Sunteți pe pagina 1din 16

SOCIETATEA CU RASPUNDERE LIMITATĂ

“ZIMEXTEL”
Cod fiscal 1003600083669, Str. Gh.Asachi, 1, Chisinau, MD-2028
Tel/fax: 069024672; 022731168
Cod TVA 0203868; Cod bancar AGRNMD2X451
Cont de decontare 22511542020,
BC “Moldova-Agroindbank” SA, filiala 16 Chişinău
email: construction@casadepiatra.md
zimextelsrl@yahoo.com

APROB
Director
Doibani Valeriu

FISĂ TEHNOLOGICĂ

Executarea Lucrărilor de Pavare

Număr de înregistrare a Fişei tehnologice


FT-2016120004 – 2017

Baza CP C.04.08:2014
Termen de valabilitate
de la «15» decembrie 2016.
pînă la «15» decembrie 2017.*
* - sau pana la aparitia unui nou concept, detaliu, modificari.
COORDONAT: ELABORAT:
Specialist Diriginte de santier
Inspectia de stat in constructie Zimextel SRL
Anexa
Evidenţa personalului ce a făcut cunoştinţă cu Fişa tehnologică

№ Nume, Prenume funcție semnătura data

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.
1. Generalitati
Fişa tehnologică dată este un document elaborat de către SRL Zimextel, în conformitate cu
legislaţia în vigoare pe teritoriul R.Moldova (NCM, СнИП, ЕНИР, Normative Europene, HG, ect),
care determină tehnologia executării lucrărilor de pavare cu plăci prefabricate din beton sau piatră
naturală. Este destinată pentru a familiariza personalul ingineresc al întreprinderii, precum şi a
muncitorilor, cu regulile şi procesul tehnologic al lucrărilor de pavare. Scopul elaborării acestei Fişe
tehnologice este de:
- A spori calitatea şi productivitatea lucrărilor;
- De a micşora pierderile de resurse materiale;
- Micşorarea timpului de execuţie a lucrărilor;
- A micşora costul lucrărilor;
- Asigurarea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă(SSM);
- Asigurarea desfăşurării lucrărilor ritmic;
- Unificarea tuturor soluţiilor tehnologice la obiect.
În fişa dată este prezentată schema tehnologică de execuţie a lucrărilor şi sunt descrise cele
mai optime soluţii de organizare a procesului tehnologic de lucru cu raţionalizarea resurselor umane,
materiale şi a mecanizmelor. Sunt prezentate metodele de control şi recepţie al calităţii lucrărilor,
precum şi cerinţele Securiteţii şi Sănătăţii în Muncă (SSM).
Avantajele utilizării plăcilor prefabricate din beton:
1. Aspect estetic deosebit;
2. Rezistenţa la uzură foarte bună datorită materialului dens, omogen, obţinut prin
vibropresare;
3. Refacerea rapidă a suprafeţelor pavate după intervenţii la reţelele subterane;
4. Rrecuperarea integrală la desfiinţarea pavajului.
1.1 Termeni şi noţiuni
Pavaj – structură alcătuită din mai multe straturi a cărei strat suport reprezintă gruntul
compactat, iar stratul superior are un aspect decorativ şi dur ce are capacitatea de a prelua
sarcini din exterior. Serveşte pentru traficul rutier, suprafete carosabile, zone de parcare,
amenajări urbane, etc.
Plăci prefabricate din beton (elemente de pavaj) – stratul decorativ al pavajului ce prea
sarcinile din exterior al traficului pietonal şi al automobilelor, precum şi contactul cu mediul
ambiant.
Baza pavajului – componentă a pavajului ce constă din straturi de petriş, nisip şi pânza de
geotextil. Componenţa lui depinde de modul de expluatare a pavajului.
Pat de pavaj – componentă a bazei pavajului şi reprezintă stratul ciment-nisip cu o grosime
de 30-50mm
Balast - componentă a bazei pavajului şi reprezintă stratul de pietriş pe care se aşeză patul de
pavaj.
Strat suport – reprezintă fundaţia pavajului şi este componentă a pavajului ce constă din
gruntul compactat pe care se aşterne baza pavajului.
Terasament – locul care va fi înlocuit de către pavaj.
Rigolă - şanţ mic sau amenajare specială făcută de-a lungul străzilor, între marginea părții
carosabile şi bordura trotuarelor, având rolul de a colecta apele superficiale şi de a le dirija la
un punct de descărcare.

