Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing.

Augustin Purnuş

Cursul 6
ASIGURAREA BAZEI TEHNICO - MATERIALE
ÎN CONSTRUCŢII

1. GENERALITĂŢI

Prin bază tehnico-materială se înțelege totalitatea resurselor ce sunt necesare executantului în

vederea realizării planului de construcții - montaj în termenul și la parametrii calitativi stabiliți.
În vederea satisfacerii acestui deziderat, antreprizele de construcții-montaj sunt organizate cu
servicii specializate pe profilul resursei, astfel:
Serviciul personal
Are sarcina să se ocupe de recrutarea forței de muncă, calificată sau necalificată, să
coordoneze calificarea de personal în meseriile necesare unității și să asigure personalul
de conducere pentru lucrările de execuție în funcție de gradul de tehnicitate al acestora.
Serviciul de aprovizionare
Are obligația de a asigura acoperirea necesarului de materiale și energie conform
cerințelor stabilite în proiectele de execuție, la termenele, în cantitățile și de calitatea
specificate.
Serviciul de mecanizare
Trebuie să asigure utilajele de construcții în perioada necesară și la capacitatea necesară.
Serviciul de planificarea, lansarea și urmărirea producției
Dirijează activitățile de planificare, lansare și urmărire a producției, având următoarele
sarcini:
 verificarea documentațiilor tehnice și economice;
 întocmirea programului de lucru pentru șantiere
 întreținerea relației executant-beneficiar prin: recepții provizorii, recepții definitive,
deconturi executant-beneficiar, stabilirea de cantități de lucrări suplimentare efectuate
de executant, în vederea includerii lor în documentația de execuție etc.

2. ASIGURAREA APROVIZIONĂRII TEHNICO-MATERIALE

Aprovizionarea tehnico-materială a șantierelor de construcții la termene dinainte stabilite

reprezintă condiția de bază care permite desfășurarea execuției lucrărilor conform planului
calendaristic și asigură încheierea acestora la termenele fixate.

1
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

De aceea este necesar ca activitatea de aprovizionare tehnico-materială să se desfășoare în mod

planificat, în concordanță cu cerințele șantierului. Respectarea termenelor planificate pentru
sosirea pe șantier a materialelor și a celorlalte resurse reprezintă o condiție necesară pentru o
bună organizare și desfășurare a execuției construcțiilor.

Necesarul de materiale stabilit pentru aprovizionarea șantierelor în vederea realizării lucrărilor de

construcții-montaj se face pe baza normelor de consum de aprovizionare și a normelor de stoc.

Norma de consum de aprovizionare cuprinde trei elemente:

 Consumul net
Reprezintă cantitatea maxima de materiale care intră efectiv în lucrare.

 Pierderile tehnologice
Reprezintă cantitățile ce se pierd în procesul de transformare a materiilor prime și a
materialelor în produse finite.

 Pierderile netehnologice
Sunt provocate prin transport, manipulare sau depozitare în cadrul magaziei.

Norma de stoc reprezintă cantitatea maximă de material permisă a fi păstrate în depozitele

unităților de construcții-montaj.

Serviciul de aprovizionare are sarcina de a contracta și aproviziona materialele, de a urmări și

realiza transportul lor pe șantier, de a depozita materialele și de a le transmite în producție, adică
are sarcini de: aprovizionare, expediție, depozitare și manipulare la punctele de lucru ale
șantierului.

Sarcinile de aprovizionare constau în:

 întocmirea planurilor operative de asigurare a necesităților șantierului cu materiale,

semifabricate, prefabricate etc;
 încheierea contractelor cu furnizorii și urmărirea îndeplinirii de către aceștia a
obligațiilor contractuale;
 aprovizionarea cu materiale;
 recepția calitativă și cantitativă a materialelor.
Serviciul de aprovizionare mai are obligația de a stabili care materiale din depozitele șantierului
nu mai sunt necesare în viitor pe șantier (stocuri supranormative) și de a lua măsuri pentru
lichidarea lor prin vânzare sau transfer.

2
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

Sarcinile de expediție ale serviciului de aprovizionare constau în urmărirea transportului

materialelor pe calea ferată sau pe alte căi de comunicație, primirea lor în stații de cale ferată și
transportul lor în depozitele unității de construcții-montaj.

Sarcinile de depozitare cuprind în afară de organizarea și exploatarea depozitelor, controlul

periodic calitativ al materialelor, precum și evidența și livrarea acestora pentru cerințele
producției.

