Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
torial
Scapã cine poate! deºtepþi nu sunt blazate, ci ele produc
ªi scapã… noi ºi noi soluþii prin care afacerea sã
prospere, iar îmbordurarea sã nu aibã
Nu a fost parcã niciodatã o perioadã un punct final.
mai tulbure, controversatã ºi dezgustã- Ce noutãþi sunt pe aceastã temã?
toare, precum cea de dupã 1990, În Bucureºti, de exemplu, edilii (nu diliii)
perioadã în care, în locul frumoaselor au hotãrât (ºi nu au pierdut niciun moment)
cuvinte: libertate ºi democraþie, am avut supraetajarea în trepte a bordurilor.
parte – ºi se pare cã vom mai „beneficia“ Cine nu crede nu are decât sã meargã
încã – de politicianism, minciunã la dru- ºi sã le admire opera pe str. Baba
Novac, bulevardele Râmnicu Vâlcea ºi Alþii, deci, care scapã! ªi, când te
mul mare, înavuþire samavolnicã a unui gândeºti cã programul construcþiei
grup mic de profitori, pe bazã de relaþii, Râmnicu Sãrat (zona Bulevardului Camil
Ressu). ªi ãsta-i doar începutul! infrastructurii rutiere ºi feroviare este
din ceea ce a reprezentat la un moment abia la început, te apucã frisoanele de
dat „al nostru al tuturor“. Mai poate contesta cineva cã, în
acest caz flagrant de îmbogãþire a ceea ce va urma dacã nu se trezeºte cu
Brusca trecere de la totalitarism la adevãrat cineva care sã punã piciorul în
democraþie ne-a prins nepregãtiþi pe unora pe seama banului public, nu este
vorba de sume tentante din care se prag. Lucru puþin credibil ºi ca urmare a
majoritatea dintre noi, oferind pe „tavã“ instabilitãþii guvernamentale ca gândire
unor hoþi posibilitatea sã „valorifice“, în achitã ºi ºpãgi, mite ºi alte atenþii?
Nu era suficient faptul cã, în multe locuri, ºi execuþie.
interes personal, tot ceea ce era mai În afaceri, zicala: „scapã cine poate“
rentabil. bordurile s-au schimbat anual sau
bianual? Era nevoie ºi de o supraeta- este prezentã mai evident poate decât
Uitaþi-vã la toþi cei care ne sfideazã altãdatã ºi în sectorul construcþiilor,
cu opulenþã ºi care se bat cu pumnul în jare a lor?
Deºi ºtim cã existã instituþii abilitate unde blocajul financiar este aproape
piept cã au „reuºit“ în afaceri, ºi veþi „full“, managerii gâfâind pentru a primi
înþelege cã reuºita lor s-a fãcut pe sã controleze, sã amendeze ºi sã
de la beneficiari banii pentru lucrãrile
seama tuturor, ei excelând în inginerii stârpeascã asemenea apucãturi, aces- executate, bani cu care sã-ºi achite cu
financiare, protecþii politice ºi judiciare. tea – plãtite din banii publici – tac mâlc, prioritate salariile personalului.
Afirmaþiile nu sunt vorbe în vânt, ci iar împricinaþii n-au nicio jenã sã profite. Potrivit unor statistici, 95% din soci-
ele sunt argumentate prin tot mai desele ªi, chiar dacã i-ar judeca cineva, etãþile româneºti (deci ºi din construcþii)
lor prezenþe în presa scrisã, vorbitã ºi „scapã cine poate“ ºi, cel puþin pânã nu îºi încaseazã la timp facturile, situ-
video, unde parcã s-a instituit un con- acum, au scãpat mai toþi, de la cei ce aþie ce a fãcut ca peste 7.000 de firme
curs de etalare a bogãþiilor ºi a oferã pânã la cei care executã lucrãrile. sã falimenteze pe primul semestru
bogaþilor, care mai de care mai mândru Un alt exemplu tot din infrastructura 2007, cu 50% peste nivelul din perioada
de ce are. rutierã: Compania Naþionalã de Autostrãzi similarã a anului trecut. Dacã în 2006
Sigur, nu putem deconspira „reþeta“ ºi Drumuri Naþionale din România au fost raportate cca 10.000 de firme în
fiecãruia de înavuþire, pentru cã nu o (CNADR) rãmâne pe mai departe vaca faliment, în 2007 se preconizeazã cã
avem ºi, apoi, pentru cã asemenea unei de la care „sug“ consistent ºi anumite numãrul lor va creºte cu aproximativ
trieri „scapã“ (în câºtigãtor) cine poate! firme de avocaturã pentru servicii de 15.000. Una dintre cauze este întâr-
ªi, dupã cum ºtiþi ºi dvs., mulþi au scã- consultanþã, asistenþã juridicã ºi zierea plãþilor din partea clienþilor cu
pat, iar astãzi sunt bine mersi… nababi. reprezentare, în vederea dobândirii prin care lucreazã, doar 30.000 de societãþi
Dupã cum spuneam, reþete nu avem, expropriere a imobilelor necesare con- din cele peste 665.000 de agenþi eco-
dar avem la dispoziþie numeroase struirii drumurilor ºi autostrãzilor. Pentru nomici reuºind sã încaseze la termen
exemple de cãi prin care au ajuns ce au drumul expres de 54 km: Petea – Satu sumele de bani pentru care au emis
ajuns. Mare, de pildã, se plãteºte un „mizilic“ facturi.
Cea mai recentã (dar demaratã cu de peste peste 12 milioane RON fãrã TVA. Puþine pentru a evada din plutonul
2-3 ani în urmã) este de acum marea Ce conteazã pentru unii? Are balta acesta masiv ºi a prinde un loc fericit în
gãselniþã de a înlocui bordurile de la (bugetul) peºte? Are, dar nu este în rândul celor cuprinºi în categoria
infrastructura rutierã. stare nimeni din ministerul de resort sã-i „Scapã cine poate!“
Veþi zice cã-i o noutate… veche. Nu, „pescuiascã“ ºi sã-i anihileze pe risipi-
nu este aºa, pentru cã minþile bãieþilor torii banului public. Ciprian Enache
Se spune cã timpul le rezolvã pe toate. Poate ºi în cazul de faþã când s-a pus problema consolidãrii ºi
modernizãrii uneia dintre cele mai reprezentative clãdiri care gãzduieºte de ani buni Primãria Capitalei noastre.
Afectatã ºi ea în timp de uzura fizicã, de cutremure ºi intemperii, clãdirea amintitã trebuie salvatã de la urmãri grave.
Este ºi motivul care i-a determinat pe specialiºtii în materie sã studieze ºi sã propunã soluþiile cele mai
eficiente de menþinere în „viaþã“ ºi funcþiune a unui edificiu emblematic pentru România.
Iatã despre ce este vorba.
FIBRE METALICE – FM ªI/SAU deºi sunt „foarte tentante“ ca preþ ºi Caracteristici principale:
FIBRE DIN POLIPROPILENÃ – FPP? dozaj – costul pe metru cub de beton material: 100% polipropilenã;
Trebuie subliniatã încã de la fiind de circa 5 ori mai mic faþã de culoare: alb;
început diferenþa esenþialã dintre fibrele metalice, trebuie sã fie foarte secþiune: rotundã;
cele douã tipuri de fibre: simplist clar cã betonul cu FPP nu poate diametru: 7 dtex (32 μm);
vorbind, fibrele metalice sunt fibre înlocui betonul armat cu FM. Ba dim- lungime: 6, 12, 18 mm;
3
„de rezistenþã“, în timp ce fibrele din potrivã, FPP pot ajuta betonul cu FM densitate: 0,91 g/cm , conform
polipropilenã sunt fibre „contra sã nu fisureze în perioada de DIN 53479;
fisurãrii“; altfel spus, FM sunt pentru întãrire, existând situaþii, în special la rezistenþã la fisurare:
armare dispersã, în timp ce FPP grosimi mici de beton/ºapã în care, 30-34 cN/dtex, (280-315 N/mm 2);
sunt un „adaos“ pentru reducerea pe lângã fibrele metalice necesare alungire la fisurare: 80-140%;
0 0
riscului apariþiei fisurilor din con- din condiþii de rezistenþã, este reco- punct de topire: 163 C – 170 C,
tracþie în faza de întãrire timpurie a mandat sã se adauge în beton ºi conform DIN 53736;
betonului. fibre din polipropilenã, pentru redu- temperaturã de aprindere:
Betonul armat cu FM poate fi cerea riscului de apariþie a fisurilor. 330 0C, conform ASTM D 1929;
FIBRELE DIN POLIPROPILENÃ variaþie de volum: < 5% la
considerat un sistem „bicomponent“
ductil, cu efect principal al fibrelor în AUSTROFASER – MUREXIN 120 0C/10 min.;
Tipuri de fibre conductivitate electricã: fãrã;
stadiul II de lucru, în timp ce betonul
Fibrele Austrofaser sunt fabricate solubilitate în apã: insolubil.
cu FPP este mai curând un material
„monocomponent“, cvasifragil, în din polipropilenã purã – 100%, fapt EFECTUL FPP AUSTROFASER ASUPRA
care efectul fibrelor se simte în sta- ce le conferã proprietãþi fizice, CARACTERISTICILOR BETONULUI
mecanice ºi chimice deosebite. Încercãrile iniþiale de laborator
diul I de lucru. FM „controleazã“
Polipropilena este absolut inertã ºi efectuate pe un beton clasa C25/30,
deschiderea ºi repartiþia fisurilor, stabilã, nu corodeazã, este rezis- cu un dozaj de 0,7 kg fibre la un
în timp ce FPP „încearcã“ reducerea tentã la alcalii, este antistaticã ºi metru cub de beton, au evidenþiat o
riscului apariþiei lor încã din faza antimagneticã având o durabilitate îmbunãtãþire generalã a caracteris-
timpurie. Deci cele douã tipuri de practic nelimitatã. ticilor betonului, exprimatã prin
fibre nu se exclud, ci mai curând se Se fabricã trei tipuri de fibre creºteri în procente faþã de betonul
completeazã, ele jucând roluri dife- denumite în funcþie de lungimea lor, fãrã fibre (tabelul 1).
rite, în stadii de lucru ale betonului ambalate în pungi de hârtie degra- Verificarea la fisurare
diferite. dabilã, la cantitãþi care sã permitã o Se poate observa cã iese în evi-
În general, cantitatea de FM pen- dozare simplã ºi rapidã atât la sta- denþã efectul benefic principal –
tru un metru cub de beton rezultã þiile de betoane, cât ºi la ºantier acela de îmbunãtãþire a comportãrii
dintr-un calcul de rezistenþã ºi defor- dupã cum urmeazã: la fisurare (100%). Testele de labo-
maþii ale pardoselii, în timp ce canti- Austrofaser PP 6 mm (pungi de rator sunt efectuate cu „metoda
tatea de FPP este mai curând 0,15 kg); inelului“ în conformitate cu norma
rezultatul unor teste de fisurare com- Austrofaser PP 12 mm (pungi austriacã referitoare la betoane cu
parative efectuate în laborator. de 0,15, 0,75, 0,90 kg); fibre.
Am insistat poate puþin mai mult Austrofaser PP 18 mm (pungi
asupra acestui aspect, pentru cã, de 0,90 kg).
Tabelul 1
Verificarea la fisurare – beton fãrã fibre Verificarea la fisurare – beton cu FPP Austrofaser
BUCUREªTI TRADING SA
The Grand Offices Marriott
Calea 13 Septembrie nr. 90, etaj 1, tronson 4, cam 1.15, sector 5, Bucureºti
telefon: 021/403.41.13, fax: 021/403.41.16
e-mail: office@bucurestitrading.ro, deitermann@b.astral.ro
web: www.bucurestitrading.ro, www.deitermann.ro
Parteneriat de succes în afaceri
Se poate spune cã piaþa materialelor de construcþii din România
þine „pasul“ cu evoluþia fenomenului investiþional cunoscut dupã
anul 1990.
ªi, chiar dacã, în principal, s-a contat ºi încã se mai conteazã pe
importuri, au apãrut totuºi ºi unitãþi de producþie autohtone.
Unele dintre ele sunt reprezentante ale firmelor de prestigiu în
Europa sau în lume, producãtoare de materiale de construcþii.
Pe aceastã linie de înnoire a structurii producþiei pentru lucrãrile
de construcþii, se înscrie ºi prima ºi unica „Fabricã de spumã
poliuretanicã“ din România, care îºi va începe activitatea în Bucureºti
pânã la sfârºitul acestui an.
Investiþia de proporþii pentru aceastã perioadã de dezvoltare eco-
nomicã a României reprezintã rodul unui parteneriat de succes cu Adrian State, Director general Den Braven România
firma la fel de bine cunoscutã Den Braven – Olanda.
Pentru a înþelege mai bine în ce constã o asemenea reuºitã, am reþinut din convorbirea avutã cu
dl Adrian STATE, directorul general Den Braven România, elemente edificatoare ale evoluþiei partene-
riatului româno-olandez.
În luna octombrie a.c., în prezenþa unor numeroºi participanþi, a fost lansatã Federaþia Patronatelor
Societãþilor din Construcþii (FPSC). Iniþiativa constituirii acestei organizaþii a aparþinut Patronatului Societãþilor
din Construcþii (PSC) ºi Patronatului Producãtorilor de Tâmplãrie Termoizolantã (PPTT), asociaþii cunoscute în
lumea constructorilor din þara noastrã.
