din sumar
o adevărată bătaie de joc
Constructori care vă așteaptă:
AEDIFICIA CARPAȚI SA
ERBAȘU SA
HIDROCONSTRUCȚIA SA: Contribuția
la edificarea Sistemului Hidroenergetic
Național (XVIII). Sistemul Hidrotehnic
Baia Mare: Acumularea Firiza -
Barajul Strâmtori (II)
CONEST GRAND RESIDENCE:
Din iunie, primii proprietari
se mută în apartamente noi
IRIDEX GROUP PLASTIC:
Soluții inteligente pentru un mediu
mai sigur și mai curat
CARMEUSE: Tratarea pământurilor
fine-argiloase cu ViaCalco®
Primul Simpozion Național de Geotehnica
Mediului, UTCB - 02.07.2018. Interviu
cu prof. Loretta Batali - președintele
Filialei București a SRGF
SBR Soletanche Bachy Fundații:
Inginerie geotehnică
Geotehnica Mediului în contextul Societății
Internaționale de Mecanica Pământurilor
și Inginerie Geotehnică (ISSMGE)
și al țărilor europene
TROFEUL CALITĂII ARACO: Închidere
depozit neconform Ianca și construire
depozit conform și stație de sortare
Ianca în județul Brăila
Soluții de stabilizare a terasamentului
unui drum amplasat în albia minoră
a unei ape curgătoare de munte
SAINT-GOBAIN RIGIPS: Siguranța
în caz de incendiu, mereu în atenția
Saint-Gobain Rigips!
HELINICK: Prima Stație din România
de reumplere, recirculare și reciclare
ecologică a agenților curați
SINIAT: NIDA System - sistem agrementat
pentru pereți din gips-carton de mare
înălțime cu rezistență la foc
Ipsos armat. Protecția la foc (I) 34 - 36, 38
URSA: BiOnic este cea mai inovatoare
tehnologie în termoizolații
DRÄGER: Semimasca Dräger X-plore® 3300 39
ALUPROF: Sisteme pentru pereți
agrementate tehnic în România
Convorbiri despre estetica structurală
cu mari ingineri contemporani -
interviu cu prof. dr. ing. Pavel Alexa
POROTHERM: Sistem complet
de zidărie ceramică
Arhitectură fără limite… (XXII) 48, 50, 52
GRUNDFOS: Încălzire centralizată
cu pompe inteligente
TONDACH: Sistem complet
de acoperiș ceramic
Personalități românești în construcții -
Nicolae V. POPA
MONUMENTE CARE PLÂNG… (XI):
Conacul Emanuel Antonescu,
Conacul Buzescu-Darvari
Reconversia unui șantier naval: VARD
FINCANTIERI Tulcea 58 - 60, 62, 64, 65
TERRATEST GEOTEHNIC:
Lucrări de fundații speciale
EUROHINCA: Divizia de lucrări
de microtunele a grupului Terratest
REVISTA CONSTRUCȚIILOR: Abonați-vă
la newsletterul nostru pentru a fi la curent
cu noutăți din domeniul construcțiilor!
CASA SOCIALĂ A CONSTRUCTORILOR:
Calitate și siguranță pentru constructori
Marile noastre investiții…
ed!torial
la adresa României!
C4
C2 Sunt autostrăzile mari
investiții?
Păi sunt, dacă ne ghi-
dăm după costul și valoa-
rea lor. Deci, cum stăm la
4, 5 construirea de autostrăzi?
Aflăm din situația prezen-
tată zilele trecute chiar de
6, 7
CNAIR (Compania Națională
de Autostrăzi și Infrastruc-
8, 9
tură Rutieră), instituție care are sarcina să pregătească și
să urmărească lucrările pe șantierele de autostrăzi.
10, 11 Iată, deci, câteva dintre tronsoanele aflate acum în
construcție:
• Lugoj – Deva, lot 3 – 21,141 km
- Constructori: Teloxim Co. SRL, Comsa SA, Aldesa
12 - 14 Construcciones SA, Arcadis Eurometudes SA.
- Data începerii lucrărilor: 27.11.2013. Stadiul fizic: 78,67%
15 Să calculăm și să echivalăm. Rezultă cca 3,76 km
de autostradă construiți pe an.
• Lugoj – Deva, lot 4 – 22,139 km
- Constructori: Tehnostrade SRL, UMB Spedition SRL
16, 17 - Data începerii lucrărilor: 20.06.2013. Stadiul fizic: 83,00%
Rezultă cca 3,72 km/an construiți.
• Sebeș - Turda, lot 1 – 17,00 km
- Constructori: Impresa Pizzarotti SPA, Pomponio SRL
18 - 22 - Data începerii lucrărilor: 02.12.2014. Stadiul fizic: 44,50%
Deci, construiți, echivalentul a 2,22 km/an
• Sebeș - Turda, lot 2 - 24,25 km
24 - 26 - Constructori: Aktor Technical SA, Euro Construct Trading
`98 SRL
- Data începerii lucrărilor: 02.12.2014. Stadiul fizic: 44,56%
28, 29
Construiți, echivalentul a 3,17 km/an
Și am putea continua dar rezultatele vor fi asemănă-
30, 31 toare. În ce țară se mai construiesc, oare, autostrăzile în
ritmul de 2-3 km pe an? Probabil, niciunde! Doar la noi „în
Românica” - vorba celebrului, de acum, procuror Portocală.
32, 33 Care sunt cauzele unei asemenea situații incredibile?
În primul rând, modul cum sunt pregătite lucrările. Când
se semnează Ordinul de începere a lucrărilor uneori nu
37 sunt finalizate exproprierile sau relocarea utilităților, alte-
ori nu există Acordul de Mediu sau nici măcar Autorizațiile
de Construire.
40, 41 Dar, dacă așa stau lucrurile, cine îi obligă pe construc-
tori să accepte începerea lucrărilor în aceste condiții? Iar
dacă CNAIR nu reușește să pregătească corect lucrările,
42 - 46 de ce nu sunt aduși acolo specialiști care sunt capabili să
facă asta? De ce?
47 Numai că, din păcate, lucrările merg „ca melcul” și după
ce se rezolvă problemele de mai sus. Și asta pentru că, la
licitații, firmele nu sunt obligate să justifice dacă au oameni
49 pentru execuția lucrărilor respective. Și atunci, mai ales
firmele străine, vin la licitație, cum spunea plastic un inter-
51 locutor cu un laptop și o „armată” de avocați, câștiga lici-
tația și apoi caută niste „fraieri” de români care să lucreze
54, 55
pentru ei. Dar, din păcate pentru ei… dar și pentru noi, în
ultimul timp nu prea îi mai găsesc și atunci lucrările se des-
56, 57
fășoară în ritmul pe care l-am văzut mai înainte.
Așa că, dacă nu schimbăm destul de multe în Legea
Achizițiilor Publice, în modul cum pregătim licitațiile și
urmărim desfășurarea lucrărilor, în modul cum alegem
61 constructorii și cum întocmim și încheiem contractele, dar
și multe, multe altele, e greu de crezut că vom avea
63 investiții desfășurate „ca la carte” în România.
Și nu numai la autostrăzi, pentru că situația este
asemănătoare la toate investițiile din fonduri publice.
66
Ionel Cristea
C3
 HIDROCONSTRUCȚIA SA și oamenii săi:
Contribuția la edificarea Sistemului Hidroenergetic Național (XVIII)
SISTEMUL HIDROTEHNIC BAIA MARE: ACUMULAREA FIRIZA - BARAJUL STRÂMTORI (II)
Barajul din beton este alcătuit
din 15 ploturi cu contraforți ciupercă
deschise spre aval. Plotul nr. 1 este
plot de legătură cu digul de
închidere, iar ploturile 7, 8 și 9 au
4 w Revista Construcțiilor w iunie 2018
ing. Ștefan CONSTANTIN - HIDROCONSTRUCȚIA SA
contraforți cu un profil de tip special
care să permită susținerea dever-
sorului frontal. Centrala este
amplasată sub deversor, capaci-
tatea acesteia fiind de 4 MW. Dacă
stavilele deversorului sunt așezate
în poziția „închis”, volumul înmaga-
zinat de lac crește cu cca 2 mil. mc apă.
Contraforții sunt prevăzuți cu
rosturi definitive, paralele cu paramen-
tul aval și cu un rost de contracție,
șicanat, paralel cu paramentul
amonte. Rosturile dintre contraforții
ciupercă sunt etanșate cu două tole
din tablă de cupru, în spatele cărora
este amplasat un dren cu diametrul
de 250 mm.
Placa deversorului, secționată
de rosturi de dilatație, este execu-
tată din grinzi prefabricate, monoli-
tizate cu beton armat. Deversorul,
racordat cu un jgheab, are un profil
similar trambulinelor de schi, pre-
văzut la bază cu dinți deflectori, ce
au permis scoaterea unei console
de 2.50 m în afara centralei.
În interiorul plotului 9 este am-
plasată și golirea de fund, conducta
Ø1.000, echipată cu două vane sertar.
Volumul betonului înglobat în
con strucția barajului a fost de
64.000 mc.
Legătura cu roca de bază, deși
aceasta este impermeabilă, a fost
realizată cu ajutorul unei perdele
de injecții de 15 m adâncime pe
toată lungimea pintenului barajului.
Racordarea către versantul drept
se face prin intermediul unui dig de
anrocamente, fundat pe strat de
diluviu, prevăzut cu zidărie uscată
la parament. Etanșarea digului și a
stratului de fundație este asigurată
de un ecran din beton armat, pre-
lungit în diluviu cu o perdea din
beton simplu.
Ecranul s-a realizat în două etape:
• În prima etapă s-a executat la
piciorul amonte al digului un perete
din beton simplu în panouri de 6 m
x 6 m, supus apoi încercării apelor
din lacul de acumulare în vederea
producerii tasărilor. Rosturile pano-
urilor au fost etanșate cu table de
cupru.
• În a doua etapă, după golirea
lacului, s-a executat peste zidăria
uscată de piatră a paramentului
amonte ecranul din beton armat,
din panouri de 3 m x 5 m, etanșat
la rosturi tot cu tablă de cupru.
Zona versantului drept a fost
etanșată cu o perdea de injecții de
30 m adâncime.
Centrala electrică, amplasată
între ploturile 8 și 9, este echipată
cu două turbine Kaplan, cu ax verti-
cal, în camera spirală metalică.
Centrala are un regim teoretic de
funcționare de 2.750 ore pe an,
furnizând, în medie, 15 GWh/an.
Conducta forțată a centralei trece
prin ciuperca plotului 9 și este înglo-
bată în beton pe toată lungimea ei,
cu excepția vanei-fluture care asi-
gură manevra.
Nu uităm să menționăm, ca o
curiozitate, construcția din lemn,
făurită de meșteșugarii locali, alcă-
tuind făgașul de deviere a apelor
pe timpul construirii. Odată cu
ajungerea la cota 342 a barajului,
jgheabul a fost demontat, iar apele
au fost direcționate către golirea de
fund a viitorului baraj și lac.
Lacul de acumulare are o lungi-
me de 3 km și o lățime maximă de
cca 1 km, înmagazinând un volum
util de 19 milioane mc apă.
Sistemul hidrotehnic Runcu -
Firiza, alcătuit dintr-o galerie „de
derivație” care transferă un debit
Biserica din lemn de la Rozavlea ‐ una dintre ultimile imagini ale acesteia
de 600 l/s în regim natural, alături
de acumularea Runcu de pe cursul
râului Mara, ce asigură 1.200 l/s
prin regularizare multianuală, este
o lucrare ce trenează de peste 30
de ani, cu o finalizare incertă în
actualele condiții de promovare a
investițiilor.
Pentru locuitorii din Baia Mare,
lacul Firiza este o oază de agre-
ment, de liniște și de peisaje
deosebite, pădurile de foioase și
conifere coborându-și crengile până
aproape de a atinge apele lacului.
Zona este populată cu diverse
specii de păsări caracteristice pei-
sajului montan, iar apele lacului
sunt bogate în pește, rai al pesca-
rilor din toată țara. Turismul s-a
dezvoltat în mod exploziv în zonă,
autoritățile locale facilitându-i dez-
voltarea.
Există, de asemenea, zone spe-
cial amenajate turismului sezonier
de tip migrator, un număr mare de
familii părăsind în timpul anotimpu-
lui cald „confortul” orașelor pentru
a se instala timp de câteva luni
de zile în facilitățile de tip wild-
camping.
Să nu uităm nici legendele care
circulă în zonă, legate de Pintea
Viteazul - „haiducul zburător”, ce ar
fi îngropat o comoară în una dintre
peșterile situate în Munții Gutâiului.
Supranumele i se trage de la poves-
tea ce-l are în centru pe haiducul
urmărit de poteră și care scapă prin
construirea unor aripi de șindrilă cu
Biserica din lemn de la Rozavlea înainte de a fi distrusă de incendiu
care își păcălește urmăritorii, tra-
versându-i pe deasupra capetelor lor.
Într-un text descoperit în anul
1934, a cărui origine este fixată la
anul 1701, se spune că „de pe
Mogoșa, Pintea au sburatu cu
sburătoare, făcută de elu, până în
Dănești. Elu îi învață pe pandurii săi
să sboare. Scris-amu io Petre Fătu,
în anu 1701”. Bătrânii povestesc că,
o dată la 7 ani, porțile ferecate ale
peșterii comorii se deschid celor ce
se află în preajmă, dezvăluind flă-
cările care apără comoara, printre
limbile acestora zărindu-se strălu-
cirea diamantelor și a aurului as-
cuns de haiduc.
O altă legendă vorbește despre
uriașii de la Rozavlea, în Cuhlea
trăind un uriaș a cărui fată, uriașă
de asemenea, se numea Rozalia.
Într-una din zile, fetița – cu mult
mai mare decât un om, hălăduind
împrejurimile, a văzut doi oameni
ce arau un petec de pământ înhă-
mați la un plug de care trăgeau
osteniți. Crezându-i jucării, i-a luat
în mână și i-a dus acasă. Văzând
aceasta, tatăl său a certat-o mai
apoi și a pus-o să ducă oamenii
înapoi la locul lor. Pățania povestită
de aceștia a dat și numele așezării
ce s-a înfiripat pe acele locuri –
Rozavlea.
Din păcate, biserica din lemn a
localității – monument istoric cu o
poveste aparte, a ars în anul 2015,
după o dăinuire de 298 de ani pe
actualul amplasament. q
CU GÂNDUL LA VIITOR
Soluții inteligente pentru un mediu mai sigur și mai curat

Pentru că ne gândim la viitorul nostru și al copiilor noștri, ne preocupă în permanență mediul

înconjurător.

Din acest motiv, promovăm pe piața din România, încă din 1993, cele mai noi și mai performante
soluții destinate minimizării impactului pe care activitatea umană îl are asupra mediului.

Indiferent că este vorba despre impermeabilizarea unui depozit nou de deșeuri sau despre închi-
derea unei celule de deșeuri ajunse la volum maxim, noi avem capacitatea tehnică și cunoștințele
necesare pentru a oferi soluția cea mai potrivită.

Materialele pe care le promovăm vin de la producători de top, cu renume internațional. Iar atunci
când este nevoie într-un proiect de unul dintre aceste materiale, specialiștii noștri oferă, în mod
gratuit, consultanță specializată la proiectare, bazată pe programe digitale de calcul și consul-
tanță la instalare. Este modul nostru de a ne asigura că materialele sunt utilizate, de fiecare dată,
în mod corect.

În ultimii 25 de ani, amprenta noastră se regăsește pe întreg teritoriul țării, acolo unde proiectele
de mediu vin să îmbunătățească nivelul de trai al oamenilor și să redea mediului înconjurător
suprafețe acoperite cândva de deșeuri.

Geotextile, geomembrane, geogrile și geocelule; geocompozite bentonitice, saltele umplute cu

beton și sisteme de detecție a defectelor în membrană; gabioane, saltele de gabioane, bariere
împotriva caderilor de pietre sau împotriva torenților, reprezintă doar o parte dintre soluțiile cu
care venim în sprijinul finalizării cu succes a oricărui proiect de mediu.

www.iridexplastic.ro
 Primul Simpozion Național de Geotehnica Mediului
Filiala București a Societății Române de Geotehnică și Fundații (SRGF) împreună cu Universitatea
Tehnică de Construcții București (UTCB) organizează, pentru prima dată, un Simpozion Național de
Geotehnica Mediului.
Care sunt obiectivele Simpozionului încercăm să aflăm de la unul dintre organizatorii manifestării
- dna profesor Loretta Batali - președintele Filialei București a SRGF.
Ionel Cristea: Care au fost
motivele care v-au determinat
să organizați un Simpozion
Național având ca temă „Geo-
tehnica Mediului”?
Loretta Batali: În primul rând
aș dori să menționez că Filiala
București a Societății Române de
Geotehnică și Fundații (SRGF), cea
mai mare dintre cele 4 filiale ale
SRGF și, îndrăznesc să afirm, cea
mai dinamică, organizează periodic
manifestări tehnice, științifice, de
informare și de formare, destinate
atât membrilor noștri, cât și oricărui
specialist interesat. Aș menționa, în
acest context, recentul Simpozion
„Proiectarea geotehnică conform
Eurocode 7 în România” organizat
de Filiala București în noiembrie
anul trecut, care a atras nu mai
puțin de 100 de participanți și care
a prezentat trecutul, prezentul și
viitorul Eurocode 7 în țara noastră
sau cursurile de formare în proiecta-
rea geotehnică conform Eurocode 7.
În decursul anilor am abordat și alte
subiecte în manifestările organizate
de SRGF - București: alunecări de
teren, materiale geosintetice, pro-
iectarea și execuția tunelurilor etc.,
dar nu și Geotehnica Mediului.
Aceasta, deși preocupările legate
de acest relativ recent apărut sub-
domeniu al Geotehnicii datează în
România încă din anii `90 (eu
însămi elaborând teza mea de doc-
torat la INSA Lyon în acest domeniu
- depozite de deșeuri - în acea
perioadă), însă nu a fost niciodată
organizat la noi un simpozion dedi-
cat în întregime unui asemenea
domeniu. Subiectele au fost atinse
12
UTCB - 02.07.2018
la toate Conferințele Naționale de
Geotehnică și Fundații sau de Geo-
sintetice, au existat sesiuni special
dedicate, dar nu un eveniment
întreg. Motivația principală a fost
dezvoltarea acestui domeniu în
România ultimilor ani, acumularea
de cunoștințe și experiențe utile ce
pot fi împărtășite, dar și de pro-
bleme tehnice care trebuie discu-
tate, de și cu specialiștii din
domeniu, precum și alinierea la un
trend mondial în această privință,
pentru a atrage atenția asupra
modului de rezolvare a unora dintre
problemele de mediu.
Ionel Cristea: Protecția mediu-
lui reprezintă, în actuala perioadă,
o preocupare deosebită atât la
nivel național, cât și în cadrul UE,
care acordă fonduri importante
pentru investiții în acest dome-
niu. Din păcate, România este
restanțieră la atragerea și chel-
tuirea acestor fonduri pentru
realizarea de stații de sortare,
de sisteme integrate de mana-
gement al deșeurilor, de insta-
lații de epurare etc. Sperați că
prin organizarea acestui simpo-
zion să impulsionați investițiile
în aceste domenii?
Loretta Batali: Într-adevăr, din
păcate problemele legate de mediu
sunt încă tratate superficial la multe
niveluri și acest lucru se vede inclu-
siv în atragerea de fonduri UE pen-
tru investiții în acest domeniu. Deși
ar trebui recunoscut că unele pro-
grese au fost realizate în ultimii ani,
au fost întocmite proiecte pentru
sisteme de management integrat al
deșeurilor, au fost executate și
prof. Loretta Batali ‐
președintele Filialei București a SRGF
unele lucrări de depozitare a deșeu-
rilor menajere (îndeosebi), dar și
pentru unele deșeuri industriale, au
fost închise multe depozite necon-
forme etc. Dar problemele rămase
încă nerezolvate sunt multe și ele
apasă mai tare societatea decât se
văd progresele. Nu știu dacă această
manifestare științifică și tehnică
poate impulsiona investițiile în
domeniu, care sunt mult influențate
de politic, dar poate arăta că avem
cunoștințele necesare, experiența,
că suntem preocupați de cele mai
noi dezvoltări din domeniu, putem
disemina mai bine aceste cunoș-
tințe, elemente care sunt undeva la
baza piramidei sistemului – fără ele
sigur nu se pot face investiții
serioase, dar reprezintă doar o con-
diție necesară, nu și suficientă.
Ionel Cristea: În continuare,
vă rog să vă referiți, pe scurt, la
obiectivele pe care vi le propu-
neți în cazul câtorva dintre
temele din cadrul simpozionului,
respectiv: contaminarea pămân-
turilor - tehnici de remediere,
tehnologii și structuri geo-ener-
getice, reutilizarea deșeurilor și
subproduselor în Ingineria Geo-
tehnică.
w Revista Construcțiilor w iunie 2018
 Loretta Batali: Sunt câteva
puncte pe care aș dori să le subli-
niez față de acest Simpozion Națio-
nal (cu participare internațională),
de unde vor rezulta și obiectivele pe
care ni le-am propus.
În primul rând participarea invi-
tatului special prof. Mario Manassero
de la Universitatea Politecnico di
Torino (Italia), specialist recunoscut
în domeniul Geotehnicii Mediului și
vice-președinte pentru Europa al
Societății Internaționale de Meca-
nica Pământurilor și Inginerie Geo-
tehnică (ISSMGE), care a fost
nominalizat să țină prestigioasa
Conferință „R.K. Rowe”. A prezen-
tat-o, în premieră, la cea de-a 19-a
Conferință Internațională de Meca-
nica Pământurilor și Inginerie Geo-
tehnică de la Seoul (sept. 2017) și
va fi itinerantă în următorii 4 ani
peste tot în lume. România va fi unul
dintre primele locuri în care va fi
prezentată și suntem onorați să
găzduim, tot pentru prima dată,
una dintre conferințele omagiale ale
ISSMGE. Conferința profesorului
Manassero se va referi la proprie-
tățile argilelor active utilizate pentru
controlul poluării terenurilor, o
tematică de cercetare extrem de
actuală și de interesantă. Domnul
Manassero a avut amabilitatea să
ne trimită câteva rânduri legate de
Geotehnica Mediului în lume, în
Europa și în cadrul ISSMGE și tre-
buie să spun că este în primul rând
o frumoasă pledoarie pentru acest
domeniu, dincolo de sinteza tren-
durilor actuale.
În al doilea rând, aș dori să
subliniez reunirea în acest Simpo-
zion a unor tematici ceva mai largi
decât cele strict abordate cu precă-
dere de geotehnicieni, cum ar fi
tehnicile de remediere a pământuri-
lor contaminate, structurile geo-
energetice, subiecte de graniță
pentru tratarea cărora colaborăm
cu alți specialiști care vor fi prezenți
cu prezentări foarte interesante
la acest Simpozion. Dorim, prin
aceasta, să diseminăm informații
mai puțin cunoscute, de nișă chiar,
către membrii noștri, către inginerii
proiectanți de structuri sau antre-
prenorii de construcții, dar și către
cercetători sau doctoranzi. Să nu
uităm că Universitatea Tehnică de
Construcții (UTCB) este co-organi-
zator al manifestării și colaborăm
cu colegii de la alte departamente
pentru aceste subiecte trans-disci-
plinare.
Acestor subiecte li se adaugă și
o altă tematică mult dezvoltată în
prezent atât pe plan național, cât și
internațional, cea a reutilizării unor
deșeuri sau subproduse în lucrările
de construcții. Vorbim aici despre
folosirea cenușilor, a deșeurilor din
construcții, a celor de tip zgură sau
șlamuri pentru diferite tipuri de
lucrări (terasamente, lucrări rutiere
etc.). Avem, deja, în țară astfel de
cercetări și aplicații și ele trebuie
extinse, iar normativele trebuie
adaptate pentru a permite folosirea
lor; de aceea trebuie acumulată o
bază solidă de cunoștințe. Manifes-
tarea își propune să contribuie, ast-
fel, la o mai bună cunoaștere a
posibilelor aplicații, a modului de
comportare, a tipului special de expe-
rimentare care trebuie abordat etc.
continuare în pagina 14 È
Æ urmare din pagina 13
În fine, va fi abordat și subiectul
depozitelor de deșeuri și al materia-
lelor geosintetice folosite la aplicații
de mediu, unul mai bine cunoscut
deoarece este abordat de cca 20 de
ani în țara noastră. Cu toate aces-
tea, în ultimii ani s-a putut constata
o multiplicare a eșecurilor, a proble-
melor tehnice, a erorilor de proiec-
tare a unor asemenea structuri, iar
în acest context Simpozionul îsi
propune să atragă atenția asupra
acestor probleme. Întrucât în acti-
vitatea mea tehnică am fost adesea
confruntată cu ele, mi-am pus
întrebarea care este motivul aces-
tor eșecuri și, personal, cred că
avem o suprapunere de situații care
îmbină necunoașterea, subfinanța-
rea, lacunele din legislație și slabul
control în domeniu. Toate aceste
subiecte vor fi abordate pe 2 iulie și
vom încerca să învățăm partici-
panții cum să trateze corect acest
tip de lucrări.