3. DETERMINAREA STOCURILOR DE MATERIALE

Stocul reprezintă cantitatea de material depozitată în condiții corespunzătoare în vederea

asigurării continuității procesului de construcții-montaj.

Mărimea stocurilor de materiale depinde de următorii factori:

 organizarea generală a șantierului;

 zona geografică în care se află șantierul;
 posibilitățile de aprovizionare ale șantierului;
 debitul și regularitatea activităților căilor de acces;
 natura materialelor.
În funcție de acești factori stocurile pot să varieze de la cantitatea necesară consumului pentru
câteva zile, până la aceea necesară consumului pentru mai multe luni.

În general, stocurile trebuie să fie cât mai mici posibil, pentru a se economisi cheltuielile pe care
le implică construirea depozitelor și pentru a reduce viteza de rotație a mijloacelor circulante.

Mărimea totala a stocului de materiale este alcătuită din trei componente:

1. Stocul curent
Reprezintă cantitatea de material ce se consumă între două aprovizionări.

2. Stocul pentru lucrări pregătitoare

Constituie cantitatea de material ce se consumă în perioada de transport, recepție,
pregătire și distribuire a materialului.

3. Stocul de siguranță
Se creează pentru compensarea eventualelor perturbații apărute în programul de
aprovizionare.

Pentru determinarea stocului de materiale se utilizează două metode: metoda analitică şi metoda
grafică.

3
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

3.1. METODA ANALITICĂ

Stocul total St pentru un material, exprimat în unități naturale este dat de relația:

S t  q z  Tr

în care qz - consumul zilnic (m, m2, m3, t etc);

Tr - stocul total exprimat în zile de consum.

Stabilirea consumului zilnic se face pe baza planului calendaristic de desfășurare a lucrărilor sau,
în lipsa acestuia, se determină aproximativ, cu relația:

Qt
qz  k
Tc

în care Qt - consumul total de material în perioada planificată (exprimat în unități naturale);

Tc - perioada planificată pentru consum (zile);

k - coeficient de neuniformitate, exprimat ca raport dintre consumul maxim zilnic și

consumul mediu zilnic pe durata de consum planificată (egal cu 1.1-1.3).

Stocul total de materiale (Tr) exprimat în zile de consum se mai poate scrie sub forma:

S
Tr  t
qz

Determinarea acestuia se face ținând seama de condițiile locale specifice șantierului și cu relația:

Tr  t1  t 2  t 3

în care t1 - intervalul probabil dintre sosirile succesive ale materialului, în zile, stabilit pe baza

unor date statistice existente;

t2 - rezerva de siguranță, exprimată în zile, pentru prevenirea întreruperilor de producție,

cauzate de eventualele necorelări în aprovizionare;

t3 - rezerva în zile pentru acoperirea unor consumuri pe perioada de recepționare,

depozitare, pregătirea expediției.

În aceste condiții, relația de calcul a stocului total devine:

S t  q z t1  q z t 2  q z t 3

4
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

sau

S t  S c  S s  Sp

în care Sc - stocul curent;

Ss - stocul de siguranță;

Sp - stocul pentru lucrări pregătitoare.

Relația de ordine dintre aceste stocuri este:

S p  Ss  Sc

3.1. METODE GRAFICE

Pentru materialele de masă mai importante necesare executării lucrărilor de construcții-montaj

se elaborează grafice de consum și de aprovizionare care au ca scop planificarea sosirii acestora
pe șantier, ținerea evidenței sosirii lor și a efectuării consumului.

Pentru acestea se elaborează două categorii de grafice:

 grafice diferențiale de aprovizionare și consum;

 grafice integrale de aprovizionare și consum.

3.1.1. ELABORAREA GRAFICELOR DIFERENȚIALE DE APROVIZIONARE ȘI CONSUM

Documentul primar care ne dă posibilitatea trasării graficului de consum de materiale, forță de

muncă sau utilaje, îl reprezintă graficul de eșalonare calendaristică Gantt.

Într-o primă etapă, pentru trasarea graficului de consum se extrag din graficul de eșalonare
calendaristică Gantt, acele activități consumatoare de resursă vizată și se elaborează histograma
de resursă (fig. 1).

5
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

5 Grafic Gantt
10
5
15
10
t
q
Grafic de consum
(U.F./zi) 30
30 25
20
20 15 15
10 10
10
5 5
t

DC

Fig. 1 Graficul Gantt și graficul de consum

A doua etapă o reprezintă determinarea cantității totale de material ce urmează a fi consumată.

