Curs 10

Structuri de sprijin n ingineria geotehnic Structuri de sprijin n ingineria geotehnic
- note de curs -
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu
Cursul nr. 10
Pneusol, Gabioane, Tervoile, Texmour, Texol,
Polyfelt, Buses metalliques
Master: Inginerie Geotehnic
Bibliografie:
Flener E.B., Karoumi R., Dynamic testing of a soil-steel composite railway bridge, Engineering Structures 31 (2009); 9:2803-2811.
Lambert S., Nicot F. and Gotteland P., Uniaxial compressive behavior of scrapped tire and sand-filled wire netted geocell with a
geotextile envelope, Geotextiles and Geomembranes 29 (2011); 8:483-490.
Tang C. et al., Strength and mechanical behavior of short polypropylene fiber reinforced and cement stabilized clayey soil, Geotextiles
and Geomembranes 25 (2007); 9:194-202.
Yoon Y.W., Cheon S.H. and Kang D.S., Bearing capacity and settlement of tire-reinforced sands, Geotextiles and Geomembranes 22
(2004); 15:439-453.
http://www.google.ro/imghp?hl=ro&tab=ii
http://www.besafenet.org/
http://cee.engr.ucdavis.edu/
http://www.tubosider.hu/csoszerkezet
http://www.contech-cpi.com/
2
Structuri de sprijin n ingineria geotehnic - note de curs
Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; Asist. drd. ing. Oana Col; dr. ing. Mircea Aniculesi; drd. ing. Florin Bejan
PNEUSOL
Pneurile sunt produse high-tech realizate din
materiale de calitate superioara provenite din
industria chimica, textila si metalurgica. Conform
unui raport intocmit in 2006, in Uniunea Europeana
s-au acumulat 3.23 milioane de tone de anvelope.
Printr-o directiva data in acelas an, toate aceste
anvelope trebuie reciclate.
http://www.recyclingmagazin.de/
Pneusolul a fost inventat de catre M. Nguyen
Thanh Long (inginer vietnamez)
Pneusolul reprezinta o tehnica de reabilitare a
solurilor, rezultata din asocierea a doua elemente:
pneuri/anvelope si sol/pamant
pneu toate elementele de pneuri uzate (partile
laterale si banda de rulare) sau pneuri intregi asezate
liniar sau in straturi
sol toate varietatile de teren natural, artificial sau
diverse deseuri
3
PNEUSOL
TIPURI DE PNEUSOL:
Pneusol format din pneuri grele utilizate intregi
Pneusol format din elemente ale pneului (benzile de rulare sau partile laterale) urmand
principiile de realizare a gabioanelor mari sau mici functie de dimensiunile pneurilor;
Pneusol format din partile laterale ale pneului dispuse in straturi care urmeaza principiile de
realizare a pamanturilor consolidate
UTILIZARI:
ranforsarea solurilor;
realizarea zidurilor de sprijin;
reductor al impingerii active;
absorbant de energie;
reducator de pante;
rambleuri lejere;
lucrari cu caracter special (coloane, rampe, antivibratii)
4
structuri de sprijin cu pante mari (perei antiavalan sau pentru a mpiedica alunecarea
terenurilor)
umpluturi uoare (rambleuri, taluzuri, teren de fundare) ce diminueaz cu pn la 40 %
presiunile directe:
5
protejarea pantelor;
6
PNEUSOL
AVANTAJE:
rezolva problemele de reciclare ale anvelopelor uzate;
este usor de pus in opera;
asigura continuitatea cu rambleele adiacente;
permite realizarea constructiei in etape si ploturi;
confera posibilitatea de a construi pereti curbi cu raza de curbura mica;
se poate folosi si pentru lucrari subacvatice.
7
PNEUSOL
ELEMENTE COMPONENTE:
1. PARAMENTUL
din elemente de beton
din pneusol
8
PNEUSOL
2. PNEURILE
Elementele rezultate din decuparea anvelopelor
pot fi folosite dispunandu-se in diferite moduri:
partile laterale (flancurile) asezate pe cant;
benzile de rulare asezata pe cant;
benzile de rulare aplatizate;
pneuri grele intregi asezate in straturi;
pneuri usoare asezate in straturi
9
PNEUSOL
3. LEGATURILE INTRE PNEURI
legaturi metalice din otel dur cu diametrul de 16 mm
agrafe U pentru benzile de rulare care au ecartament relativ slab necesitandu-se fixarea lor in
sol
legaturi specifice in cazul a folosirii armaturilor metalice tip Teree Armee la peretii de pneusol
utilizarea corzilor sau benzilor geotextile
10
PNEUSOL
4. MATERIALUL DIN RAMBLEU
nu se impune nici un criteriu granulometric particular;
trebuie sa asigure o aderenta cat mai buna;
materialul de umplutura trebuie sa fie compresibil
11
PNEUSOL
DIMENSIONAREA
1. GENERALITATI
Incercarile efectuate pe modele bidimensionale au pus in evidenta existenta a trei tipuri de
rupturi in zidul din pamant ranforsat cu pneuri:
Ruptura prin alunecare Ruptura datorata alunecarii
armaturilor cu lungime insuficienta
Ruptura in masiv datorata rupturii
armaturilor si propagrii lor
12
PNEUSOL
DIMENSIONAREA
1. GENERALITATI
Dimensionarea interna, adica determinarea rezistentei la tractiune a pneurilor din
ranforsare si a lungimii lor pentru a evita rupturile prin ruperea pneurilor sau din
cauza aderentei;
Dimensionarea externa, adica verificarea stabilitatii la rasturanare, alunecare la
baza, sau a alunecarii generale si verificarea conditiilor de drenaj. Acestea sunt
problemele mecanicii clasice a solului si fundatiilor.
13
PNEUSOL
DIMENSIONAREA
2. Calculul la tractiune in pneuri
Principiul de calcul utilizat pentru determinarea eforturilor de traciune in pneuri constituente a unui zid din Pneusol consta
in scrierea relaiilor de echilibru generala intre benzile de pneu si parament la nivelul considerat.