Federaþia acoperã mai bine întreaga filierã de activitãþi pornind de la concepþie-proiectare, consultanþã,
execuþie pe ºantier, producerea ºi desfacerea materialelor de construcþii, elemente, prefabricate, scule,
dispozitive ºi utilaje pentru ºantierele de construcþii.
Unul dintre fondatori, Patronatul firme furnizoare de materii prime, gea- celor plecaþi, salarii decente, producti-
Societãþilor din Construcþii, s-a nãscut muri, producãtori de ferestre, pereþi vitãþi ridicate;
plecând de la adevãrul cã instituirea unei cortinã, cu o bunã reputaþie pe piaþã, îmbunãtãþirea calitãþii managemen-
vieþi economice normale ºi a unei pieþe dotate tehnic care asigurã un montaj tului firmelor ºi acordarea de sprijin
concurenþiale în þara noastrã poate fi de calitate al produselor. pentru implementarea noilor tehnologii
consideratã iluzorie în afara unor instituþii Noua calitate a þãrii noastre ca informatice de conducere ºi gestiune a
patronale stabile ºi puternice. stat membru al Uniunii Europene cere proceselor;
Devenitã dupã 2004 Patronatul ca activitatea în construcþii sã se stimularea participãrii calificate a
Societãþilor din Construcþii, noua struc- desfãºoare la noi nivele de exigenþã firmelor la elaborarea reglementãrilor
turã patronalã a menþinut întreaga calitativã, mentalitate ºi seriozitate tehnice ºi financiar-economice cu
problematicã din domeniul construcþii: organizaþionalã solicitate mai ales impact în activitatea de construcþii prin
proiectare, execuþie ºi producerea sau noilor state membre.
participarea la lucrãrile comitetelor
desfacerea materialelor necesare pe Perioada de tranziþie pe care o tra-
ºantiere. verseazã România în aceºti ani ºi în tehnice de specialitate ºi în comisiile
Noul patronat s-a afiliat la UGIR, viitor trebuie sã fie cât mai scurtã ºi la tripartite organizate la nivelul minis-
pe care îl reprezintã în comisiile tripar- obiect, pentru ca alinierea la norma- terului, la care reprezentãm UGIR;
tite la mai multe ministere. În prezent, tivele ºi exigenþele calitãþii europene susþinerea de cãtre federaþia
patronatul reprezintã o structurã eli- sã se îndeplineascã pe toate planurile. patronalã a firmelor ºi acordarea de
tistã deschisã de firme ºi personalitãþi Considerãm cã reglementarea situ- sprijin ºi consultanþã tehnicã ºi eco-
din toate domeniile legate de con- aþiei actuale cu care se confruntã con- nomico-juridicã la solicitarea firmelor
strucþii, în care sunt cuprinºi membri ai structorii zi de zi revine, în primul rând, partenere;
Academiei de ªtiinþe Tehnice, profe- patronatelor, care trebuie sã intervinã stimularea firmelor producãtoare
sori ºi conferenþiari universitari, doctori pentru a întãri poziþia pe piaþã a de materiale ºi produse pentru con-
în ºtiinþe, arhitecþi, ingineri proiectanþi, firmelor din construcþii. ªi intervenþia strucþii de a se alinia la cerinþele de
cercetãtori ºi firme cu realizãri deose- nu poate fi decât asocierea firmelor în certificare a producþiei în conformitate
bite, care prin lucrãrile lor marcheazã patronate ºi federaþii patronale care, cu reglementãrile naþionale ºi europene;
perioada contemporanã. potrivit adagiului „unirea face puterea“, izolarea ºi eliminarea din piaþã a
Din 2005, PSC a devenit membru pot negocia cu mai mult succes cu concurenþei ilegale, a firmelor de gar-
activ al Uniunii Europene a Producãto- administraþia ºi partenerii în afaceri. sonierã ºi a muncii la negru.
rilor din Construcþii (UEPC), asociaþie Printre problemele care trebuie Este uºor de înþeles cã aceste
patronalã internaþionalã cu sediul la soluþionate, se numãrã: probleme au ºanse infinit mai mari de
Bruxelles. nevoia de demonstrare a capa-
a fi negociate ºi rezolvate în cazul
Al doilea membru al noii federaþii, citãþii tehnico-organizatorice ºi mana- susþinerii lor de personal specializat la
Patronatul Producãtorilor de Tâmplãrie geriale a firmelor ºi grupurilor de firme nivelul unui patronat sau, mai bine, al
Termoizolantã, a fost constituit în cu capital românesc sau internaþional
unei federaþii patronale decât prin
decembrie 2002 ºi reprezintã o organi- lansate în competiþie pe piaþã, recu-
zaþie cu peste 140 de firme ce ocupã o noaºterea competenþei profesionale susþinerea lor de fiecare firmã intere-
poziþie importantã la nivel naþional atât certificate; satã, pe cont propriu.
din punctul de vedere al calitãþii pro- asigurarea prin reglementãri judi-
De aici ºi oportunitatea întãririi
duselor pe care le-a oferit pieþei, cât ºi cios aliniate la exigenþele europene a miºcãrii patronale acum, într-o peri-
din punctul de vedere al gradului de condiþiilor de acces la necesarul forþei oadã de avânt în construcþii, mai ales
satisfacere a pieþei de profil pe care o de muncã la toate nivelele, mai ales în în þara noastrã, când pentru dez-
acoperã la un nivel de 70%. noile profesii tehnice, inclusiv for- voltarea ºi modernizarea României
Patronatul grupeazã firme furni- marea acesteia în þarã. Participarea la prin investiþii-construcþii se conjugã
zoare de tâmplãrie termoizolantã din acþiunile întreprinse pentru diminuarea importante fonduri structurale europene,
sisteme de profile din PVC (65%), alu- presiunii produse de criza lipsei forþei cu sume importante din capitalul privat
miniu (31%) ºi lemn stratificat (4%), de muncã, de reîntoarcere în þarã a intern sau de la buget.
ISOPAN EST ESTE SINGURA FIRMÃ DIN ROMÂNIA TITULARÃ A BRANDULUI „ISOPAN ®“
CARE PRODUCE PANOURI CU ACEST NUME.
Producþia Isopan Est este orientatã spre satisfacerea cerinþelor generale de izolare ºi protecþie atât pentru pereþi,
cât ºi pentru acoperiºuri. Structurarea „macro-necesitãþilor“ clienþilor poate fi fãcutã în funcþie de nivelul de izolare
termicã, gradul de protecþie la foc, precum ºi de necesitatea de izolare fonicã a construcþiei.
Gama de produse Isopan acoperã perfect necesitãþile clienþilor fiind, de fapt, cea mai amplã din Europa, aºa cum
rezultã din urmãtoarea prezentare:
A: – ISOFRIGO este destinat realizãrii camerelor frigorifice, a celor de conservare ºi depozitare în mediu
controlat, compartimentãrii ºi izolãrii pereþilor deja existenþi; este caracterizat printr-un grad înalt de izolare termicã
ºi un sistem specific de îmbinare ºi etanºare;
– ISOPIANO este un panou de perete caracterizat prin simetria secþiunii ºi planaritatea perfectã a suprafeþelor;
acoperã cele mai înalte exigenþe estetice ºi arhitectonice, fiind destinat atât pereþilor interni despãrþitori, cât ºi
pereþilor externi;
B: – ISOTEGO ºi ISOCOP sunt panouri cu trei sau cinci nervuri în funcþie de tipul solicitãrilor ºi sunt destinate
acoperiºurilor înclinate; se remarcã printr-o esteticã deosebitã ºi un comportament excelent la acþiunea factorilor
externi;
Lider european, Isopan a încercat ºi a reuºit sã fie mereu cu un pas înaintea celorlalþi competi-
tori, strategia ºi filozofia de bazã fiind „satisfacþia clientului“ ºi, implicit, orientarea spre piaþã ºi
cerinþele acesteia.
Aceste centrale sunt conectate la reþele de transport (pentru care materialul izolant se instaleazã pe
ºi distribuþie a aerului tratat cãtre încãperile din clãdire, ºantier). Dintre acestea, conductele autoportante sunt o
compuse în principal din conducte sau canale, prin care soluþie deosebit de eficientã ºi simplu de realizat.
circulã aerul rãcit sau încãlzit. CONDUCTE AUTOPORTANTE PREIZOLATE
Este foarte important ca aceste conducte sã fie bine
Conductele sunt realizate prin decuparea, fasonarea
izolate, din cel puþin trei motive:
se reduc pierderile termice prin peretele conductei ºi asamblarea unor plãci izolante rigide – operaþiuni ce
(de cãldurã sau de frig), ceea ce diminueazã consumul pot fi efectuate în atelier sau direct pe ºantier (fig. 1).
de energie al centralei de tratare a aerului ºi permite Avantajele cele mai importante ale acestei soluþii sunt
furnizarea aerului la temperaturi foarte apropiate în
diverse încãperi; legate de absenþa peretelui metalic: greutatea redusã ºi
se împiedicã formarea condensului pe peretele costul mai scãzut. Aceste caracteristici împreunã cu
conductei, atunci când prin ea circulã aer rãcit; excelentele lor performanþe de izolare termicã ºi fonicã
se reduce propagarea zgomotului generat de venti-
le recomandã pentru clãdirile din sectorul terþiar: sãli de
latoare, circulaþia aerului.
Existã actualmente spectacol, birouri, spaþii
douã tehnici de izo- comerciale, sau orice altã
lare a conductelor de aplicaþie unde nu sunt
aer: conductele auto- supuse la solicitãri
portante preizolate ºi mecanice importante.
conductele metalice continuare în pagina 28
Fig. 1: Conducte de aer autoportante Fig. 2: Plãci Climaver Plus R - la livrare ºi dupã construirea unui tronson de conductã
1)
– determinat ca λ90/90, conform EN 13162, în W/(mK); 2) – determinat conform EN 13403; 3) – conform standardului EN 13162.
OFERTA SAINT-GOBAIN ISOVER – GAMA CLIMAVER Produsele Climaver Plus R au excelente performanþe
În domeniul conductelor de aer autoportante preizo- de izolare fonicã faþã de zgomotul provenit de la ventila-
late, societatea Saint-Gobain Isover, lider mondial în toare, circulaþia aerului, sau din încãperi. În tabelul 2
domeniul producerii de materiale termoizolante, oferã sunt prezentate valorile coeficientului de absorbþie
gama de produse Climaver. Dupã un succes comercial fonicã α pentru diverse frecvenþe din spectrul audibil.
de peste 40 de ani atât în SUA, cât ºi în Europa de Vest, Ele sunt net superioare faþã de cele ale conductelor
aceastã gamã este actualmente disponibilã ºi în România. metalice neizolate.
Produsele de bazã ale gamei sunt plãcile din vatã mine- Coeficienþii pierderilor de presiune la curgerea aerului
ralã de sticlã caºerate Climaver Plus R (fig. 2). Lor li se au fost determinaþi experimental de laboratorul francez
alãturã un set complet de scule ºi accesorii pentru con- CETIAT ºi sunt foarte apropiaþi de cei ai conductelor
fecþionarea ºi instalarea conductelor. metalice (valori disponibile, la cerere).
Gama Climaver – caracteristici tehnice Întreþinerea reþelelor de conducte poate fi realizatã cu
Plãcile Climaver Plus R sunt fabricate din vatã mine- ajutorul roboþilor prevãzuþi cu perii. Se recomandã
ralã de sticlã Isover, fiind caºerate pe suprafaþa exte- consultarea unui specialist înainte de planificarea unei
rioarã cu folie de aluminiu armatã cu fibre de sticlã ºi astfel de operaþiuni.
hârtie Kraft, iar pe suprafaþa interioarã cu folie de alu- Pentru instalare, se recomandã utilizarea setului de
miniu ºi hârtie Kraft. Caºerajul exterior joacã rolul de scule ºi accesorii Isover, a personalului calificat, precum
etanºare ºi de barierã împotriva difuziei vaporilor de apã ºi respectarea strictã a „Ghidului tehnic pentru realizarea
ºi asigurã o rezistenþã înaltã la rupere ºi lovire. Caºerajul sistemelor de conducte de aer autoportante“ sau a
interior are o suprafaþã netedã ºi permite o curãþare „Manualului de instalare a conductelor de aer Climaver“,
uºoarã. Marginile plãcilor sunt fasonate în vederea reali- disponibile la Saint-Gobain Isover România.
zãrii unei îmbinãri etanºe între douã plãci succesive. Plãcile Climaver Plus R sunt pãstrate în cutii de car-
Valorile celor mai importante caracteristici tehnice ton, care la rândul lor sunt grupate pe paleþi. Ele pot fi
sunt arãtate în tabelul 1. Produsul este certificat CE, în stocate la interior, în localuri cu aer suficient de uscat, ºi
conformitate cu standardul EN 13403. nu trebuie supuse la solicitãri mecanice. Produsele au o
Permeabilitatea la difuzia vaporilor de apã este de garanþie de 12 ani.
2
0,013 g/(m mmHg zi) – valoare ce caracterizeazã Pentru mai multe detalii, vã rugãm sã contactaþi
caºerajul exterior. Saint-Gobain Isover România (www.isover.ro).
Marca AMF, ca brand german, s-a impus de ceva timp pe foarte multe pieþe din toatã lumea.
ªi în România, sistemele de plafoane suspendate – AMF s-au livrat ºi se livreazã, de mai bine de ºapte
ani, pentru diferite lucrãri importante ºi de referinþã, unde se pune în mod special accent pe calitate ºi
funcþionalitate.
Acum, producãtorul bavarez – Knauf AMF din Grafenau/Germania vine cu o noutate, cu totul remarcabilã,
în domeniul sistemelor de plafoane casetate pentru toate tipurile de amenajãri interioare.
