EXPERTIZA TEHNICA

EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA

COM. CLINCENI, SAT CLINCENI, STR. CARIEREI NR. 18, JUDETUL ILFOV
MARINESCU NICOLETA, RUSU ADRIAN

EXPERTIZA TEHNICA
EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA
COM. CLINCENI, SAT CLINCENI, STR. CARIEREI NR. 18,
JUDETUL ILFOV
MARINESCU NICOLETA, RUSU ADRIAN
EXPERTIZA TEHNICA
EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA
COM. CLINCENI, SAT CLINCENI, STR. CARIEREI NR. 18, JUDETUL ILFOV
MARINESCU NICOLETA, RUSU ADRIAN

BORDEROU
Piese scrise si desenate

Piese scrise
1. Pagina de titlu
2. Lista de semnaturi
3. Borderou piese scrisesi desenate
4. Raport de expertiza
5. Material foto
6. Atestare

Piese desenate
A01 plan parter (existent)
EXPERTIZA TEHNICA
EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA
COM. CLINCENI, SAT CLINCENI, STR. CARIEREI NR. 18, JUDETUL ILFOV
MARINESCU NICOLETA, RUSU ADRIAN

LISTA DE SEMNATURI

Sef proiect : Arh. Florea Viorica ........................

Expert tenhic atestat MLPAT.....................Ing. Bogatu Cezar ........................

1. INTRODUCERE. OBIECTUL EXPERTIZEI

EXPERTIZA TEHNICA
EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA
COM. CLINCENI, SAT CLINCENI, STR. CARIEREI NR. 18, JUDETUL ILFOV
MARINESCU NICOLETA, RUSU ADRIAN

Prezenta expertiza tehnica este intocmita la cererea beneficiarilor MARINESCU NICOLETA, RUSU
ADRIAN, In baza certificatului de urbanism nr. 199/2017 .eliberat de primaria Com . Cinceni, s-a
solicitat intocmire documentatie DTAC pentru ‘‘EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA
EXISTENTA ’’

TEMA EXPERTIZEI: ‘’ EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA ’’

Prezenta expertiza are un caracter strict local si nu se preocupa de calcularea gradului de asigurare
seismica a intregii cladiri. Tinand cont ca imobilul este o cladire existenta, expertiza va face referiri
la Normativ P100/3 – 2008 la capitolele mai sus mentionate.

Concluzia prezentei documentatii tehnice va sta la baza intocmirii proiectului tehnic de extindere pe
vertical, dupa avizarea in faza DTAC si Pth.

Conform P100-3/2008 Capitol 8.4, necesitatea interventiei structural se stabileste pe baza urmatoarelor
criterii:
-Realizarea unui nivel de siguranta rational;
-Marimea resurselor financiare;
-Perioada de exploatare asteptata.
Expertiza tehnica a fost intocmita in baza cadrului legal si cu respectarea normelor tehnice, standardelor
si codurilor de proiectare in vigoare, concomitent cu informatiile obtinute la fata locului, cat si pe baza
documentatiei tehnice disponibile referitoare la structura constructiei.
Prin masurile propuse se va imbunatati rezistenta si stabilitatea constructiei si va fi posibila extinderea pe
orizontala si verticala. Partea noua extinsa se va proiecta dupa normele tehnice valabile, in mod special
P100-1/2013.
Prin lucrarile ce se vor executa nu se afecteaza sub nici o forma aspectul si rezistenta si stabilitatea
constructiei de pe amplasament si nici pe cele ale cladirilor invecinate.

2. OBIECTIVUL DE PERFORMANTA
Obiectivul de performanta de baza OPB din satisfacerea exigentelor nivelului de performanta de
“Siguranta vietii” pentru actiune seismica avand IMR 100 ani , asociat starii limite ultime (ULS), ceea ce
inseamna o stare post seism a structurii cu degradari semnificative dar cu o marja de siguranta fata de
prabusire. Unele persoane pot fi ranite, dar riscul de pierderi de vieti omenesti ramane scazut.
Expertiza doreste sa precizeze daca modificarile propuse pot fi executate fara a influenta in mod negativ
rezistenta si stabilitatea cladirii existente, precum si ale celor invecinate.
.
3. INFORMAŢII CARE STAU LA BAZA EXPERTIZEI

3.1. Reglementări tehnice în vigoare la data realizării construcţiei

3.2.
Obiectivul proiectului este constituit dintr-o cladire cu destinatia: LOCUINTA P.
Lotul pe care se afla constructia se afla in intravilanul Com. Clinceni si are categoria de folosinta curti
cu constructii, teren arabil . Pe terenul descris mai sus se afla o constructie cu destinatia locuinta
unifamiliala edificata in anul 1975 , fara autorizatie de construire, in suprafata totala de 110 mp, inclusiv
dependinte.
Din aceasta, portiunea pe care se propune mansardarea reprezinta 38,41 mp.

3.2. Documentatia de urbanism avuta la dispozitie de expert

Pentru efectuarea acestei expertize, expertul a avut la dispozitie urmatoarele documente puse la
dispozitie de beneficiar:
 Certificatului de Urbanism nr. 199 din 03.05.2017
 Proiectul in faza D.T.A.C.
EXPERTIZA TEHNICA
EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA
COM. CLINCENI, SAT CLINCENI, STR. CARIEREI NR. 18, JUDETUL ILFOV
MARINESCU NICOLETA, RUSU ADRIAN

 Releveul situatiei existente a imobilului / modificari / situatia finala

 Planuri si Memoriul general de prezentare intocmite de B.I.A. – Aut. nr. 60/24.03.2005,
FLOREA VIORICA

Atât din analiza şi examinarea documentaţiei avute la dispoziţie (relevee, memoriu tehnic, planuri cu
propunerile de intervenţie), cât şi din inspecţia vizuală la faţa locului, concluzia generală care se poate
trage cu privire la alcătuirea de ansamblu şi de detaliu a structurii clădirii construite este că aceasta a fost
proiectată în conformitate normele si normativele în vigoare la aceea dată, conformarea fiind cu
precădere pentru sarcini gravitaţionale.

3.3 Investigaţii pe teren

În scopul verificării dimensiunilor şi naturii elementelor de rezistenţă şi pentru a determina tipurile şi
gravitatea avariilor structurii au fost realizate investigaţii pe teren.
S-a realizat un releveu fotografic al clădirii in vederea identificarii zonelor degradate. S-a verificat
prin sondaje dacă elementele de rezistenţă (pereţi, planşee) corespund ca dimensiuni releveului realizat
de beneficiar.
Prin deplasarea la fata locului s-au stabilit masuri pentru investigarea structurii:
 sapaturi in zone perimetrale diferite pentru a determina:
 natura terenului de fundatie
 adancimea de fundare fata de terenul amenajat
 dimeniunile fundatiilor
 sondaje in peretii de inchidere existenti pentru determinarea caracteristicilor mecanice a
componetelor sale.
3.3. Măsurători şi teste in situ şi/sau în laborator
Din sondajele efectuate asupra fundatiilor s-a constatat ca terenul de fundatiei este omogen, format
din argila care are o presiune admisibila de 2,50 daN/cmp.
3.4. Principalele normative
Analiza situaţiei existente precum şi proiectarea măsurilor de intervenţie sunt realizate în baza legilor,
normelor şi standardelor în vigoare, dintre care amintim:
- Legea 10/1995, modificată în anul 2001, privind calitatea lucrărilor de construcţii;
- Ordonanţa guvernului nr. 20/1994, privind punerea în siguranţă a fondului construit;
- HG nr. 26/1994- Regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi
post-utilizare a construcţiilor;
- Ordinul 77/N/1996 al MLPAT – Îndrumător de aplicare a prevederilor Regulamentului de
verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor şi execuţiei lucrărilor de construcţii;
- P100-1/2013 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social
culturale, agrozootehnice şi industriale;
- CR0-2005 Bazele proiectării structurilor în construcţii
- CR1-1-3-2005 Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor;
- NP-082-04 Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiuni supra construcţiilor. Acţiunea vântului;
- CR 6 – 2006 Cod de proiectare pentru structuri din zidărie;
- P100-3/2008 Cod de proiectare seismică – Partea a III-a – Prevederi pentru evaluarea seismică a
clădirilor existente;
- NP 005 – 2006 Normativ de proiectare pentru structuri din lemn;
- NP112-04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă;
- P130-1997 Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor;
- SR EN 1992-1-1 Proiectarea structurilor de beton armat. Reguli generale și reguli pentru clădiri;
- SR EN 1992-1-1/NA Proiectarea structurilor de beton armat. Reguli generale și reguli pentru
clădiri. Anexa națională;
- SR EN 1996-1-1 Proiectarea structurilor de zidărie, partea 1-1: Reguli generale pentru construcții
de zidărie armata si nearmata;
EXPERTIZA TEHNICA
EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA
COM. CLINCENI, SAT CLINCENI, STR. CARIEREI NR. 18, JUDETUL ILFOV
MARINESCU NICOLETA, RUSU ADRIAN

