Curs 06

Sprijiniri simple
Palplanșe
Batardouri
Bibliografie:
Manoliu I. – Fundatii si procedee de fundare – Editura Didactica
si Pedagogica, Bucureşti, 1983
Paunescu M., Pop V. , Silion T. – Geotehnică și fundații - Editura
Didactica si Pedagogica, Bucureşti, 1982
Chang-Yu Ou – Deep excavation – Theory and Practice,
Taylor&Francis, 2006.
M. Puller – Deep excavation – a practical manual, Thomas
Telford, 1996.
Tomlinson M.J. – Foundation design and construction, Pretice
Hall, 2001
Das B. – Principles of Foundation Engineering, Cengage
Learning, 2011
Conform OSHA (Occupational Safety and
Health Administration - SUA) rata de
mortalitate în cazul lucrărilor de excavații este
cu 112% mai mare decât rata de mortalitate
pentru construcții în general.
O posibilă victimă nu trebuie acoperită în

totalitate; o acoperire parțială cu pământ este
suficientă pentru a crea presiune necesară
asfixierii un muncitor. Majoritatea victimelor
suferă asfixiere mecanică din cauza greutății
pământului care apasă asupra pieptului.
În plus, mulți muncitori salvați din șanțuri pot

să moară, ulterior, din cauza rănilor (necrozarea
mușchilor de la picioare).
Realizarea săpăturilor are un potențial mare de

producere și a altor hazarduri, cum ar fi
asfixierea din cauza lipsei de oxigen, inhalarea
de gaze toxice, înecul, electrocutarea sau
explozia prin contact cu rețelele de utilitățile
subterane.
Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6
27.03.2014 2/110
Prof.univ.dhc.dr.ing. Anghel STANCIU, Asist.dr.ing. Florin BEJAN, Asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI
Securitatea muncii
• la executarea lucrărilor de săpături și sprijiniri se pot produce accidente grave atunci

când nu se respectă măsurile de securitatea muncii, specifice fiecărei categorii de
lucrări.
• înainte de începerea lucrărilor de săpătura, trebuie studiat cu atenție planul
gospodăririi subterane a amplasamentului, respectiv stabilite precis pe teren traseele,
natura și modul de amplasare al diverselor instalații subterane.
• în apropierea conductelor de gaze trebuie să se lucreze cu grijă, fără a folosi răngi
sau târnăcoape.
• în cazul în care se execută săpături în apropierea unor cabluri electrice subterane
aflate sub tensiune, lucrările se vor executa numai după ce curentul a fost oprit. Dacă
acest lucru nu este posibil, sunt necesare măsuri speciale care să asigure protecția și
securitatea muncitorilor săpători.
• în cazul execuției săpăturilor în vecinătatea sau sub nivelul tălpilor fundațiilor
construcțiilor existente, este interzisă începerea săpăturii înainte de efectuarea unei
cercetări atente a naturii terenului și a stării fundațiilor, respectiv luarea măsurilor
necesare de consolidare prin sprijinirea acestora.

27.03.2014 3/110
Securitatea muncii
• sprijinirile săpăturilor trebuie să fie executate din material sănătos, fiind interzisă folosirea
dulapilor cu noduri, lemnărie putredă sau materiale de dimensiuni prea mici.
• pentru a putea așeza pe șpraițuri sau pe cadrele orizontale platforme folosite ca releu la
evacuarea pământului din săpătură, este necesar ca acestea să se asigure prin reazeme.
• pereții verticali ai gropii de fundație suferă umflări, respectiv retrageri din cauza variației
de umiditate sau sunt afectați de acțiunea înghețului și dezghețului, de aceea trebuie să se
controleze zilnic starea elementelor sprijinirii și să se ia măsuri imediate de consolidare,
dacă se constată ca unele elemente sunt pe cale să cedeze datorită suprasolicitărilor.
• la executarea săpăturilor se iau măsuri de evitare a colectării apelor de suprafață în

săpătura cât și a stagnării apei în incinta săpată avându-se în vedere efectele negative pe
care le are apa asupra stabilității săpăturilor și asupra proprietăților fizico-mecanice ale
terenului.

27.03.2014 4/110
Clasificarea săpăturilor
din punct de vedere al  săpături cu pereți nesprijiniți
utilizării sprijinirilor  săpături cu pereți sprijiniți
în funcție de lățimea  săpături în spații largi, peste 2,5 m;

 săpături în spații înguste, între 1,0 m și 2,5 m
săpăturilor
 săpături în spații foarte înguste, sub 1,0 m
în funcție de adâncimea  săpături de mică adâncime (≤ 3,00 m)

săpăturii  excavații adânci (>3,00 m);
 săpături în teren slab (nisip, pământ vegetal)

 săpături în teren mijlociu (nisip îndesat, pietriș mărunt,
după greutatea argilă nisipoasă, loess umed etc.)
întâmpinată la săpare  săpături în teren tare (argilă grasă, loess uscat etc.)
 săpături în terenuri foarte tari (argilă compactată, marnă
compactată, loess compact întărit, pământ înghețat etc.)
 săpături manuale
după greutatea
 săpături mecanizate
întâmpinată la săpare  săpături prin explozie Maior N., Păunescu M. (1973) - Geotehnică și Fundații,
Editura Didactică și Pedagogică, București, pg.260
27.03.2014 5/110
Soluții de excavare
 taluzuri în pământ natural
Excavații nesprijinite
 taluzuri în pământ ranforsat
(taluzate)
 taluzuri în teren consolidat
 sprijiniri cu dulapi, filate și
 sprijiniri folosind elemente șpraițuri
prefabricate  sprijiniri în „sistem berlinez”
 sprijiniri cu palplanșe
Excavații sprijinite
(verticale)  beton monolit
 din panouri (pereți mulați)
 elemente
prefabricate
 sprijiniri cu pereți îngropați

 cu interspații
! !
Alegerea soluției de excavare se va face printr-un  din piloți  tangenți
calcul tehnico-economic forați  secanți
27.03.2014 6/110
Săpături cu pereți nesprijiniți
Săpături cu pereți verticali nesprijiniți Săpături cu pereți în taluz
 NUMAI în pământuri coezive (φ=0°)  umiditate naturală 12% - 18%
 adâncime relativ mică  timp scurt în care săpătura rămâne deschisă
 umiditate redusă
 timp scurt în care săpătura rămâne deschisă
4c
z0 

c – coeziunea pământului
γ – greutatea volumică a
pământului

27.03.2014 7/110
Identificarea tipului de pământ
Occupational Safety and Health Administration - SUA (OSHA)
PROBA DE PĂMÂNT
PĂMÂNT COEZIV SAU DA GRANULAȚIE FINĂ, NU PESTE 50% DIN GRANULE DA

PĂMÂNT NECOEZIV
CIMENTAT PLASTIC SAU CIMENTAT SUNT VIZIBILE
DA DA
NU
qu>150 kPa 150 kPa>qu>50 kPa qu<50 kPa GRANULE NU GRANULE
DA ROTUNDE COLȚUROASE
DA
FISURAT
NU
DA
SURSE DE VIBRAȚII
NU
DA
STRATIFICAT ȘI ÎNCLINAT STĂ UN TIMP SUFICIENT DA
STĂ UN TIMP SUFICIENT NU PENTRU INSTALAREA
NU PENTRU INSTALAREA SPRIJINIRILOR
ALTE CONDIȚII CARE DA SPRIJINIRILOR
AFECTEAZĂ REZISTENȚA NU
DA
NU
DA DA DA DA DA
APĂ APĂ APĂ APĂ APĂ APĂ APĂ
NU NU NU DA DA NU NU
TIPUL A TIPUL B TIPUL C-60 TIPUL C TIPUL C TIPUL C-60 TIPUL B

