Curs 03-04

Dimensionarea zidurilor de sprijin.
Abordarea clasică
Introducere în EUROCOD 7
Dimensionarea zidurilor de sprijin. Abordarea modernă (NP 124-2010)
BIBLIOGRAFIE:
1. Stanciu A., Lungu I., Fundaţii I, Editura Tehnică, Bucureşti, 2006.
2. Răileanu P. , Boţi N. , Stanciu A., Geologie Geotehnică și Fundaţii, Vol III, I.P. Iaşi, 1986.
3. Silion T. , Răileanu P. , Boţi N. , Cijeschi M. , Mușat V. , Grecu V. , Stanciu A. , Geotehnică – Exemple de calcul, I.P. Iaşi, 1977.
4. Răileanu P. , Mușat V. , Grecu V. , Nicuţă A. , Plătică D. , Boţu N. , Sfârlos D. , Geotehnică și fundaţii – Îndrumător de proiectare, I. P.
Iași, 1991.
5. Dorobanţu S. ; Jercan S. ; Păucă C. ; Romanescu C. ; Răcănel I. ; Șovărel E. – Drumuri, Calcul și proiectare – Editura Tehnică, București,
1980.
6. Budhu M. - Foundations and earth retaining structures – John Wiley & Sons,Inc, 2008.
7. Stanciu A. , Lungu I. , Aniculaesi M. , Bejan F. - Proiectarea geotehnică după EUROCOD 7- SR EN 1997-1 ; Principii, Lucrări de susţinere
– Prezentare S.R.G.F., 2011.
8. Lungu D., Ghiocel D. - Metode probabilistice în calculul construcţiilor, București , 1982
Marinescu, Focșa, Hugo Lehr, Eurocod 7, STAS 10111
PROIECTARE
- asigurarea zidurilor de sprijin împotriva modurilor de cedare -
06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 2/138

Prof.univ.dhc.dr.ing. Anghel STANCIU, Asist.dr.ing. Florin BEJAN, Asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI
SCHEMA DE CALCUL
- acțiuni asupra zidului de sprijin -
ZID DE SPRIJIN DE GREUTATE ZID DE SPRIJIN DE REZISTENȚĂ

a) Asigurarea zidurilor de sprijin la lunecare
Orice zid de sprijin trebuie să aibă stabilitatea la lunecare asigurată. Acesta înseamnă că,
rezistența opusă la tendința de lunecare (T), la baza zidului, trebuie să fie mai mare decât
forța laterală rezultantă ce tinde să producă lunecarea (𝑃𝑎ℎ ). Factorul de stabilitate la
lunecare, (𝐹𝑆)𝐿, este dat de raportul acestor două forțe:
𝑇
𝐹𝑆 𝐿 = ≥ 1,25 ÷ 1,50 (în general 1,30)
𝑃𝑎ℎ
unde: 𝑇 este rezistența la lunecare pe talpa fundației și 𝑃𝑎ℎ este forța laterală ce acționează
asupra zidului.
𝑻 = 𝑹𝒗 ∙ 𝒕𝒂𝒏𝜹′ – pentru ESA (tensiuni efective)
𝑻=𝒄∙𝑩 – pentru TSA (tensiuni totale – dacă talpa fundației este așezată direct pe
un strat de pământ coeziv)
iar 𝑅𝑣 este rezultanta tuturor forțelor verticale, 𝐵 este proiecția pe orizontală a lățimii
1 2
fundației, 𝑐 este coeziunea și 𝛿’ ≈ ÷ ∙ 𝜙 ′ reprezintă unghiul de frecare dintre baza zidului
2 3
și terenul de fundare.
Valorile uzuale pentru 𝛿’ sunt date în tabel ()
* La zidurile de sprijin de greutate asigurarea stabilității la lunecare, în general pe pământuri coezive, este dificil de asigurat,
putându-se alege valorile minime.

a) Asigurarea zidurilor de sprijin la lunecare
Expresia generală a coeficientului de siguranță la alunecare
devine:
𝐺𝑧 + 𝐺𝑝 + 𝑃𝑎𝑣 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝜃𝑏 − 𝑃𝑎ℎ ∙ 𝑠𝑖𝑛𝜃𝑏 ∙ 𝑡𝑔𝛿
𝐹𝑆 𝐿 =
𝑃𝑎ℎ ∙ 𝑐𝑜𝑠𝜃𝑏 + 𝐺𝑧 + 𝐺𝑝 + 𝑃𝑎𝑣 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝜃𝑏
unde:
𝐺𝑧 reprezintă greutatea zidului de sprijin,
𝐺𝑝 este greutatea prismului de pământ ce reazemă pe talpa fundației,
𝑃𝑎𝑣 și 𝑃𝑎ℎ sunt componentele verticale și orizontale a împingerii active
𝜃𝑏este unghiul de înclinare al bazei față de orizontală (pozitiv dacă
înclinarea este în sens orar).
Pentru cazuri particulare expresiile sunt:

• pentru 𝜃𝑏 = 0 (baza este orizontală)
𝐺𝑧 + 𝐺𝑝 + 𝑃𝑎𝑣 ∙ 𝑡𝑔𝛿
𝐹𝑆 𝐿 =
𝑃𝑎ℎ
• pentru TSA (tensiuni totale)
𝑐 ∙ 𝐵/𝑐𝑜𝑠𝜃𝑏
𝐹𝑆 𝐿 =
𝑃𝑎ℎ ∙ 𝑐𝑜𝑠𝜃𝑏 + 𝐺𝑧 + 𝐺𝑝 + 𝑃𝑎𝑣 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝜃𝑏
• pentru TSA (tensiuni totale) și pentru 𝜃𝑏 = 0
𝑐∙𝐵
𝐹𝑆 𝐿 =
𝑃𝑎ℎ
Măsuri constructive de creștere a rezistenței la
lunecare
Contribuția presiunii pasive pe fața fundației zidului se neglijează dacă pământul din fața
zidului poate fi îndepărtat sau slăbit prin spălare, eroziune sau alte mijloace. În caz contrar se
poate considera împingerea pasivă pentru un 𝐾𝑝 = 𝐾𝑎 , admițând o deplasare Δ𝑝 ≈ ∆𝑎 .
De asemenea, încărcările variabile de pe porțiunea din față a zidului nu sunt luate în

considerare ca forțe stabilizatoare pentru verificarea la lunecare.
Dacă nu se obține un factor de siguranță la lunecare satisfăcător zidul de sprijin se poate

modifica prin:
A. creșterea lățimii fundației (B)
B. înclinarea tălpii fundației
C. realizarea unui pinten
D. creșterea adâncimii de fundare, acolo unde se poate lua în considerare rezistența pasivă
E. utilizarea unei fundații de adâncime, inclusiv micropiloți bătuți (soluție costisitoare)

Măsuri constructive de creștere a rezistenței la
lunecare
A.
http://commercial.foundationsupportworks.com
/images/case-studies/64-1325707419.jpg
E.
B.
C. D.

