3 Curs Pamant Armat

Tehnologia Lucrrilor de Consolidare a Terenurilor de
Fundare si de Executare si Consolidare a Fundaiilor
PAMANT ARMAT
Prof. dr. ing. Horatiu POPA
PAMANT ARMAT
STRUCTURI DE SPRIJIN DIN PAMANT ARMAT

Principiul pmntului armat - pentru eforturile de ntindere pe care pmntul
nu le poate prelua se pot introduce armturi n teren.
Principiul armarii unui pamant cu un geosintetic
modul de interactiune a
armaturilor cu pamantul
SR EN 14475:2006 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Umpluturi armate

2
PAMANT ARMAT
Eficacitatea armarii pamantului experiment NAUE (www.naue.com)
Pamant granular nearmat comportare sub incarcari
Experiment: armarea a 4 cuburi de pamant si aplicarea unor incarcari mari
PAMANT ARMAT
Eficacitatea armarii pamantului experiment NAUE (www.naue.com)
Experiment: armarea a 4 cuburi de pamant si aplicarea unor incarcari mari

PAMANT ARMAT
Tipuri de structuri din pmnt armat

A. Structuri din pmnt care nu sunt stabile sub propria lor greutate n
varianta nearmat
ele pot fi n situaia de a prelua sau nu ncrcri exterioare
principalul criteriu de dimensionare este stabilitatea sub greutate
proprie i, eventual, sub posibilele ncrcri exterioare.
Zid de sprijin din pamant armat
Culee din pamant armat

5
PAMANT ARMAT

A. Structuri din pmnt care nu sunt stabile sub propria lor greutate n varianta
nearmat
Taluzuri din pamant armat
6
PAMANT ARMAT

nearmat
A.1. Structuri de sprijin si pante abrupte (peste 70 fa de orizontal)
7
PAMANT ARMAT

nearmat
A.2. Ramblee fundate pe terenuri moi, armate la baza
Construcia unui rambleu pe teren moale armat cu geogrile

8
PAMANT ARMAT

B. Structuri din pmnt stabile sub propria lor greutate chiar si n varianta
nearmat
- principalul criteriu de dimensionare este preluarea ncrcrilor exterioare, n
condiii de limitare a deformaiilor.
Exemple:
- drumuri nepavate armate cu materiale geosintetice,
- mbrcmini bituminoase armate cu materiale geosintetice,
- lucrri aferente cilor ferate,
- platforme armate cu materiale geosintetice.
9
PAMANT ARMAT
Tipuri de armaturi
- benzi sau grile metalice,

- benzi, folii sau grile din
materiale polimerice
- ancore de diverse tipuri.
- geotextile,
- geogrile,
- geocompozite de armare
- armturi relativ inextensibile - deformaiile la rupere sunt mai mici dect
deformaiile maxime ce pot apare n terenul nearmat.
n aceast categorie intr armturile metalice.
- armturi relativ extensibile - deformaii la rupere mai mari dect deformaiile
maxime ce pot apare n pmntul nearmat.
n aceast categorie intr aproape toate tipurile de armturi geosintetice.
10
PAMANT ARMAT
Tipuri de armaturi
- benzi
Punerea in opera a unor armaturi de tip banda in vederea realizarii

unui zid de sprijin din pamant armat
11
PAMANT ARMAT
Tipuri de armaturi
- grile
Punerea in opera a unor armaturi de tip grile (geogrile) in vederea

realizarii unui zid de sprijin din pamant armat
12
PAMANT ARMAT
Tipuri de armaturi
- folii
Punerea in opera a unor armaturi de tip

folie in vederea realizarii unui zid de
sprijin din pamant armat
13
PAMANT ARMAT
Tipuri de armaturi
- ancore
Punerea in opera a unor armaturi de tip ancora in vederea

realizarii unui zid de sprijin din pamant armat
PAMANT ARMAT
14
Elemente de faada
panouri prefabricate din beton cu nlime mai mic dect nlimea structurii,
mbinate ntre ele prin diferite sisteme,
panouri prefabricate din beton cu nlime egal cu nlimea structurii,
blocuri modulare prefabricate din beton,
elemente metalice,
gabioane,
materiale geosintetice ntoarse la faa zidului,
elemente montate dup construcie n cazul geosinteticelor ntoarse la faa
structurii, realizate din beton torcretat, beton, panouri prefabricate din beton, lemn
sau alte materiale.
15
PAMANT ARMAT
Elemente de faada
Panouri pe toata inaltimea structurii
16
PAMANT ARMAT
Elemente de faada
Blocuri modulare prefabricate