Ionel Cristea: În final, vă pro-

pun să ne oprim asupra Semina-
rului Internațional pe care îl
organizați în 9 noiembrie cu tema:
„Noi tehnici și tehnologii de
îmbunătățire a pământurilor”.
Sunt bine cunoscute problemele
cu care se confruntă constructo-
rii din cauză că terenurile bune
pentru construcții sunt din ce în
ce mai rare și din ce în ce mai
scumpe. În aceste condiții meto- cunoscute și dezvoltate de mulți ani materii organice au impus dezvoltarea
dele de îmbunătățire a pămân- în alte țări care se confruntă mai de astfel de metode de îmbună-
turilor devin din ce în ce mai mult decât România cu terenurile tățire, am găsit nu numai know-
importante. Practic, care au fost
slabe. Multe lucrări la care s-au how, ci și specialiști dornici să vină
motivele pentru care v-ați pro-
aplicat metode de îmbunătățire, să prezinte din experiența lor în
pus să organizați acest seminar:
îndeosebi lucrări de terasamente România și, ca atare, am lansat
sunt metode în lume mai puțin
rutiere, au prezentat probleme în această invitație. Se vor alătura și
cunoscute în România, sunt pro-
exploatare, ceea ce ne-a dus la invitați din alte țări (Belgia, de
bleme de aplicare a lor la noi sau
concluzia că nu există suficientă exemplu) și, sigur, și specialiștii
sunt alte motive?
informație / cunoaștere în piață, noștri. Sper ca această manifes-
Loretta Batali: Acest al doilea diferitele tehnici sunt aplicate de tare, despre care poate vom avea
eveniment științific pe care Filiala multe ori greșit, pe domenii de utili- ocazia să vorbim mai pe larg în
București a SRGF îl organizează în zare care nu sunt cele mai adecvate perioada premergătoare evenimen-
acest an a pornit de la problemele etc. Mergând la un curs de formare tului, să suscite mult interes și să
înregistrate în aplicarea unor ase- în Finlanda pe acest subiect, unde fie un seminar util pentru cei care
menea metode, multe dintre ele terenurile slabe, saturate, cu activează în domeniu. q

14 w Revista Construcțiilor w iunie 2018

 Geotehnica Mediului
în contextul Societății Internaționale de Mecanica Pământurilor
și Inginerie Geotehnică (ISSMGE)
și al țărilor europene
prof. Mario MANASSERO - vicepreședinte pentru Europa
al Societății Internaționale de Mecanica Pământurilor și Inginerie Geotehnică (ISSMGE)

Geotehnica Mediului joacă astăzi unul dintre cele mai importante și fundamentale roluri în cadrul
Societății Internaționale de Mecanica Pământurilor și Inginerie Geotehnică (ISSMGE).
De când inginerii geotehnicieni au început să se ocupe de aspecte de mediu, în ceea ce privește
proiectarea de noi depozite de deșeuri sau remedierea siturilor contaminate de vechile practici
industriale, au trebuit să facă față unor noi probleme teoretice, care mergeau dincolo de zona tradi-
țională a Mecanicii Pământurilor și să dezvolte tehnologii inovatoare de control al poluanților în
teren (Daniel, 1993; Rowe et al., 2004).

Pentru a avea o idee asupra comportament de membrană semi-

extinderii temelor și subiectelor de
Geotehnica Mediului, ne putem uita
la lista următoare de subiecte care
vor fi abordate la viitoarea confe-
rință importantă a ISSMGE în acest
domeniu, respectiv A 8-a Confe-
rință Internațională de Geotehnica
Mediului, Hangzhou, China (2018),
organizată de comitetul tehnic TC
215:
• Evaluarea riscurilor geotehnice
de mediu, gestiune și durabilitate;
• Reciclare și reutilizare a deșeu-
rilor în Geotehnică;
• Transportul, persistența și de-
gradarea poluanților;
• Terenuri contaminate și tehno-
logii de remediere;
• Bariere inginerești;
• Depozite de deșeuri solide;
• Aplicațiile geosinteticelor în
Geotehnica Mediului;
• Aspecte de Geotehnica Mediu-
lui în tehnologiile geo-energetice;
• Iazuri de decantare și deșeuri
miniere;
• Inginerie bio - geotehnică;
• Geotehnica Mediului în investi-
garea incidentelor.
Față de aceste subiecte, merită
menționate câteva probleme care
au suscitat interesul atât al cercetă-
rilor teoretice, cât și al celor aplica-
tive: rolul difuziei în transportul
poluanților prin bariere puțin per-
meabile (Shackelford, 2014), capa-
citatea bentonitei de a dezvolta un
permeabilă (Dominijanni et al., 2013;
Shackelford, 2013) sau efectul apli-
cării vacuumului asupra accelerării
extracției poluanților volatili din
teren (Manassero et al., 2009).
În ceea ce privește inovațiile
tehnologice, fără a avea pretenția
de a fi o listă exhaustivă, pot fi
menționate următoarele domenii:
tratarea fizică și chimică a bentoni-
tei pentru a-i menține permeabili-
tatea scăzută, chiar și în cazul
contactului cu soluții agresive cu
concentrații mari de săruri (Puma
et al., 2015; Scalia et al., 2011),
procese biologice pentru îmbună-
tățirea proprietăților inginerești ale
pământurilor (DeJong et al., 2013;
Mitchell și Santamarina, 2005) sau
structurile subterane termo-active,
care permit soluții durabile din
punct de vedere al mediului și efi-
ciente din punct de vedere al costu-
rilor pentru încălzirea și răcirea
clădirilor (Laloui et al., 2013).
Dacă ne referim acum la pers-
pectivele viitoare, există oportuni-
tăți extraordinare în Geotehnica
Mediului, care pot crea valoare
deoarece pot produce o deplasare a
profesiei de pe partea de debit a
balanței financiare a clienților (de
ex. remedierea terenurilor contami-
nate sau depozitele de deșeuri) pe
partea de credit a acesteia (Ben-
son, 2016). De exemplu, inginerul
care va reuși să transforme un flux
prof. Mario Manassero
de deșeuri într-un produs de con-
strucții valorizabil va câștiga recu-
noștința clienților săi.
Convertirea unui deșeu, care are
un cost și o răspundere asociate
depozitării sale, într-un sub-produs
pentru industrie (de exemplu un
material alternativ de construcție
pentru drumuri sau materie primă
pentru producerea cimentului) eli-
mină depozitarea și creează un
venit pentru client. Inginerul care
este capabil să regândească gestiu-
nea fluxului de deșeuri menajere
solide din punctul de vedere al
managementului durabil va culege
recompense similare.
După această trecere în revistă
sintetică a principalelor aspecte ale
Geotehnicii Mediului în cadrul
ISSMGE aș dori să mă refer, în con-
tinuare, la activitățile europene pe
care îmi propun să le dezvolt în
cadrul mandatului meu de Vice-
Președinte pentru Europa al ISSMGE.
Din 2001 până în 2014 am fost
Președintele Comitetului Tehnic de
Geotehnica Mediului (fost TC 205,

16 w Revista Construcțiilor w iunie 2018

apoi 215). Ca urmare, în Zona de
Inovare este destul de simplu pen-
tru mine să îmi concentrez efortu-
rile către promovarea inițiativelor și
manifestărilor în domeniul Durabili-
tății, Geo-energiei, Bio-tehnologii-
lor, Controlului poluanților în teren
și Tehnologiilor de remediere, pen-
tru a ranforsa rolul Ingineriei Geo-
tehnice în aceste domenii științifice
și tehnologice avansate.
Continentul nostru joacă un rol
preeminent în Zona de Educație,
deoarece 11 comitete tehnice sunt
găzduite în Europa. Cu privire la
acest aspect este de menționat
rolul important pe care Educația îl
joacă în domenii profesionale noi,
cum este Geotehnica Mediului. Mai
mult, este o datorie și, în același
timp, o mare onoare și plăcere pen-
tru mine să recunosc extraordinara
contribuție a Societătii Române de
Geotehnică și Fundații și, în particu-
lar, a prof. Iacint Manoliu în găzdui-
rea, timp de mulți ani, a Comitetului
Tehnic 306 al ISSMGE dedicat Edu-
cației, în cadrul căruia a depus
multe eforturi pentru dezvoltarea și
îmbunătățirea disciplinei de Geo-
tehnica Mediului.
Zona Diversității, așa cum este
ea definită de către noul Președinte
al ISSMGE, are un înțeles larg
deoarece include diferite populații,
societăți, țări, regiuni, companii și,
nu în ultimul rând, sexe și vârste
ale membrilor ISSMGE. Ca atare,
printre activitățile care vor fi derulate
pot fi menționate: 1) rolul pe care
Societatea noastră l-a jucat și pe
care trebuie să îl joace în viitor pen-
tru a asigura suportul științific și
tehnic pentru actualizarea și, dacă
este posibil, îmbunătățirea Euroco-
dului geotehnic și seismic (ETC 7 și
ETC 8); 2) organizarea anuală a
Conferinței Europene a Tinerilor
Geotehnicieni (EYGEC), a cărei a
26-a ediție se apropie (Graz, Aus-
tria, 2018) și, nu în cele din urmă,
3) propunerea, extrem de solici-
tantă, de a stabili și/sau îmbunătăți
comunicarea și relațiile din zona
mediteraneană între comunitățile
geotehnice africană și europeană.
Acest din urmă scop este strâns
legat de unul dintre rolurile funda-
mentale ale oricărei comunități ști-
ințifice și tehnice, acela de a
promova legăturile, comunicarea și
discuțiile între oameni de știință și
tehnici din diferite țări, în pofida
situațiilor dificile sociale și politice.
ISSMGE a fost întotdeauna foarte
activă în acest domeniu, având în
vedere că unul dintre principalele
principii care animă Ingineria Geo-
tehnică este creșterea siguranței și
calității vieții populațiilor, prin redu-
cerea riscurilor naturale, protecția
mediului și dezvoltarea progresului,
printre altele.
Cu ajutorul întregii Comunități
geotehnice și, în particular, al mem-
brilor europeni ai ISSMGE, sper că
voi reuși să fac progrese semnifica-
tive în toate activitățile mai sus
menționate, în pofida obiectivelor
extrem de solicitante și a dificultă-
ților sociale și economice care încă
persistă în unele țări ale regiunii
europene a ISSMGE.
Astăzi, Geotehnica Mediului este
bine implementată în cele mai
multe țări din lume și, în particular,
în Europa. Există un număr de
ini țiative și manifestări dedicate
acestui subiect, ca de exemplu,
Simpozionul dedicat Fenomenelor
Cuplate în Geotehnica Mediului
(CPEG), care a ajuns la cea de-a
doua ediție (Torino, Italia, 2013 și
Leeds, UK, 2017), o viitoare ediție
fiind programată la Kyoto, Japonia
(2020); sesiuni speciale și workshop
al Comitetului Tehnic 215 în cadrul
viitoarei Conferințe Europene de
Mecanica Pământurilor și Inginerie
Geotehnică (ECSMGE) de la Reyk-
javik, Islanda (2019) și, de aseme-
nea, conferințe naționale și locale
de specialitate care, întotdeauna,
includ sesiuni și ateliere pe acest
subiect.
Este important de menționat că
România are unul dintre cele mai
active grupuri de tineri profesori și
ingineri geotehnicieni care fac
multe eforturi pentru a dezvolta
inițiative în cadrul ISSMGE, cu refe-
rire specială la Geotehnica Mediu-
lui, prin organizarea de evenimente
și prin participări active la principa-
lele întâlniri internaționale.

Despre prof. Mario Manassero pământurilor, metode de armare a acestora, sisteme

A absolvit Politecnico di Torino – Inginerie Civilă în
1980 și a obținut titlul de doctor de la aceeași universi-
tate în 1987. Este în prezent profesor de Inginerie
Geotehnică la Politecnico di Torino, dar a fost și pro-
fesor invitat la universitățile din Ancona, Ghent sau
Colorado.
A deținut președinția Comitetului tehnic 215 „Geo-
tehnica Mediului” al Societății Internaționale de Meca-
nica Pământurilor și Inginerie Geotehnică (ISSMGE) și
a fost expert al Ministerului Italian al Mediului pentru
evaluarea impactului asupra mediului al proiectelor
majore de investiții. În prezent este vice-președinte
pentru Europa al ISSMGE pentru perioada 2017-2021.
Principalele sale preocupări sunt legate de investi-
garea terenurilor prin încercări in situ, îmbunătățirea
de etanșare la depozite de deșeuri și terenuri conta-
minate, extragerea poluanților din teren prin vacuum,
comportarea mecanică a deșeurilor menajere și
industriale, interacțiunea chimico – fizică dintre flui-
dele interstițiale și scheletul solid al pământurilor,
curgeri cuplate multi-fazice, fenomene de transport în
pământuri.
In activitatea sa profesională prof. Mario Manassero
a fost implicat în multe proiecte de anvergură, cum ar
fi protecția lagunei Veneției, reabilitarea Aeroportului
Internațional Roma, evaluarea stabilității iazului de
decantare de la Portoscuso, ecranul anti-poluare de la
Cengio sau proiectarea fundațiilor podului peste strâm-
toarea Messina.
Este autor a 5 cărți și peste 150 de articole tehnice
și științifice.

w Revista Construcțiilor w iunie 2018 17

 Închidere depozit neconform Ianca și construire depozit conform
și stație de sortare Ianca din cadrul proiectului
„Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor în județul Brăila”
Beneficiar: Consiliul Județean Brăila
Antreprenor: Asocierea IRIDEX GROUP CONSTRUCȚII SRL* - HIDROCONSTRUCȚIA SA - ARGIF PROIECT
SRL, lider de asociere IRIDEX GROUP CONSTRUCȚII SRL
Proiectant general: ROMAIR CONSULTING SRL
Proiectant stație de sortare: ARGIF PROIECT SRL
Subantreprenor de specialitate: TIAB SA
Valoarea contractului: Valoarea totală a contractului, la data atribuirii - 23.274.185 lei, din care 953.109 lei
diverse și neprevăzute fără TVA. Valoarea totală a contractului, la data recepției - 22.102.260 lei fără TVA

DESCRIEREA LUCRĂRII IRIDEX GROUP CONSTRUCȚII SRL, în calitate

1. Relocarea deșeurilor și implementarea unui sis-
tem de închidere a depozitului neconform, în concor-
danță cu legislația națională;
2. Construirea unui depozit conform de deșeuri în
localitatea Ianca, inclusiv furnizarea, montarea,
punerea în funcțiune și rodaj pentru utilaje și echipa-
ment tehnologice;
3. Construirea unei Stații de sortare a deșeurilor cu
o capacitate de 5.000 tone/an în localitatea Ianca,
dotată cu toate echipamentele și utilajele mobile și
containerele necesare;
4. Proiectul tehnic detaliat pentru Stația de sortare
Ianca, inclusiv instalații electrice.
5. În cadrul investiției au mai fost realizate:
• Iluminat exterior și alimentare cu energie electrică;
• Racord de alimentare cu apă din magistrala Ianca-
Sutești;
• Branșarea la rețeaua de distribuție zonală cu energie
electrică;
• Drum de acces la amplasament.
de lider al Asocierii IRIDEX GROUP CONSTRUCȚII SRL
- HIDROCONSTRUCȚIA SA - ARGIF PROIECT SRL
a asigurat managementul proiectului și a executat cea
mai mare parte a lucrărilor.
ÎNCHIDEREA DEPOZITULUI NECONFORM
Depozitul de deșeuri nepericuloase neconform –
categoria b.2, din zona orașului Ianca este amplasat în
partea de sud-vest a orașului, la aproximativ 250-300 m
distanță de zona locuită și la 1,5 km de drumul jude-
țean DJ 2 B Brăila - Buzău.
Parametrii caracteristici ai depozitului:
• Suprafața ocupată de depozit, după realizarea
lucrărilor de închidere definitivă (inclusiv drumuri de
inspecție, foraje de monitorizare, canalizare pluvială,
decantor): 12.142 m2;
• Volum deșeuri depozitate, la data închiderii defini-
tive a depozitului neconform, 20.050 m3;
Lucrări de închidere definitivă a depozitului
neconform
• Suprafața acoperită cu straturi de închidere:
- strat de susținere de 0,5 m grosime k>1x10-4:
3.367 m3;
- strat drenare apă, cu grosime 0,4 m, având k> 1x10-9
sort 4/32 mm): 3.875 m3;
- geosintetic de colectare gaze k>10-4 m/s: 6.960 m2;
- geocompozit drenaj G = 6.000 g/m2: 8.430 m2;
- geosintetic de separație și filtrare: 10.070 m2;
- pământ argilos necompactat cu grosime de 1 m:
9.981 m2;
- sol vegetal în grosime de 0,5 m: 1.543 m3;
- înierbare: 10.281 m2.
Construcții pentru protecția mediului
- Șanț perimetral dalat inferior: 364 m;
- Bazin de dispersie 12 m x 4 m: 1 buc;
- Împrejmuire cu gard: 431 m;
- Poartă de acces: 1 buc.

* Anul 2018 a marcat fuziunea strategică între Iridex Group Plastic și Iridex Group Construcții. În urma analizelor și a evoluției
celor două companii în anul 2017, s-a luat decizia consolidării activității grupului prin fuziune cu divizia care desfășoară activi-
tăți complementare. Compania Iridex Group Plastic a preluat în totalitate activitatea și patrimoniul Iridex Group Construcții.
Toate contractele și relațiile comerciale aflate în derulare cu Iridex Group Construcții vor fi continuate la standarde înalte de
profesionalism și calitate, de către Iridex Group Plastic.