b) Asigurarea zidurilor de sprijin la răsturnare
Sub acțiunea împingerii active Pa = Pah + Pav , cunoscută ca punct de aplicare, mărime și
direcție, zidul de sprijin se poate roti în jurul punctului 𝑀. În punctul M sistemul de forțe va
acționa printr-un moment de stabilitate 𝑀𝑠 și un moment de răsturnare 𝑀𝑝 . Factorul de
siguranță la răsturnare se determină cu relația:
Ms
 FS  R   1,50
Mr
în care:
• 𝑀𝑠 este momentul de stabilitate corespunzător
tuturor forțelor care se opun tendinței de
răsturnare a zidului față de punctul M.
• 𝑀𝑟 este momentul de răsturnare corespunzător
împingerii active 𝑃𝑎ℎ.
G p  x p  Gz  xz  Pav  B
 FS  R 
Pah  z a

b) Asigurarea zidurilor de sprijin la răsturnare
Stabilitatea la răsturnare a zidului de sprijin este satisfăcută dacă rezultanta tuturor forțelor
verticale (R) se găsește în treimea mijlocie a bazei (e = Ms /R ≤ B 3). Luând momentul față de
vârful consolei anterioare fundației, forța rezultantă verticală față de bază se găsește la:
Ms Gz ∙ xz + Gp ∙ xp + Pah ∙ za
xθ = =
R Gz + Gp + Pav ∙ cosθb − Pah ∙ sinθb
unde: 𝑧𝑎 reprezintă punctul de aplicație al rezultantei (R) față de vârful consolei anterioare a fundației.
Stabilitatea zidului este satisfăcută la răsturnare dacă:

𝐵/3 ≤ 𝑥 ≤ 2𝐵/3 sau 𝑒 = 𝐵 2 − 𝑥 ≤ 𝐵/6
unde 𝑒 reprezintă excentricitatea rezultantei încărcării verticale și 𝑥 = 𝑥𝜃 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝜃𝑏
Dacă 𝜃𝑏 = 0, atunci:
𝐺𝑧 ∙ 𝑥𝑧 + 𝐺𝑝 ∙ 𝑥𝑝 + 𝑃𝑎𝑣 ∙ 𝑥𝑎 − 𝑃𝑎ℎ ∙ 𝑧𝑎
𝑥=
𝐺𝑧 + 𝐺𝑝 + 𝑃𝑎𝑣

c) Asigurarea împotriva cedării terenului de fundare/
Verificarea la capacitate portantă a terenului de fundare
Un zid de sprijin de greutate trebuie să aibă o rezervă de siguranță suficient de mare față de
capacitatea portantă a terenului de sub fundație. Trebuie respectate simultan următoarele
condiții:
p max  p min
pmed   pconv
2
pmax  1,2  pconv
pmin  0
N M N M N  6 e 
pmin, max      1  
A W B 1 1 B 2 B  B 
6

4. Verificarea stabilității generale a zidurilor de
sprijin
După suprafețe cilindrice de alunecare în jurul
fundației, cu metoda fâșiilor, ca la taluzuri:
M
FS SG  M rez  1,25...1,50
răs
După suprafețe plane de cedare
Pp
FS SG  P  1,50
a

Schema de calcul pentru verificarea stabilității
generale admițând suprafețe plane de alunecare
Pp
FS SG
min
  1,50
Pa
Un zid de sprijin de greutate nu trebuie să fie amplasat cu fundația deasupra suprafeței de

cedare, în cazul în care suprafață de cedare cuprinde zidul de sprijin și pământul sprijinit de
acesta. Se pot folosi programe de calcul pentru determinarea factorului de stabilitate a
amplasamentului pentru determinarea suprafețelor potențiale de alunecare.

5. Verificarea structurală
În cazul zidurilor de sprijin cornier pe
lângă calculele de proiectare specifice
zidurilor din beton simplu este necesară
dimensionarea armăturii necesară
asigurării rezistenței proprii a zidului de
sprijin ca element de beton armat.
Maa  Pah  l
e2
Mbb   2  p1  p3  
6
p1  B  e   p2  e
p3 
B
f2
Mcc  q 
2
Gp
q
f

6. Infiltrațiile
Un zid de sprijin de greutate trebuie să aibă o protecție adecvată față de infiltrațiile de apă
subterană. Presiunea apei din pori și gradientul hidraulic maxim dezvoltat în infiltrații nu
trebuie să influențeze unul din cele patru criterii de stabilitate discutate mai sus, respectiv nu
trebuie să apară lichefierea, ceea ce este dată de𝑖𝑚𝑎𝑥 < 𝑖𝑐𝑟 . De obicei,
imax  icr /(FS)s
unde (𝐹𝑆)𝑠 este factorul de siguranță la infiltrații și convențional este mai mare ca 3.
Pentru a împiedica cedarea datorită

infiltraţiilor, trebuie realizate drenuri
(verticale/ înclinate) adecvate în
umplutura din spatele zidului de
sprijin pentru a disipa repede
presiunea apei din pori în exces. Se
preferă în umplutură pământuri cu
granulaţie mare datorită
caracteristicilor superioare de drenaj
în comparaţie cu pământurile cu
granulaţie fină.

Concluzii
Dacă una din verificări nu este îndeplinită, se poate recurge la următoarele soluții:
 modificarea formei secțiunii zidului de sprijin;
 modificarea suprafeței și formei tălpii fundației
 înclinarea paramentului din spatele zidului de sprijin;
 îmbunătățirea terenului de fundare;
 schimbarea tipului de zid de sprijin.

EXEMPLU DE CALCUL ZID DE DEBLEU (EX. 1)
Se cunosc:
- Natura pământului din spatele zidului de sprijin și din fundație, praf nisipos:
2
𝜙 = 21°, 𝑐 = 10 𝑘𝑃𝑎, 𝛾 = 20 𝑘𝑁/𝑚3 𝛿 = ∙ 𝜙 = 14°, 𝑝𝑎 = 300 𝑘𝑃𝑎
3
- Forma și dimensiunile zidului de sprijin au fost alese inițial pe baza cataloagelor tip.

1. Stabilirea solicitărilor
1.1. Greutatea totală a zidului de sprijin (pe 1,0 m lungime):
G1  1,00  4,50  1,00  24  108 kN

1
G2   4,50  1,50  1,00  24  81 kN
2
G3  3,30  0,50  1,00  24  39,6 kN
1 2,65
G4   2,65   1,00  24  28,09 kN
2 3
2,65 10
G5  (3,50  )  1,50  1,00  24  157,80 kN
3 G   Gi  535,95kN
1 3,50
G6   3,50   1,00  24  49kN i1
2 3
1
G7    0,30 1,00  24  1,08 kN
2
2
1 0,5
G8   0,5   1,00  24  1 kN
2 3
1
G9   0,80  0,80  tg18  1,00  19  1,97 kN
2
G10  0,80  4,50  1,00  19  68,4 kN


Dreapta suport a greutăţii G se găsește faţă de punctul A la distanţa 𝑥𝐺 care se determină cu
relaţia:
10
 Gi  x i
xG  i1
10
 Gi
i1
10 1 2,65
 Gi  108  3,2  81  1,75  39,6  2,65  28,09(   3,5)  157,80  1,75 
i1 3 3
2 0,3 2 0,5 2
49   3,5  1,08   1(1   )  1,97(3,7   0,8)  68,4  4,1  1379,61kN  m
3 3 3 3 3
1379,61
xG   2,57m
535,94

1.2. Greutatea zidului de sprijin până la nivelul secţiunii I-I
G11  G1  G2  108  81  189kN
4,5 2 4,5
108(  0,5)    81
3 3 3 297
xG    1,57m (faţă de punctul B)
I I 189 189
1.3. Împingerea pământului pe paramentul abcd (ipoteza lui Coulomb)
ZONA 1 (𝜃1 = 90°)

sin 1 sin90
Pa c    h1  K a  18,5  26  0,645 
 62,93kPa
1 cos 
1
cos14
1
Pa    h12  K a  0,5  18,5  5,262  0,645  160kN
K a1  0,645 1 2 1
h1 5,26
z1    1,75m
3 3
PaH  Pa cos   160,61cos14  155,84kN
1 1
PaV  Pa sin   160,61sin14  38,86kN