Dimensionarea interna a unui zid de Pneusol
Echilibrul local intre parament si patul de ranforsare se traduce in Pneusol prin formula:
T =K
a
o
v AH unde:
K
a
= tg(u/4+|/2) in cazul unui sol necoeziv
AH este spaiul dintre doua pneuri de ranforsare.

Echilibrul zidului de susinere la actiunea fortelor ce se exercita permite considerarea a trei tipuri de repartitie:
repartitie liniara: T
1
=K
a
H AH (1+ K
a
H
2
/L
2
)
repartitia lui Meyerhof T
2
= K
a
H AH /(1- K
a
H
2
/3L
2
)
repartitie uniforma T
3
= K
a
H AH
14
PNEUSOL
DIMENSIONAREA
3. Calculul lungimii de aderenta (SCHLOSSER, 1972)
Daca eforturile normale o ce se exercita asupra pneurilor sunt uniforme , aproximativ egale cu valoarea lui (H) rezultata din
efectul pamantului , condiia de aderenta devine :
T
m
<} 2bf H dl = 2bf H L
a
de unde:
l
a
>T
m
/2bfH ~ K
a
AH /2bfn n fiind numarul de amaturi pe metru.
Tinand cont de experienta de la pamanturi armate s-a optat pentru o geometri L = 0,5H, L fiind latimea zidului iar H inaltimea.