27.03.2014 8/110
Excavații în tipul A de pământ

27.03.2014 9/110
Excavații în tipul B și C de pământ
TIPUL B
TIPUL C

27.03.2014 10/110
Excavații în tipurile A, B și C de pământ cu
structură de sprijin la partea inferioară

27.03.2014 11/110
Necesitatea sprijinirilor excavațiilor
în pământurile coezive (argiloase)
• înălțimea critică ℎ𝑐𝑟 până la care peretele vertical rămâne stabil chiar dacă nu este sprijinit
poate fi determinată cu relația:
3,80  c
hcr 

• metoda teoretică nu poate fi însă aplicată fără rezerve din cauza modificării stabilității
terenului în timp, ca urmare a modificării presiunii apei din pori în spatele frontului în
urma reducerii presiunii laterale.
• reducerea presiunii laterale este deosebit de importantă în argilele vârtoase fisurate, a

căror stabilitate se poate datora presiunii negative a apei din pori, care menține fisurile
închise atâta vreme cât masa de argilă rămâne netulburată.
• în urma excavării, prin dispariția frecării laterale, poate avea loc în câteva ore sau zile, o
modificare a presiunii de la valori negative la unele pozitive așa că argila, în loc să fie
reținută pe loc în dreptul fisurilor, este capabilă să alunece sub forma unei mase de
fragmente mici ce se prăbușesc în frontul săpăturii sau sub forma unei alunecări generale
de-a lungul unui plan general format prin reunirea fisurilor.
• apa ce pătrunde în aceste fisuri după ploi este capabilă să disloce o masă de argilă din
frontul săpăturii.
27.03.2014 12/110
în argile morenice vârtoase
• argilele morenice vârtoase pot sta în taluz vertical perioade lungi de timp, producându-
se doar desprinderi minore în urma degradării prin îngheț sau a eroziunii lentilelor de
nisip înglobate în argilă.
• riscul principal de instabilitate la taluzurile în argilele morenice constă în posibilitatea

existenței unor lentile sau pungi de nisip sau pietriș acvifer înglobate în argilă.
• excavarea docului uscat de la South Shields, descrisă de Stott și Ramage constituie un

exemplu excelent al modului în care o argilă morenică vârtoasă (având rezistența medie la
forfecare de 1,2 daN/cm2) poate sta sub un taluz foarte înclinat. Excavația, adâncă de 12 m,
a fost realizată cu pereți aproape verticali și a rămas nesprijinită aproximativ șase luni,
când s-au montat reazeme-contraforți din beton prefabricat, între care s-au turnat pe loc
pereți mulați.

27.03.2014 13/110
în nisipuri sau pietrişuri
• nisipurile și pietrișurile uscate pot sta la taluzuri egale cu unghiul lor de taluz
natural, care este independent de adâncime. Terzaghi și Peck indică următoarele
unghiuri de taluz natural:
Unghiurile de înclinare a taluzurilor în nisipurile uscate

Neuniform, cu granule
Uniform, cu granule rotunjite
colţurate
Afânat 28,5° 34°
Îndesat 33,0° 46°
• nisipurile acvifere creează dificultăți în excavațiile deschise; dacă sunt tăiate cu pante
mai mari, exfiltrația apei prin fața taluzului va provoca eroziunea la bază, urmată de
prăbușirea părții superioare până când se ajunge în cele din urmă la pante stabile de
15°—20°.
• terenurile nisipoase acvifere prezintă dificultăți atunci când au intercalații argiloase

sau prăfoase (depozitele glaciale). Praful sau nisipul prăfos este capabil să mustească
apă provocând subminarea și prăbușirea straturilor mai stabile.

27.03.2014 14/110
Necesitatea sprijinirilor la pămînturile prăfoase
• pământul prăfos uscat, în special dacă este puțin cimentat, va sta la verticală
nesprijinit.
• de exemplu, loessurile sau pământurile loessoide din S.U.A., U.R.S.S. și țările din
Orientul mijlociu sunt prafuri ușor cimentate care stau la verticală pe înălțimi de
peste 15 m. Se preferă ca excavațiile în aceste pământuri să fie făcute în perete
vertical, pentru a se evita eroziunile puternice pe care le provoacă apele de șiroire pe
taluzurile înclinate.
• pământul prăfos uscat, necimentat, este capabil să curgă ca un lichid, atunci când este
supus vibrațiilor, iar cel umed, dintre toate materialele ce pot fi întâlnite în excavații,
este cel care poate provoca cele mai mari dificultăți.
• exfiltrația apei pe taluzurile abrupte face ca materialul aflat la bază să curgă sub
gradienți foarte mici;
• acest fenomen este urmat de alunecarea părții superioare și întregul taluz este
subminat progresiv, până ce în final se ajunge la o pantă generală stabilă.

27.03.2014 15/110
Necesitatea sprijinirilor în cazul rocile stâncoase
• nu trebuie să se plece de la ideea că taluzurile excavațiilor în rocile stâncoase vor sta

pe verticală fără dificultăți. Stabilitatea lor depinde de unghiul de înclinare a
straturilor și de gradul de sfărâmare a rocilor.
• de exemplu, se pot întâlni condiții periculoase din punct de vedere al stabilității dacă
planele de stratificare au pante accentuate spre o excavație, în special în prezența apei
subterane, care provoacă lubrifierea în lungul planelor de stratificație.
• rocile fărâmițate, constituite dintr-o masă mare de fragmente separate, sunt capabile
să cadă pe un taluz abrupt, provocând subminarea sa și prăbușiri importante ale
stratului de rocă rezistentă situat deasupra.

27.03.2014 16/110
Excavații sprijinite
• sprijinirea pereților verticali se face cu elemente orizontale sau verticale așezate de obicei
cu interspații, contându-se pe fenomenul de boltire, adică pe proprietatea pământului de
a se menține în stare de echilibru, nesprijinit, între două elemente de sprijinire distanțate,
prin dezvoltarea unei bolți de descărcare datorită forțelor interioare de frecare și coeziune.
• numai la nisipuri afânate și la argile moi devine necesară o sprijinire cu elemente așezate
joantiv.
• elementele orizontale sau verticale (dulapii) sunt solidarizate cu elemente de

rezistență (filate), așezate vertical, respectiv orizontal, rezemate pe șpraițuri
orizontale pe perete sau prin șpraițuri oblice.
• în orașe, la executarea lucrărilor edilitare (canalizări, alimentări), al căror specific este

adâncimea mare, nu se pot executa săpături în taluz cu pante admisibile, din cauză că
rezultă o ampriză prea mare; suprafețele destinate acestor săpături sunt în general
limitate, din cauza zonelor construite și amenajate (clădiri, străzi etc.)