1 1

ZONA 2 (𝜃2 = 108°)
K a  0,471
2
h1 1 sin 2 5,26  18 sin108

hech2     6,18m
2 sin(2  ) 18 sin(108  18 )
sin 2 sin108
Pa c    hech2  K a  18,6  18  0,471   50,82kPa
2 2 cos  cos14
sin 2 sin108
Pa d    (h2  hech2 )  K a  18(2,65  6,18)  0,471   72,83kPa
2 2 cos  cos14
1 2hech 2,6  18
Pa    h2  K a (1 
2 2
)  0,5  18  2,652  0,471(1  )  168,50kN
2 2 1 h2 2,65
2Pa c  Pa d h2 2  50,82  70,83 2,65
z2  2 2
    1,25m
Pa c  Pa d 3 50,82  70,83 3
2 2
PaV  Pa sin(90    2 )  168,80sin(90  14  108 )  11,75kN

2 2
PaH  Pa cos(90    2 )  168,80cos(90  14  108 )  168,09kN

2 2

Împingerea pământului pe paramentul ab
K a  0,645
1
sin 1 sin90
Pab    hab  K a  18  4,76  0,645 
 57,07kPa
cos 
1
cos14
1
Pa    hab  K a  0,5  18  4,76  0,645  131,52kN
2 2
2 1
h 4,76
z  ab   1,58m
3 3
PaV  131,52sin14  31,85kN
1

2. Verificarea zidului de sprijin
2.1. Verificarea la răsturnare (faţă de punctul A)
Ms  G  xG  PaV  4,50  535,94  2,57  38,86  4,50  1552,24kN  m

1
z2 3,5
Mr  PaH (z1  1,50)  PaV (3,5  )  PaH (z2 
)
1 2 3 2 3
 155,84(1,75  1,50)  11,75(3,5  1,25/3)  168,09(1,25  3,5/3)  566,51kNm
1552,24
Fr   2,74  Fs  1,3  1,5
566,51
2.2. Verificarea la alunecare
R H  Pa1
H
 Pa2
H
 155,84  168,09  323,93kN
R V  G  Pa1
V
 Pa2
V
 535,94  38,86  11,75  563,05kN
2 2
R  R H  R V  323,932  563,052  649,58kN
R - rezultanta tuturor forţelor care acţionează asupra zidului de sprijin.

Se determină componentele normale și respectiv paralele cu planul tălpii fundaţiei a
rezultantelor încărcărilor𝑅 𝐻 și 𝑅 𝑉
1 1
N  R V cos(arctg )  R H sin(arctg )  563,05  0,948  323,93  0,316  636,13kN
3 3
1 1
T  R V sin(arctg )  R H cos(arctg )  563,05  0,316  323,93  0,948  129,16kN
3 3
  N tg  N tg170  636,13
Fsl     1,505  Fs  1,3  1,5
T T 129,16
2.3. Verificarea tensiunilor în secţiunea I-I

N  GII  PaV  189  31,85  220,85kN
M0  180(1,57  1,25)  31,85  1,73  127,75  1,58  86,26kN  m
M0
e  0,39m
N
N G  e  220,85  6  0,39 
1,2   1     1  
b1  b1  2,5  2,5 
1  157,35kPa  R c  45daN / cm2  4500kPa
2  19,33kPa  R c  45daN / cm2  4500kPa

2.4. Stabilirea presiunilor pe teren la nivelul tălpii fundaţiei
M0  M0H  M0V
3,5 V  3,5 2,65  V  3,5 z2 

M0V  G  (xG  )  Pa1    a2  
 P  
2  2 3   2 3
3,5  3,5 2,65   3,5 1,25 
 535,94  (2,57  )  38,86      11,75    
2  2 3   2 3 
 439,47  102,33  25,46  516,34kN  m
H  1 3,5  H  1 3,5 
M0H  Pa1   z1  1,5    P 
 a2  2 z     597,39  112,06  709,45kNm
 2 3   2 3 
M 193,11
e 0   0,30m
N 636,13
N  6  e  636,13  6  0,30 
p1,2  1      1  
B  B  3,69  3,69 
p1  256,50kPa  pa  300kPa
p2  88,30kPa  pa  300kPa

EXEMPLUL 2
Se cunosc:
- Natura pământului din rambleu caracterizat prin :
𝑘𝑁
𝜙 = 30°, 𝑐 = 0 𝑘𝑃𝑎, 𝛾 = 18 , 𝛿 = 20°.
𝑚3
- Natura terenului de fundare caracterizat :
𝑘𝑁
𝜙 = 30°, 𝑐 = 0 𝑘𝑃𝑎, 𝛾 = 18, 𝛿 = 20°.
𝑚3
- Platforma din spatele zidului de sprijin poartă o suprasarcină de 23,4 𝑘𝑁/𝑚 corespunzătoare
convoiului A30, clasa E de încărcare.
- Forma și dimensiunile zidului de sprijin au fost alese inițial pe baza cataloagelor tip

EXEMPLU DE CALCUL ZID DE RAMBLEU

1.1. Greutatea totală a zidului de sprijin (pe 1m lungime):
G1  0,60  0,50  1,00  24  7,20kN
1
G2   0,50  0,50  1,00  24  3,00kN
2
1 3,70
G3   3,70   1,00  24  32,86kN
2 5
G4  1,10  3,20  1,00  24  84,48kN
G5  2,59  0,50  1,00  24  31,08kN

11
1
G6   0,10  0,50  1,00  24  0,60kN G   Gi  376,77kN
2 i1
1
G7   0,80  2,36  1,00  24  22,66kN
2
G8  2,80  1,80  1,00  24  120,96kN
1 2,80
G9   2,80   1,00  24  18,82kN
2 5
1
G10   0,50  0,50  1,00  19  2,38kN
2
G11  0,75  3,70  1,00  19  52,73kN


Dreapta suport a greutăţii G se găsește faţă de punctul A la distanţa 𝑥𝐺 care se determină cu
relaţia: 11
 Gi  x i
xG  i1
11
 Gi
i1
11
 Gi  x i  7,20  2,05  3,00  2,516  32,86  1,50  84,48  2,30  31,08  2,305  0,60  0,976 
i1
22,66  3,06  120,96  1,40  18,82  1,866  2,38  2,68  52,73  3,225  788,36kN  m
788,36
xG   2,09m
370,77

1.2. Greutatea zidului de sprijin până la nivelul secţiunii I-I
GII  G1  G2  G3  G4  G10  7,20  3,00  32,86  84,48  2,38  129,92kN
7,20  1,04  3,00  1,506  32,86  0,49  84,48  1,29  2,38  1,67 141,06
xG    1,08m
II 129,92 129,92
(faţă de punctul B)
1.3. Împingerea pământului pe paramentul abcd

ZONA 1 (𝜃1 = 90𝑜 ; 𝜙1 = 30𝑜; 𝛿1 = 2/3 ∙ 𝜙1 = 20𝑜; 𝛽 = 0; 𝐾𝑎1 = 0,297)
q sin 1 23,4 sin90o

hech1      1,3m
1 sin(1  ) 18 sin(90o  0)
sin 1 sin90o
paa1  1  hech1  K a1   18  1,30  0,297   7,39kPa
cos 1 cos20 o
sin 1 sin90o
pac1  1   h1  hech1   K a1   18  (4,20  1,30)  0,297   31,29kPa
cos 1 cos20 o
1  2  hech1  1  2  1,30 
Pa1  1h12K a1  1     18  4,20  20,297   1    76,34kN
2  h  2 4,20
 1   