Figura 10 : Calculul sumar al lungimii de aderenta
15
PNEUSOL
STUDIU DE CAZ 1
Realizarea unei structuri din pamant armat
Amplasament: parcul IKRAM, Universitatea Putra Malaysia, Malaysia
Suprafata excavata: 7mlatime si 5 minaltime
Lungimea armaturilor: 5mla baza si 3 mla varf
Numar cauciucuri: 2100 bucati puse pe 25 straturi;
Numar muncitori: 5 muncitori necalificati
Numar zile de lucru: 20
Etapa 1. Realizarea excavatiei
16
PNEUSOL
STUDIU DE CAZ 1
Etapa 2. Asezarea primului rand de
anvelope si realizarea legaturilor
din franghie de polipropilena
Etapa 3. Umplerea anvelopelor cu
materialul excavat si compactarea
17
PNEUSOL
STUDIU DE CAZ 1
Etapa 4. Repetarea etapelor 2 si 3
Etapa 5. Finalizarea lucrarii
18
PNEUSOL
STUDIU DE CAZ 2
Reabiliarea unei portiuni a drumului D27 in Martinica
19
PNEUSOL
STUDIU DE CAZ 2
Reabiliarea unei portiuni a drumului D27 in Martinica
20
GABIOANE
Gabioanele (din italianul gabbione = cusca mare) sunt structuri celulare realizate cu
elemente paralelipipedice din plase metalice galvanizate si umplute cu pietre ce au
caracteristici mecanice si dimensiuni adecvate. Fiecare unitate este bine legata de celelalte prin
legaturi astfel incat sa se obtina o structura monolita.
Pamant armat cu gabioane, Sveti Rok, Croatia.
21
GABIOANE
Utilizarea gabioanelor la stabilizarea taluzurilor si versantilor
22
GABIOANE
Utilizarea gabioanelor la regularizarea cursurilor de apa
23
GABIOANE
Utilizarea gabioanelor la realizarea podetelor metalice
24
GABIOANE
1. Carcasa metalica
realizata din plasa de sarma dublu torsionata si
galvanizata
In functie de dimensiuni exista mai multe tipuri:
Gabioane simple
Gabioane cu diafragma
Gabioane Jumbo;
Gabioane sac;
Saltea de gabioane.
25
GABIOANE
2. Materialul de umplutura
- se pot utiliza pietre de rau sau materiale concasate cu dimensiuni impuse;
- pietrele trebuie sa nu fie gelive, solubile si sa aibe o duritate buna.
26
GABIOANE
CARACTERISTICI STRUCTURALE:
Structura armata capabila sa preia eforturi importante;
Structura supla deformabilitatea structurii nu afecteaza
rezistenta;
Structura drenanta capabila sa capteze si sa evacueze
apa din infiltratii care este unul din factorii de instabilitate
a pamantului.
CARACTERISTICI FUNCTIONALE:
Durata de viata se poate considera interventia ca
definitiva;
Usurinta de punere in opera nu necesita personal
calificat sau echipamente speciale;
Posibilitatea de a modifica structura in functie de
necesitati;
Posibilitatea de intretinere care de multe ori nici nu este
necesara.
TIPURI DE ZIDURI DIN GABIOANE:
Ziduri de greutate;
Ziduri semigravitationale.
27
GABIOANE
CRITERII DE CALCUL:
28
GABIOANE
EFORTURILE DIN MASIV:
1. IMPINGEREA PAMANTULUI
Terenuri necoezive: S
a
=
1
2
t
H
2
K
a

Terenuri coezive: S
a
=
1
2
t
H
2
K
a
-2cHK
a

2. SUPRASARCINA
S
a
=
1
2
t
H
2
K
a
1+
2
p
0
t
H

29
GABIOANE
VERIFICAREA STRUCTURII:
1. VERIFICAREA LA ALUNECARE
S
=
F
s
F
i

F
s
=fN+cB+S
p
cos+S
r

N=W
m
+W
s
+W
f
+S
u
sin-S
p
sin
p
+p
0
t
F
i
=S
a
cos
30
GABIOANE
2. VERIFICAREA LA RASTURNARE
r
=
M
s
M
i

