Sunteți pe pagina 1din 160

ed!

torial
Cine pe cine… pãcãleºte! beneficiem de pe urma banilor plãtiþi?
Câþi bani s-au tocat pânã în prezent
Timpul îºi vede de treaba lui ºi iatã-ne pentru autostrada Transilvania, ºi nu-i
ajunºi ºi în luna aprilie, al cãrei debut, nici un kilometru terminat, în mai bine
potrivit folclorului, stã sub semnul de un cincinal scurs pânã acum? De
„pãcãlelilor“! asemenea, de ce se tot scumpeºte kilo-
Cine pe cine pãcãleºte este o treabã metrul de drum sau autostradã de la un
de cele mai multe ori dificil de stabilit, an la altul sau mai des? Ce costuri
pentru cã mai toþi cei implicaþi într-o suplimentare intervin, pentru cã atunci
asemenea aventurã vor sau sperã sã fie când se trece la treabã proiectele
ei în situaþia de câºtigãtori ai farselor lucrãrilor sunt gata sau ar trebui sã fie
servite potenþialilor atraºi în cursã. Aºa gata, pentru cã ele constituie esenþa mai spre periferie, acolo se rãzbeºte
se face cã mai fiecare, în atmosfera ten- licitaþiilor? Utilajele de execuþie sunt doar cu utilaje „specializate“, iar oamenii
sionatã a afacerilor, „pritoceºte” tot felul bine mersi aceleaºi. ªi-atunci? Atunci numai cu… cizme. Iatã de ce, în locul
de „posibilitãþi” de a câºtiga cât mai mult vã spunem noi cã au intervenit ºi inter-
vin mereu „ingineriile financiare“, pacostea prea multor „dãri cu pãrerea“ în media
de pe spinarea altora. În acest angrenaj scrisã sau radio-TV, pe teme politice
s-a demonstrat cã mai întotdeauna cel anilor de dupã 1990, inventate de
care a ieºit învins (a se citi pãcãlit) a fost „bãieþii deºtepþi”. sau de can-can, ar fi mai nimerit sã se
ºi rãmâne pe mai departe… statul. La orice cale rutierã sau utilitarã prezinte de cãtre partide ºi primãrii
De ce? Nu-i greu de ghicit, pentru cã proiectatã se cautã ca aceasta sã mãsurile ºi rezultatele pe linia asigurãrii
el dispune de soarta unor fonduri uriaºe treacã neapãrat prin anumite zone unde unor condiþii civilizate. Guralivii, unii ºi
fãrã sã fie tras la rãspundere nici mãcar sunt necesare exproprieri. Aici intervin aceiaºi, ar avea astfel posibilitatea sã
de cãtre cei îndrituiþi, conform legilor, sã „bãieþii” ºi-i forþeazã pe proprietari sã le mai schimbe ºi ei placa hodorogitã a
facã acest lucru. vândã locurile respective, ºi apoi ºanta- vechiului tonomat.
ªi-atunci, unde nu-i control apar alte jeazã statul sã le plãteascã de douã, Semnalul pe care îl tragem legat de
aspecte, deloc inedite sau izolate, care trei sau mai multe ori costul terenului acest aspect se conjugã, dacã vreþi, ºi cu
strânse la un loc converg cãtre risipã, prevãzut pentru traseul drumului sau faptul cã, timp de trei luni (martie, aprilie
mitã, favoritisme etc. Ce mai tura-vura, autostrãzii. ªi uite aºa, statul iar pierde ºi mai), la Bucureºti au loc cele trei mani-
jaf în toatã regula, pentru cã pânã acum ºi-i îmbogãþeºte enorm pe unii ºi cam festãri expoziþionale ocazionate de
s-a vãzut cã… þine. ªi, dacã þine, de ce aceiaºi profitori. Construct Expo 2008. Cartea noastrã de
sã nu se prolifereze ºi perpetueze. ªi dacã omului de rând îi este ceva vizitã nu va fi doar incinta Romexpo, ci ºi
Sã ne gândim numai la aºa-zisa mai greu sã urmãreascã ceea ce v-am
dezvoltare sau modernizare a infra- relatat mai înainte, sã ne uitãm, de drumurile care converg cãtre aceastã
structurii rutiere, feroviare ºi utilitare, ca pildã, în Capitalã (ºi nu numai), printr-un destinaþie. Maltratarea fostei intrãri prin-
sã nu mai vorbim de infrastructura ruralã, alt exemplu, unde mulþi se plâng de cipale în târg, unde un ºantier cu totul ºi
unde terenul este… virgin. amploarea ºantierelor deschise ºi nefi- cu totul neavenit a distrus orice perspec-
Vã întrebaþi probabil ce avem de ne nalizate, unde se macinã bani, nu glumã tivã a ansamblului Romexpo, este o altã
tot legãm de acest proces sau proiect ce (banii statului, bineînþeles). Glume par cale prin care unii îºi rotunjesc veniturile
þine de infrastructurã. Ne oprim ºi ne vom de fiecare datã intervenþiile în media cu sume încondeiate cu multe zerouri, nu
opri asupra lui pânã când vom constata ale edilului ºef, care s-a fãcut de de lei, ci de euro. Uite aºa nesãbuinþa
practic cã banii investiþi (ºi nu puþini) se hazul tuturor prin ceea ce afirmã ºi nu unora (deloc dezinteresatã) va urâþi ºi
regãsesc în kilometri de drumuri promiºi, se realizeazã. aceastã parte a oraºului prin ridicarea a
în autostrãzi, alimentãri cu apã ºi gaze, Termenele de execuþie întinse pe o douã blocuri turn care vor distruge o
telecomunicaþii ºi canalizãri. perioadã de ani de zile, termene apro- piaþã aidoma cu maltratarea pieþei din
Pânã în prezent nu se cunoaºte bate aiurea de Primãrie ºi alte adminis- faþa Parcului Herãstrãu. Primarii sunt
încã finalizarea unui proiect de micã sau traþii ce îºi pun apostila pe contracte, au trecãtori, enormitãþile vor rãmâne însã, la
mare anvergurã. „Sarabanda“ miniºtrilor dus nemijlocit ºi la alte „bucurii“ pentru fel ca ºi noi, care tot criticãm ºi sugerãm
ºi schimbarea echipelor dupã fiecare bucureºteni.Cea mai evidentã este în sã nu se mai dea curs inepþiilor unor
susþinere politicã explicã, se pare, prezent mizeria stradalã generatã de
pasarea lucrãrilor ca la poker, câºtigã- numeroasele ºantiere deschise pe tot neaveniþi care nu au nicio tangenþã cu
toare (chiar dacã n-au fãcut nimic) fiind perimetrul Micului Paris, mizeria de pe spiritul unui gospodar responsabil. Goana
fiecare dintre ele pentru cã, aºa cum spu- autoturisme, de pe trotuare ºi carosabil, dupã înavuþire ºi pe aceastã cale ar tre-
neam, statul multe rabdã ºi, bineînþeles, de pe încãlþãrile oamenilor, vitrine ºi de bui sã ia sfârºit o datã pentru totdeauna,
plãteºte. pe orice obiecte amplasate pe cãile un lucru greu de anticipat ºi mai ales de
Problema se pune în felul urmãtor: rutiere. Mizeria la care ne referim este, crezut.
de ce trebuie sã rabde „furnizorii“ de culmea, în zonele centrale ale Capitalei
fonduri, adicã noi, contribuabilii, care nu pentru cã, dacã te încumeþi sã mergi Ciprian Enache

013935 – Bucureºti, Sector 1 Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83


Fax: 021.232.14.47
Redacþia Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16
Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15
Mobil:
E-mail:
0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260
o f f i c e @ r e v i s t a c o n s t r u c t i i l o r. e u
redactie@revistaconstructiilor.eu
www.revistaconstructiilor.eu revistaconstructiilor@rdsmail.ro

Director Ionel CRISTEA Colaboratori


0722.460.990 dr. ing. Gheorghe Polizu Editor:
dr. ing. Felician Eduard Ioan Hann
Redactor-ºef Ciprian ENACHE
ing. Ioan Burtea
STAR PRES EDIT SRL
0722.275.957
ing. Petre Ioniþã
Redactor Alina ZAVARACHE
0723.338.493 prof. univ. dr. ing. Nicolae Florea
prof. univ. dr. ing. Theodor Mateescu
Corector Ruxandra SOCOL conf. dr. ing. Petru Rãpiºcã
0722.494.541
ing. Alexandru Péter
Tehnoredactor Cezar IACOB av. Marius Vicenþiu Coltuc
0726.115.426
Procesare text Marilena SZABO Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutul
0722.140.375 materialului publicitar (text sau imagini).
Publicitate Elias GAZA Marcã înregistratã la OSIM Articolele semnate de colaboratori repre-
0723.185.170 zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºi
Nr. 66161 asumã responsabilitatea pentru ele.
Vasile MÃCÃNEAÞÃ
0744.582.248 ISSN 1841-1290
Construct Expo Antreprenor 2008
PREMII PENTRU CEI MAI BUNI PARTICIPANÞI
Ca de fiecare datã, Complexul Expoziþional Romexpo a gãzduit, la finalul Construct Expo Antreprenor,
festivitatea de decernare a premiilor pentru cei mai buni dintre cei 450 de expozanþi din 19 þãri.
Firmele au fost premiate pe baza criteriilor privind calitatea prezentãrii ºi design-ul standului, con-
secvenþa participãrii ºi debut. Produsele expuse au fost evaluate de o comisie de jurizare formatã din spe-
cialiºti în domeniu, pe baza unor criterii privind noutatea produselor, respectarea legislaþiei, creºterea
productivitãþii, eficienþa energeticã ºi tehnicã, produse ecologice ºi, nu în ultimul rând, raportul
calitate/preþ.
„Prin participarea impresionantã ºi prin calitatea ofertelor propuse pieþei româneºti a fost doveditã pre-
ocuparea pentru dezvoltarea acestui sector vital, într-o economie care transmite semnale autentice cã este
pe calea cea bunã. Cei mai buni înseamnã performanþã ºi calitate, înseamnã perseverenþã, iniþiativã ºi
curaj. Toate aceste calitãþi s-au reunit la Romexpo, unde a fost demonstratã seriozitatea cu care este
tratatã aceastã manifestare“, a declarat George COJOCARU, preºedinte-director general ROMEXPO SA.

Au fost premiate cu Diploma de Excelenþã ºi Plachetã Isopan Est – Eficienþa energeticã ºi acusticã, pentru
un numãr de peste 40 de firme expozante ºi asociaþii productivitate la montaj ale produsului „panouri termo ºi
profesionale: fonoizolante“;
SECÞIUNEA MATERIALE DE CONSTRUCÞII Macon SRL – Eficienþa energeticã a produsului eco-
Celco SA – Noutate ºi creºterea productivitãþii prin logic „vatã mineralã bazalticã“;
produsul mortar pentru zidãrie din BCA;
Ursa România SRL – Eficienþa energeticã ºi fonicã a
EFFE Termotecnica SRL – Siguranþã în exploatare
produsului „vatã de sticlã TWF1/VF“ ºi pentru designul
conform normelor CE ºi pentru produsul ecologic „sis-
deosebit al standului.
teme de coºuri de fum ceramice“;
SECÞIUNEA ÎNVELITORI ªI ACOPERIªURI CLASICE
Isomat România SRL – Productivitate ridicatã ofe-
ritã de produsul „adeziv bicomponent Isomat AK-Elastic“ Bravo International SRL – Raportul calitate/preþ ºi
ºi pentru consecvenþa participãrii la Construct Expo; posibilitãþile de reciclare ale produsului „tablã tip þiglã Bel
Policolor SA – Produsul nou, ecologic „tencuiala Profile“;
decorativã – Deko“ ºi pentru designul deosebit al standului; Bramac Sisteme de învelitori – Noutatea ºi creºterea
Soceram SA – Raportul calitate/preþ ºi produsul eficienþei energetice ale produsului „acoperiº cu panou
„cãrãmidã reciclabilã“; solar integrat“;
Xella Ro SRL – Blocurile de zidãrie Ytong ºi pentru Final Distribution – Gradul ridicat de confort acustic al
designul deosebit al standului. produsului „þiglã metalicã cu acoperire de piatrã – Gerard“;
SECÞIUNEA TERMO ªI HIDROIZOLAÞII Iko Sales România SRL – Noutatea produsului
Arcon SRL – folie bituminoasã hidroizolantã Arco Util;
„ºindrilã bituminoasã“ ºi pentru debut;
Austrotherm Com SRL – Gradul ridicat de eficienþã
Megaprofil SRL – Raportul calitate/preþ ºi posibili-
energeticã oferit de produsul „polistiren extrudat“ ºi
tãþile de reciclare ale produsului „tablã tip þiglã“;
pentru designul standului;
Onduline Materiale de Construcþii SRL – Produsul
Cofa Construct România SRL – Noutate ºi creºterea
gradului de confort acustic oferit de produsul „Membranã nou, reciclabil „plãci bituminoase – Onduvilla“;
– Brai Acoustic“; Rova România SRL – Produsul nou, reciclabil „þiglã
Fibran D. Anastasiadis SA – Creºterea eficienþei metalicã – Maxima“;
energetice oferitã de produsul „vatã mineralã“ ºi pentru Tondach România Vertrieb SRL – Produsul nou,
originalitatea prezentãrii; reciclabil „þiglã ceramicã Tondach“.
continuare în pagina 6 ®

4 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


¬ urmare din pagina 4
SECÞIUNEA AMENAJÃRI EXTERIOARE Marcegaglia Building Spa – Productivitatea ridicatã
Aco SRL – Noutatea produsului „Rigole ACO XtraDrain“ ºi potenþialul reciclabil al produsului „schele metalice
ºi pentru consecvenþa participãrii la Construct Expo; Ponteggi Dalmine“;
Aqua Biotec – Produsul nou „Staþii de epurare Eko-
Minimax Sisteme Antiincendiu SRL – Raportul
progress“;
Baschioi SRL – Utilizarea resurselor locale, exem- calitate/preþ si încadrare în legislaþia europeanã pentru
plu de dezvoltare durabilã, ºi pentru produsul „piatrã protecþie la foc a produsului „sisteme antiincendiu“.
naturalã de Baschioi“; SECÞIUNEA INSTALAÞII ELECTRICE
Elis Pavaje SRL – Gradul ridicat de reciclabilitate al Hensel România SRL – Conectica de putere – Balº;
produsului „pavaj – Rondo“ ºi pentru originalitatea Obo Bettermann SRL – Sistemele de protecþie la
prezentãrii standului; supratensiune ºi fenomene tranzitorii în reþele energe-
Elpreco SA – Productivitatea ridicatã la montaj a sis-
tice ºi pentru consecvenþa participãrii la Construct Expo;
temului complet „tuburi de canalizare“ ºi pentru con-
secvenþa participãrii la Construct Expo; Steinel Trading SRL – Eficienþa energeticã ºi nou-
Lichtgitter Ro – Productivitatea la montaj ºi posibi- tatea produsului „lãmpi cu senzori“.
litãþile de reciclare ale produsului „grãtare metalice pen- SE ACORDÃ
tru structuri ºi trepte“; DIPLOMA DE EXCELENÞÃ
Semmelrock Stein+Design SRL – Produsul „pavaje ªI PLACHETA CONSTRUCT
din beton“ ºi pentru calitatea prezentãrii standului; EXPO ANTREPRENOR 2008
Sw Umwelttechnik – Productivitatea ridicatã la mon- Construct Materia
taj a sistemului complet de „tuburi de canalizare“. Columbeanu – Fideli-
SECÞIUNEA ECHIPARE DE ªANTIER tatea participãrii ºi pentru
Euroresa Schele SRL – Creºterea productivitãþii prin originalitatea produsului
folosirea produsului nou „platforma electricã NE-36/15“; propus spre omologare;
Eurostrada SA – Eficienþa energetica ridicatã a pro- Revista Construcþiilor
dusului „indicatoare rutiere cu leduri“; n-a lipsit de pe podiumul
Galcorom SRL – productivitatea la montaj a pro- celor premiaþi la Construct
dusului reciclabil „hale modulabile din oþel galvanizat“; Expo Antreprenor 2008,
Geodis Ro SRL – Creºterea productivitãþii prin folosirea p r i m ind „Certificate of
produsului „echipamente de mãsurã ºi control“; Appreciation“. ‰

Eveniment
A XVIII-a Conferinþã Naþionalã AICPS
în ziua de 30 mai 2008, ora 9.00
la Athénée Palace Hilton – Sala Diplomate
AICPS vã invitã sã participaþi la dezbaterea unei teme de larg interes pentru lumea
constructorilor: „Clãdiri înalte amplasate în zone seismice“.
Confruntarea de idei ºi soluþii va fi susþinutã cu prilejul Conferinþei Naþionale AICPS în
cadrul cãreia vor mai avea loc:
z prezentãri tehnice ºi ºtiinþifice;

z acordarea „Premiilor AICPS“;

z acordarea „Diplomelor Opera Omnia“.

Informaþii suplimentare se pot obþine de la AICPS, Bucureºti, ªos. Panduri nr. 94


(incinta Aedificia Carpaþi SA), sector 5, corp B, et 1, tel/fax: 412.02.04; mobil: 0788-35.96.96;
e-mail: aicps1990@zappmobile.ro; office@aicps.ro; aicps@clicknet.ro. ‰

6 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Construct Expo Utilaje 2008

UTILAJE DE 5 MILIOANE DE EURO LA STANDUL MARCOM


Marcom, distribuitorul exclusiv în România al firmelor Komatsu, Grove, Potain, Sennebogen, Indeco,
Mantovanibenne, vã invitã sã-i vizitaþi standul de la Construct Expo Utilaje, care se va desfãºura la Romexpo
în perioada 9-13 aprilie 2008.

Standul MARCOM va ocupa un autoridicãtoare, automacarale tot


spaþiu de 1.300 mp la intrarea princi- teren, automacarale pentru teren
palã a acestui târg, iar în cadrul accidentat, stivuitoare.
standului vor fi expuse 30 de utilaje Particularitatea deosebitã din
de construcþii din toatã gama acest an a standului Marcom este cã
în interiorul lui va fi amenajat un
cerutã de aplicaþiile din acest
spaþiu de demonstraþii în care un
moment din domeniul construcþiilor. operator specializat va executa
Valoarea totalã a utilajelor manevre care vor þine vizitatorii cu
expuse la standul MARCOM sufletul la gurã.
depãºeºte 5 milioane de euro. Pe toatã durata Construct
Vor fi expuse urmãtoarele cate- Expo Utilaje 2008, Marcom va
gorii de utilaje: buldoexcavatoare, sprijini clienþii sãi în luarea
miniexcavatoare, midiexcavatoare, deciziei legatã de utilajele nece-
sare în activitatea lor ºi le va pune
miniîncãrcãtoare multifuncþionale,
la dispoziþie acestora cele mai
încãrcãtoare frontale, excavatoare bune oferte de finanþare de pe
pe ºenile pentru aplicaþii generale, piaþã în acest domeniu.
aplicaþii speciale, demolãri, excava-
toare pe pneuri, basculante cu ºasiu Aºteptãm cu interes vizita Dvs.
articulat, buldozere, manipulatoare la standul Marcom
telescopice, macarale turn, macarale Echipa Marcom

8 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Consolidarea terenurilor ºi a fundaþiilor
cu maºini specializate
Injectoforaj este o societate româno-italianã, înfiinþatã în anul 2003, cu capital integral privat, orientatã
cãtre un domeniu modern, dar puþin exploatat profesional în þara noastrã: consolidarea terenurilor ºi a fun-
daþiilor cu maºini specializate. Societatea, în calitate de importator unic, furnizeazã maºini pentru foraj ale
producãtorului italian Comacchio. De asemenea, firma importã utilaje second hand, le recondiþioneazã ºi
le pune în vânzare la preþuri atractive, beneficiind de experienþa vastã a personalului specializat în
ºantierele de profil din Italia ºi Elveþia. Cu ajutorul specialiºtilor instruiþi ºi în fabrica din Italia, Injectoforaj
acordã asistenþã tehnicã permanentã ºi service tuturor clienþilor sãi.

Injectoforaj este importator pen- Comacchio ocupã locul I în Ø2000, carotiere, trasdutoare, racor-
tru þara noastrã de utilaje de foraj ºi clasamentul mondial ºi pentru vari- duri, hopper, friction welded drill rods;
accesorii inerente activitãþii de foraj etatea modelelor de utilaje, cu z F.G.S. Drill SRL produce
pentru firme cu prestigiu în acest prãjini de foraj, ciocane fund de
numeroase brevete privind compo-
domeniu: gaurã, amortizoare, racorduri api ºi
nentele, ceea ce dovedeºte atenþia
z Comacchio SRL Drilling &
concretã acordatã cerinþelor pieþei, speciale, în oþel 42 CrM04;
Foundation Equipment Specialist
z Geomarc SRL produce pompe,
– produce utilaje hidraulice de foraj în general, ºi a fiecãrui utilizator, în
sisteme de foraj rotopercutoare pen-
pentru consolidãri, micropiloþi particular. Comacchio este prezentã
tru carotaje ºi probe ambientale,
(Ø100-300), piloþi (Ø400-600-900), cu reprezentanþe în 16 þãri în lume.
prãjini wire line, coroane;
fundaþii speciale, geotermie, sondaje z Dai Pra SRL produce sisteme
z Inteso SRL produce vibratoare,
geotehnice, jet-grouting, foraje puþuri de injecþii (injectoare, amestecã-
vibro infisori;
de apã;
toare, amestecãtoare-agitatoare), z Geomisure SRL produce instru-
z Comacchio Ind. SRL este pe
packere, pompe; mente pentru monitorizarea lucrãrilor
locul I în lume ca producãtor de
z Carandina SRL produce orice de subsol;
maºini de foraj de diametru mic ºi
mediu, cu un numãr de 215 utilaje tip de echipament pentru foraj, la z Ripmec SRL produce piese de
produse în 2007 ºi cu 250 de utilaje cererea clientului: ºape, elice con- uzurã pentru maºini de foraj (bacuri,
prevãzute pentru anul 2008. tinue, sisteme CFA, bucket pânã la griefuri, ºape º.a.);

12 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


z Ciancaleoni SRL furnizeazã
utilaje ºi materiale de foraj second
hand, trivele telescopice, maºini de
foraj pentru diametre mari (Ø1200).
Începând cu anul 2006, soci-
etatea Injectoforaj desfãºoarã ºi
activitatea de execuþie micropiloþi
(Ø200-300 ) ºi piloþi de mici dimensi-
mic sau cu încãrcare semiautomatã prevãzute în directivele Comunitãþii
uni (Ø400-600) în sistemul CFA. Din
a prãjinilor. Cãruciorul-extractor Europene.
aprilie 2008, societatea Injectoforaj
permite, printre altele, o uºoarã ºi Pentru executarea piloþilor Ø600
va executa piloþi de pânã la Ø900.
rapidã extragere a tuburilor de foraj -900 se va utiliza MC3000, maºinã
Pentru execuþia micropiloþilor se uti-
lizeazã maºini MC1500. Aceste maºini fãrã folosirea troliului sau a altor sis- de nouã generaþie, care va intra în

au fost concepute ºi realizate pentru teme mai puþin practice. Tabloul de dotarea societãþii în aprilie 2008.

a da un randament foarte ridicat. comandã este de tip hidraulic pro- Societatea Injectoforaj furnizeazã

Structura lor robustã de bazã per- porþional servo-asistat; situat în clienþilor sãi consultanþã, asistenþã
mite montarea unui mast (catarg) cu poziþie uºor identificabilã, conferã tehnicã, service atât pentru utilaje noi
o cursã utilã de 16 m, care poate fi maºinii siguranþã ºi manevrabilitate cât ºi second hand, în termen de 24 h.
extins la 30 m înãlþime cu un prelun- bunã. Fiabilitatea ºi securitatea sunt Prezent din 2004 la Construct
gitor pentru jet-grouting. Aceste garantate de componentele de cali- Expo Utilaje, Injectoforaj vã
caracteristici asigurã execuþia tate ale utilajului ºi de respectarea aºteaptã ºi la ediþia 2008, pe aleea
forajelor de mare adâncime cu pasaj cerinþelor esenþiale de siguranþã, principalã. ‰
SC ROMNED SRL – Construct Expo Utilaje
9-13 aprilie 2008 – editia a 2-a
TEHNOLOGIE NOUA – CALITATE CRESCUTA
„Constructorii din Romania inca nu sunt familiarizati cu noua tehnologie
si, de aceea, ei trebuie orientati mai mult catre calitate“
S.C. RomNed S.R.L , avand ca principala activitate pereti diafragma, utilaje de prelucrat noroiuri reduce substantial costurile de investitie.
importul utilajelor pentru executia fundatiilor, bentonitice, foreze (CFA), utilaje pentru forat Deosebita din punct de vedere tehnic este solutia
este dealer al marcilor CASAGRANDE (Italia), ICE tuneluri). Resonan nce Free care face ca utilajul sa nu
(Olanda), TESCAR (Italia), Kinshofer (Germania), Utilajele sunt foarte e versatile, cu module vibreze la pornire sau oprire, existand astfel
HYDDRA (Italia), TAETS (Olanda), VERMEER INTER- diferite, cu echipari suplimentare obtinindu-se posibilitatea luccrului in imediata vecinatate a
NATIONAL (America), VERMEER MACHINE TECH- configuratii total diferite faata de utilizarea initiala. altor cladiri sau in centrul oraselor. Rezonance
NIEK (Olanda) si incepand cu anul 2008 al firmei Motoarele utilizate sunt Deutz, Cummings si Free este o metoda de lucru care e roteste
LIEVERS (Olanda). Volvo iar hidraulica poarta marcile celor mai motoarele hidraulice fara excentric pana la
Printre utilajele comercializate de RomNed pe cunoscute firme din lume. Gama de macarale frecventa de 1300 rot/min dupa care poate fi
piata romaneasca se numara masini de forat este formata din patru modele: C 200 – 24 tone la co
omandata aparitia excentricului.Astfel se evita
piloti, ciocane hidraulice, jet grouting (intarirea o sageata de 3m, C 400 - 40 tone, C 600 – 67 tone intrarea in rezonanta a solului si este posibila
soluluii prin injectii de ciment). si C 800 – 82 tone. Macaralele au senile ele exten- vibrrarea la 30 de cm de cladiri.Gama acestora se
Este cunosut faptul ca majoritatea constructorilor sibile hidraulic pentru obtinerea unei presiuni intinde de la 5 pana la 64 Kgm moment excen-
din Romania considera ca preturile utilajelor mai mici asupra terenului pe care se deplaaseaza. tric cu greutati proprii între 1490 kg si 9500 kg.
sunt foarte mari, drept care acestia apeleaza la Macaralele au de asemenea conexiuni hidraulice Aceste utilaje se pot monta pe excavatoare sau
vechea solutie de pe piata – cumpararea unui pentru actionarea suplimentara a oscilatoarelo or lucreaza ind dependent, fiind alimentate de uni-
utilaj de slaba fiabilitate (eventual second-hand) hidraulice pentru rotirea si infigerea protectiilor tati separate de putere hidraulica, produse de
la un pret mai redus. S.C. RomN Ned S.R.L aduce de teava in pamant. Echipamentele hidraulice asemenea de ICE. In astfel de situatii utilajele
noutatea in materie de tehnologie pe piata pentru piloti sunt reprezentate de modelele B sunt suspendate cu ajutorul unor macarale, forta
romaneasca de constructii, mizand pe caliitate. 105NG, B 125, B 135, B 170, B 180, B250, B 300, de impact fiind dataa de greutatea proprie si de
„Exista o dorinta a tuturor de a plati mai putin C 600 sii C 800 NG. momentul excentric produs de ciocane.Gama de
pentru un utilaj de slaba fiabilitate. Constrructorii Diametrele de foraj sunt intre 400 mm si 2700 mm ciocane hidraulice vibratoaare de frecventa nor-
din Romania înca nu sunt familiarizati cu noua si adancimea maxima de 98 de metri. Pe aceeasi mala se intinde de la 23 la 110 Kgm moment
tehnologie si de aceea ei trebuie orientati mai structura pe senile modelele mai mari de B 125 excentric cu greutati proprii (inclu
uzand si menghina)
mult catre calitate”, declara Sorin Cartas, pot fi utilate cu echipamente pentru pereti de la 4.390 kg la 15.865 kg. Unitatile sunt execu-
administrator RomNed. diafragma sau cu foreze cu elice continua (CFA). tate etans, putand fi efectuate e astfel lucrari sub
S.C. RomNed S.R.L - Reprezentanta si distributie RomNed va fi prezenta la CONSTRUCT EXPO nivelul apei.
in Romania pentru: UTILAJE in peerioada 9 – 13 aprilie 2008, unde va • Utilaje hidraulice TESCAR, pentru forat piloti
• Utilaje specializate in executia fundatiilor si expune urmatoarele utilaje: utilaj pentru forat si CFA (snec continuu), utilaje pentru forat
a echipamentelor geotehnice CASAGRANDE micropiloti C6 care apartine S.C.RomNed S.R.L, gauri de drenaj, ancorari si micropiloti. “TES
(macarale hidraulice pe senile, utilaje pentru utilaj de forat piloti B250 achizitionat de series” include : TES 20D pentru forat gauri de
piloti si micropiloti, echipamente pentru S.C.APOLODOR COMIMPEX S..R.L. drenaj, ancorari si micropiloti, TES 20B atasabil la
• Utilaje marca ICE pentru fundatii, in princi-
pal ciocane hidraulice pentru vibro-infigere
palplanse, tevi, piloni metalici sau de lemn,
in aproape toate tipurile de soluri. Firma ofera
o gama larga de ciocane hidraulice certificate
ISO 9001 pentru asigurarea calitattii, unitati van-
dute cu 20 de ani in urma continuand sa-si faca
datoria pe santierele de constructiii din lumea
intreaga. Exista 3 tipuri diferite de utilaje: mon-
tate pe excavatoare, suspendate de carligul unei
macarale si sustinute de un sistem de ghidare.
25 de modele diferite sunt disponibile pentru
atasarea pe excavatoare sau miniexcavatoare
folosind circuitul hidraulic al acestora, ceea ce

CASAGRANDE ICE TESCAR


Utilaj pentru pereti diafragma - B180 HD KRC2 Vibrator hidraulic 416L Utilaj pentru forat piloti CF 2.5A

continuare în pagina 16 ®

14 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


¬ urmare din pagina 14

KINSHOFER HYDRA TAETS


Cupa greifar P25V Utilaj pentru studii geotehnice Geo-Easy 20 Utilaj hidraulic pentru spargere capete de piloti

excavator, TES 40 compact sau cu unitate de cu diametrul de 400 mm si o adancime mai • Utilaje pentru forat micropiloti VERMEER
putere separata si TES 100 forari micropiloti. mare de 150 m. GEO – EASY 10 si GEO – EASY 20 MACHINE TECHNIEK. Acesste utilaje corespund
Companiaa TESCAR a introdus in fabricatie o serie sunt masini proiectate pentru efectuarea de unor tipuri variate de tehnici pentru fundatii si
noua : “CF series”, pentru forat piloti. Modelele teste statice, teste dinamice grele, prelevarea sunt folosite pentru proiectee mai mici (pot opera
din seriaa CF (CF 2.5, CF 2.5 A – cu stabilizator de probe de sol cu foraj rotativ sau cu percutie. in spatii mai reduse, unde o masina mare nu ar
dublu, CF 2.5 Compact – cu comanda la distanta,
CF 3, CF 3P – cu coloana telescopica, CF 3S, CF 3SC JOY 1, JOY 2, JOY 3 si JOY 05 sunt utilaje usoare putea lucra). Pe langa diferite tipuri de ciocane
– cu stabilizator dublu, CF 4, CF 6, CF 8, CF 10 si CF care pot face foraje verticale si înclinate pentru cu cadere libera (top drive si bottom drive), pot
12) sunt proiectate pentru a putea fi trans- micropiloti, cercetare sol, ancorari si diferite fi folosite ciocane hidraulice de impact (sonete),
portate cu usurinta la locul lucrarii, pot interveni forajje necesare în cariere si mine. JOY 4 este un rotoare hidraulice pentru rasucirea tevilor si
in arii de lucru cu acces dificil si spatiu limitat si utilaj hidraulic pentru forat puturi de apa pana la infigerea lor si snecuri continue. Utilajele sunt
prezinta performante tehnice deosebite in 1800 m cu diametrul de 219 mm. La targul fabricate la cele mai inalte standarde de calitate.
raport cu dimensiunile lor reduse. Construct Expo Utilaje 2008 vor fi prezente utilajele: Sistemul de pilotare automat complet compute-
• Utilaje pentru manipularea materialelor de JOY 4, JOY 1 si TEC 120. rizat asigura o frecventa inalta continua a
constructii care se instaleaza pe macarale • Utilaje hidraulice de spart capete de piloti secventei de cadere libera, concretizataa intr-o
hidraulice si excavatoare de la 2 la 60 tone, intre 400 mm si 2.5 m marca TAETS. excelenta performanta. Avantajul este ca pilotul
precum si pe stivuitoare KINSHOFER. Dispozi- Procesul de spargere a capetelor de piloti cu uti- se sprijina pe o zona de rezistenta mare, oprirea
tivele de manipulare paleti pot fi simple sau cu lajul TAETS este mai rapid d decat un proces de bataii fiind comandata de un calculator de pro-
cilindru hiidraulic pentru reglarea distantei intre spargere conventional, poate fi controlat de ces care stabileste momentul de rezistenta
furci si pot manipula paleti cu greutati de pana la catre operator, care nu necesita o calificare spe- ma axim. Utilajele de batut piloti VermeerMT sunt
3 tone. Cupele pentru sapat acopera gama de ciala, fara zgomot si vibratii, rezultand armatura disponibile in forma a 7 modele ce utilizeaza
volume între 25 si 3.000 de litri. Greiferele polip intacta. Cu acest echipament deo osebit de efi- greutatt i de la 750 pana la maxim 6.000 kg.
utile, in sppecial, pentru manipularea deseurilor cient, puteti sparge, pe zi, 200 piloti de forma
de metal pot fi total deschise, jumatate inchise patrata, hexagonala, octagonala si ciirculara,
sau inchise de e tot, caz in care pot fi folosite si micsorand astfel timpul de lucru. Metoda de
pentru manipularea materialelor vrac. Volumul spargere laterala a pilotilor nu produce fisurii in
maxim poate fi de 1.000 de litri cu o greutate a structura pilotului, randamentul fiind mai mare
incarcaturii de peste 10 t. Greifarele pentru de 4 piloti de 1.5 m/ora. Pilotii pot fi constru
uiti in
demolari si sortari dee materiale au un volum de situ sau pot fi prefabricati. Intretinerea utilajelor
maximum 800 de litri si capacitati de ridicare de este deosebit de facila, numarul de com mponente
pana la 6 t. Sfredelele e au motoare hidraulice de fiind redus, iar instalarea subansamblelor
pana la 7.170 Nm forta de torsiune la care se pot dureaza maximum 2 ore.
atasa burghie de maximum m 800 mm cu extensii, • Utilaje specializate pentru foraje orizontale
putandu-se ajunge la o adancime de gaurire de dirijate, sageti pentru foraj orizontal nedirijat,
excavatoare de sapat santuri marca VERMEER
pana la 5m. Sunt ideale pentru sttalpi de gard sau
INTERNATIONAL.
electrici, pentru plantarea de puiet sau fundatii FORAJ ORIZONTAL DIRIJAT
si orice fel de forare. Compania VERMEER produce o serie de 10 utilaje
• Utilaje hidraulice pentru foraje verticale si specializate pentru foraj orizontal dirijat: D7x11
orizontale, foraje geotehnice si de cercetare, Series II, D 10x14 I, D 16x20 A, D 20x22, D24x40
scule de foraj, demolatoare (picoane), scule Series II, D 36x50 Series 15 Foot I, D 36x50
manuale HYDRA. JOD este un utilaj hidraulic Series II, D 100x120 Series II, D 200x300,
destinat forajelor in roca, pana la diametrul de D 300x500, care pot dezvolta cupluri de la
89 mm, ceea ce il face foaarte potrivit pentru 1700 Nm la 67.80 00 Nm si greutati de la 1,5 tone
forarea gaurilor de dinamitare in cariere de pia- la 40,7 tone.
tra sau alte locuri care reclaama astfel de proce- EXCAVATOARE DE SAPAT SANTURI
duri. La expozitia de la Samoter se va lansa Excavatoarele de sapat saanturi VERMEER ofera
produsul JOY 5, care permite executtia unor foraje cupluri mari, pot excava la adancimi ce variaza
intre 30 cm si 5.5 m, sunt usor de manevrat si
lucreaza in conditii flexibile.
VERMEER pune la dispozitie urmatoarele tipuri de
exccavatoare de sapat santuri: T455, T55II, T558,
T655II cu adancimi intre 1.5-2.4 m; T755II, T855,
T858, T955, T1055, T1255 cu adancimi intre 2,4
m si 5,5 m; RT350, RT450, RT650, V8100, RT850
cu adancimii intre 122 cm si 152 cm; RT950,
RT1250 RTX350, TRX450 cu adancimi intre 122
cm si 183 cm; SP15, LM2 25, LM42 cu adancimi
cuprinse intre 30 cm si 61 cm, RT60, RT100, RT
200, LM 25, LM42 cu adancimi cuprrinse intre 30
si 122 cm; FLEXTRAK 75, P185 RENEGADE cu
VERMEER INTERNATIONAL adancimi intre 112 cm si 152 cm; CC155 cu VERNEER MACHINE TECHNIEK
addancimi cuprinse intre 0-79 cm; T555II, T855 cu Utilaj pentru forat micropiloti HL-1200
Utilaj pentru forat orizontal D 24x40 Series II
adancimi cuprinse intre 91 cm si 137 cm.

16 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


pentru vibrarea si finisarea betonului. Fieccare 200 E, grinzzi vibrante DTA, regulatoare electronice
piesa a echipamentelor produse este supusa de frecventa ER, rigle vibrante flotoare DuoScreed,
celor mai severe conditii de utilizare inainte de mese vibrante LTT, vibratoare externe ETR/HTR.
inttroducerea ei in productia de serie, astfel un FINISOARE PENTRU BETON: finisoare pneumatice
produs LIEVERS este propria sa garantie de LAP 45, finisoarre WTM 600, finisoare WTM 900,
durabilitatte, proiectare minutioasa si inalta finisoare duble cu post de comanda JTN, fini-
performanta. soare duble cu post de comanda HTN, finisoare
VIBRATOARE PENTRU BETON SI CONVERTOARE DE duble cu post de comanda si conducere
FRECVENTA:: vibratoare interne manuale P14, hidraulica STX.
vibratoare interne mecanice BV, vibratoare
interne pneumatice PTL, vibratoare interne de S.C.RomNed S.R.L va fi prezenta la Targul
inalta frecventa LHF/HS, vibratoare interne pen- Construct Expo Utilaje, ce va avea loc in
LIEVERS tru masini de turnat pavaje SFP, convertoare de perioada 9 – 13 aprilie 2008 in Bucuresti unde
Rigla vibranta flotoare frecventa HFO, vibratoare interne cu convertor va expune numeroase utilaje de constructii.
electronic integrat LHF-E. Va asteptam intr-un numar cat mai mare,
RIGLE, GRINZI, VIBRATOARE EXTERNE SI MESE garantand o experienta favorabila pentru
Utilajele de forat sunt disponibile in diferite modele,
cu momente de la 20 kNm pana la 450 kNm. VIBRANTE: rigle vibrante K-150 B, rigle vibrante HAL firma dumneavoastra. ‰
Mo odelul VermeerMT HL-1200S este potrivit pen-
tru metoda “Bottom drive Piling”.
Principiul “Bottom Drive Piling”: 1. Instalarea
primei sectiuni cu teava sudata jos si pietris;
2+3. Extinderea tubulaturii pana la adancimea
ceruta; 4. Introducerea armaturilor; 5. Umplerea
cu beton.
• Echipamente de finisare si de vibrare a
betonului marca LIEVERS.
Incepand cu anul 2008, S.CC. RomNed S.R.L este
reprezentant autorizat pe piata romaneasca a
firmei LIEVERS HOLLAND, specializzata in vibrarea
betonului si echipamente de finisare. Timp de
mai bine de 50 de ani LIEVERS HOLLAND s-a spe-
cializat continuu in producerea echipamentelor
Noile modele de electrostivuitoare Linde
cu furcã retractabilã
Elmas Braºov, în calitate de unic sectorul industrial/comercial, facili- Structura metalicã robustã a stivu-
importator de stivuitoare noi Linde, tând activitãþile de încãrcare/des- itorului protejeazã operatorul, motorul
vã asigurã accesul la ultimele noutãþi cãrcare a mãrfurilor pe rampe. ºi sistemul de comandã, asigurând
din domeniu. Combinaþia dintre cauciucurile în acelaºi timp un acces facil la com-
Linde Germania a adãugat superelastice montate pe roþile de ponente pentru desfãºurarea acti-
gamei de electrostivuitoare cu furcã încãrcare ºi cele solide care echi- vitãþii de servisare.
retractabilã ºi varianta echipatã cu peazã roþile de conducere creeazã Electrostivuitoarele sunt, de
anvelope superelastice, modelele un confort sporit. asemenea, echipate ºi cu un nou
R14G-R20G. Aceste stivuitoare pot Noile modele dezvoltate de Linde
display digital, care afiºeazã opera-
fi utilizate atât în mediu exterior (de vã oferã multe beneficii. O soluþie
exemplu pe suprafeþe umede) cât ºi torului toate informaþiile importante
ingenioasã a fost creatã pentru
în interior, pentru sarcini de 1,4, 1,6 reducerea ºocurilor apãrute la com- ale utilajului.
ºi 2 tone. Sunt ideale pentru aplicaþii partimentul de conducere, în momen- Caracteristici tehnice principale:
din sectorul materialelor de con- tul rulãrii stivuitorului pe suprafeþe z înãlþime de ridicare 7,455 mm;

strucþii unde, de obicei, depozitarea denivelate. Acest fapt conduce la o z vitezã de ridicare 0,66 m/s;
mãrfurilor se face în mediu exterior, manipulare eficientã a utilajului ºi z acceleraþie pânã la 12,5 km/orã;
dar pot fi utilizate cu succes ºi în reduce vibraþiile asupra operatorului. z motor electric de ridicare de 14 W. ‰

18 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


10 ani pe piaþa leasingului din România
În general, pe piaþa materialelor ºi instalaþiilor pentru construcþii, lumea ºtie de Romstal. Cine este însã
Romstal Leasing?
Ne rãspunde domnul director de marketing Ionuþ CHIRILÃ.