- SR EN 1996-1-1/NA Proiectarea structurilor de zidărie, partea 1-1: Reguli generale pentru

construcții de zidărie armata si nearmata. Anexa Naţională;
- SR EN 1995-1-1 Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1: Generalităţi, Reguli comune si
reguli pentru clădiri;
- SR EN 1995-1-1/NA Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1: Generalităţi, Reguli comune si
reguli pentru clădiri. Anexa Naţională;
- Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă;
- H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii 319/2006;
- Legea 346/2002 privind asigurarea pentru accidentele de muncă și boli profesionale completată și
modificată prin O.U.G. 1007/2003;
- O.U.G. 195/2005 privind protecția mediului completată și modificată prin O.U.G. 264/2008.

4. DESCRIEREA STRUCTURII EXISTENTE

4.1. Aspecte generale
Cu ocazia si in urma efectuarii releveului constructiei s-au constatat urmatoarele:
Constructia dateaza din deceniul 8 al secolului trecut avand regim de inaltime parter si pod
semicirculabil (H la coama cca 2,70 m). Nu s-a gasit documentatie de proiectare si nici autorizatie de
construire, motiv pentru care putem considera ca dimensionarea s-a facut cu precadere la incarcari din
greutatea proprie si permanente precum si la sarcini climatice, si nu a fost in mod special calculata la
actiuni seismice.
Structura de rezistenţă a constructiei este din zidarie plina presata,fara samburi si centuri din beton
armat, cu pereti portanti exteriori de 30 cm latime si interiori de 20 cm latime, dispusi in fagure; planseul
este din grinzi de lemn 15x20 cu rabit intrados si dusumea extrados, sarpanta din lemn de rasinos si
invelitoare din tabla, cu fundatii continue din beton armat .
De jur imprejurul clădirii exista un trotuar de protecţie din beton mai lat de 0.6 m
Structura de rezistenta a constructiei este solicitata la actiunea greutatii proprii, a sarcinilor climatice
din vant si zapada si la actiunea seismica.

5. CONDIŢII DE AMPLASAMENT
5.1. Încadrarea în clase de importanţă şi evaluarea acţiunilor asupra clădirii
5.1.1. Clasa de importanţă a clădirii
Din punct de vedere al expunerii constructiei in functie de consecinţele umane şi economice ale unui
cutremur major si de importanta ei în acţiunile de răspuns post-cutremur, cladirea analizata are factorul
de importanta  I=0.8, incadrandu-se in clasa de importanta 4: Clădiri de mică importanţă pentru
siguranţa publică, cu grad redus de ocupare şi/sau de mică importanţă economică, construcţii
agricole, locuinţe unifamiliale.
5.1.2. Acţiuni
Valorile normate ale încărcărilor variabile (conform SR EN 1991-1:2004) şi permanente
considerate în calcul, pe lângă cele induse de greutatea proprie a structurii ce au fost considerate de
programul automat de calcul, au fost conform Tabelului de mai jos
Încărcări variabile luate în calcul

coeficienti valori de calcul

verticale grupari verticale grupari
ULS SLS SLU SLS
. U.M. seismice seismice
Gr.Pr. (pl 16) 3.75 kN/m2 1.35 1 1 5,06 3,75 3,75
utila 2 kN/m2 1.5 1 0.4 3,00 2,00 0,80
pardoseala 1.5 kN/m2 1.35 1 1 2,03 1,50 1,50
ins.+tav. Fals 0.5 kN/m2 1.35 1 1 0,68 0,50 0,50
 10,77 7,75 6,55
kN/m2 kN/m2 kN/m2
EXPERTIZA TEHNICA
EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA
COM. CLINCENI, SAT CLINCENI, STR. CARIEREI NR. 18, JUDETUL ILFOV
MARINESCU NICOLETA, RUSU ADRIAN

Încărcări din zăpadă pe acoperiș luate în calcul

coeficienti valori de calcul
verticale grupari verticale grupari
ULS SLS SLU SLS
. U.M. seismice seismice
2
Gr.Pr 1,5 kN/m 1.35 1 1 2,03 1,50 1,50
zapada 1.6 kN/m2 1.5 1 0.4 2,40 1,60 0,64
2
utilă 0,5 kN/m 1.35 1 1 0,68 0,50 0,50
instalatii 0.5 kN/m2 1.35 1 1 0,68 0,50 0,50
 5,79 4,10 3,14
kN/m2 kN/m2 kN/m2

Din punct de vedere al solicitărilor din vânt, amplasamentul corespunde unei presiuni de referință a
vântului de 0.50 kPa, mediată pe 10 min, la 10 m, cu interval mediu de recurență de 50 ani (2%
probabilitate anuală de depășire). Componenta dinamică a acțiunii vântului este caracterizată de
coeficientul dinamic cd., conform SR EN 1991-1-4:2006 / NB:2007.
Din punct de vedere al încărcărilor din zăpadă amplasamentul corespunde unei valori caracteristice
a încărcării din zăpadă pe sol s0,k=2,00 kN/m2 conform CR1-3-2005.
Pentru proiectarea seismică a construcţiilor, teritoriul României este împărţit în zone de hazard
seismic. Nivelul de hazard seismic în fiecare zonă se consideră, simplificat, a fi constant. Pentru centre
urbane importante şi pentru construcţii de importanţă specială se recomandă evaluarea locală a
hazardului seismic pe baza datelor seismice instrumentale şi a studiilor specifice pentru amplasamentul
considerat.
Intensitatea pentru proiectare a hazardului seismic este descrisa de valoarea de vârf a acceleraţiei
terenului, ag determinată pentru intervalul mediu de recurenţă de referinţă (IMR), valoare numită în
continuare „acceleraţia terenului pentru proiectare”.
Acceleraţia terenului pentru proiectare pentru fiecare zonă seismică corespunde unui interval mediu
de recurenţă de referinţă de 225 ani. Zonarea acceleraţiei terenului pentru proiectare, ag pentru cutremure
din sursa sub crustală Vrancea şi pentru cutremure din surse crustale în România este indicată figurativ in
cadrul P100-1/2013, pentru evenimente seismice având intervalul mediu de recurenţă (al magnitudinii)
IMR = 225 ani. Valoarea acceleraţiei ag definită cu IMR = 225 ani se foloseşte pentru proiectarea
construcţiilor la starea limită ultimă.
Valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă
IMR=225 ani pentru amplasamentul constructiei expertizate este ag =0.30 g
Pentru verificarea construcţiilor la starea limită de serviciu se foloseşte valoarea ags definită cu
IMR=100 ani. Pentru amplasamentul studiat, ags =0.24g.