Este vorba despre mai multe produse – plãci speciale, care oferã, printre altele, performanþe acustice
deosebite ºi fac parte din gama nouã: „Thermatex – Acoustic Range“ de la AMF.
Gama nouã „Acoustic Range“ cuprinde plãcile: Ceea ce este cu totul special la acest produs este
Thermatex Thermofon, Thermatex Alpha, Thermatex faptul cã materialul din care este compusã placa este
Acoustic ºi Thermatex Acoustic dB. preparat într-o compoziþie unicã, astfel încât poate fi
Dintre toate aceste plãci noi, produsul – Thermatex realizat conform procedeului umed – „wet felt“ – care
Alpha iese în mod deosebit în evidenþã. este superior, fãrã doar ºi poate, celui uscat, în privinþa
Placa Thermatex Alpha este o placã acusticã din obþinerii unui produs capabil sã ofere performanþe supe-
fibrã mineralã, complet nou dezvoltatã, acoperitã cu o rioare, mai ales în vederea asigurãrii unei rezistenþe ridi-
pâslã acusticã specialã, cu o suprafaþã netedã ºi foarte cate la foc (pânã la F120 / REI 120).
bine finisatã, aºa cum le place în mod special În acelaºi timp, aceastã placã oferã atât posibilitatea
arhitecþilor. unei prelucrãri, cât ºi a unui montaj de primã clasã.
Pe lângã cerinþele acustice ridicate, impuse de clasa Astfel, placa Thermatex Alpha, având miezul aces-
A de absorbþie acusticã, placa îndeplineºte ºi alte cerinþe teia fin perforat ºi de o porozitate bine controlatã, ajunge
fizico-constructive, în ceea ce priveºte protecþia la foc ºi la o greutate de pânã la 3 kg/m 2 pentru o grosime de
igiena. 19 mm!
Prin urmare, aceasta poate concura orice placã tip
Softboard, nu numai din punctul de vedere al unei
greutãþi reduse (un avantaj important), dar ºi din punctul
de vedere al performanþelor acustice – clasa de
absorbþie acusticã A, conform EN ISO 11654 ºi o
absorbþie acusticã αw = 0,90, conform EN ISO 354. De
asemenea, coeficientul de reducere al zgomotului –
NRC este de 0,90!
Ca atare, Thermatex Alpha se încadreazã în catego-
ria de materiale „puternic fono-absorbante“.
Deci, pe scurt, avantajele pe care le oferã toate plã-
Absorbþia acusticã cile din gama „Acoustic“ sunt urmãtoarele:
Valori pentru THERMATEX Alpha 19 mm o suprafaþã netedã, un desen elegant al acesteia;
αw = 0,90
NRC = 0,90 culoare – alb imaculat, conform cod RAL 9010;
Puternic fonoabsorbant reflexia luminii pânã la 85%;
Dezvoltându-se într-o zonã Ulterior realizãrii distribuþiilor de Prin toatã aceastã ofertã deose-
neinundabilã din apropierea albiei alimentare cu apã, gaze, energie bitã, Corsarul Roºu doreºte sã vinã
majore a râului Argeº, la 2 Km de electricã, curenþi slabi, canalizare, în întâmpinarea dorinþelor dumnea-
Codrii Vlãsiei, cea mai mare pãdure vor începe lucrãrile pentru realizarea voastrã, realizând un proiect de
din sud-estul României, complexul sistemului rutier, trama stradalã fiind amploare în care siguranþa, calitatea
beneficiazã de un acces cu lun- compusã din douã benzi de circu- ºi confortul ocupã locul de vârf.
gimea de 800 m pânã la nodul laþie a autovehiculelor, care vor fi
rutier, situat la Km 30 al Autostrãzii Casa din Complexul „La Rivierre“
executate din beton de ciment ºi va impresiona profund pe oricine
Bucureºti-Piteºti.
strat de uzurã din beton asfaltic, cu îi va trece pragul prin aerul de
Amplasat pe teritoriul administra-
tiv al oraºului Bolintin Vale, la o dis- lãþimea de câte 3,5 m, completân- intimitate ºi de bun gust pe care îl
tanþã de 700 m faþã de locuinþele du-se cu douã trotuare de câte 1,5 m. degajã din toate colþurile, fiind, dacã
existente, complexul rezidenþial va fi Au fost deja finalizate lucrãrile la vreþi, un mic paradis. Dacã doriþi ca
compus din 60 de vile P+M, prote- terenul de tenis, dotat cu instalaþie acasã sã fie un loc cum nu mai
jate cu termosistem, având o de nocturnã, iar adiacent acestuia
existã altul, unde sufletul sã-ºi
suprafaþã utilã cuprinsã între 250- au început lucrãrile de realizare a
gãseascã armonia ºi liniºtea atât de
300 mp, cu o suprafaþã a terenului parcului de joacã pentru copii.
necesare, nu vã rãmâne decât sã
aferent fiecãrei locuinþe de 850 mp, În apropierea cartierului, va fi
amprenta la sol – 170 mp, din care vizitaþi Complexul „La Rivierre“ ºi
amplasat un complex comercial ce
locuibil – 110 mp, garaj – 20 mp, sã faceþi alegerea perfectã pentru
va avea un regim de înãlþime P+E ºi
terasa – 25 mp, suprafaþa etajului va include un restaurant cu bar, dumneavoastrã.
90-150 mp. magazin mixt, salon coafurã ºi punct
Pânã în prezent, sunt realizate farmaceutic. În prezent, complexul În speranþa cã numele Corsarul
21 de case, în diferite stadii de se aflã în faza de proiectare. Roºu vã este deja cunoscut sau
execuþie: structurã, faþadã, placãri cã din cele prezentate mai sus v-aþi
Întregul perimetru al cartierului
ceramice la interior, zugrãveli. convins de forþa, diversitatea
este împrejmuit, accesul fãcându-se
De asemenea, în urmãtoarele activitãþilor desfãºurate ºi pre-
zile, vor fi demarate lucrãrile pentru controlat pe la un post de pazã dotat
cu barierã. ocuparea pentru lucrul bine fãcut,
realizarea alimentãrii cu apã ºi a
canalizãrii pluviale ºi menajere. Toate casele sunt dotate cu vã invitãm sã deveniþi partenerul
Alimentarea cu gaze este în sta- videointerfon (douã unitãþi – pentru nostru de afaceri, garantându-vã
diul de proiectare, demararea parter ºi etaj), acþionate de la punc- o colaborare reciproc avanta-
lucrãrilor fiind preconizatã pentru tul de pazã situat la intrarea în joasã, bazatã pe transparenþã, exi-
ultima decadã a lunii noiembrie. cartier. genþã ºi profesionalism.
Gama de produse a firmei PAGEL Ori de câte ori este necesarã o este rezistent la îngheþ-dezgheþ
comun, pe care toate aceste mortare garanteazã o subturnare optimã ºi motoare Diesel ºi alte instalaþii cu
reuºesc sã le atingã, datoritã materi- pot fi folosite oriunde existã necesi- vibraþii mari;
alelor de înaltã calitate ºi rezistenþã tatea unui element cu rezistenþe subturnarea cuzineþilor de poduri;
din care sunt alcãtuite ºi aditivilor deosebit de mari, în special la com- subturnarea cãilor de rulare ale
contracþii la uscare, iar mortarele din mari cãtre o altã parte constructivã. din beton;
clasa V au chiar expansiune contro- Principalele mortare de subtur- monolitizarea ºi pozarea prefa-
latã de 1%; au rezistenþe iniþiale ºi nare pe care le oferim sunt: bricatelor din beton;
finale deosebit de mari (de la circa subturnarea buloanelor de
45 N/mm2 la 24 h pânã la 165 N/mm2 1. V1 Pagel este un mortar pe ancorare, fixatori, plãci de fundaþie.
la 90 de zile); fiind predozate, sunt bazã de ciment care are urmãtoarele
foarte uºor de preparat doar prin proprietãþi: 2. V14 Pagel este un mortar de
adãugarea apei; toate pot fi aplicate capacitate mare de curgere de subturnare pe bazã de ciment care
atât manual, cât ºi mecanizat; cele peste 120 de minute; are consistenþã plasticã ºi urmã-
fluide sunt autocompactante (nu creºtere de volum controlatã toarele proprietãþi:
necesitã vibrare) ºi autonivelante, care asigurã o legãturã strânsã între creºtere de volum controlatã;
sunt în mare mãsurã impermeabile; utilaje ºi fundaþia din beton; consistenþã plasticã; la o com-
au rol de protecþie anticorosivã pentru rezistenþe iniþiale ºi finale mari; pactare bunã este stabil, imperme-
beton ºi metal; cu ele se realizeazã nu fisureazã chiar ºi la un raport abil faþã de apã;
atât repararea, cât ºi protecþia anti- scãzut a/c=0,35; nu conþine cloruri, cimenturi
corosivã a elementelor din beton; este admis ºi în instalaþii de apã aluminoase sau alte materiale care
sunt foarte rezistente la cicluri de potabilã; sã favorizeze coroziunea;
îngheþ-dezgheþ ºi la sãrurile (sub- este autocompactant ºi nu nu are contracþii la uscare;
stanþele) folosite pentru dezgheþ etc. necesitã vibrare; rezistenþe iniþiale ºi finale mari.
Datoritã poziþiei sale geografice, România este traversatã de trei din cele zece coridoare de transport
europene (coridorul IV Helsinki ramura IV C, coridorul VII Dunãrea ºi coridorul IX Helsinki, foto 1).
Ca urmare a importanþei covârºitoare a acestor rute pentru Europa, în
þara noastrã a început un vast program de reabilitare ºi modernizare a
întregii infrastructuri de transport. Unul dintre obiectivele principale este
cel de reabilitare ºi modernizare a staþiilor de cale feratã pentru a le
aduce la standardele europene ºi a fi funcþionale pentru calea feratã de
viteze mari, respectând normele UIC 413 ºi 140-0 „Eurogãri“.
În aceastã situaþie sunt ºi staþiile aflate pe linia Bucureºti-Constanþa
pe tronsonul Bucureºti-Fundulea, ºi anume: Bucureºti-Bãneasa,
Pantelimon, Pasãrea, Brãneºti.
Lucrãrile de reabilitare se referã la clãdiri, copertine, peroane,
tunele pietonale ºi pasarele, panouri fonoabsorbante, instalaþii
Foto 1
electrice, sanitare, termotehnologice.
LUCRÃRI PROIECTATE dublu arsã ºi antiderapantã, plãci ciment borduri prefabricate cu secþi-
În ceea ce priveºte peroanele, care au dimensiunea 30 x 30 cm unea de 25 x 25 cm ºi lungimea de 1 m.
ele se diferenþiazã dupã înãlþimea ºi sunt fixate în mortar de ciment Peste zidurile de sprijin se monteazã
adoptatã ºi dupã condiþiile specifice M100 (fig.1). plãci prefabricate DP1 – care ies în
fiecãrui amplasament. b. – peroane joase – care au plat- consolã 55 cm. Elementele prefabri-
Dupã înãlþime distingem: forma situatã la +0,38 ÷ +0,40 faþã de cate sunt realizate din beton armat.
a. – peroane înalte – care au NSS. Dupã modul de amplasare, În secþiunea curentã se regãsesc
platforma la cota +1,12 faþã de NSS se diferenþiazã în peroane interme- urmãtoarele straturi: straturi de dis-
ºi se aplicã numai la Gara Oficialã tribuþie alcãtuite din balast, strat
diare ºi peroane la linia I. Dupã situ-
Bãneasa – în prelungirea peronului suport pardosealã din beton simplu
aþia din fiecare staþie se disting:
existent. Structura se realizeazã din Bc 7,5 cu strat de uzurã din asfalt de
(i) peroane complet noi; (ii) reparaþii
ziduri de sprijin din beton armat 3 cm grosime.
monolit Bc 15, umpluturã din pãmânt de peroane existente la linia I.
Peroanele complet noi sunt O altã lucrare este copertina
bine compactat, straturi de dis- din staþia Bucureºti-Bãneasa care
tribuþie din 12 cm balast ºi 8 cm pia- delimitate de ziduri ZP1. La linia 1,
va fi amplasatã la peronul inter-
trã spartã, strat suport pardosealã peronul are zidul ZP1 numai pe faþa mediar dintre liniile cãilor ferate
dintr-o placã de beton simplu Bc 7,5 dinspre linii, pe latura opusã reali- proiectate 3 ºi 5.
cu armãtura de siguranþã din plasã zându-se fundaþii continue din beton Caracteristica lucrãrii: construcþie
φ6 la 25 m. Pardoseala se reali- simplu C 6/7,5 (Bc 7,5), turnat mono- nouã. Structura este cu alcãtuire
zeazã din plãci de gresie de exterior, lit, pe care se pozeazã în mortar de mixtã: stâlpi din beton armat ºi
continuare în pagina 40
a.
b.