2. Organizarea lucrărilor de pavare cu plăci din beton


2.1 Lucrările se vor desfăşura în conformitate cu documentaţia de proiect. Se vor respecta regulile de
autorizare a construcţiilor prevăzute de legea Nr. 163 din 09.07.2010 „Privind autorizarea
executării lucrărilor de construcţie”.

2.2 Până la iniţierea lucrărilor de pavare, pe şantier sunt necesare de a executa un complex de măsuri
organizatorice şi anume:

1. Numirea responsabililor de executarea calitativă a lucrărilor şi de respectare a SSM.

2. Instruirea lucrătorilor referitor la SSM.

3. Transportarea şi depozitarea pe şantier a mecanismelor, utilajelor şi inventarului necesar.

4. Executarea căilor de acces temporare la locul desfăşurării lucrărilor (în caz de necesitate).

5. De instalat încăperi provizorii pentru lucrători şi depozitarea materialelor.

6. De aprovizionat muncitorii cu instrumentariul necesar şi cu inventarul de protecţie.

7. Pregătirea locului pentru depozitarea materialelor, utilajelor şi mecanismelor.

8. De îngrădit şantierul şi instalarea semnelor de avertizare. De asigurat iluminarea şantierului pe


timp de noapte.

9. De instalat pe şantier mijloace de protecţie antiincendiară şi semnalizare.

10. De întocmit un proces verbal referitor la pregătirea şantierului pentru lucrări.


2.3 Până la iniţierea lucrărilor de pavare cu plăci din beton, este necesar ca toate lucrările ce pot
afecta procesul de lucru sa fie finalizate (zidării, betonări, hidroizolări, termoizolări ect).
3. Instrumente, mecanisme şi utilaje necesare
1. Nivelir
8. Riglă L=2500-3000mm

2. Sfoară
9. Mistrie

3. Ruletă pentru măsurat

10. Ţevi reper cu d.20-25mm şi L=2,5-3m

4. Repere (bare de oţel sau lemn L=50-


60cm)

11. Lopată

5. Nivelă L=1000-1200mm

12. Hârleţ

6. Ciocan de cauciuc
13. Greblă

7. Ciocan 14. Mătură


15. Roabă 19. Betonieră

16. Polizor ungiular d.230 cu discuri


diamantate 20. Placă vibratoare 100-150kg 1 buc;
180-350kg 1 buc sau compactor picior