Romstal Leasing a fost înfi- În sectorul auto, cea mai mare Est, a achiziþionat pachetul majoritar
inþatã în anul 1998 având ca obiect creºtere au înregistrat-o vehiculele de acþiuni în cadrul Romstal Leasing
de activitate finanþarea în sistem comerciale, numãrul contractelor pentru suma de 70 milioane euro.
leasing financiar ºi operaþional a pentru acest segment fiind cu 60% KBC Lease este o sucursalã a
autovehiculelor, echipamentelor ºi mai mare faþã de anul trecut. KBC Bank ºi este prezentã pe piaþa
imobilelor. ROMSTAL LEASING de leasing, renting, fleet manage-
Calitatea serviciilor oferite ºi LA CONSTRUCT EXPO UTILAJE
ment ºi a tranzacþiilor de refinanþare.
profesionalismul angajaþilor noºtri În perioada 9-13 aprilie 2008
În prezent, KBC Lease are peste
au dus la o creºtere continuã a Romstal Leasing participã la cel
1.500 de angajaþi ºi activeazã în 15
afacerii, astfel cã, la finele anului mai mare eveniment expoziþional
þãri din Europa de Vest, precum ºi în
2007, Romstal Leasing s-a clasat al pieþei de utilaje din România,
þãri din Europa Centralã ºi de Est.
pe poziþia 12 în topul firmelor de organizat de Romexpo. La Con-
leasing din România, cu o cotã de structexpo Utilaje 2008, Romstal KBC Lease ocupã poziþii de top
piaþã de 3,52%. Leasing va prezenta o ofertã pro- pe pieþele de leasing din Europa
Romstal Leasing a obþinut încã moþionalã pentru finanþarea echi- Centralã ºi de Vest cum ar fi: Cehia
din anul 2000 certificarea sistemului pamentelor de construcþii ºi a (locul 1), Slovacia (locul 1) ºi
de Management al Calitãþii în confor- vehiculelor comerciale grele. Ungaria (locul 6).
mitate cu standardul ISO 9002:1994, LEASINGUL CU PUTERE MARE Romstal Leasing deþine, în
iar din 2003 în conformitate cu stan- DE CUMPÃRARE prezent, 33 de birouri teritoriale,
dardul ISO 9001:2000. În acest sens, leasingul cu putere localizate în: Alba Iulia, Arad, Bacãu,
În ceea ce priveºte rezultatele mare de cumpãrare oferit celor Baia Mare, Bistriþa, Botoºani, Brãila,
financiare, Romstal Leasing a finan- interesaþi prezintã posibilitaþi care Braºov, Cluj-Napoca, Constanþa,
þat 5.850 de contracte în valoare de sã asigure eficienþa investiþiilor Craiova, Deva, Drobeta-Turnu
peste 211 milioane euro, cu 49% mai fãcute de beneficiari:
Severin, Focºani, Galaþi, Iaºi, Miercurea
mult decât rezultatele raportate în • avans minim: 5% (10% pentru
Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Oradea,
2006. echipamente);
Piteºti, Ploieºti, Piatra Neamþ,
La finalul anului 2007, în porto- • perioada contractualã: 1 - 7 ani;
Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Sibiu,
foliul companiei, autoturismele deþi- • dobânda de finanþare: 7,25%;
Suceava, Târgu Jiu, Târgu Mureº,
neau o pondere de 40%, vehiculele • taxa de contract 1,9% (1,5%
comerciale uºoare ºi grele 44%, pentru echipamente); Timiºoara, Tulcea ºi Bucureºti.
motocicletele 1%, echipamentele 9% • perioada de graþie 3 luni. Romstal Leasing IFN SA
ºi imobilele 6%. Cea mai importantã În altã ordine de idei vã pot spune finanþeazã în sistem leasing finan-
creºtere a înregistrat-o însã segmen- cã, la finalul anului 2006, KBC, unul ciar autoturisme, autoutilitare, moto-
tul echipamentelor, care ºi-a dublat dintre cele mai importante grupuri ciclete, vehicule comerciale grele,
ponderea faþã de anul 2006. financiare din Europa Centralã ºi de echipamente ºi imobile. ‰

Vã aºteptãm la Constructexpo Utilaje 2008, la standul Romstal Leasing


situat în Pavilionul Central al Romexpo.

20 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


continuare în pagina 24 ®

22 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


¬ urmare din pagina 22

24 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Consultanþa în investiþii-construcþii (II)
SERVICII INGINEREªTI PRIVIND MANAGEMENTUL,
CONCEPÞIA PRELIMINARÃ, PROIECTAREA ªI SUPRAVEGHEREA LUCRÃRILOR
ing. Petre IONIÞÃ

(urmare din numãrul anterior) datoritã faptului cã experienþa ºi Acestea pot furniza servicii în
TIPURI DE CONSULTANÞI cunoºtinþele lor pot acoperi numai o domeniile: tehnicã, organizare,
Consultanþi independenþi parte din aria obligaþiilor unor con- economie, finanþe, gestiune, statis-
Consultantul independent este tracte. În atare situaþii se alcãtuieºte ticã, programe de dezvoltare, studii
acel profesionist (arhitect, inginer, o echipã, se creeazã o asociere sau de piaþã, previziuni, analize de labo-
economist, jurist, profesor universi- se apeleazã la o societate de con- rator, agremente, inovaþii, brevete,
tar, expert, verificator etc.) renumit sultanþã deja constituitã. programe de formare profesionalã,
pentru experienþa ºi aptitudinile sale Putem clasifica grupele de con- adaptarea unor tehnici strãine º.a.
ºi care oferã servicii de consultanþã sultanþi în câteva categorii: d) universitãþi, care au început sã
specializate, având o bogatã expe- a) asociaþii mici sau societãþi cre- accepte contracte de consultanþã
rienþã în propriul domeniu. El lucreazã ate având câþiva specialiºti în diverse conform specificului fiecãreia. Unele
singur sau în echipã cu alþi consul- domenii, care se completeazã prin ºi-au deschis birouri de consultanþã
tanþi independenþi sau cu alte soci- pregãtire, cunoºtinþe ºi experienþã, ºi dotate cu specialiºti, care sunt con-
etãþi de consultanþã. a cãror misiune se limiteazã la con- siliate de profesori universitari.
Consultantul independent are tracte de micã anvergurã; Consultanþii independenþi, soci-
calificare universitarã, are compe- b) societãþi de consultanþã de etãþile de consultanþã, institutele de
tenþa, pregãtirea ºi experienþa nece- importanþã medie sau mare, care au cercetare sau universitãþile trebuie
sarã executãrii contractelor angajate, angajat personal numeros format din sã respecte statutul inginerului con-
este atestat în domeniu ºi este specialiºti în diverse domenii. Dife- sultant: statutul profesional, inde-
membru al unei asociaþii profesio- renþa între societãþile de consultanþã pendenþa, competenþa, legalitatea ºi
nale de specialitate. – mici, mijlocii, mari ºi foarte mari – asocierea.
Societãþi de consultanþã este o problemã de „grad“. Cu cât SISTEME DE FOLOSIRE A SERVICIILOR
Complexitatea serviciilor de con- numãrul de specialiºti este mai mare INGINERILOR CONSULTANÞI
sultanþã, dezvoltarea ºtiinþei ºi ºi cifra de afaceri creºte, o societate Abordarea unei investiþii, din
tehnicii determinã specializãri de poate avea un grad mai mare ºi punctul de vedere al investitorului,
profunzime în diverse domenii ale poate angaja servicii de consultanþã cu privire la activitatea de consul-
serviciilor inginereºti. complexe, pe mãsura mãrimii ºi tanþã, poate fi organizatã prin mai
Ca urmare, inginerii consultanþi capacitãþii sale; multe metode, din care prezentãm:
independenþi constatã cã este nece- c) institute de cercetare care, în Metoda de a realiza serviciile
sar sã lucreze împreunã cu alþi con- general, sunt formate ºi finanþate de inginereºti de consultanþã cu
sultanþi independenþi sau cu alte Administraþia Statului pentru acope- mijloace proprii ale beneficiarului
societãþi de consultanþã pentru rirea serviciilor sale de cercetare – (în casã)
îndeplinirea cerinþelor unui contract, dezvoltare, dar pot fi ºi particulare. Aceastã metodã implicã uti-
lizarea personalului angajat al
investitorului. Personalul desemnat
se ocupã de promovarea proiectului
în totalitate, pe toate etapele de pro-
movare ale acestuia – analize pre-
liminare, fundamentare ºi execuþie
Fig. 1: Execuþia serviciilor de consultanþã cu mijloace proprii (în casã) (fig. 1).
continuare în pagina 28 ®

26 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


¬ urmare din pagina 26
Demn de precizat este faptul cã Metoda de folosire a inginerilor Serviciile inginereºti diferite, din
personalul investitorului trebuie sã consultanþi pentru servicii fiecare etapã de promovare ºi
îndeplineascã urmãtoarele cerinþe: globale sau parþiale realizare a unei investiþii, se con-
Aceastã metodã constã în tracteazã cu unul sau mai mulþi con-
z sã fie în numãr suficient ºi cali-
numirea de cãtre investitor a unuia sultanþi, în funcþie de specialitatea
ficat în coordonarea ºi realizarea
sau a mai multor ingineri consultanþi
proiectului; acestora ºi de interesele investitorului.
care, în numele sãu, sã se ocupe de
z sã aibã capacitatea tehnicã ºi Aceastã metodã prezintã o serie de
organizarea ºi promovarea proiectu-
disponibilitatea de a rezolva proble- avantaje, printre care amintim:
lui în una sau mai multe din etapele
z se acordã consultantului liber-
mele proiectului, privind planificarea, acestuia – analize preliminare, fun-
organizarea ºi implicarea totalã în damentare, execuþie (fig. 2). tate profesionalã fãrã contradicþii ºi
Metoda permite ca diverse secþi- conflicte de interese;
privinþa rãspunderilor.
uni sau servicii de consultanþã sã z se stabilesc foarte clar, prin
Metoda are unele limite, printre
poatã fi contractate de investitor ºi contract, obligaþiile, drepturile ºi
care amintim:
cu alþi consultanþi, problemele princi- responsabilitãþile pãrþilor;
z un investitor, în majoritatea
pale de coordonare rãmânând în z se utilizeazã corespunzãtor
cazurilor, nu dispune de un personal
sarcina investitorului sau a directoru- capacitatea tehnicã a consultantului;
suficient ca numãr ºi calificare; lui de proiect. z se presupune obþinerea unor
z este posibilã o limitare a capa- Metoda se referã la folosirea avantaje, ca: reducerea costului, o
citãþilor profesionale ºi de spe- inginerilor consultanþi atât în etapele realizare calitativã ºi execuþie la ter-
cializare a personalului, fapt care de pregãtire a investiþiei, cât ºi în men a lucrãrii, prin selecþionarea
conduce la limitarea nivelului calita- etapa de execuþie, în care consul-
unor consultanþi capabili;
tiv ºi nerespectarea termenelor de tantului i se încredinþeazã, de regulã,
z investitorul este degrevat de
execuþie ºi de realizare a proiectului; pe bazã de contract, unul sau mai
majoritatea sarcinilor sale privind
multe servicii, ca:
z este posibilã o majorare a cos- concepþia, conducerea ºi suprave-
z managementul investiþiei;
turilor proiectului; gherea lucrãrilor.
z elaborarea analizelor ºi a stu-
z aceastã metodã trebuie aplicatã Metoda de folosire a inginerilor
diilor preliminare;
numai de investitorii care au capabili- z elaborarea studiului de consultanþi ca „Director de Proiect”
tatea tehnicã necesarã, personal cali- fezabilitate; (D.P.), Coordonatorul Investiþiei (C.I.)
ficat ºi experienþã în domeniu. z elaborarea proiectului tehnic, sau Administrator de Program (A.P.)
z personalul propriu al investi- obþinerea avizelor ºi autorizaþiilor; În aceastã metodã, investitorul
torului nu are rãspunderi pe baze de z elaborarea documentelor licitaþiei; angajeazã pe bazã de contract un
contract, din care cauzã implicarea ºi z organizarea licitaþiei ºi com- consultant, cu care face un singur
rãspunderile acestuia sunt limitate. pararea ofertelor; contract de consultanþã de condu-
z supravegherea execuþiei. cere, coordonare ºi controlul realizãrii
în ansamblu a investiþiei. Funcþiile de
Director de Proiect (D.P.), Coordo-
natorul Investiþiei (C.I.) sau Adminis-
trator de Program (A.P.) presupun,
în primul rând, coordonarea mana-
Fig. 2: Folosirea de cãtre investitor a serviciilor furnizate de mai mulþi consultanþi
gerialã a derulãrii investiþiei, cu
sarcini diferite în etapele de pro-
movare ºi execuþie. Coordonatorul
investiþiei executã cu mijloacele sale
sau poate angaja pe bazã de con-
tract firme diferite, pentru realizarea
unor secþiuni ale activitãþii de consul-
tanþã, (fig. 3) privind:
Fig. 3: Folosirea de cãtre Directorul de Proiect (D.P.), Coordonatorul Investiþiei (C.I.) z managementul investiþiei;
sau Administrator de Program (A.P.) a serviciilor furnizate de mai mulþi consultanþi z studii ºi analize preliminarii;
continuare în pagina 30 ®

28 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


¬ urmare din pagina 28
z studii de fezabilitate; lucrãrii, inclusiv responsabilitãþile de Arhitectul poate fi un consultant
z proiectarea lucrãrilor (proiect punere în funcþiune ºi exploatare independent, un birou de arhitecturã
tehnic, caiete de sarcini, cantitative, normalã ulterioarã (fig. 4). sau o societate comercialã de con-
avize ºi autorizaþii); În acest caz, investitorul va rea- sultanþã, de specialitatea arhitecturã.
z elaborarea documentelor lici- liza prin grija sa etapele preliminare Conducerea activitãþii de consul-
taþiilor ºi organizarea licitaþiilor; ºi de fundamentare ale proiectului, tanþã de cãtre „arhitect“ se practicã
z supravegherea execuþiei; punând la dispoziþia ofertanþilor, pen- cu precãdere pentru construcþii de
z detalii de execuþie. tru realizarea proiectului „la cheie“, locuinþe ºi social culturale, unde
Prin „Director de Proiect“ (D.P.), planuri preliminare ºi specificaþii partea de concepþie sau coordonare
„Coordonatorul Investiþiei“ (C.I.) sau privind proiectarea, complete. Realizarea generalã este preponderent de spe-
Administrator de Program (A.P.) se de cãtre contractor (antreprenor) a cialitatea arhitecturã. În aceste
înþelege, de regulã, o societate de investiþiei prin metoda „la cheie“, cazuri, „arhitectul“ angajeazã, pe
consultanþã. Unul din consultanþi va presupune din partea executantului baze contractuale, ingineri consul-
primi contractul de supraveghere a realizarea atât a Proiectului Tehnic tanþi de specialitãþile necesare
lucrãrilor în ºantier. Dintre avantajele (P.T.) ºi a Detaliilor de Execuþie (structuriºti, instalatori, geotehni-
acestei metode, amintim:
(D.E.), cât ºi a execuþiei propriu-zise cieni, topografi, experþi, verificatori
z investitorul beneficiazã de con-
a lucrãrilor. În unele situaþii aceastã etc.), împreunã oferind servicii com-
sultanþi selecþionaþi ºi capabili în
metodã poate conduce la apariþia plete de consultanþã investitorilor.
toate fazele proiectului;
unor conflicte financiare ºi de CONCLUZII
z firmele de consultanþã ºi de
interese, care trebuie evitate. Se poate aprecia cã nu sunt for-
execuþie angajate nu au conflicte de
Se recomandã ca investitorul sã mule standard de implicare mai mult
interese;
angajeze propria sa unitate de con- sau mai puþin a inginerilor consul-
z se beneficiazã de o planificare
sultanþã, care sã aibã misiunile de tanþi în realizarea unor lucrãri de
ºi o execuþie, pe bazã de selec-
control ºi aprobare a proiectelor, a investiþii.
þionãri succesive ale consultanþilor ºi
detaliilor de execuþie ºi de suprave- Pentru fiecare lucrare în parte,
executanþilor;
ghere a execuþiei. investitorul va alege sistemul de
z se pot obþine avantaje econo-
Arhitectul consultant
mice pentru cheltuielile de consultanþã folosire a serviciilor de consultanþã
ºi pentru valorile de execuþie, prin Sunt situaþii frecvente în care
dupã necesitãþile ºi dorinþele sale.
controlul costurilor la fiecare etapã. activitãþile de consultanþã, pentru
Important este ca alegerea serviciilor
Metoda realizãrii „la cheie” lucrãri preponderent de arhitecturã,
de consultanþã sã fie fãcutã pe secþi-
a investiþiilor fie pentru conducerea investiþiei ca
uni sau servicii globale ºi pe baza
Aceastã metodã înseamnã reali- „Director de Proiect“, „Coordonator
selecþionãrii consultantului cel mai
zarea unei investiþii pe baza unui al Investiþiei“ sau „Administrator de
competent care sã-i apere interesele
singur contract, cu o singurã soci- Program“, fie pentru servicii parþiale
ºi sã asigure realizarea investiþiei.
etate care va executa pentru investi- – cu precãdere de concepþie – sunt
De asemenea, este important ca
tor atât proiectarea, cât ºi execuþia asigurate de cãtre „arhitect“.
încredinþarea serviciilor de consul-
tanþã unui anume consultant sã se
facã evitând unele cumulãri de
servicii care intrã în conflicte de
interese, cum ar fi:
z elaborarea detaliilor de exe-
cuþie faþã de supervizarea acestora;
z asistenþa tehnicã sau alte ser-
vicii pentru antreprenor faþã de cele-
Fig. 4: Folosirea de cãtre Investitor a serviciilor furnizate de unul sau mai mulþi consultanþi în etapele
de pregãtire a investiþiei þi supraveghere þi de cãtre antreprenor a serviciilor furnizate lalte servicii acordate investitorului.
de un consultant pentru execuþia proiectului (PT+DE) (continuare în numãrul viitor)

30 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Pompa de beton mobilã
B100S
B100S este o unitate de pompare mobilã, complet hidraulicã, cu
reglare progresivã a debitului ºi a presiunii de pompare. Ea este uti-
lizatã în consolidãri structurale (torcret ºi spritz-beton), pompãri ºi
turnãri de beton, aplicare de mortare, ºape ºi tencuieli.

PRINCIPIUL DE FUNCÞIONARE
Componentele cheie ale acestei camere mobile ce aspirã ºi împing Noul motor Diesel Lombardini
pompe sunt rotorul excentric din oþel materialul. În timpul miºcãrii circu- LDW 2204 – caracterizat printr-un
ºi statorul din cauciuc rezistent la lare, rotorul deschide ºi închide consum orar mic – asigurã o putere
abraziune. Rotorul se roteºte în alternativ ºi progresiv camerele, suficientã centralei hidraulice pentru
stator ºi, datoritã geometriei celor debitul pompei fiind direct pro- o funcþionare la parametrii optimi ai
douã componente, se creeazã porþional cu viteza de rotaþie.
pompei. Comenzile sunt simple ºi
uºor de folosit, tabloul de comandã
al motorului fiind echipat cu o multi-
tudine de martori pentru a asigura o
funcþionare continuã ºi fãrã probleme.
Pompa B100S este echipatã ºi
cu un compresor biciclic de 400 l/min.
pentru tencuit ºi curãþarea tubula-
turii. Opþional, se poate monta ºi o
pompã pentru accelerant de prizã –
foarte utilã la spritz–beton, aceasta
fiind sincronizatã cu pompa de
beton, pentru introducerea exactã a
cantitãþii de accelerant necesare în
funcþie de debitul pompei de beton.

*Se poate ajunge pânã la 40 m pe verticalã cu ajutorul unui motocompresor de minimum 3.000 l/min.

32 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Autobetoniere Silla

Autobetoniera este o maºinã


independentã, o staþie de beton
mobilã, ea încãrcându-se singurã
– fabricând, transportând betonul ºi
turnându-l acolo unde maºinile
tradiþionale nu pot ajunge. ªasiul
articulat, special adaptat pentru
terenurile accidentate, oferã o stabi-
litate maximã. Cele 4 roþi motrice
permit manevrarea utilajului în
condiþiile cele mai dificile.
Cutia de viteze mecanicã sau
hidrostaticã oferã o manevrabilitate
crescutã maºinii ºi o vitezã maximã
Încãrcãtorul poate fi echipat ºi cu un Postul de comandã rotativ, servo-
de marº de 25 km/h.
sistem modern de cântãrire a materi- direcþia cu inversor de sens, comen-
Încãrcãtorul tip graifer încarcã alelor inerte, dotat cu imprimantã,
rapid ºi uºor un volum constant de zile intuitive ºi uºor de folosit cresc
pentru dozarea exactã a componen-
material. Împreunã cu ºasiul articu- viteza de încãrcare a agregatelor,
telor betonului.
lat, poate încãrca în spaþii Apa pentru beton s e i n t r o d u c e transportul ºi descãrcarea betonului.
restrânse, cu utilajul staþionar, î n benã din rezervorul propriu sau Motorizãrile Diesel cu rãcire pe
evitând astfel uzura transmisiei. din orice altã sursã, cu ajutorul
aer fac autobetonierele utilizabile în
unei pompe puternice de apã.
orice condiþii de mediu, oferind o
Sistemul de filtre permite uti-
lizarea oricãrei surse externe de plajã de temperaturi de lucru între
apã, murdarã sau curatã. Sistemul –30 0C ºi +50 0C.
este dotat ºi cu un apometru pen-
tru o dozare exactã a apei nece-
sare la prepararea betonului.

Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008 33


UTILAJE DE CONSTRUCÞII
Tegero & Co SRL
vã invitã la Construct Expo Utilaje 2008,
standul de prezentare de pe platforma principalã, Careul nr. 3.

Cu o experienþã de peste 10 ani în z scule pentru tãiere: ferãstraie,


domeniul utilajelor de construcþii, soci- ferãstraie circulare, cu lanþ, cu bandã,
etatea noastrã furnizeazã piese de maºini pentru debitat þevi;
schimb ºi consumabile, precum ºi z ºurubelniþe de impact;
reparaþii capitale pentru utilaje de prove- z ciocane de nituit ºi dãlþi, com-
nienþã strãinã: O&K, Faun, Terex, MF, pactoare, curãþitori de ruginã ºi ciocane
Hanomag, Atlas, Case, JCB. pentru zgurã;
În etapa imediat urmãtoare avem în z ciocane demolatoare, dãlþi ºi spãr-
proiect construcþia unui stand de probe
gãtoare de beton, ciocane de perforat,
pentru pompe hidraulice ºi hidromotoare.
compactoare pe ºine, ferãstraie cu lanþ
Începând cu anul 2008, Tegero & Co
pentru beton ºi rocã;
este reprezentantã unicã în România
z ventilatoare;
a sculelor hidraulice ºi pneumatice
z mixere.
Spitznas.

GAMA PRODUSELOR AVEM ÎN STOC:


z maºini de ºlefuit axiale, verticale, z piese de schimb pentru motoare;

unghiulare; z cupe de excavare ºi dinþi pentru

z maºini de gãurit ºi de antrenare, de cupe;

gãurit în vinclu, de perforat, ciocane, z componente cale de rulare pentru

maºini de filetat; mãrcile: Caterpillar, Fiat Allis, Hitachi

34 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


(lanþ cu role ºi ºenile, role de susþinere, Vã aºteptãm la sediul firmei din Sibiu,
role ºenile); unde se aflã parcul de utilaje second
z consumabile: filtre de aer, motorinã,
hand, atelierele pentru reparaþii capi-
ulei, hidraulice, ulei hidraulic, de trans-
tale, maºina de sertizat furtunuri
misie, de motor.
hidraulice, magazia de piese de schimb
Pentru a menþine nivelul ridicat al cali- ºi consumabile. ‰
tãþii, personalul este periodic ºcolarizat
în domeniul motoarelor diesel, al pom-
pelor ºi motoarelor hidraulice.

Datoritã poziþiei geografice avanta-


joase rãspundem prompt tuturor solici-
tãrilor din partea clienþilor, în orice punct
din þarã, având patru echipe de service
ºi autovehicule dotate cu sculele ºi
echipamentele necesare pentru inter-
venþii rapide la beneficiar.
Dãm formã ideilor dumneavoastrã
TURNURILE CARE DANSEAZÃ
Antreprenorul Al Seal Trading & Contracting Co WLL a ales Doka pentru a realiza nucleul ºi pereþii despãrþitori ai
turnurilor de 143 m înãlþime din West Bay Lagoon Plaza – Doha, capitala Qatarului –, a cãror structurã a devansat ast-
fel termenul impus iniþial.

Arhitecta proiectului a fost Zaha CICLURILE DE TURNARE PEREÞII DESPÃRÞITORI


Hadid, care a câºtigat competiþia inter- Cu o suprafaþã de 1.836 m2 pe etaj, Pereþii despãrþitori au o grosime ce vari-
naþionalã pentru designul acestor turnuri Al Seal a realizat un ciclu de cofrare de azã între 300 ºi 400 mm, totalizând 1.210 m2
de referinþã în Business Bay, impunând 10 zile pe etaj pentru nivelurile standard pentru fiecare turn. Sistemele Doka au
noi standarde arhitecturale prin fluidi- ale fiecãrui turn, turnând concomitent reuºit sã se adapteze la o cerinþã de design
tatea „coregraficã“ propusã. jumãtate dintre pereþii despãrþitori ºi a pereþilor despãrþitori, cu deschideri ce
Sistemele Doka au deschis drumul planºee. Fiecare etaj a încorporat, de variau cu 600 mm pe fiecare nivel, într-o
pentru cele ce se doresc a fi cele mai asemenea, un sistem de planºee pe anumitã direcþie pe nouã etaje, schimbând
înalte turnuri în zig-zag din lume, cunos- grinzi metalice. Raportându-se la o apoi variaþia în direcþia opusã pentru urmã-
cute sub numele de „turnurile care înãlþime de 3,90 m pe nivel, pereþii toarele nouã, continuând aceastã inter-
danseazã“ (dancing towers). Fiecare despãrþitori ºi cei de nucleu au fost tur- schimbare pânã la ultimul etaj.
clãdire individualã cu design unic are o naþi la o înãlþime de 3,60 m. Utilizând lungimi ºi combinaþii diferite
înãlþime de 143 m ºi include 34 de etaje cu de panouri Doka, sistemul Top 50 cât ºi
destinaþie rezidenþialã, însumând 748 de suporturile 150 F, antreprenorul a reuºit sã
apartamente de lux emblematice pentru respecte întocmai specificaþiile de design.
capitala Doha. La acestea se adaugã un „Unul dintre motivele esenþiale pentru a uti-
centru comercial ºi multe facilitãþi de liza cofrajele Doka pentru acest proiect
petrecere a timpului liber: piscine, saune, prestigios a fost fiabilitatea produsului ºi
cafenele cu jacuzzi ºi restaurante. seriozitatea companiei. Industria con-
strucþiilor este în plinã expansiune în Doha,
CONSTRUCÞIA iar Al Seal are numeroase proiecte. Am
Munca de construcþie a demarat în avut nevoie de un furnizor ca Doka pentru
februarie 2006, având ca termen de a putea face faþã cerinþelor noastre de
predare anul 2008. Încã de la început, livrare ºi pentru a finaliza proiectul la timp.
antreprenorul a recunoscut necesitatea de Nu numai cã ni s-a livrat materialul în timp
utilizare a unor sisteme de cofrare fiabile util, dar am profitat ºi de expertiza Doka în
pentru turnarea nucleului ºi a pereþilor domeniul structurilor sofisticate, cum sunt
despãrþitori, alegând Doka, firmã care a turnurile din Lagoon Plaza“, precizeazã
livrat 4.000 m2 de cofraj. Pereþii nucleului Ziad Jabor, Construction Manager, Al Seal
pentru ambele turnuri au fost turnaþi uti- Trading & Contracting.
lizând sistemul Doka Top 50 pentru
TOP 50
suprafeþe mari, cu platforme cãþãrãtoare
Cofrajul pe grinzi
interne. Acoperind o suprafaþã de 800 m2
pentru toate formele ºi solicitãrile
în fiecare turn, pereþii nucleului au grosimi Top 50 este un sistem modular, creat
ce variazã între 250 ºi 800 mm. Turnarea pentru a se adapta unei game largi de
pereþilor despãrþitori a fost realizatã folo- aplicaþii. Forma, dimensiunea, ancorajele
sind Doka Top 50, iar pentru pereþii exteri- ºi astereala elementelor se pot adapta în
ori s-au folosit suporþii cãþãrãtori 150 F. funcþie de cerinþele de realizare. ‰

În funcþie de încãrcare, distanþele dintre grinzile


O nouã dimensiune a versatilitãþii: Doka H20 (1) ºi riglele de rigidizare (2) variazã.
Pentru realizarea Bucharest Corporate Center panourile Top 50 pot avea o lãþime de 6 m Astereala (3) se adapteazã exigenþelor de
s-a utilizat sistemul Doka Top 50 ºi uriaºa înãlþime de 12 m realizare (3)

38 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Durabilitatea elementelor din beton armat
CONCEPTE MODERNE
I.P. VODÃ, N. FLOREA, L. GHERMAN –
Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“ Iaºi, Facultatea de Construcþii

Studiul durabilitãþii elementelor de beton armat are drept obiectiv prioritar stabilirea mãsurilor capabile
sã asigure, în mod satisfãcãtor, durata anticipatã de funcþionare, prin identificarea ºi tratarea corespunzã-
toare a deteriorãrilor apãrute pe parcursul exploatãrii construcþiei. Totodatã, trebuie sã se acorde priori-
tate proiectãrii ºi execuþiei, în conformitate cu realizãrile recente dobândite prin activitatea practicã ºi cu
rezultatele de ultimã orã ale cercetãrilor în domeniu. Acestea urmãresc identificarea totalitãþii factorilor
care genereazã procese fizice ºi/sau chimice cu efect distructiv asupra structurilor din beton armat, þinând
cont de faptul cã degradarea betonului precede, de regulã, pe cea a armãturilor. Realizarea unui beton
durabil impune anumite exigenþe tehnice privind proprietãþile: mecanice, fizice sau chimice care pot fi
asigurate numai prin creºterea performanþelor acestuia. Durabilitatea betonului constituie ºi o problemã
economicã sub aspectul preþului global al construcþiei care include atât preþul materialelor, cât ºi costul
pentru menþinerea în stare de utilizare a construcþiei. Durabilitatea reprezintã o problemã economicã ºi prin
impunerea unor cerinþe deosebit de pretenþioase referitoare la materiale, în corelaþie cu condiþiile ºi timpul
de funcþionare al construcþiei.

Vorbind de durabilitate ca pro- fundamentale sau aplicative care includ z la nivelul naþional studiile s-au
blemã economicã, poate fi menþio- utilizarea unor metode ºi tehnici de referit în mai mare mãsurã la durabi-
natã „Legea lui 5“ introdusã de încercare, din ce în ce mai perfor- litatea materialelor, faþã de cea a ele-
K. Tuutti, conform cãreia, la 1 dolar mante ºi mai complexe în vederea mentelor ºi a structurilor din beton
investit pentru proiectare ºi execuþie efectuãrii cercetãrilor de laborator armat sau precomprimat;
z metodele de investigare ºi
corectã, se pot economisi 5 dolari sau pentru investigarea unor con- prognozare privind durabilitatea struc-
pentru întreþinere, 25 dolari pentru strucþii existente. De cele mai multe turilor existente sunt puþin cunoscute
renovare ºi/sau consolidare. Chiar ori abordãrile vizeazã unul dintre de specialiºtii în domeniu, iar apli-
dacã, inclusiv pe plan internaþional, aceste domenii. În funcþie de pregã- carea acestora se aflã la un nivel
se remarcã o preocupare din ce în ce tirea tehnicã a specialiºtilor, cuantifi- mult mai redus faþã de ce se
mai susþinutã în privinþa durabilitãþii carea factorilor care influenþeazã întâlneºte pe plan internaþional.
construcþiilor din beton, pot fi fãcute durabilitatea constituie o preocupare STADIUL ACTUAL
anumite observaþii privind abordarea la nivelul reglementãrilor internaþio- În prezent, proiectarea la durabi-
acestei problematici, ºi anume: nale de execuþie, în cadrul examinãrii litate a structurilor din beton se face
prin specificarea raportului apã/ciment
studierea durabilitãþii construcþiilor structurilor existente neexistând ºi a conþinutului minim de ciment, în
necesitã abordãri multidisciplinare, relaþii directe care sã indice influenþa funcþie de condiþiile de expunere. În
de la chimia materialelor ºi com- stãrii de degradare asupra caracte- tabelul 1, sunt prezentate valorile
portarea elementelor la diferite tipuri risticilor fizico-mecanice ºi geome- limitã recomandate pentru compo-
de solicitãri, pânã la cunoºtinþe trice necesare analizelor structurale: ziþia unui beton, conform EN 206.
Tabelul 1: Valori limitã recomandate pentru compoziþia betonului conform EN206

continuare în pagina 48 ®

46 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


¬ urmare din pagina 46
O proiectare mai eficientã a unde, Clim – concentraþia criticã de clor
structurilor din beton ar trebui sã þinã γi – factor în funcþie de importanþa care produce iniþierea procesului de
cont de performanþele în timp ale structurii (1,00 în general ºi 1,1 pen- coroziune (0,3-1,2kg/m3);
acestora. În principiu, ar trebui tru structuri importante); Cd – valoarea de proiectare a
fãcutã o analizã a comportamentului γlim ≤ 1,0 – adâncimea criticã de concentraþiei ionilor de clor.
în timp al structurii sub acþiunea carbonatare; Pentru modelarea penetrãrii ioni-
mediului înconjurãtor. În prezent, γd ≤ 1,0 – valoarea de calcul a lor de clor în beton, sunt folosite în
este dificilã cuantificarea durabilitãþii adâncimii de carbonatare. mod obiºnuit formule matematice
structurilor din beton cu ajutorul Este în general acceptat faptul cã bazate pe teoria difuziei. Valoarea
duratei de viaþã, din cauza lipsei procesul de coroziune al armãturii de proiectare a concentraþiei ionilor
unui model adecvat de calcul. poate începe înainte chiar ca adân- de clor poate fi determinatã folosind
Cercetãrile ulterioare vor conduce la cimea de carbonatare sã devinã ecuaþia [1.6], ce are la bazã a doua
gãsirea unui model matematic capa- egalã cu acoperirea cu beton, ceea lege a difuziei a lui Fick:
bil sã satisfacã toate cerinþele ºi exi- ce poate duce la concluzia cã
genþele. Din cauza lipsei unui model adâncimea criticã de carbonatare
matematic performant, la ora actualã poate fi calculatã cu relaþia [1.2] [1.6]
verificarea durabilitãþii structurilor din γlim = c - ck [1.2]
beton se poate face prin luarea în unde, unde,
considerare a principalelor caracte- c – valoarea estimatã a acoperirii C0 – concentraþia probabilã a ionilor
ristici ale betonului. cu beton (mm) ºi de clor la suprafaþa betonului (kg/m3);
STANDARDUL JSCE 2002 ck – acoperirea cu beton neafec- c – valoarea estimatã a acoperirii cu
PENTRU STRUCTURI DIN BETON tatã de carbonatare (mm). beton (mm);
Principiul de bazã al acestui stan- Pentru estimarea adâncimii de carbo- t – durata de viaþã a construcþiei (ani);
dard este formulat astfel: „încã din natare, se poate folosi ecuaþia [1.3] γcl – factor de siguranþã care þine
stadiul de proiectare, detaliile struc- cont de variaþia valorii concentraþiei
turale, cum ar fi: forma, mãrimea, [1.3] probabile a ionilor de clor (1,1-1,3);
armãtura, caracteristicile betonului ºi Dd – Valoarea de calcul a coefi-
ale armãturii, metoda de construcþie unde, cientului de difuzie a ionilor de clor în
ºi planul de întreþinere, ar trebui sta- αd – rata estimatã de carbonatare beton (cm2/an);
bilite þinând cont ºi de considerente erf(s) – funcþie ce þine seama de
economice. Trebuie de asemenea ; posibilele erori.
asigurat faptul cã exigenþele (sigu- t – durata de viaþã a structurii (ani); Verificarea acþiunii variaþiilor
ranþa, durabilitatea) trebuie satisfã- γcb – factor de siguranþã care þine de temperaturã
cute pe întreaga duratã de viaþã a cont de variaþia ratei estimate de Complexitatea degradãrilor gene-
carbonatare (1,15 în general). rate de acþiunea variaþiilor de tem-
construcþiei“.
Conform JSCE 2002, rata esti- peraturã depinde nu doar de
Bazat pe acest principiu, standar-
matã de carbonatare α d poate fi calitatea suprafeþei elementelor din
dul mai sus menþionat cuprinde 4 pãrþi: beton, dar ºi de alþi câþiva factori,
1. verificãri ale exigenþelor de calculatã cu relaþia [1.4]
cum ar fi: numãrul ciclurilor îngheþ-
siguranþã; αd = αk . βe . γc [1.4]
dezgheþ, valoarea temperaturii, ºi de
2. verificãri ale exigenþelor unde, gradul de saturare cu apã al betonului.
seismice; αd – valoarea ratei de carbonatare Totuºi, pânã acum nu existã informaþii
3. materiale ºi metode de suficiente pentru a putea cuantifica
construcþie; ;
exact efectul variaþiilor de tempera-
4. întreþinerea. βe – coeficient ce þine cont de turã asupra caracteristicilor de rezis-
Verificarea la durabilitate agresivitatea mediului (1,0-1,6); tenþã a structurilor din beton.
a structurilor din beton. γc – coeficient în funcþie de propri- Aceasta înseamnã cã este foarte
Principiul metodei etãþile betonului (1,0-1,3). dificil de specificat un nivel accep-
Performanþele unei structuri din Verificarea coroziunii armãturii tabil al deteriorãrilor provocate de
beton trebuie sã rãmânã neschim- datoritã acþiunii clorului variaþiile de temperaturã ºi de
bate pe întreaga duratã de viaþã a Ionii de clor pot uºor penetra în folosire a acestui nivel drept un cri-
acesteia. Metodele de verificare a beton din mediul exterior ºi pot teriu de verificare a performanþelor
degradãrilor structurilor din beton provoca coroziunea armãturii. În unei structuri supuse la acþiunea
generate de: carbonatare, atacul cazul structurilor din beton aflate în acestui factor. În general, poate fi
clorului, acþiunea ciclului îngheþ- mediul marin, este foarte importantã considerat cã o structurã îºi va
dezgheþ repetat, atacul chimic, reac- verificarea coroziunii armãturii datoritã menþine caracteristicile atunci când
þiile alcali-agregate, sunt prezentate acþiunii ionilor de clor, verificarea betonul prezintã o rezistenþã accep-
în detaliu în cele ce urmeazã. putând fi fãcutã cu relaþia [1.5]: tabilã la acþiunea variaþiilor de
Verificarea carbonatãrii betonului temperaturã. Prezentul standard
Verificarea carbonatãrii beto- [1.5] propune pentru verificarea acþiunii
nului, conform JSCE 2002, se reali- variaþiilor de temperaturã urmã-
zeazã cu relaþia [1.1]: unde, toarea relaþie:
γi – factor în funcþie de importanþa
[1.1] structurii (1,00 în general ºi 1,1 pentru [1.7]
structuri importante);
continuare în pagina 50 ®

48 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Noi reglementãri în domeniul betonului:
CODUL DE PRACTICÃ NE 012-1:2007

În Uniunea Europeanã sunt în vigoare norme care stabilesc regulile generale de producere ºi utilizare a cimen-
turilor, betoanelor ºi agregatelor. Aderarea României la UE a impus alinierea reglementãrilor naþionale la cele
europene inclusiv în acest domeniu.
Pentru a putea fi aplicatã pe teritoriul naþional, norma EN 206-1 (Beton. Partea 1: Specificaþie, performanþã, pro-
ducþie ºi conformitate) avea nevoie de un document (o anexã) care sã þinã cont de particularitãþile României, cel
puþin în ceea ce priveºte agresiunea mediului înconjurãtor asupra betonului. Intrarea în vigoare a standardului
SR EN 206-1:2002 împreunã cu documentul sãu naþional de aplicare (SR 13510:2006) reprezintã, în opinia noastrã,
cea mai importantã modificare pe care o suferã reglementãrile naþionale privind betonul.

Evenimentul anului 2008 va fi, cu siguranþã, intrarea în vigoare a NE 012-1:2007 – „Cod de Practicã pentru exe-
cutarea lucrãrilor din beton, beton armat ºi beton precomprimat, Partea I – Producerea Betonului“. Trecerea de la
actualul NE 012-1:1999 (care face trimiteri inclusiv la standarde anulate) la NE 012-1:2007, prin exigenþele impuse
producãtorilor de ciment, agregate ºi beton, va avea un impact pozitiv ºi direct asupra durabilitãþii construcþiilor.
Apreciem cã intrarea cât mai rapidã în vigoare a NE 012-1:2007 trebuie înþeleasã ca fiind o prioritate naþionalã ºi o
parte a primei etape de aliniere a sistemului naþional de reglementãri la cele europene în ceea ce priveºte betonul.

Transferul experienþei tehnice a Grupului HeidelbergCement în România


precum ºi informarea tuturor actorilor implicaþi (arhitecþi, proiectanþi, producã-
tori, antreprenori, consultanþi ºi executanþi) asupra practicii europene în
materie sunt importante pentru asigurarea durabilitãþii construcþiilor din beton.

Campania naþionalã „Beton la standarde europene“, în derulare, repre-


zintã contribuþia noastrã la implementarea „betonului european“ în România,
un beton durabil ºi eficient sub aspectul costurilor înglobate, pentru dez-
voltarea durabilã a þãrii. Obiectivul general al campaniei este trecerea corectã
ºi în timp cât mai scurt de la vechile reglementãri naþionale la cele europene.
La toate evenimentele tehnice naþionale, alãturi de banner-ul cu imaginea
campaniei „Beton la standarde europene“, se vor gãsi întotdeauna pliante ºi
broºuri care conþin informaþii tehnice despre cimenturile Carpatcement®,
precum ºi modul în care acestea se utilizeazã, în conformitate cu practica
europeanã ºi noile reglementari naþionale. Experienþa companiei noastre,
câºtigatã în þãrile unde standardele europene au fost deja implementate,
aratã cã necesarul de informaþie tehnicã este uriaº, iar colaborarea cu toþi cei implicaþi este extrem de importantã
pentru aplicarea corectã a noilor reglementãri.

HeidelbergCement Group, producãtor de ciment, betoane ºi agregate este lider mondial în domeniul
materialelor de construcþie ºi unul dintre cei mai importanþi investitori germani din România. Prin diviziile
sale Carpatcement Holding, Carpat Beton ªi Carpat Agregate, grupul pune la dispoziþia clienþilor sãi materi-
ale de construcþii la un standard de calitate recunoscut la nivel internaþional. Grupul acoperã întreaga gamã
de cerinþe ale clienþilor, de la consultanþã în domeniul de aplicare, pânã la oferirea de soluþii eficiente de
finalizare a proiectelor.

Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008 49


¬ urmare din pagina 48
unde, apropiate de cele naturale. Apoi, ve- criteriul rezistenþei împotriva reacþiei
γi – factor în funcþie de importanþa rificarea ar trebui fãcutã într-o alcali-agregate, structura poate fi
structurii (1,00 în general ºi 1,1 pen- manierã prin care sã se asigure cã consideratã a fi sigurã împotriva
tru structuri importante); nu existã niciun fel de deteriorare acestor fenomene pe toatã durata
Ed – Valoarea de proiectare a vizibilã în beton din cauza atacurilor de exploatare. Cea mai potrivitã
modulului de elasticitate relativ; chimice, sau cã degradarea este metodã de a verifica rezistenþa unei
Emin – Valoarea criticã minimã a limitatã la nivele ce nu afecteazã structuri la reacþia alcali-agregate
modulului de elasticitate relativ. în mod semnificativ rezistenþa este de a folosi epruvete de beton în
Verificarea acþiunii substanþelor structurii. aceleaºi condiþii ca cele ale structurii
Atunci când este necesar ca reale, apoi expunerea lor într-un
chimice asupra betonului
deteriorarea betonului sã fie între mediu cu condiþii similare, confir-
Atunci când substanþe chimice
limitele ce nu afecteazã rezistenþa mând astfel posibila apariþie a crãpã-
agresive vin în contact sau pãtrund
structurii, este permisã folosirea, turilor. Cu toate acestea, luând în
în beton, acestea pot reacþiona cu
conform specificaþiilor, a unui factor considerare varietatea de factori ce
produºii de hidratare ai cimentului, pot apãrea, precum timpul de
formându-se astfel produºi expan- apã-ciment, în loc de verificarea
rezistenþei la atacuri chimice, în mod testare, cheltuielile, necesitatea
sivi ce determinã apariþia fisurilor îin testãrii betonului ºi a materialelor în
direct:
beton, fenomen ce duce la frag- anumite proporþii etc., un astfel de
z atunci când betonul este în
mentarea suprafeþei betonului etc. test de expunere nu este întot-
contact cu pãmântul ºi apa, ce
Cu toate acestea, din cauza deauna realizabil. Astfel, în prezent,
conþin 0,2% sau mai mulþi sulfaþi pre-
înþelegerii limitate a modului în care verificarea acþiunii reacþiilor alcali-
cum SO4, concentraþia maximã apã-
se produce deteriorarea betonului ciment este de 50%; agregate este de obicei realizatã
generatã de compuºii chimici care z atunci când se folosesc sãruri,
prin testul accelerat, folosind mostre
duc la degradarea rezistenþei struc- concentraþia maximã apã-ciment de beton. În JCI AAR-3 – „Metoda
turii, alte evaluãri cantitative nu au este de 45%. Atunci când atacul testãrii betonului pentru evaluarea
fost fãcute. Astfel, sunt prevãzute chimic asupra betonului este unul reacþiei alcali-agregate“ este prezen-
doar specificaþii conceptuale în sever, este dificilã asigurarea pro- tat detaliat principiul metodei.
JSCE pentru verificarea atacurilor tecþiei structurii doar prin creºterea Verificarea la acþiunea reacþiei
compuºilor chimici asupra struc- grosimii acoperirii cu beton sau alcali-agregate va fi realizatã prin
turilor din beton. creºterea rezistenþei betonului. asigurarea ca:
Pentru a asigura durabilitatea Unele sisteme de canalizare aflate
[1.8]
structurii sub acþiunea acestor în preajma izvoarelor termale/calde
atacuri, este suficientã menþinerea sunt exemple de astfel de structuri
unde,
deteriorãrii betonului sub un anumit din beton. În asemenea cazuri, ar
Lp – expansiunea probabilã a
nivel determinat anterior (astfel încât putea fi mult mai realistã ºi logicã
betonului datoritã reacþiei alcali-
sã nu aibã loc schimbãri inaccep- recomandarea folosirii materialelor
agregate (%);
tabile în rezistenþa structurii). Este rezistente la coroziune sau/ori asigu-
Lmax – rata maximã permisã de
de asemenea potrivit ºi logic de a se rarea unui strat de acoperire superfi- expansiune la care betonul încã sa-
cialã a betonului. tisface exigenþele de rezistenþã împo-
fixa un anumit nivel de rezistenþã
Verificarea acþiunii reacþiilor triva reacþiei alcali-agregate (0,10%.);
chimicã a betonului pentru a menþine
alcali-agregate γp – factor de siguranþã.
integritatea structurii. Prin urmare, în
În funcþie de felul mineralului CONCLUZII
cazul în care cimentul întruneºte cri-
reactiv prezent în agregatele care Apariþia în 2002 a acestui stan-
teriul de rezistenþã împotriva atacu-
reacþioneazã cu alcalii din beton, dard de proiectare reprezintã un pas
rilor chimice, se va considera cã reacþia alcali-agregate poate fi împãr- important în gãsirea soluþiilor pentru
rezistenþa structurii nu va fi afectatã þitã în 2 feluri, reacþii alcali-siliciu ºi realizarea unor construcþii mai dura-
de atacurile substanþelor chimice. O reacþii alcali-carbonaþi. Deteriorarea bile în timp. Aceastã lucrare a oferit
verificare actualã în ceea ce priveºte datoratã reacþiei alcali-agregate în o sintezã a metodelor de verificare a
rezistenþa la atacurile compuºilor beton se manifestã prin apariþia durabilitãþii descrise în JSCE 2002.
chimici, testele accelerate, testele crãpãturilor ºi fisurilor, provocate de Structurile de beton ºi compo-
de expunere la intemperii (sau orice expansiunea produºilor de reactive. nentele acestora ar trebui proiectate,
alt test adecvat) vor fi realizate pe În Specificaþiile JSCE, este prevãzut construite, realizate, inspectate,
mostre de beton în condiþii cât mai cã, în cazul în care betonul întruneºte menþinute ºi reparate în asemenea

50 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


mod încât sã îºi menþinã perfor-
manþele pe parcursul duratei de
viaþã proiectate cu un coeficient de
siguranþã suficient pentru scopul în
care va fi folositã structura, ºi în
condiþiile de mediu specific. Ca
urmare, durata de viaþã prevãzutã ts
a structurii ar trebui sã depãºeascã
durata de viaþã proiectatã, tp cu toate
cã ts poate fi mai mic decât tp pentru
elementele structurale ce pot fi
înlocuite.
Figura 1 prezintã unul din mode-
lele matematice existente utilizate
pentru a prezice durata de viaþã a
Fig 1: Modelul matematic pentru prezicerea duratei de viaþã a structurilor
unei construcþii.
Verificarea durabilitãþii structurii
este asiguratã prin: – probabilitatea de cedare impresionantã de gaze cu efect de
la timpul tD; serã. Rezolvarea problemei durabi-
Ptarget – probabilitatea de realizare. litãþii construcþiilor din beton armat
[1.9] Nu mai este necesar sã se este deosebit de importantã,
menþioneze faptul cã structurile din
deoarece, prin creºterea duratei de
unde, beton au contribuit la activitãþile
exploatare, se realizeazã o mai bunã
R(tD) – capacitatea de rezistenþã sociale ºi economice ale omenirii.
a elementelor structurale la timpul tD; Pe de altã parte, construcþiile civile utilizare a resurselor naturale ºi,
S(tD) – degradãrile cumulate ale ºi realizarea acestora consumã totodatã, va genera îmbunãtãþirea
componentelor la timpul tD; resurse enorme ºi emit o cantitate calitãþii mediului înconjurãtor. ‰
Idei de afaceri în domeniul imobiliar
“CONSTRUIREA DE CARTIERE REZIDENÞIALE”

Piaþa rezidenþialã s-a stratificat pe mai multe niveluri, casele noi, amplasate în cartierele rezidenþiale apãrute
în jurul marilor oraºe, au devenit tot mai tentante pentru români.
Pentru a înþelege mai bine ce implicã realizarea unui astfel de cartier rezidenþial veþi urmãri, credem, ºi dis-
cuþia cu artizanul acestui proiect, administratorul societãþii comerciale Corsarul Roºu Impex ’93 SRL, Ion ROªU.

Ana Maria PREDA: V-aþi gândit I.R: Se cunosc acum tendinþele Pânã în prezent au fost finalizate
vreodatã ca SC Corsarul Roºu ‘93 spre care se îndreaptã tot mai mulþi lucrãrile la terenul de tenis, dotat cu
SRL sã evolueze atât de repede ºi români, ºi în primul rând aceea de a se instalaþie de nocturnã, iar adiacent
eficient, deºi ea a început ca o retrage din zgomotul cotidian cãtre acestuia au început lucrãrile de reali-
micã afacere de familie? marginea oraºului, într-un cadru natural zare a parcului de joacã pentru copii.
Ion ROªU: În ceea ce mã priveºte, ºi liniºtit, care însã oferã tot confortul. În apropierea cartierului au început
speranþa ºi determinarea au existat de Am considerat zona în care s-a ridicat lucrãrile pentru realizarea unui com-
la început. Niciodatã nu începi un lucru „La Rivierre“ ca o înglobare a tuturor plex comercial ce va avea un regim de
dacã nu încerci din toate puterile sã-l dorinþelor viitorilor locatari. înãlþime P+E ºi va include: restaurant
duci pânã la capãt. Prin urmare, cartierul este situat la cu bar, magazin mixt, salon de coafurã
Întotdeauna, am fãcut tot ceea ce cca 800 m de Km 30 al Autostrãzii ºi punct farmaceutic. La momentul
este posibil sã ofer clienþilor noºtri pro- Bucureºti-Piteºti, într-o zonã naturalã actual, acesta se aflã în faza de
dusele ºi tehnologiile cele mai noi, atrãgãtoare, care îþi permite sã locu- proiectare.
puse în aplicare de specialiºtii noºtri în ieºti în mijlocul naturii, având parte de A.M.P: Când credeþi cã se vor putea
domeniu. Destul de rapid, am reuºit sã tot confortul. muta primii locuitori în cartier?
fim percepuþi ºi caracterizaþi pentru În acelaºi timp, cartierul despre I.R: În urmãtoarele zile se vor
calitate ºi promptitudine, fiind mereu în care discutãm prezintã ºi o multitudine demara lucrãrile pentru realizarea ali-
topul firmelor de profil. Am reuºit, în de avantaje: accesul ºi distanþa faþã de mentãrii cu apã, gaze ºi canalizare
acest sens, sã devenim un lider în pro- oraº ºi, mai ales, faþã de locul de pentru apele pluviale ºi menajere.
ducþia de agregate de balastierã, mate- muncã. De fapt, „La Rivierre“ reprezintã Ulterior realizãrii distribuþiilor de alimen-
riale de construcþii ºi transport pentru alegerea perfectã: un cartier localizat tare cu apã, gaze, energie electricã,
materiale de construcþii în zona de sud la 10 minute de Bucureºti, pe un drum curenþi slabi, canalizare, se vor demara
a þãrii, în special în zona Capitalei. naþional, dar amplasat la câteva sute lucrãrile pentru realizarea sistemului
A.M.P: În ultima perioadã de timp de metri de ºosea, pentru ca traficul rutier.Sperãm ca toate acestea sã fie
aþi demarat lucrãrile de construcþii, greu sã nu dezavantajeze cu nimic. gata pânã în vara acestui an ºi ca
ca antreprenor general, pentru ridi- Noi am ales o zonã înaltã, neinun- primii locuitori ai cartierului sã se poatã
carea ansamblului rezidenþial „La dabilã de la Bolintin Vale, amplasatã muta la sfârºitul lunii august.
Rivierre“. Implicarea într-o astfel de într-un peisaj atractiv din apropierea Dupã cum se poate observa prin
investiþie de amploare nu este un râului Argeº, la aproximativ 2 Km de realizarea complexului rezidenþial
hazard? Care sunt argumentele dvs.? Pãdurea Codrii Vlãsiei. „La Rivierre“, compania Corsarul
I.R: În ultima perioadã piaþa imobi- A.M.P: De fapt care sunt facilitãþile Roºu oferã un confort maxim, nece-
liarã, în continuã expansiune, a fãcut oferite viitorilor locuitori din sar pentru un mod de viaþã liniºtit,
loc numeroaselor proiecte rezidenþiale cartierul “La Rivierre”? prin spaþiul locuibil modern, prin
care ocupã primele locuri în topul I.R: Una dintre cele mai importante facilitãþile existente în cadrul com-
investiþiilor ºi vânzãrilor, cunoscut fiind de care se poate beneficia în acest plexului ºi siguranþa pe care o pre-
faptul cã cererea de locuinþe depã- cartier este siguranþa. Zona va fi zintã aceastã locaþie.
ºeºte cu mult oferta existentã. îngrãditã, accesul realizându-se con- Informaþii la tel. 0246-270.557;
Noi nu am fãcut decât sã ne adap- trolat, pe la un post de pazã dotat cu fax: 0246-270.564; e-mail:
tãm cerinþelor pieþei imobiliare, demarând barierã. corsaru_rosuimpex@yahoo.com.‰
un ambiþios proiect de construcþii de Toate casele sunt dotate cu video-
locuinþe individuale, în care calitatea, interfon (douã unitãþi, pentru parter ºi
siguranþa ºi confortul ocupã un loc de etaj), acþionat de la punctul de pazã
vârf. Faptul cã acest cartier este deja situat la intrarea în cartier. De aseme-
ridicat, fiind pe picior de a începe sã fie nea, aleile de acces vor avea 7 m
locuit, înseamnã cã a fost un lucru lãþime, cu benzi de 3,5 m pe sens. Apa
temeinic gândit, iar resursele materi- va fi de calitate excepþionalã, alimen-
ale ºi profesionale au confirmat cã tarea fãcându-se din puþuri de mare
suntem pregãtiþi ºi pentru astfel de adâncime (170 m). Vor fi sisteme de
lucrãri pretenþioase. canalizare separate pentru ape mena-
A.M.P: Cum aþi ales zona în care jere ºi ape pluviale ºi o staþie de epu-
sã se construiascã acest cartier? rare ecologicã pentru ape uzate.

52 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Amvic – Casa viitorului
Amvic este un sistem de construcþii produs în România, la Bragadiru (lângã Bucureºti), ºi rãspunde la
cerinþele actuale de a construi: este mai puternic, mai eficient termic, mai rapid ºi mai ieftin. Se compune
din cofraje pierdute din neopor ignifugat în care se monteazã armãtura ºi se toarnã betonul, conform
proiectului de structurã. Aceste cofraje se utilizeazã la construirea pereþilor structurali ºi constituie în
acelaºi timp ºi izolaþia peretelui.

Av a n t a j e l e s i s t e m u l u i d e
c o n strucþie Amvic sunt:
z eficienþã energeticã sporitã;

z o casã ºi un mediu mai sãnãtos;

z liniºte ºi confort fonic;

z siguranþã datã de soliditatea ºi

durabilitatea betonului armat;


z rezistenþã la foc;

z economie cu pânã la 80% la con-

sumul de energie pentru încãlzire ºi


climatizare;
z cheltuieli de construcþie reduse

cu 10-15% faþã de sistemul clasic;


z vitezã de execuþie mare. Douã

persoane pot construi într-o singurã zi


pânã la 100 mp de perete, inclusiv
turnarea betonului;
z construcþie verde;

z permite realizarea de proiecte ºi

clãdiri dupã forma doritã corespunzã-


tor oricãrui tip de funcþiune.

Arhitecþii pot crea volume ºi


forme dupã dorinþã, deoarece nu
existã restricþii în ceea ce priveºte
concepþia arhitecturalã, sistemul
Amvic fiind flexibil ºi permiþând
realizarea de proiecte ºi clãdiri
dupã forma doritã corespunzãtor
oricãrui tip de funcþiune (case,
blocuri, clãdiri administrative, clãdiri
industriale etc.). ‰

54 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Varul
SOLUÞIA NATURALÃ PENTRU MORTARE/TENCUIELI
Studiu istoric al mortarelor
Varul este o componentã importantã a mortarului din vremurile
strãvechi. Caracteristicile varului hidratat asigurã avantaje unice la uti-
lizãrile în mortarele de zidãrie ºi tencuialã, care fac diferenþa între
mortarele cu var de alte materiale pentru zidãrie.
Cea mai veche întrebuinþare atestatã a varului ca material în
construcþii a fost în jurul anului 4000 î.Hr., când era utilizat de egipteni pen-
tru a tencui piramidele.
Aspectele cu privire la începuturile utilizãrii varului nu sunt clare; cu
toate acestea, un arhitect roman, pe nume Vitruvius, care a scris
„De Architectura“ în jurul anului 25 î.Hr., ne-a lãsat câteva linii informative cu
privire la amestecurile din mortar de var.

De ce ar trebui sã utilizezi varul Mortarul trebuie sã dezvolte o 6. Var – Elasticitate, rezistenþã


în mortare, tencuieli? îmbinare suficientã pentru a rezista la permanentã la intemperii
1. Var – Lucrabilitate maximã forþele de întindere cauzate de schim- z Asigurarea unui perete etanº
z Mortarul proaspãt sau umed tre- bãrile structurale ale pãmântului ºi ale ºi durabil este o altã funcþie impor-
buie sã fie corespunzãtor pe mistrie. forþelor eoliene, la dilatarea cãrãmizilor tantã a mortarului. Mortarele de var
Combinaþia dintre curgere ºi capaci- de argilã, contractarea unitãþilor de au o rezistenþã excelentã la vânt ºi ploi.
tatea adezivã este cunoscutã sub 7. Var – Capacitate de „respiraþie“
denumirea de lucrabilitate, iar mortarul zidãrie din beton sau a mortarului, ºi la
excelentã (permeabilitate la aer)
trebuie sã pãstreze aceste proprietãþi schimbãri de temperaturã. z Mortarele ºi tencuielile pe bazã
pentru un interval de timp corespunzã- z Varul în mortar îmbunãtãþeºte
de var asigurã respiraþia pereþilor ºi
tor dupã amestec. îmbinarea. contribuie semnificativ la calitatea aeru-
z Varul are avantajul cã faciliteazã 4. Var – Rezistenþã la compresie lui din interior.
capacitatea de prelucrare a mortarului echilibratã, elasticitate ºi schim- 8. Var – Împiedicã apariþia eflo-
în stare umedã ºi reduce nevoia de barea volumului rescenþei
adãugare a plastifianþilor. Varul este z Mortarul de var este mai moale ºi z Utilizarea varului va reduce foarte
un plastifiant natural. mai slab decât piatra sau alte ele- mult capacitatea mortarului de a con-
2. Var – Reþinere ridicatã de apã mente de zidãrie ºi, în consecinþã, tribui la apariþia eflorescenþei.
z Nivelul ridicat de reþinere a apei 9. Var – Nu atacã armãturile
este necesar pentru a împiedica poate sã reziste la un anumit volum de
miºcãri (fãrã sã crape) care apar odatã z Armãturile sunt înglobate în stra-
rigidizarea mortarului înainte de turile de beton (grinzi, stâlpi, plãci),
aºezarea urmãtoarei cãrãmizi, pentru cu sedimentarea ºi schimbãrile stãrii
pãmântului, în funcþie de sezon. mortarele pentru zidãrie ºi tencu-
a permite mortarului sã reþinã suficientã ialã neintrând în contact direct cu
apã pentru hidratarea cimentului. Mortarele de var asigurã rezistenþa la armãturile.
Trebuie, de asemenea, sã împiedice compresie, care este bine echilibratã 10. Var – Ecologie ºi economie
scurgerea apei din mortar ceea ce cu durata rezistenþei la îmbinare.
conferã creºterea volumului. cuantificabilã
5. Var – Închiderea ºi umplerea Costul varului hidratat este mai
z Varul are capacitãþi excelente de
fisurilor la suprafeþe redus decât cel al cimentului ºi volu-
reþinere a apei ºi o rezistenþã ridicatã z O proprietate deosebitã – când
la îmbinare. mul este dublu. Acest lucru înseamnã
3. Var – Soliditatea rezistenþei la apar fisuri foarte fine în mortar, varul cã acoperirea va fi dublã ca ºi metri
îmbinare stins reacþioneazã cu bioxidul de car- cubi. Costul general pentru lucrãrile de
z Rezistenþa îmbinãrii la întindere bon din atmosferã. Din aceastã reacþie zidãrie va fi redus cu 50%.
este probabil cea mai importantã pro- rezultã calcarul, care ajutã la etan- În contextual actual al dinamicii
prietate a mortarului întãrit. ºarea fisurilor. industriei materialelor de construcþii,
noi lianþi de zidãrie ºi tencuialã sunt
inventaþi de la o zi la alta ca produse
de ultimã generaþie, produse care nu
conþin ºi nu necesitã var, aceste pro-
duse, bineînþeles, neavând istoricul ºi
beneficiile pozitive pe care le-a
demonstrat varul în mortare.
Specialiºtii recomandã adãuga-
rea varului hidratat chiar ºi în com-
poziþia lianþilor de zidãrie care au
specificaþia „nu conþine ºi nu nece-
sitã var“ pentru a beneficia de rezul-
Fig. 1: Mortar cu var Fig. 2: Mortar fãrã var tate spectaculoase. ‰

56 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Murexin 2008 – Alegeþi cel mai bun Program!
Produsele Murexin Repol – soluþia optimã în sistem
pentru repararea, consolidarea ºi renovarea elementelor
ºi structurilor din beton ºi beton armat
ing. Mihalache PÃUN – Product Manager Murexin, Baumit România

„Pentru fiecare problemã, avem Egalisierspachtel Repol BS 05 ºi pro-


soluþia optimã!“ – aºa „sunã“ motto-ul tecþia lor contra CO2 – AcrylBeschich-
pentru noile produse destinate reabi- tung Repol BF1.
litãrii betoanelor. Gama de mortare de reparaþii
Murexin vã oferã o gamã com- cuprinde o paletã largã de mortare
pletã de produse în sistem, pentru speciale, inclusiv uºoare, grosiere ºi
rezolvarea completã a oricãrei pro- fine, cu întãrire normalã ºi rapidã, cu
bleme privind repararea, consolidarea, aplicare manualã sau mecanizatã,
renovarea elementelor ºi structurilor torcret uscat sau umed.
portante ºi neportante din beton: de Toate acestea au fost testate în
la produse pentru pasivizarea ºi conformitate cu norma europeanã
îmbunãtãþirea aderenþei la armãturã armonizatã EN 1504-3, Murexin
ºi beton – Ferrosave Repol BS7,
obþinând certificatul de conformi-
Haftschlämme Repol HS1, refacerea
tate CE.
elementelor – Saniermörtel SM 20,
Sistemul Murexin Repol asigurã:
pânã la finisarea suprafeþelor cu
z refacerea capacitãþii portante,
a formelor ºi dimensiunilor ele-
mentelor, precum ºi a aspectului
suprafeþelor acestora; z Mortare reparaþii, consolidãri,

z protecþia la îngheþ-dezgheþ,
renovãri
- Repol SM 20 – Mortar de reparaþii
inclusiv cu sãruri;
- Repol SM 40 – Mortar de reparaþii
z consolidarea elementelor ºi
- Repol LM 20 – Mortar uºor de
structurilor; reparaþii
z protecþie optimã contra corozi- - Repol BS 10W – Mortar de ºpaclu
unii armãturii ºi o durabilitate sporitã pentru beton
a elementelor ºi structurilor din - Repol BS 05G – Mortar de ºpaclu
beton armat. pentru beton
SISTEMUL REPOL – - Repol BK 05 – Mortar cosmetic
GRUPE DE PRODUSE PRINCIPALE pentru beton
- Repol VM 30 – Mortar de subturnare
z Rãºini injectare fisuri ºi
- Repol FM 20 H – Mortar „manual“
întãrire suport - Repol FM 20 TS – Mortar torcret
- Repol EP 16 – Rãºinã epoxid- z Mase de ºpaclu pentru ega-
icã pentru injectãri lizare-finisare
- Repol PU 18 – Rãºinã poliure- - Repol ES 10 – Masa de ºpaclu
tanicã pentru injectãri de egalizare
- Repol W-PU14 – Rãºinã poli- - Repol ES 03 – Masa de ºpaclu
uretanicã „apastop“ de egalizare
z Produse pentru protecþia/tratarea
- Repol IP 10 – ªtuþ pentru injectãri
suprafeþelor
z Amorse ºi hidroizolaþii – pre-
- Repol S4 – Impregnare siliconicã
gãtire suport - Repol EP 1 – Impregnare epoxidicã
- Repol BI 70 – Izolaþie poduri - Repol CS1 – Protecþie contra
- Repol HS1 – Amorsã reparaþii evaporãrii
- Repol BS7 – Protecþie armãturã - Repol BF1 – Vopsea acrilicã

58 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


PRODUSE PENTRU CONSOLIDÃRI Tabelul 1: Componentele principale ale sistemului pentru consolidãri ºi reparaþii
ªI REPARAÞII CURENTE
Din multitudinea de produse enu- Produs protecþie armãturã Repol BS 7 (Bewehrungsschutz Repol BS 7)
merate în acest articol, sunt prezen- Produs pe bazã de ciment aditivat, monocomponent, pentru protecþia armãturii.
tate doar produsele principale pentru Materialele componente ºi reþeta specialã asigurã o întãrire rapidã ºi o foarte bunã aderenþã la
reparaþiile curente ale elementelor barele de armãturã ºi beton.
din beton armat, aºa dupã cum sunt Consum: cca 0,2 kg/m de barã de armãturã.
evidenþiate în schema alãturatã.
Amorsã beton Repol HS 1 (Haftschlämme Repol HS 1)
Descrierea produselor se regã-
seºte în tabelul 1. Mortar uscat special, gata preparat, care în amestec cu o cantitate redusã de apã, se foloseºte ca
Produsul principal îl constituie amorsã – punte de aderenþã la lucrãrile de reparaþii/reabilitãri pe suprafeþe orizontale ºi verticale, la
mortarul de reparaþii Repol SM 20. interior ºi exterior.
Mediul de expunere a betonului: XF2+XF4
Din tabelul anexã la Declaraþia
Consum: 1,5-3 kg/m2
de conformitate, se poate vedea cã
mortarul este de fapt un microbeton Mortar de reparaþii Repol SM 20 (Saniermörtel Repol SM 20)
de mare rezistenþã (>45 N/mm2 la
compresiune la 28 zile), având cele- Mortar special pe bazã de ciment pentru reparaþii betoane, predozat, ºi amestecat în fabricã dupã o
lalte caracteristici în conformitate cu reþetã specialã, cu rezistenþe mari ºi contracþii reduse. Utilizare la interior ºi exterior pentru reme-
dierea defectelor la elemente portante ºi neportante, pe suprafeþe orizontale, verticale ºi „peste
cerinþele EN 1504-3, pentru ele- cap“, cu aplicare manualã sau mecanizatã – varianta umed.
mente de rezistenþã (tabelul 2). Clasa de expunere XF4. Granula maximã: 2 mm. Grosime strat – 2 cm, local 4 cm.
Pentru defecte de adâncime mare, Consum: cca 2 kg de mortar uscat pentru 1 dm3 de mortar proaspãt compactat.
se utilizeazã ºi mortarul Repol SM 40,
care îndeplineºte aceleaºi cerinþe. Mortar de ºpaclu pentru beton Repol BS 05 G (Betonspachtel Repol BS 05 G)
Avantajul principal al acestor
Mortar de ºpaclu de culoare gri, pulverulent, puternic aditivat, cu întãrire hidraulicã, rezistent la
mortare este cã pot fi puse în operã îngheþ-dezgheþ ºi intemperii, pentru remedierea defectelor de suprafaþã ale elementelor din beton:
manual sau mecanizat, pe suprafeþe pori mari, gãuri, neplaneitãþi, rupturi de muchii, armãturi aparente, segregãri ale stratului de
orizontale, verticale ºi „peste cap“. acoperire, monolitizãri cu goluri.
Pentru executarea lucrãrilor, Baumit Consum: cca 1,5 kg/m2/mm grosime.
România recomandã Procedura tehnicã
de execuþie PTE-BRO 11-02/2008, care Vopsea acrilicã Repol BF 1 (Acryl-Beschichtung Repol BF 1)
adapteazã sistemul la cerinþele nor-
mativului C149-87. Vopsea acrilicã purã în dispersie, matã, coloratã, specialã pentru beton, armociment, sisteme elas-
tice vechi, cu utilizare la exterior. Diluabilã cu apã, ecologicã, aplicabilã în strat subþire, uscare
rapidã, aderenþã foarte bunã, permeabilã la vapori, elasticitate mare, rezistenþã la alcali.
Consum: 100-150 ml/m2/strat

Tabelul 2: Caracteristici principale ale mortarului de reparaþii SM 20


Anexã la Declaraþia de conformitate

În numerele viitoare vor fi prezen-


tate ºi alte produse principale Repol,
pentru alte genuri de lucrãri –
consolidãri ºi reparaþii prin torcretare
uscatã, subturnãri, injectãri etc. ‰

Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008 59


Sisteme de etanºare
Etanºarea integralã a rosturilor lumea, la crearea sistemelor de realizeazã prin legarea ei de armã-
mobile sau a celor de construcþie etanºare a rosturilor. Aceste sisteme turã, fapt posibil datoritã existenþei
reprezintã un factor determinant în mai conþin, pe lângã benzile apa- unor urechi de prindere aflate pe
ceea ce priveºte asigurarea unei stop, un filer de rost ºi un mastic de lateralele benzii, care sunt special
bune hidroizolaþii a structurilor de întãrite pentru a asigura o îmbinare
etanºare care, de obicei, este pus în rigidã. Dupã decofrare este introdus
retenþie sau excludere a apei. operã peste un ruptor de legãturã. în rost Hydrocell XL, filer de rost din
Realizatã din PVC de înaltã densi- Banda de rupere a legãturii are rolul polietilenã celularã reticulatã, semi-
tate prin extrudare, gama de benzi de a împiedica apariþia adeziunii pe rigid ºi non-absorbant. Datoritã
apa-stop Supercast PVC este special trei pãrþi a masticului de etanºare, structurii reticulate, Hydrocell XL
proiectatã pentru a fi aplicatã în ros- fapt care ar duce la o scurtare este rezistent la presiunea lateralã ºi
turile din betonul turnat in situ, pen- considerabilã a duratei de lucru a la cea hidrostaticã, având o reve-
tru a oferi o etanºare excelentã. acestuia. nire de 98% dupã o compresiune
Utilizãrile tipice ale acestor materiale de 50%. Alte caracteristici ale
Benzile Supercast PVC prezintã
acestui filer sunt: o bunã rezistenþã
speciale includ rosturi la rezervoare, un bulb amplasat central, conceput chimicã, transferul scãzut al încãr-
baraje, canale, diguri, subsoluri ºi special ca un suport pentru filerul de cãrilor la muchiile rosturilor, nu
fundaþii, pereþi sau tunele. rost. În cazul secþiunilor Hydrofoil, extrudeazã ºi nu conþine bitum.
Gama Supercast PVC este acesta are o secþiune hexagonalã, Masticul de etanºare folosit va fi
împãrþitã în douã tipuri de secþiuni: asigurând preluarea miºcãrii din rost Thioflex 600, o pastã multicompo-
Supercast Hydrofoil (fig. 1a), care ºi, în acelaºi timp, o suprafaþã planã. nentã pe bazã de polimeri polisul-
se amplaseazã central în rost, ºi Din aceleaºi considerente, bulbul fidici care se aplicã la rece. Înainte
benzilor Rearguard are o formã de aplicarea masticului, ne vom
Supercast Rearguard (fig. 1b), care
trapezoidalã. asigura cã suprafaþa rostului este
se utilizeazã extern, la marginile ros- În cazul executãrii unui rost de uscatã, curatã ºi nu este îngheþatã.
tului. Datoritã faptului cã rezistã la dilatare la un rezervor, putem folosi Atunci când Thioflex 600 este folosit
deplasãri ale rostului de pânã la o bandã Supercast Hydrofoil ampla- împreunã cu Hydrocell XL, nu mai
10 mm ºi la o presiune hidrostaticã satã central în cofraj (fig. 2). este necesarã amplasarea unui
de pânã la 10 m, benzile Supercast Prinderea ºi menþinerea acesteia ruptor de legãturã, rolul acestuia
sunt folosite cu succes, în toatã pe poziþie în momentul turnãrii se fiind preluat de cãtre Hydrocell XL.

Fig 1: a. Supercast Hydrofoil,


b. Supercast Rearguard Fig. 2: Rost de dilatare: 1. Hydrocell XL; 2. Supercast Hydrofoil; 3. Thioflex 600

60 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Thioflex 600 se aplicã în rosturi
având deschiderea între 5 ºi 50 mm
prin turnare sau cu ajutorul pistolului.
În exemplul de faþã, lãþimea reco-
mandatã a rostului supus presiunii
hidrostatice este de 20 mm. Raportul
optim lãþime/adâncime al masticului
în rosturile care preiau miºcãri
ciclice va fi de 2:1, adâncimea mini-
mã a rostului umplut cu mastic fiind
de 10 mm în cazul suprafeþelor din
beton.
Dacã dorim sã executãm un rost
de dilatare orizontal la o structurã
subteranã (fig. 3), putem folosi o
bandã Supercast Rearguard, care va
Fig. 3: Rost de dilatare orizontal: 1. Thioflex 600; 2. Expandafoam;
fi întinsã ºi fixatã înainte de a turna
3. Supercast Rearguard; 4. Beton de pozã; 5. Membranã hidroizolantã; 6. Fibreboard
betonul. În acest caz, putem utiliza
pe post de filer Fibreboard o placã În acest caz, înainte de aplicarea PVC ar necesita o cofrare complexã, se
fibrolemnoasã impregnatã cu bitum, masticului Thioflex 600 este nece- poate folosi Supercast SW (foto 1, 2),
rezistentã la extrudare, care se sarã aplicarea unei benzi de rupere o bandã din elastomer sintetic de
foloseºte la umplerea rosturilor a legãturii, cum este Expandafoam, înaltã performanþã, hidrofilã, gonfla-
mobile ale elementelor turnate in care este o bandã din polietilenã bilã în contact cu apa. Având o secþi-
situ. Montarea Fibreboard se reali- celularã spongioasã non-absorbantã, une rectangularã, benzile Supercast
zeazã prin prinderea acesteia de ce poate fi folositã ºi ca filer ºi se SW rezistã la sãrurile din beton ºi
cofrag cu ajutorul unor cuie din gãseºte sub formã de folie sau ºnur, din pânza freaticã, asigurând o
cupru, care vor avea floarea ieºitã în având o revenire în urma compresi- etanºare eficientã ºi nefiind afectate
exterior pentru a nu fi smulse împre- unii de peste 70%. de ciclurile de umectare-uscare pe
unã cu placa fibrolemnoasã la Atunci când avem de-a face cu termen lung. Gama Supercast SW
decofrare. rosturi în care sistemul apa-stop din oferã soluþii simple de etanºare la
intrãrile conductelor, rosturi în plan
vertical ºi rosturi supuse la ºocuri,
având un procent al expansiunii
volumetrice de pânã la 300% ºi o
rezistenþã la presiunea hidrostaticã
de pânã la 50 m.
Oricare ar fi soluþia de etanºare
aleasã, SC Iridex Group Plastic, prin
intermediul Departamentului Materiale
de Construcþii, vã stã la dispoziþie
oferindu-vã consultanþã ºi o gamã
largã de materiale speciale de
Foto 1: Supercast PVC Foto 2: Supercast PVC ºi Supercast SW construcþii. ‰

Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008 61


Produse ºi soluþii inovatoare Leier
la Târgul Internaþional Ambient Construct din Cluj-Napoca
Firma Leier a participat cu succes la ediþia din acest an a Târgului internaþional specializat în
construcþii, Ambient Construct. Târgul, organizat între 20-24 februarie 2008 de cãtre Expo Transilvania
Cluj-Napoca, a avut mai multe tematici, cum ar fi: structuri ºi protecþia construcþiilor civile ºi industriale,
drumuri, poduri; finisaje interioare ºi exterioare, protecþii, placaje; tâmplãrie ºi vitraje; maºini ºi utilaje,
echipamente, scule ºi dispozitive pentru construcþii; servicii specifice.

Firma Leier a prezentat publicului iar ceea ce este foarte


interesat o gamã largã de materiale important, scurteazã
de construcþii din beton – oferind timpul de execuþie a
alternative noi la produsele tradi- lucrãrilor.
þionale din cãrãmidã ceramicã ºi, nu De asemenea, anul
în ultimul rând, soluþii inovatoare în acesta a fost prezentat
domeniul construcþiilor. ºi sistemul de planºee
Astfel de materiale de construcþii Leier, care se poate
au fost elementele pentru fundaþii utiliza la construirea
din beton care, dupã betonarea ulte- caselor particulare, a instituþiilor delimiteazã etajele ºi a planºeelor
rioarã, constituie un zid din beton sanitare, de învãþãmânt ºi a clãdirilor acoperiºului. Dupã planurile tehnice
armat, respectiv pilon, fãrã a fi industriale. Sistemul este corespun- este foarte uºor de realizat balconul
nevoie de cofrarea cu lemn. Aceste zãtor pentru construirea planºeelor sau loggia, cu ajutorul grinzilor din
elemente reduc semnificativ costurile, deasupra pivniþelor, a celor care sistem ºi a armãrii. Alte avantaje se
pot obþine la realizarea deschiderii în
planºeu, a golurilor pentru þevile
care traverseazã grinda ºi a cuplaju-
lui scãrilor.
Produsele de canalizare Leier au
avut un mare succes în cadrul
expoziþiei. Elementele de construcþie
subteranã Leier urmãresc moderni-
zarea ºi accelerarea construcþiei sis-
temelor de canalizare. Produsele
sunt elemente ale conductelor
subterane fãrã suprapresiune,

64 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


corespund cerinþelor de construire a
sistemelor de canalizare pentru
drenajul apei menajere sau rezi-
duale, cât timp compoziþia chimicã a
acestora nu afecteazã structura ºi
materialul tuburilor ºi inelelor din
beton sau a garniturilor încorporate
în acestea.
Amestecul de beton al materi-
alelor de construcþii Leier se obþine
din materiale de bazã bine alese, de
o bunã calitate, cu ajutorul beto-
nierelor computerizate, conform Întregul sistem tehnologic, pre- Fructificând experienþa câºtigatã
normelor Uniunii Europene, pro- cum ºi parcul industrial de care de-a lungul a 20 de ani de activitate
ducþia þinând cont atât de normele dispune firma reprezintã baza
în domeniul fabricãrii materialelor
tehnice în vigoare, cât ºi de dome- susþinerii calitãþii permanent
niul de utilizare. supravegheate. de construcþii din beton, ºi având în
vedere referinþele clienþilor firmei,
grupul Leier continuã programul
sãu de dezvoltare în domeniul
asigurãrii calitãþii ºi varietãþii pro-
duselor sale. ‰
Sistemul Ceresit MicroProtect
în lupta cu ciupercile ºi mucegaiul
Mucegaiul poate rãmâne timp de mulþi ani neobser-
vat în baia dumneavoastrã, înainte de a se instala defi-
nitiv ºi iremediabil, sporii produºi de acesta cãutând un
loc potrivit pentru înmulþire constantã. Atunci când ten-
cuiala, siliconul sau peretele lasã sã aparã la suprafaþã
pete colorate, e de obicei prea târziu pentru o intervenþie
eficientã. Acesta este motivul pentru care protecþia
împotriva lor trebuie planificatã încã din stadiul amena-
jãrii ºi decorãrii interioare.
Protecþia împotriva mucegaiului este necesarã din
douã motive. În primul rând, apariþia mucegaiului în bãile
noastre stricã aspectul estetic al interiorului. În al doilea Fãrã protecþie Sistemul MicroProtect
rând, mucegaiul reprezintã o ameninþare semnificativã
pentru sãnãtatea celor care trãiesc în zona sa de impact. Produsele Ceresit îmbunãtãþite cu formula MicroProtect
(www.ceresit.ro) sunt:
Se estimeazã cã 30% din problemele de sãnãtate legate
z chitul de rosturi flexibil Ceresit CE 40 aquastatic –
de calitatea aerului din clãdiri rezultã din reacþia organis-
mului la concentraþia ridicatã de spori de mucegai. Cele rezistent la apã, rezistent la murdãrie, pentru rosturi cu
mai frecvente cazuri sunt infecþiile (micozele) ºi alergiile, lãþime de pânã la 5 mm. Datoritã efectului aquastatic,
care se manifestã prin rinitã, conjunctivitã, gât inflamat, picãturile de apã rãmân la suprafaþã ºi nu pot pãtrunde
astm bronºic ºi pneumonie alergicã. În general, apariþia în rost. Recomandat pentru locurile expuse la apã pre-
ciupercilor este favorizatã de câþiva factori de bazã, pre- cum bãile, cabinele de duº ºi bucãtãriile;
cum: umiditatea ºi temperatura ridicatã, absenþa circulaþiei z chitul de rosturi flexibil Ceresit CE 43 aquastatic –
libere a aerului, lipsa de luminã. Acesta este motivul pentru ideal pentru balcoane ºi terase, pentru rosturi de pânã la
care mucegaiul se dezvoltã, în mod paradoxal, exact în 20 de mm lãþime. Recomandat pentru locurile expuse la apã
locurile în care menþinerea curãþeniei este de o importanþã
în mod periodic, precum balcoanele, terasele ºi piscinele;
capitalã, precum bãile, bucãtãriile ºi spãlãtoriile.
z siliconul sanitar Ceresit CS 25 – oferã acum triplã
Chiturile ºi siliconul sanitar Ceresit sunt concepute cu
o formulã inovativã numitã MicroProtect, formulã ce protecþie antimucegai, prin conþinutul triplu de fungicid.
acþioneazã ca un inhibitor efectiv al creºterii ºi rãspândirii Alte caracteristici: elasticitate ridicatã, rezistent la apã ºi
ciupercilor ºi a mucegaiului dãunãtor, protejând în acest la majoritatea substanþelor chimice. Performanþã exce-
fel bãile ºi bucãtãriile noastre. lentã în medii umede. ‰

66 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Noul glet pentru exterior Ceresit CT 227
SOLUÞIA PENTRU O FINISARE PERFECTÃ ªI REZISTENTÃ A FAÞADEI

Aflatã dintotdeauna între esteticã ºi funcþionalitate,


faþada locuinþei este unul din cele mai importante elemente
de care trebuie sã se þinã seama la orice construcþie.
Gletul pentru exterior Ceresit CT227 reprezintã
soluþia optimã pentru realizarea unei faþade – este un
glet de finisaj pe bazã de ciment alb, pentru straturi de
maxim 5 mm. Gletul Ceresit CT227 este un produs pen-
tru finisarea pereþilor exteriori, cu rol atât de nivelare a
pereþilor, cât ºi de creare a unui strat de fond în vederea
aplicãrii finisajului final (vopsea de dispersie sau pe bazã
de solvenþi organici).
Gletul Ceresit CT227 are rezultate remarcabile în
cazul finisãrii suprafeþelor cu tencuialã clasicã. Gletul de
exterior Ceresit poate fi aplicat cu succes ºi pentru con-
strucþii noi ºi pentru renovãri de locuinþe, constituind
varianta optimã de finisare a suprafeþelor de beton sau a
celor tencuite în mod tradiþional.
Noul glet poate fi folosit cu succes ºi pentru finisarea Caracteristici CT 227:
masei de ºpaclu la sistemul de termoizolaþie. În concor- z Glet de finisaj pe bazã de ciment alb
danþã cu trendul pieþei de scãdere a costurilor de z Suprafaþã gletuitã perfect netedã ºi de un alb mat
încãlzire a locuinþei, lansarea gletului Ceresit constituie
z Rezistenþã la fisurare, datoritã armãrii interne cu fibre
o variantã mult mai economicã de finisare a faþadei în
comparaþie cu tencuiala decorativã. Reducerea cheltu- z Aderenþã maximã

ielilor pentru realizarea faþadei rezidã ºi din consumul


redus al produsului: 1,2 kg/m2/mm grosime de strat.
Datoritã rezistenþei sporite la fisurare, folosirea gletului
Ceresit CT227 este recomandatã ºi pentru renovarea
ºi finisarea locaºurilor de cult, atât la interior cât ºi la
exterior.

Siguranþa maximã datoratã rezistenþei sporite la


fisurare, combinatã cu estetica faþadei, constituie
criteriul definitoriu de alegere a gletului de exterior
Ceresit CT227.

www.ceresit.ro
Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008 67
Tehnologia de injectare
cu rãºini sintetice Uretek
Tehnologia Uretek a fost conceputã pentru consolidarea tasãrilor de clãdiri, drumuri, culee de pod ºi
pentru stabilizarea terenurilor de fundare, atunci când cauzele degradãrilor sunt greºelile de execuþie sau
pierderea capacitãþii portante a respectivelor terenuri. Cu ajutorul tehnologiei de injectare Uretek se pot
remedia tasãrile neuniforme ale construcþiilor, fãrã sã fie nevoie de intervenþii majore de consolidare
structuralã ºi demolãri pentru acces la anumite procedee de consolidare. Stabilizarea sau chiar ridicarea
(aducerea în poziþia iniþialã la nivel) construcþiilor deteriorate se controleazã în permanenþã pe parcursul
injectãrii ºi poate fi opritã în orice moment dacã e necesar.