Biblioteca Judeþeanã „Antim Ivireanul“ River Plaza Mall „Pensiunea Domniþei“, Cãlimãneºti
Bd. Unirii nr. 27, Bl. 15, Sc. 2, Ap. 42, Sector 5, Bucureºti
Tel.: 021/335.72.42; Fax: 021/335.72.43
E-mail: office@mediacityhp.ro
www.mediacityhp.ro
Panouri acustice
pentru izolare fonicã
În domeniul construcþiilor civile ºi fixat cu folie PE. Tablele
industriale, Ruukki România proiec- sunt fixate cu ºuruburi
teazã ºi furnizeazã sisteme metalice autofiletante sau cu nituri.
complete, hale industriale la cheie, Forma casetelor compo-
structuri metalice pentru clãdiri nente ale panourilor acus-
parter sau multietajate, faþade arhi- tice KA a fost stabilitã astfel
tecturale, sisteme complete de încât sã permitã o îmbinare
acoperiºuri metalice (inclusiv acce- perfectã. Caseta anterioarã
sorii ºi sisteme pluviale), profile tra- (dinspre partea din care se
pezoidale ºi panouri termoizolante. propagã zgomotul) este perforatã –
Ruukki este renumitã pentru expe- gradul de perforare fiind de aproxi-
rienþa vastã în livrarea de compo- mativ 30%.
nente ºi sisteme, în servicii integrate
de furnizare a materialelor pentru Materialele din care sunt produse
Ca
centre logistice, centre industriale ºi panourile au urmãtoarele caracteristici:
elemente
comerciale, birouri ºi hoteluri în þãrile casetele din oþel: materialul
suplimentare
baltice, nordice, din Europa Centralã de bazã este tabla din oþel, zincatã
opþionale pen-
ºi de Est, Rusia ºi Ucraina. pe ambele pãrþi, tip S280GD + Z275
tru panourile acus-
Panourile acustice KA se mon- conform PN-EN 10326:2005. Grosimea
tice KA, se pot livra plase speciale,
teazã în aranjament orizontal în acesteia este de 1,0 mm ºi are un
fixate pe construcþia de susþinere ºi
interspaþiile dintre stâlpii de sus- strat din poliester PE 90 aplicat prin
pe panouri, cu rol de susþinere a
þinere ai barierelor antifonice, prote- pulverizare, cu o grosime de 90 μm.
plantelor agãþãtoare. Plantele
jând împotriva difuzãrii zgomotului La comandã, pentru mediile în care
agãþãtoare crescute pe ecrane
din trafic ºi din zonele industriale. gradul de coroziune este ridicat,
îmbunãtãþesc urmãtoarele funcþii:
Aceste bariere pentru reducerea stratul se realizeazã din tablã de oþel
izolantã – datoritã structurii lor,
zgomotului sunt solicitate tot mai acoperitã cu un strat de poliester
mãresc acþiunea fonoizolantã a
mult în zonele cu trafic intens, dato- PE 25 sau cu un strat din PVDF 25,
cu o grosime de 25 μm, aplicat prin ecranelor prin întreruperea ºi disi-
ritã cerinþelor tot mai stricte privind
metoda continuã; parea zgomotelor;
protecþia mediului înconjurãtor.
fitosanitarã – frunzele absorb
Barierele pentru reducerea zgo- casetele din aluminiu: materi-
alul de bazã este tabla din aluminiu, praful ºi gazele din aer, reducând în
motului produse de Ruukki sunt ide-
ale pentru izolare acusticã în proiectele tip EN AW-1050AH24 conform PN- acest mod concentraþia lor în aer;
decorativã – înfrumuseþeazã ºi
destinate ºoselelor ºi cãilor ferate. EN 485-1:2006, cu o grosime de 1,2
Faþã de sistemele standard, panourile sau 1,5 mm ºi un strat din poliester mascheazã suprafeþele ecranelor.
acustice, împreunã cu fundaþiile PE 90, aplicat prin metoda pulveri- Ruukki furnizeazã componente
realizate din piloni din oþel, asigurã o zãrii, într-un strat cu o grosime de 90 μm. pe bazã de metale, sisteme com-
implementare rapidã a proiectului, La fel ca ºi la casetele din oþel, la plete ºi produse la cheie pentru
fiind foarte eficiente ºi din punctul de comandã, pentru mediile unde gradul industria construcþiilor civile, indus-
vedere al costului. de coroziune este ridicat, stratul se triale ºi a construcþiilor de maºini.
Livrarea la cheie a barierelor realizeazã din tablã de oþel acoperitã Compania îºi desfãºoarã activi-
pentru reducerea zgomotului com- cu un strat de poliester PE 25 sau un tatea în 23 de þãri ºi are un numãr de
binã experienþa Ruukki în prelucra- strat din PVDF 25, cu o grosime de 14.500 de angajaþi. Vânzãrile Ruukki
rea oþelului cu tehnologia avansatã a 25 μm, aplicat prin metoda continuã; însumeazã 3,7 miliarde euro. Acþiunile
produselor ºi managementul reþelei materialul fonoizolant utilizat companiei sunt cotate la Bursa din
noastre de subcontractanþi. este o placã din vatã mineralã cu Helsinki (corporaþia Rautaruukki:
Panourile acustice KA sunt reali- densitate de 100 kg/m3 ºi cu grosime RTRKS). Rautaruukki Corporation
zate din douã table profilate, cu de 50 mm, conform PN-EN 13162:2002; activeazã din anul 1960. Din anul
douã profile de închidere pe partea folia de polietilenã are rol pro- 2004, numele de marketing al corpo-
lateralã ºi un miez de vatã mineralã, tector pentru vata mineralã. raþiei este Ruukki.
Acum în România prin Isopan puteþi beneficia de soluþii complete Essmann – iluminare, aerisire ºi
evacuarea fumului.
Aºadar, luminã, aer, securitate trape de fum ºi cãldurã; Luminatoarele Essmann sunt
reprezintã elementele centrale ale trape de access (chepenguri). convingãtoare, în primul rând, pen-
unei configuraþii moderne de clãdiri. Datoritã modului de poziþionare tru utilizabilitatea lor multiplã, mai
Aceste trei necesitãþi sunt garantate în acoperiº, luminatoarele fie cã precis, în afarã de funcþia lor de
de mai multe decenii de numele sunt tip arcadã, triunghiulare sau bazã de iluminare cu luminã de zi,
Essmann. cupole luminatoare au avantajul cã prin diferite agregate asamblate pot
Essmann GmbH este cea mai dau lumina zilei de sus, care este prelua funcþii de aerisire ºi de venti-
mare fabricã de luminatoare, trape de 5 ori mai eficientã în comparaþie laþie, precum ºi funcþii de asigurare
de fum, elemente de drenare din cu lumina care intrã prin fereastra preventivã contra incendiilor. Astfel,
Europa, având sediul în landul federal lateralã. o cupolã de luminã poate fi în acelaºi
Nordrhein-Westfalen, deci centrul Aerisirea planificatã a încãperilor timp ºi trapã de aerisire ºi de fum.
Europei. De remarcat este faptul cã, prin
realizeazã o climã spaþialã plãcutã.
Firma Essmann GmbH a venit posibilitatea constructivã de reali-
Aerisirea ºi ventilaþia se pot face
pe piaþa româneascã prin Isopan, zare a rebordului trapelor sau lumi-
prin sisteme diferite de deschidere:
fiind unic distribuitor în România. natoarelor dupã forma acoperiºului
sisteme manuale, electrice sau
Paleta vastã de produse pentru (cutat sau plan), asigurã astfel o
pneumatice.
iluminarea încãperilor cu lumina de etanºare perfectã.
Aparatele de evacuare a fumului
zi, de aerisire ºi evacuare a fumului, Fie cã este vorba de o con-
ºi cãldurii (RWG) integrate în cupolele
alãturi de un program complet pentru strucþie nouã sau de o renovare –
de luminã ºi în luminatoarele
acoperiº plan – drenare pentru con- pentru ambele, Essmann oferã soluþii
strucþii industriale, civile, administra- Essmann sunt instalaþii de securitate individuale.
tive, stau la dispoziþie ca soluþii ale pentru prevenirea incendiilor. Acestea Asigurându-vã de calitatea
problemelor confirmate de practicã. sunt prevãzute cu sisteme de produselor Essmann, vã stãm la
Principalele produse Essmann: recunoaºtere din timp ºi de sem- dispoziþie cu o consultaþie
cupole de luminã Essmann; nalizare a incendiilor. Deschiderea obiectivã ºi de specialitate, în
luminatoare Essmann; în caz de incendiu se poate face vederea finalizãrii unor proiecte
trape de aerisire; pneumatic (patroane CO2) sau electric. de referinþã.
Profil 58.160.825 mm
Este profilul metalic de înaltã
rezistenþã imprimat cu aripi laterale
pentru a mãri aderenþa betonului
pe el, fiind folosit la cofraje pentru
planºee intermediare. Cofrajul
rãmâne definitiv încorporat în
structura planºeului conferindu-i
o rezistenþã mãritã, fiind considerat
ca o armãturã inferioarã în stratul
de beton. Datoritã secþiunii favo-
rabile a profilului, turnarea plan-
ºeului intermediar nu necesitã
sprijiniri suplimentare fãcute de o
structurã anexã de susþinere a
planºeului pe toatã perioada matu-
ritãþii betonului. Stratul de zinc
aplicat profilului de tablã conferã
acestuia protecþie suplimentarã
anticorosivã.
Sinus profil 76.18.988 mm
Este folosit ca profil de
acoperiº ºi faþadã, putând fi mon-
tat atât pe vertical, cât ºi pe
orizontal, oferind o libertate arhi-
t e c t u r a l ã v o l u m e t r i c ã într-o
gamã diversificatã de culori.
Datoritã profilãrii ondulate a pro-
dusului, gama de aplicabilitate
creºte, putând fi folosit atât la
corpuri de birouri, centre comer-
ciale, faþade în reparaþii capi-
tale, dar ºi pentru construcþii
industriale. Etanºarea este per-
fectã, iar trecerea de la o coalã la
alta este invizibilã.
PROTECÞIE ªI SIGURANÞÃ
Confortul a constituit dintotdeauna
unul dintre cele mai înalte deziderate
ale locuirii. De aceea, la construcþia
unei locuinþe sunt cãutate, pe de-o
parte, materiale rezistente la vânt ºi
intemperii, iar pe de altã parte,
materiale care sã asigure cãldurã ºi
protecþie. Produsele Eternit reunesc
întotdeauna ambele cerinþe.
GREUTATE REDUSÃ
Greutatea nu reprezintã numai o
problemã din punct de vedere static,
ci ºi o problemã legatã de posibilitãþile
de aplicare a materialului. Eternit
demonstreazã ºi în aceastã direcþie
calitãþile sale pozitive. Greutatea
UN MATERIAL DE CONSTRUCÞIE CU redusã a acestui material de con-
În al treilea rând, învelitorile Eternit
TRADIÞIE ªI VIITOR strucþie, creativ ºi plurivalent, garan-
sunt perfecte pentru asigurarea teazã împlinirea oricãrei aºteptãri.
Construcþia propriei locuinþe repre- economiei de energie, devenind ast-
zintã nu numai unul dintre cele mai fel un partener fãrã egal în cazul VARIETATE ATRACTIVÃ
mari visuri ale omului, ci ºi una dintre locuinþelor cu consum energetic Cãminul propriu este, printre altele,
cele mai importante decizii din viaþa redus sau al celor pasive. ºi o expresie a personalitãþii. Din
acestuia. Eternit contribuie funda- acest motiv, individualitatea devine
mental ca aceste visuri sã devinã CULOARE ªI FORMÃ un aspect important în construcþia
realitate ºi ca deciziile sã fie cele Fiecare formã exprimã o funcþie, unei locuinþe. Este o certitudine cã
corecte. fiecare culoare rãspunde unei Eternit oferã soluþii optime pentru
Brevetat de mai mult de un secol, preferinþe. Satisfacerea celor douã toate cerinþele.
acest material constituie produsul
perfect pentru construcþia modernã
de locuinþe. Eternit convinge, în
primul rând, prin calitatea sigurã ºi
durabilã ºi prin design-ul deosebit.
În al doilea rând, în acest material
sunt reunite componente alese cu
pricepere pentru a realiza combi-
naþia idealã între greutatea redusã,
impermeabilitate, rezistenþã la îngheþ
ºi la foc, incasabilitate, totul la un
preþ convenabil.
www.geplast.ro
Cofraje cãþãrãtoare
Construcþiile moderne din marile centrali pentru clãdiri înalte, baraje, de interesantã. În Bucureºti ºi în alte
centre urbane se evidenþiazã prin pile înalte de poduri, turnuri de tele- zone seismice din România, aceastã
elemente arhitectonice îndrãzneþe, viziune, turnuri de rãcire º.a.m.d. soluþie tehnicã devine deosebit de
avangardiste, cu înãlþimi din ce în ce Clasificarea sistemelor de cofrare utilã.
mai mari. în cele douã tipuri menþionate se În cazul cofrajelor cãþãrãtoare,
Aceste caracteristici ale con- realizeazã dupã modul în care se deplasarea pe verticalã a acestora
strucþiilor din beton armat au deter- face mutarea ansamblului cofraj-plat- se realizeazã de regulã cu o cadenþã
minat evoluþia tehnologiilor de formã de lucru: determinatã de paºii pentru montarea-
cofrare conform condiþiilor specifice cofraje cãþãrãtoare – mutarea
mutarea cofrajului, montarea armã-
acestui gen de lucrãri. Specialiºtii în se face cu macaraua; turii, turnarea ºi întãrirea betonului
echipamente au conceput sisteme cofraje auto-cãþãrãtoare –
º.a.m.d.
auto-portante care transmit con- mutarea se face utilizând dispozitive
În timp ce la cofrajul cãþãrãtor, ele-
strucþiei deja executate sarcinile proprii (electrohidraulice sau electro-
mentele componente sunt formate
provenite de la cofraj ºi cele aferente mecanice).
din subansamblul cofrare-decofrare,
operaþiunilor de armare ºi betonare. Cofrajele cãþãrãtoare sunt desti-
Doka oferã douã asemenea sis- nate construcþiilor înalte, putând fi console cãþãrãtoare, podinã de lucru,
teme de cofrare, care se deosebesc de asemenea folosite ca elemente precum ºi ancore de betonare – în
prin modul de preluare ºi transmitere cofrante pe o singurã faþã, pentru cazul cofrajului auto-cãþãrãtor, se
a sarcinii rezultate din cofraj, res- clãdiri cu elemente verticale (planºee, adaugã elementele hidraulice supli-
pectiv prin procedeele de cofrare- grinzi, scãri etc.) ºi pentru betoane mentare ºi accesoriile acestora.
decofrare ºi de mutare a cofrajului: masive (baraje). La sistemul de cofraj cãþãrãtor,
cofrajele cãþãrãtoare ºi cofrajele Remarcãm faptul cã, pentru con- este necesarã proiectarea detaliatã a
auto-cãþãrãtoare. strucþiile la care se adoptã soluþii de sistemului, incluzând toate compo-
Asemenea sisteme de cofrare consolidare a pereþilor prin execuþia nentele ºi þinând seama de caracte-
sunt indicate pentru urmãtoarele unei cãmãºuieli cu beton armat pe risticile construcþiei (feþe cofrate
categorii de construcþii: coºuri de una sau douã feþe, cofrajele cãþãrã- verticale sau înclinate, înclinare verti-
fum, castele de apã, silozuri, sâmburi toare constituie o soluþie deosebit calã, piese înglobate, goluri etc.), de
elementele de cofraj, precum ºi de
elementele de construcþie (mutare cu
macaraua sau cofraj auto-cãþãrãtor).