Mişcarea seismică într-un punct pe suprafaţa terenului este descrisă prin spectrul de răspuns elastic
pentru acceleraţii.
Acţiunea seismică orizontală asupra construcţiilor este descrisă prin două componente ortogonale
considerate independente între ele şi reprezentate prin acelaşi spectru de răspuns.
Spectrele normalizate de răspuns elastic pentru acceleraţii se obţin din spectrele de răspuns pentru
acceleraţii prin împărţirea cu valoarea ag.
Condiţiile locale de teren sunt descrise prin valorile perioadei de control (colţ) a spectrului de răspuns
pentru zona amplasamentului considerat, TC. Mărimea TC descrie sintetic compoziţia de frecvenţe
(spectrală) a mişcărilor seismice, în funcţie de condiţiile locale de teren.
Perioada de control (colţ) TC a spectrului de răspuns reprezintă graniţa dintre zona (palierul) de valori
maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi zona (palierul) de valori maxime în spectrul de viteze
relative .
În condiţiile seismice şi de teren din România, pentru cutremure având IMR  100 ani, perioada de
control (colţ), TC a spectrelor de răspuns la componentele orizontale ale mişcării seismice este zonată
geografic în P100-1/2013, pe baza datelor instrumentale existente.
Pentru condiţiile de teren caracterizate de TC≤0.7s, valoarea perioadei de control (colţ) recomandată
pentru proiectare este TC = 0.7s.
EXPERTIZA TEHNICA
EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA
COM. CLINCENI, SAT CLINCENI, STR. CARIEREI NR. 18, JUDETUL ILFOV
MARINESCU NICOLETA, RUSU ADRIAN

Pentru condiţiile de teren caracterizate de 0.7s<T C≤1.0s, valoarea perioadei de control (colţ)
recomandată pentru proiectare este TC = 1.0s.
Pentru condiţiile de teren caracterizate de 1.0s<T C≤1.6s, valoarea perioadei de control (colţ)
recomandată pentru proiectare este TC = 1.6s, aceasta fiind si valoarea recomandata pentru
amplasamentul studiat.

Forţa seismică de proiectare

Forţa seismică de proiectare la baza structurii pentru fiecare direcţie orizontală principală considerată
în calculul structurii se determină cu relaţia:
G
F   I    Sd  T   m   I    Sd  T    c G
g
unde:
m - masa construcţiei
G - greutatea construcţiei: greutatea proprie caracteristică plus o fracţiune din încărcarea
caracteristică datorată exploatării
g - acceleraţia gravitaţională
c - coeficientul seismic global definit cu relaţia:
Sd  T 
c  I  
g
în care:
I - este factorul de importanţă-expunere al construcţiei, egal cu 0.8
λ - este factorul de corecţie ce ţine seama de influenţa primului mod de vibraţie, egal cu 0.85
T - perioada construcţiei/structurii în modul fundamental de vibraţie, egală cu 0.7s
Sd(T) -- ordonata spectrului de răspuns inelastic pentru acceleraţie corespunzătoare perioadei T:
 ( / q)  1 
0 < T  TB S d (T )  ag 1  0 T
 TB 
 (T )
T > TB S d (T )  ag
q
q - este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a răspunsului elastic în răspuns
inelastic), cu valori în funcţie de tipul structurii şi capacitatea acesteia de disipare a energiei.

5.1.3. Grupări de acţiuni

Gruparea efectelor structurale ale acţiunilor, pentru verificarea structurilor la stări limită ultime:
Gruparea fundamentală:
n
1.35 G
j 1
k, j  1 .5  U k

n
1.35 G
j 1
k, j  1.5  Vk  1.05  Uk

Gk,i – efectul pe structură al acţiunii permanente i , luată cu valoarea sa caracteristică;

Uk – efectul pe structură al acţiunii utile, luată cu valoarea sa caracteristică
Vk – efectul pe structură al acţiunii vântului, luată cu valoarea sa caracteristică

Gruparea specială:
n

G
j 1
k, j   I  A Ek  0.40  Uk

Aek – este valoarea caracteristică a acţiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de

recurenţă, IMR adoptat de cod (IMR = 225 ani conform P100-1/2013).
Gruparea efectelor pentru verificarea structurilor la stări limită de serviciu:
EXPERTIZA TEHNICA
EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA
COM. CLINCENI, SAT CLINCENI, STR. CARIEREI NR. 18, JUDETUL ILFOV
MARINESCU NICOLETA, RUSU ADRIAN
n

G
j 1
k, j  Uk

G
j 1
k, j  Vk  0.7  Uk

Verificarea la starea limită de serviciu are drept scop menținerea funcțiunii principale a clădirii in
urma unor cutremure , ce pot apărea de mai multe ori în viaţa construcţiei, prin limitarea degradării
elementelor nestructurale şi a componentelor instalaţiilor aferente construcţiei. Prin satisfacerea acestei
condiţii se limitează implicit şi costurile reparaţiilor necesare pentru aducerea construcţiei în situaţia
premergătoare seismului.
Grupări de acţiuni clădire studiată:

Gruparea acţiunilor
PARDOSEALA

PERETI INT

INST.+TAV.

SPECX00

SPECY00
ZAPADA
GR. PR.

UTILA

SX

SY
SLEN 1 1 1 1 1 1 - - - -
SLSLD 1 0.4 1 1 1 1 - - - -
SLU 1.35 1.5 1.35 1.35 1.35 1.5 - - - -
SSX00 1 0.4 1 1 1 0.4 - - 1 -
SSY00 1 0.4 1 1 1 0.4 - - - 1

5.2. Cod de evaluare seismică a clădirilor existente INDICATIV P100-3/2008

Codul în vigoare de evaluare a construcţiilor existente este P100-3/2008 pentru toate contractele
semnate după 01.01.2010.
Obiectul părţii a III-a a codului P 100-3/2008 este de a stabili criterii pentru evaluarea performanţei
seismice a clădirilor existente, considerate individual.
Evaluarea seismică se referă atât la construcţii degradate de acţiunea anterioară a cutremurelor, cât
şi la construcţii existente vulnerabile seismic, care încă nu au fost supuse unor acţiuni seismice
semnificative.
Reflectând cerinţele de bază stabilite de P 100–1/2013 pentru proiectarea clădirilor noi, P 100-
3/2008 acoperă problematica construcţiilor existente executate din materialele structurale obişnuite
(beton, oţel şi zidărie), precum şi cea a componentelor nestructurale (CNS) ale clădirilor.
Construcţiile a căror proiectare şi execuţie a beneficiat de aplicarea unor coduri de proiectare şi
practică moderne nu necesită evaluarea seismică decât în condiţiile în care proprietarii acestora doresc să
sporească performanțele lor faţă de cele iniţiale. În această categorie se includ toate construcţiile
proiectate pe baza P 100/92 (Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social
culturale, agrozootehnice şi industriale, reglementare tehnică abrogată), cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi construcţiile având cel mult 5 niveluri supraterane, indiferent de sistemul
constructiv, proiectate pe baza normativului P 100/81 (reglementare tehnică abrogată).
Evaluarea seismică a structurilor şi a CNS din clădiri constă dintr-un ansamblu de operaţii care
trebuie să stabilească vulnerabilitatea acestora în raport cu cutremurele caracteristice amplasamentului. În
mod concret evaluarea stabileşte măsura în care o clădire îndeplineşte cerinţele de performanţă asociate
acţiunii seismice considerate în stările limită. Evaluarea este precedată de colectarea informaţiilor
referitoare la geometria structurii, calitatea detaliilor constructive şi calitatea materialelor utilizate în
construcţie.
Codul P 100-3/2008 urmăreşte evaluarea clădirilor individuale, pentru a decide necesitatea
intervenţiei structurale şi măsurile de consolidare care se impun pentru o anumită construcţie. Evaluarea
EXPERTIZA TEHNICA
EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA
COM. CLINCENI, SAT CLINCENI, STR. CARIEREI NR. 18, JUDETUL ILFOV
MARINESCU NICOLETA, RUSU ADRIAN