18 w Revista Construcțiilor w iunie 2018

 Construcții pentru monitorizare post-închidere
- Drum din piatră spartă: 95 m3;
- Captare biogaz (puțuri captare gaze și degazare
pasivă) - 4 buc.;
- Foraje de monitorizare: 2 buc;
- Panou de avertizare: 2 buc.
CONSTRUIRE DEPOZIT CONFORM IANCA
Amplasamentul Depozitului conform și a stației de
sortare Ianca este situat în partea de N a localității
Ianca, în extravilan, la cca. 1,2 km față de limita
intravilanului și la cca. 700 m față de Lacul Ianca.
Terenul aparține domeniului public al localității, dat în
administrarea Consiliului Județean Brăila.
Accesul se face din drumul județean DJ 221, Ianca
– Sutești.
Parametrii caracteristici ai depozitului
• Construirea unui depozit de deșeuri conform,
având o capacitate de 248.526 m3 și o suprafață a
depozitului propriu-zis de 3,77 ha, care include:
- construcția primei celule a depozitului de 1,17 ha;
- sistem de colectare, transport levigat, inclusiv bazin
de retenție și pompare levigat, stație de pompare levi-
gat și stație de epurare levigat;
- sistem de colectare a biogazului;
- construirea de clădiri (clădirea administrativă,
hală de intervenție utilaje etc.);
- infrastructura specifică (cântar auto, stație spălare
autovehicule, stație de alimentare cu combustibil etc.);
- sistem de monitorizare a mediului;
- alte lucrări (drumuri, sistem de colectare a apei
pluviale, bazin de retenție și evaporație V=4800 m3,
separator de hidrocarburi Qmax = 150l/s, alimentare cu
apă potabilă, stație de epurare apă uzată menajeră și
canalizare apă uzată menajeră, canalizare apă plu-
vială, colectare apă tehnologică, împrejmuire incintă și
poartă acces, barieră intrare etc.).
A) CONSTRUIREA DEPOZITULUI CONFORM
Celula 1 de depozitare a deșeurilor
Lucrările au constat din:
• Curățarea amplasamentului de tufișuri: 6.500 m2;
• Decopertare mecanică a solului vegetal în adân-
cime de 30 cm, pe suprafața de 72.600 m2;
• Săpătură celulă: 21.760 m3;
• Umpluturi compactate (diguri): 20.925 m3;
• Rampă de acces în depozit;
• Protecția exterioară a taluzelor cu pământ vegetal
inierbat: 4811 m2;
• Podețe din beton 4 buc.
w Revista Construcțiilor w iunie 2018
Sistemul de impermeabilizare
al celulei de depozitare a fost executat astfel:
• Barieră geologică construită din argilă, cu gro-
simea de 0,50 m (două straturi cu grosimea de 25 cm
fiecare, kf ≤ 10-9 m/s), 6.257,50 m3 și geocompozit
bentonitic AS-5000 cu conductivitate hidraulică
1,5x10-11 m/s;
• Geomembrană HDPE (2 mm) netedă: 13.846 m2;
• Geotextil de protecție (1.200 g/m2): 13.605 m2.
Sistemul de colectare a levigatului
cuprinde:
• Strat drenant pentru levigat (0,50 m grosime,
sort 16-32): 8.035 m3;
• Geotextil de separare și filtrare rezistent la UV
(G = 400 g/m2), suprafață 13.192 m2;
• Conducte levigat:
- drenare, PEHD, Sn 8 De 250 mm 143,80 m;
- colectare, PEHD, Sn8 De 250 mm 263 m;
- colectare, PEHD, Sn8 De 315 mm 128 m;
• Cămine de conectare din PEHD, 4 buc., cu dia-
metru 1.000 mm și înălțimea de 6,5 m - 7,5 m;
• Bazin de retenție V = 15 m3 din beton armat,
impermeabilizat cu geomembrană HDPE (2 mm);
• Stație de pompare levigat, compusă din cămin din
PEHD Dn 1.000 mm, H = 6,8 m și electropompă sub-
mersibilă cu flotor;
• Stație de epurare levigat cu osmoză inversă,
Q = 2,8 m3/zi;
• Cămine de colectare concentrat.
Sistemul de evacuare a apelor pluviale
Apele pluviale de pe taluze vor fi colectate de șanțul
cu fund dalat în lungime de 880 m, aflat la baza taluzu-
lui exterior al digurilor de contur ale celulei nr. 1, cu
descărcare printr-un colector în bazinul de retenție ape
pluviale.
Apele pluviale de pe platforme și de pe drumul din
incintă vor fi colectate de rigola monolită carosabilă în
lungime de 553,70 m, cu descărcare într-un cămin de
decantare din beton armat, după care apele trec
printr-un separator de hidrocarburi și sunt descărcate
în bazinul de retenție ape pluviale.
Sistemul de evacuare a apelor pluviale cuprinde:
• conductă colectoare a apelor în bazinul de retenție
pvc De 500 mm, 40 m;
• Cămin din elemente de beton, 1 bucată, cu dia-
metru 1.000 mm și înălțimea de 2 m;
continuare în pagina 20 È
19
Æ urmare din pagina 19
• Bazin de retenție și evaporație apă pluvială, cu un
volum de retenție util de 4.800 m3, un volum de exca-
vații de 13.030 m3, umpluturi în diguri de 2.110 m3,
etanșat cu geomembrană PEHD cu grosime de 2,00 mm,
în suprafață de 5.263 m2; protecția geomembranei la
bază s-a făcut cu geotextil G = 1.200 g/m2, 2.760 m2
iar lestarea, cu plăci prefabricate din beton 50 cm x 50
cm x 5 cm, 2.760 m2;
• Separator de hidrocarburi de 150 l/s cu filtru coa-
lescent, desnisipator și obturator automat, fabricat din
poliester armat cu fibră de sticlă, volum 30.000 l,
dimensiuni 2,5 m x 6,45 m.
Rețea de canalizare ape uzate menajere
Apele uzate menajere provenite de la clădirea
administrativă și hala intervenție utilaje sunt epurate
Platforma de cântărire și cabina cântar
într-o stație containerizată de tratare, cu o capacitate
Cântarul rutier: structură metalică amplasată pe o
de 3,14 m3/zi.
fundație din beton armat, cu capacitatea maximă de
Evacuarea apelor epurate se face, prin intermediul
60 tone. Lungimea efectivă a platformei de cântărire
conductelor de PEHD, în rigola carosabilă.
este de 18 m iar lățimea de 3,00 m, având două rampe
Canalizarea apelor uzate menajere este compusă din:
de acces de 5,20 m la fiecare capăt al platformei.
• Conducte PVC Dn 250 mm cu lungime de 77,5 m;
Cabina cântar este de tip container cu dimensiuni 5 m
• Cămine de vizitare din beton Dn 1.000 mm, 5 buc;
x 2,4 m x 2 m și este dotată cu mobilier și un sistem de
• Stație de epurare ape uzate menajere;
operare pentru înregistrarea datelor.
• Cămin de pompare Dn 1.000 mm, 1 buc.
Instalația de spălare a roților
Rețea de canalizare ape tehnologice
Zona de spălare a roților autovehiculelor este for-
Apele provenite din interiorul stației de sortare și
mată dintr-un sistem de spălare multijet tip Moby Dick,
din cele două șoproane sunt preluate de rețeaua de
cu un circuit închis de recirculare a apei de spălare.
canalizare și descărcate în stația de pompare levigat.
Clădirea administrativă
Canalizarea apelor uzate tehnologice este compusă din:
Infrastructura este din fundații izolate monolite, cu
• Conducte PVC Dn 250 mm în lungime de 297 m;
talpă și cuzinet armate și grinzi de fundare monolite.
• Cămine de vizitare din beton Dn 1.000 mm, 8 buc.
Suprastructura, cu regim de înălțime parter, este
Alimentarea cu apă potabilă
executată din cadre de beton armat monolite pe
Alimentarea cu apă potabilă a obiectivului este reali-
ambele direcții. Cadrele se compun din stâlpi și grinzi
zată prin conductă PEHD Dn 20-63 mm, în lungime de
dispuse la distanțe interax de 6.00 m. Peste grinzi s-a
378 m. Rețeaua alimentează clădirea administrativă,
turnat o placă de beton armat și un atic perimetral.
hală de intervenție utilaje, rezervorul de incendiu,
Pereții de închidere sunt din cărămidă plină presată.
instalația de spălare interioară a stației de sortare și
Suprafața construită este de 202 m2 și cuprinde
șoproanelor, stația de tratare levigat și instalația de
birouri, laborator pentru testarea mostrelor și păs-
spălare roți.
trarea analizelor efectuate pentru apele uzate, grupuri
B) ZONA ADMINISTRATIVĂ
sanitare, dușuri, vestiare, cameră control, arhivă,
Cuprinde: poartă de acces cu barieră electromeca-
secretariat și cameră centrală termică.
nică, platformă de cântărire, echipamentul pentru curățarea
Clădirea este dotată cu instalații de climatizare (zona
roților, stație mobilă de carburanți, clădirea administra-
birouri) și instalații de ventilație în zona grupurilor sa-
tivă, hală intervenție utilaje.
nitare și vestiare, cu mobilier și tehnologie IT pentru
comunicare și înregistrare date.
Dimensiunile construcției: 30,60 m x 6,60 m.
Zona intervenție utilaje
Infrastructura s-a realizat din fundații izolate mono-
lite tip pahar și grinzi de fundare monolite.
Suprastructura, cu regim de înălțime parter, s-a
executat în structură mixtă cu cadre din stâlpi prefabri-
cați din beton armat și ferme metalice cu deschiderea
de 15,00 m. Hala este acoperită cu panouri metalice
tristrat, cu izolație de 10 cm vată minerală, ce reazemă
pe pane tip Z. În învelitoare sunt amplasate 4 lumina-
toare tip trapă de fum. Închiderea perimetrală este din
panouri tristrat cu izolație de spumă poliuretanică.
Accesul în hala de intervenție se face prin două uși

20 w Revista Construcțiilor w iunie 2018

basculante cu deschidere de 5 m. În interior este ame-
najat un spațiu pentru personalul ce deservește hala,
spațiu realizat printr-o compartimentare din pereți de
gips-carton. Sistemul de încălzire al halei, în spațiul
destinat personalului, este executat cu 18 panouri
radiante și radiatoare electrice.
Ventilația halei se face prin intermediul unor grile de
transfer și unui ventilator axial de extracție a aerului.
Spațiul este dotat cu un banc de lucru și două raf-
turi metalice, compresor de aer, instalație de spălare
sub presiune, aparat de sudură și trusă de scule.
Suprafața construită este de 304 m2.
Stație mobilă de carburanți
Stația mobilă de carburanți are un volum de 5.000 l;
este echipată cu o pompă de alimentare, cu un debit
Platformele din incintă, în suprafață de 4.700 m2, au
de 56 l/min și este amplasată pe o platformă aferentă
aceeași structură rutieră ca și drumurile din incintă și
drumului din interior.
permit staționarea și accesul în zona stației de sortare
Împrejmuirea cu gard
și a halei de intervenție utilaje. Perimetral, închiderea
a bazinului de retenție și evaporație
s-a realizat cu borduri din beton 20 cm x 25 cm.
Gardul din plasă Zn cu ochiuri de 50 mm x 50 mm
Bordurile din beton au o lungime totală de 1.979 m.
în lungime de 150 m și înălțime de 1 m este montat pe
Rigola pentru preluarea apelor pluviale, în lungime
stâlpi metalici Dn 60, încastrați în fundații izolate din
de 554 m, este din beton monolit, cu o secțiune drep-
beton.
tunghiulară acoperită cu placate carosabile. Rigolele
Împrejmuire cu gard a depozitului
sunt carosabile și sunt în lungime de 554 m.
Accesul în interiorul stației se face printr-o poartă
Pentru drumul de incintă s-a realizat marcaj longi-
metalică de 8 m. Împrejmuirea este în lungime de
tudinal și s-au montat indicatoare rutiere.
1.302 m, cu plasă Zn cu înălțime de 2,3 m, montată pe
Monitorizarea depozitului
stâlpi metalici din țeavă Dn 127 mm, încastrați în fun-
S-au executat 3 puțuri cu H = 7 m pentru monito-
dații izolate din beton și prevăzuți, la partea superioară,
rizarea calității apei freatice, situate astfel: două în
cu o consolă pentru fixarea a 3 fire de sârmă ghim-
avalul direcției de curgere a apelor și unul în amonte.
pată. Protecția anticorozivă s-a făcut prin vopsire.
Din aceste puțuri se vor prelua periodic probe de apă
Zona de protecție perdea vegetală
pentru analiză.
Perdeua vegetală de protecție este în suprafață de
STAȚIA DE SORTARE
1,4 ha, compusă din 4 rânduri de puieți forestieri. De
asemenea, a fost înierbată o suprafață de 6.500 m2
(PROIECTARE ȘI EXECUȚIE)
Stația de sortare este o construcție metalică, cu
limitrof drumului din incintă.
regim de înălțime parter, cu suprafața construită de
Drum incintă, platforme, parcări, rigole, podețe
1.582 m2 care este compusă dintr-o hală închisă și
Drumurile permit accesul la celulă, precum și circu-
două șoproane acoperite și închise parțial pe o înălțime
lația către obiectivele aflate în incinta stației.
de 2 m. Înălțime utilă minimă de 6,50 m.
Drumul în incintă, în lungime de 895 m, cu lățime
Din punct de vedere funcțional, în hala de sortare
de 6 m, este executat cu o suprastructură în grosime
se identifică următoarele zone:
de 20 cm din beton rutier Bcr4 și o infrastructură din
• Zona de sortare, formată din 1 linie de sortare
nisip 7 cm, balast 25 cm și balast stabilizat 15 cm, fiind
completă, inclusiv presa;
delimitat cu bordură din beton 20 cm x 25 cm.
• Spații de manevră pentru echipamente și mașini
de transport: stivuitor sau încărcător frontal, mașina
pentru transport containere.
Linia completă de sortare este compusă din urmă-
toarele echipamente: cabină de sortare, inclusiv
gradene, extractor de nemetale, extractor de metale,
mărunțitor sticlă, buncăr alimentare bandă înclinată
presă, bandă înclinată pentru alimentarea presei de
balotat, presă de balotat.
Fațadele halei de sortare sunt prevăzute cu ferestre
amplasate la cota de +5,00, în treimea superioară a
peretelui halei. Pentru asigurarea ventilației naturale,
ferestrele au fost prevăzute cu câte un ochi mobil, care
va fi acționat de la nivelul pardoselii. Ferestrele sunt
construite cu rame din PVC și geam simplu.
continuare în pagina 22 È
w Revista Construcțiilor w iunie 2018 21
Æ urmare din pagina 21
Închideri laterale și acoperiș: de tip multistrat.
Accesul în hala de sortare a mașinilor care preiau
containerele cu refuz din sortare, fracțiuni metalice și a
încărcătorului sau stivuitorului care împinge materialul
sortat către buncărul de alimentare al presei de balotat
se face prin uși automate acționate electric.
Pardoseala stației de sortare este proiectată pentru
trafic greu, din beton, finisat prin helicopterizare.
Caracteristici constructive
ale Stației de Sortare
• Suprafața construită totală a Stației de sortare =
1.582,00 m2.
• Stația de sortare este formată din:
- Șopron recepție deșeuri, S = 707, 50 m2;
- Hala de sortare, S = 581 m2;
• Șopron depozitare baloți, S = 293,50 m2;
• Capacitatea de tratare:5.000 tone/an;
• O linie de sortare cu 8 posturi de sortare (4 pos-
turi de sortare pe fiecare latură a benzii);
• Rețea exterioară de alimentare cu apă a halei de
sortare: L = 13 m;
• Rețea exterioară de alimentare cu apă în caz de
incendiu: L = 216 m și rezervor de incendiu de 100 m3;
• Rețea exterioară de canalizare: L = 14 m;
• Branșament la rețeaua publică de alimentare cu
apă din magistrala Ianca – Sutești, L = 681 m;
• Rețea interioară de apă pentru incendiu Dn OL
2”1/2 L = 93 m și 2 hidranți interiori;
• Rețea interioară de apă pentru spălat pardoseli,
din OL Dn 1”: L = 57,5 m;
• Rigole interioare carosabile trafic greu: 102 m;
• Rigole pluviale: 77 m;
• Drum de acces amplasament: L = 662 m;
• Iluminat exterior și alimentare cu energie electrică.
Rețeaua de stingere a incendiilor
Rețeaua de stingere a incendiilor este alcătuită din:
• Conducta de transport al apei, din PEHD De 110
mm, lungime 216 m;
• 2 hidranți supraterani Dn 80 mm pe rețea;
• Bazinul de stocare a rezervei de incendiu, cu o
capacitate de 100 m3;
• Cămin din beton Dn 100 4 buc.;
• Grup de pompare antiincendiu;
• Container metalic.
Drum acces în șantier
Drumul de acces are lungimea de 662 m. Va fi ame-
najată intersecția drumului de acces propus cu DJ 221,
prin racordarea cu raze de 12 m.
Sistemul rutier are următoarea alcătuire:
• 23 cm – BcR 4;
• 15 cm – strat de bază din agregate naturale stabi-
lizate cu lianți hidraulici rutieri;
• 25 cm – strat de fundație din balast;
• 20 cm - strat de formă din pământ stabilizat meca-
nic cu balast.
S-au amenajat două platforme de încrucișare, la
următoarele poziții kilometrice: Km 0+150, Km 0+400.
22
Pentru protejarea corpului terasamentului drumului
de acces, s-a amenajat un șanț cu secțiune neprote-
jată, pe partea dreaptă, pentru preluarea și dirijarea
apelor pluviale, între Km 0+300 și km 0+662.
Branșament de apă potabilă
Rețeaua de alimentare cu apă este realizată din
conductă de polietilenă cu înaltă densitate, PEHD,
De = 110 mm, PN10, fiind echipată cu un cămin de
vane și cămine de apometru.
Racordul rețelei de alimentare a stației de sortare
se va asigura din rețeaua existentă - conducta de poli-
etilenă de înaltă densitate PEHD, De=160mm , PN10,
amplasată pe lângă drumul județean DJ221.
Pe traseul alimentării cu apă la stația de sortare se
va face o subtraversare la drumul județean DJ221.
Rețeaua de alimentare cu apă este echipată cu un
cămin de tragere (Ct) cu dimensiuni 1,50 m - 1,00 m,
două cămine de apometru (CAp1, CAp2) cu dimensiuni
2,00 m - 1,00 m, respectiv diametrul de 1,50 m.
Lungime rețea: 681 m.
Branșament electric
la rețeaua de distribuție zonală
Branșamentul este compus din 3 stâlpi complet
echipați pentru racordarea la rețeaua existentă și tra-
versarea drumului județean, o linie electrică subterană
de 20 KV cu lungime de 720 m, și un post trafo.
Rețeaua de alimentare
cu energie electrică
Distribuția electrică pe teritoriul obiectivului s-a
făcut din TGD, la aceasta racordându-se tablourile de
distribuție aferente fiecărei zone. Instalația electrică de
iluminat exterior este alimentată din tabloul electric
general TGD, prin cablu electric armat pozat subteran.
Lungimea totală a rețelei de iluminat este de 1.350 m.
Pentru asigurarea rezervei de alimentare a stației de
pompare aferente bazinului de stingere a incendiilor,
s-a montat un grup electrogen trifazat Diesel de 35 kVA.
Construcțiile în care se desfășoară activități perma-
nente sunt prevăzute cu corpuri de iluminat de sigu-
ranță la evacuare, instalație de alarmare în caz de
incendiu și instalație antiefracție. Iluminatul exterior al
incintei este format din 60 de stâlpi complet echipați.
Instalația electrică exterioară are prevăzută o centură
de împământare din platbandă 40 mm x 4 mm în
lungime de 1.700 m. Pentru siguranța echipamentelor
electrice s-a instalat o centură de împământare inte-
rioară din platbandă 25 mm x 4 mm, cu lungime de 200 m.
În zona stației de sortare s-a montat un sistem de
paratraznet, legat la centura exterioară de împămân-
tare prin intermediul unor separatori.
În toate spațiile cu activitate permanentă și în
birouri, laborator, recepție, s-a realizat rețea struc-
turată de telefonie și date. q
w Revista Construcțiilor w iunie 2018
 Soluții de stabilizare a terasamentului unui drum
amplasat în albia minoră a unei ape curgătoare de munte
conf. univ. dr. ing. Dorel PLĂTICĂ, ing. Irina Elena PLĂTICĂ (CIOBANU) -
Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași, Facultatea de Construcții si Instalații, Departamentul CCF
ing. Vlad Mircea GRIGORAȘ - PROCONRIM SRL, Iași

Amplasarea terasamentului unui drum în imediata vecinătate a unei ape curgătoare de munte a
condus la cedarea acestuia. Cedarea terasamentelor a avut loc ca urmare a fenomenelor de erozi-
une și a celor de afuiere. Fenomenele de afuiere au condus la distrugerea structurilor de sprijin
existente și la pierderea stabilității malului râului, iar fenomenele de eroziune, la creșterea maselor
de pământ deplasate de sub structura rutieră. Articolul prezintă cauzele cedării și analizează și
propune soluții pentru stabilizarea terasamentelor.

Dezvoltarea continuă a așezări- Apariția sau reactivarea alune- Cu ocazia vizitei în amplasament
lor omenești a condus la dispunerea cărilor este controlată de două s-au constatat următoarele:
diferitelor construcții pe terenuri categorii de factori: naturali și • albia râului Tazlăul Sărat era
dificile de fundare, pe amplasa- antropici [2]. Factorii naturali sunt colmatată în proporție de circa
mente cu potențial ridicat de alune- reprezentați de modificarea nivelu- 50-60% cu bolovani de dimensiuni
care sau în albiile minore sau lui apelor naturale, de ploile torenția- mari, precum și de trunchiuri de
majore ale apelor curgătoare. În le, mișcarea seismică, de eroziunea copaci și resturi de vegetație;
cele mai multe cazuri, inginerul și/sau afuierea terenului. Factorii • s-au identificat rămășițe ale
geotehnician întâlnește în practica antropici sunt reprezentați de exe- unor vechi ziduri de greutate din
curentă amplasamente cu combi- beton simplu și din gabioane;
cuția necontrolată a unor construcții
nații ale factorilor menționați mai sus. • terasamentul drumului a fost
Lucrarea de față tratează pro- pe versanți cu potențial de alune-
afectat de o alunecare de teren de
blema unei alunecări de teren situ- care și despădurirea/decopertarea
tip prăbușire de mal [3]; alu-
ate în albia minoră a unei ape vegetației de pe aceiași versanți.
necarea s-a produs din cauza sub-
curgătoare de munte, prin deter- SITUAȚIA DIN TEREN minării prin erodare, de către apele
minarea cauzelor care au condus la Amplasamentul studiat se află râului Tazlăul Sărat, a piciorului
producerea alunecării și propune poziționat în arealul comunei taluzului pe care se află poziționat
posibile soluții de intervenție. Zemeș din județul Bacău, în albia drumul DC 130;
Se estimează că, în România, minoră a râului Tazlăul Sărat, o • în imediata apropiere a zonei
suprafața supusă alunecărilor de zonă cunoscută pentru potențialul alunecării, în aval de aceasta, în
teren este de circa 900.000 hec- ridicat de producere al alunecărilor albia râului Tazlăul Sărat există un
tare. Cea mai importantă și cunos- de teren. zid de greutate din beton simplu
cută alunecare de teren este
deplasarea Vârfului Suhardelului,
care a dus la bararea râului Bicaz și
la formarea Lacului Roșu. Alunecări
de teren de amploare s-au produs
la Malul cu Flori, în iunie 1979 și la
Vârfuri, în februarie 1980, ambele
în județul Dâmbovița, Zemeș (în
1992) în județul Bacău și Izvoarele
(august 1993) în județul Galați.
Alunecările de teren sunt
deplasări gravitaționale ale maselor
de roci, pământuri sau combinații
ale acestora, pe o pantă. Produce-
Fig. 1: Vederi de ansamblu ale amplasamentului
rea acestor fenomene reprezintă o
amenințare la adresa fondului con-
struit și implicit, la adresa vieții
umane. În cele mai multe cazuri
importanța acordată acestor feno-
mene este scăzută, mai ales în ceea
ce privește alunecările care nu se
produc cu viteza sporită.
Procesul de alunecare include
trei faze [1]:
• faza pregătitoare, de alunecare
lentă, incipientă (procese ante-prag);
• alunecarea propriu-zisă (trece-
rea peste pragul geomorfologic);
• stabilizarea naturală (echili- Fig. 2: Reprezentare caracteristică a unei prăbușiri de mal, după [3].
brarea, procese post-prag). A) înainte de prăbușire; B) după prăbușire