17
PAMANT ARMAT
Elemente de faada
Geotextile ntoarse
la fata masivului
18
PAMANT ARMAT
Elemente de faada
Geotextile ntoarse la
fata masivului si
protecie de lemn
19
PAMANT ARMAT
Elemente de faada
Gabioane din geogrile
20
PAMANT ARMAT
Elemente de faada
Protecie din plasa de

sarma
21
PAMANT ARMAT
Elemente de faada
Zid de sprijin din pamant armat prevazut cu blocuri modulare

prefabricate la fatada
22
PAMANT ARMAT
Elemente de faada
Blocuri modulare prefabricate de fatada

23
PAMANT ARMAT
Elemente de faada

24
PAMANT ARMAT
Elemente de faada

25
PAMANT ARMAT
Elemente de faada
Fatada din blocuri modulare prefabricate

26
PAMANT ARMAT
Umplutura armata
1. Umpluturi din pmnt necoeziv < 15% particule fine. Pot fi utilizate pentru
toate tipurile de structuri.
2. Umpluturi din pmnt slab coeziv >15% particule fine, IP 6%. Pot fi utilizate
pentru toate tipurile de structuri.
3. Umpluturi din pmnt coeziv nu pot fi utilizate la ziduri de sprijin cu caracter
permanent. Utilizarea umpluturilor coezive implic utilizarea unei cantiti mari de
armtur, cu o adeziune bun i cu proprieti drenante. n general este
recomandat evitarea acestor materiale.
4. Cenui de termocentral
5. Steril de min materialul va fi evaluat dac este utilizabil pentru structuri de
pmnt armat.
6. Materiale friabile pmnturile friabile, cum sunt cele susceptibile de degradri
datorit apei nu pot fi utilizate ca umpluturi pentru structuri de sprijin armate cu
geosintetice.
27
PAMANT ARMAT
EXECUTIA STRUCTURILOR DIN PAMANT ARMAT

A. Structuri de sprijin cu faade prefabricate
1.
2.
3.
Pregtirea stratului suport defriare, ndeprtarea diverselor obiecte,

eventual imbunatatirea terenului
Strat de beton de egalizare (sau din pietri)
Inaltarea primului rnd de panouri de faada
Pregatirea stratului suport al unui zid de sprijin din pamant armat

PAMANT ARMAT
28

1.
2.
3.

Montarea primului rand de panouri de fatada
29
PAMANT ARMAT

1.
2.
3.

Montarea primului rand de panouri de fatada

PAMANT ARMAT
30

4. Aternerea si compactarea umpluturii pentru primul strat
Asternerea primului strat de pamant si compactarea acestuia

31
PAMANT ARMAT


32
PAMANT ARMAT


33
PAMANT ARMAT

5. Aternerea primului strat de armatura
Montarea primului strat de armatura

34
PAMANT ARMAT

5. Aternerea primului strat de armatura
Montarea primului strat de armatura

35
PAMANT ARMAT

6. Aternerea si compactarea urmtorului strat de umplutura
Asternerea si compactarea urmatorului strat de umplutura

36
PAMANT ARMAT

6. Aternerea si compactarea urmtorului strat de umplutura
Asternerea si compactarea urmatorului strat de umplutura

37
PAMANT ARMAT

A. Structuri de sprijin cu faade prefabricate blocuri modulare
Montarea urmtorului rand de blocuri de fatada

38
PAMANT ARMAT


39
PAMANT ARMAT


40
PAMANT ARMAT


41
PAMANT ARMAT

Montarea urmtorului rand

de blocuri de fatada
42
PAMANT ARMAT

B. Structuri de sprijin cu faade flexibile
1.
2.
Aternerea primului strat de armatura (eventual pe un strat de egalizare)

Realizarea faadei prin ntoarcerea geosinteticului la fata masivului
43
PAMANT ARMAT

1.
2.