Se va acorda în mod special atenþie
înglobãrii corecte în beton a ancora-
jelor, dar ºi acþiunii vântului. Avându-se
în vedere cã acest sistem de cofraje
se foloseºte la înãlþimi mari, de pânã
la 150 m sau chiar mai mult,
mãsurile, dispozitivele ºi echipa-
mentele care asigurã securitatea
muncii trebuie sã fie selectate, insta-
late ºi utilizate cu deosebitã atenþie.
Doka oferã sisteme de cofrare ºi
soluþii complete, ce cuprind toate
echipamentele aferente necesare
(ancoraje, platforme de lucru, sis-
teme de securitate a muncii etc.),
proiectare detaliatã, asistenþã tehnicã
ºi manuale de instrucþiuni pentru
utilizatori.
În toamna anului 2005, au lucrãrile de construcþie a unei noi rezultatul parteneriatului cu Baustoff
început în Dumbrava (comuna fabrici Leier pentru produse din Interhandel, firma dr. Christoph Leitl,
Unirea), la sud de Cluj-Napoca, beton. Aceastã investiþie a fost preºedintele Camerei de Comerþ din
Austria. Au fost investite în total
8 milioane de euro.
Producþia a început în iunie 2006.
Ultima linie de producþie a fost mon-
tatã în vara anului 2007. Momentan,
firma are 40 de angajaþi.
Inaugurarea oficialã a acestei
unitãþi de producþie din Unirea a avut
loc la 28. 09. 2007.
La evenimentul de la Dumbrava,
au participat oaspeþi de seamã:
investitorii Michael Leier (consilier
economic) ºi dr. Christoph Leitl,
preºedintele Camerei de Comerþ din
Austria, împreunã cu familiile lor,
lamentari, consilieri, reprezentanþii Prefectul Cosmin Covaciu a subli- rândul lor, investitorii ºi-au exprimat
instituþiilor publice, reprezentanþii niat importanþa acestei investiþii, mulþumirea donând mãnãstirii mate-
Universitãþii Tehnice din Cluj-Napoca, spunând cã fabrica Leier este un pas riale de construcþii în valoare de
arhitecþi, oameni de afaceri ºi important fãcut de firma austriacã 10.000 de euro.
Rigidizarea clãdirilor din lemn
prof. univ. dr. ing. Al. CIORNEI, drd. ing. Lucian AVRAM
Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“ Iaºi
Lucrarea analizeazã rigidizarea ceea ce a condus la ridicarea cotei Îmbinãrile prin intermediul
unei clãdiri cu schelet din lemn, în de fundare deasupra adâncimii de pieselor metalice au avantajul unui
prezent în fazã de execuþie. îngheþ. În acest element din beton montaj simplu, uºor, raþional, neslã-
Concepþia sistemului structural al armat, s-au introdus – sub ele- bind secþiunea de îmbinare ºi
clãdirii din lemn – prototip – are mentele portante verticale – ºuruburi garantând o siguranþã sporitã în
planºeul cu rigiditate sporitã ºi a metalice de ancoraj, care au fost exploatare.
fixate de talpa inferioarã a scheletului În cadrul scheletului pereþilor,
fost descrisã parþial în Revista
pereþilor din lemn. golurile de uºi ºi ferestre s-au reali-
Construcþiilor din iunie 2005 (fig. 1).
Ancorajele metalice vor transmite zat din buiandrugi, pozaþi dupã
Confecþionarea ºi montajul aces-
elementului de beton armat (fundaþii momentul de inerþie maxim ºi reze-
tei clãdiri din lemn au condus la o
legate cu placa de pardosealã) maþi pe montanþi dublaþi (fig. 2 ºi 3).
analizã privind structura de rezis- Planºeele sunt alcãtuite din
sarcina orizontalã totalã, în special
tenþã care va prelua în condiþii favo- dulapi din lemn, fixaþi pe talpa de
cea din vânt.
rabile încãrcãrile orizontale, în rezemare, care este pozatã la rândul
Scheletul pereþilor portanþi este
special cele din vânt. alcãtuit dintr-o talpã superioarã ei pe talpa superioarã a panourilor
Fundaþia ºi pardoseala clãdirii legatã, prin montanþi rigidizaþi, cu pereþilor portanþi ºi solidarizatã cu
prezentate în detaliu în Revista Con- elemente orizontale, care micºo- piese metalice.
strucþiilor din august 2006 au fost reazã lungimea de flambaj a mon- Pentru o bunã conlucrare a struc-
realizate din beton armat monolit, tanþilor, iar la colþuri rigidizarea se turii de rezistenþã a celor douã
izolat termic cu polistiren extrudat, completeazã cu contravântuiri niveluri ale clãdirii, prinderea celor
oblice (fig. 2). douã tãlpi se realizeazã prin inter-
La îmbinarea acestor elemente mediul unor ºuruburi metalice, care
structurale din lemn, se utilizeazã piese vor mãri capacitatea portantã a
metalice spaþiale, confecþionate din centurii în formã de „C“ a planºeului
tablã îndoitã cu/fãrã rigidizãri. cu rigiditate sporitã.
Fig. 1: Schema scheletului clãdirii din lemn prezentatã Fig. 2: Scheletul parterului clãdirii din lemn
în detaliu în „Revista Construcþiilor“ – iunie 2005 cu principalele elemente componente
Dintotdeauna, apa a fost consideratã cel mai eficient agent de stingere a incendiilor. Dacã la început apa era
cãratã cu sacaua ºi gãleata, mai târziu era împrãºtiatã cu furtunurile de pompieri, iar mai recent este difuzatã de
sisteme inginereºti din ce în ce mai sofisticate – apa a rãmas agentul de stingere preferat al proiectanþilor,
datoritã disponibilitãþii sale constante la un preþ rezonabil. Ceea ce face însã diferenþa de eficienþã între diversele
metode de stingere cu apã este diametrul picãturii de apã sub care apa este împrãºtiatã asupra focarului.
Micºorarea diametrului picãturii de puternicã ºi rapidã a focarului ºi, În sfârºit, câteva detalii tehnice pentru
apã pânã la 0,01 mm face ca apa sã implicit, la stingerea incendiului. proiectanþi:
fie pulverizatã sub formã de ceaþã de Trebuie menþionat, de asemenea, ºi pentru sistemele mari – apa
apã, iar sistemele care utilizeazã efectul de rãcire al elementelor incan- poate proveni dintr-o sursã continuã
aceastã tehnologie au fost denumite descente metalice din zona focarului, curatã (în acest caz se utilizeazã un
„sisteme de stingere a incendiilor cu care – într-un proces natural de rãcire – grup de pompare). În cazul sistemelor
ceaþã de apã“. Inventat de finlandezii ar putea dura ore sau chiar zile întregi. mici, apa poate fi stocatã în cilindri
de la Marioff, dar indiferent de pro- În acest caz, rãcirea lor este extrem de aºezaþi în structuri modulate (skid-uri)
ducãtor ºi presiunea de lucru, sistemul rapidã, iar posibilitatea de reaprindere a ºi presurizaþi cu azot;
are aceleaºi principii de funcþionare. duzele de pulverizare sunt din
incendiului este eliminatã.
Micºorarea continuã a diametrului oþel, prevãzute cu filtre, cu finisaje
În sfârºit, trebuie subliniat ºi faptul diferite. Aceste duze pot fi cu bulb de
picãturii de apã este cheia creºterii cã micile picãturi de apã absorb
eficienþei stingerii cu apã. Întrucât sticlã sau deschise, ceea ce înseamnã
gazele solubile ºi fumul care se dez- cã sistemul poate funcþiona atât ca sis-
absorbþia de cãldurã este direct pro- voltã firesc pe durata incendiului,
porþionalã cu suprafaþa de absorbþie, tem de sprinklere (pornire termicã
îmbunãtãþind astfel posibilitãþile de duzã cu duzã), dar ºi ca sistem de
calculele aratã cã – dacã la un respirare ºi supravieþuire ale oame-
diametru de 1 mm al picãturii de apã drencere (cu pornire manualã sau
nilor aflaþi în zona de incendiu. automatã, pe sectoare).
(în cazul sprinklerelor) suprafaþa de Sistemele de stingere cu ceaþã de Sistemul poate fi utilizat cu succes
reacþie (de absorbþie a cãldurii) este apã fac sã fie eliminate din zona de în cele mai variate aplicaþii: în marinã
de 2 mp/un litru de apã – în cazul incendiu particulele de fum, iar gazele (spaþiile motoarelor, cabine, coridoare
micºorãrii diametrului picãturii de apã etc.), aplicaþii civile (depozite, birouri,
acide de combustie sã fie evacuate
de 100 ori (pânã la 0,01 mm), aceastã spaþii cu echipamente electronice sau
suprafaþã creºte de 100 de ori, rapid dupã intrarea lor în contact cu
particulele fine de apã suspendate în de telefonie, hoteluri, muzee, biblio-
ajungând la 200 mp. Rezultã, aºadar, teci, librãrii, spitale etc.), bucãtãrii,
cã absorbþia de cãldurã este – în al aer.
Dacã se mai adaugã ºi faptul cã platforme marine, petrochimie, turbine
doilea caz – ºi ea de 100 de ori mai cu gaz, hangare, metrouri, trenuri ºi
mare, conducând la o rãcire extrem de apa este un agent perfect ecologic ºi
cã sistemul de ceaþã cu apã utilizeazã tunele pe autostrãzi º.a.m.d.
– pentru acelaºi efect de stingere – o Urmãrind trendurile mondiale în
domeniu ºi fidelã principiilor sale de
cantitate de cca 100 de ori mai micã aducere pe piaþa româneascã a celor
decât în cazul sprinklerelor – avanta- mai noi sisteme de stingere a incendi-
jele sistemului sunt indiscutabile. În zone ilor, firma Sigura Total Fire & Building
unde nu existã apã suficientã sau unde Engineering srl asigurã proiecte „la
utilizarea acesteia în cantitãþi mari este cheie“ pentru aceste sisteme de stin-
imposibilã (din cauza caracteristicilor gere a incendiilor, în baza echipa-
materialelor stocate sau din motive de mentelor Aquatech furnizate de firma
evacuare a apei), utilizarea sistemului italianã Tema Sistemi. Sistemul are cer-
de stingere cu ceaþã de apã devine tificare CE ºi poate fi folosit în România,
aproape obligatorie. fãrã alte aprobãri suplimentare.
Pe baza unor cercetãri avansate, folosind o tehnologie de vârf, MAPEI a dezvoltat o linie com-
pletã de produse ce cuprinde: chituri colorate pe bazã de ciment sau pe bazã de rãºini epoxidice
pentru rosturile rigide, etanºanþi elastomerici pentru rosturi elastice ºi produse complementare,
precum ºi scule pentru o corectã ºi uºoarã aplicare. Mortarele de chituire întrunesc cerinþele regle-
mentate de Norma Europeanã EN 13888.
Gama de mortare pentru chituirea rosturilor rigide cuprinde urmãtoarele tipuri de materiale:
Keracolor GG, mortar pe bazã de ciment, de înaltã performanþã, cu timp mare de lucrabi-
litate pentru rosturi cu lãþime de la 4-15 mm. Disponibil în 18 culori. Domeniul de aplicare: la
interior / exterior, pe pardoseli / pereþi / faþade / piscine, pentru toate tipurile de plãci ceramice
cum ar fi: faianþã, gresie glazuratã, gresie porþelanatã, klinker, mozaic de sticlã etc., plãci din
roci naturale, granit, travertin, mozaic din piatrã naturalã ºi pentru plãci din piatrã recompusã ce
au ca liant rãºina poliestericã sau cimentul.
Keranet, detergent acid sub formã de praf (concentraþie 100%) sau în soluþie (concentraþie 15%).