24 w Revista Construcțiilor w iunie 2018

care sprijină terasamentul drumu-
lui; la o analiză vizuală a acestuia
s-a constatat că primul tronson, din
imediata apropiere a zonei anali-
zate, a suferit o cedare de tip GEO
la translație pe orizontală; restul
tronsoanelor vizualizate prezintă
degradări structurale, precum și
semnele unei viitoare cedări geo-
rotaționale ca urmare a erodării,
prin subspălare, a terenului de fun-
dare a acestora, fundațiile fiind, în
momentul de față, pe o suprafață de
circa 30-40% în consolă (fig. 3). Fig. 3: Ziduri de sprijin de greutate existente
În cadrul lucrărilor de prospec-
• Soluția maximală cu dispunere fie dispuși în aval de zidul de spri-
tare geotehnică s-a întâlnit urmă-
toarea stratificație geologică, pornind de elemente de sprijin: jin, creând, astfel, o protecție anti-
de la gura forajului spre baza aces- - se propune sprijinirea terasa- erozională a fundației acestuia.
tuia: 60 cm de bolovăniș, 230 cm mentului drumului prin dispunerea Pentru cele trei soluții de inter-
de nisip slab legat argilos, în ames- unui perete de sprijin din piloți venție propuse s-au efectuat calcule
tec cu pietriș și bolovăniș, 90 cm de forați, dispuși cu interspații, dimen- de stabilitate folosind programul
pietriș cu bolovăniș și bolovani, sionat conform normativelor tehnice Plaxis 2D, cu modelul constitutiv
100 cm argilă marnoasă cenușie și în vigoare; se propune amplasarea Mohr-Coulomb [4] și algoritmul de
stratul de bază alcătuit dintr-o gre- peretelui la marginea dalei carosa- calcul „Phi-c reduction” [5].
sie cenușie compactă.
bile, spre albia râului Tazlăul Sărat; În Tabelul 1 sunt prezentate
SOLUȚII DE INTERVENȚIE
- se vor executa lucrări de decol- valorile factorilor pentru analizele
PROPUSE
Analizând caracteristicile fizico- matare a albiei, pe zona analizată, de stabilitate efectuate. În figurile
mecanice ale stratificației terenului cu amenajarea taluzului din fața 1, 2 și 3 sunt prezentate aliurile
de pe amplasament și topografia peretelui de sprijin; în acest sens, suprafețelor de lunecare pentru
terenului, s-a ajuns la concluzia că se recomandă ca bolovanii din albie modelele de calcul 1.1, 1.2, II.2,
alunecările de teren din amplasa- să fie dispuși în aval de peretele de II.4, III.2 și III4.
ment sunt activate de următorii sprijin, creând, astfel, o protecție Pe baza calculelor de stabilitate
factori: antierozională a pământului dintre efectuate se pot trage următoarele
• apele râului Tazlăul Sărat au interspațiile piloților; concluzii:
erodat, în timp, piciorul taluzului pe
care este poziționat drumul DC 130, • Soluția minimală cu dispunere • În cazul taluzului amenajat
fapt ce a condus la cedarea aces- elemente de sprijin: fără sarcină se observă că cedarea
tuia prin prăbușire; - se propune sprijinirea terasa- se produce la piciorul taluzului prin
• cedarea zidurilor de sprijin mentului drumului prin dispunerea erodarea hidraulică a acestuia; în
existente, din punct de vedere unui zid de sprijin din beton armat cazul taluzului cu sarcină se con-
structural și geotehnic, din cauza tip cornier, dimensionat conform stată că suprafața de cedare are o
procesului de erodare a bazei aces- normativelor tehnice în vigoare; se formă circular cilindrică, cedarea
tora de către apele râului Tazlăul propune amplasarea acestui zid la afectând întreg terasamentul dru-
Sărat; s-a identificat, în imediata
apropiere a zonelor cu prăbușiri de baza taluzului aferent terasamentu- mului; de menționat că factorii de
maluri, existența unor ziduri de lui drumului, spre albia râului stabilitate prezentați sunt valabili
sprijin în aval de zona investigată, Tazlăul Sărat; zidul va avea o adân- doar în situația în care piciorul
lucrări care, pe moment, conferă cime de fundare care să ia în calcul taluzului nu este erodat de apele
stabilitate zonei; și adâncimea de afuiere maximă; râului Tazlăul Sărat; în situația în
• procentul mic de împădurire, - se vor executa lucrări de decol- care piciorul taluzului va fi erodat,
raportat la zonele adiacente; matare a albiei pe zona analizată, factorii de stabilitate vor prezenta
• existența unor zone de contra- cu amenajarea taluzului din fața valori subunitare, lucru ce poate fi
pantă în amonte de drum, care au
permis stagnarea pe perioade zidului de sprijin; în acest sens, se constatat și în momentul de față pe
îndelungate a apelor de suprafață, recomandă ca bolovanii din albie să amplasament;
influențând, astfel, caracteristicile Tabelul 1
fizico-mecanice locale ale pămân-
turilor din amplasament.
Având în vedere cele prezentate
mai sus, s-au luat în considerare
următoarele 3 soluții posibile de
intervenție asupra terasamentului
drumului:
• Taluzarea terasamentului dru-
mului, fără dispunere de elemente
de sprijin:
- se propune taluzarea terasa-
mentului drumului cu o pantă dulce,
conform prevederilor STAS 2914-1984;
- se vor executa lucrări de decol-
matare a albiei pe zona analizată.
continuare în pagina 26 È
w Revista Construcțiilor w iunie 2018 25
Æ urmare din pagina 25
• În cazul terasamentului spri-
jinit de perete, de un zid de sprijin
din beton armat de tip cornier, se
constată formarea unei suprafețe
de cedare circular cilindrică, supra-
față care se extinde în adâncime și
cuprinde întreaga zonă sprijinită;
s-a considerat ca situație critică
erodarea piciorului taluzului, ero-
dare care să conducă la cedarea
terasamentului din fața zidului de Fig. 4: Suprafețe de cedare modele de calcul I.1 (stânga) și I.2 (dreapta)
sprijin pe o înălțime de circa 2,00 m;
indiferent de situația analizată se
constată formarea unei suprafețe
de cedare în aval de zidul de sprijin,
suprafață care indică posibilitatea
pierderii stabilității zidului, prin
cedare de tip GEO la rotire și capa-
citate portantă;
• În cazul terasamentului spri-
jinit de un perete de piloți forați cu
interspații se constată existența
Fig. 5: Suprafețe de cedare modele de calcul II.2 (stânga) și II.4 (dreapta)
unei suprafețe de cedare circular
cilindrice, dar care se produce doar
în aval de peretele de sprijin,
terasamentul drumului prezentând
stabilitate; s-a considerat ca situ-
ație critică erodarea piciorului
taluzului, erodare care să conducă
la cedarea terasamentului din fața
peretelui de sprijin pe o înălțime de
circa 3,00 m; în acest caz, se
observă o creștere a factorului de
stabilitate, deoarece suprafața de Fig. 6: Suprafețe de cedare modele de calcul III.2 (stânga) și III.4 (dreapta)
cedare se formează în adâncime,
recuperați din albie la baza zidului Amenajarea unui taluz nu este
cuprinzând întreaga zonă sprijinită.
de sprijin; așa cum s-a putut corespunzătoare, având în vedere
ANALIZA SOLUȚIILOR observa pe amplasament, debitul și înălțimea sa, reducerea secțiunii
Toate cele 3 soluții de intervenție viteza râului Tazlăul Sărat conduc la albiei și posibilitatea erodării aces-
propuse mai sus conferă stabilitate afuierea puternică a terenului de
amplasamentului, dar analizând tuia de apa râului.
sub fundațiile zidurilor existente Soluția cu zid de sprijin este difi-
tehnologiile de execuție și condițiile (fig. 3);
de exploatare a construcțiilor au cil de realizat din punct de vedere
• Execuția piloților din cadrul tehnologic.
rezultat următoarele: soluției maximale, la marginea
• Soluția de amenajare a taluzu- Soluția pe piloți conferă un grad
carosabilă a drumului, conferă un
lui drumului fără dispunerea altor mare de stabilitate terenului și este
grad mare de stabilitate a terasa-
lucrări de protecția a acestuia pre- mentului, chiar și în ipoteza produ- simplu de executat. Deși soluția pe
zintă aplicabilitate pe termen scurt, cerii unei cedări a taluzului din fața piloți este aparent mai scumpă,
având în vedere că taluzul va fi ero- peretelui de sprijin pe o înălțime de aceasta reduce volumul de lucrări și
dat de ape, și deci, terasamentul se circa 3,00 m; pentru a putea exe- riscurile în execuție și crește gradul
va prăbuși din nou în punctul analizat; cuta piloții în condiții de siguranță de siguranță în exploatare.
• Pentru execuția zidurilor de este necesară decolmatarea albiei BIBLIOGRAFIE
sprijin aferente soluției minimale, și execuția unui taluz la marginea 1. ro.wikipedia.org/wiki/Alune-
sunt necesare excavații deschise cu terasamentului, prin dispunerea care_de_teren;
adâncimi de circa 2,00 m (adân- bolovanilor din albie, lucrări ce con- 2. AȘUENCEI V., ALUPOAE D.,
cimea de afuiere + adâncimea de feră stabilitate taluzului pe durata BARON A., RĂILEANU P., Alu-
încastrare), fapt ce conduce la for- de execuție a piloților, precum necările de teren. Factorii care le
marea unui taluz vertical cu înălțimi și stabilitate în exploatare, prin
produc și metode de combatere.
de 3,00 m - 5,00 m, spre terasa- înde plinirea rolului de „saltea”
mentul drumului; în această situ- Revista Construcțiilor nr. 120, 2015,
antierozională.
ație, se pune problema realizării 44-49;
CONCLUZII
unui sistem de sprijinire a taluzului În toate situațiile în care este 3. Note de curs. Geomorfologie
pentru ca acesta să-și păstreze necesară proiectarea unor structuri - semestrul II - Geografia mediului,
stabilitate pe durata execuției de sprijin, se impune o analiză per- Ene M.;
lucrărilor; pentru preîntâmpinarea tinentă a mai multor soluții, din 4. *** Plaxis Version 8. Mate-
fenomenului de afuiere a fundațiilor care să fie aleasă soluția cea mai rials models manual.
se pot executa lucrări de decolmatare eficientă din punct de vedere teh- 5. *** Plaxis Version 8. Refe-
a albiei, cu dispunerea bolovanilor nico-economic. rence manual. q

26 w Revista Construcțiilor w iunie 2018

Siguranța în caz de incendiu,
mereu în atenția Saint-Gobain Rigips!
Încă de la primele proiecte, la care
a participat în calitate de furnizor
de produse și soluții tehnice, Saint-
Gobain Rigips România a avut o
poziție tranșantă în favoarea
respectării legii, a normelor și nor-
mativelor, iar colaborările cu
diverși antreprenori și proiectanți
s-au făcut numai în baza unor
asemenea principii.
Pe piața materialelor de construcții
din România orientarea clientului
către cel mai mic preț, în detrimen-
tul calității produsului, a devenit,
din păcate, o obișnuință. Realizarea
investițiilor cu materiale nespecifi-
cate în proiecte, aplicarea de soluții
neagrementate, necertificate, aduc
daune grave nu doar securității
clădirilor, cât mai ales locuitorilor
acestora, in timp ce folosirea pe
scară largă, pe șantiere, a perso-
nalului necalificat, necunoscător al
tehnologiilor moderne de con-
strucții și al normelor de montaj /
execuție, afectează grav calitatea
construcțiilor.
Fiecare dintre cerințele fundamen-
tale ale Legii 10/1995 privind cali-
tatea construcțiilor, armonizată cu
Directiva Europeană nr. 89/106 și
28
reactualizată prin prevederile Regu-
lamentului 305/2011 și toate la un
loc, fără o anume ierarhie a impor-
tanței lor, conduc la execuția unor
clădiri sigure, confortabile, care
protejează mediul și permit con-
trolul calității lor pe întreaga durată
de existență.
Siguranța în caz de incendiu, a
doua în această listă de cerințe
esențiale, reprezintă o preocupare
constantă a companiei Saint-Gobain
Rigips, care pune la dispoziția cli-
enților săi o gamă variată de pro-
duse incombustibile pentru pereți
și tavane, precum și sisteme
capabile să reziste la acțiunea
focului până la 4 ore: pereți de
compartimentare neportanți rezis-
tenți la foc, pereți pentru ghene de
instalații sau pentru lifturi, tubula-
turi de ventilație sau de evacuare
gaze fierbinți, protecții de structuri
metalice la foc, plafoane fixe sau
demontabile etc.
Materialele produse și comercializate
de Saint-Gobain Rigips România
sunt destinate tuturor tipurilor de
spații: clădiri rezidențiale, clădiri
comerciale, spații de birouri, spi-
tale, instituții de învățământ, spații
industriale, teatre, mall-uri etc.
Compania promovează pe piața
românească produse și soluții ino-
vatoare, testate conform cerințelor
europene, care permit obținerea
unor performanțe speciale. Con-
form Regulamentului privind Agre-
mentul Tehnic pentru produse,
procedee și echipamente noi în
construcții, aprobat cu Hotărârea
Guvernului nr. 766/1997, nu pot
forma obiectul unor agremente
tehnice simple descrieri sau chiar
documentații tehnice ale unor pro-
duse, fără a fi însoțite de rezultate
și dovezi obiective ale realizării fi-
zice, testării și experimentării lor,
prin care să se demonstreze înde-
plinirea cerințelor specificate.
Testate la foc în conformitate cu
normele europene, adoptate și în
România, soluțiile tehnice aduc cu
ele certitudinea calității și a sigu-
ranței în exploatare prevăzute de
lege, grație unei metode unice de
testare. Clasificarea aplicată tes-
telor dă, în final, valoarea cu care
se poate opera mai departe atât în
proiectare, cât și în execuție, cu
condiția ca, în procesul de execuție,
să se respecte integral recoman-
dările producătorului și ale testelor
oficiale.
Saint-Gobain Rigips România este
recunoscută ca furnizor de sisteme
complete și nu doar de simple pro-
duse, pentru că acestea pot
răspunde diverselor solicitări la
care este supusă construcția (foc,
izolare termică, confort acustic,
igienă, seism, dimensiune estetică
etc.). Altfel spus, performanța ce
trebuie atinsă este dată de sis-
tem în întregul său și nu (doar)
de produsele care intră în com-
ponența lui.
w Revista Construcțiilor w iunie 2018
Sistemele nu reprezintă module
prefabricate finite, ci un concept
care este specificat în proiectele de
arhitectură și aplicat/construit pe
șantiere din diferite materiale de
construcții, asamblate între ele
conform cu anumite raporturi de
proporționalitate, în baza unor con-
sumuri tehnice agreate de com-
panie și având la bază un standard,
o normă de proiectare și/sau de
execuție. Alcătuirea sistemului și
raportul de proporționalitate dintre
produse se pot modifica în funcție
de performanțele la care acesta tre-
buie să răspundă. Soluția tehnică
ce corespunde unui anume sistem
va fi preluată de către arhitect,
adaptată proiectului, urmând a fi
pusă în operă doar cu acordul be-
neficiarului.
În cazul descris mai înainte, caz ce
reprezintă, din păcate, majoritatea
covârșitoare a sistemelor testate,
rezultă sisteme de pereți rezistenți
la foc, pentru o anumită perioadă
de timp, de max. 4 m înălțime.
O soluție testată pentru o rezis-
tență la foc de 3 ore, la o
înălțime de 3 metri, NU se com-
portă la fel și la înălțimi mai
mari, de 6, 7, 8 sau 9 m! Indica-
tivul EI 180, adică rezistența la foc
de 3 ore, este afectat de creșterea
înălțimii, fie deoarece apar fisuri
prin care trec gazele fierbinți sau
focul și peretele nu mai asigură
componenta E (etanșeitate/integri-
tate), fie nu mai rezistă termic și
atunci nu mai îndeplinește condiția I
(izolare termică). Se pot găsi, din
proiectare, măsuri constructive
pentru ridicarea înălțimii peretelui,
dar, din păcate, uneori datele testu-
lui sunt extrapolate și se extinde
înălțimea testată, lucru neprevăzut
în nicio normă europeană sau locală,
dar admis uneori de investitori.
Saint-Gobain Rigips România și-a
asumat responsabilitatea pe care o
are față de clienții din România și
de aceea, promovează și propune
partenerilor săi, de fiecare dată,
numai pereți testați în laboratoare
notificate european, care au
înălțimea cuptorului de testare de
6,0 m și respectiv 7,0 m.
Informații suplimentare pe
www.rigips.ro

Sistemele de montaj uscat sau

umed marca Rigips®, care au la
bază panourile din gips-carton sau
produse din ipsos, intră în categoria
așa-numitelor „elemente nestruc-
turale” sau, în anumite cazuri, a
finisajelor. În amenajările interioare
ale construcțiilor rezidențiale sau
non-rezidențiale din întreaga lume,
folosirea, ca protecții pasive la foc,
a sistemelor din panouri de gips-
carton (de tipul plafoanelor false, a
pereților de compartimentare nepor-
tanți, a pereților pentru ghene de
instalații sau pentru caja liftului, a
tubulaturilor de ventilație sau de
evacuare a gazelor fierbinți, a pro-
tecțiilor structurilor metalice) este
foarte răspândită, eficientă și deja
prezentă de peste o sută de ani.

Cum se testează pereții înalți

rezistenți la foc?

Pereții de protecție la incendiu se

testează, în general, pe cuptoare de
3 m înălțime, fie pentru că acestea
sunt cel mai des întâlnite, fie pentru
că așa a prevăzut norma de testare
(SR EN 1364-/2015), fie din motive
de costuri mari ale testelor. În prin-
cipiu, soluția testată pozitiv poate
primi, din partea laboratorului
respectiv, o extensie de max. 1 (un)
metru față de înălțimea testată, în
cazul în care se respectă condițiile
testării, iar perioada minimă obliga-
torie de rezistență la foc este
depășită.
 HELINICK a deschis PRIMA STAȚIE din ROMÂNIA
de reumplere, recirculare și reciclare ecologică a agenților curați
Experiența acumulată de specialiștii HELINICK în domeniul siguranței și securității elec-
tronice începând cu anul 1991, recomandă această companie ca fiind lider național pentru
soluționarea problemelor existente în orice mediu organizațional.
Principalul obiectiv al specialiștilor angajați în misiunea companiei noastre constă, fundamental,
în: asigurarea unei game variate de resurse dedicate protecției și siguranței oamenilor și valorilor
materiale.

Susținem condiții favorabile de protejare împo- Prevenirea și stingerea incendiilor este priori-
triva incendiilor tară și obligatorie

Focul este una dintre principalele provocări cu care
se confruntă oamenii, în special ca urmare a urba -
nizării orașelor mici și creării de megapolisuri între mai
multe orașe.
Specialiștii noștri atrag atenția că riscurile asociate
cu izbucnirea unui incendiu vor putea fi ținute la un
nivel acceptabil prin intermediul tehnologiei, a proce-
durilor profesionale de instalare și utilizare a sis-
temelor de detecție și stingere, dar și prin educarea
factorului uman.
Certificările și autorizațiile din domeniul de referință
al Diviziei speciale de STINGERE sunt respectate cu
maturitate de către inginerii și tehnicienii noștri, care
îndeplinesc obligații deontologice centrate pe siguranța
vieții, protejarea naturii și a bunurilor omenești.
Sistemele recomandate și folosite în România de
către compania HELINICK respectă standardele de
conformitate ale acestora. În plus, specialiștii HELINICK
au experiența și cunoștințele necesare pentru a facilita
servicii post-vânzare de verificare și mentenanță, în
situațiile în care există, deja, anumite sisteme instalate.

Interconectăm valori umane și susținem condiții Principalele avantaje ale colaborării cu specia-
tehnologice favorabile de protejare a vieții liștii HELINICK:

• Avem resursele financiare și profesionale nece-

Compania Helinick, prin intermediul Diviziei spe-
ciale de STINGERE, reușește să interconecteze valori
esențiale pentru a înțelege – în mod responsabil și
sustenabil – legătura dintre:
• Serviciile profesionale de proiectare și instalare a
sistemelor de detecție și stingere a incendiilor;
• Tehnologii certificate la nivel european și național;
• Protejarea naturii – și respectarea protocolului KYOTO
– prin umplerea, recircularea și reciclarea agenților
curați din cilindrii sistemelor de stingere.
sare pentru a garanta funcționarea corectă a siste-
melor, încă din prima zi de utilizare;
• Transparența și educarea clienților pentru serviciile
post-vânzare sunt realizate, în mod responsabil, cu accent
pe siguranța personalului și bunurilor din spațiul vizat;
• Dispunem de resursele necesare pentru servicii
preventive și corective;
• Suntem certificați I.G.S.U. și dispunem de compe-
tențe și capabilități reale, fapt recunoscut de numeroși
clienți de mare anvergură.

30 w Revista Construcțiilor w iunie 2018

 Conlucrăm în armonie cu factorul natural al
mediului exterior

Am deschis prima stație din România unde reciclăm

agenții curați din sistemele de stingere existente.
Agenții de stingere, utilizați ca parte componentă
dintr-un sistem performant de stingere, sunt cate-
gorisiți în funcție de clasa de incendiu a spațiului
vizat.

Alegi să lucrezi cu noi, alegi să investești

responsabil în viitorul tău

• Experiența și expertiza noastră ne asigură posibi-

litatea de a gestiona, în mod responsabil, schimbarea
și reciclarea ecologică a agenților de stingere;
• Cilindrii de gaz instalați în sistemele de stingere
sunt înlocuinți în regim de maximum 48 de ore;
• Verificarea tehnică periodică, în conformitate cu
legislația în vigoare - un nou ciclu.
• Informațiile cu privire la veridicitatea sistemelor
sunt autorizate de către autoritățile competente, pen-
tru confirmarea respectării normelor în vigoare.
• Noile sisteme de stingere, împreună cu sistemele
pentru care s-au folosit substanțe reutilizate, sunt
însoțite de documentația relevantă, urmărindu-se, ast-
fel, trasabilitatea acestora.
Beneficiază acum de o nouă generație
de agenți curați pentru cilindrii de stingere.
și
Să păstrăm o atitudine pozitivă și responsabilă
în privința prevenirii incendiilor.
Contactează specialiștii Helinick!
Eraclie Arion nr. 4, București
Telefon:021 404 44 63
Website: www.helinick.ro
E-mail: office@helinick.ro