DEGRADÃRILE CONSTRUCÞIILOR
Din analizarea ºi cercetarea
fisurilor în ansamblul construcþiei se
obþin informaþii foarte importante
despre modul sau tipul de tasare
survenit în timp. Evoluþia în timp a
degradãrilor prezente, mai ales pe
elemente structurale verticale –
pereþi portanþi sau despãrþitori –, dar
ºi deformarea plãcilor de pardosealã
ne dau informaþii importante referi-
toare la formarea fisurilor ºi evoluþia
lor dinamicã. Desigur, la evaluarea
degradãrilor din tasãri trebuie luate
în considerare concepþia structuralã
a construcþiei, materialele folosite,
precum ºi starea construcþiei din deteriorãrile apar în punctele consi-
punctul de vedere al rezistenþei ºi derate mai slabe din punct de vedere
stabilitãþii. al rezistenþei; dupã o anumitã
Structurile construcþiilor au o perioadã de timp, se extind în restul
anumitã capacitate de deformare elementelor zonei afectate, astfel
fizicã în cazul unor tasãri ale terenu- fiind posibilã degradarea totalã a
lui de fundare, deformare care nu construcþiei. Structura construcþiei
afecteazã ansamblul construcþiei. se remediazã prin stabilizarea ºi
Însã, în cazul în care tasãrile conduc îmbunãtãþirea terenului de fundare,
la trecerea peste limita maximã de eliminarea cauzelor tasãrilor, dar ºi
deformare a elementelor structurale prin lucrãri de consolidare ºi reno-
afectate, acestea nu-ºi mai pot vare la elementele de construcþie
exercita rolul lor de rezistenþã. Ca afectate.
urmare, elementele structurale se Foarte des se întâmplã ca
deterioreazã, apar fisurile ºi defor- tasãrile sã survinã treptat, într-o
mãrile fizice extreme. În prima fazã, perioadã lungã de timp, ca urmare a
continuare în pagina 70 ®

68 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


¬ urmare din pagina 68
degradãrii lente a terenului de fun-
dare. În anumite cazuri, poziþia finalã
tasatã a construcþiei nu se poate
considera deterioratã, chiar dacã
deschiderea fisurilor nu se mai
amplificã timp îndelungat. Deteri-
orãrile pe una dintre pãrþile con-
strucþiei pot fi cauzate de implicarea
unor tensiuni globale suplimentare,
provenite din tasãrile unei alte pãrþi
ale aceleiaºi construcþii. Pentru a
preveni degradãrile ulterioare ºi mai
grave, este indicatã intervenþia
imediatã dupã descoperirea unor
deteriorãri sau fisuri la partea de
infrastructurã a construcþiei.
STUDIILE GEOTEHNICE prezintã solurile cu conþinut de mate- prima fazã umple acele zone ale
Sunt cazuri în care efectuarea riale organice, care sunt foarte com- terenului de fundare unde capacitatea
unor studii geotehnice sau expertize presibile. Aceeaºi tehnologie se portantã este mai micã, unde sunt
tehnice este inevitabilã. Sigur cã poate aplica ºi în cazul acestor goluri în sol etc. În a doua fazã a
Uretek Ro acceptã studii sau exper- soluri, însã trebuie luate ºi alte injectãrii, materialul din rãºini începe
tize realizate de cãtre alte firme spe- mãsuri de intervenþie. În majoritatea sã se extindã în sus, chiar în
cializate, însã îºi rezervã dreptul de cazurilor trebuie fãcut un studiu momentul în care presiunea con-
a solicita realizarea altor cercetãri geotehnic mai amãnunþit pentru venþionalã a terenului injectat pe ori-
sau verificãri, ori de câte ori consi- solurile argiloase ºi foarte plastice, zontalã depãºeºte presiunea de
derã cã cele existente sunt insufi- ca sã se poatã prevedea eventualele calcul la talpa fundaþiei ºi, ca
ciente pentru aplicarea tehnologiei tasãri suplimentare sau expansiuni urmare, rãºinile în expansiune pot
de injectare. Uretek Ro nu elibereazã ale terenului de fundare. La con- ridica la nivel construcþia. În acest
un studiu propriu-zis, dar la solici- strucþiile foarte deteriorate sunt moment, cu ajutorul unei nivele
tarea beneficiarului sau dacã nu necesare ºi intervenþii clasice de amplasate lângã gãurile forate pen-
existã nici un alt document de verifi- consolidare structuralã. În cazul tru injectare, se poate observa
care, poate face cercetarea privind intervenþiilor majore (de ordinul cen- începutul ridicãrii construcþiei (moment
consistenþa terenului prin procedeul timetrilor) de ridicare la nivel a con- în care rãºinile încep ascensiunea).
cu sonda de penetrare dinamicã. strucþiei prin tehnologia Uretek, Aceastã ridicare a construcþiei,
Studiind datele obþinute se poate trebuie realizatã o expertizã struc- mãsuratã de aparatul electronic,
aproxima cantitatea de material ce turalã (calcul static ºi stabilitate) de dovedesc faptul cã s-a restabilit
trebuie injectatã ºi adâncimea la cãtre persoanã autorizatã, pentru a suprafaþa de descãrcare a sarcinilor
care trebuie aplicatã operaþiunea se putea lua în calcul caracteristicile între fundaþie ºi teren care, în urma
pentru stabilizarea ºi îmbunãtãþirea elementelor de construcþie, mãsurã injectãrii, a cãpãtat o capacitate por-
terenului de fundare ºi aducerea lui prin care se evitã alte degradãri ale tantã ce poate prelua nu numai
la parametri normali de exploatare. construcþiei. încãrcãrile statice din construcþie, ci
Pentru a avea rezultate exacte la Rezumând, putem spune cã ºi pe cele dinamice. Astfel, dupã
costuri aproape minimale, aceastã cer- rãºinile injectate în terenul de fun- injectare, capacitatea portantã a
cetare localã este cea mai rãspânditã. dare dupã atingerea nivelului de terenului de fundare a atins un nivel
Aparatul de sondare este destul de aplicare încep sã se extindã în toate superior celui necesar preluãrii
sofisticat ºi poate fi folosit în multe direcþiile cu o presiune în jurul valorii încãrcãrilor transmise de fundaþie.
împrejurãri. de 500 kN/m2. Desigur, expansiunea Firma noastrã acoperã zona
INJECTAREA URETEK este mai mare în zonele cu mai României ºi a Moldovei unde primul
Tehnologia Uretek poate fi multe goluri în teren, unde poate pas pentru dvs. este o cercetare/rele-
folositã pentru aproape toate tipurile pãtrunde cu o presiune mai micã. vare gratuitã a deteriorãrilor clãdirii
de terenuri de fundare. Cazuri extreme Din acest motiv materialul injectat în de cãtre Uretek Ro. ‰

70 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Ambiþii manageriale
CALITATE ªI PROFIT MAXIM
Pentru unii, vremea trece ºi lasã în urma ei realizãri care i-ar putea îndemna sã stea liniºtiþi pentru cã
treburile, cum se spune, le merg ca afacere.
Dacã s-ar mãrgini doar la atât, mai devreme sau mai târziu, viaþa le-ar putea oferi surprize nu
întotdeauna plãcute.
De o astfel de situaþie se pare cã doresc sã se fereascã managerii uneia dintre cele mai rentabile afaceri
din lumea materialelor de construcþii – Ceramica Iaºi.
La aceastã societate producãtoare de blocuri ceramice, sunt în curs de realizare schimbãri esenþiale pe
mai toate planurile cu toate cã rezultatele de pânã acum sunt remarcabile. Infuzia de capital, dar mai ales
de inteligenþã în arta conducerii deschid pentru SC Ceramica Iaºi orizonturi menite sã-i asigure o partici-
pare eficientã pe o piaþã a materialelor de construcþii din ce în ce mai acerbã. Iatã câteva dintre obiectivele
pe care ºi le propune SC Ceramica Iaºi pentru o perioadã cu medie ºi lungã duratã.

Începând din luna iulie 2007, tan pe toate fronturile: se formeazã o de business dinamicã ºi cultivând
Advent International – unul dintre echipã de oameni de top, se o nouã atitudine faþã de clienþi,
cei mai mari administratori de schimbã complet viziunea mana- orientând investiþiile în direcþiile
fonduri de pe piaþa româneascã – gerialã ºi metodele de lucru, se esenþiale, vrem sã devenim cel mai
controleazã 66% din pachetul pregãteºte lansarea unor produse important jucãtor de pe piaþã”.
total de acþiuni al companiei ºi de foarte bunã calitate ºi se Fidelã devizei „Omul sfinþeºte locul“,
este noul acþionar majoritar al investeºte puternic în dezvoltarea ºi noua conducere a companiei este
Ceramica SA Iaºi. diversificarea serviciilor. formatã din oameni puternici, cu un
Obiectivul declarat al america- Într-o recentã conferinþã de presã, background impresionant. Noul direc-

nilor de la Advent International este dl Iulian Mangalagiu, directorul tor general al Ceramica Iaºi este

ca, în curând, Ceramica sã devinã general al Ceramica SA, a precizat: Iulian Mangalagiu, iar preºedintele
Consiliului de Administraþie este
top player pe piaþa materialelor de „Ceramica gândeºte deja ca o com-
Bruno Negoiþã. Alãturi de cei doi, în
construcþii. Transformãrile au loc simul- panie multinaþionalã. Cu o filozofie
Consiliul de Administraþie au fost
aleºi de cãtre acþionari Eberz W.
Gunter, unul dintre cei mai buni
consultanþi germani din industria
ceramicii, precum ºi reprezentanþii
fondului Advent International în
România, Emma Popa-Radu ºi
Sebastian Tcaciuc. Funcþia de direc-
tor de vânzãri este ocupatã de
Adrian Mînzat. Radu Ignãtescu este
noul director financiar, iar director de
Iulian Mangalagiu Adrian Mînzat Radu Ignãtescu Corneliu Fecioru
Director General Director de Vânzãri Director Financiar Director de Operaþiuni operaþiuni este Corneliu Fecioru.
continuare în pagina 76 ®

74 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


¬ urmare din pagina 74
Obiectivele noii echipe de la Iaºi ansamblul fenomenului investiþional, Noua echipã managerialã a avut
sunt clare: Ceramica trebuie sã urmãrind în acest sens sã devinã un în vedere un program de investiþii
devinã un competitor de anvergurã competitor de talie europeanã. La care nu s-a rezumat doar la noile linii
europeanã, urmând sã realizeze noi începutul anului 2009, compania va de producþie de cãrãmidã. Astfel,
produse de cea mai bunã calitate. avea cea mai mare fabricã de cariera de materii prime este deja
Se vor dezvolta în acelaºi timp cãrãmidã din þarã, cu o capacitate dotatã cu utilaje de ultimã generaþie,
serviciile existente: tehnice, financiare, de producþie dublã faþã de capaci- în valoare de 700.000 de euro, iar în
cele de consultanþã ºi de logisticã ºi, tatea medie a fabricilor de cãrãmidã domeniul IT s-au investit circa
în paralel, se va asigura imple- din România. 180.000 de euro pentru recon-
mentarea de servicii noi. Cercetarea Investiþia totalã se ridicã la 24 mili- strucþia reþelei locale ºi echiparea
ºi dezvoltarea de produse vor avea oane de euro, dintre care 17 mili- unui data-center adecvat nevoilor
prioritate maximã, fiind esenþiale oane de euro pentru linia de companiei, pentru upgradarea infra-
pentru extinderea pe piaþa externã, producþie de cãrãmidã, respectiv structurii hardware ºi software, pre-
vizatã pentru perioada urmãtoare. 7 milioane de euro pentru linia de cum ºi pentru crearea unei reþele
Primele acþiuni concrete sunt în preparare a materiei prime. Noile linii integrate de voce ºi date.
plinã desfãºurare. Compania ºi-a de producþie reprezintã o investiþie „Am promis cã vom dezvolta
mare, ale cãrei construcþii se întind
mãrit capitalul social cu 49 de serviciile existente ºi cã vom imple-
pe o suprafaþã de patru hectare.
milioane lei (15 milioane euro), prin menta în paralel altele noi. Primele
Utilajele sunt produse de firme din
aport în numerar, pânã la 57 de mili- proiecte sunt în derulare sau chiar
Italia ºi Germania, iar inaugurarea
oane lei (17 milioane euro). pe cale de finalizare ºi vizeazã
investiþiei urmeazã sã aibã loc la
Investiþia Advent International domenii cheie. De la începutul aces-
începutul anului 2009.
reprezintã pentru compania ieºeanã tui an, oferim partenerilor noºtri
Odatã cu punerea în funcþiune a
accesul la experienþa uneia dintre servicii de transport. Ceramica îºi
noilor linii de producþie va fi acoperit
cele mai dezvoltate firme de private abordeazã acum partenerii dintr-o
cu prisosinþã necesarul de cãrãmidã
equity din lume ºi oferã perspective nouã perspectivã: a fost întãritã
al întregii regiuni moldovene, pentru
deosebite de evoluþie pe piaþa externã. echipa de consultanþi de vânzãri ºi a
cã, faþã de anul anterior, consumul
Ceramica Iaºi îºi propune sã acce- fost creatã o echipã de customer
de cãrãmidã a crescut prin mãrirea
lereze obþinerea unor rezultate service, formatã din dispeceri, coor-
suprafeþelor construite ºi prin mãrirea
superioare celor prezente: 40 de donatori logisticã, controlori finan-
grosimii pereþilor construcþiilor rezi-
ani de tradiþie ºi experienþã, peste ciari ºi analiºti de vânzãri“, precizeazã
denþiale, în scopul creºterii eficienþei
2.000 milioane de blocuri ceramice energetice a clãdirilor. Iulian Mangalagiu, directorul general
produse, peste 100.000 de case Dacã în 2007 capacitatea de pro- al companiei Ceramica Iaºi SA.
construite cu produse Ceramica ºi ducþie Ceramica a fost de 160.000 mc/an Previziunile pentru anul în curs
investiþii în retehnologizare de (92.000.000 de formate normale/an), iau în calcul programul investiþional
peste 11 milioane de euro în ultimii aceasta va creºte în 2008 la aflat deja în derulare. Pentru anul
nouã ani. 180.000 mc/an (104.000.000 de for- 2008, se estimeazã o cifrã de afaceri
Ca noutate informaþionalã de mate normale/an), urmând ca în de 17 milioane de euro ºi un profit
ultim moment, reþineþi cã firma 2009 sã atingã un volum record de net de peste 3 milioane de euro.
Ceramica Iaºi ridicã ºtacheta pe 460.000 mc/an (265.000.000 de for-
piaþa zidãriilor, o piaþã esenþialã în mate normale/an). Ciprian ENACHE

76 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Ofertã generoasã – lucrãri de calitate
Afirmarea în timp a prestigiului unei firme de construcþii are loc pe baza unor lucrãri de referinþã
apreciate de cãtre beneficiari.
Dupã 1990, ofertanþii pentru asemenea prestãri de servicii au fost suficient de mulþi, dar ei s-au „triat“
în funcþie de îndeplinirea sau nu a cerinþelor beneficiarilor. Aºa au ajuns unele firme (printre ele Grup
Primacons din Slatina) sã-ºi consolideze poziþia prin competenþã ºi seriozitate în tot ceea ce fac.
Cifra de afaceri a societãþii de construcþii din Slatina, lucrãrile sale de referinþã, respectarea termenelor
de punere în funcþiune a obiectivelor la care a lucrat, precum ºi calitatea serviciilor prestate sunt tot atâtea
argumente care au consacrat-o pe plan investiþional, devenind o firmã cu o bunã carte de vizitã.

Grup Primacons din Slatina deþine z balastierã amplasatã pe râul Olt; z Trezoreria Corabia, judeþul Olt;
o puternicã bazã de producþie, care z staþie de sortare proprie autorizatã; z sãli de sport ºcolare cu 50 locuri,
poate asigura o gamã largã de pro- z laborator de încercãri betoane Program CNI – 9 sãli;
duse ºi prestãri de servicii necesare ºi mortare gradul III autorizat; z reabilitarea atelierelor ºcolare,
ºantierelor de construcþii: z parc auto ºi utilaje specifice Program PHARE – Ministerul Integrãrii
z staþie de betoane tip Liebherr – lucrãrilor de construcþii. Europene, în judeþele: Argeº, Dâmboviþa,
50 mc/h; Printre lucrãrile executate, în ultima Hunedoara, Mehedinþi, Dolj, Gorj, Vâlcea,
z atelier confecþii metalice; vreme, de cãtre Grup Primacons Olt, Cãlãraºi – 39 locaþii;
z atelier confecþionare armãturi; Slatina, menþionãm: z drumuri comunale betonate,

z atelier tâmplãrie aluminiu ºi PVC; z sediul Vama Slatina; Program SAPARD – 5 drumuri;
z gater pentru confecþionat lemn z centrul operaþional Hidroelectrica z reparaþia capitalã a Pavilionului

ecarisat ºi cherestea; Slatina; Principal Cazarma Sinaia;


z atelier reparaþii auto ºi utilaje z Administraþia Financiarã – z terminal de pasageri în portul
de construcþii; Trezoreria Caracal; Orºova. ‰
Plãci din policarbonat celular
CARBOPLAK
Anticorosiv SA, companie cu peste 50 de ani de experienþã, orientatã pe diversificarea tehnologiilor, a
producþiei ºi serviciilor, a devenit in cursul anului 2007 primul producãtor român de plãci din policarbonat
celular – marca Carboplak.

Aceste produse sunt materiale lor face posibilã creºterea eficienþei o bunã transmisie a luminii, precum
termoplastice care combinã propri- energetice a construcþiilor. ºi proprietãþi termoizolante deosebite.
etãþi mecanice avansate ºi caracte- Gama Carboplak se caracteri- Fiind producãtor local, Anticorosiv
ristici optice ºi termice deosebite. zeazã atât prin gradul de inflama- poate furniza un avantaj major pen-
Caracterul multifuncþional al plã- bilitate redus, cât ºi prin menþinerea tru utilizatori, respectiv livrarea plã-
cilor din policarbonat celular face stabilitãþii la temperaturi ridicate.
cilor ºi la dimensiuni non-standard,
posibilã utilizarea acestora într-o Plãcile Carboplak se recomandã
printr-o instalare uºoarã – pot fi prin tãierea acestora la dimensiunea
serie largã de aplicaþii industriale ºi
civile. tãiate in situ ºi se pot curba la rece. doritã, direct de pe linia de producþie
Proprietãþile optice, termice ºi Pierderile de material la montare (tabelul 1). În acest fel, se eliminã
rezistenþa la impact fac din plãcile de sunt minime, deoarece plãcile nu se pierderile de material ºi costurile
policarbonat Carboplak, materialul rup ºi nu se sparg în timpul instalãrii. suplimentare.
ideal pentru aplicaþii de tip acoperiri Gama de plãci Carboplak, pro- Toate produsele din gama
sau închideri transparente ºi flexibile. dusã de Anticorosiv Bucureºti, Carboplak sunt garantate timp de
z Sunt de 250 de ori mai rezis-
reprezintã soluþia optimã pentru con- 10 ani împotriva decolorãrii ºi îngãl-
tente la impact decât sticla. strucþia de:
z cupole ºi luminatoare;
benirii, a pierderii coeficientului de
z Sunt de 30 de ori mai rezis- transmisie a luminii ºi a rezistenþelor
z pereþi cortinã pentru clãdiri
tente decât plãcile acrilice. mecanice ca urmare a expunerii la
z Eficienþã termicã mai mare cu
comerciale ºi birouri, vitraje;
z construcþii de sere rezidenþiale radiaþii ultraviolete ºi intemperii.
40% decât sticla.
ºi industriale; Garanþia este asiguratã atât de
z Montaj ºi instalare facile.
z cupole/copertine pentru sta- utilizarea materiilor prime de la cei
z Costuri de întreþinere mai reduse.
dioane, piscine, sãli de sport; mai importanþi producãtori mondiali,
z Mai uºoare decât sticla de 10 ori.
z copertine staþii de gaz, parcãri, cât ºi de linia de producþie modernã,
Produsele din gama CARBO- verande ºi terase;
PLAK oferã soluþii constructive ºi care înglobeazã cele mai noi echipa-
z copertine pieþe;
arhitecturale flexibile pentru acoperiri z pasaje pietonale;
mente de co-extrudare.
ºi vitraje. Aceste materiale inova- z pereþi despãrþitori ºi comparti-
ªi nu în ultimul rând, gama
toare, concepute pentru o montare mentãri interioare; Carboplak este fabricatã în regim de
uºoarã ºi rapidã, reduc costurile de z staþii de metrou, autobuze, management al calitãþii, mediului,
construcþie ºi întreþinere în condiþiile tramvaie; sãnãtãþii ºi securitãþii operaþionale
creºterii durabilitãþii, a termoizolaþiei z panouri fonoabsorbante pentru conform prevederilor SR EN ISO
ºi a securitãþii clãdirilor. ºosele ºi autostrãzi; 9001/2001, SE EN ISO 14001/2005
Plãcile Carboplak sunt protejate z tavane false; ºi OHSAS 18001/2004. Toate aceste
UV pe o faþã, ceea ce asigurã pe ter- z închideri de balcoane;
men lung calitãþi optice deosebite sisteme de management sunt imple-
z ferestre ºi uºi tip termopan.
în condiþiile expunerii îndelungate la Plãcile de policarbonat celular mentate în Anticorosiv SA ºi certifi-
radiaþii ultraviolete ºi intemperii. din gama Carboplak, disponibile cu cate de cãtre firma Qualitas SA.
Structura tip multiwall a plãcilor 2 sau 3 pereþi, la dimensiuni stan- Plãcile Carboplak sunt agremen-
de policarbonat conferã proprietãþi dard 2.100 x 6.000, asigurã o rezis- tate INCERC, cu agrementul tehnic
termoizolante ridicate, iar utilizarea tenþã excelentã la impact ºi rupere, nr. 001-02/927-2007. ‰
Tabelul 1

78 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Hidro-termoizolaþii competitive
Peisajul edilitar din ultimii ani este dominat de ritmul neîntâlnit pânã acum privind construcþiile de orice gen care
se ridicã în mai toatã þara. Firmele de construcþii, ºi, mai ales, cele care oferã materialele necesare execuþiei clãdirilor
s-au pus la punct din mers cu cele mai noi, moderne ºi eficiente produse, tehnologii ºi servicii utile investitorilor.
Una dintre firmele de top care oferã produse competitive este SC Acum Com. Iatã doar douã exemple din categoria
hidro-termoizolaþiilor.

VEDAG TURBO ROOF Ele includ un domeniu larg de mem-


Indiferent dacã aveþi în vedere un brane bituminoase de înaltã performanþã,
proiect nou sau renovarea unor clãdiri de membrane poliolefinice, amorse ºi mem-
locuit sau administrative, hale industriale, brane bituminoase.
depozite, Vedag Turbo Roof vã oferã Unul dintre cele mai performante sis-
avantaje semnificative faþã de un sistem teme este „Sistemul grãdina verde (terasã
de hidro-termoizolaþie uzual. Beneficiaþi înierbatã)“. Le Corbusier spunea în 1923:
de o punere în operã rapidã ºi curatã, „Terasa verde este locul preferat al tuturor
datoritã proprietãþilor autoadezive ale sis- locatarilor ºi, în afarã de aceasta, reprezintã
temului (lipire la rece cu activare termicã). pentru oraº recâºtigarea terenului construit“.
Sistemul Vedag Turbo Roof are o Astãzi, terasele verzi sunt mai actuale
mare rezistenþã la îmbãtrânire ºi la ca niciodatã. Acest tip de acoperiº natural
rupere ºi prezintã o rezistenþã excelentã se dezvoltã ca un sistem de acoperiº al
la foc. Sistemul are un grad de versatili- viitorului. Sunt foarte multe avantaje ale
tate deosebit de ridicat ºi beneficiazã de sistemului de terasã verde Vedag, unul
garanþii reale de pânã la 15 ani. dintre acestea fiind aspectul ecologic ºi
de tehnicã de construcþie. În acest mod,
TERASA VERDE se poate returna mediului înconjurãtor un
Vedag produce ºi comercializeazã o fragment din naturã.
gamã largã de produse hidroizolatoare Sistemele Vedag de terase verzi
de înaltã calitate ºi fiabilitate, produse (înierbare) conferã siguranþã absolutã ºi
care sunt parte componentã a sistemelor sunt garantate pentru o duratã de viaþã
hidroizolatoare Vedag. extrem de mare. ‰
Comportamentul pe termen lung
al izolaþiei pentru temperaturi scãzute
dipl. ing. Michaela STÖRKMANN – Armacell GmbH

Economisirea energiei a devenit tot mai importantã în aplicaþiile de frig. Pe fundalul condiþiilor politice
ºi juridice – cum ar fi implementarea Directivei Europene privind Performanþa Energeticã a Clãdirilor
(EPBD) în legislaþia naþionalã –, problema eficienþei energetice joacã un rol din ce în ce mai important.
În Germania, sistemele de rãcire ºi aer condiþionat reprezintã 14% din consumul total de energie (sursa:
ASERCOM). Pentru generarea temperaturilor scãzute este necesarã o cantitate mare de energie. În general,
sistemele de rãcire ºi aer condiþionat sunt acþionate de electricitate, ceea ce înseamnã cã se produc
pierderi mari de conversie atunci când energia electricã este generatã din combustibili minerali. Nu numai
utilizarea tehnologiei eficiente din punct de vedere energetic, dar ºi izolarea corectã a componentelor sis-
temului are o contribuþie esenþialã la reducerea consumului de energie al sistemelor de rãcire ºi aer
condiþionat. Dacã pânã în prezent izolaþia pentru temperaturi scãzute a servit, în principal, la prevenirea
formãrii condensului, pe viitor, minimizarea pierderilor de energie pe parcursul întregii durate de viaþã a
unui sistem va trebui sã devinã un obiectiv principal pentru toate izolaþiile pentru temperaturi scãzute.

MATERIALELE IZOLANTE termicã creºte ºi efectul izolant se lungul anilor. La selectarea materi-
TREBUIE PROTEJATE micºoreazã. Rezultatul este nu alului izolant este foarte important sã
ÎMPOTRIVA PÃTRUNDERII UMEZELII numai o pierdere mai mare de aveþi în vedere acest fapt.
În fizica construcþiilor, caracteris- energie, dar ºi o scãdere a tempera- NUMAI VALORILE SUPERVIZATE
tica fundamentalã în evaluarea turii de suprafaþã. Dacã aceasta EXTERN CONFERÃ SIGURANÞÃ
materialelor izolante este conductivi- scade sub temperatura punctului de Conductivitatea termicã λ ºi
tatea termicã. Aceasta descrie abili- condensare, se formeazã condensul. rezistenþa la difuzarea vaporilor de
tatea unui material de a conduce Garantarea faptului cã temperatura apã μ sunt elemente deosebit de
cãldura. Conductivitatea termicã de suprafaþã va rãmâne peste tem- importante. Cu toate acestea, legis-
indicã ce cantitate de cãldurã este peratura punctului de condensare laþia nu prevede ca aceste propri-
condusã prin stratul unui material cu chiar ºi dupã mulþi ani de exploatare etãþi ale produsului, relevante pentru
o suprafaþã de 1 m2 ºi o grosime de este posibilã numai în cazul în care funcþionarea materialelor de izolaþie
1 m într-o secundã, atunci când conductivitatea termicã a materialu- pentru temperaturi scãzute, sã fie
diferenþa de temperaturã dintre cele lui izolant nu creºte în mod semni- supervizate. Respectarea cu stricteþe
douã suprafeþe este de 1 grad Kelvin. ficativ în urma pãtrunderii umezelii. a datelor tehnice publicate este
Cu cât valoarea conductivitãþii ter-
Prin urmare, un sistem de izolaþie lãsatã la latitudinea producãtorului.
mice este mai scãzutã, cu atât abili-
fiabil trebuie sã fie, de asemenea, În orice caz, conform condiþiei tehno-
tatea materialului este mai bunã ºi
protejat împotriva pãtrunderii umezelii logice reflectate în DIN 4140 [1],
pierderea de energie este mai
excesive. Cantitatea de umezealã paragraful 4.1 sau paragraful 4.4, în
redusã. Unitatea de mãsurã a con-
ductivitãþii termice este watt-ul pe care poate pãtrunde în izolaþie ca Germania pot fi utilizate numai mate-
metru ºi pe Kelvin [W/(mK)]; sim- urmare a difuzãrii vaporilor depinde riale izolante monitorizate, în confor-
bolul acesteia este litera greceascã de rezistenþa la difuzarea vaporilor mitate cu VDI 2055 [2] sau cu
lambda (λ) scrisã cu minuscule. de apã (factorul μ) a materialului procedurile de evaluare a calitãþii
Dar umezeala poate reduce izolant. Factorul μ indicã factorul cu comparabile. Organismele autorizate
foarte mult efectul izolant al materi- care rezistenþa materialului la vaporii sau acreditate trebuie sã fie respon-
alului. La selectarea ºi stabilirea de apã este mai mare decât cea a sabile cu testarea ºi certificarea.
grosimii izolaþiei pentru temperaturi stratului static de aer de aceeaºi În cazul în care, pentru diverse
scãzute, trebuie avut în vedere fap- grosime ºi temperaturã. μ este un materiale izolante, nu este posibilã
tul cã, pe parcursul duratei de viaþã, parametru fãrã dimensiuni. Cu cât asigurarea calitãþii în conformitate cu
pierderile de energie pot creºte factorul μ al unui material izolant aceste reglementãri, este necesarã
foarte mult în cazul pãtrunderii este mai scãzut, cu atât gradul de aprobarea expresã a clientului
umezelii în izolaþie. Cu fiecare volum umezealã este mai mare – ºi, prin înainte ca aceste materiale izolante
de umezealã de conductivitatea urmare, pierderea de energie – de-a sã poatã fi utilizate.
continuare în pagina 88 ®

86 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


¬ urmare din pagina 86
Fãrã o supraveghere externã, uti- poate fi prevenitã prin dimensio- Aceasta înseamnã cã valorile scad
lizatorul se poate confrunta cu riscul narea izolaþiei, în vederea asigurãrii cu 7,4% sub valoarea de rãcire per-
ca valorile actuale ale produsului sã faptului cã temperatura sa de misã de 6,8 K. Din cauzã cã tempe-
fie diferite de cele publicate. Acest suprafaþã este cel puþin egalã cu ratura de suprafaþã este în acel
fapt poate avea consecinþe extrem de temperatura punctului de conden- moment mai micã decât temperatura
neplãcute în ceea ce priveºte fiabili- sare a aerului înconjurãtor. Conduc- punctului de condensare de 13,2 0C,
tivitatea termicã este valoarea se formeazã condensul. La umiditãþi
tatea ºi funcþionarea instalaþiei izolate
consideratã ca fiind punctul de ple- ºi temperaturi mai ridicate, valorile
ºi poate duce la reclamaþii. Prin
care pentru determinarea grosimii scad ºi mai mult sub valoarea de
urmare, producãtorii responsabili de rãcire permisã.
materiale izolante asigurã respe- izolaþiei necesare în vederea pre-
FACTOR DE RISC –
ctarea valorilor tehnice cheie prin venirii formãrii condensului. PÃTRUNDEREA UMEZELII
intermediul unei supravegheri a cali- Exemplu (fig. 1): În cazul izolaþiilor pentru tempe-
tãþii VDI 2055. Compararea propri- La o temperaturã ambiantã de raturi scãzute, diferenþele de pre-
etãþilor produselor care determinã +20 0C ºi o umiditate de 65%, tem- siune dintre mediul înconjurãtor
peratura punctului de condensare (cald) ºi miez (rece) provoacã un
calitatea este posibilã numai în cazul
este de 13,2 0C (rãcire permisã = 6,8 K). flux continuu de vapori de apã
în care valoarea λ ºi factorul μ ale
La o temperaturã a conductei de –20 0C înspre „rece“. Prin urmare, existã
unui material izolant sunt supuse unei
ºi λ ≤ 0,033 W/(mK), grosimea minimã riscul ca vaporii de apã din mediul
monitorizãri externe sistematice. înconjurãtor sã fie difuzaþi în izolaþie,
a izolaþiei necesarã pentru preve-
FACTOR DE RISC – nirea formãrii condensului este de cauzând formarea condensului ºi
FORMAREA CONDENSULUI 17,9 mm pentru o suprafaþã planã ºi umezirea materialului izolant.
De obicei, consecinþele difuzãrii de 14,0 mm pentru o conductã cu un Pe lângã deteriorarea gravã a
vaporilor de apã rãmân iniþial invizi- proprietãþilor izolaþiei menþionate
diametru exterior de 42,4 mm.
deja ºi creºterea pierderilor de
bile – pânã când devin vizibile sub O valoare λ mai mare, de 0,036
energie, pãtrunderea umezelii duce,
forma condensului ºi duc la deterio- W/(mK), de exemplu, va determina o de asemenea, la o scãdere a tem-
rarea lucrãrii ºi întreruperea proceselor temperaturã de suprafaþã de 12,7 0C, peraturii de suprafaþã. Dacã aceasta
operaþionale. Formarea condensului care este cu 0,5 K mai scãzutã. scade sub temperatura punctului de
condensare, se formeazã condensul
care provoacã un atac coroziv puter-
nic, care adesea produce daune
indirecte foarte costisitoare.
Un material cu o rezistenþã ridi-
catã la difuzarea vaporilor de apã
(factorul μ) poate preveni sau reduce
riscul pãtrunderii umezelii ºi, astfel,
poate maximiza durata de viaþã a
materialului izolant (fig. 2).
Factorul μ nu este luat în consi-
derare la calcularea grosimii izolaþiei
necesare în vederea prevenirii for-
mãrii condensului, dar acest lucru
Fig. 1: Fiabilitate datoritã supervizãrii valorii λ este extrem de periculos, deoarece
– dupã cum este indicat în calculul
urmãtor – în cazul utilizãrii unor
materiale izolante cu un factor μ mai
scãzut, este necesarã utilizarea unor
straturi cu o grosime considerabil
mai mare pentru a asigura o rezis-
tenþã echivalentã la difuzarea vapo-
rilor de apã.
z Materialul izolant A cu μ ≥
10.000 ºi o grosime a izolaþiei de
sd = 13 mm corespunde unei grosimi
a stratului de aer echivalent pentru
difuzarea vaporilor de apã de sd =
10.000 ⋅ 0,013 = 130 m.
Fig. 2: Fiabilitate datoritã supervizãrii factorului μ; Diferenþele de presiune dintre mediul înconjurãtor z Materialul izolant B cu μ =
(cald) ºi miezul izolaþiei (rece), provoacã un flux continuu de vapori de apã înspre miez. Un material cu 5.000 atinge aceeaºi grosime numai
o rezistenþã ridicatã la difuzarea vaporilor de apã (factor μ) poate preveni sau reduce acest flux. sd = 5.000 ⋅ 0,013 = 65 m.
continuare în pagina 90 ®

88 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


¬ urmare din pagina 88
Cei 65 m care lipsesc pentru obþi- indiferent de eficienþa barierei de În cazul celulelor închise, materi-
nerea aceleiaºi eficienþe trebuie vapori de apã, aceasta nu poate ale izolante cu o rezistenþã ridicatã
compensaþi cu ajutorul unei bariere înlocui protecþia eficientã împotriva la difuzarea vaporilor ºi flexibilitate
suplimentare de vapori sau al unui coroziunii. O rezistenþã ridicatã la mare, riscurile pãtrunderii umezelii
strat suplimentar de material izolant difuzarea vaporilor reduce riscul sunt mult mai reduse decât în cazul
cu o grosime de 13 mm. Deci, în apariþiei coroziunii dar, bineînþeles, altor materiale. În cazul materialelor
cazul unui material izolant cu μ = nu înseamnã cã nu este necesarã o izolante elastomerice, rezistenþa la
5.000, grosimea izolaþiei trebuie sã protecþie eficientã împotriva acesteia. difuzarea vaporilor nu este aplicatã
fie de douã ori mai mare decât în într-un strat subþire (care, prin urmare,
Avantajele unui material cu o
poate fi supus deteriorãrii), ci este
cazul unui material cu μ ≥ 10.000. rezistenþã ridicatã la difuzarea vapo- asiguratã în mod continuu – celulã
Prin urmare, factorul μ influen- rilor constau în faptul cã umezeala cu celulã – pe toatã grosimea spumei.
þeazã grosimea necesarã a izolaþiei. care se poate condensa pe partea Aceasta se obþine în procesul de
În cazul utilizãrii unui material cu un rece a instalaþiei este redusã semni- producþie prin „etanºarea“ pereþilor
factor μ cu o valoare pe jumãtate individuali ai celulei împotriva difuzãrii
ficativ, de aceea nu este posibilã
mai micã, grosimea izolaþiei trebuie vaporilor de apã. Armacell a per-
acumularea unor cantitãþi mari de
sã fie de douã ori mai mare în vede- fecþionat tehnica utilizãrii rezistenþei
rea obþinerii aceleiaºi rezistenþe la apã care sã provoace daune în orice
ridicate la difuzarea vaporilor a cau-
difuzarea vaporilor de apã. parte din sistem. În afara de aceasta,
ciucurilor sintetice ºi prin noul pro-
FIABILITATE este asigurat faptul cã, chiar ºi pe dus AF/Armaflex, primul material
DATORITÃ CELULELOR „ETANªE” parcursul unei perioade mai mari de izolant elastomeric din lume cu o
Deoarece este suficientã ºi o timp, umezeala nu va pãtrunde în rezistenþã garantatã la difuzarea
cantitate mai micã de umezealã pen- materialul izolant, permiþându-i acestuia vaporilor de apã de μ ≥ 10.000 (fig. 3).
tru a provoca apariþia coroziunii, sã-ºi pãstreze proprietãþile izolante. PREVENIREA PE TERMEN LUNG
A PIERDERILOR DE ENERGIE
În prezent, modelul cu douã zone
al lui Glaser este utilizat pentru eva-
luarea riscului de pãtrundere a
umezelii într-o lucrare de izolaþie
ca urmare a formãrii condensului.
Problema principalã a modelului cu
douã zone este determinarea „tem-
peraturii de condensare“ υc, la care
curba parþialã de presiune provenind
din exterior se uneºte cu curba pre-
siunii vaporilor saturaþi ºi separã
„zona uscatã“ de „zona umedã“.
O parte din umezealã se conden-
Fig. 3: În cazul unui material izolant elastomeric, factorul μ este asigurat în mod continuu – celulã cu celulã seazã deja pe partea interioarã a
– pe toatã grosimea spumei. Noul produs AF/Armaflex este format din aproximativ 734 celule pe cm2, materialului izolant, în timp ce
în timp ce materialele izolante elastomerice convenþionale sunt formate din aproximativ 400 de celule. umezeala rãmasã înainteazã spre
suprafaþa rece a instalaþiei. În scopul
prezentãrii noastre, acest lucru
înseamnã cã, cu cât factorul μ al
unui material izolant este mai redus,
cu atât umezeala este mai mare,
adicã cu atât zona „umedã“ se
extinde mai mult. Prin urmare, pro-
prietãþile izolante se deterioreazã pe
parcursul anilor ºi pierderile de ener-
gie cresc. Acum, pentru prima datã,
pot fi aplicate ecuaþiile ºi formulele
corespunzãtoare de calcul din proiec-
tul directivei germane VDI 2055,
foaia 1 [2; 3]. În general, sunt solici-
tate iteraþii care sã elimine calculul
Fig. 4: Eficienþã energeticã ridicatã pe parcursul întregii durate de viaþã. Temperatura ambiantã: manual. Este posibil ca aceste for-
maximã 26 0C, medie 24 0C; umiditate relativã: maximã 65%, medie 60%; temperatura conductei: 2 0C; mule sã fie reflectate în standardele
diametrul exterior al conductei: 88,9 mm; grosimea izolaþiei: 10 mm foaie flux de cãldurã. europene viitoare.
continuare în pagina 92 ®

90 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


¬ urmare din pagina 90
Pe parcursul întregii durate de viaþã, Tabelul 1: Mãsura în care gradul de umezealã depinde de λ ºi μ
creºterea pierderilor de energie este
cu atât mai mare cu cât conductivi-
tatea termicã este mai ridicatã ºi
rezistenþa la difuzarea vaporilor de
apã este mai scãzutã. Pierderea de
energie din instalaþiile izolate cu un
material cu o conductivitate termicã
de λ0°C ≤ 0,033 W/(m·K) ºi o rezis-
tenþã la difuzarea vaporilor de apã
de μ ≥ 10.000 poate creºte uºor pe
parcursul duratei de viaþã, dar dupã
o perioadã de zece ani aceasta este
încã mult mai scãzutã decât pier-
derea iniþialã de energie (valoarea
„uscatã“ iniþialã) a unui material izolant
cu o valoare λ mai mare ºi un factor
μ mai mic. Ameliorarea simultanã a
valorii λ ºi a factorului μ are efecte
considerabile asupra comportamen- parcursul duratei lor de viaþã. Rezul- respecte numai cerinþele minime
tului pe termen lung a sistemului de tatele prezentate mai sus demon- privind prevenirea formãrii conden-
izolaþie (Tabelul 1 ºi fig. 5). streazã în mod clar cât de mult pot sului, ci ºi sã permitã obþinerea
SUMAR influenþa, chiar ºi cele mai mici aba- economiei optime de energie. În plus
În izolaþiile pentru temperaturi teri de la valorile tehnice, pierderile faþã de utilizarea unui material
scãzute existã pericolul ca umezeala de energie. Prin urmare, trebuie izolant eficient din punct de vedere
sã pãtrundã în materialul izolant. În utilizate numai materiale izolante al energiei, în etapa de planificare,
cazul în care riscul pãtrunderii ale cãror valori pot fi garantate. trebuie luatã în considerare posibili-
umezelii nu este eliminat, apa ºi/sau Proprietãþile produsului, relevante tatea specificãrii unor grosimi ale
gheaþa se pot forma în punctele sis- pentru funcþionare, trebuie supuse
izolaþiilor mai mari decât cele nece-
temului de izolaþie în care tempe- unei monitorizãri interne ºi externe
sare pentru prevenirea formãrii con-
ratura scade sub temperatura permanente ºi asigurate în mod
densului. Din cauza preþului energiei
punctului de condensare. Ca urmare serios. Costurile ridicate alarmante,
a pãtrunderii umezelii, conductivitatea în creºtere, costurile de investiþie
care provin în fiecare an din daunele
termicã ºi, de asemenea, pierderea cauzate de izolaþia umedã ºi corozi- uºor mai ridicate vor fi în curând
de energie din instalaþii cresc. une, demonstreazã importanþa func- amortizate. Prin optimizarea izolaþiei
Numai materialele izolante pen- þionãrii în mod corespunzãtor pe este posibilã economisirea costurilor
tru temperaturi scãzute cu o conduc- termen lung a sistemului de izolaþie. energetice pe termen lung, prote-
tivitate termicã (iniþialã) scãzutã ºi o Aspectele energetice au devenit, jându-se în acelaºi timp mediul.
rezistenþã ridicatã la difuzarea vapo- de asemenea, tot mai importante în REFERINÞE
rilor de apã sunt protejate pe termen tehnologia de rãcire ºi aer condiþionat. [1] DIN 4140, 03-2007: Lucrãri
lung împotriva pãtrunderii umezelii Din acest motiv, este adecvatã plani- de izolaþie pentru instalaþii industri-
în exces ºi protejeazã instalaþiile ficarea izolaþiei pentru temperaturi ale ºi echipamente de construcþie –
împotriva pierderilor de energie pe scãzute astfel încât aceasta sã nu Execuþia izolaþiilor termice ºi reci;
[2] VDI 2055, Partea 1, Proiect,
2007-02, Izolaþia termicã a instala-
þiilor industriale operaþionale cu
încãlzire ºi rãcire ºi servicii de con-
strucþie – Reguli de calcul;
[3] dipl. ing. Michaela STÖRK-
MANN – Comportamentul pe termen
lung al materialelor izolante elas-
tomerice în tehnologia de rãcire –
Fizica fundamentalã a absorbþiei
umezelii prin difuzarea vaporilor;
Fig. 5: Pierderile de energie în funcþie de valoarea λ ºi factorul μ Tehnica izolãrii 2-2006. ‰

92 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Produse complementare
sistemelor din aluminiu
ing. Alexandru BURCEA – Aluprof System România
Datoritã cererii din ce în ce mai mari a constructorilor, dar ºi a beneficiarilor de produse complementare
sistemelor din aluminiu (uºi, ferestre, pereþi cortinã etc.), Aluprof System România doreºte sã vinã în
întâmpinarea solicitãrilor clienþilor sãi.
În acest scop, firma promoveazã ºi distribuie produse care, împreunã cu cele tradiþionale oferite de
societatea noastrã, vor înfrumuseþa ºi vor face mai utile ºi mai plãcute clãdirile realizate.

Aceste produse noi se adreseazã În principal, acestea sunt sisteme control, dar ºi utilizarea unor sen-
atât lucrãrilor cu destinaþie de de umbrire, care se aplicã atât în zori pentru vreme fac ca aceste sis-
locuinþe sau spaþii comerciale, cât ºi interiorul, cât ºi exteriorul pereþilor teme de umbrire sã fie din ce în ce
clãdirilor de birouri. Prin distribuitorii cortinã, având acþionare manualã mai solicitate. Mai mult, toate com-
sãi sau direct din depozitul din sau electricã, cu posibilitatea de a fi ponentele acestor storuri sunt exe-
Popeºti Leordeni, firma Aluprof
integrate într-un sistem informatic cutate din materiale cu duratã mare
România pune noile produse la dis-
centralizat al clãdirii. de viaþã, rezistente la condiþiile
poziþia colaboratorilor sãi, în cel mai
scurt timp ºi la cele mai atractive Storurile exterioare schimbã atmosferice.
preþuri. Unele dintre aceste produse estetica obiectivelor pe care sunt Din categoria sistemelor de
sunt cunoscute sectorului construcþi- montate, oferindu-le un caracter umbrire care vor fi comercializate de
ilor, altele fiind comercializate în pre- modern ºi interesant. Posibilitatea
cãtre firma noastrã fac parte ºi
mierã pe piaþa româneascã. alegerii sistemului de manevrare ºi
marchizele, de diferite forme ºi
culori, acþionate electric sau
mecanic, perfect adaptabile la orice
tip de locuinþã sau spaþiu comercial.
Pe lângã faptul cã oferã o foarte
bunã protecþie împotriva razelor
solare, aceste produse sunt estetice,
uºor de montat ºi sunt destinate
umbririi atât a suprafeþelor de mici
dimensiuni, cât ºi a celor de mare
întindere. Energia solarã care
pãtrunde în interiorul locuinþelor pro-
tejate de aceste sisteme de umbrire
este foarte redusã.
Nu numai locuinþele sau clãdirile
de birouri pot beneficia de aceste
sisteme de umbrire, ci ºi terasele

96 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Suntem convinºi cã, datoritã cali-
tãþii lor ireproºabile, a preþului
deosebit de atractiv, dar ºi a uti-
lizãrilor lor multiple, toate aceste pro-
duse noi vor echipa, în timpul cel
mai scurt, clãdirile realizate cu sis-
teme de tâmplãrie Aluprof, asigu-
rând o arhitecturã deosebitã ºi
oferind confort beneficiarilor.
sau restaurantele. Având în vedere unor pereþi ai locuinþelor, plãcile din Pentru orice detalii tehnice vã
cã sezonul cald se apropie ºi aluminiu compozit sunt foarte prac- rugãm sã ne contactaþi telefonic sau
terasele mai mici sau mai mari, dar tice, uºor de montat, într-un timp rel- prin e-mail ºi vã aºteptãm cu plãcere
ºi restaurantele vor fi invadate de ativ scurt, operaþiunea putând fi la depozitul din Popeºti Leordeni,
persoane dornice sã scape de cãl- executatã indiferent de vreme. strada Taberei, nr. 1A. ‰
dura dogoritoare a verii, utilizarea
acestor sisteme va asigura un plus
de eleganþã ºi va atrage cât mai
mulþi clienþi. Acestea sunt disponibile
în diferite culori ºi modele care se
integreazã în ansamblul obiectivului,
pot fi aplicate foarte uºor ºi oferã, în
acelaºi timp, personalitate acestuia.
Un alt produs foarte utilizat la mai
toate tipurile de clãdiri, pe care urmeazã
sã îl oferim pe piaþa româneascã
a construcþiilor îl constituie plãcile din
aluminiu compozit de 4 mm sau 6 mm,
de diferite forme, culori ºi texturi.
Chiar dacã este vorba de con-
strucþii noi, de reabilitarea unora
deja existente sau de protejarea

Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008 97


Isopan Est produce în România
Isopan Est reprezintã singura firmã din România
titularã a brandului Isopan® care produce panouri cu acest nume.