Aceasta se realizează utilizând relația:

n
Qc   q i t i
i 1

în care qi - consumul zilnic corespunzător fiecărei activități;

ti - durata fiecărei activități,

sau cu relația:

t
Qc   f  q dt
0

unde f(q) - este funcția ce stabilește variația consumului zilnic pe toată perioada de consum.

6
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

Admițând că pe întreaga perioadă aprovizionarea se face continuu, în etapa a treia se determină

cantitatea medie zilnică de consum, cu relația:

Qc
qc 
Dc

în care Dc - reprezintă durata totală de consum, rezultată din graficul de eșalonare calendaristică.

Pentru determinarea cantității totale de aprovizionare se pune condiția:

Q A  QC

unde QA - este cantitatea totală de aprovizionare.

Dar QA  q A DA

în care qA - cantitatea zilnică de aprovizionare;

DA - durata totală de aprovizionare.

Ecuația având două necunoscute, ne propunem să o rezolvăm alegând cantitatea zilnică de

aprovizionare ca un multiplu al capacității mijloacelor de transport:

q A  m q tr

unde qtr - reprezintă capacitatea unui mijloc de transport într-o zi.

Cantitatea zilnică de aprovizionare se alege astfel încât:

q A  qC

Pentru calculul duratei totale de aprovizionare se pune condiția:

Q A  QC

de unde:

QC
DA 
qA

Având în vedere că aprovizionarea se face într-un număr întreg de zile, vom alege partea întreagă
a rezultatului, la care adăugăm o zi.

În aceste condiții cunoaștem atât durata totală de aprovizionare, cât și cantitatea zilnică de
aprovizionare (fig. 2).

7
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

5 Grafic Gantt
10
5
15
10
t
q
Grafic de consum
(U.F./zi) 30
30 25 Grafic de aprovizionare
20
20
15 15
10 10
10
5 5
t
DA
DC

Fig. 2 Graficul de consum și de aprovizionare

Începerea aprovizionării se face de obicei cu cel puțin câteva zile înainte de începerea
consumului, în scopul de a atinge cel puțin stocul de siguranță.

Cu aceste elemente se trasează graficul de aprovizionare pe același sistem de axe cu graficul de

consum.

Trasarea graficului diferențial se face având ca referință aceeași axă a timpului (dar sub axa
absciselor), iar în ordonată se adoptă o scară convenabilă pentru reprezentarea stocului de
material.

Pentru determinarea punctelor prin care va trece graficul diferențial, se face diferența dintre
graficul de aprovizionare și cel de consum pe intervalele de timp semnificative și se înmulțește
cu intervalul de timp, totul adăugându-se la ultima valoare calculată a stocului (fig. 3).
Graficul diferențial de aprovizionare și consum ne dă valoarea stocului în unități naturale, în
diferite momente, prin măsurarea ordonatelor.

8
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

q
(U.F./zi) 30
30 25
20
20
15 15
10 10
10
5 5
t
ΔQ

Grafic diferențial
de aprovizionare și consum

Q
(U.F) Stoc maxim

Fig. 3 Graficul diferențial de aprovizionare și consum

Se constată că graficul nu se închide pe axa timpului, existând o diferență care trebuie să fie
egală cu:

Q  Q A  QC

ce reprezintă cantitatea care nu mai este consumată în procesul de producție.

3.1.2. ELABORAREA GRAFICELOR INTEGRALE DE APROVIZIONARE ȘI CONSUM

Problema consumului, aprovizionării și stocului de materiale poate fi tratată și cu ajutorul

graficelor integrale.

Dacă pe axa absciselor se consideră timpul, iar în ordonată se reprezintă consumul zilnic cumulat
de material, efectuat de la începutul lucrărilor, se obține graficul integral al consumului.

Procedând la fel și pentru aprovizionare, se obține graficul integral de aprovizionare.

9
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

q
(U.F./zi) 30
30 25
20
20
15 15
10 10
10
5 5
t

Q
(U.F) Grafic integral
de aprovizionare

Grafic integral
de consum
Stoc în U.F.

Stoc în zile
t

Fig. 4 Graficul integral de aprovizionare și consum

Diferența pe verticală dintre graficul integral de aprovizionare și cel de consum reprezintă stocul
de material exprimat în unități fizice.
Spre deosebire de graficul diferențial, în graficul integral se pune în evidență și stocul de material
exprimat în zile, ca diferență pe orizontală dintre graficul integral de aprovizionare și de consum.

10