Incendiul, fenomen exotermic asociat cu oxigenul din aer, se manifestă prin aprinderea gazelor
care provin din distilarea materialelor combustibile la temperaturi înalte. Condiția propagării focu-
lui este creșterea temperaturii.
Protecția contra incendiului constă în măsuri eficiente pentru a evita și a întârzia creșterea tem-
peraturii. În acest sens, o bună protecție o oferă ipsosul sau ipsosul armat sub formă de tencuieli
umede sau placări care asigură etanșeitatea la oxigenul necesar pentru combustie, la care se
adaugă calitățile proprii ignifuge.
Comportarea ca izolator la foc a
ipsosului a fost remarcată încă de la
începutul utilizării lui.
În 1667, la un an după celebrul
incendiu care a pustiit Londra, la
Paris s-a dat o ordonanță care
obliga acoperirea cu ipsos a ele-
mentelor din lemn, urmărindu-se,
prin aceasta, o mai bună rezistență
la foc. Datorită ipsosului, Parisul nu
a fost niciodată afectat de un incen-
diu de amploare.
În 1838 a fost renovat Palatul
Invalizilor din Paris, elementele
structurale ale șarpantei și plan-
șeele din lemn fiind acoperite cu
tencuială pe bază de ipsos. După un
timp, un incendiu violent s-a de-
clanșat în podul clădirii. Datorită
protecției realizate, a fost posibilă
stingerea focului și împiedicarea
extinderii acestuia, ceea ce a con-
dus la micșorarea pagubelor și
protejarea clădirilor învecinate.
Referitor la materialele folosite
la construcții, vom lua în considerare
două criterii esențiale care servesc
drept bază pentru aprecierea com-
portamentului la foc: combustibili-
tatea și inflamabilitatea la incendiu.
Combustibilitatea (aportul de
căldură) se determină prin măsura-
rea puterii calorice superioare a
materialului (se exprimă în kcal/kg
material combustibil).
Inflamabilitatea materialelor va
influența:
• propagarea flăcării;
• mărirea temperaturii;
• emisia de gaze și fum.
Materialele de construcție se
clasifică, în funcție de combustibili-
tate, în următoarele clase (conform
P118/99):
• incombustibile - C0(CA1);
34
Ipsos armat
PROTECȚIA LA FOC (I)
prof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEI
• practic neinflamabile – C1(CA2a);
• dificil inflamabile - C2(CA2b);
• mediu inflamabile - C3(CA2c);
• ușor inflamabile - C4(CA2d).
Rezistența la foc este una dintre
principalele exigențe în construcții.
Limita de rezistență la foc este
perioada de timp în care elementele
de construcție (structurale și ne-
structurale) își păstrează stabilitatea,
rezistențele mecanice, capacitatea
de izolare termică, etanșeitatea în
timpul incendiului (stabilită prin
încercări și exprimată în ore sau
minute). Gradele de rezistență la
foc, determinate de timpul rezultat
din încercări, sunt: 15, 30, 45, 60,
90, 120, 180 minute, în funcție de
clasele de combustibilitate șl tipul
elementelor de construcție (por-
tante și neportante).
Rezistența la foc este influențată
de: rezistența mecanică a elemen-
tului, izolarea termică (încălzirea să
fie mai mică de 140°C - 180°C),
etanșeitatea la flăcări (este depen-
dentă de deformațiile elementului și
eficacitatea termoizolației) și ab-
sența emisiei gazelor inflamabile în
afara feței expuse a elementului.
Rezistența mecanică a elemen-
telor conduce la păstrarea capaci-
tății portante și a volumului său
inițial.
Izolarea termică este conside-
rată satisfăcătoare atunci când încăl-
zirea cauzată de foc nu depășește,
la fața expusă, 140°C...180°C.
Etanșeitatea la flăcări este influ-
ențată de rezistența mecanică (din
punct de vedere al deformațiilor
admise) și eficiența izolației termice
(testul cu bumbacul plasat în spa-
tele fisurilor apărute).
Testarea prezenței sau absenței
emisiilor de gaze inflamabile se face
cu o flacără, în partea opusă feței
expuse.
Elementele de construcție (pereți,
planșee) și golurile funcționale din
cadrul acestora (uși, cortine, încă-
peri tampon), folosite pentru limi-
tarea propagării incendiilor, se pot
clasifica în: antifoc, rezistente la foc
și etanșe la foc.
DEZVOLTAREA INCENDIULUI
ÎNTR-O CLĂDIRE
Convențional, dezvoltarea unui
incendiu într-o încăpere este com-
pusă din etapa de creștere, de dez-
voltare completă și cea de stingere
(fig. 1.I).
Incendiul începe cu aprinderea
unui singur produs, care se poate
stinge sau se poate dezvolta într-un
incendiu complet. În această etapă
se testează comportarea la foc a
materialelor de construcție.
Etapa a doua, de dezvoltare
completă a incendiului, debutează
cu o aprindere generală, care este
caracterizată de extinderea instan-
tanee a flăcării pe toate suprafețele
combustibile din încăpere.
În etapa de extindere a incen-
diului se testează comportarea la
foc a elementelor de construcție.
Pe durata incipientă a etapei de
creștere a incendiului, evacuarea
ocupanților din clădire nu prezintă
probleme deosebite.
Riscul cedării elementelor de
rezistență este neglijabil. Riscul
începe odată cu amorsarea focului,
deci cu dezvoltarea completă a
incendiului. În această perioadă,
temperatura crește rapid, iar arde-
rea se presupune că are un caracter
cvasi-staționar.
w Revista Construcțiilor w iunie 2018
 Conceptul de agresivitate
a incendiului
Potențialul distructiv al incendiu-
lui mai poate fi numit severitatea
incendiului. Cercetările recente cu
privire la dezvoltarea incendiului,
implicarea materialelor combusti-
bile, a fluxului aerului și a limitelor
încăperii, au relevat aspecte noi
cu privire la definiția agresivității
incendiului.
Abordarea anterioară considera
temperatura gazelor de ardere din
încăpere ca indicator al potenția-
lului distructiv al incendiului. În
schimb, limitele încăperii erau con-
siderate participanți pasivi în acest
proces, răspunzând doar condițiilor
distructive impuse asupra lor din
exterior.
Potențialul distructiv al incendiu-
lui poate fi măsurat cu aria cuprinsă
între curba „temperatură - timp” și
axa orizontală a timpului. Acest
concept sugerează că dacă, pentru
două incendii, suprafețele de sub
curbe au arii egale, atunci ele au o
agresivitate identică, chiar dacă
temperaturile gazelor de ardere
sunt diferite (fig. 1.II).
Fig. 1: Potențialul distructiv al incendiului.
Evoluția temperaturii (l). Conceptul de agresivitate (II). Factorii de care depinde (III).
w Revista Construcțiilor w iunie 2018
Ca rezultat al cercetării s-a
dovedit că temperatura gazelor de
ardere nu este principalul indicator
al potențialului distructiv al incen-
diului. Temperatura gazelor de
ardere este rezultatul unei interac-
țiuni puternice și complexe dintre
gazele de ardere și încăpere. Din
cauza acestei interacțiuni se poate
considera potențialul distructiv al
incendiului prin efectul acestuia
asupra limitelor încăperii.
Cercetări recente au relevat că
potențialul distructiv al incendiului
este măsurat de „sarcina termică
normalizată” care acționează asu-
pra limitelor încăperii.
Pe durata de acțiune a incendiu-
lui, sarcina termică este căldura
totală absorbită de limitele încăperii
(pe unitate de suprafață). Normali-
zarea sarcinii termice se realizează
prin raportarea acesteia la inerția
termică a limitelor încăperii.
Conceptul de sarcină termică
normalizată. Un incendiu cu sarcina
termică mare, într-o încăpere cu
suprafețele limită cu inerție termică
mare, are aceeași severitate ca un
incendiu cu sarcină termică mică
dezvoltat într-o încăpere cu supra-
fețe limită care au inerție termică
mică (fig. 1.II).
Factorii care influențează incendiul
Studii teoretice și experimentale
actuale au scos în evidență factorii
principali care influențează potenția-
lul distructiv al incendiului. Aceștia
sunt exprimați sugestiv în figura 1.III.
S-a constatat faptul că severita-
tea incendiului depinde dominant
de natura combustibilului carboni-
zabil (celulozicele) sau necarboni-
zabil (majoritatea plasticelor).
Cele mai multe informații din
camerele de ardere au rezultat din
încercări pe materiale celulozice.
Calculele pentru combustibilul
celulozic au indicat faptul că po-
tențialul distructiv al incendiului
(exprimat prin sarcina de căldură,
normalizată), poate crește mai lent
(decât liniar) cu sarcina incendiului,
poate descrește cu mărirea venti-
lației încăperii și se va micșora
odată cu creșterea inerției termice
a limitelor încăperii.
Testul standard la foc reprezintă
simularea idealizată a incendiului în
încăpere și este conceput a se dez-
volta după o singură curbă „tempe-
ratură – timp”.
Proprietatea limitelor încăperii
de a rezista potențialului distructiv
al incendiului este determinată, în
practică, prin efectuarea testului
standard la foc asupra eșantioanelor
de la materialele limitelor încăperii.
Sarcina de căldură normalizată a
eșantionului este numai în funcție
de durata testării. Deci, limitele încă-
perii trebuie alcătuite din elemente
de construcție capabile să reziste la
testele standard la foc, la o sarcină
termică normalizată egală cu cea
dezvoltată de un incendiu real.
Curbele standard „temperatură
– timp”, folosite în diferite țări pen-
tru încercarea elementelor de
construcție, nu au diferențe semni-
ficative, cu excepția Japoniei,
numai pentru durate mai mari de
două ore.
continuare în pagina 36 È
35
Æ urmare din pagina 35
PROTECȚIA LA FOC
CU IPSOS ARMAT
Experimentări la foc
Comportarea eficientă la foc a
ipsosului armat este determinată
de faptul că ipsosul întărit este un
sulfat de calciu cu două molecule de
apă CaSO4.2H2O. (placa de ipsos
armat cu grosime de 15 mm con-
ține 3 litri de apă la m2). Sub acțiu-
nea căldurii provocate de incendiu,
ipsosul armat suferă o transformare
chimică, rezultat al unei reacții
endotermice, care conduce la
absorbția căldurii, neutralizând,
astfel, efectele distructive ale focu-
lui, eliminând apa legată chimic
prin ruperea legăturii moleculare.
Reacția este dublă:
CaSO4.2H2O →
→ CaSO4.1/2H2O + 3/2H2O
CaSO4.1/2H2O →
→ CaSO4 + 1/2H2O
Fig 2: Rezultate experimentale la foc. l Curbe „temperatură – timp” ale probelor din ipsos,
comparativ cu alte materiale. II Limite de rezistență la foc la: plăci din beton armat (A),
neprotajate (1,4) protejate cu ipsos armat (2,3,5); pereți din cărămidă sau beton șl ipsos
(B), neprotejate (1,5), protejate cu ipsos armat (2,3,4), stâlpi din lemn, beton, metal, (C),
neprotejate (1,4,7), protejate cu ipsos armat (2,3,5,6) sau grilaj ceramic (8,9).
36
Căldura provocată de incendiu
determină un consum important de
energie, de 170 kcal/kg de ipsos.
Sub acțiunea căldurii dezvoltate
de incendiu plăcile de ipsos armat
„transpiră”, deci elimină, prin eva-
porare, apa legată chimic (2%) din
structura moleculară, consumând o
energie suplimentară (de circa 130
kcal pentru 200 g de apă provenită
din 1 kg de ipsos întărit).
Pentru eliberarea apei de crista-
lizare (20%), din compoziția ipso-
sului întărit, se consumă o energie
care micșorează intensitatea focului
(8.400 kJ pentru fiecare metru pă-
trat de placă din ipsos armat).
Comportarea bună la foc a ipso-
sului armat este susținută și de
faptul că este un material incom-
bustibil, dar și prin aceea că pro-
tecția cu plăci din ipsos armat
micșorează fluxul de căldură provo-
cat de foc. Aceasta se datorează
coeficientului de conductivitate
redus (λ = 0,41 W/mK ipsos de
construcție; λ = 0,1W/mK - ipsos
rezistent la foc), comparativ cu alte
materiale de construcție (piatră de
calcar λ = 2,2 W/Mk, beton greu
λ = 1,7 W/mk, material ceramic
λ = 1...1,5 W/mK, oțel λ = 60 W/mK).
Ipsosul armat va îndeplini, deci,
un rol de ecran față de foc, până în
momentul epuizării procesului de
eliberare și evaporare a apei.
În timpul procesului de deshi-
dratare, pe partea opusă a plăcilor
temperaturile vor fi de minimum
110°C.
După deshidratare, semihidratul
(CaSO4.1/2H2O) va reține lipite
plăcile de protecție, din carton, de
miezul din ipsos.
La plăcile antifoc, miezul din
ipsos se armează cu fibre de sticlă.
Armarea va întârzia fisurarea ipso-
sului și ulterior, mărirea acestor
fisuri, întârziindu-se, astfel, pătrun-
derea căldurii spre elementul prote-
jat și mărindu-se rezistența la foc a
plăcii de ipsos armat.
Rezistența la foc a plăcilor de
ipsos armat este influențată de:
• compoziția chimică a ipsosului
întărit;
• incombustibilitatea;
• izolarea termică - armarea
miezului cu fibră de sticlă (ceea ce
întârzie fisurarea).
Experimentări la foc. Elemen-
tele de construcție sunt încercate la
foc în cuptoare a căror încălzire
urmează legea „temperatură –
timp”. Rezultatele încercărilor ex-
perimentale au dovedit capacitatea
de izolare la foc a ipsosului și a
ipsosului armat.
În figura 2 se prezintă limitele
rezistenței la foc ale unor elemente
de construcție (stâlpi, planșee,
pereți) protejate sau neprotejate cu
ipsos sau ipsos armat.
În cazul plăcilor din beton armat
cu grosimea de 5 cm, protecția cu
un strat din ipsos (1,5 cm) pe
partea expusă flăcărilor mărește
limita rezistenței la foc de patru ori,
iar aceeași protecție realizată pe
ambele părți ale plăcii majorează
această limită de 6,5 ori. Plăcile din
beton armat cu grosimea de 14 cm,
protejate cu un strat de ipsos de
1 cm, au limita de rezistență la foc
dublă, comparativ cu cele nepro-
tejate.
continuare în pagina 38 È
w Revista Construcțiilor w iunie 2018
 URSA GOES GREEN
URSA se implică activ în angajamentul UE de reducere cu 20%, până în 2020,
a emisiilor de gaze cu efect de seră.
URSA continuă tradiția de a dezvolta termoizolații inovatoare. Produsele
introduse pe piață în ultimii ani reprezintă dovada investiției în tehnologie
și în dezvoltarea și comercializarea unor produse fabricate din materiale
regenerabile, care să stimuleze construirea de case sustenabile.

Sloganul URSA Goes Green, asumat de URSA, schimbă modul în care

compania își construiește și își promovează afacerea. Este important să
alegem întotdeauna materiale termoizolante cât mai bune, dar și priete-
noase cu mediul.
BiOnic este cea mai inovatoare tehnologie în termoizolații.
A fost lansată pe piață în 2017, iar produsele
care beneficiază de această tehnologie sunt
fabricate din materiale naturale regenera-
bile. Se dorește, astfel, ca implicarea URSA în efortul de reducere a emisiilor de
CO2, la nivel global și local, să fie evidentă. De aceea, s-a decis comunicarea
publică a cotei de reducere a emisiilor de CO2 care se obține prin produsele
URSA nou vândute. De altfel, pe site-ul URSA puteți găsi această informație
care se modifică live.

Cum se recunosc produsele premium de la URSA?

Ambalajul face diferențierea. Produsele performante sunt livrate în ambalaje
verzi, în timp ce produsele economice sunt prezentate în ambalaje pe fond alb.
Așadar, urmăriți sloganul URSA goes green și alegeți întotdeauna cele mai bune
izolații. q
Æ urmare din pagina 36
Pereții din cărămidă sau beton,
protejați cu un strat de ipsos (0,5 cm)
au limita de rezistență la foc de 2,5
ori mai mare decât elementele
neprotejate. Majorarea la dublu
(1 cm) sau triplu (1,5 cm) a gro-
simii stratului de ipsos va mări
această caracteristică de 3,5 ori și
respectiv, de 5 ori.
Rezultatele testării la foc a
stâlpilor sau grinzilor alcătuite din
lemn, metal și beton armat sunt
prezentate în figura 2.II. Probele
încercate (stâlpi) au avut înălțimea
de 2,3 m și au fost încărcate cu o
sarcină centrică de 10 t.
Protecția cu un strat de ipsos
armat a probelor de lemn sau beton
armat majorează limita rezistenței
la foc cu 50% (stratul de ipsos are
grosimea de 1 cm) și chiar de 2 ori
în cazul unui strat de ipsos de 2 cm.
Elementele de structură din oțel
(stâlpi, grinzi), din cauza limitei
reduse de rezistență la foc (fig. 2.II),
trebuie protejate în caz de incen-
diu. Experimentările au demonstrat
calitățile superioare ale protecției
cu ipsos sau ipsos armat.
La stâlpii metalici (profile I 100),
cu înălțimea de 2,3 m și încărcați cu Fig. 3: Diagrame de variație „temperatură‐timp”, la elemente din oțel neîncărcate și pro‐
10 t, protejați cu un strat de ipsos tejate cu ipsos (I.) și ale rezistenței la foc în funcție de grosimea protecției cu ipsos (II.).
pozat pe un grilaj ceramic, limita de
termic, în lăcașul peretelui cuptoru- Curba probei de ipsos marchea-
rezistență la foc a crescut de 6 ori,
lui s-au introdus probe, cu grosi- ză, la temperatura de 75°C, un palier
respectiv de 9 ori, comparativ cu
mea de 5 cm, ale materialelor care corespunde cu eliminarea pro-
elementele neprotejate.
testate. Temperaturile pe fața neex- gresivă a apei de cristalizare. Tem-
În figura 3 sunt prezentate
pusă (exterioară) a probelor au peratura de 140°C este valoarea
rezultatele experimentărilor prin
fost înregistrate și prezentate în pragului la care elementul din ipsos
curbele „temperatură – timp”, rea-
figura 2.I (ținând cont de corecțiile nu mai are rol de ecran la foc.
lizate pe profile H140 neprotejate la
necesare pentru a ajunge la tem- Palierul orizontal este atins după
foc și protejate cu strat de ipsos
peratura de 1.000°C la fața expusă). 210 min., comparativ cu celelalte
armat cu grosime de 1,5, 3,0, 4,0,
Analizând curbele „temperatură materiale la care pragul este mai
și 5,0 cm. Stâlpii metalici experi-
– timp” ale materialelor de con- mic de 60 min.
mentați au fost neîncărcați. Linia strucție încercate se observă că, Prin simpla sa prezență, proba
orizontală, ce marchează tempe- după o creștere inițială a tempera-
ratura de 550°C, indică valoarea din ipsos deshidratat este încă un
turii, apare un palier orizontal, deși ecran la foc, protejând proba de
maximă la care oțelul pierde capa- încălzirea în interiorul cuptorului
citatea portantă. contactul direct al flăcărilor, izolând
continuă. Palierul traduce grafic termic fața probei expusă la foc (a
Graficul din figura 3 ne indică echilibrul termic, care se stabilește
timpul în care temperatura stâlpului elementului protejat). Conductivi-
în grosimea epruvetei între tempe- tatea termică a probei din ipsos
metalic este inferioară limitei de ratura din cuptor (1.000°C) și cea
550°C și variația acesteia în funcție încercate este mai mică datorită
din laborator (20°C). Momentul
de grosimea protecției cu ipsos înlocuirii apei de cristalizare cu aer,
începutului palierului la materialele
armat. Ca rezultat al experimen- ceea ce conduce la izolare termică.
testate este diferit și se situează la
tărilor, în graficul din figura 1.I. se În timpul incendiului ipsosul
nivelele diferențiate de temperatură.
prezintă variația temperaturii cu Nivelul temperaturii de echilibru degajă doar vapori de apă și nu
timpul a probelor de ipsos, compa- este mai ridicat pentru materialele degajă gaze toxice, fum și nici un
rativ cu: mortarul de ciment, ele- ai căror coeficienți de conductivi- alt produs ce ar activa combustia.
mentul ceramic, pasta pură de tate termică sunt relativ mari. Tim- În articolele următoare vom
ciment, betonul celular. pul de apariție a palierului de prezenta modalitățile de izolare cu
Încercările s-au efectuat într-un echilibru este cu atât mai scurt cu ipsos armat a construcțiilor meta-
cuptor cu temperatura constantă de cât conductivitatea termică a mate- lice și a celor din lemn.
1.000°C. După obținerea echilibrului rialului este mai mare. (Va urma)

38 w Revista Construcțiilor w iunie 2018

 Convorbiri despre estetica structurală
cu mari ingineri contemporani
INTERVIU CU PROF. DR. ING. PAVEL ALEXA
drd. IC arh. Adina LEHENE

Prin interviul pe care domnul prof. dr. ing. Pavel Alexa ni l-a oferit, deschidem seria de „Convorbiri
despre estetica structurală cu mari ingineri contemporani”, derulate prin amabilitatea câtorva
dintre inginerii care își desfășoară activitatea în Cluj.
Interviurile au la bază ingenioasa idee a domnului prof. dr. ing. Ludovic Kopenetz de a studia cu
ajutorul specialiștilor din domeniu, în cadrul analizei derulate la nivel local, viziunea inginerilor con-
temporani clujeni asupra a ceea ce se înțelege și cum se pune în practică frumosul în construcții.
Deși, de obicei, abordarea unei lucrări de către un inginer se face într-o manieră mai tehnică, frumo-
sul este o componentă valoroasă a structurilor și de aceea acest atu al unei construcții trebuie stu-
diat și evidențiat mai mult decât s-a făcut până acum. Studiul face parte din cercetările doctorale pe
care le desfășor sub îndrumarea domnului Kopenetz, care vor fi finalizate printr-o lucrare pe tema
Esteticii structurilor.
Convorbirile conțin trei secțiuni: o scurtă prezentare a profesionistului intervievat, derularea
întrebărilor și a răspunsurilor de teoretizare asupra esteticii structurilor și prezentarea selecțiilor
de lucrări scrise pe profil și a unor lucrări realizate de-a lungul carierei, însoțite de observații estetice.
Țin să mulțumesc în mod deosebit pe acestă cale pentru sprijinul academic excepțional pe care
inginerii intervievați mi l-au acordat de-a lungul acestui studiu și în mod special îndrumătorului
meu de doctorat, domnului prof. dr. ing. Ludovic Kopenetz.