21. Sită pentru cernut nisip

17. Creioane pentru construcţii

22. Stropitoare

18. Ladă pentru mortar

23. Higrometru

4. Tehnologia executării lucrărilor de pavare cu plăci prefabricate din beton


Pentru montarea pavajului este necesară stabilirea exactă a configuraţiei terenului ce urmeaza a
fi amenajată, figurându-se pe o schiţă zonele ce trebuie pavate.
Apoi, în functie de tipul amplasamentului (grădina, alee, trotuar, carosabil, platformă de depozitare,
hală industrială) şi de modul în care urmează sa fie realizat pavajul, se stabileşte tipul, grosimea,
culorile şi necesarul de elemente de pavaj, borduri şi rigole.
Complexul de lucrări de pavare include:
1. Executarea măsurărilor topografice. Se execută cu ajutorul nivelirulu şi teodolitului. Se va ţine
cont de faptul că pavajul trebuie sa fie executat în pantă pentru a avea scurgere în evitarea formării
băltoacelor sub pavaj.
2. Se delimitează (defalcarea, разбивка) suprafeţele ce urmează a fi pavate reeşind din
documentaţia de proect. Instalarea reperelor de control şi a sfoarelor. Se va ţine cont de configuraţia
amplasamentului, imbinările cu suprafeţele drumurilor, construcţiilor şi spaţiilor verzi existente.
3. Decopertarea şi pregatirea solului, astfel încât suprafeţele să fie în pantă.. Dacă va exista sol
fertil, atuci se va depozita în afara şantierului, la indicaţia beneficiarului, pentru reutilizarea lui
ulterioară.
4. Pregătirea stratului suport. Se va ţine cont de umiditatea solului la compactare.
5. Pregătirea stratului de bază. Se va ţine cont de cum urmează a fi expluatat pavajul
6. Montraea bordurilor, plăcilor prefabricate din beton, jgeaburilor de scurgere şi a rigolelor.
7. Astuparea rosturilor dintre elementele de pavaj.
8. Întreţinerea şi expluatarea suprafeţelor pavate.
ETAPELE DE MONTAJ
Se delimitează suprafaţa de pavat cu repere (bare din lemn sau oţel) şi sfoară.
Decopertarea şi pregatirea solului
Se înlatură de pe zona ce urmează a fi pavată un strat de pământ de la suprafaţa de grosime
100÷350 mm. Dacă suprafaţa e plată, pentru drenare, se va crea o usoară panta în timpul excavării.
Se vor înlătura toate rădăcinile şi buruienile. Golurile se umplu cu pietriş şi se compactează. Se va
compacta toata suprafaţa decopertată în cazul când stratul de bază este din beton.
Stratul suport
Compactarea stratului suport cu ajutorul mijloacelor mecanizate (compactor picior, sau plăcii
vibratoare) co o greutate mai mare de 120kg. Se vor înlătura toate radacinile şi buruienile. Golurile
se umplu cu pietriş şi se compactează.

Se va ţine cont ca gruntul compactat să fie de o umiditate optimală. Umiditatea se măsoară cu


ajutorul higrometrului (влагометр).
Umiditatea optimală pentru diferite grunturi este prezentată în tabelul de mai jos.

Umiditatea
Nr. Tipul gruntului
optimală în %

1 Nisip 8-14

2 Nisip argilos 9-15

3 Argilă-nisipoasă 12-18

4 Argilă 16-26

STRATUL DE BAZĂ
Pe suprafaţa decopertată se asează stratul suport (pietriş sau beton) cu grosimea de 100÷150
mm. Alegerea stratului de baza diferă de la o lucrare la alta în funcţie de specificaţiile indicate în
documentaţia de proiecti, de utilizarea preconizată a suprafeţei pavate.
În dependenţă de sarcina ce va fi preluată de pavaj şi condiţiile de expluatare se determină schema
de lucru şi modlitatea de instalare a pavajului. Se deosebesc 3 tipuri de scheme de pavare, în
dependenţă de sarcina preluată:
I. Sarcini mici. Trotuare şi zonele pietonale, pistele pentru biciclişti.

II. Sarcini mijlocii. Zonele pietonale şi parcările pentru autoturisme

Plăci prefabricate din beton ori piatră


naturală

Amestec ciment-nisip 1:3


1:5 gr.30-50mm sau
adeziv pentru plăci de
ceramică – porcelonat

Beton 120mm

Plasă d.3-5mm 100x100

Petriş 100-150mm

Nisip 100-150mm

Grunt compactat
III. Sarcini mari. Zonele de circulaţie a autoturismelor şi parcările pentru
autobasculantelor.