27.03.2014 17/110
Sprijiniri cu dulapi orizontali
Săpătura se poate menține un timp
scurt nesprijinită pe o înălțime cel  Pământuri argiloase consistente
puțin egală cu lățimea dulapilor  Pietrișuri și nisipuri îndesate cu o anumită cimentație
utilizați (20-30 cm)
1 – dulapi
2 – filate
3 – șpraițuri

27.03.2014 18/110
Sprijiniri cu dulapi orizontali în spații largi
Sprijinire cu reazeme
Sprijinire cu contrafișe
intermediare

27.03.2014 19/110
Sisteme de sprijinire șanțuri cu dulapi din lemn și
elemente metalice
Sistemul de cofrare a şanțurilor cu ajutorul penelor
blocatoare este ideal pentru şanţuri de până la 8 metri
adâncime în condiţiile în care cerinţele grosimii
cherestelei sunt respectate.
Braţele metalice se ancorează şi glisează de-a lungul
profilelor HEB cu care este sprijinit șanțul.
 ușor de montat și de demontat

Avantaje  ieftine
 ușor de depozitat

27.03.2014 20/110
Sprijiniri cu dulapi orizontali
În unele situații este necesar ca spațiul ocupat
de sprijiniri (în special de şpraițuri) să fie cât
mai redus.
În acest caz se folosesc pentru sprijinire grinzi

metalice care se bat în teren la distanțe de 1.5 –
2.0 m, pe care se sprijină dulapii orizontali,
fixaţi cu pene sau cu dispozitive metalice.
Prindere cu pene
Prindere cu dispozitive
metalice

27.03.2014 21/110
Sprijiniri în sistem berlinez
http://www.apolodor.ro/sprijinire-berlineza-pe-str-crucerului/
Sprijinire în sistem berlinez pentru o săpătură cu

adâncimea de 6,8 m (Clădire subsol, demisol si 4
etaje, strada Crucerului, București)

27.03.2014 22/110
http://www.mmce.net/specialties/excavation-shoring-design/shoring-for-syracuse-university-parking-garage
http://aranatrailproject.blogspot.ro/2014/01/construction-activities.html

27.03.2014 23/110
http://www.mmce.net/specialties/excavation-shoring-design/shoring-for-syracuse-university-parking-garage

27.03.2014 24/110
Sprijinire orizontală fără șpraițuri
Ancoraj
Dulapi
O alternativă la orizontali
sistemul berlinez este
înlocuirea grinzilor
metalice cu piloţi din
lemn înfipţi în fundul
gropii şi ancoraţi la
partea superioară. Piloți din lemn

27.03.2014 25/110
Sprijiniri cu dulapi verticali
„sprijinire deschisă" (open timbering), dulapii verticali sunt la 2,00 m distanță - argilele
morenice vârtoase sau în teren stâncos nefisurat.
„sprijinire semideschisă" (half timbering), dulapii verticali sunt la 1,00 m distanță - argilele
vârtoase fisurate, nisipurile argiloase sau pietrișurile îndesate.
„ sprijinire deschisă pe sfert" (quarter timbering), dulapii verticali sunt la 0,50 m.
Tomlinson M.J. (2001) – Foundation Design and Construction
http://ecmweb.com/contractor/danger-uncovered http://www.groundforce.uk.com/Resources/Groundforce/Groundforce%20Sho http://ecmweb.com/sitefiles/ecmweb.com/files/arc

rco/vertishore.JPG hive/ecmweb.com/construction/906ecmDUpic1.jpg

27.03.2014 26/110
Sprijinirea excavațiilor în argile vârtoase, nisipuri îndesate sau
coezive, sau în straturi de roci stâncoase slabe
Deşi aceste materiale, stau de obicei în perete vertical

perioade apreciabile de timp, totuşi, pentru a preveni
cedarea sau tasarea terenului învecinat sau pentru a asigura
securitatea lucrătorilor, sprijinirea lor este în cele din urmă
necesară.
Capacitatea lor de a se menţine un anumit timp fără
sprijinire simplifică mult lucrurile.
În cazul excavării tranşeelor, una din formele cele mai
simple de sprijinire este cea cu „susţinere deschisă" (dulapii
verticali distanţaţi), arătată în figura alăturată.
După atingerea fundului săpăturii, între perete şi
fiecare capăt al grinzii orizontale se fixează un dulap de 5
x7,5 cm.
Grinzile se şpraiţuiesc transversal şi ceilalţi dulapi se
fixează în dreptul fiecărui şpraiţ, iar dacă este necesar şi în
alte poziţii intermediare.

27.03.2014 27/110
„sprijinire închisă" (close timbering), dulapii sunt lipiți unul de altul.
• se folosesc la săpături executate în pământuri fără coeziune sau cu coeziune slabă, în
pământuri argiloase de consistență redusă, precum și în cazul când sunt de așteptat
infiltrații de apă în groapa de fundație.
• pentru executarea acestor sprijiniri, dulapii verticali, așezați alăturat, sunt introduși
treptat în teren prin batere, pe măsura avansării în adâncime a săpăturii.
• VÂRFUL DULAPILOR TREBUIE SĂ SE GĂSEASCĂ ÎN PERMANENȚĂ CU CEL
PUȚIN 0,50 m MAI JOS DECÂT COTA SĂPĂTURII
• baterea se poate face cu un berbec ușor sau un ciocan pneumatic, ea fiind ușurată
printr-o ascuțire a capetelor inferioare ale dulapilor sub formă de cuțit.
1 – dulap;
2 – filată;
3 – pene;
4 - șpraiț

27.03.2014 28/110
METODA TELESCOPICĂ METODA MARCIAVANTI

27.03.2014 29/110
Susținerea cu dulapi scurți înclinați
(sistemul marciavante)
• Dulapii au capetele ascuţite sau teșite sunt menţinuţi înclinaţi în
timpul baterii de dulapi grinzi exterioare de ghidaj.
• Dulapii sunt înclinaţi spre exterior pentru a permite montarea
succesivă a cadrelor de susţinere lângă partea inferioară a fiecărui
rând de dulapi, după care, prin spaţiul dintre, grinzile orizontale de
ghidaj şi rândul superior de dulapi, se bate rândul următor de
dulapi.
• Înainte de a bate rândul următor, spaţiul care urmează să fie ocupat
de aceşti dulapi este umplut provizoriu cu un dulap îngust aşezat
orizontal pe muchie.
• După terminarea baterii unui rând de dulapi, elementele aşezate pe http://www.forum-
macchine.it/showthread.php?
muchie sunt înlocuite p=608080
http://www.ediliziafontana.com/lavori.html

27.03.2014 30/110
Proiectarea sprijinirilor simple
 Dulapi cu grosimea de minim 3,80 cm
Dimensiuni
 Filate cu secțiunea minimă 4,8X14 cm, amplasate la distanțe de 1 … 2 m;
constructive
 Șpraițuri cu diametrul minim de 14 cm, amplasate la distanțe de 1 … 2m
 Determinarea solicitărilor asupra peretelui (diagrama de împingere a

pământului)
Etape de  Determinarea eforturilor (momente, forțe tăietoare, forțe axiale) în

proiectare elementele sprijinirii
 Verificarea secțiunilor adoptate pentru elementele sprijinirii

27.03.2014 31/110
Împingerea pământului asupra sprijinirilor simple
• la stabilirea diagramei de împingere a pământului

trebuie avut în vedere faptul ca sprijinirile sunt
lucrări de susținere la care posibilitățile de
deplasare și deformare sunt limitate de însuși
modul lor de alcătuire (prezența șpraițurilor, a
cadrelor interioare, a ancorajelor etc.).
• dezvoltarea împingerii active a pământului din
spatele unei sprijiniri (susțineri) este condiționată
de o anumită deplasare a elementului de susținere.
• dacă această deplasare nu se produce sau este
foarte redusă (acesta este cazul punctelor de
șpraițuire ale unei sprijiniri) împingerea poate fi
sensibil mai mare decât împingerea activă.
• acest lucru a fost confirmat de numeroase
măsurători care au arătat că atât mărimea cât și ca
distribuția împingerii pământului asupra
pereților unei sprijiniri diferă de împingerea
activă calculată cu teoria lui Coulomb sau
Rankine.