vulnerabilităţii populaţiilor sau grupurilor de clădiri pentru stabilirea riscului seismic în diferite scopuri
(de exemplu, pentru determinarea riscului de asigurare a clădirilor pentru stabilirea priorităţilor în
vederea reducerii riscului seismic) nu constituie obiectul codului P 100-3/2008.
Acţiunea de evaluare este, în mod necesar, precedată de culegerea informaţiilor necesare în acest
scop vizând calitatea concepţiei de realizare a construcţiei şi a proiectului pe baza căruia s-a construit
clădirea, calitatea execuţiei şi a materialelor puse în operă şi starea de afectare fizică a construcţiei.
Stabilirea riscului seismic pentru o anumită construcţie se face prin încadrarea acesteia într-una din
următoarele patru clase de risc:
Clasa RS I, din care fac parte construcţiile cu risc ridicat de prăbuşire la cutremurul de proiectare
corespunzător stării limită ultime;
Clasa RS II, în care se încadrează construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot
suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă;
Clasa RS III, care cuprinde construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta
degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările
nestructurale pot fi importante;
Clasa RS IV, corespunzătoare construcţiilor la care răspunsul seismic aşteptat este similar celui
obţinut la construcţiile proiectate pe baza prescripţiilor în vigoare.
Stabilirea clasei de risc seismic pentru o anumită construcţie se face pe baza indicatorilor R 1, R2,
R3:
Clasa de risc seismic
I II III IV
Valori R1
<30 30÷60 61÷90 91÷100
Valori ale indicatorului R1 (indicatorul conformării) asociate claselor de risc seismic,
conform P100-3/2008

Clasa de risc seismic

I II III IV
Valori R2
<40 40÷70 71÷90 91÷100
Valori ale indicatorului R2 (indicatorul degradării) asociate claselor de risc seismic,
conform P100-3/2008

Clasa de risc seismic

I II III IV
Valori R3 (%)
<35 35÷65 66÷90 91÷100
Valori ale indicatorului R3 (indicatorul stabilit prin calcul) asociate claselor de risc seismic,
conform P100-3/2008
Clasa de risc în care este încadrată construcţia, împreună cu clasa de importanţă şi de expunere la
cutremur, conform P 100–1/2013, determină necesitatea intervenţiei de consolidare şi nivelul minim de
siguranţă pe care trebuie să îl asigure măsurile de consolidare.
Intervenţia structurală este necesară dacă valoarea gradului de asigurare structurală seismică, care
rezultă prin calcul, este:
R3< 0,65, pentru sursa seismică Vrancea şi
R3 < 0,70, pentru sursa seismică Banat.

6. ANALIZĂ PRELIMINARĂ A CLĂDIRII

6.1. Stabilirea nivelului de cunoaştere
Conform codului de proiectare P100-3/2008 sunt definite 3 niveluri de cunoaştere, care depind de
geometria structurii, de alcătuirea elementelor structurale şi nestructurale şi de materialele utilizate.
EXPERTIZA TEHNICA
EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA
COM. CLINCENI, SAT CLINCENI, STR. CARIEREI NR. 18, JUDETUL ILFOV
MARINESCU NICOLETA, RUSU ADRIAN

Aceste niveluri de cunoaştere sunt notate:

KL1: Cunoaştere limitată
KL2: Cunoaştere normală
KL3: Cunoaştere completă
În funcţie de nivelul de cunoaştere se stabilesc metodele de calcul admise precum şi valoarea
factorilor de încredere. În tabelul de mai jos sunt indicate nivelurile de cunoaştere şi metodele
corespunzătoare de calcul conform P100-3/2008.
Nivelurile de cunoaştere şi metodele corespunzătoare de calcul
Nivelul Geometrie Alcătuirea de detaliu Materiale Calcul CF
cunoașterii
Pe baza proiectării Valori stabilite pe baza
simulate în acord cu standardelor valabile în
KL1 practica la data realizării perioada realizării LF-MRS 1,35
construcţiei şi pe baza construcţiei şi din teste
Din proiectul de unei inspecţii în teren în teren limitate
ansamblu limitate
original şi Din proiectul de execuţie Din specificațiile de
verificarea original incomplet şi proiectare originale şi Orice
vizuală prin dintr-o inspecţie în teren din teste limitate în metodă,
KL2 sondaj în teren limitată teren conform 1,20
sau sau sau P100-
dintr-un releveu dintr-o inspecţie pe teren dintr-o testare extinsă a 1/2006
complet al cuprinzătoare calității materialelor în
clădirii teren
Din proiectul de execuţie Din rapoarte originale
original complet şi dintr- privind calitatea Orice
o inspecţie materialelor din lucrare metodă, 1,0
KL3 limitată pe teren şi din teste limitate pe conform
sau teren P100-
dintr-o inspecţie pe teren sau 1/2006
cuprinzătoare dintr-o testare
cuprinzătoare
LF – metoda forţei laterale echivalente; MRS – calcul modal cu spectre de răspuns
În cazul în care clădirea este în exploatare şi condiţiile concrete de cercetare în teren nu permit
investigaţiile şi testele prevăzute, se poate considera o valoare sporită a valorilor.
Pentru cladirea expertizata se apreciaza ca nivelul de cunoastere este KL2.

7. EVALUARE CALITATIVĂ A CLĂDIRII

7.1. Considerente generale
Evaluarea calitativă are rolul de a stabili măsura în care regulile de conformare generală a structurii
și de detaliere a elementelor structurale și nestructurale sunt respectate. Natura deficiențelor de alcătuire
și întinderea acestora reprezintă criterii esențiale pentru decizia de intervenție structurală și stabilirea
soluțiilor de consolidare.
Trebuie menţionat că evaluarea clădirii se face comparativ cu prevederile reglementărilor tehnice
în vigoare, în special normativul P100-1/2006 "Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de
proiectare pentru clădiri".

7.2. Analiza traseului încărcărilor

Condițiile privind traseul încărcărilor au în vedere existența unui sistem structural continuu și
suficient de puternic care sa asigure un traseu neîntrerupt, cât mai scurt, în orice direcție, al forțelor
gravitaţionale sau seismice din orice punct al structurii până la terenul de fundare.
Evaluarea calitativa a constructiilor urmareste sa stabileasca masura in care regulile de conformare
generala a structurilor si de detaliere a elementelor structurale si nestructurale sunt respectate.
 EXPERTIZA TEHNICA
EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA
COM. CLINCENI, SAT CLINCENI, STR. CARIEREI NR. 18, JUDETUL ILFOV
MARINESCU NICOLETA, RUSU ADRIAN

Rezultatele examinarii calitative s-au inscris intr-o lista care arata daca si, in ce masura constructiile si
elementele ei satisfac criteriile de alcatuire corecta (stabilitatea criteriului R1).
Criteriu Criteriul este Criteriul nu este indeplinit
Neindeplinire Neindeplinire Neindeplinire
indeplinit
minora moderata majora
(i) Calitatea sistemului structural
Eficienta conlucrarii
spatiale a elementelor
structurii si a legaturilor 10 8-10 4-8 0-4
intre cadre
Punctaj acordat 8
(ii) Calitatea elementelor din beton
Calitatea elementelor,
existent unor zone 10 8-10 4-8 0-4
slabite de slituri si/sau
nise
Punctaj acordat 8
(iii) Tipul planseelor (tavane)
Rigiditatea lor in plan
orizontal si eficienta
legaturilor cu cadrele 10 8-10 4-8 0-4
perpendiculare pe plan
Punctaj acordat 8
(iv) Configuratia in plan
Capacitatea si simetria
geometrica si 10 8-10 4-8 0-4
structurala in plan
Punctaj acordat 9
(v) Configuratia in elevatie
Uniformitatea
geometrica si 10 8-10 4-8 0-4
structurala in elevatie
fara goluri in aceasta
Punctaj acordat 9
(vi) Distanta dintre elementele verticale
Distanta intre
elementele verticale pe 10 8-10 4-8 0-4
directiile principale ale
cladirii
Punctaj acordat 8
(vii) Elemente care dau impingeri laterale