44
PAMANT ARMAT

1.
2.

45
PAMANT ARMAT

1.
2.

46
PAMANT ARMAT

1.
2.

47
PAMANT ARMAT

1.
2.

48
PAMANT ARMAT

B. Structuri de sprijin cu faade flexibile culee de pod
Rambleu de pamant armat cu geotextil
49
PAMANT ARMAT

C. Pante armate
1.
2.
3.
4.
5.
Pregtirea terenului
Realizarea drenajului de suprafaa (daca este cazul)
Aternerea stratului de armatura
Aternerea si compactarea umpluturii
Realizarea faadei
Cu ntoarcere la fata masivului
Fara ntoarcere la fata masivului

50
PAMANT ARMAT

C. Pante armate
1.
2.
3.
4.
5.
Pregtirea terenului
Realizarea faadei

51
PAMANT ARMAT

C. Pante armate
1.
2.
3.
4.
5.
Pregtirea terenului
Realizarea faadei

52
PAMANT ARMAT

C. Pante armate
1.
2.
3.
4.
5.
Pregtirea terenului
Realizarea faadei

53
PAMANT ARMAT

C. Pante armate
Taluz din pamant armat

PAMANT ARMAT
54

C. Pante armate
55
PAMANT ARMAT

C. Pante armate

PAMANT ARMAT
56

C. Pante armate Repararea alunecrilor de teren
57
PAMANT ARMAT

C. Pante armate

PAMANT ARMAT
58
Aspecte constructive proiectarea sistemului de drenaj
Sistem de drenaj la un taluz din pamant armat
59
PAMANT ARMAT
Aspecte constructive proiectarea sistemului de drenaj
Sistem de drenaj la un zid de sprijin din pamant armat

60
PAMANT ARMAT
Principii de proiectare a zidurilor de sprijin din pamant armat

- verificarea aparitiei starilor limita in teren si in structura
SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7 - Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli generale.
SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Eurocod 7 - Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli
generale. Anexa naional.
Stri limit ultime considerate n EC 7:
pierderea echilibrului structurii sau terenului, n care rezistena materialelor
structurale si a terenului este nesemnificativ n asigurarea rezistenei (EQU);
- cedare intern sau deformaii excesive ale structurii sau elementelor structurale,
n care rezistena materialelor structurale este semnificativ n asigurarea rezistenei
(STR);
cedarea sau deformaii excesive ale terenului, n care rezistena terenului este
semnificativ n asigurarea rezistenei (GEO);
- pierderea echilibrului structurii sau terenului datorit ridicrii de ctre presiunile
interstiiale (UPL);
antrenare hidrodinamic, eroziune intern a terenului datorat gradienilor
hidraulici (HYD).
61
PAMANT ARMAT

- determinarea valorilor de proiectare ale actiunilor
Fd = F Frep,
F este factorul parial aplicat aciunilor,

Frep este valoarea reprezentativ a aciunii
Frep = Fk,
este un factor de conversie a valorilor caracteristice ale aciunilor n

valori reprezentative i poate fi egal cu 1.0 sau subunitar (notat 0, 1
sau 2).
Fk valoarea caracteristic a aciunilor.
- determinarea valorilor de proiectare ale parametrilor geotehnici

Xd = Xk/M,
Xk este valoarea caracteristic a proprietii geotehnice,

M este factorul parial de material aplicat caracteristicilor
geotehnice.
Factorii pariali pot fi aplicai aciunilor nsele (Frep multiplicare cu F) sau efectelor lor
(E multiplicare cu E), proprietilor geotehnice (X divizare la M) sau rezistenelor (R
divizare la R).
62
PAMANT ARMAT

