurilor
Oficiului de Cadastru ºi Publicitate se întocmeºte în 3 exemplare. ºi/sau Direcþia generalã de imple-
Imobiliarã, dupã verificarea actelor (4) Avizul Oficiului de Cadastru ºi mentare politici sectoriale ºi de piaþã,
prevãzute la alin. (1) lit. a), d), e), f), g), Publicitate Imobiliarã se emite prin ºi transmiterii aprobãrii cãtre benefi-
h), i), j) ºi k). verificarea documentelor prevãzute la ciar/proprietar. 

110  Revista Construcþiilor  noiembrie 2007


Semnal
Mecanica pãmânturilor
în practica de consolidare a terasamentelor
ing. N. FÂNTÂNARU – secretar Comisia Naþionalã Comportarea in situ a Construcþiilor

Lucrarea Mecanica pãmânturilor capitolele 4, 5 ºi 6 se examineazã întreþinerea lucrãrilor de terasamente,


în practica de consolidare a terasa- lucrãrile de consolidare a terasa- acþiuni care au un rol esenþial în asigu-
mentelor – apãrutã la Editura Gloria, mentelor, mãsurile de luat contra rarea mentenanþei, respectiv a aptitu-
Cluj-Napoca, sub semnãtura prof. alunecãrii naturale a terasamentelor ºi dinii pentru exploatare a acestor
asoc. dr. ing. Andrei MIHALIK ºi sistemele de sprijinire cu geogrile construcþii. Activitatea desfãºuratã în
ing. Teodor S. BOGLUÞ – abordeazã pentru consolidarea terasamentelor. cadrul CNCisC i-a determinat pe autori
problema stabilitãþii terasamentelor de În continuare, capitolele 7, 8 ºi 9 tra- sã promoveze o anumitã opticã a proble-
cale feratã, analizându-se factorii de teazã construcþiile de reþinere a maticii tratate, izvorâtã, fãrã îndoialã,
bazã care o determinã, ºi anume: alunecãrilor de teren, metodele de dintr-o perioadã de peste 30 de ani de
structura pãmântului ºi a terasamen- consolidare a terasamentelor, precum urmãrire a comportãrii in situ a terasa-
tului propriu-zis, caracteristicile aces- ºi consolidãrile de maluri ºi terasa-
mentelor consolidate.
tora, modul în care influenþa apelor din mente executate în albia majorã a
Dacã avem în vedere cã fenome-
precipitaþii ºi a celor subterane poate fi râurilor. În fine, în capitolele 10, 11 ºi
eliminatã, durata întreruperii traficului 12 se descriu construcþiile din pãmânt nele specifice legate de stabilitatea
pentru lucrãri de consolidare etc., la îndiguirea cursurilor de apã pentru cazurilor tratate au fost fundamentate
astfel ca orice cale feratã sã fie sigurã limitarea zonei inundaþiilor ºi asigu- în baza celor oferite în prezent de dis-
ºi stabilã, realizându-se securitatea rarea stabilitãþii statice ºi hidraulice ale ciplina „Mecanica pãmânturilor“, putem
cãlãtorilor ºi a mãrfurilor transportate. acestor terasamente; se descriu apoi afirma cã aceastã valoroasã carte se
În primele trei capitole, se studiazã procesele torenþiale ºi implicarea constituie într-o modernã ºi importantã
proprietãþile pãmânturilor, stabilitatea ingineriei biologice. contribuþie la elucidarea aspectelor
masivelor de pãmânt ºi metodele Ultimul subcapitol al cãrþii se ocupã care determinã comportarea intrin-
cercetãrii geotehnice, dupã care în de verificarea comportãrii in situ ºi secã a acestor construcþii. 
din sumar Revista
Editorial 3
Construcþiilor
Consolidarea clãdirilor prin izolarea bazei 4, 6, 8, 10
Betoane armate dispers 11 „Revista Construcþiilor“ este o Caracteristici:
Fibre din polipropilenã pentru betoane, publicaþie lunarã care se distribuie gra-
mortare ºi ºape 12, 13 tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele  Tiraj: 8.000 de exemplare
mai importante societãþi de: proiectare (10.000 ex. în lunile Constructexpo)
Fibre pentru armarea betonului 14, 15
ºi arhitecturã, construcþii, producþie,  Frecvenþa de apariþie: lunarã
Produse pentru structuri noi ºi reparaþii 16, 17
import, distribuþie ºi comercializare de  Aria de acoperire: întreaga þarã
Materiale pentru construcþii ºi instalaþii 18, 19
materiale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-  Format: 210 mm x 282 mm
Parteneriat de succes în afaceri 20
tru construcþii, prestãri de servicii, bene-  Culori: integral color