i
=
S
P
S

3. VERIFICAREA LA STABILITATE GENERALA
31
GABIOANE
4. VERIFICAREA REZISTENTEI ZIDULUI
max
=
N
B-2e

max
=
1
B
1+
6e
B

5. VERIFICAREA REZISTENTEI PAMANTULUI
32
GABIOANE
SISTEMUL TERRAMESH:
33
GABIOANE
SISTEMUL TERRAMESH:
Etapa 1. Pozitionarea elementului prefabricat
Etapa 2. Deplierea elementului
34
GABIOANE
SISTEMUL TERRAMESH:
Etapa 3. Asamblarea diafragmelor si legaturilor pentru formarea celulelor
Etapa 4. Umplerea celulelor si asternerea materialului de umplutura
35
GABIOANE
SISTEMUL TERRAMESH:
Etapa 5. Pozitionarea urmatorului strat
36
TERVOILE
Procedeul "TERVOILE" este un concept de reinere a terenului inventat de inginerul Curt
Valerian, s rspund ntr-un mod economic, rapid i sigur nevoilor proiectantilor i
contractorilor.
Ideea a pornit de la necesitatea optimizarii utilizarii materialelor industriale disponibile (tabla
metalica sau de aluminiu ondulat, grilaje metalice) prin mobilizarea rezistentei lor la intindere.
Avantaje :
Suporta realizarea unui structuri de sustinere cu inclinari
foarte mici;
Sunt foarte usor de manipulat si transportat;
Punerea in opera este rapida si nu necesita o echipa
specializata.
37
TERVOILE
TIPURI DE STRUCTURI
1. TERVOILE DIN BETON - panouri
38
TERVOILE
TIPURI DE STRUCTURI
1. TERVOILE DIN BETON - dale
39
TERVOILE
TIPURI DE STRUCTURI
2. TERVOILE DIN PLASE
40
TERVOILE
TIPURI DE STRUCTURI
3. TERVOILE DIN TABLA
4. TERVOILE DIN LEMN
41
TERVOILE
Eforturile unitare ce actioneaza pe planul de referinta sunt:
- Efortul unitar vertical: ( ) z
z
u = o
- Efortul unitar orizaontal normal:
z a x
K o o =
- Efortul unitar orizontal parallel:
z y
K o o
0
=

Calculul se face analog ca la structurile din pamant armat considerand o zona activa si una
pasiva.
42
TER-VOILE
43
TER-VOILE
44
TER-VOILE
45
TER-VOILE
1. Realizarea fundaiei i a primului strat de pmnt compactat
46
TER-VOILE
2. Poziionarea elementelor prefabricate de ghidaj
47
TER-VOILE
3. Poziionarea elementelor prefabricate de faad
48
TER-VOILE
3. Poziionarea elementelor prefabricate de faad
49
TER-VOILE
4. Montarea armturilor
50
TER-VOILE
4. Montarea armturilor
51
TER-VOILE
5. Realizarea umpluturii
52
TER-VOILE
6. Compactarea umpluturii
53
TER-VOILE
54
TERVOILE
55
56
TERVOILE
57
Swansea, Anglia
nlime : 5-7 metri
Lungime : 240 metri
Suprafa : cca.1500 mp
Umpluturi :cca. 15000mc
Durata de execuie : 3 luni
Sistem folosit : Titan Block (PhiGroup)
58
Textomur consta din dispunerea de geogrile sau geotextile la o distant ape vericala de
500mm intre care se aseaza si se compacteaza umplutura de material coeziv sau granular.
Fatada se realizeaza cu elemente prefabricate metalice captusite cu geotextil. Fatada poate fi
acoperita cu pamant si plante pentru a reda taluzul in circuitul natural.