Adina Lehene: Ce sens dați conceptului de structură
curată?
Pavel Alexa: Consider că structura curată este acea
structură care respectă și păstrează curat mediul
înconjurător, atât pe cel natural, cât și pe cel construit.
Din acest punct de vedere, trebuie să ne referim la
materialele folosite, la realizarea structurii, la tehnolo-
gia propusă prin proiect și la funcțiunile clădirii.
Adina Lehene: Cum vedeți legătura dintre structură
și frumos?
Pavel Alexa: De-a lungul timpului au existat și con-
tinuă să existe și astăzi concepte privind relația dintre
structură și arhitectură - as înlocui cuvântul frumos
prin arhitectură. Iată, în timpul studenției, profesorul
de structuri din beton armat pleda pentru ceea ce se
numește o structură sinceră, o structură care să poată
fi citită de privitor și să nu fie ascunsă prin detaliile de
arhitectură ale construcției. Nu întotdeauna se poate,
însă, materializa asta, pentru că depinde foarte mult
de funcțiune, dar sunt multe clădiri a căror structură
poate fi citită și se încadrează adecvat, uneori chiar
spectaculos, în arhitectura generală a construcției.
Adina Lehene: În practică, există comunicare între
frumos și structură?
Pavel Alexa: Bineînțeles că există. Arhitecții sunt, în
general, cei care au ultimul cuvânt într-o lucrare la faza
de proiect, din acest punct de vedere, ultimul cuvânt
însemnând după o necesară colaborare cu proiectantul
de structură. De multe ori, cel puțin în proiectele pe
care le-am verificat sau le-am expertizat, arhitectul, să
zicem creatorul de frumos ca să ne păstrăm în termeni,
impune o anumită structură sau impune existența sau
interzicerea unor elemente structurale. De multe ori,
am fost în situația să nu pot prevedea atât de nece-
sarele contravântuiri la o structură metalică deoarece
rămâneau vizibile. Cu toată necesitatea lor, am fost de
acord cu arhitectul că ele nu arătau bine în fațada
semitransparentă și am găsit alte soluții constructive
care au fost acceptate, s-au încadrat într-o estetică a
clădirii. Tot din acest punct de vedere am avut ocazia
să văd și să prescriu reabilitarea unor structuri, în gene-
ral istorice sau cu o anumită importanță arhitecturală,
reabilitare necesară pentru a le adecva din punctul de
vedere al comportării la cutremur. În asemenea cazuri
trebuie prevăzute niște mecanisme care sunt deja
cunoscute la nivel de studenți și care, nefiind pre-
văzute la timpul lor, trebuie cumva introduse pe unde
se poate, de exemplu în golurile pereților portanți. Nu
mai arată atât de bine, dar arată ca un erou rănit, cu
cicatrici, cu atele, dar care supraviețuiește și a trecut
de faza critică a stării lui de sănătate.
Adina Lehene: Care este demersul conceptual spre
structura proiectată?
Pavel Alexa: Demersul conceptual constă într-o
colaborare. Trebuie să înceapă cu o colaborare între
inginer și arhitect și să se termine cu o astfel de cola-
borare, în sensul acceptării de către ambele părți con-
tribuitoare la elaborarea unui proiect. În funcție de
regimul de înălțime, de funcțiune și de amplasament,
cei doi propun o structură, iar în această primă fază
referința să se facă la material: să fie din beton armat,
din zidărie, din cărămidă, din metal, chiar din lemn
pentru unele structuri, ca să se încadreze într-un anu-
mit concept arhitectonic sau de mediu. O dată ce s-a
stabilit o soluție din acest punct de vedere, se trece la
următoarea fază conceptuală, care ar fi tipul de struc-
tură, de exemplu: cadre, pereți structurali. Aceasta
depinde foarte mult de funcțiunea clădirii și de regimul
de înălțime. În continuare ar trebui să se pună de
acord cei doi asupra unei anumite densități a ele-
mentelor structurale. Poate că din punct de vedere
arhitectural și funcțional sunt necesare spații mari în
care existența unor stâlpi sau a unor pereți structural

42 w Revista Construcțiilor w iunie 2018

ar deranja și trebuie acordată o atenție sporită. Aici, un
cuvânt greu de spus îl are inginerul proiectant struc-
turist. Desigur că, odată ce s-au stabilit elementele de
tip structural (cadre, pereți), urmează discuția asupra
elementelor structurale orizontale: cum sunt acoperite
spațiile - cu plăci, cu grinzi ș.a.m.d. Acestea sunt prin-
cipalele faze conceptuale ale elaborării unui proiect. Nu
menționez aici fazele de elaborare în secțiune a ele-
mentelor, fază care îl privește numai pe inginerul con-
structor.
Adina Lehene: Care sunt condițiile realizării unei
structuri de succes și ale unei structuri frumoase?
Există vreo diferență în practică între structura de
succes și cea frumoasă?
Pavel Alexa: Dacă o structură este de succes atunci
trebuie să fie, în primul rând, spectaculoasă. Iar dacă
este spectaculoasă, nu sunt motive să nu fie frumoasă.
Sigur, încercând să răspund la întrebarea aceasta îmi
vin în minte exemple de structuri care sunt catalogate
ca frumoase sau sunt considerate frumoase pentru că
sunt foarte vizitate. Sunt destul de mulți cei care fac
turism pentru a vedea și admira structuri, construcții.
Ne referim la celebrele construcții multietajate din
toate orașele renumite și în ultimele decenii, din Emi-
ratele Arabe, care sunt foarte frumoase. După o primă
privire care îți încântă ochii, apare întrebarea cum au
realizat acea structură. Poate nu toată lumea înțelege
structura, dar cu siguranță se gândesc la elementele
structurale, chiar dacă nu le numesc, și la tehnologie.
Dacă spunem despre Burj Dubai că este frumoasă,
atunci nu putem spune despre structura ei că nu este
și ea frumoasă. O clădire frumoasă este, în general,
spectaculoasă, ceea ce astăzi înseamnă mare, cum se
zice în engleză think big, să fie amplă, să nască între-
barea cum au reușit să o execute. Iar o structură care
servește o clădire frumoasă, spectaculoasă, se înțelege
că este ea însăși o structură frumoasă și spectacu-
loasă.
Adina Lehene: Dintre aceste condiții considerați că
una anume este esențială? Dacă da, care anume?
Pavel Alexa: Vorbeam, ca răspuns la întrebarea
precedentă, de spectaculozitate, care înseamnă
dimensiuni mari, uriașe. Dar există clădiri cu adevărat
frumoase în contextul unor dimensiuni mai umane,
asociate clădirilor de locuit, chiar pe două niveluri. Sau
poduri încadrate perfect în natură, poduri moderne,
ultramoderne, din lemn, ale căror exemple remarcabile
se pot vedea în Norvegia. Aș zice că frumusețea nu
implică, în mod necesar, spectaculozitate, dimensiuni
mari, ceea ce era o condiție pentru structură, dar nu
pentru estetica unei clădiri. Un alt element, care
creează frumusețe la structurile în general mari, sunt
diverse tipuri de dispozitive care protejează, din punct
de vedere seismic, structura, precum există la turnul
Taipei 101 din Taiwan. Oricum, trebuie acordată atenție
elementelor spectaculoase pentru că nu sunt necesare
în orice situație.
Adina Lehene: Cum se pun în aplicare aceste
condiții?
Pavel Alexa: Inginerul structurist trebuie să se sub-
ordoneze proiectantului, care este arhitectul. Acest
lucru este necesar și firesc. Din momentul subordonării
structuristului față de arhitect, sarcina cade pe umerii
w Revista Construcțiilor w iunie 2018
arhitectului și atunci, să zicem că este asigurată con-
diția de realizare a ceva frumos, care respectă un crite-
riu minim de estetică a construcției. Există structuri,
nu clădiri, cu funcțiuni în general de locuit sau adminis-
trative și altele, precum rezervoare de apă, turnuri,
antene de radio-tv, în cazul cărora cuvântul de estetică
trebuie să-i aparțină inginerului constructor, unde el
trebuie să gândească estetic. De multe ori, într-o altfel
de situație, subordonarea structuristului la arhitect nu
se poate realiza, atât pentru că partea de structură e
covârșitoare în elaborarea proiectului, cât și din cauza
unei anumite responsabilități pe care o implică proiec-
tarea ansamblului structural și nu proiectarea în secți-
une a elementelor structurii. Există, totuși, și construcții
care nu sunt clădiri cu funcțiuni de locuit sau adminis-
trative, ca de exemplu, podurile, foarte spectaculoase,
foarte frumoase, în care primul care a intervenit a fost
arhitectul.
Adina Lehene: Există o evoluție în acest domeniu?
Fie la nivel teoretic, dacă se întrevede o evoluție -
care ar fi acel demers evolutiv în carierea unui spe-
cialist? Fie la nivel practic, azi în societatea clujeană
față de perioadele anterioare.
Pavel Alexa: Există, cu siguranță, o evoluție, dar și
o involuție din acest punct de vedere. Aș trece destul
de repede peste involuție, care înțeleg că este dictată
sau a fost impusă din considerente de închiriere, de
cumpărare a terenurilor, de o anumită concepție de a
scoate cât mai mulți bani de pe un metru pătrat de
teren. De exemplu, găsim o clădire de locuit P + M să
zicem drăguță privită singură. Într-un context mai larg
din punct de vedere urban, o găsim într-un decor de
străduțe cu trotuare înguste și fără locuri de parcare
adecvate. Acea clădire nu mai pare cea de pe planșa
arhitectului. Asta este involuția. Din punctul de vedere
al evoluției, în proiectarea structurală a intervenit un
avans de câțiva ani, de 20-25 ani, când a apărut con-
ceptul de proiectare bazat pe performanțe, pe perfor-
manțele unei construcții pe care o proiectezi.
Performanțele se referă exclusiv la comportarea aces-
tei construcții sub acțiunea cutremurului, la executarea
unor structuri mai zvelte, având în vedere introducerea
în structura lor a unor elemente de siguranță la cutre-
mur. Această protecție seismică, de multe ori invizibilă
sau greu detectabilă, permite atât inginerului structu-
rist, cât și arhitectului, oferirea de soluții mai specta-
culoase din punctul de vedere al dimensiunilor pe
înălțime și al secțiunii elementelor structurale.
Adina Lehene: Puteți să-mi exemplificați câteva
lucrări, respectiv câțiva specialiști în a căror activi-
tate frumosul deține un loc aparte și pot fi, astfel,
considerate/considerați repere?
Pavel Alexa: Dacă ne referim la lucrare e vorba
implicit și de specialiști. Având în vedere preocupările
mele de protecție antiseismică a construcțiilor, pentru
mine sunt repere clădirile care sunt dotate cu acest tip
de sisteme de protecție. Am amintit deja de turnul
Taipei 101 (denumire preluată după numele orașului,
Taipei, și după numărul de niveluri, 101). Acesta are ca
protecție împotriva mișcărilor induse de vânt sau seism
o bilă suspendată de la etajul 91 până la etajul 87, de
aproape 700 tone, poleită cu aur. Cineva spunea că
veniturile obținute de la turiștii care vin să viziteze
acest sistem de protecție al turnului se apropie de
continuare în pagina 44 È
43
Æ urmare din pagina 43
valoarea chiriilor locatarilor celor 101 etaje. Aș vorbi
despre încă o clădire celebră la vremea construirii ei,
tocmai pentru înțelegerea de care a dat dovadă colec-
tivul de proiectare de arhitectură, din Mexico City, care
se numește Torre Mayor. Este o structură metalică mul-
tietajată unde protecția seismică este vizibilă, spre
surpriza multor arhitecți și ingineri. Este vorba de
amortizoare care au fost montate pe diagonalele
ochiurilor caprelor metalice. Aceste amortizoare uriașe
și ca masă, peste o tonă, și ca dimensiune, de câțiva
metri, se comportă, în timpul cutremurelor, ca
telescoapele unei mașini. La început, înainte de a se
adopta proiectul, era greu să se creadă că un arhitect
ar putea accepta să se vadă „intestinele” clădirii.
Aceasta a făcut clădirea celebră și pentru colaborarea
dintre arhitect și structurist. Mai există câteva repere
arhitecturale celebre în Mexic, inclusiv structurile
zvelte de tip shells. În România, unul dintre repere
pentru mine este Palatul Victoria, hulit și lăudat. Are pe
acoperișul terasă montate 5 mase uriașe din fontă,
legate de clădire și care, în timpul cutremurelor, au o
mișcare asemănătoare cu mișcarea sferei de la turnul
Taipei 101, reducând efectele cutremurului. Ar mai fi
câteva poduri unde s-au introdus astfel de sisteme, fie
prin proiectare, fie ulterior executării lor, care permit
deplasarea tablierului, a suprastructurii podului în
direcție longitudinală. Această deplasare evită lovirea
clasică dintre tablier și culee, partea verticală de la
capetele podurilor.
Turnul Eiffel nu are dispozitive antiseismice, nici
prin proiectare și nici ulterioare, dar chiar forma sa
este antiseismică. Are o formă ce conferă rigiditate
laterală, datorită dimensiunilor secțiunilor orizontale
care devin tot mai mici. În general, ca să adaptăm o
clădire la cutremur, trebuie să ne gândim, în primul
rând, la rigiditatea laterală care trebuie să fie ridicată
acolo unde efectul cutremurul e puternic, dar și la
masele puse în mișcare. La Turnul Eiffel acestea sunt
tot mai mici spre vârful turnului. La un turn nu e greu
să facem asta, dar o clădire de locuit nu poate fi
ascuțită spre vârf.
Adina Lehene: Ce vă ajută pe Dvs. să concepeți un
proiect de structură frumos?
Pavel Alexa: Colaborarea cu arhitectul și experiența
personală sau învățămintele din experiența altora.
Niciodată nu elaborez un proiect fără să mă gândesc la
funcțiuni, la construcții cu aceleași funcțiuni sau de
același regim de înălțime proiectate anterior de către
alții, nu neapărat de mine.
Totdeauna am fost preocupat, chiar o perioadă
aproape în exclusivitate, de cum se transmit sau cum
se transmiteau în trecut cunoștințele de arhitectură.
Desigur că, acum câteva secole sau chiar milenii, vor-
bim de meșteri arhitecți-ingineri care își transmiteau
cunoștințele de la o generație la alta. De exemplu,
celebra Notre Dame de Paris a fost construită pe par-
cursul a aproape 200 de ani. Nici vorbă ca arhitectul
sau meșterii care au terminat-o să fi fost aceiași cu cei
care au gândit-o, ci cunoștințele cu care s-a pornit
lucrarea s-au transmis următorilor meșteri. Aceste
cunoștințe s-au transmis nu numai în contextul
acelorași construcții, ci și în contextul altor construcții
gândite, concepute și executate de alții și alții, de alte
generații. Eu cred ca cel mai mult se învață din ceea ce
există deja la un moment dat.
44
Adina Lehene: Cum privește publicul efortul estetic
al specialistului?
Pavel Alexa: Din întrebare, reiese că publicul ar fi
un monolit. Cred ca sunt unii care privesc efortul
estetic cu admirație, alții în mod critic, negativ. Multe
construcții celebre și care aduc venituri uriașe primări-
ilor de pe amplasamentul lor, cum ar fi Turnul Eiffel, la
vremea lor au fost intens criticate, dar azi nimeni nu ar
îndrăzni să spună despre Turnul Eiffel că este urât. Mai
sunt și alte construcții care au fost criticate, în sensul
că n-au fost apreciate, iar generațiile următoare le-au
privit altfel și nu neapărat pentru că aduc bani. Deci, aș
spune că publicul nu este același mereu sau omogen
într-un anumit moment al existenței unei construcții.
Cred că publicul admiră, în primul rând, estetica. În al
doilea rând admiră spectaculozitatea care e dată de
dimensiunile în plan și mai ales pe verticală. Dar un
public mai restrâns admiră și încadrarea unei con-
strucții în mediu, chiar dacă e mai puțin spectaculoasă
clădirea.
Scurt rezumat biografic
Domnul Pavel Alexa a absolvit Facultatea de Con-
strucții din cadrul Institutului Politehnic din Cluj-
Napoca în anul 1968, este doctor inginer și deține mai
multe distincții profesionale și universitare în țară și la
nivel mondial. Actualmente este Profesor Emerit în
cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca, la departa-
mentul Mecanica Construcțiilor.
Lucrări realizate de dl prof. dr. ing. Pavel Alexa
Teatru de Vară, Zalău, Parcul Central
Descrierea obiectivului: Proiectat de SC Prefcon
SRL Zalău, am fost verificatorul de proiect și consul-
tantul tehnic al Teatrului de Vară. Acesta are o struc-
tură din beton armat, alcătuită dintr-un arc și o rețea
de cabluri pretensionate. Arcul are o dublă curbură, în
plan vertical și în proiecție în plan orizontal (fig. 1).
Această dublă curbură îi generează o torsiune mai difi-
cil de analizat și creează o dificultate la modelarea lui,
în vederea calculului stării de eforturi și deformații
(fig. 2). Sunt două aspecte care au generat o apa-
rentă supradimensionare în secțiunea transversală.
Observații estetice: S-a căutat să fie o structură
de vară, să nu fie ceva gros ca de iarnă. S-a urmărit
ca atât arcul cât și cablurile să fie vizibile; de aseme-
nea și fixările cablurilor în structura de beton armat
(fig. 3).
Fig. 1. Teatrul de Vară Zalău, verificator
prof. dr. ing. Pavel Alexa – panoramă de pe aleea de acces
w Revista Construcțiilor w iunie 2018
Fig. 2. Teatrul de Vară Zalău, verificator prof. dr. ing. Pavel Alexa ‐ Fig. 3. Teatrul de Vară Zalău, verificator prof. dr. ing. Pavel Alexa –
scena membrana de acoperire

Clădirea Transilvania, Zalău, piața Iuliu Maniu
Descrierea obiectivului: Implicat ca expert tehnic
în această lucrare, intervenția asupra acestui obiectiv a
constat în reabilitarea din punct de vedere structural și
arhitectural (fig. 4). La nivel structural au fost necesare
intervenții la terenul de fundare, care a fost betonat, la
fundații și la suprastructură – la pereți și planșee (fig. 5).
Au fost efectuate intervențiile la nivelul terenului, al
fundațiilor care au fost reabilitate, al pereților și al aco-
perișului. Deși au fost propuse intervenții invizibile la
nivelul planșeelor, acestea nu au fost acceptate (fig. 6).
Observații estetice: Reabilitarea Clădirii Transil-
vania a fost precedată de o amplă cercetare în arhive a
imaginii originale a imobilului, de unde au fost preluate
aspecte estetice și integrate în proiect.

Fig. 4. Clădirea Transilvania, reabilitare expertizată de

prof. dr. ing. Pavel Alexa – fațada principală

Fig. 5. Clădirea Transilvania, reabilitare expertizată de prof. dr. Fig. 6. Clădirea Transilvania, reabilitare expertizată
ing. Pavel Alexa – interiorul sălii de prof. dr. ing. Pavel Alexa – tavanul sălii
continuare în pagina 46 È
w Revista Construcțiilor w iunie 2018 45
Æ urmare din pagina 45
Magazinul Crișul, Oradea, strada Republicii

Descrierea obiectivului: Din dorința de extindere

Fig. 7: Magazinul Crișul, supraetajare expertizată de prof. dr. ing.
Pavel Alexa – tronsonului scării
pe verticală a magazinelor centrale ale municipiilor,
situație întâlnită și la magazinele Central din Cluj-
Napoca sau Silvania din Zalău, la Crișul din Oradea s-a
propus inițial o supraetajare pe structură metalică, cu
contravântuiri în planul pereților. Ulterior s-a renunțat
la această soluție, alegându-se varianta grindă cu
zăbrele, cu o înălțime cât mai mare, între fiecare doi
stâlpi vecini. Înălțimea grinzii a fost ușor redusă, ca
un compromis față de funcționalitatea obiectivului.
Implicarea mea a constat, și aici, ca expert tehnic
(fig. 7, 8, 9).
Observații estetice: Mai jos sunt câteva idei care
stau la baza soluțiilor structurale în cadrul elaborării
unor expertize pentru extindere, supraetajare, remo-
delare, etc. unde am fost implicat la construcții exis-
tente, inclusiv la Magazinul Crișul din Oradea.
Ca inginer implicat într-o lucrare, pot aprecia este-
tica arhitecturală doar în registrul rațional, adică într-o
logică de Mecanică.
Cred că, în arhitectură, nu poate exista frumos fără
a include în aprecierea estetică și structura construcției.
În opera arhitecturală, structura trebuie să fie o
componentă materială, concretă, vizibilă cel puțin
parțial, dar chiar, de multe ori, vizibilă total.
Structura unei construcții este parte a adevărului
asociat acelei construcții și, în același timp, structura
nu poate fi opusă ideii de estetică arhitecturală.
Ideea estetică și cea structurală pot genera doar
împreună opera arhitecturală.
Structura și estetica arhitecturală sunt strâns legate
prin funcțiunile construcției fiind, în mare măsură, ca
soluții, consecințe ale funcțiunii construcției.
Arhitectura unei construcții nu trebuie să fie o anve-
lopantă pentru structura acesteia. q

Sursele imaginilor
Fig. 1-8. Arh. Iulia-Adina Lehene;
Fig. 9a. (https://static.panoramio.com.storage.
google-apis.com/photos/large/898492.jpg - accesat
Fig. 8: Magazinul Crișul, supraetajare expertizată de prof. dr. ing. aprilie 2018);
Pavel Alexa – fațada laterală Fig. 9b. Arh. Iulia-Adina Lehene.

Fig. 9: Magazinul Crișul, supraetajare expertizată de prof. dr. ing. Pavel Alexa –
fațada principală înainte (9a. stânga) și după intervenție (9b. dreapta)

46 w Revista Construcțiilor w iunie 2018

 Arhitectură fără limite… (XXII)
Continuăm să vă prezentăm construcții cu o mare înălțime și forme deosebite, de astă dată
realizate în Orientul Mijlociu, acolo unde e o mare densitate de asemenea clădiri executate în ultimii
zeci de ani.

DIAMOND TOWER –
Jeddah, Arabia Saudită

Este un zgârie-nori de 432 m, al

doilea ca înălțime din Arabia Saudită.
Construcția sa a început în 2011 și se
estimează că va fi finalizat în 2018 –
2019. La terminarea sa, va fi cea mai
înaltă clădire cu destinație reziden-
țială din lume, depășind Park Avenue
din New York - finalizată în 2014. Va fi
depășită, la rândul ei, de World One
din Mumbai, India - aflată și ea în
construcție și care, odată terminată,
va avea 442 m.
De menționat că se consideră clă-
diri cu destinație rezidențială cele
care au cel puțin 85% din spații cu
destinație de locuință.
Diamond Tower va avea 93 de
nivele, cuprinzând circa 300 de apar-
tamente cu 1, 2, 3, 4 camere de dor-
mit precum și penthouse-uri.
Interesant este că Dubaiul găzdu-
iește, în momentul de față, 7 din cele
10 cele mai înalte clădiri rezidențiale
din lume, majoritatea concentrate în
zona Dubai – Marina.
Proiectul de arhitectură al Dia-
mond Tower, a cărui construire va
costa circa un miliard de dolari, a fost
conceput de Burnoj Engineering Con-
sultant – o firmă din Arabia Saudită,
iar structura a fost proiectată de MEP
Engineers.

Diamond Tower – Jeddah, Arabia Saudită

continuare în pagina 50 È

48 w Revista Construcțiilor w iunie 2018

Æ urmare din pagina 48
JW MARRIOTT MARQUIS –
Dubai, EAU

Este un complex hotelier - unul dintre cele mai înalte

din lume, format din două turnuri identice, având fiecare
355,35 m.
Construirea celor două turnuri a început în 2007 și s-a
finalizat în noiembrie 2012.
Denumit inițial Emirates Park Towers Hotel,
ansamblul hotelier are 1.608 camere și 4 apartamente
rezidențiale, o sală pentru banchete cu o capacitate de
1.000 de persoane, 18 spații comerciale, 19 baruri și
restaurante, un auditoriu, un spa ș.a.
Proiectul de arhitectură aparține asocierii societăților
indiene Archgroup International Consultants și Ashok
Korgaonkar.
Forma celor două turnuri a fost inspirată de imaginea
unui palmier curmal, o plantă cu o înălțime medie de 15-
25 m, cu fructe dulci, comestibile, un simbol profund al
culturii arabe.
În final, construirea celor două turnuri, având ca
antreprenor general societatea Bookfield Multiplex, a
costat circa 490 milioane dolari.

JW Marriott Marquis – Dubai, EAU JW Marriott Marquis – Dubai, EAU

ALDAR HEADQUARTERS -
Abu Dhabi, EAU

Este o clădire cu formă deosebită -

prima de acest gen din Orientul Mijlociu.
Proiectată de firma MZ Architecters,
clădirea are 23 de nivele cu destinația de
birouri.
În arhitectură se spune că cercul sim-
bolizează unitatea, stabilitatea, raționa-
mentul dar, totodată, infinitul, fără
început și sfârșit. Din punct de vedere al
structurii, proiectată de Arup MEP Arup,
clădirea a fost realizată din aceste grile
diagonale din oțel care susțin cele două
fațade vitrate de formă convexă. Struc-
tura din oțel a permis renunțarea la
coloanele interioare de susținere.
Clădirea, amplasată în Al Raha Beach
- cartier de la periferia Abu Dhabi - este
sediul social al societății Aldar.
Aldar Headquarters ‐ Abu Dhabi, Emiratele Arabe
continuare în pagina 52 È

50 w Revista Construcțiilor w iunie 2018

Æ urmare din pagina 50

Cornișa – Doha, Qatar

CORNIȘA – Doha, Qatar

Cornișa este o promenadă de 7 km de-a lungul Golfului Doha. O faleză plină de clădiri, una mai interesantă
decât alta, nu la fel de înalte ca în Dubai, dar la fel de deosebite din punct de vedere arhitectonic: Ralm Tower
(245 m), Tornado Tower (200 m), Doha Tower (232 m).
Sigur că o adevărată efervescență constructivă a generat-o aici evenimentul pe care Qatarul îl va găzdui în
2022 și pentru care se pregătește, deja, de câțiva ani - Campionatul Mondial de Fotbal, competiție desfășurată
pentru prima oară în zona arabă.
Să ne oprim puțin asupra Doha Tower, cunoscută, de asemenea, sub numele de Burj Doha sau Burj Qatar.
La 18 octombrie 2012, clădirea a primit din partea CTBUH (Consiliul celor mai înalte clădiri și al habitatului
urban), premiul Skyscraper Award pentru cea mai interesantă clădire din lume.
Doha Tower - care a costat circa 125 milioane dolari - a fost proiectată de arhitectul francez Jean Nouvel.
Are 46 de etaje cu o înălțime totală de 232 m. Interesant este că această clădire nu are un nucleu central,
rezultând, astfel, în interior, un spațiu generos.
Fațada clădirii este inspirată din cultura locală, având o concepție islamică veche, despre care am mai vorbit
în această rubrică, o concepție care se numește „masharabya”. Este un gen de fațadă ajurată care apără interio-
rul de căldura foarte mare venită din exterior.