Pentru verificarea la SLU de tip EQU :
Edst,d Estb,d,
Pentru verificarea la SLU de tip STR i GEO :

Ed Rd,
Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor aciunilor,

Rd este valoarea de proiectare a rezistenei corespunztoare
Pentru strile limit STR i GEO - 3 abordri ale proiectrii la SLU:

I.
Combinaia 1: A1 + M1 + R1
Combinaia 2: A2 + M2 + R1
II.
Combinaia: A1 + M1 + R2
III.
Combinaia: (A1 sau A2) + M2 + R3
A1 pentru aciunile structurale,
A2 pentru aciunile geotehnice.
63
PAMANT ARMAT

Factori pariali ai aciunilor sau efectelor lor pentru verificarea de tip STR i GEO
Factori pariali pentru caracteristicile geotehnice pentru verificrile de tip STR i GEO
64
PAMANT ARMAT

Factori pariali pentru lucrri de sprijin pentru verificrile de tip STR i GEO
Factori pariali pentru pante i stabilitatea general pentru verificrile de tip STR i
GEO
Pentru verificarea la SLE (SLS) n teren sau n seciunile structurale:

Ed Cd,
Ed este valoarea de proiectare a efectelor tuturor aciunilor,
65
PAMANT ARMAT

Factori pariali pentru interactiunea pamant/armatura
Exist dou mecanisme posibile de interaciune ntre pmnt i armtur:

- suprafaa posibil de cedare intersecteaz un strat de armtur; n acest caz
mecanismul de interaciune este unul de rezisten la smulgere; factorul parial
de siguran corespunztor este fsm.
- suprafaa potenial de cedare coincide cu un strat de armtur; n acest caz
mecanismul de interaciune este unul de rezisten la alunecare; factorul parial
de siguran este fal.
pentru SLU: fsm = 1.3, fal = 1.3
pentru SLE: fsm = 1.0, fal = 1.0
66
PAMANT ARMAT

n proiectarea structurilor din pmnt armat se consider c s-a atins o stare
limit atunci cnd:
a.
se produce cedarea sau exist degradri majore;
b.
exist deformaii mai mari dect limitele acceptabile;
c.
se produc alte tipuri de degradri minore care determin scurtarea duratei

de viat a structurii sau la operaii de ntreinere neprevzute.
Condiiile definite la punctul a) reprezint o stare limit ultim, n timp ce

punctele b) i c) reprezint stri limit de exploatare.
n practic se va dimensiona structura la starea limit ultim i se va verifica
la starea limita de exploatare.
n cazul aplicrii principiilor EC7, cazurile relevante pentru SLU sunt STR
i GEO.
67
PAMANT ARMAT

Practica curent de proiectare const n determinarea geometriei i a armrii din
condiii de mpiedicare a cedrii interne i externe, utiliznd metode de echilibru
limit.
Stabilitatea extern se refer la stabilitatea masei de pmnt armat privit ca un
ntreg care poate ceda prin mecanismele clasice de cedare ale zidurilor de sprijin,
n timp ce stabilitatea intern se ocup de mecanismele interne de cedare i duce la
stabilirea necesarului de armtur.
Etapele proiectrii:
analiza eforturilor - alegerea unei distribuii a armturilor i verificarea eforturilor

din masivul armat, care trebuie s fie compatibile cu proprietile pmntului i ale
armturilor; trebuie evaluat stabilitatea local la nivelul fiecrei armturi;
analiza stabilitii structurii stabilitate extern i intern;
analiza deformaiilor, pentru a obine o evaluare a comportrii structurii la

deformaii orizontale i verticale.
68
PAMANT ARMAT

Verificarea stabilitatii externe
Ca i n cazul structurilor de sprijin
tradiionale, mecanismele poteniale de
cedare sunt:
alunecare pe talp,
rsturnare (limitarea excentricitii),
depirea presiunilor pe teren,
pierderea global a stabilitii.
Tipuri de cedri (SLU)
69
PAMANT ARMAT