TEXTOMUR
59
TEXTOMUR
Etapa 1.
Dispunerea geotextilului sau geogridului
Etapa 2.
Dispunerea fatadei de otel si pozitionarea sa
Etapa 3.
Asezarea geosinteticului in spatiul format
60
TEXTOMUR
Etapa 4.
Introducerea de bare de metal in spatiul
format pentru a nu se deplasa in timpul
asternerii umpluturii
Etapa 5.
Asternerea materialului de umplutura in
starturi si compactarea lui
Etapa 6.
Dupa realizarea unei inaltimi de 500mm
asezarea urmatorului strat.
61
TEXTOMUR
Specificatii
Elementel de fatada textomur au 5m lungime si un diametru de 8-10mm. Inaltimea unui start
este de aprox. 500mm iar lunginea armaturilor se stabileste in functie de proiect. Unghiul de
inclinare poate fi de 55 pana la verticala.
Avantaje
Pot fi utilizate ca metrial de umplutura materialul local.
Flexibilitate - Pot fi realizate curbe, colturi, terase, lungimi variabile.
Durabilitate Au o durata de viata de aprox 120ani.
Se construiesc usor fara sa necesite o fundatie.
Constructia se realizeaza fara a necesita sprijiniri.
Utilizari
1.Structuri de sprijin
2.Realizarea taluzelor pentru caile ferate.
3.Bariere fonice
4.Sprijinirea alunecarilor de teren
5.Extinderea suprafetelor construibile.
62
TEXTOMUR
63
Birmingham, Anglia
nlime : 9 metri
Lungime : peste 300 metri
Suprafa : cca.2300 mp
Umpluturi :cca. 23000mc
Durata de execuie : 8 saptamani
Sistem folosit : Textomur
64
TEXSOL
Texsolul este un material suplu si rezistent rezultat prin ranforsarea unui material granular cu
fire continui. Poate fi utilizat la realizarea zidurilor de sprijin cu pante mari, sau la stabilizarea
pantelor
Firele din polyester sau poliamida sunt foarte fine (0,068 0,383mm diametru) se amesteca
usor in golurile din structura scheletului granular.
65
TEXSOL
Pamanturile armate se pot obtine fie prin
introducerea in masa pamantului a unor armaturi continue (folii,
grile, benzi sau bare) dispuse in anumite scheme fie prin
amestecarea aleatoare a fibrelor cu pamantul.
Conceptul de armare a pamantului cu fibre naturale a
aparut inca din antichitate. In 1985 Leflaive a stabilit o metoda de
ranforsare a pamantului prin utilizarea unor filamente polimerice
continue. In ultima perioada pamanturile armate cu fibre
distribuite aleator a atras atentia multor ingineri geotehnicieni si
implicit o crestere a numarului de lucrari realizate folosind
tehnologii tip Texsol .
In comparatie cu armarea sistematica a pamanturilor
armarea aleatoare are unele avantaje. Modul de realizare al
pamanturilor armate cu fibre distribuite aleator imita stabilizarea
pamanturilor prin amestecare. Fibrele sunt usor de adaugat si
amestecat cu pamantul la fel ca in cazul cimentului, varului sau a
altor aditivi. Distributia aleatoare a fibrelor ofera o oarecare
izotropie si limiteaza aparitia planurilor potentiale de rupere ce
se pot dezvolta paralel cu orientarea fibrelor.
Fire scurte de PP
66
TEXSOL
In 2006 un grup de cercetatori de la Universitatea Nanjing din China au realizat un
studiu privind imbunatatirea pamantului cu fire de polipropilena si ciment. Rezultatele acestui
studiu au scos in evidenta avantajele utilizarii fibrelor sintetice pentru imbunatatirea
pamanturilor
In figura a (Curba effort-deformatie pentru un pamant armat cu fibre de PP) se
observa cresterea rezistentei pamantului armat fata de pamantul natural, dar un aport mai mare
de fibre nu conduce la o sporire semnificativa a rezistentei acestuia. In acelas timp se constata un
comportament mai ductil si rezistente postrupere mai mari la pamantul armat cu fibre de PP .
Figura b Curba efort-deformatie pentru un pamant imbunatatit cu ciment
Figura c Curba efort-deformatie pentru un pamant imbunatatit cu ciment si fibre de
poliprpopilena.
67
TEXSOL
Imagini ale pamantului armat cu fibre de polipropilena (25%).
(a) pamant armat cu fibre de PP (marire 1500x);
(b) pamant nearmat (marire 1500x);
(c) suprafata fibrei in structura pamantului armat (marire 2000x);
(d) distributia fibrelor in pamant;
(e) interactiunea teren-fibra;
68
TEXSOL
Efectul de punte realizat de armarea cu fibre dispuse aleator impiedica
dezvoltarea fisurilor
69
TEXSOL
8% - ciment + 0% - fibre
8% - ciment + 0.05% - fibre
8% - ciment + 0.25% - fibre
70
TEXSOL
Cercetari comparative
71
TEXSOL
Dimensionare
- Analiza stabilitatii pantelor - rupere circulara sau nu.