BLOSSOMING DUBAI –
Dubai, EAU

Blossoming e o construcție deose-

bit de interesantă amplasată în parcul
Zabee din Dubai.
Parcul, inaugurat în 2005, are 51
de hectare cu grădini și săli de expo-
ziții. Punctul central, de mare interes,
al parcului este, însă, această con-
strucție proiectată de firma grecească
Petra Architects.
Proiectanții s-au inspirat din natu-
ră, simbolizând un boboc de floare cu
câteva petale dar simbolizând și creș-
terea Dubaiului ca o floare în mijlocul
deșertului ostil.
Construcția, emblematică pentru
parcul Zabee, este deosebit de specta-
culoasă. Sunt două structuri simetrice.
În fiecare dintre ele urcă, în spirală,
câte un ascensor, care se rotește
într-un unghi de 135 de grade. Ascen-
soarele urcă de jos până în partea de
sus a construcției, la 138 m, unde se
află un restaurant și o platformă de
observare ce oferă o imagine panora-
mică asupra parcului și a întregului
oraș Dubai. Blossoming Dubai – Dubai, EAU

52 w Revista Construcțiilor w iunie 2018

 PERSONALITĂȚI ROMÂNEȘTI
ÎN CONSTRUCȚII
Nicolae V. Popa
S-a născut la 5 decembrie 1946
în comuna Oarda de Jos, județul
Alba.
După absolvirea, în anul 1964, a
liceului Mihai Viteazul din Turda a
urmat Facultatea de Căi Ferate,
Drumuri și Poduri - Institutul de
Construcții București, devenind
inginer în anul 1969.
Ca inginer, în anii 1969-1973, a
activat la Institutul de Proiectări Căi
Ferate, Atelierul de Poduri, rea-
lizând, ca proiecte reprezentative:
consolidarea cu tirant unic preten-
sionat a structurii metalice cu grinzi
cu zăbrele, calea joasă, pentru
podul de cale ferată de pe linia
Galați - Bârlad la km 44 + 426;
structura metalică cu grinzi cu inima
plină, sudată, cu rezemare oblică și
calea în curbă, a podului de încru-
cișare de pe linia de cale ferată
Bărboși - Vădeni la km 0 + 477;
structurile metalice cu inimă plină,
sudate, pentru podul de la km 4 +
452, pe linia de cale ferată
Medgidia - Nisipari; reparații la
antretoazele de capăt ale podului
Carol I peste Dunăre la Cernavodă;
refacerea pilelor portal ale podului
combinat de cale ferată dublă și
șosea, peste Siret, la Cosmești;
înlocuirea diafragmelor de susținere
a aparatelor de reazem, pentru
structurile metalice independente
cu grinzi cu zăbrele semiparabolice
(L = 90,0 m), la podul peste
Dunăre la Cernavodă; podul peste
râul Somuz de pe linia de cale
ferată Adjud - Suceava.
Încadrat în învățământ, la Cate-
dra de poduri a Facultății de Căi
Ferate, Drumuri și Poduri, a ocupat
54
posturile didactice: asistent (1973 -
1978), șef de lucrări (1978 - 1990),
conferențiar (1990 - 1993), profe-
sor (1990 - prezent), activând la
disciplinele: Poduri metalice, Pro-
bleme speciale - Poduri metalice;
Bazele proiectării podurilor; Bridges.
În anul 1986 a devenit doctor
inginer susținând o temă din dome-
niul comportării post critice a
tolelor din oțel cu rigidizări trans-
versale și longitudinale, folosite la
componentele structurilor moderne
de poduri.
În paralel cu activitatea didac-
tică, a continuat munca de
proiectare, realizând: structurile
din oțel cu grinzi cu zăbrele (L =
4 m x 64,2 m), calea jos, pentru
dublarea podului de cale ferată
peste Siret la Bărboși; structuri din
oțel cu grinzi cu zăbrele și elemente
interșanjabile, pentru poduri fe-
roviare demontabile cu deschideri
între 3,0 m și 72,0 m (comandate
de Ministerul Apărării Naționale);
structurile de cale ferată dublă cu
secțiunea casetată și prinderea
directă a șinelor, pentru viaductele
de acces ale podurilor peste brațul
Borcea la Fetești (lungimea viaduc-
telor 3 m x 50,00 m + 2 m x 4 m x
50,0 m = 550,0 m) și peste Dunăre
la Cernavodă (lungimea viaductelor
5 m x 3 m x 60,0 m + 2 m x 70,0 m
+ 70 m = 1.110 m); lansarea pe
cale continuă a structurilor din oțel
pentru podul de cale ferată dublă
peste canalul Poarta Albă - Năvo-
dari, la Nazarcea și pentru podul
Combinat (calea ferată și șosea)
peste ecluza Cernavodă a Canalului
Dunăre - Marea Neagră; structura
din oțel cu arce unite la cheie și
tiranți înclinați (Sistem Nielsen),
pentru podul rutier peste Canalul
Dunăre - Marea Neagră la Basarabi.
În colaborare cu Institutul de
Cercetări și Proiectări pentru Trans-
porturi și Telecomunicații (ICPTT), a
conceput și realizat programul de
studii și cercetări teoretice și expe-
rimentale, pentru elaborarea norme-
lor oficiale de proiectare și execuție
a îmbinărilor cu șuruburi de înaltă
rezistență păsuite (calibrate),
pentru structuri metalice de poduri.
A proiectat modelele pentru încer-
cările experimentale, a colaborat la
experimentări și la elaborarea Stan-
dardului Departamental STR-MTTc
1418-86.
A conceput și realizat, în cola-
boara cu Institutul de Proiectări Căi
Ferate (IPCF) și ICPTT, programul
de studii și cercetări teoretice și
experimentale pentru elaborarea
noilor prescripții de proiectare a
podurilor metalice de cale ferată.
A proiectat modelele pentru
încercări experimentale la oboseală
și a colaborat la programul de
încercări în laborator și de inter-
pretare a rezultatelor, fiind coautor
la elaborarea Standardului SR
1911-98 - Poduri metalice de cale
ferată. Prescripții de proiectare.
A condus două granturi de cer-
cetare, finanțate de Consiliul
Național al Cercetării Științifice din
Învățământul Superior, care au
reprezentat o primă etapă în cu-
noașterea și utilizarea, în România,
w Revista Construcțiilor w iunie 2018
a prescripțiilor de proiectare
europene (eurocoduri), pentru
poduri. Datorită acestor studii s-a
elaborat Normativul pentru pro-
iectarea structurilor de poduri cu
grinzi metalice înglobate în beton,
la care este coautor.
O altă activitate a prof. Nicolae
Popa este colaborarea tehnică și
științifică cu departamentele de
poduri ale firmelor private (consul-
tant tehnic, verificator de proiecte
sau expert tehnic). Amintim câteva
dintre aceste firme: ARCADIS -
EUROMETUDES, SEARCH CORPORA-
TION, CONSIS Proiect și din lucră-
rile reprezentative: podul rutier cu
arce și viaducte de acces cu grinzi
metalice în conlucrare cu plăci din
beton, care traversează Canalul
Dunăre - Marea Neagră la Cerna-
vodă; podul rutier suspendat peste
brațul Gogoșu al Dunării la Porțile
de Fier II; expertiza tehnică a
podului peste Olt la Râmnicu Vâl-
cea, pe linia de cale ferată Vâlcele -
Râmnicu Vâlcea etc.
Realizările tehnico-științifice ale
prof. Nicolae Popa se regăsesc în
cele peste 50 de lucrări (cărți, arti-
cole, comunicări), publicate în tară
și străinătate, dintre care inserăm
(coautor): Poduri metalice, Exem-
ple de proiectare, Ed. Didactică și
Pedagogică, 1981; Technical evalu-
ation on Bridge crossing Olt River in
Ramnicu Valcea – Romania, The
Third International Conference on
Bridge Maintenance, Safety, and
Management, IABMAS `06, Porto,
Portugal, 2006; The Fatigue Safety
Rules used in Romania for Steel
Bridge Structures, Proceedings of
the First International Conference
on Bridge Maintenance, Safety
and Management, IABMAS 2002,
Barcelona, July, 2002.
De amintit că, între anii 1990 -
2000, a fost decan al Facultății de
Căi Ferate, Drumuri și Poduri, iar
din anul 2005, șeful Catedrei de
poduri.
Din anul 1994, este atestat veri-
ficator de proiecte și expert tehnic
în domeniul podurilor. A efectuat
peste 150 de verificări de proiecte
și peste 200 de expertize tehnice.
Este membru al Asociației Profe-
sionale de Drumuri și Poduri (din
anul 1992); al Asociației Interna-
ționale pentru Siguranța și Mana -
gementul Podurilor (din anul 2001);
al Comitetului Tehnic - Poduri, de
reglementări tehnice și în Comisia
pentru autorizarea inginerilor români,
ca verificatori de proiecte și experți
tehnici, în domeniul căi ferate,
drumuri și poduri din Ministerul
Dezvoltării, Lucrărilor Publice și
Locuinței.
Precizăm și faptul că este mem-
bru, din anul 2002, al Asociației
Internaționale pentru Siguranța și
Managementul Podurilor (IABMAS).
...Fapte vrednice în învățământ,
proiectare, cercetare care l-au
impus pe prof. Nicolae Popa în rân-
dul specialiștilor de seamă din țară,
în construcția de poduri. De men-
ționat cercetările teoretice și expe-
rimentale realizate în colaborare cu
Institutul de Cercetări și Proiectări
pentru Transporturi și Telecomuni-
cații, soldate cu standarde.
Sinceritatea, onestitatea, dragos-
tea de adevăr și dreptate, perse-
verența în muncă, modestia îi
întregesc personalitatea.
(Din vol. Personalități românești
în construcții –
autor Hristache Popescu)
 MONUMENTE CARE PLÂNG… (XI)
Parlamentul, Guvernul și celelalte instituții care conduc România sunt preocupate, aproape în
totalitate, doar de prezentul și, eventual, viitorul țării.
Sigur, sunt multe probleme de rezolvat pentru asta. Oamenii sunt interesați mai ales de salarii, de
pensii, de taxe și impozite, de prețuri și dobânzi, de indicele ROBOR și de alte aspecte care privesc
viața de zi cu zi. Iar pentru a ne îmbunătăți viața de zi cu zi avem nevoie de locuințe, de școli, de gră-
dinițe, de spitale, de autostrăzi, de mijloace de transport și de multe altele. Așa că, aproape nimeni,
din păcate, nu se mai ocupă și de trecutul nostru, care are totuși, la rândul său, o mare importanță
pentru istoria unei țări.
Să nu uităm niciodată ceea ce exprima foarte plastic marele nostru om de cultură, Nicolae Iorga:
“un popor care nu-și cunoaște Istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții”. Iar lucrurile se
întâmplă, din păcate, cam așa… deși avem un Minister al Culturii și o serie de instituții centrale și
locale cu atribuții în ceea ce privește protejarea monumentelor istorice, monumente ce fac parte din
patrimoniul nostru cultural și arhitectonic.
Avem, e drept, la nivelul Ministerului Culturii o listă cu monumentele istorice din fiecare județ,
listă întocmită în 2010 și actualizată în 2015. Din listă poți afla codul monumentului, denumirea,
adresa și datarea sa. Nu poți afla, însă, nimic, mai ales în ceea ce privește „monumentele de arhitec-
tură”, despre starea acestora.
Iar când încerci să afli concret, pe teren, care este starea lor actuală, constați că cele mai multe
dintre ele sunt în paragină, distruse aproape în totalitate. Sunt clădiri din care s-a furat aproape tot
ce se putea fura și din care au mai rămas în picioare doar câteva ziduri. Iar dacă cineva va mai avea
nevoie de ceva cărămizi, vor dispărea, probabil, și aceste ziduri. Și asta, deși cele mai multe dintre
clădiri erau monumente de arhitectură foarte valoroase, construite de meșteri renumiți din țară și
străinătate la acea vreme.
Dezamăgitor e să aflăm că cele mai mari distrugeri le-au suferit aceste clădiri după 1990, în
regimul de democrație al României.
Comuniștii, deși aceste clădiri le „stăteau în gât” deoarece aparținuseră unor persoane înstărite -
denumite de ei burghezi sau moșieri -, le-au păstrat, totuși, în stare de funcționare. Le-au naționa-
lizat, le-au transformat în sedii de CAP sau SMT, în școli, grădinițe sau chiar depozite de cereale sau
animale, dar nu le-au distrus!
Le-am distrus noi, după 1990 când, teoretic, ar fi trebuit să avem mult mai multă grijă de ele. Iar
de la un moment dat am avut și legi și instituții care aveau ca „sarcină de serviciu” să protejeze
aceste monumente. Și ce dacă?! Ele s-au distrus și se distrug în continuare, cu toate legile și institu-
țiile care ar trebui să le protejeze.
Iată încă un asemenea exemplu în rubrica de față.

CONACUL EMANUEL ANTONESCU - comuna Ștefănești, județul Argeș

Emanuel Antonescu - născut la 20 februarie 1870 la
Pitești și decedat în 1949 la București - făcea parte din
familia boierilor Antonescu, având strămoși aromâni
originari dintr-o localitate din Albania.
CONACUL EMANUEL ANTONESCU ‐ comuna Ștefănești, Argeș
Aceștia au venit în Țara Românească la sfârșitul
secolului 19, stabilindu-se în județul Argeș și devenind,
ulterior, mari proprietari de pământ.
Emanuel Antonescu a fost fiul moșierului Nicolae
Antonescu și al Zoei Antonescu, născută Micescu și
înrudită cu familia Brătianu.
După ce a absolvit gimnaziul în Pitești și Liceul
Sfântul Sava la București, a urmat Facultatea de Drept
și și-a susținut doctoratul la Berlin.
A fost profesor de Drept la Iași și București, unde,
din 1936, a fost decanul Facultății de Drept. A fost,
totodată, o figură marcantă a baroului de Ilfov și depu-
tat în Colegiul Argeș din partea Partidului Conservator.
Pasionat de teatru, a scris mai multe piese, mai ales
cu subiecte istorice - jucate chiar și la Teatrul Național
din București.
Conacul care a aparținut lui Emanuel Antonescu – o
clădire superbă din punct de vedere arhitectonic - se
află plasat pe o colină în comuna Ștefănești, județul
Argeș. „Ghinionul” acestui monument istoric de o mare
frumusețe, care se află, practic, în incinta unei baze

56 w Revista Construcțiilor w iunie 2018

sportive, este că aparține Direcției Județene pentru
Tineret și Sport. Instituție care, așa cum aflăm din
două organe de presă locale - Curierul Zilei și Ati-
tudinea în Argeș -, nu numai că nu face nimic pentru
protejarea lui, lăsând-ul pradă vizitatorilor ocazionali,
dar a încercat, în mai multe rânduri, să scape de el.
Au fost interesate să preia Conacul - după cum aflăm
din cele două publicații - printre altele, primăria din
CONACUL BUZESCU-DARVARI - Strejeștii de Sus, județul Olt
Așa arată acum această bijuterie arhitectonică con-
struită pe la jumătatea secolului 19 și ajunsă acum într-o
stare avansată de degradare, din care au rămas doar
zidurile, iar dacă nu se întâmplă ceva deosebit, în câțiva
ani este posibil să mai avem din el doar câteva fotografii.
Conacul și o biserică au fost construite în Strejeștii
de Sus de familia Darvari.
Înaintea lor pe aceste meleaguri a trăit, însă, familia
Buzescu, apropiată de domnitorul Mihai Viteazu.
Ultimul descendent, pe linie masculină, al familiei, Con-
stantin Buzescu - decedat în 1833 - a fost căsătorit cu
Ecaterina Vlădoianu. Ei au avut împreună două fiice:
Aristia, căsătorită cu Șerban Grădișteanu și Elena,
căsătorită cu Mihail Darvari - fiul doctorului Constantin
Darvaris, venit în țară pe la începutul secolului 19, cu
însărcinări medicale în vremea Ciumei lui Caragea.
Ulterior, Conacul, unde poposeau deseori Elena și
Mihail Darvari, ajunge la descendenții familiei, care
locuiesc aici până în 1948.
În timpul comunismului, Conacul a fost mai întâi
sediu al CAP-ului, apoi grădiniță.
În 2000 Conacul era încă întreg. Până în 2011 însă -
atunci când clădirea, împreună cu 9 hectare de teren -
au fost retrocedate doamnei Ilinca Manu, una dintre
descendentele familiei, hoții au furat tot ce se putea
din ea. Apoi, la starea în care se află astăzi a mai contribuit
și vremea: vântul și ploile care au desăvârșit opera hoților.
Doamna Ilinca Manu a trăit un timp în Franța, unde
a absolvit Facultatea de Drept și a lucrat acolo, dar nu
s-a putut adapta și, în 1991, a revenit în țară. Ar fi
dorit să restaureze Conacul și a făcut un proiect în
acest sens dar costurile prea mari – de circa 500 de mii
de euro - au obligat-o să renunțe. Poate va primi un
ajutor de la cineva, poate de la Stat, poate din fonduri
europene, pentru a readuce la viață această clădire
plasată de constructorii săi pe dealurile comunei Stre-
jeștii de Sus. Altfel, vom fi nevoiți să ne gândim la varianta
CONACUL BUZESCU‐DARVARI ‐ Strejeștii de Sus, Olt
w Revista Construcțiilor w iunie 2018
Ștefănești sau Universitatea din Pitești. Transferul, însă,
nu e simplu deoarece pentru el trebuie acordul minis-
terului de resort, care și el are cu totul alte probleme.
Așa că situația Conacului pare delicată. Sigur e doar
faptul că frumoasa clădire se distruge văzând cu ochii.
Să sperăm că vreuna dintre instituțiile care are drept
sarcină protejarea monumentelor istorice va face ceva
și pentru Conacul Emanuel Antonescu din Ștefănești.
CONACUL BUZESCU‐DARVARI ‐ Strejeștii de Sus, Olt
cea mai neagră, aceea în care din acest Conac nu vor
mai rămâne decât fotografiile. Fotografii pe care le
deține, printre alții, Dragoș Andreescu - grafician din
Craiova care întreprinde o muncă de documentare
demnă de toate lauda, fotografiind și studiind povestea
tuturor clădirilor monument din Oltenia.
Din documentele vremii, Dragoș Andreescu a aflat
că, în cele cinci județe ale Olteniei, au fost naționalizate
780 de conace. Până acum a identificat 460 dintre ele
și a constatat că 100 au dispărut definitiv. Odată
descoperit un nou conac, Dragoș Andreescu, împreună
cu alți câțiva prieteni, le fotografiază, se documentează
asupra poveștii fiecăruia și le plasează pe contul său de
Facebook denumit acum „Monumentalist”, dar și pe alte
două conturi: „Oltenia de altădată” și „Istoria în culori”
A rezultat o adevărată enciclopedie a arhitecturii din
această zonă dar nu numai. Și asta deoarece trebuie să
înțelegem că istoria fiecărui conac se confundă, practic,
cu istoria locurilor respective. Cea mai mare parte a
acestor clădiri au aparținut unor oameni înstăriți, perso-
nalități ale României, care au marcat și istoria locurilor
în care au trăit și și-au desfășurat activitatea.
Așadar, de fiecare dată, aflând povestea acestor
monumente, însoțită de povestea celor care le-au con-
struit și le-au deținut, aflăm, practic, povestea locurilor
respective. Aflăm crâmpeie din istoria României.
Iată de ce, ceea ce face Dragoș Andreescu împreună
cu prietenii săi este demn de toată lauda deoarece, în
cazul în care multe dintre aceste monumente vor dis-
părea fizic, din cauza indiferenței noastre, a tuturor, în
frunte cu conducătorii noștri, vor rămâne, pentru pos-
teritate, măcar imaginile și poveștile lor. q
57
 Reconversia unui șantier naval:
VARD FINCANTIERI Tulcea
Proiectant General: CONCEPT STRUCTURE SRL
Verificatori atestați: ing. Apostol ZEFIR, cof. dr. ing. Andrei OLTEANU
Antreprenor General: TERRATEST GEOTEHNIC
Investitor: ȘANTIER NAVAL VARD FINCANTIERI TULCEA
Colectiv de elaborare: ing. Cristian NĂSTASE, ing. Teodor MATEI, ing. Alexandru SAFCA, ing. Radu GEANGUȘ,
ing. Ovidiu CHIȚU, ing. Mădălina DASCĂLU, ing. Alexandra DUMITRESCU, ing. Cristian RADU

Creșterea transporturilor maritime pe plan mondial impune necesitatea investițiilor în domeniul

infrastructurilor portuare și în România.
Articolul prezintă soluția de reconversie a șantierului naval Tulcea, inaugurat în anul 1975, ca
unitate de reparații a navelor maritime românești. Pe parcursul celor 40 de ani de funcționare,
obiectul de activitate al șantierului a fost dezvoltat, unitatea construind și comercializând nave
maritime, fluviale, comerciale, tehnice sau militare, utilaje tehnologice și piese de schimb.
Acționarul operativ al șantierului, grupul VARD Fincantieri, a demarat un program de moder-
nizare a unității în valoare totală de 40 de milioane de euro, în vederea generării unei creșteri a
capabilității de lansare a vaselor maritime.
Scopul dezvoltării este producerea navelor de mari dimensiuni, agabaritice, contractate de com-
panie pentru intervalul 2010-2016, transferul cu barjele a navelor nou construite cu greutăți de
până la 24.000 tone în bazinul intern, precum și posibilitatea de manipulare a echipamentelor și a
confecțiilor metalice cu greutate de până la 700 tone, prin instalarea macaralei Goliath, urmărin-
du-se, în final, o creștere importantă a productivității în construcția navală.