Nu exista 10 8-10 4-8 0-4

 EXPERTIZA TEHNICA
EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA
COM. CLINCENI, SAT CLINCENI, STR. CARIEREI NR. 18, JUDETUL ILFOV
MARINESCU NICOLETA, RUSU ADRIAN

Punctaj acordat 10
(viii) Tipul terenului de fundare si al fundatiilor
Criterii de apreciere:
natura terenului de
fundare (normal-
dificil), capacitatea 10 8-10 4-8 0-4
fundatiilor de a prelua
si transmite la teren
incarcarile verticale,
eforturile provenite din
tasari
Punctaj acordat 8
(ix) Interactiuni posibile cu cladirile adiacente
Existenta riscului de
ciocnire cu cladirea
alaturata (1,2,3 laturi) – 10 8-10 4-8 0-4
punctaj maxim pentru
cladire izolata
Punctaj acordat 9
(x) Elemente nestructurale
Nu este cazul
10 8-10 4-8 0-4
Punctaj acordat 10
Punctaj total pentru ansamblul conditiilor R1 = 87 puncte

7.3. Analiza configuraţiei clădirii

Prin analiza clădirii existente faţă de prevederile din reglementările tehnice enumerate mai sus
constatăm că sunt respectate urmatoarele prevederi în conformitate cu normele actuale.
7.3.1. Neregularităţi pe verticală
Clădirea, avand regimul de inaltime Parter, nu prezinta neregularitati pe verticala.
7.3.2. Neregularităţi în plan
Construcția are mici neregularităţi în plan, dar care nu afectează în mod semnificativ comportarea
de ansamblu.
7.4. Analiza interacţiunii structurii cu alte construcţii sau elemente
Clădirea ce face obiectul prezentei expertize este poziţionată în afara zonelor de influenţă ale
clădirilor învecinate, de unde putem concluziona că aceasta nu afectează comportarea de ansamblu a
clădirilor învecinate.
7.5. Verificarea condiţiilor de alcătuire specifice tipului structural
7.5.1.Date privitoare la sistemul structural şi la ansamblul elementelor nestructurale
Construcţie cu structura de rezistenţă din zidărie simplă (ZN). Peretii exterior din zidarie de 30 cm
grosime.
Fundaţii beton armat, planşeu din lemn. Fiind imobil P, nu exista scari interioare. Pereţii de
compartimentare sunt din zidărie de cărămidă, cu grosimi de 20 cm
7.5.2.Consideraţii asupra sistemului structural comparativ cu prescripţiile în vigoare
referitoare la alcătuirea şi conformarea antiseismică
EXPERTIZA TEHNICA
EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA
COM. CLINCENI, SAT CLINCENI, STR. CARIEREI NR. 18, JUDETUL ILFOV
MARINESCU NICOLETA, RUSU ADRIAN

La data edificării imobilului se pare ca nu s-au folosit prescripţii tehnice de proiectare antiseismică,
clădirea fiind construită pe baza priceperii meşterilor vremii.
Vom analiza pe rând cîteva din cerinţele normativelor P 100/1-2006 – COD DE PROIECTARE
SEISMICĂ – PARTEA I – PREVEDERI DE PROIECTARE PENTRU CLĂDIRI, CR-6/2006 – COD
DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN ZIDĂRIE:
P 100/1-2006, Cap.8, 8.3.2.1 – prevede :
- Numărul maxim de niveluri (nniv) peste secţiunea de încastrare pentru clădiri cu pereţi structurali din
zidărie nearmată, pentru amplasamente cu ag = 0,24 g este1 – condiţie îndeplinită –P;
- Procentul minim al densităţii pereţilor raportată la suprafaţa de planşeu pe fiecare dintre direcţiile
principale trebuie sa fie mai mare sau egal cu 6%.
- La etaj Azl = 14.58 mp, Azt = 9.34 mp, Apl = 101,0 mp şi rezultă pl =14% pe direcţie longitudinală, iar
pt = 9 % pe direcţie transversală – condiţie îndeplinită pe ambele directii ortogonale.
7.5.3.Verificarea condiţiilor de diafragme orizontale pentru planşee
Planseul existent peste parter este din lemn, pe grinzi din lemn de 15/20 cm protejate pe ambele fete cu
dusumele. Acest tip de planseu este considerat „cu rigiditate nesemnificativa” in P100-3/2008.
7.5.4.Analiza infrastructurii şi a terenului de fundare
Din punct de vedere al fundaţiilor, conformarea acestora este una bună, ce satisface cerinţele de
alcătuire a fundaţiilor continui.
7.6. Evaluarea starii de degradare a elementelor structurale
Cu privire la elementele structurale care au putut fi examinate la constructia verificata s-a constatat ca
structura pusa in opera respecta principalele cerinte normative:
- Pastreaza dimensiunile si geometria elementului;
Pentru aceste motive s-a apreziat ca in nici un caz nu sunt necesare incercari suplimentare de tip
distructiv sau nedistructiv.
In prezent nu sunt vizibile fisuri si crapaturi semnificative ale structurii de rezistenta.
Pentru evaluarea calitativa preliminara indicativul R2 care defineste gradul de avarie seismica se
determina cu relatia:
R2 = Ah + Av,
conform tabelului de mai jos:
Elemente verticale (Av) Elemente orizontale (Ah)
Suprafata afectata Suprafata afectata
Categoria avariilor
≤ 1/3 1/3 ÷ ≥ 2/3 ≤ 1/3 1/3 ÷ ≥ 2/3
2/3 2/3
Nesemnificative 70 70 70 30 30 30
Moderate 65 60 50 25 20 15
Grave 50 45 35 20 15 10
Foarte grave 30 25 15 15 10 5
Punctaj acordat R2 = 100 puncte

Valori ale indicatorului R1 asociate claselor de risc seismic:

R1 = 87 puncte  clasa de risc seismic III
R2 = 100 puncte  clasa de risc seismic IV
In conformitate cu zonarea tehnica din “Cod de proiectare – partea I-P100 /1 - 2013” constructiile
situandu-se in zona de hazard seismic caracterizata de aceste valori. Clasa de importanta si expunere a
cladirilor conform tabel 4.2 din “Cod de proiectare – partea I-P100 /1 - 2013” este IV iar categoria de
importanta conform HG 766/1997 este “D”- redusa.

8. EVALUAREA PRIN CALCUL A CLADIRII

EXPERTIZA TEHNICA
EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA
COM. CLINCENI, SAT CLINCENI, STR. CARIEREI NR. 18, JUDETUL ILFOV
MARINESCU NICOLETA, RUSU ADRIAN