- Analiza rezistentei: rasturnare, alunecare,
tensiuni pe talpa.
1. Rasturnare :
i
s
r
M
M
= q
excentricitatea :
6
AB
e s
2. Alunecarea :
2 1
F
AB c
F
tg R
R
t t N
T
+ =

3. Rezitenta pe talpa sub actiunea R , AB fiind
considerate o fundatie rigida.
72
TEXSOL
TEHNOLOGIE
73
http://www.eiffagetravauxpublics.com/cms/travaux-publics/savoir-
faire/produits-genie-civil/texsol.html
Polyfelt-ul este un material geosintetic composit cu ajutorul cruia se pot realiza structuri de
sprijin din pmnt armat.
Parametri decisivi pentru realizarea unui masiv de pmnt cu polyfelt sunt:
Pamatul: - greutatea volumic, unghiul de frecare interna, coeziunea.
Geosinteticul - frecarea pamat armatura, tensiunea din armatura,
transmitivitatea daca este folosit un material coeziv ca umplutur;
Interaciunea pmnt armatura, frecarea, capacitatea de drenare.
Calculul este asemntor ca pentru orice masiv de pmnt armat.
Etapele de execuie a unui masiv de pmnt armat cu polyfelt sunt similare celor de la
realizarea oricrei lucrri de susinere de acest tip. Deosebirea apare din utilizarea unor corniere ce
permit poziionarea pe vertical a straturilor
74
POLYFELT
Etapa 1.
Dispunerea cornierului i a primului strat de
armtur
75
POLYFELT
Etapa 2.
Aternerea stratului de pmnt
Etapa 3.
Comopactarea
Etapa 4.
ntoarcerea primului strat de armtur peste
pmnt, profilarea
Etapa 5.
Reluarea celor trei etape pn la asigurarea
nlimii dorite
76
Rodlau, Austria
Drumul din apropierea localitatii Rodlau se
degradase datorita infiltratiilor de apa.
Pentru refacerea s-a optat pentru realizarea
unei structuri de pamant armat de 30 m
inaltime (64) construit cu sistemul TenCate
Polyfelt.
Dupa constructia structurii de pamant
armat, in 2005, in 2006 s-a trecut la
executarea drumului si introducerea
vegetatiei.
Costuri aproximative : 410000
77
SOIL NAILING
Conceptul de soil nailing: Spre deosebire de sistemul clasic de
ancorare care introduce tensiuni n teren, acest sistem este pasiv, tensiunile
se dezvolt doar dac terenul se deformeaz. Soil nailing se folosete n mod
normal pentru stabilizarea taluzurilor i a versanilor.
78
SOIL NAILING
Introducerea ancorelor n masivul de pmnt ce trebuie sprijinit
79
SOIL NAILING
Montarea plaselor de armtur
80
SOIL NAILING
81
SOIL NAILING
Torcretarea
82
SOIL NAILING
Testarea ancorajelor
83
SOIL NAILING
Omaha, NE (2005)
Stabilizarea unei excavaii pentru
realizarea unei anexe la o cldire
existent

Curs 10

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 10

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Structuri de sprijin n ingineria geotehnic Structuri de sprijin n ingineria geotehnic

S-ar putea să vă placă și