Verificarea stabilitatii externe
Schema logica (etapele) de urmat in proiectarea zidului de sprijin din pamant armat
PAMANT ARMAT
70

Predimensionarea structurii
Tipul structurii
Lungimea minim a armrii
Ziduri de sprijin obinuite
0.7 H (minim 3 m)
Culei de pod
max (0.6H, 2 sau 7 m)
Ziduri trapezoidale i culei
0.7H pentru jumtatea superioar a structurii

0.4H pentru jumtatea inferioar a structurii
sau minim 3 m
Ziduri n trepte i culei
0.7 H pentru jumtatea superioar a structurii
Ziduri supuse unor mpingeri reduse din

partea masivului (de ex., cu pant
descendent a suprafeei terenului sau
ziduri ngropate)
0.6H sau minim 3 m
Ziduri cu nlime sub 1.5 m
n funcie de situaie
71
PAMANT ARMAT

Predimensionarea structurii din

pamant armat
72
PAMANT ARMAT

Predimensionarea structurii din pamant armat
73
PAMANT ARMAT

Evaluarea presiunii active a pamantului
Calculul presiunii active (impingerii) pamantului (NP124-2010)

PAMANT ARMAT
74

Verificarea stabilitatii la alunecare pe talpa
stabilitatea la alunecare la contactul umplutur armat/teren
Rh rezultanta forelor orizontale,

Rv rezultanta forelor verticale,
unghiul de frecare intern al terenului sau pmntului armat (care este mai slab),
c coeziunea terenului sau a pmntului armat,
L limea efectiv a bazei structurii.
stabilitatea la alunecare la contactul armtur/teren
fal factorul parial pentru alunecarea pe talp,

Rh rezultanta forelor orizontale,
Rv rezultanta forelor verticale,
aunghiul de frecare dintre armtur i teren [tana = (0.850.95)tan],
ca adeziunea dintre teren i armtur,
L limea efectiv a bazei structurii.
75
PAMANT ARMAT

Verificarea stabilitatii la rasturnare
Datorit flexibilitii structurilor de pmnt armat, rsturnarea nu reprezint un
mecanism critic de cedare.
n practica curent de proiectare se calculeaz excentricitatea rezultantei forelor
verticale, care trebuie s fie mai mic dect L/6 pentru pmnturi sau L/4 pentru
roci, n caz contrar fiind necesar o lungime mai mare de armtur; in conditii
seismice e < L/3.
Pentru structurile ce pot fi considerate rigide, verificarea stabilitii la rsturnare
presupune compararea momentului forelor destabilizatoare (forele i parametrii
geotehnici fiind afectai de factorii pariali corespunztori) cu momentul forelor
rezistente fa de punctul de la baza faadei.
e L/6
Rv = rezultanta fortelor verticale;

M0 = momentul rezultant in centrul bazei.
76
PAMANT ARMAT

Verificarea presiunilor pe teren

77
PAMANT ARMAT

Rv este rezultanta tuturor ncrcrilor verticale, crora li s-au aplicat factorii pariali
corespunztori (inclusiv suprasarcina, dac exist),
L limea efectiv a bazei,
e excentricitatea rezultantei Rv fa de mijlocul bazei.
Presiunea adus pe teren de structura de pmnt armat trebuie comparat cu
capacitatea portant ultim a terenului:
unde
pcr este presiunea critic,
cf coeziunea terenului de fundare,
f greutatea volumic a terenului de fundare,

N i Nc coeficienii de capacitate portant,
Dm adncimea de ncastrare a structurii.
PAMANT ARMAT
78

Verificarea stabilitatii globale
Posibilitati de cedare generala

79
PAMANT ARMAT

Verificarea stabilitatii interne
Cedarea intern a structurii de sprijin din pmnt armat poate avea loc n dou moduri:
eforturile de ntindere din armturi devin prea mari, astfel nct acestea sufer deformaii
prea importante sau cedeaz, ceea ce poate provoca deplasri importante sau chiar colapsul
structurii;
eforturile de ntindere din armturi devin mai mari dect rezistena la smulgere a
acestora. Smulgerea armturilor determin creterea eforturilor tangeniale din pmnt,
mrirea deplasrilor i posibila cedare a structurii.
Cedare interna in structura de pamant armat