Domeniul de aplicare: interior/ exterior, pardoseli/ pereþi, foarte eficace pentru îndepãrtarea eflo-
rescenþelor ºi a sãrurilor de calcar, a resturilor de chituri sau adezivi pe bazã de ciment utilizaþi la
montarea plãcilor. Se preteazã pentru spãlãri periodice. Nu se utilizeazã pentru plãci ceramice nerezis-
tente chimic sau pentru plãci din roci naturale calcaroase (marmurã, calcar, travertin etc.).
Legislaþia privind piaþa creditului ipotecar
Daniel MATEIU, Radu LUPêTEANU, Nicolae FLOREA –
Universitatea Tehnicã “Gh. Asachi” din Iaºi
Reglementãrile legislative privind piaþa creditului ipotecar cuprind o serie de legi noi, Legea obligaþiunilor
ipotecare, Legea bãncilor de credit ipotecar, Legea securitizãrii creanþelor, ºi o modificare a Legii 190/1999 a
creditului ipotecar ºi a Legii 7/1996 a cadastrului.
Modificarea Legii 190/1999 a cre- mod diferit documentaþia necesarã Practic, se au în vedere urmã-
ditului ipotecar vizeazã, între altele, înscrierii unei astfel de ipoteci pe o toarele elemente: reglementarea
clarificarea ºi unificarea modului de construcþie viitoare. instituþiei agentului cu funcþia de repre-
înscriere a ipotecii pe bun viitor în Interpretarea diferitã ºi lipsa unor zentare a deþinãtorilor de obligaþiuni,
cartea funciarã ºi stabileºte distincþia norme clare de înscriere a acestei impunerea unor cerinþe stricte de
între creditul ipotecar comercial (prin ipoteci pun pe drumuri mulþi solicitanþi includere ºi de raportare a portofoliului
care se finanþeazã imobile cu altã des- de credite ºi mulþi creditori, cu seturi de creanþe cu care se garanteazã emi-
tinaþie decât cea de locuit, cum ar fi: de acte diferite de fiecare datã. Unifi-
siunea, precum ºi segregarea (sepa-
birouri, sedii de firmã etc.) ºi cel rezi- carea modului de înscriere ar trebui sã
rarea) portofoliului afectat emisiunii de
denþial (de locuit). aibã ca efect o creºtere a volumului de
credite ipotecare acordate pentru con- masã credalã (creditori) în cazul fali-
Ipoteca sau garanþia imobiliarã tre-
struirea de locuinþe, unica garanþie a mentului emitentului.
buie înscrisã în cartea funciarã pentru
creditului constituind-o terenul ºi con- Având în vedere aceste proprietãþi
a deveni opozabilã terþilor (mai exact
strucþia viitoare. O altã noutate este ale obligaþiunilor ipotecare, conferite
pentru a putea fi valabilã ºi faþã de
terþi, nu doar pentru cele douã pãrþi eliminarea condiþiei ca beneficiarul de lege, se poate conchide cã acestea
care o constituie), la fel ca ºi transferul unui credit ipotecar cu destinaþie rezi- vor fi titluri mult mai sigure ºi mai
proprietãþii prin vânzarea-cumpãrarea denþialã sã fie cetãþean român. Evident, atractive decât obligaþiunile ordinare
unui imobil, ºi se constituie în baza este necesarã armonizarea cu restul (normale). Ca o observaþie de ordin
unui contract autentic, încheiat la legislaþiei care nu permite cetãþenilor general, obligaþiunile ipotecare au, în
notariat. Ea este întotdeauna acce- strãini sã cumpere terenuri în nume þãrile dezvoltate, regim fiscal prefe-
sorie unui alt contract principal (cum ar propriu. Obligaþiunile ipotecare sunt, renþial deoarece dezvoltarea sectorului
ca ºi obligaþiunile normale, o formã ipotecar este în cele mai multe cazuri
fi cel de împrumut), ca orice contract
de finanþare a unei afaceri (în cazul
de garanþie. consideratã o prioritate guvernamen-
nostru instituþie de credit, banca).
Prin modificarea Legii 190 ºi a talã (încurajarea creditãrii pe termen
Emiterea de obligaþiuni reprezintã
Legii 7, apar o serie de avantaje cum lung duce la dezvoltare economicã pe
angajarea unei datorii, de cãtre insti-
ar fi, în primul rând, un acces mai uºor termen lung, prin efectul multiplicator
tuþia emitentã, faþã de cei care
la creditul ipotecar pentru construirea cumpãrã aceste titluri, garantându-le pe care creditul ipotecar îl are în
de locuinþe, unde ipoteca se înscrie pe acestora în baza unui contract un venit economie, ºtiindu-se cã orice achiziþie
un bun care încã nu existã (sau o con- constant. a unei locuinþe genereazã automat un
strucþie parþial ridicatã, nefinalizatã). Obligaþiunile sunt în general garan- lanþ de servicii cu impact în creºterea
O construcþie este consideratã tate cu active (proprietãþi) ale emiten- PIB, la care se adaugã dezvoltarea
finalizatã din punct de vedere legal tului, în cazul nostru activele fiind sectorului de construcþii de locuinþe ºi
atunci când a fost încheiat procesul- constituite din creditele ipotecare acor- de materiale de construcþii ºi, nu în
verbal de recepþie finalã a construcþiei. date de instituþia de credit emitentã (sã ultimul rând, crearea de noi locuri de
Codul Civil nu permitea înscrierea de nu se uite cã împrumuturile acordate, muncã etc).
ipoteci pe bunuri care nu existã (o con- în cazul unei instituþii de credit, pentru
strucþie viitoare de exemplu, pentru Legea bãncilor de credit ipotecar
o bancã reprezintã active, în timp ce reglementeazã apariþia instituþiilor de
care existã autorizaþie de construire) depozitele se constituie în datorii,
dar Legea 190 a abrogat acel articol, credit specializate. Bãncile de credit
înregistrate în pasivul instituþiei).
deschizând un drum important în dez- Legea obligaþiunilor ipotecare ipotecar vor putea acþiona deopotrivã
voltarea finanþãrilor imobiliare. defineºte cadrul legal pentru introdu- pe piaþa primarã a creditului ipotecar,
Din pãcate însã, neclaritãþile de cerea unor astfel de instrumente de ca împrumutãtor, ºi pe piaþa secun-
practicã în cazul acestor finanþãri au finanþare în România. Aceastã lege are darã, în calitate de emitent de obliga-
dus la situaþia ca fiecare birou de carte ca pilon de bazã asigurarea confortului þiuni ipotecare, neacordându-se însã
funciarã (în cadrul Agenþiei Naþionale investitorilor în acest tip de obligaþiuni acestora posibilitatea atragerii de
de Cadastru) sã-ºi reglementeze în garantate cu credite ipotecare. depozite.
Pentru preluarea unor sarcini utile Consolidarea planºeelor CONSOLIDAREA UNUI PLANªEU
mai mari, consolidarea planºeelor din cu profile metalice CIRCULAR CU GRINZI RADIALE
lemn se face fie prin dublarea grinzilor, ºi bolþiºoare de cãrãmidã Rezolvarea unui astfel de planºeu
În figura 2 este prezentatã o secþi- ridicã unele probleme practice greu de
fie prin creºterea momentului de inerþie
une prin planºeul metalic cu bolþi- rezolvat. Din figura 3 (1a) se poate
a acestor grinzi. ºoare de cãrãmidã din care rezultã observa cã în centrul plãcii, unde se
Pentru preluarea unor sarcini utile urmãtoarele date: intersecteazã cele 3 grinzi radiale,
mai mari, consolidarea planºeelor cu distanþa dintre profilele metalice aglomerarea de armãturi este foarte
profile metalice cu bolþiºoare de cãrã- I 24 este de circa 1,0 m – bolþiºoarele mare. Þinând cont ºi de faptul cã, în
midã se face prin creºterea momen- de cãrãmidã 12 cm; aceastã zonã, momentul încovoietor
tului de inerþie a profilelor metalice. grinzile metalice care leagã pro- este maxim la grinzile noastre radiale,
Soluþie nouã de consolidare filele metalice I 12; se impune o soluþie nouã pentru
pentru o legare mai bunã între rezolvarea situaþiei mai sus menþionate.
a celor douã variante profilele I 24 ºi grinzile de legãturã – În figura 3 (2a) se aratã noua soluþie
de planºeu 2 la margini ºi una la mijloc – se poate propusã.
La podurile cu mai multe grinzi, ataºa un cornier pentru o prindere Astfel, în centrul planºeului circular
prin legarea lor cu trei antretoaze – suplimentarã. se aºazã un disc metalic circular. De
douã la capete ºi una la mijloc – se În concluzie, legãturile între pro- acest disc metalic se sudeazã armã-
asigurã conlucrarea tuturor acestor filele I 24 ºi I 12 se vor face cu turile inferioare de rezistenþã.
grinzi. Astfel, aplicând o sarcinã con- buloane. Nu este indicatã sudura care
centratã, de exemplu pe una dintre poate declanºa un incendiu.
grinzi, toate grinzile longitudinale iau
parte la preluarea acestei sarcini.
Plecând de la aceastã constatare,
am aplicat aceastã soluþie la consoli-
darea planºeelor din lemn ºi a
planºeelor cu profile metalice cu
bolþiºoare de cãrãmidã.
Consolidarea planºeelor din lemn
În figura 1 este arãtat un planºeu
din lemn din care rezultã:
distanþa dintre grinzile de lemn;
Fig. 1
profilele I 12 care leagã în 3 locuri
grinzile din lemn (la capete ºi la mijloc);
prinderea grinzilor din lemn de
zidãrie; Fig. 3
prinderea calcanului de douã
Armãturile de montaj (φ10, φ12) se
grinzi din lemn; opresc, iar în centrul discului metalic,
douã secþiuni cu legarea grinzii la partea superioarã pe toatã lun-
din lemn de profilul metalic. gimea acestuia, se dispune o reþea
La cele arãtate mai sus ºi din φ12 la 17 cm. Pentru preluarea forþei
figurile 1 ºi 2, rezultã cã legarea tãietoare, care în zona centralã este
grinzilor de lemn cu cele 3 grinzi me- minimã, se dispun în caz de necesitate
talice trebuie sã fie sigurã. Din aceastã armãturi înclinate. Grosimea discului
cauzã, se va ataºa profilelor I 12 un metalic din centru, încãrcat radial, se
poate calcula folosind teoria elasticitãþii.
cornier 50 x 50 x 5 care sã permitã o Se vor lua toate mãsurile pentru
prindere mai sigurã. Fig. 2
evitarea unui posibil incendiu.
Toate îmbinãrile se vor face cu Concluzii Concluzii
ºuruburi din lemn ºi buloane (între I 12 Soluþiile de consolidare prezentate Soluþia propusã pentru rezolvarea
ºi L 50 x 50 x 5) ºi se va evita sudura au fost aplicate cu rezultate foarte planºeelor circulare cu grinzi radiale a
sau alte operaþiuni cu flacãrã. bune. fost folositã cu rezultate foarte bune.
La lucrãrile reuniunii, au fost de faþã 17 profesori univer- publicarea de cãtre ASRO, în revistele de specialitate,
sitari, doctori în ºtiinþe tehnice, din 4 centre universitare, a metodologiei privind modificarea standardelor;
18 reprezentanþi ai autoritãþilor coordonatoare, asociaþiilor în vederea asigurãrii bazei de date pentru instruirea
patronale ºi profesionale, asociaþiei de standardizare, pre- viitorilor constructori, s-a solicitat un regim de preþuri diferenþiat
cum ºi specialiºti din toate judeþele þãrii din Inspectoratul de pentru universitãþi care sã permitã procurarea de normative
Stat în Construcþii. ºi standarde;
Tematica simpozionului s-a extins an de an de la iniþierea unor acþiuni de consultare a autoritãþilor coor-
subiecte cu caracter strict ºtiinþific din domeniul cercetãrii, donatoare implicate în promovarea unor forme de instruire
al metodelor moderne de investigare/expertizare/testare, a adulþilor, privind organizarea de cursuri de calificare, de
tehnologii moderne, la cele de mare actualitate privind stabilire a cãilor de accesare a fondurilor comunitare;
cadrul normativ/legislativ în construcþii, standardizare, certi- promovarea de patronate, asociaþii profesionale, uni-
ficare, integrare în Uniunea Europeanã etc.
versitãþi, operatori economici cu putere financiarã, a unor
Pentru lucrãrile simpozionului, s-au elaborat de cãtre
colective de specialiºti din domeniul construcþiilor ºi din forme de instruire/formare a specialiºtilor, compatibile cu
industria materialelor de construcþii 66 de comunicãri, cele utilizate în statele membre ale Uniunii Europene;
instituirea unui sistem de publicitate, care sã asigure
cuprinse în douã volume editate cu aceastã ocazie, din
care 32 s-au prezentat în plen. diseminarea informaþiilor privind laboratoarele de încercãri;
Comunicãrile au fost audiate cu mare interes de cãtre urgentarea adoptãrii la nivel naþional a legislaþiei privind
participanþi, care, în cadrul meselor rotunde organizate, ºi-au certificarea calificãrii profesionale a operatorilor economici
exprimat punctul de vedere, în special referitor la temele din construcþii.
de mare actualitate, ºi s-a efectuat un schimb de pãreri cu Trecerea în revistã a propunerilor formulate la mesele
privire la principalele direcþii de acþionare a actorilor impli- rotunde dã o imagine realistã asupra diversitãþii preocupãrilor
caþi, care pot asigura rezolvarea acestora. specialiºtilor din construcþii privind integrarea europeanã,
Din discuþii a rezultat necesitatea asigurãrii unui grad asigurarea competitivitãþii operatorilor economici din România,
mare de implicare a organismelor patronale ºi profesionale, crearea unei baze de date adecvate, alinierea la legislaþia/
de amplificare a efortului de armonizare a legislaþiei ºi a normele europene, asigurarea tratãrii corecte ºi adoptãri de
cadrului normativ, precum ºi de soluþionare a problemelor soluþii compatibile cu prevederile normelor europene, dar ºi
privind diseminarea informaþiilor, crearea unui cadru organi- pentru preluarea prin actele normative/standarde a aspec-
zat de comunicare/informare la nivel naþional, amplificarea telor rezultate din specificul naþional, impuse de condiþiile
efortului depus în activitatea de reglementare de MDLPL, climatice, seismice, de utilizare etc.