NOUTATE
în ve d e re a re a liz ã rii u n u i în luna ianuarie a producþiei de
parteneriat m e n i t s ã o f e r e panouri cu prindere ascunsã,
ERSIFICAREA PRODUSELOR
DIV cele mai noi ºi moderne soluþii marca „Isoparete Plissé“. Acest
Având capacitatea de a atât pentru produse, cât ºi tip de panou, caracterizat printr-o
interpreta ºi anticipa nece- pentru servicii. esteticã deosebitã ºi prin posibi-
sitãþile clienþilor, Isopan ºi-a Anul 2008 înseamnã pentru litãþile extinse de montaj, se
propus mereu sã reprezinte un
Isopan Est diversificarea ofertei fabrica pânã acum doar la cele-
furnizor de calitate. Clientul
ocupã un loc central în strate- de produse ºi servicii, un prim lalte unitãþi productive ale Isopan,
gia de dezvoltare a firmei, pas în acest sens fiind începerea din Italia ºi Spania. ‰

Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008 101


102 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008
Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008 103
O alternativã uºoarã pentru acoperiºurile tradiþionale
SISTEMUL DE ÎNVELITOARE DECRA
DIN ÞIGLÃ METALICÃ CU ACOPERIRE DE ROCÃ NATURALÃ
În anii 1920, în Marea Britanie era inventat un sistem de acoperire pentru învelitorile din oþel, care se
numea Decramastic. Iniþial, acest sistem avea rol de protecþie pentru foile din tablã de oþel care se
utilizau la învelitori. Primele documente care atestã sistemul Decramastic folosit ca acoperire pentru
modulele din oþel profilate dateazã de pe la sfârºitul anilor 1940. Acest
sistem (fig 1), strãmoºul modulelor Decra de astãzi, se numea Martile ºi
a fost rezultatul colaborãrii între compania Marley Roof Tile Ltd din
Kent, Marea Britanie, ºi organizaþia Decraspray, de asemenea tot
din Kent. Asemãnarea între Martile ºi modulele Decra de astãzi este
mai mult decât evidentã.
De atunci ºi pânã acum, linia de produse Decra a continuat sã se
dezvolte ºi a evoluat în cel mai avansat ºi complet sistem de înveli-
toare din lume, durabil ºi net superior tuturor celorlalte imitaþii Fig. 1: Modulul Martile
existente pe piaþã.

Prezenþa Decra pe piaþa euro- ÎNVELITOAREA TRADIÞIONALÃ aplicã un grund epoxidic (4) pe
peanã se traduce prin peste 465.000 CU INIMÃ DE OÞEL fiecare faþã. În continuare, în partea
de acoperiºuri (estimat pe baza Sistemul Decra îmbinã aspectul superioarã existã un strat de rãºinã
vânzãrilor raportate în perioada tradiþional al þiglei ceramice sau din acrilicã flexibilã (5) ce are consis-
1975-2007, considerând un acoperiº beton cu avantajele þiglei metalice. tenþa unui cauciuc, cu rolul de a fixa
mediu de 120 m2), furnizate de cele Astfel, avem un acoperiº care poate granulele de piatrã naturalã (6) ºi
douã fabrici Decra din Europa: Belgia „pãcãli“ privirea, datoritã granulelor care, în acelaºi timp, se comportã ca
ºi Danemarca. Faptul cã Decra este de rocã naturalã cu care sunt izolant fonic, reducând foarte mult
numãrul 1 în Europa se datoreazã acoperite modulele, dar care în
folosirii celor mai bune materii prime, acelaºi timp este uºor ºi foarte rezis-
celor mai avansate tehnologii de tent în timp (fig. 2).
fabricaþie, dedicãrii oamenilor ºi, nu Greutatea redusã înseamnã
în ultimul rând, puterii ºi prezenþei economii de costuri la structura de
lemn a acoperiºului, care trebuie sã
grupului Icopal, din care Decra face
susþinã un acoperiº de 7 ori mai uºor
parte din 1981.
decât în cazul þiglei tradiþionale, ºi
totodatã la fundaþia locuinþei, din
acelaºi motiv evident. Toate acestea
se realizeazã fãrã a se face rabat la
calitatea ºi aspectul învelitorii.
Modulul Decra (fig 3) are la bazã
oþel de 0,43 mm grosime (1), cu gal-
vanizare de calitate împotriva coro-
ziunii datoratã intemperiilor (2) pe
Fig 2: Acoperiºul Decra Classic Fig 3: Componenþa modulului Decra
ambele feþe. Dupã decapare (3) se

104 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


zgomotul ploii sau al grindinei pe
acoperiº. Ultimul strat superior este
un lac acrilic transparent (7) care
conferã un finisaj plãcut ºi împiedicã
formarea de muºchi. Punctul forte,
care diferenþiazã Decra de celelalte
imitaþii de pe piaþã, este stratul inte-
rior de poliester (8), care asigurã o
protecþie suplimentarã împotriva
coroziunii, prelungind astfel durata
de viaþã a învelitorii.
Designul ºi calitatea materialelor
folosite permite modulelor Decra sã
poatã fi montate pe acoperiºuri în
pantã, care au unghiuri de cel puþin
100 (modelul Decra Classic) sau 120
(modelul Decra Octava).
În figura 4 se poate vedea cum,
datoritã sistemului de fixare, este
eliminatã posibilitatea ca modulele
sã fie smulse de pe acoperiº din Fig. 4: Decra Classic – secþiune standard prin module
cauza vânturilor puternice. Fiecare
TEHNOLOGIE DE FABRICAÞIE CU UN apariþia de fisuri în granulaþia de
modul se prinde în partea inferioarã
ÎNALT STANDARD DE CALITATE piatrã. Astfel, accesoriile Decra sunt
cu 4 cuie speciale Decra. Cuiele
Foaia de oþel care va deveni un perfect identice ºi se îmbinã fãrã
fixeazã modulul de deasupra ºi pe modul Decra este iniþial profilatã cu probleme.
cel de dedesubt de ºipca orizontalã, o presã specialã, dupã care trece Experienþa acumulatã în decursul
rezultând astfel o prindere în 8 prin mai multe etape tehnologice pe anilor, calitatea materiilor prime
puncte pe fiecare modul. linia de producþie: decapare, acope- folosite precum ºi a produsului finit
rire cu grund epoxidic, acoperirea cu se traduc printr-o garanþie integralã
rãºinã acrilicã ºi apoi cu granule de de 30 de ani pentru material, în
piatrã naturalã etc., etape ilustrate condiþiile utilizãrii accesoriilor origi-
de imaginea de mai sus a straturilor
nale Decra, iar durata de viaþã a sis-
unui modul.
temului se situeazã în intervalul
Accesoriile standard au parte de
acelaºi tratament (mai întâi profilare 60-80 de ani.
ºi apoi acoperire), ceea ce asigurã
un finisaj de calitate al muchiilor, George IVAN – Decra Sales Manager,
Fig. 5: Elementul de pazie scurtã – ºtiut fiind faptul cã îndoirea materi- tel.: 0752.242.299
accesoriu Decra Classic alului deja acoperit cauzeazã e-mail: rogin@icopal.com

ICOPAL ROMÂNIA
Str. Justiþiei nr. 45, Sector 4, Bucureºti • Þigle metalice cu acoperire de rocã naturalã
Tel.: 031 805 74 98 • Folii anticondens
Fax: 031 805 74 99 • Sisteme pluviale metalice cu acoperire de Plastiol
E-mail: ro_contact@icopal.com • Membrane bituminoase SBS, APP ºi bitum oxidat
www.icopal.com • Membrane PVC
www.siplast-international.com • ªindrile bituminoase
www.decra.co.uk • Pelicule hidroizolante lichide
• Luminatoare ºi trape de fum
• Terase circulabile
• Terase vegetalizate
• Termoizolaþii din perlit expandat

Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008 105


Cea mai variatã gamã de panouri termoizolante
Topanel comercializeazã cea mai variatã gamã de panouri termoizolante, de la panourile clasice pentru
perete ºi acoperiº pânã la panourile speciale. Toate produsele noastre sunt agrementate tehnic conform
normelor româneºti ºi europene în vigoare.

PRINCIPALELE CATEGORII DE PANOURI TOPANEL SUNT:

Panouri rezistente la foc pânã la 3 h (fig. 1)


Hipertec Wall este un panou de perete utilizat pentru
faþade ºi compartimentãri. Are un strat termoizolator din
vatã mineralã care îi conferã un grad ridicat de rezis-
tenþã la foc ºi izolare fonicã.

Panouri zootehnice (fig. 2) Fig. 1


Zootehnic este un panou metalic autoportant, dedicat
construcþiei acoperiºurilor fermelor animale cu pantã
minimã de 7%. Stratul izolator din spumã PUR are o
grosime de 30-80 mm, iar faþa interioarã din TPO plasti-
cizat îi conferã o rezistenþã excelentã la atacul acizilor
organici, microorganismelor, vaporilor ºi condensului.

Panouri fonoabsorbante – Hipertec Roof/Wall Fig. 2


Sound (fig. 3)
Pentru obiectivele civile sau industriale care nece-
sitã un grad mare de absorbþie fonicã, recomandãm
utilizarea panourilor Hipertec Roof Sound ºi Hipertec
Wall Sound cu faþa interioarã perforatã ºi miez din vatã
mineralã.

Panouri fotovoltaice (fig. 4)


Energia fotovoltaicã este o sursã alternativã de Fig. 3
energie care exploateazã lumina solarã. Panoul solar
Metenergy integreazã în partea sa planã module foto-
voltaice care pot fi conectate astfel încât sã producã va-
lorile de putere ºi tensiune necesare unei clãdiri
industriale, sportive sau rezidenþiale. Modulele sunt eco-
logice ºi nu produc zgomot sau pierderi de cãldurã.

Panouri decorative (acoperire piatrã) (fig. 5)


Granitstone este un panou tip sandwich cu izolaþie Fig. 4
din spuma PUR ºi faþa exterioarã finisatã cu aºchii de
granit, utilizat cu precãdere ca perete exterior al
clãdirilor.

Detaliile tehnice complete, incluzând ºi tabelele cu


deschideri de siguranþã ale tuturor panourilor pe care le
comercializãm, pot fi consultate accesând pagina
noastrã web www.topanel.ro. ‰ Fig. 5

106 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Opinii
Colaborare imposibilã?
dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN

Am mai scris în presa de specialitate din acest domeniu, arãtând cã încã nu s-a reuºit unificarea asocia-
þiilor profesionale din construcþii, astfel ca profesia sã aibã un purtãtor de cuvânt în faþa autoritãþilor publice
ºi a societãþii civile. Remarcam cã asociaþiile profesionale, create pentru a reprezenta ºi apãra interesele
membrilor lor ºi a promova ideile novatoare destinate a crea progresul în domeniul construcþiilor, au
nevoie de o imagine atractivã pentru profesioniºtii constructori. Dar pentru a obþine aceastã putere de
atracþie, lor trebuie sã li se recunoascã anumite drepturi ºi anume:
z dreptul de a constata ºi a atesta competenþa profesionalã a membrilor sãi;

z dreptul de a constata capacitatea unor organizaþii de a executa anumite lucrãri ºi de a le acredita în

acest sens;
z dreptul de a recomanda membrii asociaþiilor pentru autorizare din partea unor organe abilitate ale

autoritãþilor publice;
z dreptul de a participa la elaborarea legilor ºi reglementãrilor tehnice care privesc construcþiile în

domeniul lor specific de activitate ºi reprezentare;


z dreptul de a organiza pregãtirea profesionalã extraacademicã, de a organiza asistenþã ºi consultanþã

profesionalã, de a promova noul în construcþii prin manifestãri tehnico-ºtiinþifice ºi mijloace mass-media,


de a organiza anchete pe probleme tehnice, profesionale ºi altele asemenea.
Aceastã recunoaºtere ar trebui sã vinã în primul rând din partea organelor de stat, care, în prezent,
monopolizeazã o bunã parte dintre aceste responsabilitãþi.
În situaþia actualã, asociaþiile profesionale se zbat sã obþinã acordul ºi sprijinul autoritãþilor de stat
pentru activitãþile lor, în primul rând prin oficializarea drepturilor ºi responsabilitãþilor lor. Dar de fapt
autoritãþile statului ar trebui sã curteze asociaþiile profesionale pentru a le obþine acordul ºi participarea în
demersurile de legiferare ºi reglementare în domeniile reprezentate de acestea.

Comisia Naþionalã „Comportarea prelungirii duratei de exploatare. z acordarea de sprijin logistic


in situ a construcþiilor“ este o asoci- Obiectivele de activitate ale persoanelor fizice ºi juridice intere-
aþie profesionalã, înfiinþatã în 1993 comisiei sunt: sate în problemele specifice activi-
pe structura vechii comisii tehnice cu z rãspândirea cunoºtinþelor privind tãþii comisiei;
aceeaºi denumire, care funcþiona comportarea in situ a construcþiilor ºi z colaborarea internaþionalã cu
din 1983 în cadrul secþiei „Con- specializarea în domeniu; organizaþii similare;
strucþii“ din fostul Consiliu Naþional al z colaborarea la activitatea de z acreditarea de organizaþii pen-
Inginerilor ºi Tehnicienilor. reglementãri în domeniu ºi emiterea tru desfãºurarea de activitãþi speci-
Conform statutului sãu, scopul de recomandãri; fice scopului asociaþiei“.
asociaþiei este „iniþierea de acþiuni z confirmarea/atestarea mem- Subliniez cã, prin scopul ºi obiec-
pentru prezervarea fondului con- brilor sãi pentru desfãºurarea acti- tivele sale, asociaþia poate fi carac-
struit, pe baza cunoaºterii com- vitãþii de urmãrire a comportãrii terizatã, pe drept cuvânt, ca una de
portãrii in situ a construcþiilor ºi a construcþiilor, de evaluare a aptitu- cel mai mare interes public. Într-ade-
sprijinirii intervenþiilor pentru dinii lor pentru exploatare ºi de for- vãr, construcþiile, ca bogãþia cea mai
menþinerea ºi refacerea aptitudinii mulare de soluþii ºi recomandãri în de seamã a þãrii, intereseazã
lor pentru exploatare, în vederea domeniu; întreaga populaþie care le utilizeazã,
continuare în pagina 110 ®

108 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


¬ urmare din pagina 108
fie ca suport, fie ca adãpost în acti- publicã reprezentatã de ministerul Din pãcate, nici speranþele puse
vitãþile sale, ºi mai ales pe cei impli- coordonator în domeniul construcþi- în noua conducere venitã la ISC în
caþi direct în conceperea, proiectarea, ilor ºi Inspecþia de Stat în Con- 2004 nu s-au adeverit, noul Inspec-
execuþia, controlul ºi exploatarea lor. strucþii, începând de la apariþia tor de Stat ignorându-ne cu nonºa-
În mod categoric se poate afirma comisiei în 1983. lanþã, uneori mai politicos, alteori
cã toate activitãþile celor implicaþi în Astfel, ºeful Inspecþiei de Stat în mai puþin politicos. Cu excepþia unei
realizarea ºi folosirea construcþiilor Construcþii, ing. Gheorghe Hãdescu scurte întrevederi de 15 minute într-o
de orice fel urmãresc unul ºi acelaºi a fost unul dintre membrii grupului pauzã de ºedinþã, domnia sa nu a
scop final: obþinerea unor construcþii care a propus conducerii Consiliului mai dat nici un semnal veridic cã ar
apte pentru exploatare, conform Naþional al Inginerilor ºi Tehnicienilor putea fi interesatã de activitatea ºi
destinaþiei lor funcþionale. Înseamnã foloasele unei colaborãri cu asoci-
înfiinþarea comisiei tehnice „Com-
cã aceste construcþii, prin calitãþile aþia noastrã.
portarea in situ a construcþiilor“, iar
lor, satisfac cerinþele beneficiarilor Propunerile oficiale ºi cele din
ulterior a devenit chiar membru activ
lor, cerinþe care vizeazã în principal presa scrisã („Revista construcþiilor“,
al comisiei, în anii 1987-1989, par-
siguranþa, confortul ºi economia uti- „Tribuna construcþiilor“, Buletinul
ticipând la întâlnirile bianuale ºi la
lizãrii lor. Or, pentru evaluarea exis-
lucrãrile schimbului de experienþã, informativ al CNCisC) nu au stârnit
tenþei unor asemenea calitãþi, trebuie
organizat încã din 1976. nicio reacþie. Probleme ca promo-
cunoscute performanþele de com-
O relaþie la fel de strânsã s-a con- varea monitorizãrii comportãrii in situ
portament a cãror evoluþie sã poatã
a construcþiilor, elaborarea unei legi
fi apreciatã cu ajutorul unor condiþii turat ºi dupã 1989 cu ºefii succesivi
privind activitãþile din construcþii care
de utilitate/ calitate stabilite de ben- care s-au perindat la conducerea
sã se refere ºi la rolul inginerilor con-
eficiar sau de societate. Inspecþiei de Stat în Construcþii,
structori ºi a asociaþiilor acestora,
Autoritatea publicã ce coordo- existând chiar un program privind
revizuirea ºi punerea de acord a
neazã domeniul „construcþii“, în urmãrirea comportãrii construcþiilor,
reglementãrilor privind monitori-
speþã Ministerul ºi Inspectoratul de din pãcate nerealizat. Inspecþia în
zarea (urmãrire ºi intervenþii) com-
Stat, au obligaþia de a asigura apti- Construcþii a Municipiului Bucureºti
portãrii in situ a construcþiilor
tudinea pentru exploatare a con- a fost membru colectiv în anii 1997-
(Normativul P130-1999, Regula-
strucþiilor realizate, existente „in situ“ 2000. Din Comisia Naþionalã „Com-
mentul 1997, Instrucþiunile privind
sub aspectul major al protecþiei portarea in situ a Construcþiilor“ au
responsabilul cu urmãrirea specialã,
populaþiei împotriva efectelor nefaste fãcut parte ca membri activi
Normele privind cartea tehnicã a
ale distrugerii, prãbuºirii, degradãrii, reprezentanþi ai ISC de la Arad, Cluj,
accidentelor ºi avariilor, poluãrii ºi construcþiei), organizarea adminis-
Târgu Mureº, Timiºoara, Sibiu,
altor asemenea evenimente, ceea trativã a monitorizãrii comportãrii in
Ploieºti, Giurgiu, Galaþi, Focºani, situ a construcþiilor, aspectele teore-
ce se ºi realizeazã prin asigurarea
Piteºti, Suceava, susþinuþi de con- tice (performanþã, calitate, cerinþe,
preventivã (reglementare) ºi opera-
ducerea ISC ºi apreciaþi de colegii aptitudinea pentru exploatare), toate
tivã (control pe teren).
lor de asociaþie. acestea nu au stârnit interesul
Iatã, aºadar, cum se întâlnesc
Schimbarea conducerii ISC în Inspectoratului de Stat în Construcþii
cele douã activitãþi, ale asociaþiei
2000 a fost de rãu augur pentru ºi nici al ministerului coordonator în
ºi ale autoritãþii publice, pe calea
asigurãrii unei vieþi în siguranþã din colaborarea cu asociaþia noastrã; la domeniu.
punct de vedere al fondului construit scurt timp, reprezentanþii ISC au fost Oare este, într-adevãr, imposi-
pentru populaþia þãrii. Înþelegerea obligaþi sã se retragã din asociaþie. bilã o colaborare cu aceste insti-
comunã a interesului naþional a con- Totuºi, au rãmas câþiva reprezen- tuþii ale autoritãþii publice de stat?
dus la o colaborare rodnicã între tanþi de la IJC Galaþi ºi Târgu Jiu, Sau trebuie sã aºteptãm o nouã
fosta comisie tehnicã, actuala asoci- care continuã ºi în prezent sã schimbare politicã, ºi deci, ºi
aþie profesionalã ºi autoritatea activeze în asociaþia noastrã. administrativã? ‰

110 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Profile metalice pentru construcþii industriale ºi civile
Cyriel BEIRNAERT – General Manager East S-E of Europe
În momentul actual, Megaprofil – inaugurat o linie de producþie a þiglei acest an, ºi anume realizarea unei cifre
companie belgianã care face parte din metalice la Iaºi. de afaceri de aproximativ 70 milioane de
grupul Joris Ide – produce ºi comercia- În anul 2001, anul înfiinþãrii Megaprofil, euro.
lizeazã produse din tablã cutatã pentru am decis sã ne câºtigãm un loc anume Pentru anul 2008, suntem pregãtiþi
construcþii metalice, cum ar fi: þigla meta- printre producãtorii de profile metalice
sã investim 10 milioane de euro în
licã Megaclassic ºi Megaprestige, dar ºi pentru construcþii industriale ºi civile de
montarea unor noi linii de producþie,
accesoriile aferente, necesare unui pe piaþa româneascã. Sfârºitul anului
acoperiº, panouri sandwich cu spumã 2006 ne-a confirmat ceea ce ne-am dorit pentru ca în anii urmãtori sã continuãm
poliuretanicã pentru acoperiº ºi perete încã de la începutul activitãþii noastre, ºi ritmul investiþiilor cu aproximativ 5 mili-
(fixare normalã ºi fixare ascunsã), profile anume sã fim pe locul I în România. oane de euro în fiecare an.
de înaltã rezistenþã pentru acoperiºuri. Megaprofil este o companie care a ºtiut În spatele brandului Megaprofil se aflã
Începând cu luna septembrie 2007, sã-ºi respecte condiþia sa de „producãtor“ o „echipã“ formatã în momentul de faþã din
producem ºi profile galvanizate (Z ºi C). fãrã a-ºi propune desfãºurarea altor 160 de angajaþi, fiecare dintre aceºtia
Toate produsele sunt realizate în activitãþi colaterale, acesta fiind unul din- având ca scop principal menþinerea ºi dez-
România, în cele douã locaþii – Buziaº tre motivele care au dus, cu ajutorul
voltarea continuã a companiei.
pentru toatã gama prezentatã mai sus ºi colaboratorilor ºi partenerilor, la realiza-
Nu vreau sã închei înainte de a mulþumi
Ploieºti (Megaprofil Sud) pentru þiglã rea unei cifre de afaceri de aproximativ
metalicã, cu materie primã adusã din 37 milioane de euro în anul 2006, iar încã o datã tuturor (angajaþi, colabora-
import, produsele respectând toate în anul 2007 de 53 milioane de euro. tori, parteneri) deoarece, fãrã un efort
standardele internaþionale de calitate. Aceleaºi principii ale activitãþii noastre comun, nu am fi reuºit sã ajungem acolo
În decursul lunii noiembrie 2007, am mai ne vor ajuta în atingerea obiectivului din unde ne-am dorit, locul I în România. ‰
Patronatul Societãþilor din Construcþii
PREGÃTIREA PERSONALULUI DIN CONSTRUCÞII: PROIECTUL PHARE

ing. Georgeta VASILACHE

Printre numeroasele activitãþi desfãºurate de Patronatul Societãþilor din Construcþii, în ansamblul


fenomenului investiþional, se situeazã ºi iniþierea, susþinerea ºi participarea la programele de instruire
naþionale, în scopul formãrii specialiºtilor în domeniul construcþiilor.
Strâns legat de un asemenea demers se aflã o preocupare din ce în ce mai actualã ºi necesarã, care se
concretizeazã prin acordarea de servicii de consultanþã ºi asistenþã de specialitate în elaborarea standar-
delor de calitate în domeniul formãrii forþei de muncã.

Se ºtie cã piaþa concurenþialã „Schimbul de Experienþã al Labora- laboratoarelor de încercãri ºi


este în construcþii mai acerbã pe an toarelor din Construcþii“ (SELC), a etalonãri“. Acesta include metodele
ce trece, de unde ºi preocuparea fost semnalatã scãderea continuã, standard de încercare utilizate,
Patronatului Societãþilor din Con- din motive naturale, a personalului aparatura modernã ºi principii noi
strucþii de a sprijini firmele în de execuþie (laboranþi) din labora- pentru încercare, faþã de cele uti-
dobândirea celor mai performante toarele de încercãri în construcþii ºi lizate în prezent.
cunoºtinþe ºi certificãri care sã le materialelor de construcþii. În plus, Având în vedere asemenea
ateste exigenþele privind competitivi- personalul existent trebuie sã facã aspecte, deloc de neglijat în ansam-
tatea lor la orice licitaþie, precum ºi la faþã unor noi provocãri de naturã blul activitãþilor din sectorul con-
realizarea de produse noi ºi la per- tehnicã, impuse de respectarea ce- strucþiilor, Patronatul Societãþilor din
fecþionarea forþei de muncã. Construcþii a demarat o serie de acþi-
rinþelor din Directivele europene
În privinþa perfecþionãrii forþei uni menite sã corecteze aceastã
privind libera circulaþie a mãrfurilor,
de muncã, Patronatul Societãþilor situaþie. Astfel, în cadrul unui
certificarea de conformitate a pro-
din Construcþii îºi propune proiecte parteneriat cu Procema Cercetare
duselor ºi eliberarea de agremente
viabile cu finanþãri externe pentru SRL ºi Fundaþia Profesional Didact
tehnice, cât ºi aplicarea standardelor
a corespunde cât mai bine nevoilor CCCF, a elaborat o propunere de
armonizate pentru încercãri ºi uti-
în evoluþie pe piaþa muncii. Este proiect pentru a accesa fonduri
lizarea aparaturii moderne de labo-
una dintre modalitãþile concrete ºi PHARE. În cadrul acestui proiect se
rator, corespunzãtor noilor cerinþe. În
eficiente pentru ca personalul de propune un curs de perfecþionare a
prezent, o asemenea acþiune este
specialitate sã-ºi poatã însuºi personalului de execuþie (laboranþi)
cunoºtinþele la nivel european, necesarã ºi pentru cã, la nivel
care efectueazã încercãri de labora-
putând fi un exemplu de pro- naþional, nu existã un program unitar tor în domeniul construcþiilor ºi a
movare a competitivitãþii forþei de de pregãtire pentru laboranþii din materialelor de construcþii, precum ºi
muncã în laboratoarele de încer- laboratoarele de încercãri în con- a celor care lucreazã în labora-
cãri în construcþii, organisme de strucþii ºi materiale de construcþii, care toarele organismelor de certificare ºi
certificare, societãþi ce produc sã cuprindã sistemul de management a societãþilor din construcþii. La
materiale de construcþii, societãþi al calitãþii, aplicat în conformitate finalul cursului, pe baza testãrii
din construcþii. cu prevederile standardului armo- cunoºtinþelor, participanþilor li se vor
Încã din toamna anului 2006, cu nizat SREN.ISO/CEI17025:2005 conferi certificate recunoscute de
ocazia organizãrii simpozionului „Criterii generale pentru competenþa organismele abilitate. ‰

112 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Soluþii tehnologice de execuþie
a structurii de rezistenþã
Petru RÃPIªCÃ, Ioan TUNS, Florin-L. TÃMAª –
Universitatea Transilvania Braºov, Facultatea de Construcþii

Amploarea ºi diversitatea construcþiilor apãrute în România dupã 1990 au ridicat ºi ridicã suficiente
probleme arhitecþilor, proiectanþilor ºi constructorilor. Unele dintre acestea, de o realã importanþã în
funcþie de locul amplasãrii construcþiilor respective, se referã la structurile de rezistenþã, element de bazã
pentru orice obiectiv de investiþii. Este ºi motivul pentru care vã prezentãm exemplul care urmeazã cu
speranþa cã el vã va contura una dintre soluþiile tehnologice folosite într-un caz din sfera turismului.

Hotelul Restaurant „Bunloc“ este z stâlpi metalici din Europrofile z categoria de importanþã a con-
o construcþie cu contur regulat în de tip HE-B600; strucþiei conf. HG 766/97: C (normalã);
plan, de formã pãtratã, cu regim de z grinzi metalice din Europrofile z clasa de importanþã a con-
înãlþime 2S+P+M+8E ºi dimensiuni de tip HE-B400; strucþiei conform P100/92: III (nor-
în plan de 26 x 26 m suprastructura z contravântuiri metalice verti- malã);
ºi 35 x 33 m infrastructura. cale, centrate în noduri, pe fiecare z zona seismicã de calcul con-

Cota de fundare este –9,18 m din cele 4 faþade situate între axele: form P100/92: „D“ (Ks = 0,16, Tc = 1,0);
faþã de cota pardoselii finite a 1-2; A-B; 3-4; C-D, pentru preluarea z coeficienþi de calcul α = 1,0,

parterului (±0,00 m). sarcinilor orizontale ºi a efectului de Ψ = 0,25.


Terenul de fundare este conform torsiune generalã; DESCRIEREA VARIANTEI TEHNOLOGICE
z planºee din beton armat mono-
DE EXECUÞIE
studiului geotehnic, pietriº, bolovãniº
Principalele cantitãþi pe categorii
ºi nisip argilos cu Pconv. = 550 kPa. lit, care formeazã ºaibe orizontale
de lucrãri ale variantei tehnologice
Fundaþia clãdirii este de tipul rigide;
de execuþie stabilitã sunt:
radier general dalã groasã, în care z nucleu central cu diafragme,
z la nivelul infrastructurii:
elementele verticale (stâlpi ºi pereþi scãri ºi planºee din beton armat - beton armat: 1.600 mc;
structurali) sunt rezemate direct pe monolit; - armãturi: 150 t;
acesta. z închideri vitrate pe structurã - cofraje pentru elemente structu-
Infrastructura clãdirii este com- metalicã fixatã de structura de rezis- rale din beton armat: cca 9.500 mp;
pusã din 2 subsoluri cu Htotal = 8,00 m, tenþã la nivelul planºeelor; - sãpãturi în teren greu-uºor: cca
subsolul 2 având ºi rolul de adãpost z învelitoare tip terasã circulabilã, 17.500 mc;
de protecþie civilã. cu hidro ºi termoizolaþie uºoarã. - transport pãmânt cu auto: cca
Elemente componente ale Începând cu etajul 3, stâlpii 21.600 t;
infrastructurii: perimetrali ai structurii se realizeazã z la nivelul suprastructurii:

z radier general tip dalã de 1,00 m înglobaþi în beton, obþinând o struc- - beton armat: 4.280 mc;
grosime din beton armat monolit; turã de beton armat cu armãturã - armãturi: 390 t;
z pereþi din beton armat monolit; rigidã. - confecþie metalicã în suprastruc-
La calculul static al structurii, s-au turã: 475 t;
z stâlpi din beton armat monolit;
luat în considerare urmãtoarele - cofraje: 25.000 mp;
z planºee din beton armat monolit;
- zidãrie din blocuri din ipsos tip
z nucleu central din diafragme ipoteze:
WG-ORTH de 22 cm grosime: cca
din beton armat monolit. z calcul spaþial pentru 2S + P + M
1.200 mc;
Per ansamblu, infrastructura formeazã + 8E (12 niveluri), cu 9 (nouã) moduri
z izolaþie termicã cu polistiren de
o casetã spaþialã rigidã. proprii de vibraþie, executat cu pro- 10 cm grosime, pe exteriorul anve-
Suprastructura este compusã gramul de calcul structural AXIS VM7; lopei: 3.300 mp.
din: parter, mezanin ºi 8 etaje plus z pentru radierul general s-a luat Celelalte cantitãþi (gen finisaje)
1 etaj tehnic, având urmãtoarele ele- în considerare un coeficient de pat nu sunt listate, întrucât nu fac obiec-
mente structurale: C0 = 5 daN/cm3; tul acestui articol.
continuare în pagina 116 ®

114 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Isopan-Essmann la Construct Expo Antreprenor 2008
Cristina TALPÃ – director tehnic

Participarea de anul acesta la luminatoarele continue tip arcadã


Construct Expo Antreprenor a avut sau piramidã, cu sau fãrã trape de
ca principal obiectiv promovarea fum încorporate, dispozitive de ven-
exclusivã a brandului Essmann. tilaþie cu lamele pentru faþadã, ele-
Printre produsele prezentate cu mentele de drenaj.
Piesa de rezistenþã a expoziþiei,
acest prilej, s-au numãrat: trapele de
care a atras atenþia specialiºtilor ºi a
fum cu acþionare automatã, pneu- vizitatorilor, a fost luminatorul tip
maticã sau electricã, ele putând fi arcadã, întrucât are ca principal
echipate opþional ca trape de aerisire, avantaj multipla lui funcþionalitate,
deoarece poate avea încorporate ºi materialelor ºi instalaþiilor pentru
trape mobile ce pot fi echipate ca construcþii.
trape de fum ºi/sau aerisire, servind Participarea la târgul de anul
deopotrivã iluminatul, aerisirea ºi
acesta a reprezentat un real succes
securitatea în caz de incendii.
Se poate spune cã materialele pentru compania noastrã, materia-
promovate anul acesta la Construct lizat prin realizarea unor noi partene-
Expo Antreprenor întregesc pachetul riate cu beneficiari de investiþii care
de produse cu care firma Isopan ne-au solicitat colaborarea apelând
s-a consacrat pânã acum pe piaþa la gama noastrã de produse. ‰
¬ urmare din pagina 114
Pentru tehnologia de execuþie,
s-au luat în considerare urmãtoarele
ipoteze de lucru,:
z manipularea materialelor pe
verticalã cu ajutorul unei macarale
turn de tip Comansa, cu urmãtoarele
caracteristici: Hturn = 50 m (turnul
este liber, neancorat de clãdire), Fig. 1: Amplasarea macaralei la punct fix
hcârlig = 47 m, Lbraþ = 50 m, qmax. la
Lbraþ maxim este de 0,9 t, qmax. la
Lbraþ minim este de 5 t. Macaraua
este amplasatã la punct fix, fundaþia
macaralei fiind realizatã prin
adaptarea pereþilor galeriei de pene-
trare în subsol, consolidaþi cu struc-
tura metalicã aferentã (fig. 1 ºi 2);
z confecþia metalicã, compusã
din Europrofile tip HE-B 400 grinzile
ºi HE-B 600 stâlpii, s-a realizat în
ateliere specializate ºi cu personal
calificat. În conformitate cu norma-
tivul C150-99 (punctul 2.14.b), con-
strucþia metalicã se încadreazã în
categoria B de execuþie.
Îmbinãrile de montaj vor fi mar-
cate, condiþie obligatorie pentru
admiterea la controlul final, indife-
rent dacã îmbinarea este realizatã în
uzinã sau pe ºantier. Poansonul se Fig. 2: Plan general cu poziþia macaralei
va aplica în condiþiile specificate la
punctul 3.21-C150-99. Unitatea care executã îmbinãrile În concluzie, condiþiile tehnice de
S-a interzis folosirea poansoa- sudate are obligaþia întocmirii unei calitate privind execuþia lucrãrilor de
nelor care nu sunt delimitate de un documentaþii tehnologice de con- montaj a construcþiilor metalice uzi-
contur închis (pentru eliminarea con- fecþionare a construcþiei, care tre- nate revin în totalitate executantului
centratorilor de eforturi). ºi se realizeazã conform normelor ºi
buie sã conþinã cel puþin condiþiile
Pentru îmbinãrile de montaj exe- normativelor în vigoare.
specificate la punctele 3.5 ºi 3.6 din Betonul utilizat la realizarea ele-
cutate pe ºantier, se folosesc numai normativul C150-99. mentelor structurale este de clasã
proceduri de sudare calificate.
Materialele de sudare au fost sta- C 16/20, iar armãturile sunt de tipul
Operaþiile de debitare a pieselor,
bilite de cãtre responsabilul tehnic PC52 ºi OB37. La turnarea betonului
precum ºi cele de prelucrare a mar-
cu sudura al unitãþii de execuþie ºi s-au folosit plastifianþi ºi superplas-
ginilor libere ºi a rosturilor pentru
trebuie sã corespundã condiþiilor de tifianþi reductori de apã, întârzietori de
sudare trebuie sã respecte condiþiile
calitate diferenþiate pe niveluri de prizã sau acceleratori de prizã,
prevãzute în tabelul 1 din normativul
dupã caz (fig. 3).
C150-99, diferenþiate pe nivelurile acceptare, conform tabelului 4 din
Elementele specifice suprastruc-
de acceptare ale îmbinãrilor sudate. normativul C150-99.
turii au fost executate cu cofraje tip
HITRO pentru elementele struc-
turale din beton armat (cofraje plãci,
diafragme, nucleu central, grinzi,
casa scãrii), produse de Edil Ponte
Italia. Sprijinirile cofrajelor au fost
asigurate cu popi telescopici de 3 t ºi
trepied metalic de rezemare ºi trans-
Fig. 3: Armare planºeu nivel curent mitere a sarcinilor la planºeu. ‰

116 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Domenii de activitate
STUDII TEREN ªI ANALIZE LABORATOR

Search Corporation este una dintre cele mai importante firme din România specializatã în planificarea
reþelelor de transport rutier, care oferã servicii de proiectare, consultanþã ºi management în dezvoltarea
infrastructurii rutiere. Înfiinþatã în anul 1991, Search Corporation s-a dedicat misiunii de a furniza clienþilor
sãi servicii de cea mai bunã calitate într-o manierã profesionalã, inovatoare ºi eficientã din punct de vedere
tehnic ºi financiar.
În ultimii 16 ani, Search Corporation a devenit o resursã puternicã ºi de încredere pentru administratorii
drumurilor din România, în domeniul planificãrii, proiectãrii ºi finalizãrii lucrãrilor de infrastructuri rutiere.

Domeniile în care Search Cor- numãr de 4), logisticã necesarã z evaluarea resurselor de materi-
poration activeazã sunt: efectuãrii tuturor încercãrilor pentru ale dintr-un anumit areal;
‰ transport rutier care aceste echipamente sunt desti-
z masterplanuri de transport nate: prãjini, snecuri, tuburi carotiere
(Planificare Urbanã ºi Regionalã);
z studii de trafic (Management
simple, duble, triple, ºape ºi freze de
de trafic); diferite tipuri ºi diametre, camioane,
z studii de transport public; trailere, compresoare, rulote, camionete.
z proiectare pentru:
- autostrãzi;
- poduri;
- drumuri urbane ºi interurbane.
z studii de impact asupra mediului;
z evaluarea ºi managementul
structurilor rutiere.
‰ aeroporturi, infrastructurã z instalarea sistemelor de moni-
aeroportuarã torizare: rocmetre, înclinometre, pen-
z piste de aterizare/decolare, struc- dule, ce urmãresc comportarea în
turi rigide ºi flexibile; timp a construcþiilor (ziduri de sprijin,
z cãi de rulare ºi platforme; baraje).
z terminale de pasageri;
z cargo. Instalaþiile de foraj geotehnic de
‰ proiectare de construcþii civile tip DB 520 sunt produse de Compa-
z clãdiri de birouri; nia Boart Longyear din Olanda ºi
z locuinþe; sunt fabricate în anii 2006 ºi 2007.
z sãli de sport etc. Lucrãrile mai importante ce se
‰ studii de teren ºi analize de pot executa cu aceste echipamente
laborator sunt multiple, dar se pot încadra în
‰ asistenþã tehnicã conform câteva categorii principale, ºi anume:
Legii 10/1995
‰ supervizarea lucrãrilor de
construcþie
z managementul construcþiei.
La sfârºitul anului 2006 a fost înfi-
inþat, în cadrul companiei, Departa-
mentul Studii Teren, ca rãspuns la
necesitatea de investigare complexã
FORAJE CU SNEC
a solului ºi efectuarea analizelor
z au ca scop execuþia de lucrãri
competente de laborator necesare
de consolidare a unor pãmânturi
dezvoltãrii infrastructurii rutiere din
CAROTAJ CONTINUU slabe sau versanþi instabili;
România.
z stabilizarea gãurii de foraj la
Baza tehnicã ºi operaþionalã a z se urmãreºte stabilirea stratifi-
traversarea de straturi necoezive ºi
Departamentului Studii Teren are în caþiilor ºi caracteristicile rocilor din prelevarea probelor prin interiorul
componenþã utilaje de foraj (în zona de interes; snecului.

118 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


cãldurã (sistem complet nepoluant ºi
foarte economic).
PRELEVARE DE PROBE
z are ca scop obþinerea infor-
maþiilor cât mai exacte, prin prele-
vare de probe netulburate, despre
zone de interes aflate de cele mai
multe ori la medie sau mare
adâncime. Aici vorbim despre studiul
amplasamentelor unor viitoare
tunele, clãdiri înalte cu mai multe
nivele subterane, studii ºtiinþifice ce Ideea de bazã a funcþionãrii
au ca scop determinarea zonelor Departamentului Studii Teren din
paleogeografice; cadrul Search Corporation este cã
FORAJE PENTRU APÃ z o informaþie suplimentarã se studiile geotehnice urmãresc cunoaº-
z executate pentru alimentãri cu obþine cu ajutorul penetrãrilor dina- terea condiþiilor tehnico-geologice
apã din foraje de la adâncimi medii mice SPT. Fiecare instalaþie este de fundare a viitoarelor construcþii
80-200 m; dotatã cu un astfel de sistem cu con- proiectate, ºi cuprind observaþii directe,
z montarea de sisteme de încãlzire tor digital automat. investigaþii geotehnice, investigaþii
din foraje, cu ajutorul pompelor de PIEZOMETRE geofizice ºi încercãri pe teren.
z sunt foraje de monitorizare a
În funcþie de categoria geoteh-
nicã stabilitã preliminar, în conformi-
nivelului apei subterane. Au ca
tate cu NP074-2007, se poate alege
obiectiv atât mãsurarea nivelului
tipul ºi numãrul minim de investigaþii
apei cât ºi determinarea propri- de teren necesare pentru cunoaºterea
etãþilor hidraulice sau eventuale condiþiilor de fundare ale obiectivelor
poluãri ale acviferului monitorizat. studiate.
Toate aceste date, obþinute din În numãrul din luna mai a.c. vom
teren cu ajutorul instalaþiilor de foraj, continua cu prezentarea Laboratorului
sunt apoi analizate în laborator ºi Search Corporation ºi cu descrierea
stau la baza studiilor geotehnice tipurilor de analize efectuate în
întocmite de cãtre Search Corporation. cadrul lui. ‰
Materiale ºi sisteme PAGEL
pentru repararea suprafeþelor
ºi a pãrþilor carosabile
Ioan SOLACOLU – director executiv Pagel România

Multe ºi tracasante sunt situaþiile de care au parte în ultimii ani participanþii la traficul rutier din
þara noastrã, din cauza stãrii carosabilului. S-au fãcut ºi se fac destule improvizaþii tehnice ºi tehno-
logice care continuã sã aibã un efect negativ asupra rezultatelor scontate „mãcinând“ în gol sume de
bani deloc de neglijat.
Existã ºi modalitãþi de ieºire dintr-un asemenea impas? Noi zicem cã da, prezentându-vã unele
materiale recomandate pentru repararea suprafeþelor ºi a pãrþilor carosabile.