Plăci prefabricate din beton ori piatră


naturală

Amestec ciment-nisip 1:3


1:5 gr.30-50mm sau
adeziv pentru plăci de
ceramică – porcelonat

Beton 120mm

Plasă d.3-5mm 100x100

Petriş 100-150mm

Nisip 100-150mm

Grunt compactat

Pentru a eficientiza funcţionaliatatea stratului de drenaj din petriş, suprafaţa gruntului se va acoperi
cu pânză specială de geotextil. Ea împiedică îmbibarea stratului de drenaj cu impurităţi. Astifel se
asigura o funcţionalitate durabilă a acestuia şi prin urmare a întregului pavaj.
1. Stratul de bază flexibil din pietriş se recomandă pentru elemente de pavaj montate în
general pe portiuni nesolicitate în mod constant şi continuu la sarcini rlativ mari < 25 tone .
Pietrişul se distribuie pe terasament în mod egal şi se nivelează. Suprafata pavată trebuie să aibă o
pantă pentru scurgere de 1% (1 cm diferenta de nivel pe metru). Această pantă se realizează cu
ajutorul a două ţevi care se întroduc în stratul de amestec ciment-nisip sau petrişi, masurându-se
exact diferenţa de nivel. Ţevile sunt suport pentru riglă de nivelare. Se compactează pietrişul în
straturi successive cu grosime de 10-20 cm , folosind un vibrator cu placă (130-500 kg în
serviciu)sau compactorul „picior”, în funcţie de grosimea stratului ce trebuie compactată.
2. Stratul suport din beton se recomandă pentru toate elementele de pavaj supuse la trafic,
pentru plăci prefabricate din beton cu dimensiuni mari şi pentru elemente de pavaj cu „muchii vii”.
Betonul recomandat pentru stratul de baza trebuie sa fie minim de clasa B15. Stratul de beton este
lăsat să se întareasca circa 2-7 zile în funcţie de condiţiile meteo.
Montaj plăcilor prefabricate din beton
Peste stratul de beton se asează un strat de nisip uscat (fr. 0÷4 mm) cu grosimea între 30-50
mm numit pat de pavaj. Se vibrează nisipul apoi se mai împraştie nisip "de pierdere" şi se nivelează.
Stratul de nisip trebuie să fie perfect neted, fără urme. Nu trebuie paşit pe suprafaţa de nisip gata
pregatită.
Pentru calculul definitiv al înalţimii pavajului este bine să se ştie că, în final, prin vibrarea
pavajului montat pe nisip, înalţimea va scădea cu 20 mm.
In cazul stratului suport din beton peste acesta se poate aseza în locul stratului de nisip uscat
un strat de mortar 1:3 (ciment-nisip) cu grosimea de 30 mm. Acesta este recomandat în special
pentru elemente de pavaj cu „muchii vii” şi pentru plăci de beton de dimensiuni mari.
Nota!!!: În cazul pavajelor dintr-o singură culoare este necesar ca pavatorii să se servească
simultan cu eelemente pentru pavaj din cel putin TREI PACHETE DIFERITE pentru a obtine o cât
mai mare uniformitate cromatică.
Montarea elementelor de pavaj
Montarea elementelor de pavaj pe stratul de nisip se face prin simpla asezare a acestora la
configuraţia dorită. Între elementele de pavaj ramane un rost de 2-3 mm . Dacă se foloseţte strat de
mortar, atunci, între elementele de pavaj se vor lăsa rosturi de 8-10 mm care se vor umple cu mortar.
Montarea elementelor de pavaj pe stratul de mortar se realizează astfel:
faţa laterală a elementului de pavaj lângă care se asează urmatorul element se încarcă cu
mortar (avand grijă să nu se murdarească faţa pavajului). Următorul element se impinge în celălalt
încărcat cu mortar. Aducerea la nivel se face cu ajutorul unui ciocan de lemn sau de cauciuc, cu
bătăi uşoare înspre colţurile elementului.
Greutati admise pentru circulatie pe pavaje
1. 5 tone pentru pavajul de 4 cm grosime
2. 12 tone pentru pavajul 6cm grosime
3. 20 tone pentru pavajul de 8 cm grosime
4. 40 tone pentru pavajul de 10 cm grosime
Compactarea suprafeţelor
Prin compactare se întelege acţiunea de tasare a elementelor de pavaj pe stratul de bază..
Inainte de a efectua compactarea trebuie să ne asigurăm că suprafaţa pavajului şi placa vibratorului
sunt bine curăţate şi uscate. Aceasta operaţie se va efectua, după terminarea pozării elementelor de