2  7,39  31,29 4,20
z1    1,67m
7,39  31,29 3
H
Pa1  Pa1  cos   76,34  cos20o
V
Pa1  Pa1  sin   76,34  sin20o
ZONA 2 (𝜃 = 109𝑜 ; 𝜙2 = 22𝑜; 𝛿2 = 13𝑜; 𝛽 = 0; 𝐾𝑎2 = 0,293)
q  1  h1 sin 2 23,4  18  4,2 sin109o

hech2      5,21m
2 sin(2  ) 19 sin(109o  0)
sin 2 sin109o
pac2  2  hech2  K a2   19  5,21  0,293   28,14kPa
cos 2 cos13 o
sin 2 sin109o
pad2  2   h2  hech2   K a2   19  (2,36  5,21)  0,293   40,89kPa
cos 2 cos13 o
1  2  hech2  1  2  5,21 
Pa2  2h22K a2  1     19  2,362  0,293   1    83,95kN
2  h2  2  2,36 
 

2,28  14  40,89 2,36
z2    1,11m
28,14  40,89 3
Pa2  Pa2  cos(90  2  2 )  83,95cos(90o  13o  109o )  83,49kN
H o
V
Pa2  83,95  sin(90o  13o  109o )  8,77kN
Împingerea pământului pe paramentul ab
sin 1 sin90o
pab  1   h' hech1   K a1   18  (1,30  3.70)  0,297   28.44kPa
cos 1 cos20 o
1  2  hech1  1  2  1,30 
Pa  1  h'1  K a1   1 
2
   18  3,702  0,297   1    62,31kN
2  h  2 2,70
 1   
2  7,39  28,44 3,70
z2    1,49m
7,39  28,44 3
PaH  Pa  cos20o  62,31  0,939  58,55kN
PaV  Pa  sin20o  62,31  0,342  21,31kN

2.1. Verificarea eforturilor in secţiunea I-I
N  GII  PaV  129,92  21,31  151,23kN
 1,84   1,84 
Mo  129,92 1,08    21,31   0,75   58,55
 2   2 
 20,79  35,59  87,24  30,86kN  m
Mo 30,86
e   0,20m
N 151,23
N 6  e  151,23  60,20 
12   1     1  
bI  b1  1,84  1,84 
1  135,8kPa  R c  45daN / cm2
2  28.59kPa  R c

2.2. Verificarea la alunecare
Se determină componentele normale și respectiv paralele cu planul tălpii fundaţiei a

rezultantelor încărcărilor 𝑅 𝐻 și𝑅 𝑉 .
R H  Pa1  Pa2  71,74  83,49  155,23kN
R V  G  Pa1  Pa2  376,77  26,11  8,77  394,11kN
 1  1
N  R V cos  arctg   R H sin  arctg   394,11  0,980  155,23  0,196  416,67kN
 5  5
 1  1
T  R V sin  arctg   R H cos  arctg   394,11  0,196  155,23  0,980  74,88kN
 5  5
  N 0,35  416,67
Fs    1,94  ns  1,3  1,5
T 74,88

2.3. Verificarea presiunilor pe teren la nivelul tălpii fundaţiei
Mo  71,74  3,75  26,11  2,20  83,48  0,83  8,77  1,78  376,77  0,69 
 269,02  57,44  69,29  15,61  259,97  36,51kN  m
Mo 36,51
e   0,09m
N 416,67
N 6  e  416,67  60,90 
p1,2   1     1  
b b  2,85  2,85 
p1  173,9kPa  pa  200kPa
p2  118.5kPa  pa  200kPa

EXEMPLU DE CALCUL ZID DE RAMBLEU
Se cere dimensionarea zidului de sprijin de
rambleu din figura de mai jos, cunoscându-
se: 𝜙 = 24°, 𝑐 = 0 𝑘𝑃𝑎, 𝛿 = 2/3 ∙ 𝜙 = 16°, 𝛾 =
18 𝑘𝑁/𝑚3 , 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣 = 400 𝑘𝑃𝑎, ℎ𝑒 = 1,00 𝑚, 𝛾𝑏 =
24 𝑘𝑁/𝑚3 , 𝑓 = 0,35.
Împingerea pământului este determinată grafic.

Schema de încărcare a zidului și diagramele de
presiuni sunt:
Pentru paramentul BC:
2 ∙ 𝑝 ∙ 𝑃𝑎1 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼1
𝑝𝐶 = = 87 𝑘𝑁/𝑚2
ℎ𝐶 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛿
ℎ𝐵
𝑝𝐵 = ∙ 𝑝𝐶 = 23,1 𝑘𝑁/𝑚2
ℎ𝐶
Pentruparamentul DE:
2 ∙ 𝑃𝑎2 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼2
𝑝𝐷 = = 86,9 𝑘𝑁/𝑚2
ℎ𝐷 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛿
2 ∙ 𝑃𝑎2 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼2
𝑝𝐸 = = 61,8 𝑘𝑁/𝑚2
ℎ𝐶 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛿

Verificarea la răsturnare
Față de punctul A:
17
𝑀𝑠𝐴 = 𝐺𝑖 ∙ 𝑥𝑖𝐴 = 6053,7 𝑘𝑁 ∙ 𝑚/𝑚

𝑖=1
2
𝑀𝑟𝐴 = 𝑃𝑎𝑖 ∙ 𝑑𝑖𝐴 = 1842, 6 𝑘𝑁 ∙ 𝑚/𝑚

𝑖=1
𝟔𝟎𝟓𝟑, 𝟕
𝑭𝒔𝒓.𝑨 = = 𝟑, 𝟐𝟕 > 𝟏, 𝟓
𝟏𝟖𝟒𝟐, 𝟔
Față de punctul M (verificarea stabilității la răsturnare a elevației):

12
𝑀𝑠𝑀 = 𝐺𝑖 ∙ 𝑥𝑖𝑀 = 3216,9 𝑘𝑁𝑚/𝑚

𝑖=1
𝑀𝑟𝑀 = 𝑃𝑎𝑖 ∙ 𝑑𝑖𝐴 = 291,2 𝑘𝑁𝑚/𝑚
𝟑𝟐𝟏𝟔, 𝟗
𝑭𝒔𝒓.𝑴 = = 𝟏𝟏, 𝟎𝟓 > 𝟏, 𝟓
𝟐𝟗𝟏, 𝟐

Verificarea la lunecare pe talpă
17
𝑁= 𝐺𝑖 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼0 + 𝑃𝑎1 ∙ 𝑠𝑖𝑛 𝛼1 + 𝛿 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼0 + 𝑃𝑎2 ∙ 𝑠𝑖𝑛 𝛼2 + 𝛿 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼0 +

1
+𝑃𝑎1 ∙ 𝑐𝑜𝑠 𝛼1 + 𝛿 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝛼0 + 𝑃𝑎2 ∙ 𝑐𝑜𝑠 𝛼2 − 𝛿 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝛼0 = 1702,3 𝑘𝑁/𝑚
17
𝑇= 𝐺𝑖 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼0 + 𝑃𝑎1 ∙ 𝑠𝑖𝑛 𝛼1 + 𝛿 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼0 + 𝑃𝑎2 ∙ 𝑠𝑖𝑛 𝛼2 − 𝛿 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼0 −

1
−𝑃𝑎1 ∙ 𝑐𝑜𝑠 𝛼1 + 𝛿 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝛼0 − 𝑃𝑎2 ∙ 𝑐𝑜𝑠 𝛼2 − 𝛿 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝛼0 = 466,9 𝑘𝑁/𝑚
Rezultă un coeficient de siguranță la lunecare pe talpă:

0,35 ∙ 1702,3
𝐹𝑠𝑙 = = 1,33 > 1,30
446,9

Verificarea eforturilor:
17 2
𝑀0 = 𝐺𝑖 ∙ 𝑥𝑖0 + 𝑃𝑎𝑖 ∙ 𝑑𝑖0 = 372,8 𝑘𝑁𝑚/𝑚

𝑖=1 𝑖=1
𝑁 = 1702,3 𝑘𝑁/𝑚
𝑝𝑚𝑎𝑥 = 4,02 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2 < 1,2 ∙ 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣
𝑑𝑎𝑁
𝑝𝑚𝑖𝑛 = 2,42 >0
𝑐𝑚2
𝑑𝑎𝑁
𝑝𝑚𝑒𝑑 = 3,22 < 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣
𝑐𝑚2
La rostul elevație-fundație
12
𝑁1 = 𝐺𝑖 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼𝑖 + 𝑃𝑎1 ∙ 𝑠𝑖𝑛 𝛼1 + 𝛿 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼0 + 𝑃𝑎2 ∙ 𝑐𝑜𝑠 𝛼1 + 𝛿 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝛼0