ASRO ºi de alte instituþii implicate în adoptarea de acte Lucrãrile simpozionului s-au încheiat prin adoptarea unei
normative/standarde, care sã se constituie în date de intrare, hotãrâri unanime a participanþilor la discuþii, privind continu-
în derularea activitãþilor din domeniul construcþiilor ºi al area dialogului ºi asigurarea unui grad mai mare de refor-
industriei materialelor de construcþii. mare a specialiºtilor din domeniul construcþiilor prin publicarea
Din numeroasele puncte de vedere formulate cu ocazia
pe site-ul Patronatului Societãþilor din Construcþii (www.psc.ro)
simpozionului, menþionãm:
stabilirea ordinei de urgenþã pentru preluarea de stan-
a informaþiilor utile privind stadiul derulãrii acþiunilor pentru
darde europene armonizate, standarde europene de pro- care participanþii au manifestat un deosebit interes.
dus ºi standarde europene de metodã de încercare; În anul 2008, se va desfãºura la Neptun ediþia jubiliarã a
stabilirea unui program pentru traducerea standardelor simpozioanelor SELC – ediþia XX-a, la care organizatorii îºi
europene preluate prin andorsare; propun sã prezinte realizãrile acþiunilor întreprinse ca
analizarea posibilitãþilor accesãrii de fonduri comunitare urmare a reuniunii din acest an.
pentru traducerea standardelor europene; RNLC – principalul organizator al reuniunilor SELC –
atragerea unui numãr mai mare de specialiºti în lanseazã un apel pe aceastã cale participanþilor la reuni-
comitetele tehnice ASRO, care sã cuprindã personalitãþi din unea din anul 2007, pentru o prezenþã activã la acþiunile pe
toate centrele universitare, din institute de cercetare, operatori care urmeazã sã le întreprindã RNLC ºi PSC pentru atin-
economici, organisme de certificare etc; gerea obiectivelor stabilite.
ORGANISM DE CERTIFICARE
SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII
ORGANISM ACREDITAT RENAR Organism NOTIFICAT
PROCEDURA DE CERTIFICARE certificare CONFORMITATE
• Certificarea sistemelor de produse PENTRU CONSTRUCTII
ESTE DERULATÃ
management al calitãþii • Atestarea conformitãþii
conform SR EN ISO 9001:2001;
CU UTILIZAREA DE:
produselor din domeniul
• Certificarea conformitãþii • Procedee, metode, tehnici de auditare, reglementat
produselor în domeniul reglementat inspecþie la nivelul standardelor europene; • Aplicarea mãrcii
ºi voluntar. de conformitate CE
• Auditori formaþi la nivel:
ORGANISM - Naþional - CNFCMAC Organism agreat MTCT
ÎN CURS DE ACREDITARE RENAR - Internaþional – AFNOR, AFAQ-ASCERT • Certificarea sistemelor
de management al calitãþii;
• Certificarea sistemelor (Franþa), AJA-EQS (Anglia); • Certificarea sistemelor
de management de mediu; • Profesori universitari; de management de mediu;
• Inspecþie. • Calificarea profesionalã
• Doctori în ºtiinþe; a întreprinderilor;
• Experþi în domeniile de certificare. • Inspecþie;
• Audit.
QUALITY CERT SA - ASIGURÃ ABORDAREA ACTIVITÃÞII DE CERTIFICARE LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu:
DIRECTIVELE EUROPENE, DECIZIILE UE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, GHIDURILE EA,
LEGISLAÞIA, REGLEMENTÃRILE ªI STANDARDELE EUROPENE APLICABILE ÎN ROMÂNIA
Institutul de Studii Europene – Management
PROGRAM DE INSTRUIRE
Cristina BURTEA – preºedinte ISEM
„ Administrarea calitãþii începe cu pregãtirea ºi se terminã tot cu pregãtirea.“
Decizia – actul esenþial al oricãrui management, cu deosebire în construcþii unde ritmul este alert în aceºti
ani – poate fi una oportunã ºi eficientã în mãsura în care cel care o ia are la bazã cunoºtinþe trainice izvorâte din
bagajul sãu de instruire profesionalã. ªi aceasta pentru cã, în afaceri, 99% sunt intuiþia ºi pregãtirea, iar 1%
romantism.
Iatã de ce astãzi managerul modern trebuie sã fie instruit pentru a risca în afaceri cât mai puþin.
Dorind sã þinã pasul cu „obiceiurile bune“ din Occident, adicã ale lumii capitaliste, ºi în România au apãrut ºi
funcþioneazã instituþii ºi organisme specializate de asigurare a calitãþii prin formare, instruire ºi evaluare.
Unul dintre ele este Institutul de Studii Europene – Management (ISEM).
SC ISEM SA este specializat în activitãþi de: Serviciile pe care le oferã sunt prestate de lectori ºi
instruire; consultanþi formaþi ºi atestaþi la nivel naþional ºi/sau instituþii
evaluare; de prestigiu din þãrile Uniunii Europene ISO, AFNOR, OMC.
certificare personal; SC ISEM SA asigurã:
pachetul de cursuri ºi metode de instruire la nivelul
cercetare-dezvoltare în domeniul calitãþii ºi al
cerinþelor ºi practicilor internaþionale ºi europene, punând
ºtiinþelor economice ºi sociale; accentul pe fixarea cunoºtinþelor prin dialogul interactiv lec-
diseminarea informaþiilor privind documente normative tor-cursanþi, aplicaþii practice, studii de caz ºi testãri;
intrate în vigoare în þãrile Uniunii Europene ºi/sau România. suport de curs;
Este agreat, totodatã, pentru a elibera certificate desfãºurarea cursurilor în diferite localitãþi în funcþie
recunoscute în România. de solicitãri.
PROGRAM DE INSTRUIRE
Programul organizat de ISEM este structurat pe module de instruire cu titluri tematice pentru fiecare curs.
MANAGEMENTUL CALITÃÞII Reglarea judiciarã a pieþei muncii, pentru manageri,
Noþiuni esenþiale privind managementul calitãþii, curs specialiºti în resurse umane.
adresat managerilor generali, managerilor executivi, ºefilor Cercetãri de marketing, pentru manageri, specialiºti
de departamente/sectoare de activitate. în activitãþi de marketing ºi în utilizarea informaþiei.
Managementul calitãþii este destinat managerilor exe-
cutivi, ºefilor de departamente/ sectoare de activitate/ com- MANAGEMENT
partimente, inspectorilor ºi specialiºtilor în domeniul calitãþii. Tehnici de comunicare, curs adresat managerilor gene-
Proiectarea sistemelor calitãþii, documentele calitãþii, rali, managerilor executivi, ºefilor de departamente,
curs recomandat managerilor, specialiºtilor în domeniul inspectorilor.
calitãþii, experþi, inspectori, auditori. Managementul proiectelor, destinat managerilor
Auditul calitãþii, formarea teoreticã a auditorilor interni generali, managerilor executivi, membrilor echipelor de
se adreseazã specialiºtilor în domeniul calitãþii, auditorilor proiecte în domeniul organizatoric, operaþional, al calitãþii.
interni. Managementul timpului se adreseazã managerilor,
Auditul calitãþii, formarea teoreticã a auditorilor externi,
ºefilor de departamente, coordonatorilor de activitãþi.
pentru manageri, specialiºti în domeniul calitãþii, auditori de Tehnici de negociere, curs recomandat managerilor
secundã ºi terþã parte. generali, managerilor executivi, conducãtorilor din dome-
Familia de standarde ISO 9001/2000, ISO 9000/2000, ISO
9004/2000, curs adresat managerilor, ºefilor de departa- niul comercial, al marketingului ºi ofertãrii.
Customer care, pentru manageri generali, manageri
mente/sectoare de activitate/compartimente, specialiºtilor
personalului operativ. executivi, conducãtorii din domeniul comercial, al marke-
Instrumentele calitãþii, experienþa europeanã, americanã
tingului ºi ofertãrii.
Construirea echipei ºi dezvoltarea liderilor se
ºi japonezã, pentru manageri, ºefi de departamente/sectoare
de activitate/compartimente, specialiºtii personalului operativ. adreseazã managerilor generali, managerilor executivi.
Riscurile ºi costurile calitãþii se adreseazã manage-
rilor, ºefilor de departamente/ sectoare de activitate/ com- CULTURA EUROPEANÃ
partimente, specialiºtilor personalului operativ. ÎN DOMENIUL CALITÃÞII
Mentenanþã în sistemul de asigurare a calitãþii, pen- Structurile Uniunii Europene, legislaþia europeanã
tru manageri, ºefi de departamente/sectoare de activitate/ ºi
compartimente, specialiºtii personalului operativ. Directivele europene, cursuri adresate managerilor ºi
Managementul de mediu, pentru manageri, ºefi de specialiºtilor.
departamente/sectoare de activitate/compartimente, spe-
cialiºtii personalului operativ. CURSURI SPECIALE PE TEMATICI
DIN DOMENIUL MANAGEMENTULUI CALITÃÞII (la solicitare).
MANAGEMENTUL
RESURSELOR UMANE În cazul în care vã intereseazã oferta de faþã, ne
Managementul resurselor umane, curs adresat mana- puteþi contacta la: tel.: 031-710.07.53; fax: 021-411.71.51;
gerilor, specialiºtilor din domeniul resurselor umane. 031-710.07.52; Bucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5.
Sinteza situaþiei actuale: Evoluþia vânzãrilor de pompe de cãldurã: în: autovehicule, echipamente electro-
Utilizarea combustibililor fosili 1993–2003: creºtere anualã de 20%; nice portabile, aparaturã electrocasnicã,
(petrol, cãrbune, gaze naturale) pentru dupã 2005: creºterea anualã s-a industria militarã ºi aerospaþialã.
producerea de energie accentueazã pro- mãrit cu 50%; Dezavantaje:
cesul de încãlzire globalã a Terrei, cu Numãr total de unitãþi vândute în preþ de cost – foarte ridicat;
efecte negative asupra mediului ambiant Europa, în 2006: 452 000. preþul energiei generate – necompetitiv;
ºi, implicit, asupra umanitãþii. Se estimeazã cã, în anul 2020, vor fi în Uniunea Europeanã fondurile
În plus, interesele geopolitice ale instalate 70 milioane de pompe de cãl- alocate cercetãrilor în domeniul celulelor
marilor furnizori de combustibili fosili durã, care vor produce cca 770 TWh.
pot determina situaþii conflictuale de combustibil pânã în anul 2011 sunt de
b. Sistemele de cogenerare (CHP) 2,8 miliarde euro: 47% pentru proiecte
interstatale. Prin arderea unor combustibili fosili,
Aceste aspecte pot determina cu aplicabilitate în industrie; 53% pentru
sistemele produc energie electricã, iar proiecte pentru comunitãþi;
declanºarea unei grave crize energetice cãldura generatã este recuperatã, fiind
în viitorul apropiat. Germania ocupã primul loc, cu un
fie reintrodusã în sisteme, fie folositã buget anual de 135 milioane euro ºi cu
Noul plan energetic al Uniunii
Europene este definit prin: „Mai multã pentru diverse aplicaþii. un numãr de 3.000 persoane care
securitate, mai puþinã poluare“! Cele mai utilizate în prezent sunt sis-
lucreazã în acest domeniu. Compania
Obiectivele strategice ale Comisiei
temele care au la bazã motorul Stirling,
microturbinele sau chiar celulele de Celsius 2000, producãtorul centralelor
Europene sunt: reducerea emisiilor de termice în condensare Keston, colabo-
CO2 cu 20% pânã în 2020, limitându-se combustibil.
Avantaje: reazã de aproximativ doi ani cu o firmã
efectul de încãlzire globalã la o creºtere britanicã pentru realizarea unei celule de
de numai 2 grade Celsius în plus faþã de se produc simultan energie electricã
temperaturile din Era Preindustrialã. ºi energie termicã. Sistemele pot constitui combustie ce poate fi încorporatã într-o
Principala direcþie de acþiune con- soluþii ideale pentru locaþii izolate; centralã termicã. Preconizãm un prototip
stã în intensificarea utilizãrii surselor de au nivel redus de poluare; funcþional în urmãtoarele 12-16 luni.
energie regenerabile, cum ar fi: energia sunt construite într-o plajã largã de d. Turbinele eoliene
hidraulicã, eolianã, geotermalã, solarã, puteri. Utilizeazã vântul ca sursã de energie.
biomasa. Dezavantaje: Aceste turbine sunt considerate sursa care
apare problema integrãrii energiei se dezvoltã cel mai rapid în ultimii ani.
SOLUÞII PREZENTE ªI DE VIITOR produse în exces în reþeaua naþionalã de Avantaje:
PENTRU NOI SURSE DE ENERGIE energie electricã; complet nepoluante chimic;
a. Pompele de cãldurã preþ de cost ridicat; sursã inepuizabilã.