27.03.2014 32/110
27.03.2014 33/110
Proiectarea sprijinirilor simple
Dulapii, filatele, grinzile cadrelor se consideră simplu rezemate între două
puncte succesive

27.03.2014 34/110
Calculul dulapilor orizontali
• se efectuează ca pentru grinzi simplu rezemate având ca

deschidere distanța l2 dintre două filate consecutive.
• pentru o lățime b a dulapului, încărcarea uniform
repartizată este:
q  paH  b
q  l22
M
8
q  l22
M
   8  ai
W b  d2
6
• unde σai reprezintă rezistența admisibilă la încovoiere a

lemnului la lucrări provizorii.

27.03.2014 35/110
Calculul filatelor
• se efectuează ca pentru grinzi simplu rezemate având

deschidere distanța 𝑙1 dintre contravântuire și fundul
săpăturii.
• filata preia reacțiunea de la dulapi aferentă unui câmp 𝑙2.
q1  paH  l2
q1  l12
M1 
8
M1M
  1  ai
W1 e  f 2
6

27.03.2014 36/110
Calculul șpraițurilor
• se face la compresiune cu flambaj pentru o încărcare axială N care reprezintă
volumul diagramei de presiuni aferentă unui șpraiț
N  paH  l1  l2
• Coeficientul de flambaj
  
2
  1  0,80   pentru   75 l f  4,00 m (lungimea de flambaj)  lf
 100    
3100 i  0, 25    i
  2 pentru   75

• Verificarea la compresiune cu flambaj

N
'   ac
A 
• Verificarea strivire
N
 "   as
A
27.03.2014 37/110
Rezistențele admisibile ale principalelor specii de
rășinoase și foioase
construcții provizorii (STAS 856-71)
Rezistențe admisibile, daN/cm2

Nr.
Natura solicitării Simbol Molid, Stejar,
crt. fag plop
brad gorun
1 Încovoiere σai 120 155 130 95
Compresiune în lungul
2 σac 120 155 130 95
fibrelor
3 Strivire normală pe fibre σas 18 36 29 18

27.03.2014 38/110
Studiu de caz
Obiectiv  Construire canal tehnic în incinta Ansamblului Mitropolitan din Iaşi
• ansamblul Mitropolitan trece în această

perioadă prin ample lucrări de restaurare și
reamenajare. Cu ajutorul unei finanțări
europene va fi refăcută și modernizată
întreaga zonă a Catedralei, Bisericii Sf.
Gheorghe și a Palatului Mitropolitan.
• odată cu restaurarea catedralei va fi realizat și
Muzeul Mitropolitan, în subsolul bisericii,
care va adăposti obiecte de patrimoniu ale
Mitropoliei, bisericilor și mănăstirilor din
zona Moldovei.
http://ler.is.edu.ro/~cr/media/102/mateicantacuzino2.jpg

27.03.2014 39/110
Studiu de caz
 umplutură de pământ, neagră, cu fragmente de piatră şi cărămidă cu grosimi
cuprinse între 1,10 şi 1,80 m;
 praf argilos loessoid, galben cafeniu, plastic vârtos, sensibil la umezire cu grosimi
cuprinse între 1,00 şi 3,10 m;
Stratificație
 nisip prăfos galben saturat şi nisip saturat cu grosimi cuprinse între 2,00 m şi 5,30 m;
 argilă stratificată, galbenă-cafenie cu zone ruginii şi vineţii, plastic vârtoasă cu
grosimi cuprinse între 2,30 m şi 3,50 m;
 argilă marnoasă cenuşie-vineţie, plastic vârtoasă de la adâncimi de 11,60-15,30 m

27.03.2014 40/110
27.03.2014 41/110
A Secțiunea A-A
3
3
1
2
A
1 2 3
 lățime b=25 cm  lățime f=25 cm  diametrul 18 cm
Dulapii Filatele Șpraițuri
 grosime d=58 mm  grosime e=12 cm  lungimea 4,00 m

27.03.2014 42/110
Calculul dulapilor orizontali
 lățime b=25 cm
Dulapii
 grosime d=58 mm
• se efectuează ca pentru grinzi simplu rezemate având ca

deschidere distanța 𝑙2 dintre două filate consecutive.
• pentru o lățime 𝑏 a dulapului, încărcarea uniform repartizată
este:
 
q  ph  b  0,65    H  tg 2  45    b
 2
 15 
q  0,65  18  3,00  tg 2  45    0, 25  5,17 kN / m
 2
q  l22 5,17  1,502
M   1, 45 kN  m
8 8
q  l22
M 1, 45
  82   103 daN / cm 2   ai  120 daN / cm 2
W bd 0, 25  0,058 2
6 6
• unde 𝜎𝑎 reprezintă rezistența admisibilă la încovoiere a
lemnului la lucrări provizorii.
27.03.2014 43/110
Calculul filatelor
 lățime f=25 cm
Filatele
 grosime e=12 cm
• se efectuează ca pentru grinzi simplu rezemate având

deschidere distanța l1=1,80 m dintre contravântuire și
fundul săpăturii.
• filata preia reacțiunea de la dulapi aferentă unui câmp l2
=1,50 m.
• încărcarea uniform repartizată pe unitatea de lungimea
a filatei este:
q1  ph  l2  20,68  1,50  31 kN / m
q1  l12 31  1,802
M1    12,56 kN  m
8 8
M M1 12,56
 1   100 daN / cm 2
  a i  120 daN / cm 2
W1 e  f 2 0,12  0, 252
6 6
27.03.2014 44/110
Calculul șpraițurilor
 diametrul 18 cm
Șpraițuri
 lungimea 4,00 m
• se face la compresiune cu flambaj pentru o încărcare axială N care reprezintă volumul
diagramei de presiuni aferentă unui șpraiț
N  pa  l1  l2  20,68  1,80  1,50  74, 45 kN
• Verificarea la compresiune cu flambaj

l f  4,00 m (lungimea de flambaj)  lf 4,00 3100
     89  75     0,39
i  0, 25    0, 25  18  4,5 cm  i 0,035 1332
N 74, 45
'   75 daN / cm 2
   120 daN / cm 2
A     0,182
ac
 0,39
4
• Verificarea strivire
N 74, 45
"   5, 26 daN / cm 2   as  18 daN / cm 2
A   0,18 2
4
27.03.2014 45/110
Sisteme metalice pentru sprijinirea săpăturilor
(scuturi de șanț)
Sistemele metalice sau scuturile de sprijinit săpăturile sunt alcătuite din două panouri
metalice sudate sprijinite cu braţe metalice extensibile.
Aceste scuturi de şanț sunt sisteme modulare pentru protecţia malurilor excavate
pentru a se evita prăbuşirea lor.
Panourile pentru sprijinirea şanţurilor sunt integral metalice.