1
𝑁1 = 1148,8 𝑘𝑁/𝑚
12
𝑀01 = 𝐺𝑖 𝑥𝑖01 + 𝑃𝑎1 𝑑101 = 78,48 𝑘𝑁𝑚/𝑚

1
𝑀01
𝑒1 = = 0,068 𝑚
𝑁1
𝑁1 6 ∙ 𝑒1
𝑝1𝑚𝑎𝑥,𝑚𝑖𝑛 = 1± ⇒ 𝑝1max = 2,38 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2 < 𝑅𝑐𝑏𝑒𝑡𝑜𝑛
𝐵1 𝐵1

EXEMPLU DE CALCUL ZID DE REZISTENȚĂ
Să se proiecteze un zid de sprijin de rambleu, din elemente prefabricate din beton armat
cunoscând:
-înălțimea rambleului ℎ𝑟 = 2,40 𝑚;
- natura pământului din rambleu şi terenul de fundare caracterizat prin : 𝛾 = 18,2 𝑘𝑁/𝑚3,
𝜙 = 31°, 𝜇 = 0,5, 𝑝𝑎𝑐 = 400𝑘𝑃𝑎
- platforma din spatele zidului poartă o suprasarcină 𝑞 = 23,4 𝑘𝑁/𝑚 corespunzătoare
convoiului A30;
- nivelul posibil al infiltrațiilor se poate afla deasupra tălpii elementului prefabricat.
Se vor folosi elemente prefabricate în unghi, cu lungimea de 1m, conform figurii,
având prevăzute în spatele lor umpluturi drenate în vederea evacuării apelor de infiltrație

1. Schema de calcul

2.2. Greutatea totală a zidului
G1  2, 62  0, 25 1, 00  24  15, 72 kN G6  1, 65  0, 30 1, 00  24  11,88 kN
1 G7  0, 20  0, 20 1, 00  24  0, 96 kN
G2   0,10  2, 62 1, 00  24  3,14 kN
2 G8  0, 20  0, 25 1, 00  24  1, 20 kN
1 G9  0,80  2, 62 1, 00  24  50, 30 kN
G3   0, 50  0, 08 1, 00  24  0, 48 kN
2
1
1 G10   0, 50  0, 08 1, 00 18  3, 60 kN
G4   0,80  0, 08 1, 00  24  0, 77 kN 2
2
G11  0, 50 1,10 1, 00 18  9, 90 kN
G5  0, 08  0, 35 1, 00  24  0, 67 kN
11
G   Gi  98.62 kN
i 1
2.3. Centrul de greutate
11
 Gi  xi 15, 72  0, 73  3,14  0,55  0, 48  0,33  0, 77 1,12  0, 67  0, 67
i 1
xG  11

xG  0,99 m
98, 62
 Gi
i 1
11,88  0,82  0,96 1,55  1, 20 1,53  50,30 1, 25  3, 60 1, 38  9,90  0, 25

98, 62

2.4. Împingerea pământului pe paramentul AC
K a  0, 286
q  h1   sin  23, 4  0,50 18, 20
hech     1, 785 m
 sin     18, 2
 sin  
Pac     h  hech   K a   
 sin  
 sin 90 
Pac  18, 2   3, 20  1, 785   0, 286   
 sin 20 
1  2  hech 
Pa     h 2  K a  1 
2  h 
1  2 1, 785 
Pa  18, 2  3, 202  0, 286  1    56,38
2  3, 20 
2  9,89  27, 61 3, 20
z   1,35 m
9,89  27, 61 3
Pav  Pa  sin   56,38  sin 20  19, 28 kN
Pah  Pa  cos   56,38  cos 20  52,98 kN

3.1. Verificarea la răsturnare
M s  90, 62  0,99  19, 28 1, 65  129, 44 kN  m 
 129, 44
 s
n   2,12 > n s  1,30  1,50
M r  52,98  1,35  0, 20   60,93 kN  m 
 60,93
3.2. Verificarea la lunecare
N  G  Pav  98, 62  12,98  117,9 kN ; T  Pah  52,98 kN
N   117,9  0,5
Fs    1,11  Fs  1,3  1,5
T 52,98
Luarea în considerare a rezistenţei pasive a pământului din faţa zidului de sprijin KP=1
sin  sin 90 Ppv  Pp  sin   11, 01  sin 20  3, 76 kN

PpD    hED  K p   18, 2 1,10 1  21,30 kPa
cos  cos 20 Pph  Pp  cos   11, 01 cos 20  10,34 kN
1 1
Pp     hED
2
 K p  18, 20 1.102 1  11, 01 kN N '  N  Ppv  117,9  3, 76  114,14kN
2 2
1 T '  T  Pph  52,98  10,34  42,59
z  1,10  0,36 m
3   N ' 114,14  0,5
Fs    1,34  Fs  1,3  1,5
T' 42,59
  N ' 114,14  0,5

Fs    1,34  Fs  1,3  1,5
T' 42,59

3.3. Verificarea presiunilor pe teren
 M e  98, 62   0,99  0,825   19, 28  0,825  52,98  1,35  0, 20   28, 75 kNm


 M  117,9 kNm
M
 e  e  0, 24 m
M
N  6e  117,9  6  0, 24 
p1,2  1     1
B B  1, 65  1, 65 
 p1  133,81 kPa  pac  400kPa

 p2  9, 09 kPa  0
pac – presiunea acceptabilă (presiunea convenţională sau presiunea plastică - STAS 3300-2/85) pe
talpa fundaţiei

4. Calculul zidului de front
Se calculează ca o consolă verticală încastrată în fundaţie, supusă la presiunea laterală a
împingerii pământului.
ÎMPINGEREA ACTIVĂ PE PARAMENTUL AB

sin  sin 90
PaB     hech  hAB   K a   18, 2  1, 785  2,50   0, 286   23, 73 kPa
sin  sin 20
1  2  hech  1  2 1, 785 
Pa1     hAB
2
 K a  1    18  2,50  0, 286  1 
2
  39, 49 kPa
2  h AB  2  2,50 
2  9,89  23, 72 2,50  PaV1  39, 49  sin 20  13,50 kN
z1    1, 08 m 
9,89  23, 72 3  Pa1  39, 49  cos 20  37,11 kN
H
SECţIUNEA a-a
Aria de armătură
N  G1  G2  15, 72  3,14  18,86 kN M aa
B  2, 26   %  0,15
T  PaH1  37,11 kN b  h02  R0
M a a  PaH1   z1  0,12   PaV1  0,925  23,14 kNm Aa    b  h0  4,8 cm 2  710 / m; Aaef  5, 49cm 2

5. Calculul tălpii fundaţiei
a) CĂLCÂIUL se calculează ca o consolă încastrată la faţa interioară a zidului de front (b-d),
supusă la presiunea dirijată în sus, diminuată cu greutatea proprie și greutatea drenului
de deasupra. Extremitatea călcâiului este supusă împingerii pământului pe înălţimea BC
 PaH  16,89  sin 20  5, 77