pavaj, prin utilizarea vibratoarelor cu placă sau a rulourilor compresoare mecanice, statice sau
dinamice .
Intensitatea forţei de vibrare şi greutatea rulourilor compresoare mecanice trebuie să fie
proportionale cu grosimea şi cu forma elementelor de pavaj, cu caracteristicile patului de pavaj
precum şi cu cele ale stratului de suport.
La compactarea suprafeţelor înclinate se recomandă ca această să fie executată pependicular pe
pantă şi incepând de jos în sus.
Nota !!!: Se recomandă folosirea plăcilor vibratoare şi rulourilor compresoare acoperite cu
CAUCIUC DE PROTECTIE pentru a garanta o uniformitate mai mare şi a evita producerea
degradării pavelelor.
In cazul montajului pe strat de nisip se va folosi vibratorul cu placă (100-160 kg) pentru
compactarea finală a suprafeţei pavate. Fixarea şi vibrarea pavajului se face pe timp uscat. Se
foloseşte numai nisip uscat.
Umplerea rosturilor
După terminarea compactării elementelor de pavaj pe stratul de ciment-nisip, în rosturi se va
presăra nisip fin (granule de maxim 2 mm), dupa care se va mătura bine suprafaţa pavată. Pentru
elementele de pavaj montate pe mortar, umplerea finală a rosturilor cu mortar se realizează în 4 ore
de la aşezarea pavajului, când rosturile au inca mortar proaspat de la procesul de "aşezare". În
zilele foarte călduroase se va uda în prealabil pavajul. Amestecul folosit la umplerea rosturilor este
un mortar 1:3 (ciment-nisip). Rosturile se umplu cu ajutorul unei mistrii şi se finiseaza. Pavajul
trebuie protejat de trafic pietonal sau auto cel puţin 48 ore. Altă metoda de umplere finala cu mortar
a rosturilor este cimentarea uscată. Se matura perpendicular pe directia rosturilor un mortar uscat
1:3 (ciment-nisip). Amestecul uscat se va fixa datorita umezelii din mortarul folosit la asezarea
elementelor de pavaj. Metoda este folosită când pavajul este perfect uscat.
ETAPELE DE MONTAJ
Trasarea fundatiei.
Când pavajul se montează pe strat de baza din beton se trasează conturul exact al suprafeţei pe
care se toarnă stratul de beton cu ajutorul reperelor (bare de oţel sau lemn) şi sforii. Atunci când
pavajul se montează pe stratul de bază din pietriş se trasează şanţul pentru fundaţia bordurilor după
aşezarea şi compactarea pietrişului. Pentru trasare se folosesc repere (bare de otel sau lemn) şi
sfoară.
Realizarea fundaţiei.
In cazul pavajului montat pe strat din beton, acesta constituie şi fundaţia pentru borduri. Pentru
pavajul montat pe strat flexibil din pietriş se realizează o săpatură de fundaţie continuă cu
adâncimea de 100-150 mm şi se toarnă betonul de regulă până la nivel cu stratul de pietriş. Lăţimea
fundaţiei trebuie să fie mai mare cu minim 100 mm decât lăţimea bordurii pentru a se permite
încastrarea ei.
Montarea şi alinierea bordurilor.
Pe fundaţia de beton întărit se toarnă un strat de mortar de 25 mm (1:3 ciment-nisip) pe care se
asează bordurile. Bordurile sunt aşezate la nivel şi aliniate cu ajutorul unui ciocan de cauciuc.
Incastrarea bordurilor.
Se toarnă betonul de încastrare pe fundaţia de beton a bordurii. Se compacteaza şi netezeste
betonul cu mistria, asigurându-se ca cel puţin 1/2 din înălţimea bordurii să fie încastrată astfel încât
aceasta să poată prelua eforturile din zona pavata. Pentru încastrare se foloseşte beton clasa B15.
Rosturi între borduri.
Bordurile se pot monta fără rosturi sau cu rosturi de 8-10 mm umplute cu mortar (un amestec
1:4 (ciment-nisip). Rosturile trebuie completate în întregime şi bine compactate. Bordurile se pot
monta şi cu rosturi neumplute (cap la cap) de 2-3 mm.
MONTAJ RIGOLE
 Rigolele mici se montează în acelasi mod ca elementele pentru pavaj.
 Rigolele mari se monteaza la fel ca şi bordurile pe fundaţie de beton.
Sistemul de montaj al rigolelor carosabile adânci
VEDERE SPAŢIALĂ
Sistemul de montaj al rigolelor carosabile deschise
VEDERE SPAŢIALĂ