27.03.2014 46/110
Mini Box
Adâncimea săpăturii: 1,50 m – 3,00 m

Lungimea: 2,00/3,00 m
Diametrul maxim al conductei: 977 mm

27.03.2014 47/110
City Box
Adâncimea săpăturii: 1,50 m – 3,70 m

Lungimea: 2,00 - 3,50 m

27.03.2014 48/110
Standard Box
Adâncimea săpăturii: 5,20 m

Lungimea: 2,00 - 4,00 m

27.03.2014 49/110
Sisteme din aluminiu pentru sprijinirea șanțurilor
• Sistemele din aluminiu sunt uşoare şi

pot fi manipulate de două persoane.
• NU este necesară macaraua pentru
manipularea lor!
• Sistemele panouri din aluminiu
pentru susţinerea şanţurilor sunt
modulare şi se pot asambla în diverse
moduri pentru sprijinirea excavațiilor
http://www.ironlot.com/Aluminum_Trench_Boxes.html
 ușoare
 ușor de montat
Avantaje  instalare rapidă
 versatilitate
 sigure și stabile
http://i.ytimg.com/vi/4Ic1yPfrVtY/0.jpg

27.03.2014 50/110
Sisteme din aluminiu pentru sprijinirea
șanțurilor
http://r2.cygnuspub.com/files/cygnus/image/FCP/2012/
MAY/640x360/iconiconolite_mg_2480_10710778.jpg
http://www.supportofexcavation.com/aluminum_trench_boxes.html
http://r2.cygnuspub.com/files/cygnus/image/FCP/2012/MA http://r3.cygnuspub.com/files/cygnus/image/FCP/2008/FEB/640x360/ultrashoretren
Y/640x360/iconiconolite_mg_2480_10710778.jpg chshields_10090393.jpg

27.03.2014 51/110
http://www.totalhiresales.com.au/pdfs/trench-lining/2_AluminiumLitebox.pdf

27.03.2014 52/110
Sistemul Litebox (Germania) este ideal pentru şanțuri până în 3
metri adâncime în mediul urban: instalaţii cablaje, lucrări de canalizare şi
de alimentare cu apa, excavaţii, sisteme tranşee, săpături ocazionale etc.
http://www.totalhiresales.com.au/pdfs/trench-lining/2_AluminiumLitebox.pdf

27.03.2014 53/110
Palplanșe

27.03.2014 54/110
Palplanșe
Palplanșele sunt elemente prefabricate din lemn, metal, beton armat sau materiale plastice,
înfipte în pământ prin batere, vibrare sau presare, utilizate pentru crearea unor pereți de
susținere care, pe lângă condițiile de rezistență și stabilitate, caracteristice sprijinirilor
obișnuite, trebuie să îndeplinească condiția de impermeabilitate sau etanșeitate. În
consecință, spre deosebire de dulapi, palplanșele trebuie prevăzute cu un sistem de
îmbinare între elemente, care să asigure etanșarea prin închiderea rosturilor.
• 1902, Tryggve Larssen, inginer șef al orașului Bremen din Germania, proiectează prima palplanșă
metalică din lume cu secțiunea “U” și îmbinări nituite.
• 1908 Ecluzele de la Black Rock Harbour in SUA (6600 tone palplanșe) cu îmbinări nituite.
• 1914, John Dolphin a inventat conectarea prin renuri, tehnologie folosită până în zilele noastre.
• 1985 Crane Materials din SUA introduce palplanșa de PVC

27.03.2014 55/110
Palplanșe
Palplanșele sunt alcătuite dintr-o serie de panouri, de obicei metalice, unite
prin interconexiuni, ce sunt înfipte în sol cu ajutorul ciocanelor vibratoare sau percutante
pentru a forma o barieră structurală impermeabilă.
Aplicații:
Palplanșele sunt folosite de obicei ca ziduri de susținere și baraje de protecție. Din cauza
zgomotului și vibrațiilor ce se produc la instalarea palplanșelor (în cazul introducerii
acestora prin batere sau vibrare), utilizarea acestora în zone urbane este limitată.
Etapele construcției:
• Palplanșele sunt așezate în poziție verticală.
• Pereții temporari de ghidaj vor asigura că palplanșele sunt aliniate și presate corect.
• După această etapă, pe lungimea palplanșelor se vor utiliza piling-uri pentru a forma o
structură continuă de-a lungul zidului de palplanșe.
• Palplanșele sunt instalate cu ajutorul ciocanelor percutante.
• Îndepărtarea lor se face prin extracție.

27.03.2014 56/110
Utilizarea palplanșelor
Ca elemente de susținere cu caracter temporar, palplanșele se folosesc la realizarea de
incinte sub nivelul apei subterane sau în bazine de apă, incinte la adăpostul cărora, după
evacuarea apei, să se poată executa în uscat lucrările de săpare, betonare etc.
Palplanșele pot avea însă și numeroase alte utilizări în construcții, de exemplu:

• ca elemente de protecție pentru fundația pilelor de poduri față de acțiunea de afuiere la ape
mari; în acest scop, palplanșele care au servit la crearea incintei pentru executarea fundației
propriu-zise sunt lăsate în teren, tăindu-se doar partea de deasupra feței superioare a
fundației;
• ca elemente de îmbunătățire a stabilității unor construcții fundate pe terenuri slabe; astfel,
in cazul fundației de suprafață din figura, palplanșele, creează o centură care împiedică
refularea pământului de sub fundație;
27.03.2014 57/110
Palplanșe din lemn
Palplanșele din lemn se execută din brad sau stejar, având forma unor dulapi de 5....10 cm
grosime sau a unor grinzi ecarisate cu grosimi până la 25 cm și lățimi de 20... 30 cm.
La debite mici de apă, când nu se impune etanșare perfectă, se folosi dulapi joantivi sau
dulapi suprapuși. În celelalte cazuri se utilizează palplanșe prevăzute cu diferite tipuri de
îmbinări care să asigure etanșarea, și anume: îmbinare în jumătate de lemn, în coadă de
rândunică sau cu lambă și uluc. Pentru a se folosi mai bine materialul lemnos sau în lipsa
grinzilor de dimensiunile cerute, palplanșele cu lambă și uluc se pot realiza și prin solidarizarea
cu cuie sau cu buloane a unor dulapi .
Palplanșe din dulapi Tipuri de îmbinări la palplanșe de lemn

27.03.2014 58/110
Fasonarea vârfului palplanşei de lemn:
1 – LAMBA;
2 – ULUC.
Avantajele palplanșelor de lemn sunt: confecționare ușoară, greutate redusă, deci

utilaje simple de înfigere și cost redus.
Dezavantajele palplanșelor: lungimi limitate (6 ... 8 m, din care 3 ... 4 m fișa);
imposibilitatea recuperării integrale; nu pot fi utilizate în pământuri tari.