Prin specificul activităților des-

Fig. 1: Șantierul naval Tulcea
Fig. 2: Plan general – șantierul naval Vard Fincantieri Tulcea
fășurate în cadrul șantierului, care
generează încărcări și solicitări
însemnate prin manipularea și
transportul materialelor și a echipa-
mentelor, amenajările portuare
devin lucrări civile plasate la inter-
fața ingineriei geotehnice și struc-
turale. O particularitate a acestor
proiecte o reprezintă poziționarea
în proximitatea mării sau a apelor,
pe amplasamente de tip luncă, a
căror litologie prezintă alternanțe
ale straturilor puternic compresi-
bile, aluvionare și mâlurilor.
CONDIȚII GEOTEHNICE
Din punct de vedere geologic,
județul Tulcea deține, în limitele
sale, cea mai extinsă suprafață
lacustră (peste 20% din suprafață)
din România, prezentând o vastă
complexitate morfogenetică, alcă-
tuită preponderent din nisipuri și
mâluri.
Investigarea geotehnică des-
fășurată în amplasamentul studiat
indică o litologie formată, predomi-
nant, din pachete de pământuri
necoezive, aluvionare, cu caracter
puternic compresibil.
În vederea executării lucrărilor
de reconversie, conform norma-
tivului NP 074-2014, au fost efectu-
ate în anul 2014 noi investigații
geotehnice, prin două foraje cu
adâncimea de 40.0 m.

58 w Revista Construcțiilor w iunie 2018

 diametru 1.400 mm executați prin
vibrare, cu o lungime de 42,0 m,
poziționați la o distanță interax
de 6,00 m, paralel cu platforma
Syncrolift.
În ceea ce privește estacada mol
cu cheu de acostare, infrastructura
este similară cu infrastructura esta-
cadei dinspre uscat, șirul de piloți
cu diametrul de 1.400 mm paralel
cu platforma fiind simetric cu cei ai
estacadei spre uscat, dispuși la o
distanță interax de 6,00 m, iar cel
de-al doilea șir de piloți cu dia-
metrul de 1.400 m este dispus la o
distanță interax de 12,00 m.
Suprastructura este constituită
Fig. 3: Litologie șantier naval Tulcea din grinzi transversale prefabricate
și fâșii cu goluri și placa de monoli-
Pe baza investigațiilor realizate, (3) șiruri de piloți, astfel: tizare din beton armat.
din punct de vedere al riscului geo- • Primul șir de piloți, către uscat, Spre bazin sunt prevăzuți bolarzi
tehnic, proiectul de reconversie se sunt piloți Benoto cu diametrul de de legare a navelor, iar spre plat-
încadrează în categoria de risc 1.180 mm și o lungime de 30,0 m; forma Syncrolift-ului, vinciurile de
major, cu 18 puncte, generate pre- • Șirul intermediar de piloți sunt translație pe verticală a navelor
ponderent de tipul lucrărilor pro-
tot piloți Benoto, cu diametrul de sunt conectate, prin intermediul
puse spre execuție, de terenurile
1.180 mm și lungimea de 38,0 m; capitelurilor, de piloții cu diametrul
dificile, precum și din cauza veci-
• Șirul de piloți care conectează de 1.400 mm. Spre uscat este
nătăților, funcționarea șantierului
naval neputând fi întreruptă pe dura- vinciurile este compus din piloți cu amenajat podul de legătură cu cala
ta execuției lucrărilor proiectate.
Succesiunea litologică identifi-
cată de investigațiile geotehnice
predomină prin straturi de prafuri
argiloase și nisipoase și nisipuri
fine, până la o adâncime de 35,0 m
raportat la cota terenului natural,
confirmând investigațiile efectuate
pe amplasament și litologia locală a
zonei, precum și valorile reduse ale
caracteristicilor fizico-mecanice ale
terenului.
ISTORICUL DEZVOLTĂRILOR
SYNCROLIFT-UL
În cadrul șantierului naval au
Fig. 4: Platforma Syncrolift
fost implementate diferite etape de
investiții și de extindere. Prima fază
de extindere a șantierului naval
constă în dezvoltarea Syncrolift-ului
și a 20 de șine de rulare, care
d e s e r ve s c e c h i p a m e n t e l e d e
manipulare și lansare către plat-
forma Syncrolift.
Syncrolift-ul este ansamblul de
livrare a navelor nou construite în
bazinul șantierului naval. Este for-
mat din două estacade de susținere
a vinciurilor de lansare a platformei,
având o capacitate de 75.000 kN.
Navele sunt deplasate prin inter-
mediul căilor de rulare pe platorma
Syncrolift, ulterior coborâtă prin
intermediul vinciurilor, permițând
astfel lansarea în interiorul bazinului.
Infrastructura estacadei dinspre
uscat a Syncrolift-ului este alcătuită
din trei tronsoane fundate pe trei Fig. 5: Secțiune transversală Syncrolift
continuare în pagina 60 È
w Revista Construcțiilor w iunie 2018 59
Æ urmare din pagina 59
de transfer nave și respectiv, cala
de reparații ale navelor. Pe corona-
mentul estacadei dinspre uscat este
montată o macara turn MTA 125 tfm.
Adâncimea bazinului în dreptul
platformei Syncrolift-ului este de
11,86 m, raportat la etiajul local
Tulcea, iar cota coronamentului
estacadelor este de +6,46 m,
raportat la etiajul local Tulcea.
În decembrie 2012, coloanele
Syncrolift-ului au fost consolidate
pe baza unui proiect întocmit de Fig. 6: Analiză structurală utilizând metoda elementului finit
IPTANA, constând în cămășuirea
acestora cu un strat de beton armat de 4,20 m, va permite acostarea În cadrul reconversiei șantierului
cu fibre metalice și tubaj metalic barjei la cheu, implicând astfel din 2016, ulterior primei etape de
pierdut în zona imersă. operațiunile de mooring și lansare dezvoltare, filele au fost extinse de
SOLUȚIA DE RECONVERSIE ale navelor. la 14 la 16 șine, servind astfel noile
Din cauza complexității condi- Soluția de reconversie a fost cerințe funcționale ale șantierului,
țiilor structurale și geotehnice, pre- studiată prin intermediul calculului impuse de comenzile în desfășurare
cum și ale încărcărilor generate de numeric, folosind metoda elemen- care să permită construirea simul-
echipamente, diferite tipuri de tului finit, atât prin aplicații de cal- tană a navelor de dimensiuni 43 m
soluții pot fi adaptate pe baza cerin- cul dedicate proiectării structurale, x 185 m.
țelor structurale și funcționale ale cât și prin studiu cu modele de cal- În vederea adaptării capacității
amenajării. Factorii ce contribuie la cul geotehnic. filelor de preluare a greutăților con-
alegerea ansamblurilor construite În continuare vor fi prezentate strucțiilor navelor nou construite,
depind de aplicabilitatea tehnică, obiectivele principale ale procesului infrastructurile filelor I și II au fost
de costuri, de exploatare și facili- de reconversie, precum și caracte- reconstruite prin lucrări ce constau
tatea execuției, permițând, astfel, risticile de calcul și execuție ale în demolarea radierului existent de
implementarea unor variante mixte fiecărui obiectiv. 75 cm grosime, fundat indirect prin
de două sau mai multe soluții struc- Extinderea filelor I și II intermediul piloților forați prefabri-
turale. În cadrul etapei de dezvoltare, cați, conform soluției inițiale a
Un criteriu tehnic suplimentar șantierului naval și refacerea infra-
desfășurate începând cu anul 2014,
este reprezentat de funcționarea
în vederea deservirii construcțiilor structurii căilor de rulare.
șantierului naval pe perioada de
maritime cu o greutate de până la Noua infrastructură constă în
desfășurare a lucrărilor de moder-
24.000 tone, este prevăzută extin- radierul nou construit, fundat indi-
nizare. În cadrul procesului de
proiectare și execuție a reconversiei derea capacității filelor de la 6 șine rect pe piloții existenți și prin supli-
șantierului naval, soluțiile ce asi- la 14 șine, aferente fiecărei file. mentarea acestora cu piloți de
gură cerințele funcționale constau
în aplicarea metodelor tehnologice
care permit funcționarea șantierului
naval simultan execuției noilor
lucrări. Se disting, astfel, următoa-
rele elemente notabile din cadrul
reconversiei:
• Extinderea filelor I și II de la 6
șine de transfer cu lungimea de
155 ml la 16 șine de transfer cu o
lungime de 194 ml și menținerea
funcționalității șinei de macara
existente, deservind o capacitate
de 50 tf;
• Realizarea infrastructurii nece-
sare pentru montarea a 2 șine de
rulare ale noii macarale Goliath cu
Fig. 7: Schemă construire și lansare nave
capacitatea de 700 tf. Ecartamentul
șinelor de 98 m este reprezentat
între cele două brațe ale macaralei,
ce descarcă prin intermediul a două
(2) căi de rulare, una dintre șine
fiind încorporată în sistemul de piloți
ai Syncrolift-ului existent, iar cea-
laltă între filele căilor de rulare II și III;
• Construirea unui cheu de
lansare pe aliniamentul Syncrolift-
ului, către cheul bazin, în dreptul
obiectivelor fila I și fila II. Lungimea
cheului de 116 ml, având o lățime Fig. 8: Execuție file căi de rulare
continuare în pagina 62 È

60 w Revista Construcțiilor w iunie 2018

Æ urmare din pagina 60
tarea barjelor (mooring), prin lucră-
rile executate la cheul de lansare
urmărindu-se alinierea filelor cu plat-
forma de lansare a Syncrolift-ului.
Montarea macaralei Goliath
cu capacitatea de 700 tf
Macaraua Goliath, cu o capaci-
tate de 700 tf, va deservi căile de
rulare ale filelor I și II ale șantieru-
lui naval, permițând manevrarea
blocurilor de până la 700 tf,
îmbunătățirea condițiilor de centraj
Fig. 9: Schemă încărcări generate de nave – secțiune longitudinală și transversală și sporirea productivității. Având un
ecartament de 98,0 m, manipu-
îndesare, cu diametre de 440 mm, monolitizarea ulterioară a ansam- larea macaralei se va face pe 2 căi
respectiv 620 mm și lungime de blului. de rulare. Infrastructura căilor de
20,0 m, pe întreaga suprafață a Impactul transferului convoiului de rulare este constituită din grinzi de
filelor. forțe aferente manipulării construcțiilor rulare, fundate indirect, prin inter-
Ansamblul de lucrări este com- navale asupra filelor și a cheului au mediul piloților cu diametrul de
pletat de execuția unei perne din fost studiate prin simularea încăr- 1.200 mm, forați până la adânci-
piatră spartă, și a unui radier cu mea de 40,0 m.
cărilor în poziții diverse raportate la
Calea de rulare a macaralei pe
grosimea de 1,00 m, conectat de cheu și a elementelor de tip radier – uscat este formată din piloți cu
radierul existent prin intermediul grinzi coronament și piloți de fun- diametrul de 1.200 mm, poziționați
ancorelor chimice. dare. la o distanță interax de aproximativ
Încărcările de calcul, puse la dis- Execuția capitelurilor necesită 3,00 m.
poziție prin tema de proiectare, eșafodaje speciale pentru turnarea Cea de-a doua cale de rulare
sunt definite ca încărcări rezultate lor și sustinerea platformelor de încorporează șirul intermediar al pilo-
din transferul navelor pe căile de lucru. Cheul va încorpora structurile ților existenți în zona cheu plat-
rulare, prin intermediul cărucioa- metalice, proiectate pentru acos- formă a Syncrolift-ului, cu diametrul
relor metalice.
Valorile solicitărilor considerate
în calcul sunt rezultate din încăr-
carea cărucioarelor în ipostaze
defavorabile, rezultând încărcări de
20.65 t/ml ale căii de rulare.
Cheul de lansare
Amenajarea cheului în bazinul
de lansare cuprinde un complex de
lucrări geotehnice și civile speciale
de încorporare a lucrărilor execu-
tate și de studiu asupra soluțiilor
Fig. 10: Execuția cheului de lansare – piloți și capiteluri
adoptate. Scopul amenajării este
realizarea cheului drept pentru a
permite cuplarea barjei în vederea
transferului navelor de pe filele I și II,
precum și acostarea unor nave de
transport materiale și echipamente.
Piloții forați, cu diametrul de
1.200 mm, cu tubaj nerecuperabil și
lungime de 40,0 m vor fi executați
în interiorul bazinului de lansare,
permitând, astfel, transferul navelor
pe barjă. Conexiunea piloților cu
filele I, respectiv II, ale căilor de
rulare va fi obținută prin execuția
capitelurilor din beton armat pe
capătul superior al piloților, ulterior Fig. 11: Model teoretic de calcul cheu – model numeric calcul cheu lansare
capitelurile fiind conectate, prin
monolitizare, cu radierele de 1,00 m
grosime ale filelor.
În cazul filei I, radierul, precum
și capitelurile, vor fi realizate con-
comitent. Pentru conectarea cheului
de lansare cu fila II, este necesară
spargerea filei în zona capitelurilor
cu jet de apă sub presiune și
sudarea armăturilor existente de
armăturile nou propuse, implicit Fig. 12: Concept cheu de ancorare – cheu executat
continuare în pagina 64 È

62 w Revista Construcțiilor w iunie 2018

Æ urmare din pagina 62
de 1.180 mm și adâncimea de 38,0
m, descriși anterior. Piloții existenți
vor fi suplimentați cu piloți de
1.200 mm, executați cu tubaj nere-
cuperabil până la adâncimea de
40,0 m. Noii piloți vor fi executați
între piloții existenți menționați,
Fig. 13: Secțiune transversală macara Goliath 700 tf
Fig. 14: Schemă încărcări macara Goliath 700 tf
Fig. 15: Execuția piloților cu tubaj nerecuperabil între coloanele existente
64
poziționați în configurația inițială a
Syncrolift-ului la o distanță interax
de 6,00 m.
Suprasarcinile generate de mani-
pularea macaralei de 700 TF, pre-
cum și de greutatea proprie a
ansamblului, ating valori aproximative
de 20.000 kN. Rezultă, astfel, efor-
turi de dimensionare a piloților de
aproximativ 5.000 kN.
Transmiterea eforturilor către
sistemul de fundare se face prin
roțile metalice ale macaralei și prin
grinzile corespunzătoare căii de
rulare aferente.
Lucrările pentru această cale de
rulare sunt asemănătoare cheului,
desfășurându-se în bazinul de
lansare, între elemente din beton
existente. Etapizarea lucrărilor
implică desfacerea locală a platfor-
mei existente, formată din placa din
beton și sub formă de fâșii cu
goluri, execuția piloților forați, exe-
cuția unor capiteluri pe capătul
acestor piloți forați și ulterior, a
grinzii căii de rulare. Calea de
rulare sprijină pe piloții forați și
integrează, pe toată lungimea, noile
capiteluri, grinzile transversale și
monolitizările anterioare, precum și
capitelurile și grinzile existente.
Din cauza eforturilor rezultate
din noua cale de rulare a macaralei,
sunt necesare măsuri de punere în
siguranță a Syncrolift-ului. În acest
sens, se prevede prin proiect exe-
cuția unor grinzi de rigidizare cu rol
de tirant, transversale pe direcția
filei I, grinzi care sprijină pe noii
piloți forați ai căii de rulare, fiind
conectate direct cu radieul filei I.
Prin soluția prevăzută s-a urmă-
rit reducerea eforturilor și limitarea
deplasărilor în coloanele Syncrolift-
ului. În cazul în care se folosește
macaraua Goliath simultan cu
lansarea la apă a navelor prin inter-
mediul Syncrolift-ului, conectarea
grinzilor cu radierul existent este
cel mai eficient și economic mod de
a asigura, în totalitate, stabilitatea
noului ansamblu sub sarcinile dic-
tate prin temă.
După desfacerea platformei
existente se va prevedea o placă
nouă cu grosimea de 40 cm, care
sprijină pe ansamblul nou creat prin
realizarea căii de rulare și a ancora-
jelor.
Din cauza nivelului solicitărilor
generate de macaraua Goliath și a
specificului lucrărilor desfășurate,
studiul asupra integrării lucrărilor
nou construite în ansamblul șan-
tierului naval și îndeosebi al Syn-
crolift-ului a fost constituit de
ipotezele de calcul, considerând
transferul macaralei în diferite po-
ziții și locații, concomitent cu soli-
citarea vinciurilor de 2.500 kN ale
Syncrolift-ului. Prin ipotezele studi-
ate, s-a urmărit impactul în termeni
de deplasări globale și eforturi ge-
w Revista Construcțiilor w iunie 2018

Fig. 16: Grinzi transversale tirant
Fig. 17: Modele de calcul
nerate de utilizarea ansamblurilor
din șantierul naval.
Suplimentar, prin modelarea
numerică inițială a încercărilor de
probă ale piloților, s-a realizat
dimensionarea judicioasă a ele-
mentelor din beton armat, parte a
căilor de rulare, prin definirea
dependenței de rigiditate a coefi-
Fig. 18: Diagrame de încărcare‐tasare piloți cientului de interacțiune teren -
cu diamentrul de 1.200 mm structură.
Fig. 19: Ansamblul pieselor anterior montajului ‐ macara Goliath 700 TF
Fig. 20: Transportul macaralei Goliath către șantierul naval
w Revista Construcțiilor w iunie 2018
Din punct de vedere al modelării
experimentale la scară reală,
conform normativului NP 045-2000,
Normativ privind încercarea în
teren a piloților de probă și a
piloților din fundații, au fost rea-
lizate două (2) poligoane de probă
de tip N3 și încercări de control pe
piloți din fundație, pentru confir-
marea capacității portante prelimi-
nare în proiect.
Încercările de compresiune cu
forțe statice echivalente de tip
„efort impus - deformație măsu-
rată” au fost efectuate prin inter-
mediul a patru (4) piloți de ancoraj
adiacenți piloților încercați, echipați
cu sisteme de juguri metalice
sudate. În cazul poligonului de
probă B, pilotul încercat la compre-
siune, echipat cu pompă hidraulică,
încărcat la 10 trepte de 1.000 kN, a
înregistrat deplasări maxime stabi-
lizate de 55,93 mm, în ultima
treaptă de încărcare, aferente va-
lorii de 10.000 kN.
Din punct de vedere al montaju-
lui, macaraua Goliath va fi asam-
blată pe poziție prin intermediul a
două (2) turnuri metalice de manipu-
lare, în funcție de tehnologia de
producție a transportatorului și de
indicațiile producătorului macaralei.
CONCLUZII
Șantierul naval VARD Fincantieri
Tulcea reprezintă unul dintre cele
mai importante poluri de dezvoltare
a industriei maritime din spațiul
dunărean. Creșterea accelerată a
producției șantierului, precum și
comenzile în curs de desfășurare au
impus adoptarea unor soluții care
să permită desfășurarea activi-
tăților specifice, extinderea capaci-
tăților și creșterea productivității.
Provocările generate de carac-
terul atipic al lucrărilor desfășurate
în vederea reconversiei, simultan
cu desfășurarea activităților speci-
fice pe șantier, precum și particula-
ritățile amplasamentului și ale
lucrărilor existente, au impus
proiectarea amănunțită la nivelul
fenomenelor care guvernează inter-
acțiunea teren - structură.
Prin soluțiile implementate și
investițiile derulate, VARD Fincan-
tieri poziționează șantierul naval
Tulcea în topul locațiilor de pro-
ducție a navelor maritime din
spațiul european și asigură capaci-
tatea unui șantier modern și perfor-
mant, în contextul internațional
actual. q
(Din AICPS Review nr. 1/2, 2017)
65
Stimați cititori,
R e d a c ț i a
Dacă doriți să primiți în continuare,
în fecare lună, gratuit, Redactor Șef Ionel CRISTEA
0729.938.966
sub formă de newsletter, 0722.460.990
sumarul revistei noastre tipărite, Secretar
vă rugăm să vă abonați la adresa: general Alina ZAVARACHE
http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/newsletter/ de redacție 0723.338.493
sau scanând cu telefonul qr-codul alăturat și completând formularul
de abonare. Tehnoredactor Cezar IACOB
0737.231.946

Caracteristici: În fiecare număr al revistei sunt Publicitate Elias GAZA

0723.185.170
l Tiraj: 5.000 de exemplare publicate: prezentări de materiale și
l Frecvența de apariție:
tehnologii noi, studii tehnice de specia- Colaboratori
litate pe diverse teme, interviuri,
- lunară prof. univ. dr. ing. Loretta Batali
comentarii și anchete având ca temă
l Aria de acoperire: România conf. univ. dr. ing. Dorel Plătică
problemele cu care se confruntă soci- ing. Irina Elena Plătică (Ciobanu)
l Format: 210 mm x 282 mm etățile implicate în această activitate, ing. Vlad Mircea Grigoraș
l Culori: integral color reportaje de la evenimentele legate de prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei
l Suport: activitatea de construcții, prezentări de prof. univ. dr. ing. Ludovic Kopenetz
- DCM 90 g/mp în interior
firme, informații de la patronate și aso- drd. IC Arh. Adina Lehene
ciațiile profesionale, sfaturi economice ing. Cristian Năstase
- DCL 170 g/mp la coperte
și juridice etc. ing. Dragoș Marcu
prof. univ. dr. ing. Sanda Manea
Întreaga colecție a revistei tipărite, prof. univ. dr. ing. Kiss Zoltan
în format .pdf, poa te fi consultată
gratuit pe site-ul nostru A d r e s a r e d a c ț i e i
www.revistaconstructiilor.eu.
În plus, articolele de prezentare a 050663 – București, Sector 5
mate rialelor, tehnologiilor, utilajelor Șos. Panduri nr. 94
și echipamentelor care apar în Revista Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23
Construcțiilor, ediția tipărită, sunt www.revistaconstructiilor.eu
Scanează codul QR
și citește online, gratis, publicate și online în site-ul nostru Tel.: 031.405.53.82
Revista Construcțiilor www.revistaconstructiilor.eu. Fax: 031.405.53.83
Mobil: 0723.297.922
0722.581.712
E-mail: office@revistaconstructiilor.eu
Talon pentru abonament
„Revista Construcțiilor”, ediția tipărită Editor:
STAR PRES EDIT SRL
Am făcut un abonament la „Revista Construcțiilor”, ediția tipărită, pentru ......... numere, J/40/15589/2004
începând cu numărul .................. . CF: RO16799584

q 11 numere - 151,26 lei + 28,74 lei (TVA) = 180 lei

Nume ................................................................................................................................ Marcă înregistrată la OSIM

Adresa ..............................................................................................................................
Nr. 66161
..........................................................................................................................................
ISSN 1841-1290
persoană fizică q persoană juridică q
Redacția revistei nu răspunde pentru conținutul
Nume firmă .......................................................................... Cod fiscal ............................ materialului publicitar (text sau imagini).
Articolele semnate de colaboratori repre-
zintă punctul lor de vedere și, implicit, își
Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poștal (ordin de plată) asumă responsabilitatea pentru ele.
nr. .....................................................................................................................................
în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.
RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vă rugăm să completați acest talon și să-l expediați,

împreună cu copia chitanței (ordinului) de plată a abonamentului,
Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74
prin fax la 031.405.53.83, prin e-mail la abonamente@revistaconstructiilor.eu
sau prin poștă la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcțiilor”,
050663 – Șos. Panduri nr. 94, Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23, Sector 5, București.

* Creșterile ulterioare ale prețului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat. www.revistaconstructiilor.eu