Sistemul MH PAGEL – pe bazã Sistemul este format din Un avantaj deosebit este acela
de ciment – se foloseºte la urmãtoarele materiale: cã sistemul se aplicã „umed pe
repararea suprafeþelor carosabile z MH02 PAGEL – Material de
umed“, ceea ce înseamnã elimi-
narea timpilor de aºteptare între
supuse solicitãrilor dinamice, protecþie contra coroziunii ºi strat
aplicarea straturilor succesive.
conform normativului german de aderenþã.
Componentele sistemului MH
ZTV–SIB TL/TP–BE PCC. z MH20/80 PAGEL – Mortare
PAGEL sunt uscate, ele ameste-
DOMENII DE UTILIZARE de reparaþii. cându-se numai cu apã în canti-
Sistemul de reparaþii MH AVANTAJE tatea prescrisã de producãtor.
PAGEL este utilizat la: pardoseli Repararea suprafeþelor ºi a În funcþie de adâncimea
pe care urmeazã sã se aplice un pãrþilor carosabile cu sistemul MH degradãrilor, se pot folosi:
PAGEL prezintã urmãtoarele avan- z MH20 PAGEL pentru adân-
strat de acoperire sau o îmbrã-
taje: rezistenþe mecanice deose- cimi cuprinse între 6 mm ºi 40 mm;
cãminte, la repararea supra-
z MH80 PAGEL pentru adâncimi
feþelor orizontale a tunelurilor ºi bite, reduce pãtrunderea CO2 ºi a
mai mari de 30 mm.
ca strat de egalizare la poduri. umiditãþii, este permeabil la vaporii
Dacã se doreºte o rezolvare
Sistemul se mai poate folosi de apã, rezistent la îngheþ- durabilã pentru lucrãri urgente de
pentru repararea de gãuri, muchii dezgheþ, în acelaºi timp are acþi- reparare a suprafeþelor ºi pãrþilor
(exemplu: trotuare, parapeþi) ºi une anticorosivã ºi este stabil la carosabile, recomandãm sistemul
crãpãturi. saponificare. R PAGEL.

120 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


DOMENII DE UTILIZARE se prelucreazã foarte uºor (se R20/10 PAGEL – pentru degradãri
Sistemul R PAGEL – pe bazã amestecã doar cu apã), aderã la cuprinse între 3 ºi 20 mm;
de ciment – se foloseºte la aproape orice strat suport pe bazã
R20/20 PAGEL – pentru degra-
reparaþii rapide cu o utilizare a de ciment ºi are o mare rezistenþã
suprafeþei dupã 2 h (începând de la frecare. dãri cuprinse între 6 ºi 30 mm;
la 5 0C), la reparaþii de betoane, SISTEMUL ESTE ALCÃTUIT R20/40 PAGEL – pentru degradãri
ºape, gãuri, muchii (exemplu: tro- DIN URMÃTOARELE MATERIALE: cuprinse între 20 ºi 50 mm;
tuare, parapeþi), crãpaturi etc. R20/02 PAGEL – Masã finã de R20/80 PAGEL – pentru degra-
AVANTAJE ºpaclu rapidã;
dãri cuprinse între 30 ºi 100 mm.
Repararea suprafeþelor carosa- R20/05 PAGEL – Masã de ºpaclu
bile cu sistemul R PAGEL prezintã Tot în domeniul rutier, pentru
rapidã;
urmãtoarele avantaje: mortarul R20/10 PAGEL – Mortar fin rapid; subturnarea capacelor de canal ºi
poate fi pus sub sarcinã dupã R20/20 PAGEL – Mortar rapid de a grãtarelor în scopul scurgerii
2 h (începând de la 5 0C), pre- reparaþie; apelor pluviale, se pot folosi: V1
zintã rezistenþe iniþiale ºi finale R20/40 PAGEL – Mortar rapid
PAGEL – Mortar de subturnare,
mari, nu conþine cloruri sau ciment de reparaþie;
aluminos, reduce pãtrunderea sau V2 PAGEL – Mortar rapid de
R20/80 PAGEL – Mortar rapid
CO2, este rezistent la îngheþ- de reparaþie. subturnare.
dezgheþ ºi la sãruri de dezgheþ. În funcþie de adâncimea În urmãtorul numãr al revistei,
Un avantaj deosebit este acela degradãrilor, sistemul se clasi- vã vom prezenta un articol referitor
cã mortarul reduce perioadele de ficã astfel: la sistemul nostru de reparare a
întrerupere a circulaþiei la lucrãri R20/02 PAGEL – pentru degra-
recipienþilor de apã potabilã, pre-
de reparaþie a pãrþilor caro- dãri cuprinse între 0,5 ºi 5 mm;
sabile ºi diminueazã considerabil R20/05 PAGEL – pentru degradãri cum ºi un sistem de protecþie a
costurile. De asemenea, mortarul cuprinse între 2 ºi 6 mm; reþelelor de canalizare. ‰

Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008 121


Compozite polimerice
cu microfibrile celulozice
Ileana MÃTÃSARU – Institutul Naþional al Lemnului,
Denis Mihaela PANAITESCU – INCD Chimie ºi Petrochimie ICECHIM,
Horia IOVU – UPB – Facultatea de Chimie Aplicatã ºi ªtiinþa Materialelor

Posibilitatea înlocuirii compozitelor din polimeri ºi fibre de sticlã, cu materiale compozite celulozice,
nedãunãtoare mediului ºi sãnãtãþii umane, reprezintã un obiectiv important pentru perioada actualã.
Abundenþa unei materii prime, regenerabilã, este un alt avantaj al utilizãrii umpluturilor celulozice în apli-
caþii industriale.
Folosirea microfibrilelor celulozice, cu diametre submicronice, determinã obþinerea unor materiale noi,
inovatoare, cu proprietãþi mult îmbunãtãþite comparativ cu materialele clasice din polimeri ºi produse celu-
lozice, tip fãinã din lemn, rumeguº º.a.

Dimensiunile fibrelor celulozice Iatã câteva rezultate experimen- polipropilenã maleinizatã tip Polybond
(lungime, diametru, factor de formã) tale ale autorilor, privitoare la obþi- 3200 (MA-PP; 1% anhidridã maleicã,
influenþeazã atât capacitatea de dis- nerea microfibrilelor celulozice prin IF = 115 g/10 min, d = 0,91g/cm3).
persare a acestora în polimer ºi tratamente pur mecanice ºi a com- Microfibrile celulozice obþinute pe
adeziunea la interfaþã, cât ºi carac- pozitelor din polipropilenã ºi aceste cale mecanicã
teristicile compozitului final. microfibrile, precum ºi principalele z Materia primã din care s-au
Compozitele cu microfibrile celu- caracteristici corelate cu aspecte separat microfibrilele celulozice: lemn
lozice sunt intens cercetate în per- morfologice. de mici dimensiuni, din exploatãri ºi
spectiva realizãrii unor materiale MATERIALE FOLOSITE rãmãºiþe din fabricile de cherestea,
polimerice cu proprietãþi similare Polipropilena homopolimer HP501M în amestec rãºinoase ºi foioase.
acelora care conþin nanoargile. (indice de fluiditate IF = 7,5 g/10 min, z Instalaþia de pregãtire a pastei

Premisele sunt încurajatoare, d = 0,90 g/cm3) de la firma Bassel, mecanice: linia industrialã existentã
deoarece modulul Young al microfi- utilizatã ca matrice polimericã. S-a în þarã, într-o fabricã de plãci din
folosit ca agent de compatibilizare o fibre din lemn.
brilelor celulozice cristaline, determi-
nat experimental, este de 137 GPa
(valoarea teoreticã 250 GPa), com-
parativ cu 75 GPa al fibrelor de sticlã
ºi mai mare decât al oþelului.
Aceastã rigiditate provine din struc-
tura cristalinã care urmãreºte un
aranjament supramolecular, eli-
coidal, foarte ordonat (fig. 1).
Microfibrilele au lãþimi de 10-30 nm
ºi lungimi de câteva sute de nano-
metri, astfel încât factorul de formã
depãºeºte valoarea de 20.
Dimensiunile microfibrilelor depind
de sursa de celulozã, tratamentul
aplicat ºi de gradul de defibrilizare.
Nanostructurarea umpluturii orga-
nice se poate realiza printr-un proces
mecanic, plecând de la pasta din
lemn. Se pot obþine structuri fibrilare
cu diametre între 20 nm ºi 100 nm ºi
lungimi peste 200 nm. Când proce-
sul mecanic este precedat de un
tratament chimic, se pot obþine
microfibrile cu diametrul de 5-10 nm. Fig. 1: Structura ultracristalinã a lemnului (Harington)
continuare în pagina 124 ®

122 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


¬ urmare din pagina 122
Tabelul 1: Granulometria fibrelor Tabelul 2: Valorile principalelor caracteristici ale polipropilenei HP utilizate ca matrice
supuse tratamentelor mecanice

z Metoda de obþinere a microfi- care oferã fibrelor potenþialul de ran- spãlatã, omogenizatã ºi filtratã sub
brilelor celulozice. Pentru obþinerea forsare a matricei polimere. vid, pentru separarea ºi apoi
microfibrilelor celulozice s-a pornit Metodele de obþinere a uscarea microfibrilelor celulozice.
de la fibre preparate industrial prin micro(nano)fibrilelor, prin tratamente Efectul tratamentelor mecanice
defibrarea aºchiilor din lemn provenit pur mecanice: asupra fragmentãrii pereþilor celulari
din resurse secundare (deºeuri). S-au z uscarea fibrelor pânã la umidi- în micro(nano)fibrile celulozice a fost
folosit exclusiv procedee mecanice. tatea de 2-4%, în etuvã, la o tempe- investigat prin microscopie opticã ºi
Materialul fibros (fig. 2) a fost raturã de 103 0C ; electronicã. Mãsurãtorile prezentate
fracþionat pe site plane oscilante, z fracþionarea fibrelor uscate pe în imaginile din fig. 4, realizate cu
pentru aflarea distribuþiei mãrimii site plane oscilante, pentru înde- un microscop optic, MOTIC-DMW
particulelor în masa fibroasã. Rezul- pãrtarea particulelor cu diametre mai B-223 ASC, aratã variaþii ale diame-
tatele obþinute sunt prezentate în mari de 800 μm ; trului microfibrilelor celulozice, ca
tabelul 1. z prelucrarea mecanicã a fracþiu- rezultat al omogenizãrii neuniforme
Aspectul morfologic al probelor nilor sortate, prin mãcinare în douã a acestora în instalaþia de laborator.
de fibre industriale, cu diametre de trepte: Domeniul factorului de formã a fibri-
40-200 μm, separate mecanic din Treapta I: mãcinarea fibrelor prin lelor individuale este de 10 la 15
pasta defibratã, procedeul uscat ºi forfecare, într-o moarã coloidalã de pentru fibrilele lungi ºi 5 la 10 pentru
vizualizate cu microscopul optic, turaþie medie, în mai multe ºarje. fibrilele scurte.
este prezentat în fig. 3. Înainte de mãcinare, fibrele fiecãrei Obþinerea lotului de material
Imaginile aratã structuri fibrilare ºarje au fost plasate într-un blender compozit pentru testare
cu diametre ºi lungimi diferite, de laborator cu apã ºi agitate câteva Lotul de testare de material com-
minute pentru dispersare. Pasta pozit cu microfibrile celulozice reali-
dependente de natura materiei
obþinutã prin mãcinare a fost filtratã zate de INL Bucureºti a fost obþinut
prime ºi de mãrimea forþei de defi-
sub vid, pe o sitã cu ochiuri de 40 μm. de cãtre ICECHIM (partener al
brare din instalaþiile industriale. Se
Filtratul a fost uscat la 80 0C, pânã la proiectului), folosind ca polimer
observã un factor de forma >10, umiditatea de echilibru higroscopic a matrice o polipropilenã homopolimer
fibrei. În aceastã etapã, fibrilele tip Moplen HP 500 N (granule), pro-
desprinse din peretele celular îºi dus al firmei Basell. Principalele pro-
menþin aproape toate componentele prietãþi ale polipropilenei utilizate ca
chimice, mai puþin pectinele. matrice sunt prezentate în tabelul 2
Treapta II: mãcinarea filtratului (date din prospectul firmei).
obþinut în treapta I, prin acþiuni Pentru realizarea loturilor de
mecanice severe, cu o moarã cu material compozit, s-a folosit un
bile, ultraturax, 13.000 rpm, în cicluri extruder dublu ºnec, tip Leistritz
repetate, pânã la aducerea dimensi- L.S.M. 30-34, prevãzut cu zonã de
unilor fibrilelor celulozice la valori degazare.
micro/ nanometrice. Suspensia CARACTERIZAREA FIZICO-MECANICÃ
rezultatã în urma mãcinãrii a fost A BIO(NANO)COMPOZITELOR
Fig. 2: Fibre celulozice din pastã defibratã
POLIMERICE OBÞINUTE
Caracterizarea fizicã cu ajutorul
microscopului optic ºi electronic
Microfibrilele celulozice utilizate
în testele pilot au fost vizualizate cu
un microscop electronic Quanta.
Fig. 3: Fibre industriale cu diametre de 40-200
Imaginile SEM sunt prezentate în fig. 5.
μm, separate mecanic din pastã defibratã,
Se observã microfibrile cu diame-
vizualizate cu microscopul optic (100X)
trul mediu de ~5 μm ºi cu diametre
disperse, în domeniul 500 nm … 5 μm.
Dispersarea în matricea polime-
ricã a microfibrilelor celulozice ºi
gradul de deteriorare a factorului de
formã sunt vizibile în imaginile rea-
Fig. 4: Imagini microscopice, MOTIC-DMW-B-223 lizate cu un microscop optim cu
ASC(40X) ale microfibrilelor celulozice Fig. 5: Imagine SEM a microfibrilelor celulozice transmisie (MC5), la care s-a ataºat
(tratamente mecanice) înainte de introducere în polimer o camerã video.
continuare în pagina 126 ®

124 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Reconstrucþia ecologicã
a Amenajãrii agricole Sulina
Consilier Construct, societate având ca obiect principal de activitate proiectarea, consultanþa ºi asistenþa tehnicã
în domeniul construcþiilor civile ºi industriale, îºi desfãºoarã activitatea atât pe plan intern, cât ºi pe plan extern, în
strânsã corelare cu strategia de dezvoltare a pieþei serviciilor ºi se adapteazã permanent cerinþelor impuse de inte-
grarea României în Uniunea Europeanã. Societatea utilizeazã programe moderne de proiectare, cu tehnicã de calcul
adecvatã ºi personal de înaltã calificare, beneficiind în acelaºi timp de un management curajos ºi eficient.

Din 1995, de când a fost înfiinþatã, ºi studiul de evaluare a impactului. În compania Consilier Construct contribuie
pânã în prezent, organizaþia privatã anul 2008, Consilier Construct a început activ la crearea unui mediu competitiv ºi
Consilier Construct a cucerit progresiv execuþia proiectului tehnic (documen- calitativ pe piaþa serviciilor de consul-
pieþe din diferite sectoare ale construcþi- taþia pentru licitaþia ºi execuþia lucrãrii, tanþã ºi proiectare în construcþii. „La
ilor, impunându-se ca un furnizor reputat caietul de sarcini) ºi a detaliilor de exe- Consilier Construct, considerãm o dato-
de servicii profesioniste ºi, de la an la an, cuþie. Obiectivul general al proiectului
rie moralã sã ne extindem orizonturile cu
tot mai diversificate. În ultimii ani, este extinderea habitatelor acvatice pen-
numeroase proiecte – cu finanþare naþio- tru speciile de florã ºi faunã prin restau- fiecare proiect pe care-l ducem la bun
nalã, europeanã ºi internaþionalã – care rarea zonelor umede. Reconstrucþia sfârºit. Fiecare lucrare este privitã ca o
au avut ca principal obiect proiectarea, ecologicã a aºezãrii geografice Sulina provocare ºi este tratatã cu atenþie, dili-
consultanþa, asistenþa tehnicã sau pro- constã în ameliorarea unui dezechilibru genþã ºi profesionalism. Dorim sã creãm
tecþia mediului, s-au derulat sub sigla ecologic, determinat de deteriorarea pro- un brand puternic, sã-l impunem pe piaþa
Consilier Construct, cu cele mai bune ceselor naturale ºi a interrelaþiilor complexe internaþionalã a serviciilor ºi sã facem
rezultate. existente între vieþuitoare ºi mediul lor de Europa mândrã de noi“, a precizat dom-
Un proiect realizat la nivel naþional, viaþã, respectiv între individ, populaþie sau nul Bogdan Vintilã, preºedintele presti-
solicitat de cãtre Administraþia Rezer- comunitate ºi mediul înconjurãtor. gioasei firme.
vaþiei Biosferei Delta Dunãrii Tulcea, Adaptarea soluþiilor tehnice la nivelul
Consilier Construct a fost ºi este, pe
este Reconstrucþia ecologicã a Ame- cerut de investitor, armonizarea soluþiilor
najãrii agricole Sulina, judeþul Tulcea. tehnice cu legislaþia în vigoare din parcursul a peste un deceniu de exis-
Pentru investitorul ARBDD, Consilier România, dar ºi apropierea de condiþiile tenþã, o prezenþã vie, activã ºi eficientã
Construct a elaborat, în perioada 2006- impuse prin legislaþia europeanã, toate în viaþa economicã a þãrii, în imple-
2007, studiul de fezabilitate susþinut de acestea, în ansamblu, reprezintã ele- mentarea ºi asigurarea tehnologiilor noi
studiile de teren (topo-geo, hidrologice) mente care aratã cã, prin tot ce face, în domeniul construcþiilor. ‰
¬ urmare din pagina 124
În fig. 6 sunt prezentate imagini Tabelul 3: Rezultatele caracterizãrii mecanice a probelor de compozite realizate în laborator*
obþinute cu microscopul optic (500X)
pentru compozitul PP/microfibrile,
varianta B1 (fãrã concentrat) ºi vari-
anta B2 (cu concentrat). * Rezultatele sunt prezentate ca raport valoare pentru compozit/valoare pentru matrice
Caracterizarea mecanicã
Din loturile de testare realizate CARACTERIZAREA REZISTENÞEI Tabelul 4: Rezultatele caracterizãrii reologice a
s-au obþinut epruvete pentru caracteri- LA ATAC BIOLOGIC probelor de materiale compozite realizate în
zarea fizico-mecanicã, prin injecþie, Materialele supuse testãrilor sunt: instalaþia pilot comparativ cu polimerul matrice
folosind o maºinã de injecþie orizon- biocompozitele polimerice cu micro-
talã, cu melc-piston, tip Engel ES 40/22. (nano)fibrile celulozice obþinute prin
S-au determinat urmãtoarele tratamente mecanice, biocompozitele
caracteristici:
polimerice cu micro(nano)fibrile celu-
z rezistenþa la tracþiune la rupere
conform SR EN ISO 527; lozice obþinute prin tratamente chimice
ºi polipropilena, proba martor (fig. 7). z incinta de culturã, obscurã, men-
z alungirea la rupere conform SR
EN ISO 527; Caracteristicile dimensionale ale þinutã la o temperaturã de 20±2 0C
z rezistenþa la ºoc Izod conform
probelor sunt date în tabelul 5. ºi la o umiditate relativã a aerului de
SR EN ISO 180; Metode de încercare 75±5 %;
z modulul de elasticitate la tracþi- Standarde europene pentru eval- z etuvã pentru uscare reglatã la
une conform SR EN ISO 527. uarea durabilitãþii naturale, pe cale 103±2 0C;
Rezultatele obþinute în urma micologicã, a lemnului: z recipiente pentru tratament;
caracterizãrii mecanice a lotului de z SR EN 350-1:1997; z lãmpi cu ultraviolete pentru ste-
testare, în cele douã variante, B1 z SR EN 460:1998; rilizarea aerului;
(fãrã concentrat) ºi B2 (cu concen- z SR EN 335-1:1997; z autoclavã pentru sterilizarea
trat), sunt prezentate în tabelul 3. z SR EN 113:2003; mediului de culturã cu ajutorul vapo-
CARACTERIZAREA REOLOGICÃ z SR 649:1994; rilor de apã;
Se obþine o creºtere a fluiditãþii z ASTM D 1413:76 (revizuit). z balanþã cu o exactitate de pre-
materialului la introducerea microfi- Testarea rezistenþei la putrezire cizie 0,001 g ºi un exicator dotat cu
brilelor celulozice, creºterea fiind Principiul metodei: expunerea un deshidratant eficace;
mai accentuatã în cazul aplicãrii pro- epruvetelor prelevate din biocom- z material curent de laborator.
cedeului cu concentrat (tabelul 4). pozitul polimeric cu microfibrile
Pot exista mai multe cauze ale aces- Mod de lucru:
celulozice la atacul ciupercilor z prelevarea epruvetelor;
tei micºorãri de vâscozitate, dar cele basidiomycete licnivore, în culturã
mai plauzibile sunt influenþa celorlalþi z sterilizare în abur, la presiunea
purã. de 103 Kpa, 30 minute;
componenþi, mai puþin stabili, prezenþi Materialul biologic folosit: ciu- 0
alãturi de celulozã în microfibrilele, z uscare în etuvã (105 C) pânã
perca Gloephyllum trabeum (Persoon
precum ºi mãrunþirea avansatã a la obþinerea greutãþii constante, prin
ex Fries) Murril, ºuºã (BAM.Ebw.109)
microfibrilelor cu grosimi mici. pãstratã în laboratorul de micologie cântãriri succesive;
z condiþionare în exsicator;
al INL, pentru întreþinere (replicãri
z determinarea masei (m0).
periodice, alternarea mediilor de cul-
turã) conservare ºi pentru asigura- Expunerea la ciuperci:
z inocularea cu ciuperci a vase-
rea vigorii acesteia.
Mediu de culturã: malþ-agar, lor de culturã, în incinta de creºtere,
amestec cu urmãtoarea compoziþie: în condiþii sterile asigurate cu aju-
z extract de malþ concentrat torul lãmpilor de ultraviolete;
50±0,5 g; z vasele de culturã cu mediu de
z agar-agar, între 20±0,5 g ºi culturã proaspãt preparat (max. 5-6 zile)
30±0,5 g, care nu cauzeazã inhibiþia se inoculeazã prin introducerea în
ciupercilor; fiecare vas a unei fracþiuni din
Fig. 6: Imagini ale compozitelor PP/microfibrile z apã de calitate 3, conform EN miceliul ciupercii test;
ISO 3696: cantitate pentru 1.000 ml. z vasul de culturã se pãstreazã
(varianta B1 sus ºi varianta B2 jos)
obþinute cu microscopul optic (500X) Aparatura utilizatã: în incinta de creºtere pânã ce
z incinta de condiþionare, venti- miceliul ciupercilor test acoperã în
latã, menþinutã la 20±2 0C ºi o umidi- întregime mediul de culturã din vase.
tate relativã a aerului de 65±5%; Durata încercãrilor: 120 de zile.
Tabelul 5: Caracteristicile dimensionale ale probelor

Fig. 7: Materiale supuse testãrilor: L1: Biocom-


pozite polimerice cu micro(nano)fibrile celulo-
zice obþinute prin tratamente mecanice;
B2: Biocompozite polimerice cu micro(nano)fi-
brile celulozice obþinute prin tratamente chimice;
PP: Polipropilenã, proba martor.
continuare în pagina 128 ®

126 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


¬ urmare din pagina 126
Rezultatele încercãrilor: Tabelul 6: Exprimarea rezultatelor prin examinãri vizuale
z pierderea de masã P = 0;
z raportul de durabilitate Rc = 100;
z clasa de durabilitate: 1;
z caracterizare: foarte durabil.
Testarea rezistenþei la mucegãire Aparatura folositã: Prepararea inoculului, conform
Metoda de laborator: STAS 8022-91 z camerã de încercare obscurã, STAS 8864-72 ºi asimilate.
STAS 8864-77 reglatã la 1 atm, cu temperatura de Mod de lucru:
Durata testãrilor: 120 de zile 25±2 0C ºi 85±5% umiditate relativã; Epruvetele pentru încercãri ºi
Principiul metodei: z camerã de lucru prevãzutã cu cele martor au fost pulverizate cu
Epruvetele debitate din materialul instalaþie UV;
de probã (L1, B2), împreunã cu emulsie de spori din materialul bio-
z hotã pentru inoculãri; logic pregãtit, hota pentru inoculãri,
epruvetele martor, au fost expuse la 3
z pulverizator de sticlã, de 50 cm , în condiþii de sterilitate a mediului ºi
atacul ciupercilor lignicole care pro-
duc mucegãirea. cu ajutajul de pulverizare de 0,2-0,5 mm; de protecþie a muncii.
Dupã terminarea perioadei de z exicator cu capac, cu orificiu de
Dupã pulverizare, câte 4 epru-
expunere, epruvetele au fost exami- aerisire; vete au fost introduse în trei exsica-
nate vizual pentru a stabili dezvol- z diverse instrumente de laborator.
tarea mucegaiului, condiþionate ºi toare menþinute 120 de zile în
Material biologic camera de încercare.
cântãrite pânã la masa constantã. Speciile de ciuperci folosite:
Indicele de durabilitate se determinã La sfârºitul perioadei de încer-
z chactomimum globosum (Kunze);
pe baza pierderii de masã. care, epruvetele au fost examinate
z paecilomyces varioti (Brainier);
cu ochiul liber ºi lupa binocularã,
z stachybotrys atra (Corda);
notându-se stadiul de dezvoltare a
z alternaria tenuis (Ness);
z trichoderma viride (Persoon ex
sporilor, creºterea miceliului ºi
Fries); suprafaþa acoperitã cu miceliu, a
Mediu de culturã pentru ciuper- epruvetelor.
cile de mucegãire: Dupã îndepãrtarea miceliului ciu-
Fig. 8: Rezultate obþinute la testul cu ciuperca z fulgi de orz, 50 g; percilor, probele au fost condiþionate
de putrezire Gloephyllum trabeum: a) Vas cu z agar-agar, 15-20g; pânã la masa constantã. Dupã cân-
epruvete în mediu de culturã la sfârºitul testului; z apã distilatã, 1.000 ml. tãrire, au fost determinate masa
b) Fãrã atac, dupã înlãturarea miceliilor dez- Inocul: finalã ºi pierderea de masã pentru
voltaþi pe suprafaþa epruvetelor fiecare epruvetã.
Încercarea micologicã s-a efec-
tuat cu un amestec de spori ai ciu- Rezultatele încercãrilor sunt date
percilor (inoculum mixt). în tabelul 6 ºi fig. 8, 9 10, 11.

APLICAÞII ALE BIOCOMPOZITELOR OBÞINUTE


Fig. 9: Analize de imagini a epruvetelor prelevate
din proba B2 (cod PC), dupã înlãturarea miceli-
ilor de pe suprafaþã. Suprafeþe fãrã atac biologic,
MOTIC 40X (INL)

Fig. 10: Analize de imagini a epruvetelor prele-


vate din proba L1 (cod PF), dupã înlãturarea Fig. 12: Schema generalã de valorificare a fibrelor din lemn în biocompozite
miceliilor de pe suprafaþã. Suprafeþe fãrã atac
biologic, MOTIC 40X (INL)

Fig. 11: Rezultate obþinute la testul de


mucegãire. a) Vas cu epruvete în mediu de cul-
turã la sfârºitul testului; b) Fãrã atac, dupã
a b
înlãturarea miceliilor dezvoltaþi pe suprafaþa Fig. 13: Analizã de imagine, microscop optic, MOTIC (40X), INL.
epruvetelor a) fibre, PP, granule (compound); b) biocompozite, fibre/polipropilenã.

128 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Certificarea calificãrii tehnico-profesionale
a operatorilor economici din construcþii
la nivel european ºi naþional
ing. Ioan BURTEA, vicepreºedinte Patronatul Societãþilor din Construcþii

În prezent, la nivel european, existã un cadru legislativ care permite accesul la executarea lucrãrilor din
domeniul public, a operatorilor economici care dovedesc competenþã, prin prezentarea de documente
emise de organisme de terþã parte, recunoscute de autoritatea din statele respective.
În acest sens, la nivelul Uniunii Europene se aplicã prevederile Directivei 2004/18/CEE ºi s-a elaborat
standardul CLC/TS 50349. Totodatã, s-a iniþiat un proiect de standard European EN 13833 care nu a fost
finalizat pânã la aceastã datã.
În vederea creºterii nivelului calitativ al construcþiilor, deºi nu s-a finalizat standardul EN 13833, s-a
instituit, în þãrile cu tradiþie din Uniunea Europeanã, principiul certificãrii în vederea recunoaºterii compe-
tenþei tehnico-profesionale a operatorilor economici din construcþii, care funcþioneazã, în unele cazuri, de
peste 50 de ani (ex: Franþa). Cinci þãri – Belgia, Grecia, Italia, Portugalia ºi Spania au instituit un sistem de
certificare obligatoriu, alte 9 þãri – Regatul Unit, Elveþia, Franþa, Finlanda, Germania, Norvegia, Olanda,
Polonia, Suedia – au un sistem facultativ.

La nivel european, deºi nu este încã adoptatã proce- construcþii, precum ºi pentru asigurarea unui nivel
dura de certificare a calificãrii tehnico-profesionale a tehnic-calitativ la nivelul cerinþelor impuse pe plan
operatorilor economici din construcþii, se respectã cadrul naþional, european ºi internaþional.
normativ stabilit prin Directiva 2004/18/CEE ºi se asi- Apariþia pe piaþa construcþiilor, dupã anul 1990, a
gurã aplicarea criteriilor stabilite de aceasta ºi anume: unor operatori economici care au introdus în obiectul de
z criterii juridico-administrative, privind îndeplinirea activitate activitãþi de construcþii fãrã a avea personal de
condiþiilor de eligibilitate, legalitatea funcþionãrii, solvabi- specialitate, tehnologii adecvate, ºi nici experienþa nece-
litatea, achitarea taxelor si impozitelor; sarã pentru realizarea de lucrãri care sã asigure cerin-
z criterii economico-financiare, privind justificarea þele stabilite prin Legea 10/1995, reprezintã un pericol la
capacitãþii financiare ºi economice; nivel naþional. Este necesar sã se revizuiascã sistemul
z criterii tehnice, privind condiþiile ce trebuie îndepli- permisiv utilizat pânã în prezent, în sensul adoptãrii unei
nite de întreprinderile din construcþii pentru certificarea noi strategii care sã permitã accesul pe piaþã a operato-
capacitãþii profesionale, obþinerea certificatului de califi- rilor economici din construcþii, în limitele competenþei
care ºi a dreptului pentru înscrierea pe listele oficiale, din deþinute, demonstratã efectiv ºi evaluatã pe bazã de cri-
care sã rezulte cã a fost evaluatã ºi certificatã calificarea terii ºtiinþifice.
profesionalã. România a preluat prevederile din legislaþia euro-
România, þarã cu condiþii seismice ºi climatice peanã stabilite prin Directiva 2004/18/CEE ºi standardul
severe, a avut în permanenþã drept obiectiv apãrarea CLC/TS 50349, ºi a adoptat un standard SR 13476/2003
vieþii oamenilor ºi a avuþiei naþionale, adoptând, în acest privind certificarea calificãrii profesionale a întreprinde-
sens, strategii ºi politici care sã asigure atingerea aces- rilor din construcþii, ale cãrui prevederi nu se aplicã din
tor deziderate. lipsa unui cadru legislativ adecvat.
Existenþa unei vechi tradiþii atestate documentar încã În prezent, în România este în curs de promovare de
de la începutul veacului al XIX-lea, de pe vremea Regu- cãtre MDLPL un proiect de Hotãrâre de Guvern, care
lamentului Organic, respectiv asigurarea transmiterii prevede introducerea pentru prima oarã la nivel naþional,
cunoºtinþelor ºi experienþei acumulate de-a lungul gene- a unei forme de evaluare ºtiinþificã a competenþei
raþiilor de constructori, a permis promovarea tehnologi- tehnice a operatorilor economici din construcþii.
ilor noi, moderne, ridicarea nivelului tehnic-calitativ al Prevederile acestui proiect aduc o contribuþie procesului
lucrãrilor la nivelul cerinþelor din legislaþia ºi reglemen- de modernizare a legislaþiei din România, de aliniere la
tãrile aplicabile. practicile utilizate în þãrile UE, ºi asigurã atingerea urmã-
Intrarea în vigoare în anul 1977 a Legii 8/1977, ca toarelor obiective:
urmare a Seismului din 4 martie 1977 ºi adoptarea în z introducerea unei legislaþii aliniate la prevederile
anul 1995 a Legii 10/1995, au permis crearea unui cadru Directivei 2004/18/CE precum ºi a ordonanþei OUG
legislativ adecvat promovãrii unui concept nou în 43/2006, care preia prevederile acesteia;
continuare în pagina 132 ®

130 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


¬ urmare din pagina 130
zrecunoaºterea operatorilor economici din con- z declaraþii bancare, extrase de bilanþ, declaraþie
strucþii, de cãtre statele membre, pe baza listelor oficiale privind cifra de afaceri, declaraþie privind sursele
emise de autoritate; financiare.
z asigurarea unui cadru legislativ adecvat în vederea
Criterii tehnice
protejãrii vieþii oamenilor, a bunurilor acestora, a soci- Capacitatea tehnicã ºi profesionalã a operatorilor
etãþii ºi a mediului înconjurãtor;
economici din construcþii se stabileºte corelat cu preve-
z punerea la dispoziþia titularilor de credite, a investi-
torilor ºi a autoritãþilor contractante, a unei liste oficiale derile OUG nr.34/2006, prin aplicarea de criterii tehnice
cu operatorii economici certificaþi pe domenii, tipuri de care au în vedere evaluarea informaþiilor documentate
construcþii, categorii de lucrãri; furnizate de solicitant, cu privire la:
z asigurarea accesului operatorilor economici mici, a) experienþa operatorului economic în domeniul
mijlocii ºi micro-întreprinderi, la preluarea de lucrãri supus certificãrii;
pentru care sunt strict specializaþi ºi pentru care deþin b) calificarea ºi competenþa personalului de condu-
resursele ºi tehnologiile adecvate; cere ºi de execuþie, inclusiv asigurarea de personal pe
z introducerea unui sistem naþional unitar de evalu-
nivele de pregãtire, pentru domeniile de calificare
are a competenþei profesionale a operatorilor economici solicitate;
din construcþii, pe bazã de criterii de exigenþã bine
c) dotarea tehnicã cu utilaje, instalaþii ºi echipamente
determinate;
z simplificarea activitãþii de preselecþie la licitaþiile
specializate pe tipuri de construcþii, categorii de lucrãri,
publice de cãtre comisiile de licitaþie, eliminarea subiec- tehnologii declarate, pentru care se solicitã certificarea;
tivismului, asigurarea unei evaluãri superioare a compe- d) dotarea cu dispozitive de mãsurare ºi monitorizare
tenþei tehnice a operatorilor economici din construcþii, de specializate;
cãtre specialiºti recunoscuþi; e) implementarea unui sistem de management al
z reducerea numãrului de documente justificative calitãþii, conform standardelor ISO 9000.
solicitate la licitaþie; Evaluarea competentei profesionale se face prin con-
z alinierea la practicile ºi normele europene utilizate
sultarea urmãtoarelor documente:
sau în curs de adoptare. z dosarul privind sistemul de management al calitãþii;
REGULI GENERALE
z informaþii privind pregãtirea personalului tehnic ºi
Cerinþele minime necesare pentru îndeplinirea crite-
riilor de acordare a certificãrii asigurã îndeplinirea la un managerial, numãrul mediu anual de personal;
z lista lucrãrilor similare executate în ultimi 5 ani;
nivel superior, pe bazã de criterii ºtiinþifice, a prevederilor
OUG 34/2006, având în vedere urmãtoarele: z declaraþie privind dotãrile specifice (echipamente,

Criterii juridico-administrative utilaje, mijloace fixe etc.).


Criteriile juridico-administrative stabilesc condiþiile z alte criterii tehnice care sã permitã o evaluare
juridice obligatorii ce trebuie îndeplinite de un operator corectã a domeniului pentru care se acordã certificarea,
economic pentru a obþine certificarea, conform celor precum ºi a performanþei operatorului economic.
stabilite în normele de aplicare a proiectului de hotãrâre CLASIFICAREA OPERATORILOR ECONOMICI
de guvern, care este armonizat cu prevederile OUG DIN CONSTRUCÞII
nr. 34/2006.
În baza evaluãrii operatorilor economici din con-
La analiza îndeplinirii criteriilor juridico-administrative
se consultã urmãtoarele documente: strucþii, aceºtia se clasificã dupã cum urmeazã:
z documente care atestã legalitatea întreprinderii;
a) pe domenii de activitate;
z documente privind îndeplinirea condiþiilor de b) pe tipuri de performanþã, cuprinzând: operatori
eligibilitate; economici care executã sau care proiecteazã ºi executã
z documente privind îndeplinirea obligaþiilor de plãþi a lucrãri de construcþii;
impozitelor ºi taxelor, CAS; c) dupã capacitatea tehnicã, în funcþie de dotãrile cu
z documente care sã ateste cã operatorul economic utilaje ºi cu personal de specialitate;
ºi personalul managerial nu au fãcut obiectul unei con- d) dupã mãrimea contractelor pentru care au compe-
damnãri în ultimii 3 ani, în legãturã cu comportarea tenþa sã le preia spre execuþie, conform nivelelor sta-
profesionalã.
bilite în corelare cu grilele utilizate de þãrile UE.
Criterii economice ºi financiare
Criteriile economice ºi financiare care stau la baza Clasificarea operatorilor economici din construcþii se
evaluãrii capacitãþii financiare a operatorilor economici face pe baza analizei documentaþiei de fundamentare a
din construcþii, se stabilesc corelat cu prevederile OUG competenþei depusã la organismul de certificare, prin
nr. 34/2006 ºi se fundamenteazã prin urmãtoarele cate- aplicarea criteriilor stabilite de standardul român ºi a
gorii de documente: reglementãrilor tehnice aplicabile.
continuare în pagina 134 ®

132 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Pe meterezele concurenþei!
Prestigiul unei firme din ramura construcþiilor este creat, dezvoltat ºi consolidat în raport cu rezultatele palpabile
puse în evidenþã de lucrãrile executate la obiectivele comandate de investitori. Reuºitele în acest sens, dacã sunt
reuºite, nu pot fi obþinute decât prin potenþial tehnico-economic, organizare ºi, mai ales, execuþie.
În economia de piaþã în care funcþioneazã aceste firme de construcþii,concurenþa este parametrul care le
triazã ºi le poate menþine sau nu în competiþia acerbã pentru supravieþuire.
Aºa s-au format ºi existã ºi în þara noastrã societãþi capabile sã execute, la timp ºi de calitate, lucrãri de
construcþii dintre cele mai diverse în raport cu destinaþia lor finalã (unitãþi productive, comerciale, spaþii
cuprinse în ansambluri de birouri, sedii financiar-bancare, complexe rezidenþiale etc.).