27.03.2014 59/110
Palplanșele se introduc în pământ prin batere sau vibrare. Pentru a evita distrugerea prin
batere, capul palplanșei de lemn se fasonează și se protejează cu inele metalice, la fel ca și
capul piloților de lemn. De asemenea, vârful palplanșei trebuie protejat, dacă palplanșele au
de străbătut pietrișuri sau pământuri ce conțin bolovani sau alte obstacole mari.
Pentru a se ușura înfigerea și a se asigură închiderea rosturilor, palplanșele se teșesc la
partea inferioară pe latura cu lambă. Pe teșitura de la bază se dezvoltă o presiune a
pământului care apasă palplanșa de cea vecină. Palplanșele se bat cu lamba înainte și cu
ulucul culisând pe lamba palplanșei anterior bătute; dacă s-ar bate cu ulucul înainte, acesta s-
ar putea colmata cu pământ. De obicei, palplanșele din lemn se solidarizează câte două, cu
scoabe. Pentru a asigura baterea pe direcția fixată a palplanșelor se introduc, în prealabil, în
pământ piloți de lemn, la intervale de 4 ... 4,5 m și în orice caz în colțurile incintei. În vederea
baterii, capetele piloților de lemn se leagă cu clești sau moaze care servesc la ghidarea
palplanșelor.
Prelucrarea vârfului palplanșelor din

Palplanșe din lemn rotund lemn
27.03.2014 60/110
Palplanșe solidarizate cu scoabe:
1 – LAMBĂ;
2 – ULUC;
Executarea peretelui din

palplanșe din lemn:
1 – pilot de ghidaj;
2 – clești;
3 – pachet din două
palplanșe;
4 – pană;
5 – piloți de lemn;
6 – pene;
7 – scoabe;
8 – distanțier

27.03.2014 61/110
Palplanșe metalice
Planșele metalice se utilizează când sunt necesare lungimi mari sau când trebuie
străbătute pământuri tari în care palplanșele de lemn nu pot pătrunde.
Aceste palplanșe sunt din profile laminate special, care se deosebesc prin formă, modul
de alcătuire a joantelor sau îmbinărilor, astfel se folosesc:
• Palplanșele în formă de U, la care joantele se găsesc pe axa peretelui la fiecare punct de

intersecție a axei cu profilul;
• Palplanșele cu secțiuni în formă de S, la care joantele se găsesc pe axa peretelui, din
două în două puncte de intersecție cu profilul;
• Palplanșele cu secțiuni în formă de Z, la care joantele se află în afara axei peretelui,
alternând pe o parte și pe alta.
La masă egală și la dispunere identică a materialului de o parte și de alta a planului

vertical, pereții realizați cu cele trei tipuri de profile au rigidități diferite, ca urmare a poziției
joantelor. Astfel, la pereții din palplanșe U, axa principala x’-x’ a fiecărui element este paralelă
cu axa x-x a peretelui. Sunt posibile ușoare rotiri relative ale palplanșelor sub efectul presiunii
normale pe axa x-x, de aceea rigiditatea reală, ținând scama de joante, trebuie diminuată în
raport cu rigiditatea teoretică.

27.03.2014 62/110
Tipuri de palplanșe metalice

27.03.2014 63/110
Palplanșe metalice
http://www.gooimeer.nl/en/ball-socket.gif

27.03.2014 64/110
Dimensiuni și parametri statici
Aria Masa Moment Modul de

b h d t f
Secțiune secțiunii de inerție rezistență
(mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (kg/m) (kg/m2)
(cm2/m) (cm4/m) (cm3/m)
LX8 600 310 82 80 250 1160 546 910 12861 830
LX12 600 310 97 82 386 1360 639 1064 18723 1208
LX16 600 380 105 90 365 1570 741 1235 31175 1641
LX20 600 430 125 90 330 1770 832 1386 43478 2022
LX25 600 460 135 100 351 2017 950 1580 57656 2507
LX32 600 460 190 110 340 2428 1144 1906 73802 3209
LX38 600 460 225 145 337 2982 1404 2431 87570 3807
6W 525 212 78 64 331 1080 447 851 6459 610
GSP2 400 200 105 86 265 153 480 1200 8740 874
GSP3 400 250 130 86 271 1910 600 1500 16759 1340
GSP4 400 340 155 97 259 2420 760 1900 38737 2270

27.03.2014 65/110
W (m3/m) I (m4/m)
W (m3/m) I (m4/m)
Das B. (2007) - Principles of Foundation Engineering, 7th

27.03.2014 66/110
W (m3/m) I (m4/m)
W (m3/m) I (m4/m)

27.03.2014 67/110
W (m3/m) I (m4/m)

27.03.2014 68/110
Proprietăți mecanice ale palplanșelor laminate la
cald (EN 10248)
Rezistența la
Limita de
tracțiune
Denumire oțel curgere minimă
minimă
𝑅𝑒𝐻 𝑁/𝑚𝑚2 𝑅𝑚 𝑁/𝑚𝑚2
S240GP 240 340
S270GP 270 410
S320GP 320 440
S355GP 355 480
S390GP 390 490
S430GP 430 510

27.03.2014 69/110
Adaptarea formelor tradiționale pentru crearea incintelor
în conturul cerut de condițiile de amplasament

27.03.2014 70/110
Există o mare diversitate de tipuri de
joante. Joantele trebuie să fie rezistente,
pentru a prelua eforturile de întindere la
care sunt supuse în exploatare, să fie etanșe
și să asigure o înfigere și extragere ușoară a
palplanșelor.
Palplanșele metalice pot atinge lungimi
de 30 m.
Tipuri de joante la palplanșe metalice Ghidaje pentru baterea palplanșelor

27.03.2014 71/110
Palplanșe din beton armat
Aceste palplanșe sunt elemente prefabricate, de secțiune dreptunghiulară sau pătrată, cu
lățimi de cel mult 50 ... 60 cm și grosimi de 10 ... 50 cm. Lungimea lor este limitată la
maximum 18... 20 m, din cauza greutății mari care dă dificultăți la batere. Sistemul lor de
îmbinare poate fi asemănător celui de la palplanșele din lemn sau se poate apropia de cel al
palplanșelor metalice.
În figură (stânga) se arată o secțiune printr-o palplanșă din beton armat cu îmbinare în
lambă și uluc. Pentru a se reduce frecarea mare care apare în timpul baterii, se obișnuiește a se
realiza lamba numai pe treimea inferioară a palplanșei, la partea superioară prevăzându-se
două uluce (figura dreapta). Spațiul dintre uluce se etanșează cu iută și mortar de ciment.

27.03.2014 72/110
27.03.2014 73/110
27.03.2014 74/110
Palplanșe din materiale plastice/compozite

27.03.2014 75/110
27.03.2014 76/110
Perete de susținere și antieroziune pe pârâul
Negel din comuna Măgura, jud. Bacău
eroziunea amenința integritatea drumului

învecinat, fenomenul nedorit surpând
aproximativ 0,25 m/an.

27.03.2014 77/110
Perete de susținere și antieroziune pe pârâul
Negel din comuna Măgura, jud. Bacău
S-au folosit palplanșe sintetice cu o grosime

mai mare pentru a rezista șocurilor mecanice
produse de obiectele cărate în timpul viiturilor.

27.03.2014 78/110
Perete de protecție a pasajului
pietonal Băneasa

27.03.2014 79/110
TRANSPORTUL PALPLANŞELOR
http://www.sheetpile.nl/uploads/overige-plaatjes/zelflosser.jpg
http://texco.co.nz/assets/images/steel%20transport.JPG
27.03.2014 80/110
Introducerea palplanșelor
Ulilajele cu braţ telescopic circular sunt
folosite pentru instalarea palplanşelor şi a
profilelor H (pentru sistemul de sprijinire
Berlinez) cu ajutorul vibratoarelor
hidraulice.