 BC
PaBC  Pa  Pa1  56,38  39, 49  16,89 
 PaBC  16,89  cos 20  15,87
V
2  23, 73  27,16 0, 70
z BC    0,34
23, 73  27,16 3
2
M b d  G6  0, 40  G7  0, 70  G8  0, 675  G9  0, 40  G10   0,8  PaVBC  0,80  PaVBC  0,11  M p1  19,34 kNm
3
Armarea: OB37 Beton: C20/25
19,34 104
B  1,578   %  0,1
100  35 2
0,10
Aa  100  35  3,5 cm 2  510 / m  Aaef  3,92 cm 2
100

5. Calculul tălpii fundaţiei
b) REBORDUL – se calculează ca o consolă încastrată pe faţa exterioară a zidului de front
(a-c) şi este supus la o presiune de jos în sus (distribuţia trapezoidală a reacţiunii)
micşorată cu greutatea rebordului şi a pământului de deasupra.
0,50
M a c  G6  0, 25  G3   G11  0, 25  M p 2  16, 42 kNm
3
Armătură : OB37
Beton : C 20 / 25
16, 42 104
B  1,34   %  0,10
100  35 2
0,10
Aa  100  35  3,5 cm 2  510 / m  Aa ef  3,92 cm 2
100

6. Armarea

Proiectarea structurilor de sprijin în ingineria geotehnică
conform EUROCOD 7
SR EN 1997
REACŢIE TIPICĂ LA
“APARENTA”
COMPLEXITATE A
EUROCODULUI 7
Edvard Munch: Țipătul (1893),

Galeria Națională, Oslo
EUROCODURI
Standarde românești

Proiectarea structurală
Siguranţă
Proiectare geotehnică
Principii şi Clădiri și lucrări Proiectarea la incendiu
Funcţionare normală
cerinţe inginerești Cutremure
Durabilitate Execuţia
Structuri temporare
PROIECTAREA
STRUCTURILOR
SCOPUL Lucrări de Centrale
SR EN 1990 atomo-nucleare
construcţii
speciale Baraje
Proiectare şi verificare
Proiectarea intervenţiilor
Fiabilitate structurală
Construcții
Proiectarea degradărilor
existente
Schimbări de funcţional

Funcționarea structurii Stări limită a
exploatării Combinaţii de acţiuni
Confortul utilizatorilor
normale Acţiuni Permanente (G)
Aspectul (SLEN) (F)
Variabile (Q)
Clasificare
Pierderea echilibrului Stări Variabile Accidentale (A)
Deformații excesive limită de bază Caracteristici Seism (S)
de material (X)
Ruperea Stări
limită Date
Pierderea stabilității geometrice (a)
ultime
Transformarea în (SLU)
mecanism Modele structurale şi încărcări
Proiectare la
Oboseală
Siguranța
oamenilor și
stări limită Verificări
Pierderea stabilității a structurilor Utilizare normală
METODA
COEFICIENŢILOR
Rezistență structurală
PARŢIALI DE
Cerinţe SIGURANŢĂ
Permanente Condiții
de bază
Durabilitate
temporare
Funcționare normală Structura Tranzitorii

Situaţii de
proiectare Accidentale
Durata de
viaţă de Condiții
proiectare excepționale
Seismice
Evenimente
seismice

facilităţi
rezistenţa oferă
mecanică Schimbul
stabilitatea serviciilor din
Criterii comune construcțiilor
rezistenţa la
foc
de proiectare
durabilitatea între statele
facilităţi
membre
economia
Componente
aspecte
Marketing și structurale
privind
BENEFICIILE
beneficiari oferă componente
EUROCODURILOR structurale Materiale şi părţi
tehnicieni
Criterii comune constitutive
proiectanţi în statele
de înțelegere a membre
constructori proiectării proprietățile intră
producători structurilor crește în calcule
de materiale oferă
de construcţii
Criterii comune Firmele de inginerie
pentru cercetare Competivitatea Investitorii
și dezvoltare companiilor
Proiectanţii
permite
europene
în domeniul Producătorii
dezvoltarea de construcțiilor
în activitățile la
Programe de calcul comune pentru proiectare nivel mondial

METODE GENERALE DE PROIECTARE A STRUCTURILOR/FUNDAŢIILOR
(STABILIREA DIMENSIUNILOR ŞI ALEGEREA MATERIALELOR)
I. II. III.
INDIRECTE DIRECTE - ANALITICE EXPERIMENTALE
ASIGURAREA
SE ADOPTĂ PE BAZA
BUNEI PRACTICI FORMA BUNEI
1 ŞI DIMENSIUNILE SIGURANŢEI
FUNCŢIONĂRI/
STABILIREA DIMENSIUNILOR
ÎNCERCĂRI DE PROBĂ ŞI
STRUCTURII ŞI CALITĂŢII MATERIALULUI
STRUCTURII (FUNDAŢIEI) EXPLOATĂRI ÎNCERCĂRI PE MODELE
PE CALE ANALITICĂ ÎN BAZA
RESTRICŢIILOR S < R EXPERIMENTALE
DURABILITĂŢII
SE ALEGE MATERIALUL
DIN CARE URMEAZĂ SĂ
SE REALIZEZE EXPRIMATE CANTITATIV ÎN VALORI IV.
2 STRUCTURA SAU PE/ÎN
CARE SĂ SE REAZEME
LIMITĂ ALE: OBSERVAŢIONALE
STRUCTURA
• eforturilor capabile;
• rezistențelor materialelor;
SE CALCULEAZĂ
R • deformațiilor/tasărilor; PROIECTUL ESTE REVIZUIT
ÎNCĂRCĂRILE CARE • deplasărilor; PE PARCURSUL EXECUŢIEI
3 ACŢIONEAZA ASUPRA • deschiderii fisurilor;
STRUCTURII SAU ASUPRA • etc.
TERENULUI DE FUNDARE SE STABILESC LIMITELE ÎN
CARE COMPORTAREA SE
ESTIMAREA COMPORTAMENTULUI PRIN CONSIDERĂ ACCEPTABILĂ
EFECTELE PRODUSE, EXPRIMATE ÎN: ȘI SE URMĂRESC
• eforturi; PARAMETRII
MODEL DE S • tensiuni;
CALCUL (E) • deformații;
• deplasări; MĂSURILE DE
• deschiderea fisurilor; INTERVENȚIE SE
STABILESC ÎNAINTEA
• etc. EXECUȚIEI

Evoluţia metodelor de dimensionare și verificare

Metoda Rezistențelor Admisibile (MRA)
MRA a fost elaborată în a doua jumătatea a sec. XIX (1852) de: Navier și D.I. Juravski
1 În 1880 pentru structuri din beton armat

PRESCRIPȚII ȘI
NORME
2 În perioada 1906-1920 pentru structurile din lemn și cele din metal
1 MATERIALELE SE COMPORTĂ ELASTIC ÎN TIMPUL EXPLOATĂRII

IPOTEZE
FUNDAMENTALE 2
IPOTEZA SECȚIUNILOR PLANE (secțiunile plane înainte de deformare
rămân plane și după deformare)
< ( a )
daN
EFORTURILE EFECTIVE OL38 :  a  0,5   c  1250
= REZISTENȚELE ADMISIBILE cm 2
( ) >
a  REZISTENȚA LA RUPERE
COEFICIENT DE SIGURANȚĂ (UNIC)
Metoda rezistenţelor admisibile (MRA) a fost folosită la noi până în anul 1950. De atunci, în domeniul
construcţiilor civile și industriale s-a trecut la utilizarea metodei de calcul la rupere. Totuși, calculul podurilor
de șosea și cale ferată, precum și cel al construcţiilor hidrotehnice de beton simplu și armat a continuat să se
facă pe baza principiilor Metodei Rezistențelor Admisibile .