Unicat în România: ficiari de investiþii (bãnci, societãþi de  Suport:
producþie de panouri Isopan 23, 24, 25 asigurare, aeroporturi, antreprizele judeþene hârtie LWC 70 g/mp în interior
Izolarea conductelor de aer 26, 28 pentru drumuri ºi poduri etc.), instituþii ºi DCL 170 g/mp la coperte
Termoizolaþia între funcþional ºi estetic 30, 31 centrale (Parlament, ministere, Compania de
Sisteme de plafoane suspendate 32, 33 investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri
Proiecte rezidenþiale 34 naþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþii
Mortare de subturnare 36, 37 ºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerele
Reabilitarea construcþiilor utilitare de Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.
pentru calea feratã 38, 40, 42, 44, 46 Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitari
Panouri acustice pentru izolare fonicã 48
la manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cu
ocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele de
Sisteme complete pentru construcþia
difuzare a presei.
de hale industriale 50, 51
Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii cât
Luminã, aer, securitate 52
mai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.
Rugina, coroziune ce poate fi înlãturatã 56, 57
În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºi
Arhitectura faþadelor 58, 59
tehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,
Plãci compozite din aluminiu 60, 61
comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntã
Cofraje cãþãrãtoare 62, 63
societãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentele
Rigidizarea clãdirilor din lemn 66, 67
legate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de la
Sisteme de filtrare mecanicã a apei 68, 69
patronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,
Lacuri pentru beton ºi piatrã,
programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.
vopsele lavabile 70, 71
Sisteme de stingere a incendiilor
cu ceaþã de apã 72
Tencuieli decorative
Chituri de rosturi pentru plãci ceramice
73
74–76
Talon pentru abonament
Legislaþia privind piaþa creditului ipotecar 78 „Revista Construcþiilor“
Consolidarea planºeelor 80
Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cu
Programe de instruire managerialã 84
numãrul .................. .
Energiile regenerabile – surse pentru viitor 86, 87
Încãlzirea halelor industriale 88, 89
 11 numere - 150,00 lei
Coºuri de fum pentru clãdiri etajate 90, 91
Sisteme de încãlzire prin radiaþie 93 Nume ........................................................................................................................................
Utilaje, tehnologii Adresa ......................................................................................................................................
ºi instalaþii pentru construcþii 96–99, 101 ...................................................................................................................................................

Efectul prafurilor ºi nisipurilor cuarþoase persoanã fizicã  persoanã juridicã 


Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................
asupra caracteristicilor fizico-mecanice
ale betoanelor 102 Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã)
Kit-ul începãtorului pentru producerea de þevi nr. ..............................................................................................................................................
ºi elemente prefabricate din beton 103–105 în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.
Utilaje hidraulice pentru forat piloþi 107
Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cu
Consultanþã juridicã 108, 110 copia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“,
Construct Expo Utilaje 2008 109 Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.
Mecanica pãmânturilor
* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.
în consolidarea terasamentelor 111
Ofertã turisticã pentru sãrbãtori 112–113

S-ar putea să vă placă și