27.03.2014 81/110
Ciocane vibratoare
A – supresor
B – elastomeri
C – excentrici
D – carcasa vibratoare
E – clemă
F – fălci
http://static.vibratoryhammers.org//fotoalbums/1/original/f09e5f9ff5bd1162b52fae936cabc7d1.jpg

27.03.2014 82/110

27.03.2014 83/110

27.03.2014 84/110
Tehnologii de instalare prin presare

27.03.2014 85/110
Tehnologii de instalare prin presare

27.03.2014 86/110
Tehnologii de instalare palplanșe prin presare

27.03.2014 87/110
Lucrări de sprijinire în zone portuare

27.03.2014 88/110
Impermeabilizarea îmbinărilor
Se face cu materiale care în contact cu apa au creșteri de volum de 100%
În timpul montării și Pre-tratarea

introducerii în pământ îmbinării
Volumul materialului
După introducere și crește cu 100%
contactul cu apa
Umflarea începe după 6 ore
Finalul umflării 24-48 ore

27.03.2014 89/110
Testarea îmbinărilor etanșe la infiltrații de
apă
http://img1.basementsite.com/uploads/photo_gallery/600_800/2724-dsc04211.jpg

27.03.2014 90/110
STUDIU DE CAZ: PALPLANŞE – CENTURA OTOPENI
Pentru realizarea excavațiilor necesare execuției radierelor și a elevației la pasajul superior
peste C.F. la Centura Otopeni s-a impus realizarea a două incinte de palplanșe. Palplanșele
tip Larssen 601 si 606 au fost introduse in teren prin vibrare cu un utilaj specializat tip LRB
225. Adâncimea de batere a fost de 8 m. Având in vedere încadrarea incintelor intre șoseaua
de centură și calea ferată, lucrarea a trebuit executată rapid și cu minim de influență a
vecinătăților.

27.03.2014 91/110
STUDIU DE CAZ: RECONSTRUCŢIA PODULUI
ISTORIC PESTE RÂUL TISA
În cadrul proiectului PHARE - CREDO privind " Reconstrucția podului istoric peste râul Tisa
între Sighet (Romania) și Solotvina (Ucraina)" firma Zublin Romania a contractat lucrările de
execuție incinta cu palplanșe metalice și execuție minipiloți injectați la 5 dintre pilele podului.

27.03.2014 92/110
Calculul palplanșelor în consolă
- adâncimea de batere în pământ a palplanșei (𝐷𝑓 ), denumită fișa palplanșei, care să asigure
stabilitatea peretelui și totodată să prevină fenomenul de antrenare hidrodinamică;
- secțiunea palplanșei, necesară pentru preluarea solicitărilor de încovoiere la care este supus
peretele
Pământuri necoezive
Starea de echilibrul limită pentru teren necoeziv

27.03.2014 93/110
• presiunile de deasupra punctului de rotație, 𝐶 , sunt împingerea activă în spatele
peretelui și rezistența pasivă în fața peretelui;
• centrul de rotație, 𝐶, se află la cca. 0,2 ∙ 𝐷𝑓𝑜 de baza peretelui;
• presiunile ce se dezvoltă sub centrul de rotație sunt înlocuite cu o rezultantă, 𝑅, care
acționează în centrul de rotație.
Adâncimea la care valoarea împingerii active este egală cu valoarea rezistenței pasive:
  D f  Ka Ka
a D
  K p  Ka  K p  Ka
Fișa totală:
D f  D f0  a  0, 2  D f0
Momentul maxim – în secțiunea în care se anulează forța tăietoare:

3
M max  z

 Ra D  a  z  h  (K p  K a )  
6
2  Ra
z
   K p  Ka 

27.03.2014 94/110
Pământuri pur coezive
Pentru a evita distribuția negativă a presiunilor la partea superioară a excavației,
pentru împingerea activă se consideră o distribuție corespunzătoare unui material cu frecare
redusă (𝜙 = 20° ) care să țină seama de eventualele efecte secundare care pot duce la
creșterea împingerii (de exemplu, umplerea fisurilor cu apă).
Din echilibrul momentelor în jurul

punctului C rezultă:
D 2f0  4  cu  q   2  Ra  D f0  Ra  D  h   0
din care rezultă fișa necesară:

D f  1, 2  D f0
Momentul maxim apare în secțiunea z

de anulare a forței tăietoare:
Ra
z
4  cu  q
Starea de echilibrul limită pentru teren pur

coeziv
27.03.2014 95/110
Calculul palplanșelor ancorate
Calculul poate fi abordat în două moduri, în funcție de ipoteza care se face cu privire la
legătura de la partea inferioară
Perete de palplanșe rezemat Perete de palplanșe încastrat

27.03.2014 96/110
Perete rezemat în teren
pa
Adâncimea 𝑎 la care presiunea netă se anulează: a 
   K p  Ka 
Ecuația de moment față de punctul de ancorare: y ' R p  y  Ra
x2  2 

Rp    K p  Ka     h3  a  x  
3   y  R    K  K  x
2
 2 
2 
 a p 
a
2
   h3  a  x   x  D f  a  x
 3 
y '  h3  a 
2
x 
3 
Forța din ancoraj poate fi dedusă din ecuația de echilibru de forțe orizontale
Fa  Ra  R p
27.03.2014 97/110
Perete încastrat în teren
Rezistența pasivă a terenului sub adâncimea y este înlocuită cu o forță concentrată 𝑅𝑏
care acționează la distanța 0,2 ∙ 𝑦 de la baza peretelui.
Metoda constă în alegerea unei distanțe 𝑦, calcularea lui 𝑅𝑏 din echilibrul static și apoi
trasarea diagramei de momente. Distanța 𝑦 trebuie să coincidă cu punctul de anulare a
momentului la partea de jos a peretelui. Dacă această condiție nu este îndeplinită se alege o
nouă valoare 𝑦 și calculul se reia.

27.03.2014 98/110
Exemplu de calcul
Să se determine adâncimea de încastrare a
palplanșei din figura alăturată și să se
calculeze momentul maxim. Nivelul apelor
subterane este sub baza peretelui. Rotirea
admisibilă este 0,005 · 𝐻0 , unde 𝐻0 este
înălțimea peretelui
Pasul 1. Calculul coeficienților de împingere a pământului
 'cs 30 K ax  0,36
 'd    24
F 1, 25 K px  3,30

27.03.2014 99/110
Pasul 2. Determinarea distribuției presiunilor de împingere a pământului
1 1
 K ax     H 0  d 0    K ax  18   3  d 0   9  K ax   3  d 0 
2 2 2
Pax 
2 2
H  d0 3  d0
za  0 
3 3
3  d0 
 M O a  Pax  z a  9  K ax   3  d 0 2  
 3 
  3 K ax 3  d 2
0  1,08  3  d 2
0  
1 1
Ppx   K px    d 02   K ax  18  d 02  9  K ax  d 02
2 2
d
zp  0
3
 M O  p  Ppx  z p  9  K px  d02   0   3  K px  d03  9,9  d 03

d
 3 
Pasul 3. Calculul 𝒅𝟎
 M O a   M O  p  1,05   d03  9d02  27  d0  27   9,9  d03

8,17  d 03  9  d 02  27  d 0  27  0  d 0  2,75m

27.03.2014 100/110
Pasul 4. Calculul adâncimii de încastrare efectivă
d  1, 20  d 0  1, 2  2,75  3,30 m
Pasul 5. Determinarea reacțiunii R
R  Ppx  Pax  9  3,3  2,752  9  0,36   3  2,75   109, 4 kN / m