Metoda rezistenţelor admisibile
lipsa de justificare știinţifică a coeficientului de siguranţă;

CRITICI: neglijarea proprietăţilor plastice ale materialelor prin calculul eforturilor
unitare numai în stadiul elastic;
  c  limita de curgere
a)Pentru metal – M.R.A. =>  a  c 
cs cs  coeficient de siguranta implicit
OBSERVATII : Ca limită a exploatării normale și garantarea securităţii construcţiei
b)Pentru beton/beton armat – cedarea se datorează nu numai

depășirii stadiului elastic ci și atingerii stadiului de rupere (stadiul III)
b b
Ea
a a n
Eb
n n
Stadiul I Stadiul II Stadiul III

Metoda rezistenţelor admisibile
Să se acopere toate abaterile de la ipotezele medii sau ideale

Printr-un coeficient de la stabilirea : solicitărilor ( eforturile unitare )
asigurare unic, cu valoare
neexplicitată, se urmărește
Fixarea REZISTENȚELOR ADMISIBILE
- Variaţia rezistenţelor materialelor în raport de calitate

- Micile erori în executarea elementelor
R - Depășirea încărcărilor prevăzute în norme
a 
cs - Schimbarea condiţiilor de exploatare
- Lipsa de concordanţă a ipotezelor de calcul cu comportarea
reală a elementelor de construcţii
cs – coeficient de siguranţă implicit (unic) în locul unei funcţii de mai multe variabile

Metoda de calcul la rupere
Renunță la principiul specific M.R.A.
<
EFORTURILE UNITARE EFECTIVE = REZISTENŢELE ADMISIBILE
>
N
MCR MRA
N ΔL N
Curba caracteristică a oţelului L 1 1 
A
Nrupere
Ncurgere N σr
explicit
Ncurg SECȚIUNEA σc implicit
Nelastic Ncap  1-1
cs σelastic  curg
(A)  adm 
cs
ΔL
L

 elastic L
Ncap  Nelastic  adm

în tabele

Metoda de calcul la rupere
MCR RESTRICŢIA MRA RESTRICŢIA

Ncurgere cs - implicit
S
cs Ncap
Mcap  ef   ad
Tcap
> CAPACITATEA
SOLICITAREA PORTANTĂ N/A – compresiune
= COEFICIENTUL DE N/A ±M/W – compresiune excentrică
< SIGURANȚĂ T/A – forfecare
(explicit)
compresiune N
încovoiere M
forfecare T
Observaţie
Coeficientul de siguranţă explicit (cs), dat în tabele trebuie să acopere:
- DEPĂȘIREA ÎNCĂRCĂRILOR / SUPRAÎNCĂRCĂRI
- VARIABILITATEA REZISTENȚELOR MATERIALELOR

Elemente de calcul probabilistic al structurilor
HISTOGRAME – DENSITATEA DE REPARTIŢIE HISTOGRAMA CUMULATĂ – FUNCŢIA DE
REPARTIŢIE
fX(x) FX(x)
Frecvenţe Reprezentări ale valorilor măsurate ale Frecvenţe

variabilei aleatoare (X) relative
relative şi
cumulate
frecvenţe FX(x)
Histograma frecvenţelor ale
relative Funcţia de repartiţie a
normalizate ale relative fi  ni / N variabilei
X variabilei aleatoare X
variabilei X Δx
Histograma normalizată a f
frecvenţelor (Aria = 1), f i  i
n
i x Δx Histograma frecvenţelor
Densitatea de relative cumulate
repartiţie a variabilei Ordonata Fi=P(X≤b)
aleatoare X
Fi=Σf i
i
Valorile x ale variabilei aleatoare X a Valorile xi ale variabilei aleatoare X

a
xi xi
b = Pr(a<X≤b) b
= Pr(X≤a)
fi n 1
Aria  fi n  sx     i   ni  1 sau 100%
x N N
Variabila aleatoare X poate fi: sarcină, acţiune sau rezistenţă

Definirea probabilistică (a) și deterministică (b) a unei
încărcări
• Fractilii xq care reprezintă valori ale mărimii fizice
(solicitare / rezistență), cu diferite probabilităţi q, sunt
denumiţi în diferite prescripţii naţionale sau internaţionale ca
reprezentând valori caracteristice, normate, nominale etc.
Ca regulă generală valorile standardizate ale încărcărilor sunt
fractili ai încărcărilor reprezentând valori “maxime” ale lor
definite cu probabilităţi q de regulă în intervalul:
q=0,5 … 0,999.
• Conform terminologiei actuale în ţara noastră, adoptată

după standardele ISO care au preluat din Recomandările
CEB-FIP, încărcările sunt definite cu probabilitatea:
q=0,95 → q=95%
de a exista valori mai mici, respectiv cu probabilitatea:
1-q=0,05 → 1-q=5%
de a exista valori mai mari decât ele, sunt denumite încărcări
caracteristice.
• În funcţie de indicatorii statistici de localizare (media mx)

şi împrăştiere (abaterea standard σx sau coeficientul de
variaţie Vx), fractilii xq pot fi exprimaţi sub forma:
xq=mx+K∙σx = mx(1+K∙Vx) sau xq=mx-K ∙σx
Valorile factorului numeric depinzând de probabilitatea
q=P(X≤xq) şi de tipul repartiţiei statistice a încărcării X.

DEFINIREA DETERMINISTICĂ
Definiri DEFINIREA PROBABILISTICĂ

probabi-
listice ale
modelelor
inginerești
de DEFINIREA SEMIPROBABILISTICĂ
proiectare

EXEMPLUL 1
Să se analizeze în repartiţia normală rezistențele de rupere la compresiune ale unui beton dacă rezultatele
încărcărilor la compresiune pe 171 cuburi cu latura 20 cm la 28 zile de la turnare (marca) sunt cele din tabelul și
figura următoare.
Datele încercărilor sunt grupate pe 14 intervale de mărimea Δ = 15 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2. Frecvenţele absolute, relative și
relative cumulate ale datelor din fiecare interval sunt consemnate în coloanele 4, 5 și 6 din tabel.
Valoarea 30 28
Intervalul de Frecvențe
centrală a Frecvențe Frecvențe
i grupare Δ=15 relative 26
kN/cm2
intervalului xi absolute relative fi
cumulate 25
(kN/cm2) 25
22
1 2 3 4 5 6
FRECVENȚA ABSOLUTĂ
1 175 190 182,5 3 0,0175 0,0175 20 19
2 190 205 197,5 4 0,0234 0,0409
3 205 220 212,5 7 0,0409 0,0819 15
15 13
4 220 235 227,5 13 0,0760 0,1579
5 235 250 242,5 22 0,1287 0,2865
6 250 265 257,5 28 0,1637 0,4503 10
7
7 265 280 272,5 26 0,1520 0,6023
5
8 280 295 287,5 25 0,1462 0,7485 5 4
3
9 295 310 302,5 19 0,1111 0,8596 2
1 1
10 310 325 317,5 15 0,0877 0,9474
0
11 325 340 332,5 5 0,0292 0,9766
280-295
175-190
190-205
205-220
220-235
235-250
250-265
265-280
295-310
310-325
325-340
340-355
355-370
370-385
12 340 355 347,5 2 0,0117 0,9883
13 355 370 362,5 1 0,0058 0,9942
14 370 385 377,5 1 0,0058 1,0000 INTERVALUL DE GRUPARE
Media, abaterea standard și coeficientul de variaţie ale
rezistenţelor la compresiune ale betonului se calculează cu
formulele următoare:
171
  y  xi  mx
 xj   i X
mx 
j 1
 270, 22daN / cm 2
 