In conformitate cu prevederile normativului P100-3/2008- 6.1, evaluarea prin calcul a cladirilor este
un procedeu cantitativ prin care se verifică dacă construcţiile existente, degradate sau nu, satisfac
cerinţele stărilor limită considerate la acţiunea seismică de calcul asociată, aşa cum se specifică la 2.1
ale aceluiasi normativ.
Scopul evaluarii prin calcul (cantitativa) este acela de a determina valoarea indicativului R3 care
reprezinta gradul de asigurare structurala seismica , definit ca raportul dintre capacitatea si cerinta
structural seismica , exprimata in termeni de rezistenta sau in termeni de deplasare, functie de nivelul
metodologiilor de evaluare utilizate.
Evaluarea prin calcul are in vedere actiunea seismica si combinatiile de incarcare, modelarea
structurii, modelele de calcul, verificarile elementelor structural si metodologia de evaluare.Codul
P100-3/2008 prevede 3 metodologii de evaluare a construcţiilor, definite de baza conceptuală, nivelul
de rafinare al metodelor de calcul şi de nivelul de detaliere al operaţiunilor de verificare.
Alegerea metodologiilor de evaluare se face pe baza unor criterii cum sunt:
• cunoştintele tehnice în perioada realizării proiectului şi execuţiei construcţiei;
• complexitatea clădirii, în special din punct de vedere structural, definită de proporţii (deschideri,
înălţime), regularitate etc.;
• datele disponibile pentru intocmirea evaluarii (nivelul de cunoastere);
• functiunea, importanta şi valoarea clădirii;
• condiţiile privind hazardul seismic pe amplasament; valorile PGA, condiţiile
locale de teren;
• tipul sistemului structural;
• nivelul de performanţă ales pentru clădire.
Codul P100-3/2008 prevede 3 metodologii de evaluare:
• Metodologie de nivel 1 (metodologie simplificată)
• Metodologie de nivel 2 (metodologie de tip curent pentru construcţiile obişnuite, de orice tip);
• Metodologia de nivel 3. Această metodologie utilizează metode de calcul neliniar şi se aplică la
construcţii complexe sau de o importanţă deosebită, dacă sedispune de datele necesare.
Metodologia de nivel 3 este recomandabilă şi la construcţii de tip curent datorită gradului de încredere
superior oferit de metoda de investigare sau în cazul în care clasificarea într-o grupă de risc pe baza
coeficientului R3 nu este evidentă.
8.1 Metodologia de nivel 1
8.1.1 Domeniul de aplicare
- In conformitate cu prevederile P100-3/2008, metodologia de nivel 1 se poate aplica la:
- construcţii regulate în cadre de beton armat, cu sau fără pereţi de umplutură din zidărie cu până la
niveluri, amplasate în zone seismice cu valori ag ≤ 0,12 g.
- construcţii cu pereţi structurali din zidărie nearmată sau din zidărie confinată, cu planşee din beton
armat sau cu planşee fără rigiditate semnificativă în plan orizontal,în condiţiile precizate în anexa D
- construcţii cu pereţi structurali desi de beton armat monolit (sistem fagure) cu până la 5 niveluri,
amplasate în orice zone seismice
- construcţii de orice tip amplasate în zone seismice cu ag = 0,08g.
- componente nestructurale din clădiri, în condiţiile precizate în anexa E a P100-3/2008.
Aplicarea metodologiei de nivel 1 la construcţiile de mai sus este valabilă numai dacă
acestea aparţin categoriei de importanţă şi expunere la hazardul seismic III.
Metoda este aplicabilă în special la construcţii la care rezistenţa laterală este asigurată
de pereţi de zidărie (confinată sau nu) sau din beton armat.
-Evaluarea simplificata poate fi utilizată pentru stabilirea unor caracteristici
globale ale unor construcţii proiectate numai pentru incarcari gravitationale, fără un
sistem structural definit şi identificabil pentru preluarea forţelor orizontale seismic, cum ar fi
unele blocuri înalte (peste 6 - 7 etaje) interbelice, dar şi unele construcţii executate ulterior, până la
apariţia unor regelementări tehnice de proiectare seismic sau fara un calcul care sa tina seama de acestea .
La asemenea construcţii, o evaluare prin instrumente de investigare de nivel superior nu este nici
posibilă, nici recomandabilă.
Pentru aceste clădiri instrumentele de calcul evoluate nu se pot aplica pentru că structura
EXPERTIZA TEHNICA
EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA
COM. CLINCENI, SAT CLINCENI, STR. CARIEREI NR. 18, JUDETUL ILFOV
MARINESCU NICOLETA, RUSU ADRIAN

nu poate fi modelată decât formal cu procedeele specifice acestor metodologii, deoarece incertitudinea
asupra conditiilor intrinseci de alcătuire elimină, principial, ipotezele modelelor teoretice. Din aceste
considerente, efortul de modelare şi de calcul nu se justifică pentru că precizia rezultatelor este iluzorie,
iar concluziile cât se poate de previzibile.
La clădirile de acest tip, de regulă, se poate trece direct la elaborarea soluţiei de
intervenţie, numai pe baza rezulatatelor pe care le poate furniza metodologia de tip 1.

Metodologia de nivel 1 implică:

 -Evaluarea calitativă a construcţiei pe baza criteriilor de conformare, de alcătuire şi
de detaliere a construcţiilor (vezi cap. 7 ale prezentei). Rezultatele examinării calitative se înscriu într-o
listă,care arată dacă şi, în ce măsură, construcţia şi elementele ei satisfac criteriile de alcătuire corectă.
Listele de condiţii sunt date în anexele specifice structurilor din diferite materiale.
 -Verificări prin calcul, folosind metode rapide de calcul structural şi verificări rapide ale stării de
eforturi (a efectelor acţiunii seismice) în elementele esenţiale ale structurii.