SECŢIUNEA TRANSVERSALĂ 1 – 1

INTREŢINERE

1. Pavajul se va proteja de substanţele chimice (clor, acizi, sare).


2. Nu se vor folosi unelte sau utilaje cu lame metalice pentru dezapezire.
3. Se va respecta gabaritul recomandat de catre producator.
ABATERI ADMISIBILE DE LA COTELE PRESCRISE ÎN PROIECT
Se admit denivelări în lungul drumului şi la pante transversale după cum urmează:

Tipul pavajului Denivelări maxime în lungul Abateri limită la pantele


drumului sub riglă de 3m [mm] transversale [mm/m]

Pavaj din elemente normale 12

Pavaj din elemente abnorme 15 4

Pavaj din calupuri 10

Pavaj din beton 8

Materiale video:
1. https://www.youtube.com/watch?v=ll9Qcu67G3w
2. https://www.youtube.com/watch?v=p_JprzO3xQc
3. https://www.youtube.com/watch?v=RS7Sl-uZs38
4. https://www.youtube.com/watch?v=ewqfGsp4F8E

5. Controlul calităţii şi recepţia lucrărilor


Se vor executa 3 tipuri de control intern al calităţii tencuielilor:
I. Control de intrare;
II. Control operational;
III. Control final.
Controlul de intrare constă în:
- Materialele vor fi verificate pentru a corespunde condiţiilor tehnice de calitate prevăzute în
Certificatele de Calitate şi Certificatele de Conformitate.
- Verificările şi determinările care nu pot fi executate pe şantier vor fi executate de un
laborator de specialitate, pe probe luate conform standardelor în vigoare.
- Controlul executării lucrărilor trebuie făcut în permanenţă de organul de control tehnic
(Diriginte de Şantier şi Responsabilul Tehnic).
- Înainte de executarea lucrărilor de pavare, se va verifica dacă fundaţia îndeplineşte condiţiile
prevăzute de documentaţia de proiect.
- Rezultatele controlului vor fi înregistrate în fişa de control Nr.1
- În cazul depistării neconformităţilor, se vor întreprinde măsuri de remediere, apoi se va
purcede la procesul lucrărilor de pavare.
- Materialele ce nu corespund calităţii necesare, ori au o calitate îndoielnică nu se vor
întroduce în lucru şi vor fi supuse unei expertize tehnice la laboratoarele acreditate din
R.Moldova, ori vor fi returnate producătorului.
Controlul operaţional constă în:
- Se va verifica trasarea si sablonarea lucrarii; decaparea stratului vegetal; compactarea
terenului de fundaţie;
- Se vor verifica profilurile transversale şi longitudinale, denivelările, abaterile, mărimea
rosturilor, încadrarea pavajelor conform prescripţiilor din documentaţia de proiect;
- În profilul longitudinal, verificarea se face cu un dreptar de 3 m lungime, aşezat pe axa
drumului sau străzii şi pe primul rând de pavele de lângă bordurile de încadrare sau de lângă
rigolă;
- În profil transversal, verificarea se face cu un şablon având profilul drumului sau străzii.
Verificarea se face din 25 în 25 m;
- Pentru măsurarea denivelărilor, se va folosi o pană gradată având lungimea de 30 cm, lăţimea
de max. 3 cm şi grosimea la capete de 1,5 cm şi 9 cm. Pana are înclinarea de ¼;
- Verificarea cotelor în lung se face cu ajutorul nivelirului.
- Rezultatele controlului vor fi înregistrate în fişa de control Nr.2

Lucrările nu se vor recepţiona daca :


• nu sunt realitate cotele si dimensiunile prevăzute in proiect
• nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului aleii, cat si fiecare strat in parte
• lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare
• nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei
• se observa fenomene de instabilitate, începuturi de crăpaturi in corpul terasamentelor, ravenari
ale taluzelor, etc.
• nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului
Defecţiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.