Principiul constã în preluarea cãldurii în Europa, ponderea energiei elec- Dezavantaje:
din surse cum ar fi: aer, apã de supra- trice obþinute prin cogenerare reprezintã preþ de cost ridicat;
faþã, apã freaticã, apã geotermalã, apã 10% din totalul energiei produse; condiþionarea de factorii geografici
uzatã evacuatã din instalaþiile tehnolo- statele cele mai avansate: Danemarca
gice ºi sol la un nivel scãzut de tempe- ºi climatici, fiind permanent dependentã
ºi Olanda; de intensitatea vântului;
raturã ºi, prin acumulare de energie strategia Comisiei Europene prevede,
suplimentarã, utilizarea ei la un nivel poluare fonicã;
pânã în anul 2010, o creºtere pânã la 18% persistã marea problemã de inte-
cerut de aplicaþia respectivã. a ponderii energiei electrice obþinute prin
Avantaje: grare ºi reglare a energiei produse de un
cogenerare. astfel de sistem în reþeaua naþionalã de
folosesc surse gratuite de cãldurã,
complet nepoluante; c. Celulele de combustibil
distribuþie;
sunt eliminate inconvenientele de
Celula de combustibil este un
impact negativ asupra sistemului
transport ºi stocare provocate de uti- mecanism electrochimic ce combinã
hidrogenul ºi oxigenul pentru a produce ecologic. Dintre þãrile europene, pe primul
lizarea combustibililor clasici; loc se aflã Danemarca, care – cu cei
în anotimpul cãlduros pot fi uti- electricitate, generând în acelaºi timp
cãldurã ºi apã. 3.000 MW produºi – îºi asigurã 20% din
lizate aceleaºi instalaþii pentru rãcire, necesarul naþional.
printr-o simplã inversare a ciclului. Avantaje:
Dezavantaje: nivel de poluare redus; e. Energia solarã
preþul de cost ridicat; hidrogenul necesar procesului poate Este o sursã uriaºã, nepoluantã ºi
dificultatea utilizãrii în cazul pom- fi luat din orice combustibil, de la gaz natu- relativ simplu de captat.
pelor termice care folosesc apa sau solul ral la metanol, iar oxigenul din aer; Sunt trei tipuri de aplicaþii principale:
ca sursã de cãldurã în locaþii unde, din cost redus de servisare; generatoarele solare;
lipsa spaþiului, nu se pot executa foraje este consideratã tehnologia viito- panourile solare;
pentru amplasarea tubulaturii. rului prin multiple aplicaþii pe care le are panourile fotovoltaice.
În acest numãr al revistei, vã de a genera cãldura obþinutã de la Tuburi radiante modulare INFRA
aducem în atenþie gama de sisteme arzãtor ºi de a realiza, prin inter- Sistemul de încãlzire prin radiaþie
moderne de încãlzire prin radiaþie, mediul unui ventilator, circuitul INFRA este cea mai adecvatã
care înseamnã, pe lângã eficienþã, ºi continuu al fluidului caloportor. soluþie de încãlzire zonalã. Echipa-
economii energetice importante, Circuitul se realizeazã în interiorul mentele pot fi utilizate în spaþii cu
între 30% ºi 65%, în funcþie de tipul unei tubulaturi radiante etanºe,
înãlþimi cuprinse între 5 ºi 20 de metri ºi
halei, gradul de izolare, procesul aflatã în depresiune în raport cu
chiar mai mult în condiþii speciale.
tehnologic desfãºurat etc. mediul încãlzit. Temperatura supra-
feþei exterioare a tubulaturii radiante Concentreazã fluxul de cãldurã în
Sistemele de încãlzire prin radi-
este variabilã ºi, dupã cerinþe, se zona de lucru ºi, în acelaºi timp, limi-
aþie pot fi utilizate pentru: hale indus-
triale, depozite, service-uri auto, sãli poate situa în intervalul 120 0C – 290 0C. teazã ºi stratificarea aerului între
Marele avantaj al unui asemenea pardosealã ºi planºeu.
de sport, spaþii cu înãlþimi mari,
sistem de încãlzire este acela cã se
show-room-uri, pavilioane expozi-
recirculã în proporþie de 80%
þionale, sere de flori ºi legume,
gazele rezultate în urma proce-
crescãtorii de animale, cuptoare cu
sului de ardere.
temperaturã strict controlatã etc.
Tubulaturã radiantã OHA
Sistemul de încãlzire prin radiaþie
OHA este o soluþie excelentã pentru
încãlzirea spaþiilor industriale ºi, în
general, a spaþiilor cu înãlþimi medii Datoritã faptului cã încãlzirea se
ºi mari. Flexibilitatea sistemului con- face prin radiaþie, nu se produc
stã în adaptarea tubulaturii radiante la
miºcãri de aer ºi pulberi de praf; se
orice exigenþe privind traseul acesteia
obþine, astfel, un ambient mai curat,
în interiorul clãdirilor încãlzite. În Deoarece grupul de combustie
funcþie de necesarul de cãldurã ºi fãrã curenþi de aer.
este amplasat în exteriorul con-
înãlþimea clãdirii, tubulatura radiantã strucþiei, sistemul poate fi utilizat ºi INFRA este un sistem foarte eco-
poate avea o configuraþie monotubu- în situaþia în care nu existã nomic, care încãlzeºte rapid supra-
larã sau bitubularã. suprafaþã vitratã corespunzã- feþele aflate sub conul de radiaþie,
Grupul de combustie care se toare, conform normativelor în suprafeþe ce devin la rândul lor emi-
plaseazã în exteriorul clãdirii are rolul vigoare. tori de cãldurã.
Coºuri de fum
pentru clãdiri etajate
drd. ing. Laszlo SCHRECK
Fiind în pas cu evoluþia tehnicii de încãlzire, firma aer de ardere, ºi funcþioneazã dupã principiul schimbã-
Schiedel, cu o experienþã de peste 60 de ani în dome- torului de cãldurã în contracurent. Aerul necesar com-
niul coºurilor de fum, ºi-a adaptat continuu paleta de bustiei se preîncãlzeºte odatã cu parcurgerea de sus în
produse la cerinþele pieþei. Astfel, a fost conceput ºi jos a distanþei de la nivelul admisiei din placa de
realizat, pentru a soluþiona problema colectãrii ºi eva- acoperire pânã la consumator, îmbunãtãþindu-se astfel
cuãrii gazelor de ardere în cazul blocurilor de locuinþe, randamentul surselor de cãldurã cu 3 pânã la 7%.
un sistem de coº de fum colector, denumit Quadro. Schiedel Quadro este un sistem de coº de fum în
Ca urmare a soluþiei constructive adoptate, acest tip de douã straturi, realizat din elemente prefabricate cu pre-
coº cu aspiraþie perife- cizie dimensionalã ridicatã. În componenþa sistemului
ricã de aer permite intrã tubulatura de ºamotã de înaltã calitate – canalul
racordarea mai multor propriu-zis de fum, cu diametrele cuprinse între 14 ºi
centrale termice cu tiraj 30 cm – caracterizatã prin rezistenþã la temperaturi ridi-
forþat, situate la acelaºi cate ºi ºocuri termice, rezistenþã la coroziune chimicã,
nivel sau la etaje diferite, etanºeitate la gazele arse ºi la difuzia vaporilor de apã.
asigurând ºi alimentarea
Mantaua prefabricatã, turnatã din beton uºor, include un
cu aer de combustie din
gol central de formã rectangularã, în care se introduc
exterior. Sistemul de
tuburile, centrarea acestora realizându-se cu ajutorul unor
evacuare dispune de
inele distanþier. Interspaþiul dintre cele douã componente
douã canale coaxiale
de bazã formeazã canalul de admisie a aerului de com-
distincte, de fum ºi de
bustie. Accesoriile sistemului sunt de importanþã majorã
pentru funcþionarea ireproºabilã a acestui tip de coº de
fum. Folosind piesa specialã de racordare, se asigurã
separarea completã, etanºã la nivelul racordãrii la cen-
trala termicã a celor douã canale funcþionale, cel de
evacuare a gazelor de ardere ºi cel de admisie a
aerului de combustie. Capul de coº estetic, prevãzut cu
prizã de aer, preîntâmpinã influenþarea reciprocã a pro-
Schiedel Quadro cesului de evacuare a reziduurilor de ardere cu cel al
Cap de coº Schiedel Quadro (soluþie constructivã) admisiei de aer.
...vã oferã
TEHNOLOGII ªI UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII
Porsche Vest II – instalaþii interioare ºi exterioare
ANTREPRENOR: IMSAT MUNTENIA SA, Bucureºti
BENEFICIAR: PORSCHE ROMÂNIA SRL
PROIECTANT: ARCHITECT SERVICE SRL
SUBANTREPRENOR: ASA HOLDING SA
CF 2,5A CF 4 CF 6
Consultanþã juridicã
PROCEDURA SCOATERII UNUI TEREN DIN CIRCUITUL AGRICOL
Regulament din 07/09/2005 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 847 din 19/09/2005
privind conþinutul documentaþiilor referitoare la scoaterea terenurilor din circuitul agricol
avocat Marius Vicenþiu COLTUC
Amplasarea construcþiilor de orice (2) Scoaterea terenurilor din circu- clasa I ºi clasa a II-a de calitate, a celor
fel se face conform prevederilor Legii itul agricol în condiþiile prevãzute de art. amenajate cu lucrãri de îmbunãtãþiri
fondului funciar nr. 18/1991, republi- 92 alin. (1)-(4), (6) ºi (7) ºi ale art. 93- funciare, precum ºi a celor plantate cu
catã, cu modificãrile ºi completãrile 103 din Legea nr. 18/1991, republicatã, vii ºi livezi din extravilan, prin extin-
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, derea intravilanului, se face pe bazã de
ulterioare, pe terenuri situate în intra-
ºi ale prevederilor Legii nr. 50/1991 studii urbanistice (PUG sau PUZ) pro-
vilanul localitãþilor stabilit conform
privind autorizarea executãrii lucrãrilor puse de consiliile locale, cu respectarea
legii; fac excepþie construcþiile pre-
de construcþii, cu modificãrile ºi com- condiþiilor privind conþinutul documen-
vãzute la alin. (2) ºi (3) ale art. 91 din
pletãrile ulterioare, se face astfel: taþiei prevãzute la art. 2 alin. (1); apro-
legea menþionatã, care pot fi a) pânã la suprafaþa de 1 ha, barea se dã prin ordin al directorului
amplasate ºi pe terenuri situate în scoaterea definitivã sau temporarã din executiv al Direcþiei pentru Agriculturã
extravilanul localitãþilor, cu precãdere circuitul agricol a terenurilor agricole ºi Dezvoltare Ruralã, pe baza avizului
pe cele cu folosinþe neagricole sau cu fãrã lucrãri de îmbunãtãþiri funciare, Oficiului de Cadastru ºi Publicitate
folosinþe inferioare ºi slab productive, fãrã plantaþii viti-pomicole ºi de clasa Imobiliarã ºi al Ministerului Agriculturii,
cu respectarea prevederilor art. 92 din III-V de calitate se aprobã prin decizie Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale, dat,
aceeaºi lege. a directorului executiv al Direcþiei pen- dupã caz, prin Direcþia consolidarea
tru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã pe proprietãþii, reforma structurilor de
baza avizului Oficiului de Cadastru ºi exploatare ºi conservarea solurilor
Publicitate Imobiliarã; ºi/sau prin Direcþia generalã imple-
b) pentru suprafeþe de 1-100 ha, mentare politici sectoriale ºi de piaþã,
scoaterea definitivã sau temporarã a cu achitarea taxelor prevãzute de lege.
terenurilor agricole din circuitul agricol (3) Scoaterea terenurilor din cir-
fãrã lucrãri de îmbunãtãþiri funciare, cuitul agricol se face pe baza unei
fãrã plantaþii viti-pomicole ºi de clasa documentaþii întocmite conform preve-
III-V de calitate se aprobã de Minis- derilor prezentului regulament.
terul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii (4) Oficiul de Cadastru ºi Publi-
Rurale, prin decizie a directorului exe- citate Imobiliarã elibereazã avizul în
cutiv al Direcþiei pentru Agriculturã ºi maximum 10 zile lucrãtoare de la pri-
Dezvoltare Ruralã, pe baza avizului mirea documentaþiei complete, iar
Agenþiei Naþionale de Cadastru ºi Publi- Direcþia pentru Agriculturã ºi Dezvoltare
citate Imobiliarã acordat prin Oficiul de Ruralã verificã ºi aprobã documentaþia
Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã; în maximum 10 zile lucrãtoare de la
c) pentru suprafeþele de teren ce primirea avizului; nerespectarea acestor
depãºesc 100 ha, aprobarea de scoatere termene constituie abatere disciplinarã.
din circuitul agricol se dã prin hotãrâre Documentaþia pentru obþinerea apro-
a Guvernului, cu avizul comun al bãrii de scoatere din circuitul agricol a
Ministerului Agriculturii, Pãdurilor ºi terenurilor situate în extravilan cuprinde:
Dezvoltãrii Rurale ºi al Ministerului a) cererea pentru aprobarea scoa-
Administraþiei ºi Internelor. Achitarea terii din circuitul agricol, din partea
taxelor aferente fondului de ameliorare beneficiarului sau a proprietarului,
a fondului funciar se face dupã apro- dupã caz;
barea hotãrârii Guvernului; b) extrasul de carte funciarã pentru
d) scoaterea definitivã din circuitul informare ºi copia actului de propri-
agricol a terenurilor din extravilan de etate sau a altui act de deþinere valabil
continuare în pagina 110