Una dintre ele – Conexvil Râmnicu O altã gamã o reprezintã lucrãrile Acestora li se mai adaugã exe-
Vâlcea – care s-a afirmat în ultimul de alimentare cu apã ºi canalizare, cutarea lucrãrilor de sudurã prin elec-
deceniu, se recomandã a fi capabilã pentru care se folosesc materiale trofuziune a þevilor din polipropilenã,
sã punã în operã lucrãri de anvergurã
moderne, respectiv þevi din polietilenã montarea pereþilor ºi tavanelor din pano-
pe plan local sau în alte zone ale þãrii.
Acest lucru a fost posibil pentru cã pentru alimentare cu apã ºi PVC pen- uri tip Rigips, executarea ºi montarea
valorificându-ºi potenþialul tehnic, tru canalizare; lucrãri de instalaþii sani- balustradelor de inox. ‰
tehnologic ºi logistic poate asigura o tare ºi termice interioare, inclusiv
gamã foarte mare de lucrãri cum ar fi: încãlzire prin pardosealã pentru care
z construcþii industriale metalice ºi
se folosesc þevi din polipropilenã ºi þevi
din beton armat;
din cupru.
z reparaþii ºi reparaþii capitale la
clãdiri; De asemenea, Conexvil Râmnicu
z clãdiri de locuit, ocrotirea sãnãtãþii, Vâlcea confecþioneazã ºi monteazã
asistenþa socialã, social-administrative; tâmplãrie din aluminiu, din PVC,
z construcþii pentru comerþ, afaceri panouri Alukobond ºi termoizolante
ºi depozitare. pentru faþade.
¬ urmare din pagina 132
OBLIGAÞII ALE OPERATORILOR ECONOMICI OBLIGAÞII ALE AUTORITÃÞILOR CONTRACTANTE
DIN CONSTRUCÞII Autoritãþile contractante au urmãtoarele obligaþii:
Pentru a avea dreptul de a executa lucrãri în domeniul a) sã admitã participarea la licitaþiile pentru
public ºi/sau privat din categoria de importanþã A ºi B, atribuirea contractului de achiziþie publicã numai
sau categoria de importanþã C cu o valoare mai mare de a operatorilor economici care prezintã certifi-
catul de calificare profesionalã, pentru domeniul
150.000 euro, se are în vedere ca operatorii economici
care face obiectul licitaþiei publice, emis de cãtre
din construcþii sã deþinã certificarea calificãrii profesio-
un organism de certificare sau orice alte docu-
nale pentru domeniul care face obiectul licitaþiei publice.
mente echivalente cu o astfel de certificare, sau
Operatorii economici certificaþi au obligaþia de a care probeazã, în mod concludent, îndeplinirea
menþine, pe toatã durata de valabilitate a certificãrii, per- cerinþelor;
formanþele constatate cu ocazia certificãrii ºi sã asigure b) sã nu mai solicite pentru analizã documentele
eficacitatea ºi îmbunãtãþirea continuã a sistemului de care au stat la baza evaluãrii ºi acordãrii certifica-
management al calitãþii. tului de calificare.
Tabelul 1: Date comparative privind recunoaºterea competenþei profesionale
a operatorilor economici din construcþii

134 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


OBLIGAÞII ALE ASOCIAÞIILOR PATRONALE Prin adoptarea unei reglementãri privind certificarea
ªI PROFESIONALE calificãrii tehnico-profesionale a operatorilor tehnico-
Asociaþiile patronale ºi profesionale au obligaþia sã economici din construcþii, se preconizeazã realizarea
asigure, la solicitarea organismelor de certificare, spe-
unui mecanism eficient de selectare a operatorilor eco-
cialiºti pentru derularea activitãþilor de audit ºi/sau de
nomici din construcþii, în vederea garantãrii capabilitãþii
evaluare.
OBLIGAÞII ALE AUTORITÃÞII DE REGLEMENTARE tehnico-profesionale a acestora, ºi se creeazã o selecþie
ÎN CONSTRUCÞII a potenþialilor operatori din acest domeniu, cu efecte
Autoritatea de reglementare în construcþii are urmã- favorabile în plan economic ºi social.
toarele obligaþii: De asemenea, se asigurã o evaluare ºtiinþificã a
a) sã stabileascã politica în domeniul certificãrii; operatorilor economici, eliminarea subiectivismului în
b) sã asigure cadrul normativ necesar activitãþii de stabilirea competenþelor ºi a performanþelor ºi dimi-
certificare;
nuarea posibilitãþii de acordare spre execuþie de lucrãri
c) sã asigure înscrierea în „Lista oficialã“ a între-
unor operatori economici care nu au competenþã pentru
prinderilor certificate precum ºi þinerea la zi a acesteia;
d) sã notifice „Lista oficialã“ la autoritãþile similare din a realiza construcþiile respective la nivelul perfor-
statele cu care a stabilit relaþii de reciprocitate. manþelor din referenþiale/proiecte, ºi pot genera dezas-
Înscrierea în „Lista oficialã“, precum ºi actualizarea tre cu pierderi de vieþi ºi/sau de bunuri care fac obiectul
acesteia, se face cu luarea în considerare a prevederilor avuþiei naþionale ºi/sau a unor persoane fizice.
acordurilor de reciprocitate, încheiate cu statele de ori- Deºi Certificarea calificãrii profesionale face obiectul
gine ale operatorilor economici care deruleazã activi- preocupãrilor specialiºtilor din domeniul calitãþii, nu s-a
tãþile de construcþii în România.
adoptat încã un cadru normativ ºi o legislaþie care sã
Certificatul de calificare eliberat în condiþiile preve-
asigure intrarea în vigoare a unui sistem ºtiinþific, care
derilor din standard, în cazul participãrii operatorului
economic la atribuirea prin licitaþie publicã a unui con- poate constitui un instrument eficient în promovarea cali-
tract de lucrãri, înlocuieºte documentele edificatoare de tãþii ºi asigurarea competitivitãþii operatorilor economici
eligibilitate stabilite prin OUG nr. 34/2006. din domeniul construcþiilor din România. ‰

SC QUALITY CERT SA
Bucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5
tel.: 031.710.07.53, fax: 031.710.07.52
e-mail: qualitycert@zappmobile.com

ORGANISM DE CERTIFICARE
SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII
ORGANISM ACREDITAT RENAR Organism NOTIFICAT
PROCEDURA DE CERTIFICARE certificare CONFORMITATE
• Certificarea sistemelor de produse PENTRU CONSTRUCTII
ESTE DERULATÃ
management al calitãþii • Atestarea conformitãþii
conform SR EN ISO 9001:2001;
CU UTILIZAREA DE:
produselor din domeniul
• Certificarea conformitãþii • Procedee, metode, tehnici de auditare, reglementat
produselor în domeniul reglementat inspecþie la nivelul standardelor europene; • Aplicarea mãrcii
ºi voluntar. de conformitate CE
• Auditori formaþi la nivel:
ORGANISM - Naþional - CNFCMAC Organism agreat MTCT
ÎN CURS DE ACREDITARE RENAR - Internaþional – AFNOR, AFAQ-ASCERT • Certificarea sistemelor
de management al calitãþii;
• Certificarea sistemelor (Franþa), AJA-EQS (Anglia); • Certificarea sistemelor
de management de mediu; • Profesori universitari; de management de mediu;
• Inspecþie. • Calificarea profesionalã
• Doctori în ºtiinþe; a întreprinderilor;
• Experþi în domeniile de certificare. • Inspecþie;
• Audit.
QUALITY CERT SA - ASIGURÃ ABORDAREA ACTIVITÃÞII DE CERTIFICARE LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu:
DIRECTIVELE EUROPENE, DECIZIILE UE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, GHIDURILE EA,
LEGISLAÞIA, REGLEMENTÃRILE ªI STANDARDELE EUROPENE APLICABILE ÎN ROMÂNIA
Proceduri de urmãrire a persoanelor fizice
aflate sub acoperirea persoanei juridice
CONSULTANÞÃ JURIDICÃ

avocat Marius Vicenþiu COLTUC

Sediul materiei: atenþia asupra persoanei juridice, în în mod vãdit, persoana juridicã la înce-
Art. 72, art. 73, art. 148, 155 din speþã firma. În România existã foarte tarea de plãþi;
Legea 31/1990 privind societãþile puþine cazuri de urmãrire a bunurilor d) au þinut o contabilitate fictivã, au
comerciale, articolele 138, 139, 141, persoanei fizice, organ de conducere fãcut sã disparã unele documente
142 din Legea 85/2006 privind proce- a unei firme, ºi anume: contabile sau nu au þinut contabilitatea
dura insolvenþei. 1. Urmãrirea penalã, care întotdea- în conformitate cu legea;
O precizare foarte importantã tre- una este a persoanei fizice. e) au deturnat sau au ascuns o
buie fãcutã mai întâi. Persoana 2. Introducerea unei cereri de parte din activul persoanei juridice ori
insolvenþã ºi cererea aplicãrii art.138 au mãrit în mod fictiv pasivul acesteia;
juridicã ºi persoana fizicã sunt douã
din Legea 85\2006. f) au folosit mijloace ruinãtoare
entitãþi distincte, cu personalitate Atenþie: rãspunderea pe art. 138 pentru a procura persoanei juridice
juridicã diferitã. Dacã avem un litigiu este secundarã, deci numai dacã nu fonduri, în scopul întârzierii încetãrii de
comercial ºi dorim sã urmãrim per- existã bunuri pe firma respectivã se plãþi;
soana fizicã din spatele acestei firme, poate cere rãspunderea cu averea g) în luna precedentã încetãrii
mai întâi trebuie sã ne îndreptãm personalã a organelor de conducere, plãþilor, au plãtit sau au dispus sã se
persoane fizice. plãteascã cu preferinþã unui creditor,
3. Cerere de partaj în timpul cãsã- în dauna celorlalþi creditori.
toriei. De asemenea, rãspunderea (2) Aplicarea dispoziþiilor alin. (1)
este subsidiarã. nu înlãturã aplicarea legii penale pen-
4. Cerere de sechestru asigurator, tru faptele care constituie infracþiuni.
atât civil cât ºi penal. (3) Comitetul creditorilor poate
Percepþia oricãrui comerciant de cere judecãtorului sindic sã fie auto-
bunã credinþã care are o anumitã dato- rizat sã introducã acþiunea prevãzutã
rie faþã de o firmã este cã patronul la alin. (1), dacã administratorul judi-
este foarte solvabil ºi firma în faliment. ciar sau lichidatorul a omis sã indice,
Întrebarea fireascã: cum este posibil? în raportul sãu asupra cauzelor insol-
În cele ce urmeazã vã vom pre- venþei, persoanele culpabile de starea
zenta dispoziþiile legale incidente în de insolvenþã a patrimoniului debitoru-
disertaþia noastrã. lui persoanã juridicã ori dacã acesta a
Art. 138 din Legea 85\2006 privind omis sã formuleze acþiunea prevãzutã
insolvenþa: la alin. (1) ºi rãspunderea persoanelor
(1) La cererea administratorului la care se referã alin. (1) ameninþã sã
judiciar sau a lichidatorului, judecã- se prescrie.
torul sindic poate dispune ca o parte a (4) În caz de pluralitate, rãspun-
pasivului debitorului, persoanã juridicã, derea persoanelor prevãzute la alin.
ajuns în stare de insolvenþã, sã fie (1) este solidarã, cu condiþia ca
suportatã de membrii organelor de apariþia stãrii de insolvenþã sã fie con-
supraveghere din cadrul societãþii sau temporanã sau anterioarã perioadei
de conducere, precum ºi de orice altã de timp în care ºi-au exercitat man-
persoanã care a cauzat starea de datul ori în care au deþinut poziþia care
insolvenþã a debitorului, prin una dintre ar fi putut cauza insolvenþã. Persoa-
urmãtoarele fapte: nele în cauzã se pot apãra de solidari-
a) au folosit bunurile sau creditele tate dacã, în organele colegiale de
persoanei juridice în folosul propriu conducere ale persoanei juridice, s-au
sau în cel al unei alte persoane; opus la actele ori faptele care au
b) au fãcut acte de comerþ în inte- cauzat insolvenþa sau au lipsit de la
res personal, sub acoperirea persoa- luarea deciziilor care au cauzat insol-
nei juridice; venþa ºi au fãcut sã se consemneze,
c) au dispus, în interes personal, ulterior luãrii deciziei, opoziþia lor la
continuarea unei activitãþi care ducea, aceste decizii.
continuare în pagina 138 ®

136 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


¬ urmare din pagina 136
Acþiunea prevãzutã la art. 138 se (1) Infracþiunea de gestiune fraudu- brilor organelor de conducere ºi/sau a
prescrie în termen de 3 ani de la data loasã, prevãzutã la art. 214 alin. 1 din altor persoane care au contribuit la
la care a fost cunoscutã sau trebuia Codul penal, se pedepseºte cu închi- ajungerea persoanei juridice în stare
cunoscutã persoana care a cauzat soare de la 3 ani la 8 ani, atunci când de insolvenþã nu poate fi angajatã fãrã
apariþia stãrii de insolvenþã, dar nu mai este sãvârºitã de administratorul judi- a exista o legãturã de cauzalitate între
devreme de 2 ani de la data hotãrârii ciar ori lichidatorul averii debitorului, fapta ilicitã sãvârºitã de persoanele
de deschidere a procedurii. precum ºi de orice reprezentant sau vizate ºi prejudiciul produs, respectiv
Sumele depuse potrivit dispoziþiilor prepus al acestuia.
art. 138 alin. (1) vor intra în averea ajungerea societãþii în stare de insol-
(2) Infracþiunea de gestiune fraudu-
debitorului ºi vor fi destinate, în caz de venþã. Drept urmare, toate actele efec-
loasã, prevãzutã la art. 214 alin. 2 din
reorganizare, completãrii fondurilor Codul penal, se pedepseºte cu închi- tuate/sãvârºite de membrii organelor
necesare continuãrii activitãþii debi- soare de la 5 ani la 12 ani, atunci când de conducere ºi/sau de orice altã per-
torului, iar în caz de faliment, acoperirii este sãvârºitã de administratorul judi- soanã prin intermediul cãrora aceºtia
pasivului. ciar ori lichidatorul averii debitorului, „au contribuit“ la ajungerea persoanei
(1) Odatã cu cererea formulatã con- precum ºi de orice reprezentant sau juridice în stare de insolvenþã, indife-
form art. 138 alin. (1) sau, dupã caz, prepus al acestuia, dacã fapta nu rent dacã acestea reprezintã o cauzã
art. 138 alin. (3), administratorul judi- constituie o infracþiune mai gravã. directã a prejudiciului sau doar o
ciar sau lichidatorul ori, dupã caz, (3) Tentativa infracþiunilor pre- condiþie prilej pentru sãvârºirea faptei
comitetul creditorilor va putea cere vãzute la alin. (1) ºi (2) se pedepseºte. ilicite, sunt susceptibile de a conduce
judecãtorului sindic sã instituie mãsuri (1) Însuºirea, folosirea sau trafi- la aplicarea prevederilor art. 138 alin. (1),
asiguratorii asupra bunurilor din averea carea de cãtre administratorul judiciar ºi aceasta, cu atât mai mult cu cât ter-
persoanelor urmãrite conform art. 138. ori lichidatorul averii debitorului, pre-
Fixarea unei cauþiuni de 10% din menul prevãzut în textul legii este „a
cum ºi de orice reprezentant sau pre- contribui“, ºi nu cel de „a cauza“ (starea
valoarea pretenþiilor este obligatorie. pus al acestuia de bani, valori ori alte
(2) Cererea de mãsuri asiguratorii de insolvenþã).
bunuri pe care le gestioneazã sau le
poate fi formulatã ºi ulterior introduc- În cazul în care cererea de antrenare
administreazã, constituie infracþiunea
erii acþiunii prevãzute la art. 138. de delapidare ºi se pedepseºte cu a rãspunderii este admisã, dispozitivul
(1) Executarea silitã împotriva per- închisoare de la 1 la 15 ani ºi inter- hotãrârii pronunþate de cãtre judecã-
soanelor prevãzute la art. 138 alin.(1) zicerea unor drepturi. torul sindic va trebui sã conþinã menþi-
se efectueazã de cãtre executorul (2) În cazul în care delapidarea a uni referitoare deopotrivã la persoanele
judecãtoresc, conform Codului de pro- avut consecinþe deosebit de grave, cãrora le este imputabilã ajungerea
cedurã civilã. persoanei juridice în stare de insol-
pedeapsa este închisoarea de la 10
(2) Dupã închiderea procedurii fali- venþã, faptele care au determinat, au
ani la 20 de ani ºi interzicerea unor
mentului, sumele rezultate din exe-
drepturi. concurat ºi/sau au contribuit la starea
cutarea silitã vor fi repartizate de cãtre
(3) Tentativa infracþiunilor pre- de insolvenþã, precum ºi mãsura (pro-
executorul judecãtoresc, în conformi-
vãzute la alin. (1) ºi (2) se pedepseºte. centul) în care persoanele respons-
tate cu prevederile prezentei legi, în
temeiul tabelului definitiv consolidat de Fapta persoanei care, în nume propriu abile vor fi obligate sã repare prejudiciul
creanþe pus la dispoziþia sa de cãtre sau prin persoane interpuse, solicitã cauzat ºi sã suporte o parte sau întreg
lichidator. înregistrarea unei cereri de admitere a pasivul neachitat.
Infracþiuni ºi pedepse unei creanþe inexistente asupra averii În ceea ce priveºte diversitatea
Rãspunderea este întotdeauna debitorului se pedepseºte cu închisoare faptelor prin care s-a cauzat insol-
personalã de la 3 luni la un an sau cu amendã.
venþa, legea privind procedura insol-
(1) Constituie infracþiunea de ban- Refuzul debitorului persoanã fizicã
sau al administratorului, directorului, venþei în art. 138 alin. (1) a reiterat
crutã simplã ºi se pedepseºte cu enumerarea limitativã din art. 137 al
închisoare de la 3 luni la un an sau cu directorului executiv ori al reprezen-
tantului legal al debitorului, persoanã Legii nr. 64/1995. Enumerarea fiind
amendã neintroducerea sau introdu-
juridicã, de a pune la dispoziþie judecã- vãdit limitativã, nu poate fi extinsã prin
cerea tardivã, de cãtre debitorul per-
soanã fizicã ori de reprezentantul legal torului sindic, administratorului judiciar interpretare analogicã. De aceea,
al persoanei juridice debitoare, a sau lichidatorului, în condiþiile prevã- jurisprudenþa a respins cererile care
cererii de deschidere a procedurii în zute la art. 35, documentele ºi infor- au invocat ca temeiuri de fapt, de
termen, care depãºeºte cu mai mult maþiile prevãzute la art. 28 alin. (1) lit. exemplu:
de 6 luni termenul prevãzut la art. 27. a)-f) ori împiedicarea acestora, cu rea- z nedepunerea diligenþelor pentru
(2) Constituie infracþiunea de ban- credinþã, de a întocmi documentaþia readucerea unor bunuri în patrimoniul
crutã frauduloasã ºi se sancþioneazã respectivã se pedepseºte cu închisoare debitorului;
cu închisoare de la 6 luni la 5 ani fapta de la un an la 3 ani sau cu amendã. z neînregistrarea în contabilitate a
persoanei care: Raportat la fapta ilicitã, jurispru- datoriilor faþã de buget;
a) falsificã, sustrage sau distruge denþa este aproape unanimã în z management defectuos;
evidenþele debitorului ori ascunde o aprecierea caracterului limitativ al enu-
z continuarea abuzivã a unei
parte din activul averii acestuia; merãrii cuprinse în art. 138 alin. (1),
legiuitorul stabilind în mod expres ºi exploatãri deficitare;
b) înfãþiºeazã datorii inexistente
z neurmãrirea încasãrii propriilor
sau prezintã în registrele debitorului, exclusiv categoriile de fapte ilicite pen-
în alt act sau în situaþia financiarã sume tru care membrii organelor de condu- creanþe;
nedatorate, fiecare dintre aceste fapte cere ale persoanei juridice ºi/sau alte z exercitarea funcþiei de adminis-
fiind sãvârºite în frauda creditorilor; persoane care au contribuit la ajun- trator ºi la altã persoanã juridicã;
c) înstrãineazã, în frauda credito- gerea persoanei juridice în stare de z nedepunerea rapoartelor la admi-
rilor, în caz de insolvenþã a debitorului, insolvenþã pot fi trase la rãspundere. nistraþia finanþelor publice;
o parte din active. Rãspunderea patrimonialã a mem- z neplata creanþelor bugetare. ‰

138 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Ameliorarea eficienþei energetice
a sistemelor de instalaþii
PUNCTE DE VEDERE
prof. univ. dr. ing. Theodor MATEESCU – Universitatea Tehnicã „Gh.Asachi“ Iaºi

Îmbunãtãþirea eficienþei termo-energetice a clãdirilor ºi instalaþiilor aferente deschide un câmp larg de dezba-
teri, în scopul clarificãrii întrebãrilor fireºti: DE CE? CUM? CÂND?
Desigur, la fiecare dintre aceste întrebãri se pot oferi rãspunsuri multiple mai mult sau mai puþin argumentate.
Spre exemplificare, voi încerca sã supun atenþiei variante personale, cu referire directã la aspecte care privesc
instalaþiile pentru construcþii.

DE CE ÎMBUNÃTÃÞIREA necesar pentru reabilitarea sau moder- condensaþie sau în recuperatoare ter-
EFICIENÞEI ENERGETICE nizarea instalaþiilor. mice, folosirea pompelor de cãldurã,
A INSTALAÞIILOR FUNCÞIONALE? Pentru toate aceste fenomene, reducerea pierderilor de energie la
În mod logic, pentru cã, în raport cu existã soluþii care pot fi discutate ºi, transportul agenþilor de lucru prin uti-
cerinþele, rezultatele sunt nesatis- mai ales, aplicate. lizarea unor materiale cu caracteristici
fãcãtoare, iar în raport cu perfor- CUM SE POATE ÎMBUNÃTÃÞI termofizice ºi hidraulice favorabile,
manþele posibile, existã rezerve încã EFICIENÞA ENERGETICÃ folosirea pompelor de cãldurã în sis-
nevalorificate. A INSTALAÞIILOR? temele de condiþionare a aerului.
z Soluþiile tehnice aplicate, uzura Prin folosirea rezervelor nevalori- z Gestiunea monitorizatã a sis-
fizicã ºi moralã a materialelor ºi ficate din punct de vedere tehnic, temelor de instalaþii, care sã per-
echipamentelor utilizate, precum ºi rezerve care se regãsesc în soluþi- mitã reglarea automatã a parametrilor
condiþiile de exploatare reprezintã ile conceptuale, în performanþa funcþionali corespunzãtor exigen-
principalele cauze ale risipei de þelor de confort ºi de eficienþã ener-
energie ºi, în consecinþã, ale unor materialelor ºi echipamentelor uti-
lizate ºi în modul de exploatare a geticã ºi economicã.
randamente globale inferioare în Desigur, lista soluþiilor potenþiale
instalaþiile existente. instalaþiilor.
În majoritatea situaþiilor, consumul z Producerea energiei termice rãmâne deschisã ºi la îndemâna celor
de resurse primare ºi impactul de mediu ºi electrice în cogenerare repre- interesaþi în aplicarea efectivã a mãsurilor
înregistreazã valori inacceptabile, zintã soluþia cea mai economicã, de îmbunãtãþire a eficienþei energetice a
afectând, pe termen lung, condiþiile favorabilã modernizãrii ºi dezvoltãrii clãdirilor ºi instalaþiilor aferente.
dezvoltãrii durabile. sistemelor centralizate de alimentare CÂND APLICÃM MÃSURILE
Aspectul, caracteristic pentru insta- cu cãldurã. DE ÎMBUNÃTÃÞIRE
laþiile de încãlzire, se regãseºte în z Aceastã soluþie susþinutã ºi pro- A EFICIENÞEI ENERGETICE?
mãsurã mai mare sau mai micã ºi la movatã consecvent în þãrile UE este Pentru orice specialist în domeniu,
celelalte categorii de instalaþii func- pe cale de a fi abandonatã în þara îmbunãtãþirea eficienþei energetice ar
þionale – tehnico-sanitare, electrice ºi noastrã, în favoarea sistemelor locale. trebui sã reprezinte un comandament
de ventilare-condiþionare. z Utilizarea surselor regenera- permanent.
Dacã pentru fondul construit înainte de bile – energia solarã în special – în Aplicarea mãsurilor tehnice trebuie
1990, situaþia poate fi explicatã cu argu- sisteme pasive ºi în sisteme active fãcutã în mod obligatoriu din faza de
mente credibile, pentru obiectivele con- pentru conversie termicã sau foto- concepþie a soluþiilor.
struite ulterior, nu pot fi admise justificãri. voltaicã, reprezintã o soluþie alterna- Pe parcursul existenþei construcþiilor,
Piaþa liberã a materialelor ºi echipa- tivã fezabilã ºi eficientã pe teritoriul la orice intervenþie funcþionalã sau
mentelor pentru instalaþii oferã o gamã vari- þãrii noastre, în special pentru con- constructivã se impun ºi analiza
atã de produse ºi echipamente de calitate sumatorii mici ºi mijlocii.
Aplicarea neraþionalã a tehnologiei posibilitãþilor de ameliorare a performan-
ridicatã, capabile sã rãspundã exigenþelor þelor energetice ºi promovarea tuturor
funcþionale ºi energetice ºi totuºi… înainte de 1990 se pare a fi compro-
mis o idee care trebuie reactivatã. mãsurilor capabile sã asigure în termeni
Situaþia este generatã de atitudini: economici sporirea eficienþei globale.
z ignoranþa beneficiarilor, care nu z Dotarea sistemelor de insta-
realizeazã importanþa problemei ºi laþii cu mijloacele necesare pentru În contextul aplicãrii strate-
consecinþele socio-economice; reglare ºi contorizare poate asigura giei naþionale în domeniul eficienþei
z indiferenþa organelor administra- raþionalizarea consumurilor de energie energetice, obiectivele majore pe ter-
tive, care acceptã drept criteriu de ºi reprezintã o soluþie accesibilã. men lung rãmân:
eligibilitate „preþul cel mai mic“, în detri- În aceastã categorie se încadreazã z reducerea intensitãþii energetice;
mentul performanþei; introducerea buclelor de reglaj în sis- z utilizarea raþionalã a resurselor
z incompetenþa „proiectanþilor” care temele de distribuþie, utilizarea pom- energetice primare disponibile;
aplicã soluþii, nu întotdeauna în deplinã pelor cu turaþie variabilã ºi folosirea z promovarea formelor de energie
cunoºtinþã de cauzã; armãturilor termostatate. regenerabilã;
z neglijenþa în acþiunile de elabo- z Valorificarea intensivã a resur- z protecþia mediului.
rare ºi promovare a proiectelor; selor energetice disponibile prin Toate acþiunile întreprinse în dome-
z insuficienþa resurselor pentru recuperarea cãldurii reziduale din niu trebuie sã fie subordonate acestor
susþinerea efortului iniþial de investiþie gazele de ardere în cazane cu cerinþe. ‰

140 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


142 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008
Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008 143
Asigurarea confortului
ºi a eficienþei energetice în clãdiri
ing. Ioan ANDRONACHE
De curând, dupã majorarea preþului gazelor naturale cu 8,42%, domnul ministru Varujan Vozganian a
declarat, la audierile Comisiei de Industrii ºi Servicii din Camera Deputaþilor, cã „ar trebui sã nu lansãm mesaje
de panicã pentru români“.
De acord cã strategia de dezvoltare a þãrii noastre trebuie fundamentatã pe analize raþionale, temeinice, multi-
sectoriale ºi nu pe scenarii de evoluþii catastrofale. Dar nici nu putem trece sub tãcere declinul de resurse de
combustibili fosili ºi implicaþiile tot mai grave – asupra sãnãtãþii planetei noastre – a continuãrii creºterii consumului
acestor combustibili, efectele încãlzirii globale la care suntem martori în ultimii ani neputând fi corect ºi precis
evaluate, în dinamica lor, pe termen mediu ºi scurt, nicidecum în perspectiva viitoarelor decenii (nu secole).

Ce constatãm, în prezent, la nivelul þãrii noastre? consumului de combustibili nu pot fi asigurate decât prin
Dupã ratarea þintei de inflaþie pentru 2007, am început importuri, trebuie sã ne conducã la adoptarea de mãsuri
acest an cu cifre superioare celor de anul trecut, adicã mai ferme pentru economia de energie, pentru creºterea
7,26% (rata anualã) în ianuarie ºi 7,97% în februarie, fapt ponderii energiilor din surse neconvenþionale în balanþa
care face ca, atât Institutul Naþional de Statisticã cât ºi energeticã a þãrii.
Comisia Naþionalã de Prognozã, sã estimeze creºteri supe- Este important de ºtiut cã orice economie de com-
rioare la nivelul acestui an faþã de nivelul anului trecut. bustibili se materializeazã în reduceri ale importurilor, cu
Este important de semnalat cã nivelul ridicat al inflaþiei efecte importante în reducerea presiunilor asupra balanþei
pe luna februarie a fost semnificativ influenþat de creºterea de plãþi externe, în reduceri semnificative ale presiunilor
cu peste 8% a preþului gazelor naturale, creºtere care a inflaþioniste.
anulat, practic, scãderile înregistrate la unele bunuri ali- Avem în vedere economia de combustibili nu ca o absti-
mentare ºi la servicii. nenþã în utilizarea energiei, ci ca o utilizare raþionalã, în
La ce sã ne aºteptãm în continuare? care mãsurile de economie sã fie dublate de utilizarea tot
Distrigaz Sud considerã necesarã o majorare a preþului mai largã a energiilor regenerabile.
gazelor naturale cu valori între 8% ºi 12%, în timp ce E.ON Societatea Celsius 2000 a acþionat permanent pentru
Gaz România solicitã o nouã majorare a preþului gazelor producerea de echipamente termice cu condensare, capa-
naturale cu 12% de la 1 aprilie. Ambele companii, furnizori bile de a asigura efectul termic util cu un consum cât mai
importanþi pe piaþa româneascã, considerã necesarã o redus de gaz natural. Putem aminti cã societatea a fost
majorare cu 25% a actualului preþ al gazelor, ca urmare a printre pionierii introducerii acestei noi generaþii de centrale
creºterii continue a preþului de achiziþie a gazelor din import. termice, generaþie care, în prezent, este pe cale de
De menþionat cã, la nivelul actualelor consumuri, þara noastrã înlocuire totalã a centralelor clasice. Pentru o bunã
utilizeazã circa 40%-50% gaze din import, pentru care înþelegere vom arãta cã centralele termice cu condensare
importatorii plãtesc 375 dolari/mia de metri cubi, acest preþ sunt încadrate în banda A de eficienþã energeticã, în timp
fiind cu 25% mai mare decât preþul cu care Gazprom ce centralele clasice sunt încadrate în benzile C sau D. Iar
livreazã gazele cãtre alte þãri europene. Iar pentru a ilustra aceastã diferenþã de eficienþã se poate materializa în con-
dinamica preþurilor gazelor din import, vom arãta cã în sumuri de gaze naturale de pânã la 30%.
ianuarie 2006 plãteam 285 dolari/mia de metri cubi, iar în De asemenea, cu cât este mai redus consumul de com-
ianuarie 2007 am plãtit 305 dolari/mia de metri cubi. bustibil, este mult diminuatã emisia în atmosferã a gazelor
Se înþelege cã importantele creºteri ale preþurilor gazelor cu efect de serã, în principal oxizi de carbon ºi de azot.
naturale ºi petrolului, în lume ºi pe piaþa româneascã, vor Dacã pe seama tehnologiei cu condensare s-au obþinut
crea presiuni importante asupra nivelului preþurilor de con- reduceri importante ale consumurilor de combustibili, alte
sum, fapt care face tot mai dificilã încadrarea inflaþiei din reduceri se mai pot realiza prin extinderea folosirii pentru
acest an pe o pantã descendentã. În plus, chiar dacã pon- confortul termic al locuinþelor a energiilor neconvenþionale.
derea combustibililor este micã în „coºul de consum”, În acest scop, societatea noastrã participã la un pro-
valoarea totalã va creºte, pentru cã nu ne putem aºtepta la gram de cercetare condus de Universitatea Tehnicã de
diminuãri ale preþurilor resurselor naturale, în condiþiile – mai Construcþii Bucureºti, în cadrul proiectului „Asigurarea con-
apropiate sau mai depãrtate – ale epuizãrii acestor resurse. fortului ºi a eficienþei energetice în clãdiri prin utilizarea
În anii ’70 ai secolului trecut, cu ocazia primului ºoc al surselor regenerabile (CEER)“. Proiectul urmeazã a fi
petrolului, omenirea a înþeles cã “cea mai importantã sursã încheiat în acest an ºi va prezenta soluþii concrete pentru
de energie trebuie sã fie economia de energie”. ªi atunci nu clãdiri de locuit sau cu alte destinaþii, administrative, sociale
se punea decât problema diminuãrii resurselor, nu ºi cea a sau de culturã. Au fost proiectate ºi realizate echipamente
poluãrii grave a mediului înconjurãtor, iar preþul barilului de care folosesc atât centrale termice în condensare, cât ºi
petrol ajunsese la nivelul de 30 dolari. Cât a ajuns astãzi captatoare solare menite a utiliza aceastã energie curatã ºi
ºtie toatã lumea. nepoluantã pe parcursul zilelor din mai mult de jumãtate din
Conjunctura actualã pe piaþa mondialã a energiei ºi an, practic din martie pânã în octombrie. Aceastã energie
condiþiile particulare ale þãrii noastre, în care creºteri ale are ºi marele avantaj cã este disponibilã gratuit.

144 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Dintre soluþiile cuprinse în proiect considerãm utilã ºi
prezentarea unui echipament simplu, necesar acumulãrii
energiei solare pentru scopuri casnice, realizat într-o exe-
cuþie compactã ºi robustã, incluzând un panou solar cu
suprafaþa de 2,5 mp, un boiler emailat de 150 litri, dotat cu
rezistenþã electricã de imersie ºi anod de magneziu, valvã
de sens ºi supapã de siguranþã, dispozitive de fixare pe
acoperiº sau pe terase (foto 1).
Foarte important pentru acest echipament este faptul
cã, prin construcþia sa foarte simplã ºi compactã, poate fi
utilizat în locuri izolate, poate fi conectat relativ uºor la
reþeaua de apã curentã ºi la conducta de apã caldã de
consum. Poate fi amplasat pe sol sau pe un spaþiu plat
disponibil la partea superioarã a clãdirii, având grijã sã nu
fie umbrit de arbori sau de alte clãdiri din vecinãtate. În
plus, datoritã particularitãþilor constructive, poate fi relativ
uºor încastrat în structura acoperiºului, întreaga secþiune
de acumulare fiind, în acest caz, sub acoperiº, adicã în
podul clãdirii.
Utilizând un alcool ca agent de transfer termic, panoul
poate rezista la temperaturi exterioare de pânã la -40 0C.
La aceleaºi temperaturi izolaþia termicã a boilerului ºi a profitabilã dacã gospodãria respectivã este prevãzutã cu un
conductelor s-ar putea sã nu fie total satisfãcãtoare ºi în contor care sã înregistreze separat consumul de noapte, cu
acest caz vor fi necesare mãsuri suplimentare de protecþie, un tarif mai scãzut.
luate de la caz la caz. În acelaºi timp, utilizarea rezistenþei electrice este reco-
Rezultatele mãsurãtorilor sunt prezentate în graficul mandatã pentru ridicarea, în anumite perioade, a tempera-
anexat (fig. 1). Caracteristic este faptul cã, deºi acumula- turii apei acumulate pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor
rea este de 150 litri, iar utilizarea apei s-a fãcut în mod con- periculoase cum ar fi Legionella, sau în perioadele foarte
tinuu, s-a asigurat o temperaturã bunã pânã la un nivel friguroase, pentru a preveni îngheþul.
rezonabil, pentru peste 200 litri. Mãsurãtorile au fost fãcute În general, se considerã cã echipamentele capabile sã
dupã ora 14, practic în miezul zilei, când iluminaþia solarã a
continuat sã fie bunã. Dacã golirea ar fi fost fãcutã cu un aducã energia solarã în casele oamenilor sunt echipa-
debit normal pentru utilizarea într-o gospodãrie, adicã mente costisitoare, a cãror amortizare se poate realiza în
eºalonat pe parcursul zilei, atunci cantitatea de apã perioade foarte mari de timp. Marea greºealã care se face
disponibilã pentru consum ar fi fost mai mare de 200 litri. în calculul duratelor de amortizare este aceea de a com-
Majoritatea mãsurãtorilor au fost fãcute dupã o acumu- para valoarea investiþiei cu costul economiei de com-
lare de ºase ore, de dimineaþã pânã la prânz, situaþie bustibil, cost care este calculat cu preþul unitar actual al
corespunzãtoare gospodãriilor în care, pânã la finele zilei combustibilului. Dacã se ia însã în calcul preþul gazelor
precedente, a fost utilizat întregul stoc de apã caldã. De naturale în dinamica lor continuu crescãtoare, atunci ºi
asemenea, unele mãsurãtori au fost fãcute în situaþia în duratele de amortizare vor fi mult mai scurte.
care, neexistând consum, temperatura apei acumulate a De asemenea, prin Strategia de Dezvoltare Durabilã a
crescut mai mult. Se înþelege cã sunt de fãcut completãri României, trebuie creat un sistem funcþional de stimulare a
ale bazei de date cu funcþionarea sistemului la temperaturi celor care fac investiþii în sisteme moderne de producere a
mai scãzute ale aerului sau ale apei din reþea. energiei, pentru scopuri domestice, cu utilizarea energiilor
Sunt necesare unele mãsuri pentru asigurarea
funcþionãrii echipamentului în condiþii cât mai variate, simi- din surse regenerabile. Mãsuri de acest fel sunt adoptate în
lare celor existente într-o gospodãrie. Astfel, dacã apa majoritatea þãrilor Uniunii Europene ºi nu este de mirare cã,
caldã acumulatã în timpul zilei este consumatã integral în þãri foarte dezvoltate ca Germania, Anglia, Franþa ºi
pânã seara, în lipsa posibilitãþii de acumulare pe timpul Spania, rezultatele sã fie spectaculoase.
nopþii, se impune utilizarea rezistenþei termice de imersie În final, vom semnala Planul Comisiei Europene pentru
de 2 kW. Se înþelege cã utilizarea acestei rezistenþe este combaterea schimbãrilor climatice, cunoscut ºi ca Planul
20/20/20 pânã în 2020. Potrivit acestui plan, prezentat
recent Parlamentului European, se urmãreºte adoptarea
acelor mãsuri care sã conducã la creºterea cu 20% a efi-
cienþei energetice, reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu
efect de serã ºi realizarea unui procent minim de 20% în
utilizarea surselor regenerabile de energie.
Ca stat membru al Uniunii avem datoria sã ne coor-
donãm mãsurile pe plan intern cu cele adoptate de
Comisie, aceste mãsuri reprezentând contribuþii salutare la
diminuarea importurilor de combustibili, la reducerea efor-
tului valutar, la reducerea presiunilor inflaþioniste ºi,
deosebit de important, la combaterea fenomenelor gene-
rate de încãlzirea globalã.
Echipamentele pe care le-am prezentat mai sus vor
putea fi vãzute în standul Celsius 2000 SRL din cadrul
expoziþiei „Exporenew Energy“, în perioada 21-24 aprilie
Fig. 1 în cadrul Romexpo SA. ‰

SC CELSIUS 2000 SRL


ªos. Pipera-Tunari nr. 2, Voluntari, Ilfov, 077190
Tel.: 021 242 02 82 Fax: 021 269 12 90
www.keston.com.ro keston@celsius2000.com

Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008 145


TERMOCLIMA

Sisteme de încãlzire prin radiaþie


SC TERMOCLIMA SRL, unic importator al sistemelor de încãlzire prin radiaþie marca CARLIEUKLIMA,
vã oferã cele mai bune soluþii în domeniul încãlzirii, utilizând produse de cea mai înaltã calitate ºi la stan-
darde europene. Prin calitatea superioarã oferitã de noi, confortul dumneavoastrã este asigurat.

SISTEME DE ÎNCÃLZIRE PRIN RADIAÞIE – CARLIEUKLIMA


Sistemul EUCERK este un sistem radiant cu
funcþionare pe combustibil gazos sau lichid, destinat în
special atât pentru încãlzirea spaþiilor civile mari ºi medii,
cât ºi a spaþiilor comerciale ºi industriale. Este realizat cu
totul special, având rezultate care meritã sã fie cunoscute,
în ceea ce înseamnã siguranþã, uniformitatea temperaturii
ºi reducerea emisiilor în atmosferã. EUCERK este un sis-
tem compus din tuburi aluminizate care sunt poziþionate
pe tavanul încãperilor ce urmeazã a fi încãlzite.
Tuburile sunt încãlzite pânã în jurul unei temperaturi cuprinse între 150 0C ºi 250 0C. Dupã atingerea temperaturii
ele emit raze infraroºii care încãlzesc încãperile fãrã a provoca miºcãri ale aerului. Cãldura necesarã atingerii tem-
peraturii optime a tuburilor radiante este furnizatã de cãtre un arzãtor cu aer insuflant. Schimbul de cãldurã dintre
camera de combustie ºi tuburile radiante este asigurat de o circulaþie constantã a gazelor cu ajutorul unui ventilator
centrifugal.

Sistem convenþional
Costuri de operare 100%

Sistem convenþional
• Arzãtor modulant cu aer insuflat Costuri reduse 40-70%
• Camerã de ardere din oþel inox
• Camerã de circulatie din oþel inox
• Ventilator centrifugal cu palete din oþel inox ºi poziþionate contrar
• Placã electronicã
• Racord evacuare gaze
• Rampã gaz
• Camera de combustie, patentatã, din oþel inox rezistent la tempera-
turi ridicate
• Carcasã externã din oþel aluminizat

FUNCÞIONARE ªI SIGURANÞÃ CERTIFICATÃ


Tuburile radiante EURAD sunt încãlzitoare radiante de o performanþã
ridicatã, realizate prin folosirea celor mai moderne tehnologii care
respectã cele mai stricte reguli privind siguranþa, salvarea de energie ºi
protecþia mediului înconjurãtor. Fiecare componentã a fost astfel fabricatã
pentru obþinerea unor performanþe maxime ºi consumuri minime.
Sistemul radiant EURAD este recomandat pentru încãlzirea în totali-
tate a încãperilor, indiferent dacã acestea sunt mici, medii sau mari.
Construcþia atentã a sistemului face posibilã încãlzirea parþialã a spaþiilor.

146 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Tuburi calorizate aluminizate
Elementele radiante ale sis-
temului EURAD sunt fabricate
din oþel HT aluminizat ºi calorizat
care este, în special, foarte
rezistent la temperaturi ridicate
ºi la coroziune. Tratamentul
superficial la care tuburile sunt Instalare sistem
supuse (calorizare) asigurã o cu înclinare variabilã
emisie de duratã la cel mai înalt Instalare pe tavan
nivel. La modelele MSU ºi MSC, cu module înclinate
cotul la 180 0 este fabricat din
acelaºi material ca ºi tuburile. Instalare pe tavan

Legendã:
1. Arzãtor
2. Evacuare gaze
3. Ventilator de extracþie
4. Tub radiant flanºat din oþel special
5. Reflector de aluminiu/inox – finisat în oglindã
6. Cot
7. Punct de prindere
8. Console de susþinere

Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008 147


Plafon radiant pentru încãlzirea ºi rãcirea spaþiilor
CLIMATUL DIN ÎNCÃPERE
Sistemul de climatizare de la AMF este un plafon
suspendat, realizat de cãtre Knauf AMF din Grafenau –
Germania, utilizând tehnica de sistem „gabo“, pentru
încãlzirea ºi/sau rãcirea oricãrui spaþiu. Asigurã un con-
fort termic sporit ºi înlesneºte obþinerea unei temperaturi
constante într-o încãpere. Deoarece încãlzirea ºi/sau
rãcirea se realizeazã prin schimbul de radiaþii, plafoanele
de climatizare sunt superioare altor sisteme de încãlzire
ºi/sau rãcire.
Un avantaj important al plãcilor din cadrul acestor
plafoane este izolarea termicã integratã în partea din
spate a plãcii. Elementele prefabricate din sistem se evi-
denþiazã datoritã unui montaj simplu ºi prin posibilitatea
accesãrii facile a spaþiului dintre plafonul suspendat ºi
planºeu. Sistemul variabil de þevi constã dintr-un material
sintetic – polibutenã (PB), conf. DIN 4726, termorezis-
tent ºi etanº la oxigen.
FUNCÞIA DE ÎNCÃLZIRE – IARNA
Plãcile din metal sau gips, în diferite combinaþii, oferã Sistemul de climatizare este strãbãtut de apa încãlzitã
posibilitatea multor variante de configuraþie. Astfel, se obþin la o temperaturã de circa 33 0C. Temperatura medie
un confort ºi o ambianþã deosebitã, atât din punct de a plafonului urcã la 28 0C. Sistemul de climatizare
vedere termic (conf. DIN EN ISO 7730), cât ºi estetic. acþioneazã eficient prin radiaþie termicã. Astfel, se
Datoritã accesãrii cu uºurinþã a instalaþiilor de întreþinere formeazã un flux de aer de la plafonul cald cãtre
încãperea mai rece.
din plenum, dar ºi costurilor de exploatare foarte mici, în Acest efect de radiaþie termicã acþioneazã în toate
comparaþie cu instalaþiile de climatizare convenþionale, sis- direcþiile ºi poate fi comparat cu cãldura soarelui sau cu
temul de climatizare AMF se amortizeazã dupã scurt timp. cãldura datã de un far puternic. Efectele date de con-
vecþie, ca în cazul corpurilor de încãlzit de perete (cãl-
dura urcã), pot fi neglijate în acest caz. Rezultatul
înseamnã o încãpere uniform încãlzitã care oferã posi-
bilitatea perceperii unei temperaturi plãcute în fiecare
punct al încãperii.

FUNCÞIA DE RÃCIRE - VARA


În zilele fierbinþi de varã, temperatura din încãpere
urcã repede la un nivel inconfortabil. Plafonul de rãcire Reglaj ºi efect
este strãbãtut de cãtre agentul termic – apa rece (rãcitã Printr-o reglare rapidã a temperaturii suprafeþei
la circa 15 0C) – ºi funcþioneazã ca o suprafaþã de plafonului, în câteva minute, este posibilã încãlzirea
schimb pentru a prelua cãldura excesivã din încãpere. sau rãcirea clãdirilor cu suprafeþe mari, vitrate, sau

148 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


a clãdirilor cu faþade din sticlã. Deoarece, în cazul
sistemului de climatizare AMF, þevile de rãcire se aflã
la o distanþã micã faþã de încãpere, temperatura supra-
feþei plafonului este influenþatã în câteva minute, dupã
cum aratã simularea pe calculator.
Montaj simplu
Datoritã principiului de mufare, existã posibilitatea
unui montaj rapid ºi simplu, iar cerinþele de etanºeitate ale
sistemului la aer ºi la apã sunt îndeplinite. Conductele
de alimentare se fixeazã pe elementele de suspendare
ale construcþiei plafonului prin intermediul unor clipsuri ºi
sunt legate la elementele plafonului prin mufe de fixare
din material plastic, termorezistent.
Construcþia sistemului
z Montaj cu structurã vizibilã
– distanþa minimã de suspendare: 150 mm;
– profile principale ºi secundare, cu lãþimea de 24 mm;
– plãci demontabile.

z Construcþie din profile late, paralele, tip


„Bandraster“
– distanþa minimã de suspendare: 150 mm;
– profile principale cu lãþimea de 100 mm;
– profile secundare ascunse;
– plãci demontabile.
Încãlzirea halelor industriale
SOLUÞII EFICIENTE
SYSTEMA ROMÂNIA propune soluþii tehnice ºi echipamente pentru încãlzirea eficientã a spaþiilor
industriale în condiþiile realizarii unor economii importante de energie (de pânã la 65%).
Încãlzirea încãperilor industriale (ºi, în general, a încãperilor cu volum mare) pune, de regulã, probleme
dificile din cauza diversitãþii tipurilor de clãdiri întâlnite, a varietãþii activitãþilor desfãºurate ºi a necesitãþii
alegerii celui mai economic sistem, atât din punctul de vedere al investiþiei, cât ºi al exploatãrii.
Ameliorarea condiþiilor de lucru este sistematic cãutatã ºi în industrie ca, de altfel, în toate sectoarele
de activitate, necesitatea asigurãrii unui confort termic fiind cerinþa care trebuie sã satisfacã parametrii
necesari în incintele de volum mare ºi, de asemenea, sã contribuie la reabilitarea termicã a construcþiilor,
precum ºi la economisirea energiei termice.
Majoritatea halelor de tip industrial sunt clãdiri cu înãlþimi mari, de peste 5 m, ajungând chiar pânã la 30 m.
Exceptându-le pe cele nou-construite, acestea sunt caracterizate printr-o izolaþie redusã, uneori
inexistentã. Consumul specific de energie termicã al acestor clãdiri se situeazã la niveluri ridicate, care se
repercuteazã asupra preþurilor de producþie ºi conduc, de multe ori, la imposibilitatea plãþii facturilor
sau la întreruperea activitãþii pe timpul sezonului de iarnã.