Controlul final (recepţia lucrărilor) constă în verificarea lucrărilor de pavare şi se execută în


condiţiile respectării prevederilor legale în vigoare, a prevederilor din prezentua fişă şi a datelor din
proiectul lucrării.
Pavajele se recepţionează atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţie sunt complet
terminate. Datele de control se vor înregistra în fişa de control Nr.3
6. Securitate şi Sănătatea în Muncă la lucrările de pavare
Întregul complex de lucrări care sunt incluse în fişa tehnologică dată, se vor executa cu cerinţele
SSM stipulate în NCM A.08 .02 -2014 „SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA MUNCII ÎN
CONSTRUCŢII”
Securitatea lucrărilor de pavare trebue sa fie asigurată în baza documentaţiei tehnice de organizare a
lucrărilor, conform prevederilor SSM:
- organizarea locurilor de muncă, cu indicarea constructivului şi locurile de instalare a mijloacelor
de pavaj, dispozitivelor de agăţare a greutăţilor, stivuitoarelor, mijloacelor de containerizare şi de
ambalare;
- ordinea de îndeplinire a lucrărilor cu scopul de a asigura durabilitatea pavajului.
6.1 Responsabilul de executarea lucrărilor de încărcare-descărcare va da muncitorilor instrucţiunile
necesare asupra metodelor de lucru, pentru ca toate operaţiile să se execute în condiţii de securitate.
Muncitorii trebuie să fie dotaţi cu cu echipament special şi mijloace corespunzătoare de protecţie.
6.2 Pentru angajaţii care depun un efort fizic cu întreruperi, purtarea şi ridicarea greutăţilor nu va
depăşi următoarele valori:
a) adulţi bărbaţi – 50 kg, femei – 10 kg;
b) adolescenţi (16–18 ani); fete – 7 kg; băieţi – 25.
În cazul greutăţilor pînă la 50 kg, muncitorii trebuie să se ajute reciproc la ridicarea şi coborîrea lor
pe spate sau umeri.
6.3 Transportarea materialelor cu ajutorul roclelor, tărgilor este permisă numai pe teren neaccidentat
pe o distanţă de cel mult 60 m.
6.4 Materialele (construcțiile) trebe să fie amplasate pe terenuri nivelate, luînd măsuri împotriva
deplasării accidentale, tasării, dărîmare şi rostogolirea materialelor depozitate. Zonele de depozitare
trebuie să fie protejate de apele de suprafață. Este interzis să se depoziteze materialele, elementele pe
solurile neconsolidate.
6.5 Prelucrarea plăcilor pe şantier se va face în locuri special îngrădite, în care se interzice accesul
persoanelor străine.
6.6 Locurile de muncă ale cioplitorilor de plăci trebuie amplasate la o distanţă la cel puţin 3 m unul
faţă de celălalt. Dacă această distanţă nu poate fi respectată, locurile de muncă trebuie separate cu
ecrane de protecţie.
6.7 În timpul prelucrării, pietrele grele şi de dimensiuni mari trebuie bine aşezate, pentru a nu se
produce căderea lor şi accidentarea muncitorilor.
6.8 La locul de tăiere cu apă, se va amenaja o podină din scînduri cu şanţuri pentru scurgerea apei.
Podina se va curăţi în permanenţă, pentru a evita alunecarea şi accidentarea muncitorilor.
6.9 Utilajele electrice de mână trebuie să aibă mînerele izolate, conductorii electrici izolaţi şi
amplasaţi în tuburi de cauciuc, iar întrerupătoarele să fie închise în cutii. Maşinile trebuie legate în
mod obligatoriu la magistrala de punere la pămînt.
6.10 La executarea lucrărilor de spargere şi prelucrare a plăcilor, muncitorii trebuie să poarte mănuşi
şi ochelari de protecţie pentru pietrari, iar dacă concentraţia prafului în zona de muncă depăşeşte
concentraţia maximă admisă, aceştia vor purta respiratoare cu filtre pentru praful fin.
6.11 La terminarea lucrului, trebuie deconectate de la reţea electrică toate mecanismele şi utilajele.
Dispozitivele şi sculele, trebuie curăţate şi depozitate în locurile de păstrare. Trebuie să se facă ordine
la locurile de muncă şi să fie eliberate trecerile şi căile de acces.

S-ar putea să vă placă și