8.1.2 Verificari prin calcul

Evaluarea efectelor acţiunii seismice de proiectare (eforturi şi deformaţii) se face considerând structura
încărcată cu forţa laterală echivalentă (vezi P100-1: 2006) şi procedee simplificate de calcul privind
distribuţia forţelor între elementele verticale.
Evaluarea prin calcul s-a efectuat cu luarea în considerare a temei de arhitectură pentru refuncţionalizarea
imobilului, pentru a se stabili nivelul de asigurare la acţiuni seismice şi gravitaţionale.
Calculul structurii de rezistenţă s-a efectuat atât sub sarcini gravitaţionale cât şi sub sarcini orizontale, pe
baza ipotezelor menţionate. Referindu-ne la cele din urmă se ştie că hotărâtoare la dimensionarea
structurii vor fi maximele dintre încărcările din seism, care se combină cu solicitările gravitaţionale. În
cazul de faţă seismul dimensionează.
Indicatorul R 3 , evidentiaza capacitatea de rezistenta si de formabilitate a structurii in ansamblu.
Urmare celor dezvoltate la pct.8.1.1 al prezentei, consideram suficienta verificarea de ansamblu a
structurii la capacitatea de rezistenta si rigiditate, respectiv folosind metodologia de nivel 1.
Forta taietoare de baza Fb s-a determinat conform prevederilor normativului P100-1/2013, cap
8.4.2., rel. (8.7) pentru pereti structurali de zidarie:
`````````F =   β0 ag m ληsau Fb = Cs G
b

q
unde:

β0 = 2,50 ordonata maximă a spectrului elastic

η = 0,88 factorul de reducere care ţine seama de amortizarea zidăriei ξ=8%
q = factorul de comportare conform tabelului 8.10 P100-1/2013 sau, după caz, conform 8.3.4.(5)=1,5
γI,e = factorul de importanţă=0,8
λ = 1,0 pentru clădirile P, P+1E şi λ=0,85 pentru clădirile ≥P+2E
m = masa totală a clădirii supusă acţiunii seismice
G = g×m greutatea totală a clădirii
cs = coeficientul seismic global
Relaţia (8.7) ţine seama de faptul că pentru clădirile curente din zidărie cu înălţime≤ P+4E, perioada
proprie a modului fundamental vibraţie calculată cu relaţia (B.3) din Anexa B la acest Cod rezultă
T1<0,7s.
In cadrul constructiei analizate : G = greutatea totala = 135,7 kN
Cs = 0.2112 conform codului de proiectare P100-1/2013 cap.8
Determinarea gradului de asigurare structural R3 s-a facut prin determinarea capacitatii de rezistenta
separate, pe ambele directii principale, pentru fiecare dintre peretii orientati cu axa majora in directia de
actiune a fortei seismice
EXPERTIZA TEHNICA
EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA
COM. CLINCENI, SAT CLINCENI, STR. CARIEREI NR. 18, JUDETUL ILFOV
MARINESCU NICOLETA, RUSU ADRIAN

Astfel, pentru fiecare directie de actiune a fortei seismice se calculeaza forta taietoare de baza (Fb x,y =
γISd(T1)mx,y λ). Pentru fiecare perete separat se calculeaza efortul unitar de compresiune centrica (σ 0
=G0i/Azi) si forta taietoare de baza aferenta, proportionala cu greutatea G 0i a peretelui respectiv, precum si
capacitatea de rezistenta a peretelui pentru forte in plan (V cap,i). Indicatorul R3 se calculeaza pentru
fiecare perete si fiecare directie cu relatia: R3x,yi =Vcapi /Fbx,y,i , urmand ca acestea sa fie insumate pe
fiecare directie, rezultand valorile urmatoare: R3x = 0,85 (punctaj 85) si R3y=0,90 (punctaj 90).

8.1.3 Evaluarea prin calcul a fundatiilor

Constructia are fundatii continue din beton armat cu adancime de 0,60 ÷ 0,80 m, cu soclurile (elevatiile)
de 25 cm inaltime si sunt legate pe doua directii.
Placa suport pardoseala de la cota  0.00 este din beton slab armat de 10 cm grosime.
Cunoscand  conv = 250 kPa pentru incarcari fundamentale, la adancimea de sapatura de 2.00 m si pentru
o latime a transeei de 1.00 m (vezi Aviz Geotehnic), s-a verificat ca supraincarcarea locala a fundatiilor
datorita mansardarii poate fi preluata in bune conditii de fundatiile existente.
- Verificarea fundatiilor s-a realizat cu metode simplificate. Metodele simplificate sunt cele in care
conlucrarea intre fundatie si teren nu este luata in considerare, iar diagrama de presiuni pe talpa se
admite, a fi cunoscuta.
- Pentru verificare s-a aplicat metoda grinzii continue.
- Acceptand ca materialul folosit in realizarea fundatiilor este beton armat, deducem ca acest tip de
fundatie poate prelua in totalitate solicitarile capabile de tipul M (moment) si V (taietoare),
solicitari ce imprima efecte de intinderi si elementele de rezistenta – fundatii.
- Pentru verificarea fundatiilor s-a considerat o presiune conventional Pconv = 17 t /mp (170 kPa),
o latime de fundare de 50 cm si o inaltime totala a grinzii de 105.
- Eforturile aplicate fundatiei existente corespund dezvoltarii mecanismului de plastificare, al
structurii, cu zone plastic la baza elementelor verticale.
- Din verificariel realizate se pot observa urmatoarele :
- Nedepasirea presiunilor acceptate pe terenul de fundare;
- Capacitatea fundatiilor, in forma actuala, de a prelua efortul de intindere;
- Baza de rezemare suficienta (50 cm), si ca urmare, presiuni reduse pe talpa de fundare neexistand
pericol potential de rotiri remanente mari (rotiri in domeniul post-elastic), sau chiar risc de
rasturnare.
-
In urma analizei facuta la fata locului cladirile se prezinta in conditii foarte bune , fara tasari ale
fundatiei, elementele principale de rezistenta avand aspect normal

9. CONCLUZIILE EVALUĂRII CLĂDIRII

9.1. Stabilirea clasei de risc seismic a clădirii
Clasa de risc seismic
I II III IV
Valori R1
<30 30÷60 61÷90 91÷100
Valori ale indicatorului R1 asociate claselor de risc seismic, conform P100-3/2008

Clasa de risc seismic

I II III IV
Valori R2
<40 40÷70 71÷90 91÷100
Valori ale indicatorului R2 asociate claselor de risc seismic, conform P100-3/2008

Clasa de risc seismic

EXPERTIZA TEHNICA
EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA
COM. CLINCENI, SAT CLINCENI, STR. CARIEREI NR. 18, JUDETUL ILFOV
MARINESCU NICOLETA, RUSU ADRIAN

I II III IV
Valori R3 (%)
<35 35÷65 66÷90 91÷100
Valori ale indicatorului R3 asociate claselor de risc seismic, conform P100-3/2008
Cele 3 valori determinate anterior (R1=85, R2=100 si R3=85;) conduc la incadrarea constructiei in clasa
de risc seismic RsIII (spre RsIV), conform tabelelor de referinta 8.1, 8.2 si 8.3 ale P100-3/2008, cu
vulnerabilitate moderata la actiuni seismice.

In cazul nostru valorile indicatoarelor (R1>60;R2>70;R3>65) sunt peste valorile recomandate ca

minimale pentru sursa seismic Vrancea, nefiind necesara o interventie structurala majora.
În termeni privind gradul de asigurare seismică, intervenţia este necesară dacă valoarea gradului
de asigurare structurală seismică care rezultă prin calcul este:
R3=0.65%, pentru sursa seismică Vrancea Nivelul intervenţiilor necesare va fi cel puţin
corespunzător valorilor R3=0,65%.

10. Interventii la cladire

10.1. Descrierea lucrarilor propuse
- Beneficiarul a dorit o imbunatatire functionala a spatiului existent si a propus lucrarile ce sunt
prezentate in memoriul general si in planurile de arhitectura elaborate de B.I.A. – Aut. nr. 60/24.03.2005,
Arh. Viorica FLOREA si anume:
- 1) Modificari Parter
- - recompartimentarea spatiilor existente la parter astfel ca accesul sa se transforme in 2 accese si
anume:
- - un acces principal in locuinta catre zona cu functionalitate modificata (baie in loc de camera)
si catre podul mansardat.
- - un acces secundar (de serviciu) catre bucatarie si baia nou creata (vezi Plan A02).
- - o constructie noua, din material usor, lemnos, cu pereti tip sandvici din OSB si vata minerala
termo si hidroizolati, avand destinatia bucatarie si regim de inaltime P, separata de constructia existenta
printr-un rost antiseismic. Constructia cea noua va rezema pe o fundatie –soclu perimetrala din beton
armat, in care se va incastra o placa din beton armat de 10 cm grosime la cota -0.05.
- 2) Interventii la structura existenta
Desi din analiza comportarii la seism a structurii existente, nemansardate, reiese ca nu sunt necesare
intereventii, totusi, pentru a indeplini criteriile din P 100/1-2006, Cap.8, 8.3.2.1 si din CR-6/2006 – Cod
de proiectare pentru structuri din zidărie privind numarul de niveluri permis deasupra nivelulului
incastrarii de baza, de la 1nivel actual (P) la 2 niveluri proiectate (P+M), este necesara transformarea
zidariei nearmate (ZN) in zidarie armata (ZA). De aceea, in zona in care se va executa mansardarea (cca
40% din suprafata parterului) se vor plasui la parter peretii de inchidere exteriori, perimetral, cu plasa de