2
Presiunea pasivă medie  K px     H 0  1,1  d 0   4,6  18   3  1,1  2, 41  467,9 kPa
Presiunea activă medie  K ax    1,1  d 0  0,36  18  1,1  2,75  19,6 kPa
Presiunea netă  467,9  13, 4  454,5 kPa

Forța netă  454,5  0, 2  d 0 =219,1 kN  R   166,7 kN 

27.03.2014 101/110
Pasul 6. Determinarea momentului maxim
1 z 1 2  z  H0 
Mz   K ax    z 2   K px     z  H 0  
2 3 2 3
1  z  3 3
  4,6  18 
2 3
 0,84  z 3  13,8   z  3
3
Pentru determinarea distanței 𝒛 pentru care momentul este maxim trebuie ca derivata
ecuației de mai sus în funcție de 𝒛 să fie egalată cu zero
dM z  z1  3,68 m
 0  2,52  z 2  41, 4   z  3  38,9  z 2  248, 4  z  372,6  0  
2
dz  z2  2,53 m
Răspunsul corect este 3,68 m
Profil - PSA23 – W=128 cm3/m
M z ,max  0,84  3,68  13,8   3,68  3  36 kN  m
3 3
M z max 36 kN  m
Wnec   2
 113 cm 3
/m
ReH 320 N / mm
Oțel - S320GP
27.03.2014 102/110
Batardouri
Batardourile sunt construcții provizorii,
care servesc la crearea incintelor de lucru la
construcțiile ce se execută pe terenuri
acoperite cu apă, astfel încât lucrările să se
poată executa în uscat.
Batardourile se pot executa din:

 pământ,
 lemn,
 beton,
 oțel
 combinații dintre aceste materiale.
Batardou în râul Ohio (USA) lângă Olmsted,

în martie 1999, pentru a demara lucrările
la barajul de pe acelaşi râu

27.03.2014 103/110
Batardouri din pământ
Batardourile din pământ sunt umpluturi (diguri) din pământ de forma trapezoidală.

27.03.2014 104/110
Batardouri cu perete de Batardouri cu fața spre apă
palplanșe din argilă
Avantaje: materialul din care se executa se găsește pe șantier și nu costă decât

extragerea lui; nu necesită utilaje speciale de execuție; se execută repede, având o
tehnologie de execuție simplă; întreținerea și reparația lui se face relativ ușor.
Dezavantaje: volumul de pământ necesar pentru execuție crește cu pătratul

înălțimii și la înălțimi de peste 1-1,5m costul lor depășește pe cel al altor sisteme de
batardouri; datorită înclinării reduse a taluzelor, ampriza (baza) digurilor crește mult la
batardourile înalte.

27.03.2014 105/110
Batardouri din palplanşe
Batardourile din palplanşe

sunt pereţi simpli sau dubli din
lemn sau metal care înconjoară
incinta de lucru.

27.03.2014 106/110
Batardouri duble Batardouri cu trei pereți
Batardouri din beton
Batardouri cu palplanșe metalice Detaliu de ancoraj

27.03.2014 107/110
Batardouri din palplanşe metalice
a – perete cu un rând de palplanșe
b – perete cu un rând de palplanșe și cu
taluz de pământ
c – batardou cu un singur cadru de capăt
d – batardou cu mai multe cadre
e – batardou cu perete dublu
f – batardou cu perete dublu pe un teren
permeabil
g – batardou celular

27.03.2014 108/110
BATARDOU PENTRU DEMARAREA LUCRĂRILOR
BARAJULUI MONTGOMERY (SUA) - 2003

27.03.2014 109/110
BARAJUL MASSINGIR - MOZAMBIC
Barajul Massingir - situat pe râul Olifants - a fost construit în anii 70 pentru a asigura
apa necesară irigațiilor în zona Lower Limpopo Valley (90,000 ha), împotriva intruziunii
saline, pentru a produce energie și a neutraliza influența inundațiilor.
Contractul cu DSD NOELL - ca parte a proiectului de reabilitare - a inclus renovarea

și instalarea porților de descărcare inclusiv sistemele hidraulice de acționare, batardourile
și grinzile de manevră pentru baraj :
1) 6 stavile segment (deschidere 18 și înălțime 11 m);

2) 6 seturi de acționari hidraulice ;
3) batardouri din 10 elemente cu o lățime de 19 m.
4) o grindă de manevră inclusiv macaraua portal.
Lucrările au fost executate în perioada 2004-2006.

27.03.2014 110/110
27.03.2014 111/110

Curs 06

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 06

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sprijiniri simple

O posibilă victimă nu trebuie acoperită în

În plus, mulți muncitori salvați din șanțuri pot

Realizarea săpăturilor are un potențial mare de

• la executarea lucrărilor de săpături și sprijiniri se pot produce accidente grave atunci

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

• la executarea săpăturilor se iau măsuri de evitare a colectării apelor de suprafață în

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

în funcție de lățimea  săpături în spații largi, peste 2,5 m;

în funcție de adâncimea  săpături de mică adâncime (≤ 3,00 m)

 săpături în teren slab (nisip, pământ vegetal)

 sprijiniri cu pereți îngropați

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

PĂMÂNT COEZIV SAU DA GRANULAȚIE FINĂ, NU PESTE 50% DIN GRANULE DA

TIPUL A TIPUL B TIPUL C-60 TIPUL C TIPUL C TIPUL C-60 TIPUL B

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

• reducerea presiunii laterale este deosebit de importantă în argilele vârtoase fisurate, a

• riscul principal de instabilitate la taluzurile în argilele morenice constă în posibilitatea

• excavarea docului uscat de la South Shields, descrisă de Stott și Ramage constituie un

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

Unghiurile de înclinare a taluzurilor în nisipurile uscate

• terenurile nisipoase acvifere prezintă dificultăți atunci când au intercalații argiloase

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

• nu trebuie să se plece de la ideea că taluzurile excavațiilor în rocile stâncoase vor sta

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

• elementele orizontale sau verticale (dulapii) sunt solidarizate cu elemente de

• în orașe, la executarea lucrărilor edilitare (canalizări, alimentări), al căror specific este

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

 ușor de montat și de demontat

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

În acest caz se folosesc pentru sprijinire grinzi

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

Sprijinire în sistem berlinez pentru o săpătură cu

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

http://ecmweb.com/contractor/danger-uncovered http://www.groundforce.uk.com/Resources/Groundforce/Groundforce%20Sho http://ecmweb.com/sitefiles/ecmweb.com/files/arc

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

Deşi aceste materiale, stau de obicei în perete vertical

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

METODA TELESCOPICĂ METODA MARCIAVANTI

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

 Dulapi cu grosimea de minim 3,80 cm

 Șpraițuri cu diametrul minim de 14 cm, amplasate la distanțe de 1 … 2m

 Determinarea solicitărilor asupra peretelui (diagrama de împingere a

Etape de  Determinarea eforturilor (momente, forțe tăietoare, forțe axiale) în

 Verificarea secțiunilor adoptate pentru elementele sprijinirii

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

• la stabilirea diagramei de împingere a pământului

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

• se efectuează ca pentru grinzi simplu rezemate având ca

• unde σai reprezintă rezistența admisibilă la încovoiere a

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6

• se efectuează ca pentru grinzi simplu rezemate având

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 6