În acest numãr al revistei, vã de a genera cãldura obþinutã de la Tuburi radiante modulare INFRA
aducem în atenþie gama de sisteme arzãtor ºi de a realiza, prin inter- Sistemul de încãlzire prin radiaþie
moderne de încãlzire prin radiaþie, mediul unui ventilator, circuitul INFRA este cea mai adecvatã
care înseamnã, pe lângã eficienþã, ºi continuu al fluidului caloportor. soluþie de încãlzire zonalã. Echipa-
economii energetice importante, Circuitul se realizeazã în interiorul mentele pot fi utilizate în spaþii cu
între 30% ºi 65%, în funcþie de tipul unei tubulaturi radiante etanºe,
înãlþimi cuprinse între 5 ºi 20 de metri ºi
halei, gradul de izolare, procesul aflatã în depresiune în raport cu
chiar mai mult în condiþii speciale.
tehnologic desfãºurat etc. mediul încãlzit. Temperatura supra-
feþei exterioare a tubulaturii radiante Concentreazã fluxul de cãldurã în
Sistemele de încãlzire prin radi-
este variabilã ºi, dupã cerinþe, se zona de lucru ºi, în acelaºi timp, limi-
aþie pot fi utilizate pentru: hale indus-
triale, depozite, service-uri auto, sãli poate situa în intervalul 120 0C – 290 0C. teazã ºi stratificarea aerului între
Marele avantaj al unui asemenea pardosealã ºi planºeu.
de sport, spaþii cu înãlþimi mari,
sistem de încãlzire este acela cã se
show-room-uri, pavilioane expozi-
recirculã în proporþie de 80%
þionale, sere de flori ºi legume,
gazele rezultate în urma proce-
crescãtorii de animale, cuptoare cu
sului de ardere.
temperaturã strict controlatã etc.
Tubulaturã radiantã OHA
Sistemul de încãlzire prin radiaþie
OHA este o soluþie excelentã pentru
încãlzirea spaþiilor industriale ºi, în
general, a spaþiilor cu înãlþimi medii Datoritã faptului cã încãlzirea se
ºi mari. Flexibilitatea sistemului con- face prin radiaþie, nu se produc
stã în adaptarea tubulaturii radiante la
miºcãri de aer ºi pulberi de praf; se
orice exigenþe privind traseul acesteia
obþine, astfel, un ambient mai curat,
în interiorul clãdirilor încãlzite. În Deoarece grupul de combustie
fãrã curenþi de aer.
funcþie de necesarul de cãldurã ºi este amplasat în exteriorul con-
înãlþimea clãdirii, tubulatura radiantã strucþiei, sistemul poate fi utilizat ºi INFRA este un sistem foarte eco-
poate avea o configuraþie monotubu- în situaþia în care nu existã nomic, care încãlzeºte rapid supra-
larã sau bitubularã. suprafaþã vitratã corespunzã- feþele aflate sub conul de radiaþie,
Grupul de combustie care se toare, conform normativelor în suprafeþe ce devin la rândul lor emi-
plaseazã în exteriorul clãdirii are rolul vigoare. tori de cãldurã.

150 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Randamentele de combustie sunt
mari: peste 95%.
Toate acestea, coroborate cu un
regim de funcþionare termostatat,
conduc la economii de energie de
30%–65% faþã de sistemele clasice.
Cu tuburile radiante INFRA se
Cuptoare industriale INFRA BAF
pot obþine zone de temperaturi final, unic pentru toate modulele
Tuburile radiante INFRA pot avea
diferite în aceeaºi incintã. instalate. Acest sistem poate fi
diverse utilizãrii, astfel încât sã poatã
Circuitul gazelor de ardere este desfãºurat pe lungimi de 12, 18, 24 fi aplicate pentru:
în depresiune în raport cu mediul metri lungime; z uscarea diverselor materiale:
z INFRA BAF USV: module radi-
ambiant, iar camera de ardere piese metalice, plastice, produse
ante în formã de „U“, racordate la un agricole, forme ºi miezuri de turnãto-
etanºã, ceea ce conferã o siguranþã
canal colectiv pentru gazele de
deosebitã în exploatare. rie, marmurã;
ardere, cu exhaustor final, unic pen-
Module radiante INFRA BAF z încãlzirea diverselor tipuri de
tru toate modulele instalate;
Reprezintã o soluþie perfectã lichide cu schimbãtoare de cãldurã
z INFRA BAF MC: module
pentru încãlzirea serelor ºi a fer- imersate, nisipul pentru turnãtorii ºi
etanºe cu lungimi diferite ºi numãr
melor de animale. alte substanþe granulate, diverse
variabil de arzãtoare BAF 28/45 kW;
Existã mai multe variante sub care în funcþie de aplicaþie acestea sunt materiale în vederea vopsirii etc.
se pot realiza acestea, ºi anume: destinate serelor ºi fermelor zooteh- SYSTEMA ROMÂNIA vã stã la
z INFRA BAF MSV: module radi- nice, cu înãlþimi reduse. Modulele au dispoziþie cu orice informaþie din
ante legate la un canal colectiv pentru un sistem de liftare special gândit domeniu, consultanþã, studii de
gaze de ardere cu exhaustor pentru aceste aplicaþii. fezabilitate. ‰
LebensWert Bauen

Coºuri de fum
pentru clãdiri etajate
drd. ing. Laszlo SCHRECK

Evoluþia sistemelor de încãlzire în direcþia optimizãrii consumului de combustibili a avut drept


consecinþã ridicarea gradului de confort termic în construcþii, concomitent cu reducerea cheltuielilor
efectuate în acest scop. În cazul clãdirilor etajate pentru locuinþe sau cu alte destinaþii, existã mai multe
posibilitãþi în ceea ce priveºte soluþia de încãlzire ºi preparare a apei calde menajere. Din mai multe
considerente, investitorii sau proiectanþii de specialitate adoptã, frecvent, soluþia centralelor termice de
apartament cu tiraj forþat, denumite „turbo“ în limbaj popular.
Coºul de fum este o componentã importantã a unei instalaþii de încãlzire, având rolul de a evacua,
deasupra nivelului acoperiºurilor, fumul ºi gazele de ardere, care, prin conþinutul lor de substanþe nocive,
reprezintã un pericol pentru sãnãtatea oamenilor ºi mediul înconjurãtor. Pe plan european, preocupãrile
legate de evacuarea gazelor arse provenite din diferite tipuri de surse de cãldurã constau în creºterea
exigenþei privind siguranþa în exploatare, prin îndeplinirea cerinþelor de rezistenþã la foc, agresivitate
chimicã, umiditate ºi etanºeitate. Stau dovadã în acest sens cele peste 20 de standarde europene de
specialitate din domeniu, adoptate pânã în prezent ºi în România.

Fiind în pas cu evoluþia tehnicii de încãlzire, firma aer de ardere, ºi funcþioneazã dupã principiul schimbã-
Schiedel, cu o experienþã de peste 60 de ani în dome- torului de cãldurã în contracurent. Aerul necesar com-
niul coºurilor de fum, ºi-a adaptat continuu paleta de bustiei se preîncãlzeºte odatã cu parcurgerea de sus în
produse la cerinþele pieþei. Astfel, a fost conceput ºi jos a distanþei de la nivelul admisiei din placa de
realizat, pentru a soluþiona problema colectãrii ºi eva- acoperire pânã la consumator, îmbunãtãþindu-se astfel
cuãrii gazelor de ardere în cazul blocurilor de locuinþe, randamentul surselor de cãldurã cu 3 pânã la 7%.
un sistem de coº de fum colector, denumit Quadro. Schiedel Quadro este un sistem de coº de fum în
Ca urmare a soluþiei constructive adoptate, acest tip de douã straturi, realizat din elemente prefabricate cu pre-
coº cu aspiraþie perife- cizie dimensionalã ridicatã. În componenþa sistemului
ricã de aer permite intrã tubulatura de ºamotã de înaltã calitate – canalul
racordarea mai multor propriu-zis de fum, cu diametrele cuprinse între 14 ºi
centrale termice cu tiraj 30 cm – caracterizatã prin rezistenþã la temperaturi ridi-
forþat, situate la acelaºi cate ºi ºocuri termice, rezistenþã la coroziune chimicã,
nivel sau la etaje diferite, etanºeitate la gazele arse ºi la difuzia vaporilor de apã.
asigurând ºi alimentarea
Mantaua prefabricatã, turnatã din beton uºor, include un
cu aer de combustie din
gol central de formã rectangularã, în care se introduc
exterior. Sistemul de
tuburile, centrarea acestora realizându-se cu ajutorul unor
evacuare dispune de
inele distanþier. Interspaþiul dintre cele douã componente
douã canale coaxiale
de bazã formeazã canalul de admisie a aerului de com-
distincte, de fum ºi de
bustie. Accesoriile sistemului sunt de importanþã majorã
pentru funcþionarea ireproºabilã a acestui tip de coº de
fum. Folosind piesa specialã de racordare, se asigurã
separarea completã, etanºã la nivelul racordãrii la cen-
trala termicã a celor douã canale funcþionale, cel de
evacuare a gazelor de ardere ºi cel de admisie a
aerului de combustie. Capul de coº estetic, prevãzut cu
prizã de aer, preîntâmpinã influenþarea reciprocã a pro-
Schiedel Quadro cesului de evacuare a reziduurilor de ardere cu cel al
Cap de coº Schiedel Quadro (soluþie constructivã) admisiei de aer.

152 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Din punct de vedere conceptual ºi sub aspectul mate-
rialelor utilizate, sistemul de coº de fum descris repre-
zintã un nivel ridicat de performanþã, oferind multiple
avantaje:
z siguranþa locatarilor, a utilizatorilor clãdirilor etajate,
prin evacuarea gazelor de ardere nocive deasupra nive-
lului acoperiºurilor construcþiilor;
z creºterea randamentului centralelor termice prin
preîncãlzirea aerului necesar arderilor;
z soluþie tehnicã compactã, cu posibilitatea racordãrii
mai multor cazane „turbo“ la un singur coº (ex.: dimensiu-
nile exterioare ale coºului la care se pot racorda 10 cen-
trale termice sunt de numai 55 x 55 cm);
z preþ de cost scãzut/beneficiar pentru evacuarea
gazelor arse, prin împãrþirea cheltuielilor la mai mulþi
utilizatori;
z asigurarea unui aspect arhitectural al clãdirilor la
nivelul cerinþelor actuale;
z adaptabilitatea soluþiei de evacuare atât în cazul
clãdirilor existente, cât ºi în cazul construcþiilor etajate noi,
prin posibilitatea amplasãrii coºului în interiorul sau la
exteriorul acestora;
z timp de execuþie (montaj) redus, datoritã ele-
mentelor componente prefabricate modulate;
z durabilitate ridicatã, fãrã reparaþii sau intervenþii ulte-
rioare costisitoare, firma Schiedel acordând o garanþie de
30 de ani pentru materiale.
Prin prevederea unor insta-
laþii de încãlzire, compuse din
centrale termice de aparta-
ment cu tiraj forþat ºi coºuri de
fum Schiedel Quadro, factorii
de decizie vor oferi beneficia-
rilor construcþiilor etajate o
soluþie completã, performantã
SCHIEDEL – SISTEME DE COªURI SRL
de încãlzire, vor contribui la 507020 – Str. Fabricii FN, Bod Colonie, jud. Braºov
tel./fax: 0268-283.561
siguranþa utilizatorilor ºi la e-mail: technik@schiedel.ro
web: www.schiedel.ro
Clãdire prevãzutã cu coº interior realizarea unor faþade estetice
tip Schiedel Quadro Lista distribuitorilor autorizaþi Schiedel
de clãdiri. ‰
Bucureºti Fedo SRL 021 – 314.80.22
Miv SRL 021 – 242.82.77
Tavicom SRL 021 – 318.74.30
Alba Iulia Vimed SRL 0258 – 817.988
Arad Bodimar SRL 0257 – 270.078
Bacãu Dedeman SRL 0234 – 513.330
Estbau SRL 0334 – 401.938
Bistriþa Stilex Prima SRL 0263 – 231.453
Botoºani Totex SRL 0231 – 533.777
Braºov Analit SRL 0268 – 335.771
Buºteni Dystom SRL 0244 – 321.772
Buzãu Constam SRL 0238 – 722.230
Cluj-Napoca Credo Group SRL 0264 – 598.963
DVI Construct SRL 0723 – 612.087
Constanþa Narcom SRL 0241 – 691.092
Refrom Nav 0241 – 510.231
Craiova Sarcon SRL 0251 – 434.341
Focºani Hard Industry SRL 0237 – 230.440
Iaºi Status SRL 0232 – 210.843
Miercurea Ciuc Sazy Trans SRL 0266 – 311.057
Oradea GSV Exim SRL 0259 – 410.885
Piteºti Alvvimar SRL 0248 – 286.947
Ploieºti Concret C-þii SRL 0244 – 515.867
Râmnicu Vâlcea Proterm SRL 0250 – 714.638
Satu Mare Armand SRL 0261 – 758.211
Sibiu Unimat SRL 0269 – 560.216
Ambient SRL 0269 – 229.630
Sinaia Intermont SRL 0244 – 313.700
Slatina Confort 2000 SRL 0249 – 411.564
Suceava Dedeman SRL 0230 – 206.341
Lider SRL 0230 – 526.534
Târgoviºte Dedeman Târgoviºte 0345 – 401.050
Evacuare gaze arse prin peretele exterior Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265 – 261.941
Timiºoara Egeria Sistem SRL 0256 – 286.004
Tulcea Total Ambiant SRL 0240 – 534.754
ªeminee pentru toate… gusturile
Dacã ar fi sã-i creionãm o istorie ºi o evoluþie în timp, cãminul, am
zice, a fost dintotdeauna locul în jurul cãruia oamenii se adunau sã
mãnânce, sã se odihneascã, sã se adãposteascã de frigul de afarã, sau
a fost locul de tihnã ºi reculegere. El era folosit ca loc de pregãtit
bucatele, dar ºi ca mijloc de încãlzire, de cele mai multe ori, a unicei
încãperi care forma locuinþa familiei. Cu timpul, acest cãmin a
evoluat, funcþia de element de bazã al bucãtãriei fiind separatã de cea
de sistem de încãlzire, fiecare dezvoltându-se separat ºi, evident, luând
forme tot mai perfecþionate.

Noþiunea de ºemineu a fost prelu- de dezvoltare continuã a produselor


atã de la constructorii francezi, cei sale, sã-ºi pãstreze poziþia de promo-
care au ºtiut sã confere acestuia nu tor în domeniu. Cu o gamã foarte largã
numai calitãþi superioare ca sursã de produse, adresându-se atât celor
de cãldurã, dar ºi valenþe artistice bogaþi dar ºi celorlalþi, a rãmas con-
deosebite. Utilizând materiale ca piatra, secventã ideii cã ºemineul constituie o
marmura sau granitul, dar mai ales adevãratã sursã de cãldurã ieftinã, dar
ceramica modelatã manual, arhitecþii ºi un obiect casnic cu reale valenþe
secolelor XVII-XIX au ºtiut sã creeze decorative.
adevãrate opere de artã din acele sim- Din pãcate, în mare parte din
ple obiecte de încãlzit care pot fi cauza revoluþiei tehnice ºi tehnologice
vãzute ºi azi în multe din castelele pe care o înregistreazã în ultimii ani z ºemineul cu foc deschis nu pro-
medievale din Franþa, dar ºi în cele din echipamentele de încãlzire centralã, duce cãldurã decât în imediata
Anglia sau Germania. Preluând în funcþia de echipament de încãlzire a
mare parte formele, dar ºi principiile apropiere a focului, în timp ce cel cu
ºemineului a fost estompatã, pãstrân- foc închis constituie o adevãratã sursã
de funcþionare ale vechilor construcþii, du-se numai rolul sãu decorativ, fapt
realizatorii de azi ai ºemineelor, mulþi total greºit. Chiar dispunând de o de cãldurã cu eficienþã deosebitã;
dintre aceºtia având în spate o tradiþie instalaþie ultraperformantã de încãlzire z ºemineul cu foc închis înlãturã
de peste 150 ani, au reuºit sã dezvolte centralã, în afara funcþiei decorative, total riscul de incendiu, procesul de
adevãrate echipamente de încãlzit ºemineul poate constitui o alternativã ardere având loc într-o incintã complet
moderne, cu randamente termice care de nãdejde atunci când alimentarea cu închisã;
depãºesc 70%, înglobate în construcþii gaze sau electricitate vã lasã în panã. z separarea totalã a celor douã cir-
cu arhitecturi deosebite, care consti- Experienþa noastrã în domeniu ne-a cuite, al aerului de combustie ºi cel al
tuie de cele mai multe ori centrul de dovedit cã aceastã alternativã nu tre-
atracþie al unei case. aerului ca agent schimbãtor de cãl-
buie deloc neglijatã. durã, eliminã complet posibilitatea de
Firma francezã Deville, unul dintre O condiþie esenþialã pentru ca un
cei mai vechi constructori europeni de emanaþie a monoxidului de carbon în
ºemineu sã fie funcþional o constituie mediul ambiant, cu consecinþele nefaste
ºeminee, ale cãrei începuturi dateazã secþiunea utilã a coºului de fum.
în 1848, a reuºit, printr-un efort susþinut Întrucât fumul se deplaseazã în interi- ale acestuia.
orul coºului „în fuior“, descriind o
miºcare circularã combinatã cu o
deplasare în sus, este recomandabil
ca secþiunea coºului sã aibã formã
circularã. Diametrul coºului trebuie sã
fie de cel puþin 300 mm pentru un
ºemineu cu foc deschis ºi 180 mm
pentru un ºemineu cu foc închis. În
cazul în care secþiunea este rectangu-
larã dimensiunile se majoreazã cu cca
20%. Înãlþimea coºului trebuie sã fie
de minimum 5 m, acesta trebuind sã
depãºeascã cu cel puþin 50 cm punc-
tul cel mai înalt al acoperiºului.
Deºi noi construim ºi comercial-
izãm atât ºeminee cu foc deschis cât
ºi cu foc închis, recomandãm susþinut
ºemineele cu foc închis din motive
lesne de înþeles:
z ºemineul cu foc deschis reclamã un
coº de fum mult superior dimensional;

154 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


Trebuie precizat cã, în cazul unui insert/foaier, dimensionat în funcþie de
ºemineu cu foc închis, arderea are loc volumul de încãlzit. În general, gama
în mod controlat, incinta fiind etanºã. de inserturi se situeazã între 9 ºi 15 kW,
Alura arderii este datã de utilizator, ceea ce înseamnã un volum încãlzit
prin deschiderea sau închiderea fantei de 300 pânã la 800 mc. Evident, alegerea
de admisie a aerului necesar com- sa este condiþionatã ºi de forma ºi
bustiei, asigurând astfel un randament modul de finisare ºi decorare a acestuia.
termic de peste 70%. Firma noastrã oferã o largã varietate
Utilizând lemne uscate de esenþã de inserturi, de la cele mai simple, cu o
tare, sub formã de buºteni de pânã la singurã faþã cu geam termorezistent
20 cm diametru, cu lungime de 60 cm, de formã planã, la cele cu douã sau
trei feþe plane, cu feþe semirotunde,
se poate asigura o ardere continuã de semihexagonale, cu simplã sau dublã
peste 10 ore. deschidere.
Realizarea unui ºemineu cu foc În general, aspectul ºemineului
închis se face pornind de la un este dat de modul de „îmbrãcare“ a
insertului ºi de materialele utilizate.În
funcþie de stilul de construcþie ºi deco-
rare a încãperii în care este amplasat,
ºemineul poate fi realizat într-un stil
rustic, clasic sau modernist, utilizând
materiale adecvate ca piatra, lemnul,
marmura sau granitul. dispoziþie cataloage prezentând sute
Începându-ºi activitatea în acest de modele, care pot fi executate ca
domeniu în anul 1993, Aerotrade Inter- atare, sau pot fi dezvoltate ºi adaptate
national, împreunã cu arhitecþi cu condiþiilor specifice locului, sau pot
renume, a creat ºi dezvoltat un gust al apela la propriii arhitecþi.
ºemineelor, construind peste o mie de
bucãþi, atât în Bucureºti cât ºi în Stocul permanent de care dispu-
întreaga þarã.Calitatea superioarã a nem ne permite ca orice comandã sã
furniturii externe, dar ºi atenþia deosebitã poatã fi onoratã cu promptitudine, în
cu care tratãm fiecare lucrare în parte cele mai bune condiþii, urmãrind
au fãcut ca cei mai eficienþi promotori deplina satisfacþie a beneficiarilor.
ai produselor noastre sã fie chiar Livrarea ºi executarea ºemineelor
clienþii noºtri, care ne recomandã cãl- noastre dureazã în medie 4-5 zile,
duros în cercul lor de relaþii. indiferent de locul de amplasare,
Pentru a face cea mai bunã alegere, garanþia acordatã fiind de 5 ani de la
adecvatã propriei locuinþe, clienþii au la predarea lucrãrii. ‰
Tehnologii moderne
ZINCAREA ELECTROCHIMICÃ ÎN PROCES CONTINUU

ing. George TUÞÃ – TIAB SA


Supravieþuirea ºi succesul pe o piaþã concurenþialã, cum este cea a construcþiilor, impun o continuã
înnoire tehnicã. În trecut, accesul la tehnologie era foarte dificil; astãzi însã, fãrã o modernizare perma-
nentã, nu se poate ajunge la performanþã. Blocajul financiar, fiscalitatea excesivã, inflaþia, factori care au
frânat procesul investiþional din þara noastrã, nu au împiedicat TIAB-ul sã se numere în continuare printre
societãþile cu preocupãri marcante în direcþia diversificãrii ºi îmbunãtãþirii serviciilor oferite clienþilor sãi.

De evidenþiat, în acest sens, o cu o tehnologie depãºitã, mare con- Avantajele acestui sistem de zin-
noutate – linia de zincare termicã sumatoare de energie electricã ºi soluþii care sunt:
în proces discontinuu, aflatã în chimice poluante. De asemenea, ºi z absenþa complexanþilor organici,
funcþiune la sucursala din localitatea performanþele tehnico-economice, ceea ce faciliteazã tratamentul
Popeºti-Leordeni. Aceastã linie ºi-a de calitate ºi productivitate realizate apelor reziduale ºi permite elimi-
dovedit performanþele din punctul pe aceastã linie erau cu mult în urma narea uºoarã a impuritãþilor metalice
de vedere al calitãþii ºi capacitãþii din baie;
cerinþelor actuale. z randament de curent (randa-
de fabricaþie, al respectãrii normelor În consecinþã, s-a asimilat o linie
de mediu. ment catodic) ridicat, superior, la peste
de zincare electrochimicã modernã, 90%, ceea ce permite creºterea
Beneficiind de o bunã experienþã performantã, competitivã, în concor- productivitãþii fizice realizate pe
ºi reputaþie în ceea ce priveºte danþã cu cerinþele calitative impuse aceastã linie ºi diminuarea riscului
metoda de protejare a suprafeþelor prin sistemul AQ. Firma MANZ – de fragilizare de hidrogen pentru
metalice împotriva coroziunii, TIAB Germania este principalul furnizor de anumite oþeluri dure sau tratate;
s-a vãzut angrenatã, de-a lungul materiale chimice de zincare ºi de z luciul depunerilor ºi penetraþia
anilor, într-o competiþie tot mai utilitãþi pentru aceastã linie. luciului superioare celor obþinute în
strânsã cu ceilalþi prestatori de Noua linie de zincare elec- orice alt tip de baie de zincare;
asemenea servicii. z obþinerea depunerilor de zinc
trochimicã a fost proiectatã ºi reali-
Noile cerinþe de protecþie anti- nivelate;
corosivã, în concordanþã cu stan- zatã integral în cadrul TIAB, în z posibilitatea de a zinca direct
dardele europene în domeniu, au impus concepþie modernã, care rãspunde fonta;
societãþii noastre ca la lucrãrile de cerinþelor ºi normelor internaþionale z stabilitatea excepþionalã a elec-
construcþii-montaj în care a fost ISO ºi ASTM ºi permite alinierea la troliþilor ºi aditivilor;
angrenatã – lucrãri precum: Aeroportul cerinþele de mediu din perspectiva z depuneri de zinc uniforme, duc-
Henri Coandã, Terminalul Contai- aplicãrii normelor CE. tile ºi cu puþine sau fãrã tensiuni interne;
nere Agigea, modernizarea liniilor de Având în vedere cã industria z obþinerea depunerilor de zinc
tramvai Bucureºti, lucrãrile de reabi- româneascã se îndreaptã în mod ire- cu aspect similar pieselor nichelate
litare a drumurilor etc. – sã utilizeze versibil cãtre utilizarea de produse ºi cromate.
acest procedeu. mai puþin toxice, nealergice ºi care
Efortul de retehnologizare în afecteazã mai puþin sau deloc sãnã-
TIAB a fost continuu, un exemplu tatea operatorilor, TIAB a adoptat,
fiind ºi darea în folosinþã a liniei de pentru noua linie de zincare elec-
zincare electrochimicã în proces trochimicã, sistemul de zincare
continuu, în cadrul sucursalei Prefin slab acidã cu clorurã de potasiu
din localitatea Popeºti-Leordeni. (pH = 5 – 5,8), care rãspunde exigen-
Linia de zincare electrochimicã þelor unei exploatãri industriale de
care exista în TIAB era o linie veche înaltã calitate.

156 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


z utilizarea spãlãrilor duble în alinierea la cerinþele de mediu con-
cascadã; form normelor CE.
z utilizarea pasivãrii fãrã ioni de TIAB a obþinut în 1999 certifi-
crom hexavalent foarte toxici ºi polu- carea Sistemului Calitãþii conform
anþi ai mediului. ISO 9001 – 1994, iar în 2003, recer-
Materialele furnizate de firma
MANZ GALVANO TEC reduc: polu- tificarea de cãtre SRAC a Sistemului
area ºi nocivitatea, consumul de acid de Management al Calitãþii conform
la decapare, absorbþia de hidrogen, Standardului ISO 9001 – 2000.
care este principala cauzã a fragi- Recertificarea obþinutã în anul 2003
lizãrii oþelurilor dure sau tratate ne-a obligat ca, pe lângã înlãturarea
(cementate, nitrurate etc.). problemelor de mediu, sã solicitãm
Acoperirile obþinute au o grosime,
Introducerea în fabricaþie a noii în scurt timp o certificare a Siste-
în general, pânã la 25 – 30 μm, au o
mare putere de protecþie ºi conferã tehnologii de zincare slab acidã cu mului de Management Integrat (SMI).
aspect decorativ. clorurã de potasiu permite TIAB sã Utilizând o tehnologie modernã
Noua linie de zincare electrochi- obþinã o calitate deosebitã pentru
depunerea de zinc, preþuri reduse, de zincare electrochimicã, în sistem
micã permite pregãtirea suprafeþelor de asigurare a calitãþii, TIAB poate
atât pentru operaþia de zincare, cât ºi productivitate, competitivitate.
Principalele caracteristici ale liniei satisface cele mai pretenþioase
pentru tratamentele suplimentare de
pasivare a zincului în vederea creº- de zincare sunt: cerinþe ale clienþilor.
terii protecþiei anticorosive a zincului. z capacitatea de producþie: Suntem deschiºi oricãrei cola-
Linia de zincare cuprinde bãi care 135.000 dm2/lunã; borãri, atât pe linia zincãrii termice,
pot realiza urmãtoarele operaþii: degre- z lungimea maximã a reperelor: cât ºi a zincãrii electrochimice ºi vã
sare chimicã, decapare chimicã cu 2.000 mm; stãm la dispoziþie, pentru cã obiec-
activatori ºi inhibitori, degresare elec- z grosimea stratului de zinc: 5 –
tivul nostru principal este satisfa-
trochimicã anodicã, activare chimicã, 40 μm;
z gama de produse ce se pre-
cerea clienþilor. ‰
zincare electrochimicã, albire-neutra-
lizare, pasivare ºi spãlãrile în apã teazã zincãrii: organe ºi elemente de Ne puteþi gãsi în Popeºti-Leordeni,
curgãtoare, aferente acestor operaþii asamblare, structuri metalice cu str.Taberei nr.5, Jud.Ilfov.
de bazã. dimensiuni de gabarit maxime: 2000 mm Tel.: 021/492.02.28
Elementele de noutate în fluxul x 400 mm x 600 mm; Fax: 021/492.02.30
tehnologic de zincare sunt: Linia de tratare a apelor uzate, E-mail: prefin@zappmobile.ro
z utilizarea agenþilor tensioactivi ºi complet automatizatã, construitã în Persoanã de contact:
a inhibitorilor pentru decaparea chimicã; colaborare cu firma KAST, permit ing. ºef Iosif Pãºu
Sistem de canalizare menajerã
prin vacuumare
ing. Alexandru PÉTER, S.C. Aquapol România S.A. Oradea

În nenumãrate þãri ale lumii, printre care Japonia, Marea Britanie, Venezuela, Emiratele Arabe Unite,
Australia, Hong Kong, Polonia, Ungaria, S.U.A, funcþioneazã sistemul de canalizare prin vacuumare denumit
Iseki Vacuum System.
Prima invenþie referitoare la acest sistem a fost înregistratã în anul 1860 în Olanda (Charles Giermieur).
Tot aici, în 1863 s-a construit ºi prima reþea din tuburi de azbociment, cu supape mecanice ºi pompe de vid
acþionate de maºini cu aburi.
Sistemele moderne de azi sunt construite din conducte elastice de polietilenã, îmbinate prin fitinguri cu
electrofuziune, cu staþie de pompe de vid computerizatã, unde cele mai moderne pompe produc vidul
necesar, iar supapele de vacuum funcþioneazã pneumatic.

PRINCIPIUL DE FUNCÞIONARE apa uzatã în canalul colector ºi circa 2 m adâncime, cu planºeu


AL SISTEMULUI KPE, care are o presiune abso- intermediar. Partea inferioarã este
Reþeaua de conductã KPE, lutã interioarã de 0,3–0,5 bar (vid un jomp de formã conicã în care se
sudatã ºi perfect etanºã, este sub 0,5–0,7 bar). Diferenþa de presiune pot acumula 40 l de apã menajerã. În
presiune negativã generatã de staþia prezentã în canalul colector jompe coboarã conducta de aspiraþie
de vid. transportã amestecul de bule de aer (KPE, Dn 90 mm) a supapei de vac-
Clãdirile emiþãtoare de apã ºi lichid cu o vitezã de circa 20 km/h uum pânã la 5 cm de fund ºi tubul
menajerã (în general 4) sunt racor- la rezervorul din staþia de vid. Din sensor (fig. 2). Aºezarea excentricã
date la un cãmin de colectare prin cãminul colector aspirã canti- a conductei asigurã în procesul de
conducte de branºamente montate tatea de 40 l de apã uzatã în circa aspiraþie amestecarea cu vârtej a
la adâncimi mici cu funcþionare 3–5 secunde, apoi mai aspirã aproxi- apei uzate.
gravitaþionalã (fig. 1). mativ încã 200–300 litri de aer. La partea inferioarã a cãminului,
În cãminul de colectare este Deplasarea „dopului“ de apã uzatã sunt racordate conductele de
montatã supapa de vacuum Iseki, este similarã cu miºcarea pistonului branºament ale clãdirilor, trasee mai
care, la ridicarea nivelului apei în transporturile pneumatice. lungi sau mai scurte în funcþie de
uzate, se deschide automat. În acest CONSTRUCÞIA amplasamente.
moment, presiunea atmosfericã de CÃMINULUI COLECTOR În partea superioarã a cãminului
1 bar, existentã în condiþii normale în Cãminul colector, element de colector, este montatã supapa
cãmin, împinge cu vitezã mare beton prefabricat, are diametrul 1 m de vacuum automatã Iseki (fig. 3),
fixatã prin intermediul a 2 coliere
rapide. De la supapã, conducta KPE
Dn 90 se racordeazã la canalul
colector principal printr-o ramificaþie
„Y“. Cãminul se aflã sub presiune
atmosfericã normalã, vacuumul nu
pãtrunde în locuinþe, deoarece pe
traseul conductelor de branºament
gravitaþionale sunt cãmine de vizitare.
Supapele de vacuum Iseki au
patru cicluri de funcþionare care se
repetã continuu: cãmin gol, etapã de
umplere, deschidere supapã, eva-
cuare apã menajerã.
În etapa de umplere, în tubul sen-
zor se comprimã aerul, iar când
volumul acumulat ajunge la 40 l se
deschide supapa. Datoritã vidului
existent pe canalul colector, „pleacã“
Fig. 1: Sistem tipic de canalizare menajerã prin vacuumare dopul de apã uzatã de 40 l în circa
continuare în pagina 160 ®

158 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


¬ urmare din pagina 158
3–5 secunde. Supapa mai rãmâne puncte avem în plan vertical o datoritã „filosofiei de repornire“ pro-
deschisã 3– 5 secunde pentru a ascensiune la 450. Înãlþimea unei gramatã în calculatorul panoului de
introduce în reþea circa 200–300 l de astfel de trepte – în condiþii normale comandã, se soluþioneazã automat.
aer la presiune atmosfericã. – este de 30 cm. Funcþionarea sistemului, de la prima
Acest dop de aer împinge înainte Marele avantaj al canalului colec- pornire pânã la zi, prin intermediul
dopul de apã menajerã spre staþia tor este acela cã poate ocoli orice datelor stocate în PC ºi înregistrate
de vacuum. Deci, dacã de la emisari obstacol subteran atât în plan ori- paralel pe diagrame de vacuum, se
(2–6 clãdiri) se acumuleazã în 20 de zontal, cât ºi în plan vertical, fãrã sã poate analiza oricând. Aria constru-
secunde 40 l de apã uzatã, atunci afecteze costurile de investiþie. itã a staþiei de vid este 40–60m2,
ciclul se repetã la 30 de secunde. Nu este nevoie de cãmine de construcþia poate fi complet subte-
Astfel, într-un minut se pot evacua rupere de pantã ca la sistemul de ranã sau cu regim S+P.
80 litri, iar într-o orã 4.800 litri de apã canalizare tradiþional. Totodatã, în sis- Staþia de vid poate fi proiectatã
menajerã. temul de canalizare prin vacuumare cu alimentare electricã dublã, eventual
REÞEAUA DE CONDUCTE nu este nevoie nici de cãmine de vizi- ºi cu un agregat diesel de rezervã.
Reþelele de conducte din KPE-P6 tare sau de schimbare de direcþie. În cazul întreruperii curentului elec-
(presiune 6 bar), sudate cu electro- Datoritã vitezei mari de deplasare tric pe o perioadã mai micã, reþeaua
fitinguri, au o dispunere ramificatã. a dopului de amestec aer-lichid, în dispune de un volum suficient de
Conductele de ramificaþie se sistem nu sunt depuneri, acesta fiind acumulare. În cazul întreruperii pe o
racordeazã la canalul colector princi- autocurãþãtor. perioadã mai mare de 12 ore,
pal prin vanã cu sertar. Prin intercalare de „lifturi“, sistemul funcþionarea sistemului trebuie
Adâncimea de pozare (circa 0,9 - poate funcþiona ºi „spre deal”, în asiguratã cu ajutorul generatoarelor
1,20 m) se alege în funcþie de încãr- limitele legilor fizicii. de curent.
carea din traficul rutier, de adâncimea Diametrele uzuale pentru canalul AVANTAJELE SISTEMULUI
de îngheþ etc. În practica pozãrii colector sunt de 110–200 mm. FAÞÃ DE CANALIZAREA
conductelor, faþã de cele de gaz, Avantajul deosebit al sistemului îl TRADIÞIONALÃ PRIN GRAVITAÞIE
este o diferenþã esenþialã ºi reprezintã faptul cã pe terenuri de Sistemul de canalizare prin vacu-
anume, canalul colector are nevoie ºes se pot construi ramificaþii cu umare prezintã avantaje deosebite,
de o pantã longitudinalã de 2‰, iar lungimi pânã la 3 km, astfel o mare în primul rând acolo, unde din cauza
la anumite distanþe se creeazã locuri parte a clãdirilor pot fi deservite de o reliefului de ºes canalizarea gravi-
de „stocare“ pentru apa rezidualã, singurã staþie de vid. taþionalã se poate realiza numai cu
astfel încât sã închidã toatã secþi- STAÞIA DE VID pante foarte mici, la adâncimi mari,
unea transversalã. Aceste trepte se sub nivelul pânzei freatice ºi cu mai
Funcþia de pompare a apelor
numesc „lifturi”, deoarece în aceste multe trepte de pompare.
uzate a staþiei de pompe de vid este
Avantaje mai importante
asemãnãtoare cu aceea a pompelor
z Din punct de vedere ecologic,
în cazul canalizãrii obiºnuite în
se garanteazã o soluþie etanºã
regiunile de ºes.
(conductele KPE sudate exclud
Apa menajerã uzatã aspiratã din
infiltraþiile ºi exfiltraþiile).
reþea ajunge într-un rezervor de oþel z În general, cheltuielile de
vidat , vopsit cu rãºini epoxidice. investiþie sunt mai avantajoase
La spaþiul de aer de la partea datoritã adâncimii de pozare ºi
superioarã a rezervorului se racor- diametrelor de conducte mai mici.
deazã pompa de vid nash-elmo, Practic, execuþia nu necesitã spri-
care este acþionatã de un senzor jiniri ºi epuismente costisitoare.
de presiune în cazul în care vidul z Traseul reþelei este elastic, în
creat este insuficient. general se poate proiecta în spaþii
Fig. 2: Cãmin colector tip La partea inferioarã a rezervorului verzi, înguste, astfel se eliminã des-
este racordatã pompa de refulare a facerea ºi refacerea costisitoare de
apelor uzate prin care apa menajerã îmbrãcãminþi rutiere.
se evacueazã la staþia de epurare. z Din cauza volumului mic de
Pompa este comandatã de senzori lucrãri de terasamente (sãpãturi-
de nivel. umpluturi), execuþia progreseazã
Atât pompele de vid ºi de refu- rapid, practic se reduc substanþial
lare, cât ºi senzorii de nivel sunt atât problemele legate de dirijarea
instalaþi în staþia de vid cu o asigu- circulaþiei, cât ºi disconfortul din
rare 100%, astfel în caz de avarie localitatea în cauzã.
rezerva intrã automat în funcþiune. z Cheltuieli de exploatare mici,
Staþia de vid funcþioneazã automat. mai ales dacã þinem cont de cos-
Partea importantã a defecþiunilor turile de decolmatare ºi de derati-
Fig. 3: Supapa de vacuum Iseki reþelei ºi a perturbaþiilor din sistem, zare de la canalizãrile gravitaþionale

160 Š Revista Construcþiilor Š aprilie 2008


cu pante mai mici, eliminarea exfil- Astfel, producãtorul supapei de care sunt conforme cu prevederile
traþiilor ºi infiltraþiilor ºi a reparaþiilor vacuum ISEKI acordã 5 ani garanþie standardului EN1091 din decembrie
iminente ale racordãrilor cu mufã. integralã. 1996.
z Sistemul nu permite racordãri CONDIÞII DE UTILIZARE Experienþa tehnicã, economicã ºi
ilegale de apã pluvialã sau menajerã. A SISTEMULUI ISEKI juridicã confirmã cã este foarte impor-
z Apa uzatã ajunge rapid la staþia
Brevetul de invenþie, know-how-ul tant, totodatã ºi rentabil, realizarea
de epurare, în stare preoxidatã cu o ºi dreptul de utilizare sunt proprieta- obiectivului de investiþie în baza
consistenþã adecvatã, mãrind eficienþa
tea exclusivã a firmei ISEKI Ltd. prevederilor originale ISEKI. Doar un
epurãrii.
Reprezentantul exclusiv în partea de obiectiv construit, reglat ºi uzinat
z Cu ajutorul conductelor KPE de
calitate superioarã, obstacolele ori- vest a României (12 judeþe) este corect poate atrage satisfacþia ºi
zontale ºi verticale se pot evita fãrã societatea AQUAPOL ROMÂNIA SA aprecierea beneficiarului, care într-
probleme. din Oradea. un termen scurt, cu deranjamente
z Conducta, datoritã elasticitãþii ei, Know-how-ul de dimensionare minime ºi prin economii investiþionale,
este mai puþin expusã deteriorãrilor, hidraulicã al sistemului ISEKI, ca devine proprietarul unui sistem mod-
rezistã mai bine miºcãrilor solului. urmare a dezvoltãrilor continue de ern, ecologic ºi sigur în funcþionare.
z Execuþia de calitate supe- 20 ani, cât ºi experienþa exploatãrii CONCLUZII
rioarã, impusã de tehnologia KPE, sistemelor deja realizate faciliteazã Se poate afirma cã sistemul de
poate satisface toate criteriile de realizarea de reþele cu arii mari de canalizare menajerã vacuumatã este
asigurare a calitãþii. acoperire ºi deservirea unui numãr o tehnologie modernã, economicã ºi
Supapa de vacuum ISEKI este mãrit de consumatori. ecologicã, care se preteazã perfect
deosebit de fiabilã în exploatare. Sistemul ISEKI se poate proiecta la canalizarea localitãþilor de ºes din
Testele de funcþionare realizate
numai prin coordonarea de cãtre România. Astfel, se aºteaptã rãspândi-
chiar ºi în medii corosive, de labora-
toare independente, indicã peste societatea ISEKI, iar execuþia se va rea rapidã a sistemului ISEKI în toatã
250.000 cicluri de închidere-deschidere. începe doar în baza proiectelor þara.
Utilizarea cu succes a supapei, avizate de ISEKI Ltd. Construirea ºi BIBLIOGRAFIE
pe cele patru continente, în condiþii exploatarea sistemului ISEKI se vor * Iseki Vacuum Systems Limited
climatice extreme ºi cu ape uzate cu realiza numai cu elemente proprii ale (2004) An introduction to Iseki Redi-
diferite caracteristici, confirmã fiabili- sistemului (supapã de vacuum, Vac Vacuum Technology
tatea ei. staþie de vid, monitorizare Iseki), ** Standard MSZ EN 1091 : 2001 ‰
din sumar Revista
Editorial 3
Construcþiilor
Utilaje pentru construcþii 8-25, 32-35
Consultanþa în investiþii-construcþii 26, 28, 30 „Revista Construcþiilor“ este o Caracteristici:
Tehnicã pentru o viaþã 27 publicaþie lunarã care se distribuie gra-
Unelte profesionale pneumatice tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele z Tiraj: 8.000 de exemplare
ºi electrice pentru îmbinat 29 mai importante societãþi de: proiectare (10.000 ex. în lunile Constructexpo)
Investeºte în calitate 31 ºi arhitecturã, construcþii, producþie, z Frecvenþa de apariþie: lunarã
Cofraje 36-39 import, distribuþie ºi comercializare de z Aria de acoperire: întreaga þarã
Alimentarea cu carburant materiale, instalaþii, scule ºi utilaje pen- z Format: 210 mm x 282 mm
a flotelor de autovehicule 40, 41 tru construcþii, prestãri de servicii, bene- z Culori: integral color
Materiale pentru construcþii ºi instalaþii 42, 43 ficiari de investiþii (bãnci, societãþi de z Suport:
Durabilitatea elementelor asigurare, aeroporturi, antreprizele judeþene hârtie LWC 70 g/mp în interior
din beton armat 46, 48, 50, 51 pentru drumuri ºi poduri etc.), instituþii ºi DCL 170 g/mp la coperte
Noi reglementãri în domeniul betonului 49 centrale (Parlament, ministere, Compania de
Idei de afaceri în domeniul imobiliar 52, 53 investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri
Casa viitorului 54, 55 naþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþii
Varul – soluþia naturalã ºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerele
pentru mortare ºi tencuieli 56, 57 de Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.
Repararea, consolidarea ºi renovarea Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitari
elementelor din beton ºi beton armat 58, 59 la manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cu
Sisteme de etanºare 60, 61 ocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele de
BCA ºi mortare de înaltã performanþã 62, 63 difuzare a presei.
Materiale de construcþii din beton 64, 65 Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii cât
În lupta cu ciupercile ºi mucegaiul 66 mai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.
Finisarea perfectã ºi rezistentã a faþadei 67 În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºi
Tehnologii de injectare tehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,
cu rãºini sintetice 68-70 comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntã
Chituri de rosturi colorate 72, 73 societãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentele
Ambiþii manageriale 74, 76 legate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de la
Plãci din policarbonat celular 78, 79
patronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,
Termoizolaþia între funcþional ºi estetic 80, 81
programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.
Sisteme de izolaþii termice 82-84
Hidro-termoizolaþii competitive 85
Comportamentul izolaþiei
pentru temperaturi scãzute 86, 88, 90, 92
Vatã de sticlã ºi vatã bazalticã 87, 89 Talon pentru abonament
Spume adezive 91
„Revista Construcþiilor“
Vopsea superlavabilã 93
Produse pentru protecþia lemnului 94 Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cu
Tencuieli siliconice 95 numãrul .................. .
Produse complementare
sistemelor din aluminiu 96, 97
11 numere - 150,00 lei
‰
Izolanþi profesionali 98, 99
Panouri termoizolante 100-103, 106, 107 Nume ........................................................................................................................................
Sisteme de învelitori 104, 105 Adresa ......................................................................................................................................
Pregãtirea personalului din construcþii 112 ...................................................................................................................................................
Soluþii tehnologice de execuþie persoanã fizic㠉 persoanã juridic㠉
a structurii de rezistenþã 114, 116 Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................
Certificarea tehnico-profesionalã
Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã)
a operatorilor economici
nr. ..............................................................................................................................................
din construcþii 130, 132, 134, 135
în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.
Ameliorarea eficienþei energetice
a sistemelor de instalaþii 140 Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cu
Asigurarea confortului copia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“,
ºi a eficienþei energetice în clãdiri 144, 145 Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.
ªeminee pentru toate gusturile 154, 155
* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.
Sisteme de canalizare menajerã
prin vacuumare 158, 160, 161