Buzau, si se vor plasui partial si la interior la interior, in colturi, creindu-se legaturi de plasa cu peretii
transversali. In plase vor fi infipte scoabe numai pentru asigurarea prinderii mecanice, fara strapungerea
completa a zidariei existente. Asigurarea conlucrarii dintre plase si caramida din zidarie se va face cu
tencuiala din mortar M100-T.
Acest lucru va conferi o rigiditate sporita acestor pereti, in conditiile sporirii sarcinilor din seism datorita
maririi masei constructiei, respectivul procedeu fiind preferabil slituirii la colturile interioare(care au
legaturi din teserea caramizilor foarte bune la ora actuala) pentru crearea de stalpisori din beton armat.
- 3) Mansardare pod existent
- - se doreste mansardarea partiala a locuintei, pe o suprafata de 90 mp.
- - se va desface acoperisul si sarpanta existenta si se va turna perimetral pe peretii constructiei din
zidarie cu caramida plina presata o centura din beton armat, pentru rigidizare. Plasele din zidaria de la
parter vor fi ridicate astfel incat sa intre in centuri min. 2 ochiuri.
- - amenajarile din mansarda se vor realiza in regimul de inaltime existent, fara modificarea
inaltimii la cornisa existenta, cu remodelarea formei acoperisului si cu inlocuirea invelitoarei
EXPERTIZA TEHNICA
EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA
COM. CLINCENI, SAT CLINCENI, STR. CARIEREI NR. 18, JUDETUL ILFOV
MARINESCU NICOLETA, RUSU ADRIAN

- - accesul la mansarda se realizeaza prin scara metalica nou creata;

- - acoperisul este realizat din sarpanta din lemn, cu invelitoarea din tabla cutata tip LINDAB;
- - sarpanta se va izola cu 20 cm vata minerala intre capriori si polistiren expandat de 10 cm, dupa
caz;
- - compartimentarile de la mansarda se vor realiza din lemn/gips carton de 15 cm grosime, hidro-
termoizolate la exterior cu polistiren extrudat de 5cm iar la interior cu gips-carton.
- - materialul lemnos (planseu peste mansarda + sarpanta) va fi protejat prin imersie (peliculizare)
cu substante ignifuge si antiseptice;
- - compartimentarea mansardei conduce la un spatiu locuibil cu acces prin scara metalica nou
prevazuta si cuprinde 2 dormitoare, 1 baie si un hol adiacent la cele trei incaperi (vezi Plan A02).
- 4 Modificare fatada
- - mansardarea podului (vezi pct. 2) conduce la modificarea fatadelor existente;
- - ferestrele de la mansarda au aceeasi latime cu cele de la nivelul P (vezi planuri A04, A05, A06
anexate la documentatie);
- - cota superioara + 6,09 m
- - cota cornisa + 2,50 m
- - Hmax = 6,09 m
- 5) Prinderea elementelor nou introduse de elementele de structura existente (fatada, etc.) se
va face pe baza de imbinari metalice demontabile;
- 6) Termoizolarea parapetilor, pardoselii si plafonului din mansarda cu polistiren de 5-10 cm
grosime;
- 7) Finisarea corespunzatoare a golurilor si elementelor nou create, precum si refacerea
finisajelor interioare prin folosirea unor materiale moderne;
- 8) Modificarile preconizate se vor executa cu grija pentru a nu fi afectate rezistenta si
stabilitatea elementelor de structura; spargerile se vor face manual cu disc abraziv si in general se vor
evita mijloacele tehnologice care produc vibratii periculoase pentru structura;
- 9) Detaliile se vor preciza la faza urmatoare de proiectare (D.E.) functie de starea reala a
elementelor de structura, dupa efectuarea decopertarilor.
- Prin modul de concepere al completarilor la structura de rezistenta si prin materialele folosite se
asigura DURABILITATEA, STABILITATEA SI FUNCTIONALITATEA CLADIRII – cf. Legii Calitatii
nr. 10/1995.

11. Protectia muncii

Se vor respecta prevederile normelor de protectie a muncii, prevandu-se balustrade de protectie acolo
unde sunt locuri periculoase precum si legarea la impantare a tuturor aparatelor electrice.
De asemenea se vor respecta prevederile “Normelor specifice de protectie a muncii pentru activitatea
de constructii montaj si deservire”.
Pe parcursul executiei se vor respecta normativele si standardele in vigoare, inclusive normele de
protectie a muncii aferente categoriilor de lucrari aflate in curs de executie

12. CONCLUZII
Avand in vedere rezultatele aratate si consideratiile cu privire la structura (fundatii, pereti si
invelitoare) se considera ca nu sunt necesare masuri de interventii pentru consolidarea si reabilitarea
imobilului analizat, acesta avand asigurate nivelurile de protectie (rezistenta mecanica si stabilitate ) bune
si admisibile din punct de vedere al riscurilor sociale si economice in comparatie cu exigentele (cerintele)
actualelor reglementari tehnice.
Incadrarea imobilului analizat situat in Jud. Ilfov, Com. Clinceni, sat Clinceni, str Carierei nr 18, ,
in clasele de risc seismic se face astfel: Rs III, corespunzand constructiilor la care nu sunt asteptate
degradari structurale .
Se poate extinde pe inaltime constructia cu un nivel, iar constructa rezultata corespunde
cerintelor actuale fiind o cladire avand asigurate nivelurile de protectie (rezistenta mecanica si
EXPERTIZA TEHNICA
EXTINDERE SI MANSARDARE LOCUINTA EXISTENTA
COM. CLINCENI, SAT CLINCENI, STR. CARIEREI NR. 18, JUDETUL ILFOV
MARINESCU NICOLETA, RUSU ADRIAN

stabilitate ) bune si admisibile din punct de vedere al riscurilor sociale si economice in comparatie
cu exigentele (cerintele) actualelor reglementari tehnice.
Beneficiarul va intocmi jurnalul de evenimente si Cartea Tehnica a constructiei conform Legii
10/1995.

12.1 Instructiuni de exploatare:

Beneficiarul va lua toate masurile pentru urmarirea comportarii in exploatare a cladirii si urmaririi
in timp a starii tehnice a constructiei, in vederea mentinerii aptitudinii de exploatare pe toata durata de
existenta a acesteia, in conformitate cu “Regulamentul privind urmarirea comportarii in exploatare,
interventiile in timp si post utilizare a constructiilor”, aprobat cu HGR nr. 766 /21.11.97, precum si
cu Normativul P130 /88 “Norme metodologice privind comportarea constructiilor, inclusiv
supravegherea curenta a starii tehnice a acestora”.
Urmarirea comportarii in exploatare a cladirii se face in vederea depistarii in timp a unor degradari
care conduc la diminuarea aptitudinii in exploatare. Urmarirea comportarii in exploatare a cladirii se face
prin urmarirea curenta, care are un caracter permanent, durata ei coincizand cu durata de serviciu efectiva
a cladirii.
Urmarirea curenta se realizeaza prin examinarea vizuala directa si cu ajutorul unor mijloace simple
de masurare. Rezultatul supravegherii curente a starii tehnice (urmarirea curenta) se inscrie in jurnalul
evenimentelor din cartea tehnica a constructiei. Beneficiarul are obligatia verificarii comportarii, o data
pe trimestru, precum si dupa orice eveniment deosebit (cutremur, inundatii, ploi torentiale, caderi masive
de zapada, explozii, incendii, etc).

Urmarirea curenta se face la urmatoarele capitole de lucrari, analizandu-se:

- situatia terenului de fundare (tasare, umplere, umezire avansata, alunecare);
- fundatii (fisurare, deplasare, rotire);
- structura de rezistenta (fisurare, coroziune, deformare, distrugeri de elemente)
- pereti exteriori, interiori si finisaje (fisurare, coroziune, exfoliere, condens);
- disconfort (hidrotermic, acustic, vibratoriu);
- instalatii (electrice, sanitare, incalzire, gaze).
Obligatiile beneficiarului, asa cum rezulta din anexa 4 din HGR nr. 766 /97, constau in efectuarea
unor lucrari de intretinere periodica, a unor remedieri sau reparatii ale partilor vizibile ale elementelor de
constructie (finisaje, straturi de uzura, invelitori de protectie).

Pentru o buna exploatare pe toata durata de viata a structurii sunt necesare anumite operatii:
Verificarea periodica si repararea daca este cazul a sistemelor de colectare si evacuare a apei
existente pe amplasament;
Refacerea ori de cate ori este cazul a peretilor si structurilor din lemn;
Verificarea periodica a instalatiilor;
Nu este permisa incarcarea structurilor cu sarcini suplimentare fata de cele prevazute in calcul;
Instructiunile de exploatare pe durata de viata a constructiei fac parte din proiectul la faza DTAC pe
care proiectantul de specialitate il va intocmi in baza acestei expertize tehnice.
Prezentul raport a fost intocmit in 3 exemplare originale si este insotit de relevee si fotografii

Intocmit, Data,
Septembrie 2017