PAMANT ARMAT
80

Verificarea stabilitatii interne
Pentru verificarea stabilitii interne a structurii trebuie parcurse urmtoarele
etape:
1.
alegerea tipului de armtur;
2.
alegerea distanei pe vertical ntre armturi, functie de elementele de faad
alese;
3. calculul forei maxime de ntindere pentru fiecare nivel de armtur, n
condiii statice i dinamice;
4. calculul forei maxime de ntindere la nivelul conexiunilor cu faada;
5. calculul rezistenei la smulgere la fiecare nivel de armtur.
81
PAMANT ARMAT

Alegerea distantei dintre armaturi
Utilizarea unei seciuni constante de armtur i a unei aceleiai distane pe vertical ntre
rndurile de armtur pe toat nlimea structurii duce de obicei la o supra-armare la partea
superioar fa de necesar.
Se recomand varierea distanei pe vertical ntre armturi, respectnd o distan maxim de
800 mm.
Pentru armturile discontinui, de tipul benzilor, distana pe vertical poate fi meninut
constant, iar densitatea de armare este sporit pe adncime prin mrirea numrului i
dimensiunilor armturii.
Pentru armturile continue se obinuiete modificarea distanei dintre armturi. Limitele
acceptabile pentru distana dintre armturi sunt legate de tehnologia de execuie instalare i
compactare (de exemplu, distana dintre armturi se ia egal cu 1, 2 sau 3 ori grosimea unui
strat elementar de compactare). Se poate, de asemenea, modifica rezistena la traciune, T a
armturilor.
Structurile de nlime mic (< 5 m) sunt de obicei realizate cu armturi avnd aceeai
rezisten. Pentru nlimi mai mari se pot utiliza materiale geosintetice de rezistene diferite.
Pentru structurile cu faade modulare, a cror conexiune cu masivul armat se face prin
frecare, distana maxim dintre armturi este limitat la de 2 ori grosimea blocului de faad
pentru a asigura stabilitatea acestuia. Rndul de sus de armtur trebuie s fie la jumtate din
distana dintre celelalte rnduri de armtur.
82
PAMANT ARMAT

Calculul forei de traciune din armatura
Din greutatea proprie a umpluturii armate i suprasarcinii ce acioneaz la suprafaa terenului
Rvi - rezultanta forelor verticale la nivelul armturii i, afectat de factorii pariali ai ncrcrilor,
ei - excentricitatea rezultantei Rvi;
svi - distana pe vertical ntre armturi la nivelul i,
Li - lungimea armturii i.
83
PAMANT ARMAT

Verificarea la rupere a armaturilor
fm = 1.76, factor parial
pt. materialele
geosintetice
Verificarea la smulgere a
armaturilor
Pi perimetrul
armturii i
fsm = 1.3
ca = 0
84
PAMANT ARMAT
Bibliografie
Batali L. (1999) Geocompozite bentonitice, Ed. Conspress, Bucureti, 144 p., ISBN 97399473-1-X.
Batali L., Popa H., Pantel G., Butnarciuc N., Olinic E., Manea S. (2014) Associations
geosynthetics mineral materials used for civil engineering works, Revista
Romn de Materiale, Volume: 44, Issue: 3, Pages: 272-282.
Batali L., Butnarciuc N., Klompmaker J. (2014) Geocomposite reinforced crane working
platform experimental study and numerical model, 10th Int. Conf. on
Geosynthetics, 22-25 sept 2014, Berlin.
Gzdaru A., Manea S., Feodorov V., Batali L. (1999) Geosinteticele n construcii.
Proprieti, utilizri, elemente de calcul, Ed. Academiei Romne, 329 p., ISBN
973-27-0719-4.
Koerner R.M. (2012) - Designing with Geosynthetics, 6th edition, Prentice Hall.
GP 093-2006 - Ghid privind proiectarea structurilor de pmnt armat cu materiale
geosintetice si metalice.
SR EN 14475:2006 - Executia lucrarilor geotehnice speciale. Umpluturi armate.
85
PAMANT ARMAT

3 Curs Pamant Armat

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3 Curs Pamant Armat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologia Lucrrilor de Consolidare a Terenurilor de

Fundare si de Executare si Consolidare a Fundaiilor

Prof. dr. ing. Horatiu POPA

STRUCTURI DE SPRIJIN DIN PAMANT ARMAT

Principiul armarii unui pamant cu un geosintetic

SR EN 14475:2006 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Umpluturi armate

Eficacitatea armarii pamantului experiment NAUE (www.naue.com)

Pamant granular nearmat comportare sub incarcari

Experiment: armarea a 4 cuburi de pamant si aplicarea unor incarcari mari

Eficacitatea armarii pamantului experiment NAUE (www.naue.com)

Experiment: armarea a 4 cuburi de pamant si aplicarea unor incarcari mari

Tipuri de structuri din pmnt armat

Zid de sprijin din pamant armat

Culee din pamant armat

Tipuri de structuri din pmnt armat

Taluzuri din pamant armat

Tipuri de structuri din pmnt armat

Tipuri de structuri din pmnt armat

Construcia unui rambleu pe teren moale armat cu geogrile

Tipuri de structuri din pmnt armat

- benzi sau grile metalice,

Punerea in opera a unor armaturi de tip banda in vederea realizarii

Punerea in opera a unor armaturi de tip grile (geogrile) in vederea

Punerea in opera a unor armaturi de tip

Punerea in opera a unor armaturi de tip ancora in vederea

mbinate ntre ele prin diferite sisteme,

panouri prefabricate din beton cu nlime egal cu nlimea structurii,

blocuri modulare prefabricate din beton,

materiale geosintetice ntoarse la faa zidului,

elemente montate dup construcie n cazul geosinteticelor ntoarse la faa

Panouri pe toata inaltimea structurii

Blocuri modulare prefabricate

Gabioane din geogrile

Protecie din plasa de

Zid de sprijin din pamant armat prevazut cu blocuri modulare

Blocuri modulare prefabricate de fatada

Blocuri modulare prefabricate de fatada

Blocuri modulare prefabricate de fatada

Fatada din blocuri modulare prefabricate

EXECUTIA STRUCTURILOR DIN PAMANT ARMAT

Pregtirea stratului suport defriare, ndeprtarea diverselor obiecte,

Pregatirea stratului suport al unui zid de sprijin din pamant armat

EXECUTIA STRUCTURILOR DIN PAMANT ARMAT

Pregtirea stratului suport defriare, ndeprtarea diverselor obiecte,

Montarea primului rand de panouri de fatada

EXECUTIA STRUCTURILOR DIN PAMANT ARMAT

Pregtirea stratului suport defriare, ndeprtarea diverselor obiecte,

Montarea primului rand de panouri de fatada

EXECUTIA STRUCTURILOR DIN PAMANT ARMAT

Asternerea primului strat de pamant si compactarea acestuia

EXECUTIA STRUCTURILOR DIN PAMANT ARMAT

Asternerea primului strat de pamant si compactarea acestuia

EXECUTIA STRUCTURILOR DIN PAMANT ARMAT

Asternerea primului strat de pamant si compactarea acestuia

EXECUTIA STRUCTURILOR DIN PAMANT ARMAT

Montarea primului strat de armatura

EXECUTIA STRUCTURILOR DIN PAMANT ARMAT

Montarea primului strat de armatura

EXECUTIA STRUCTURILOR DIN PAMANT ARMAT

Asternerea si compactarea urmatorului strat de umplutura

EXECUTIA STRUCTURILOR DIN PAMANT ARMAT

Asternerea si compactarea urmatorului strat de umplutura

EXECUTIA STRUCTURILOR DIN PAMANT ARMAT

Montarea urmtorului rand de blocuri de fatada