171   1 1
 y2
   fY ( y )  e 2
171
  2
 ( x j  mx ) 2
  1

 fY ( y)  dy
j 1
X   36, 27daN / cm   FY ( y ) 
2
171   2 

Vx  X  0,134
mx

Factorul 𝐾 pentru calculul fractililor 𝑥𝑝
𝑥𝑝 = 𝑚𝑥 + 𝐾 ∙ 𝜎𝑋
definiţi prin probabilitatea
𝑃 𝑋 ≤ 𝑥𝑝 = 𝑝

Valorile densităţii de repartiţie
normală (Gauss):
1 2
𝑓𝑌 𝑦 = ∙ 𝑒 −𝑦 /2
2∙𝜋
Observație : 𝒇𝒀 𝒚 = 𝒇𝒀 (−𝒚)

Valorile funcţiei de repartiţie
normală (Gauss)
y
1
FY ( y)    e y /2 dy
2
2   
Observaţie : FY ( y)  1  FY ( y)

Ordonatele densităţii de repartiție și funcţiei de repartiţie ale variabilei adimensionale normal
repartizată sunt determinate în tabel, coloanele 8 și 9, pentru abscisele din coloana 7 a
tabelului.
𝑥 − 𝑚𝑋
𝑦=
𝜎𝑋
Ordonatele funcției 𝑓𝑌 𝑦 au fost calculate direct iar ordonatele funcției 𝐹𝑌 𝑦 s-au obținut din
tabel:
1 1
− ∙𝑦2
𝑓𝑌 𝑦 = ∙𝑒 2
2∙𝜋
În virtutea condiției de echiprobabilitate prin care se face schimbarea de variabile și
coordonatele funcției de repartiție a rezistenței aleatorie 𝑋 sunt transcrise în coloana 11 a
tabelului.
𝐹𝑋 𝑥 = 𝐹𝑌 (𝑦)
Ordonatele densității de repartiție normală a variabilei 𝑋 se determină din ordonatele
densității de repartiție normală a variabilei 𝑌, coloana 8 din tabel.
1 1 𝑥−𝑚𝑥
− ∙
𝑓𝑋 𝑥 = ∙ 𝑒 2 𝜎𝑋
2 ∙ 𝜋 ∙ 𝜎𝑋
1 1 1 1 𝑥−𝑚𝑋 2
− ∙𝑦2 − ∙
𝑓𝑌 𝑦 = ∙ 𝑒 2 = ∙ 𝑒 2 𝜎𝑋
2∙𝜋 2∙𝜋

În figură sunt comparate frecvenţele relative ale valorilor variabilei situate în intervalul de
grupare𝑖 având valoarea centrală 𝑥𝑖 , pe de o parte din histograma frecvenţelor relative
adimensionale 𝑓𝑖și pe de altă parte din densitatea de repartiţie normală dimensională 𝑓𝑋 (𝑥).
În acest scop ordonatele densității dimensionale 𝑓𝑋 𝑥 în punctele 𝑥𝑖 , 𝑓𝑋 (𝑥𝑖 ) trebuie înmulţite
cu mărimea Δ a intervalului de grupare întrucât:
∆ ∆
𝑃 𝑥𝑖 − < 𝑋 < 𝑥𝑖 + = 𝑓𝑋 (𝑥𝑖 ) ∙ ∆
2 2
Fractilii 𝑥𝑝 ai rezistenței la compresiune pe cub se calculează cu formula:
𝑥𝑝 = 𝑚𝑋 + 𝐾 ∙ 𝜎𝑋 = 𝑚𝑋 ∙ 1 + 𝐾 ∙ 𝑉𝑋
𝑥0,001 = 𝑚𝑋 − 3,090 ∙ 𝜎𝑋 = 158,15 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2
𝑥0,00135 = 𝑚𝑋 − 3,000 ∙ 𝜎𝑋 = 161,41 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2
𝑥0,01 = 𝑚𝑋 − 2,326 ∙ 𝜎𝑋 = 185,86 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2
𝒙𝟎,𝟎𝟓 = 𝒎𝑿 − 𝟏, 𝟔𝟒𝟓 ∙ 𝝈𝑿 = 𝟐𝟏𝟎, 𝟓𝟔 𝒅𝒂𝑵/𝒄𝒎𝟐
𝑥0,10 = 𝑚𝑋 − 1,281 ∙ 𝜎𝑋 = 223,76 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2
𝑥0,1587 = 𝑚𝑋 − 1,000 ∙ 𝜎𝑋 = 233,95 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2

Dacă marca se definește cu probabilitatea 5% de a exista valori mai mici decât ea, atunci
valoarea mărcii caracteristice a betonului analizat este:
𝑑𝑎𝑁
𝑥0,05 = 210,56 2
≈ 200 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2
𝑐𝑚
Valoarea medie a rezistenţelor la compresiune a betonului 𝑚𝑋 = 270,22 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2 este cu circa
28 % mai mare decât marca caracteristică 𝑥0,05 .
Omogenitatea rezistențelor la compresiune ale betonului este bună fiind caracterizată prin
coeficientul de variație
𝑉𝑥 = 13,40 %

Modelul probabilistic R-S(E)

Coeficienţi de siguranţă
• COEFICIENTUL DE SIGURANŢĂ GENERAL (CENTRAL) ESTE DEFINIT CA
RAPORTUL DINTRE VALORILE MEDII ALE FUNCŢIILOR DE REPARTIŢIE FR(x) ŞI
FS(x);
𝑚𝑅𝑥 𝑅
𝛾0 = =
𝑚𝑆𝑥 𝑆
• COEFICIENTUL DE SIGURANŢĂ CARACTERISTIC ESTE DEFINIT CA RAPORTUL
DINTRE CUANTILA INFERIOARĂ DE 5% A LUI FR(x) ŞI CUANTILA SUPERIOARĂ DE
5% A LUI FS(x);
𝑅0,05 𝑚𝑅𝑥 − 𝑘𝑅 ∙ 𝜎𝑅𝑥 𝑅0,05 /𝑅 1 − 1,645 ∙ 𝑉𝑅
𝛾𝑘 = = și 𝛾𝑘 = =
𝑆0,95 𝑚𝑆𝑥 + 𝑘𝑆 ∙ 𝜎𝑆𝑥 𝑆0,95 /𝑆 1 − 1,645 ∙ 𝑉𝑆
• COEFICIENTUL DE SIGURANŢĂ DE CALCUL (GLOBAL) ESTE DEFINIT CA

RAPORTUL DINTRE CUANTILA INFERIOARĂ DE 5‰ A LUI FR(x) SI CUANTILA
SUPERIOARĂ DE 5% A LUI FS(x).
𝑅0,005 1 − 2,576 ∙ 𝑉𝑅
𝛾∗ = ș𝑖 𝛾 = ∙𝛾
𝑆0,95 1 − 1,645 ∙ 𝑉𝑆 𝑘
Unde :
𝝈 𝒂𝒃𝒂𝒕𝒆𝒓𝒆𝒂 𝒔𝒕𝒂𝒏𝒅𝒂𝒓𝒅
𝑽𝑹 = = este coeficientul de variație.
𝑹 𝒗𝒂𝒍𝒐𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒎𝒆𝒅𝒊𝒆

Spargerea coeficienţilor globali în coeficienţi parţiali
CONDIȚIA CA PROBABILITATEA DE CEDARE SĂ NU DEPĂȘEASCĂ O VALOARE ADMISIBILĂ
CUANTILA CUANTILA
INFERIOARĂ A R0,005≤S0,95 SUPERIOARĂ A
REZISTENŢEI DE 5% ÎNCĂRCĂRII DE 5%
COEFICIENTUL DE SIGURANŢĂ GLOBAL
γF γM
COEFICIENŢI PARŢIALI DE SIGURANŢĂ AI COEFICIENŢI PARŢIALI DE SIGURANŢĂ AI
ÎNCĂRCĂRILOR (γF ) – EUROCOD 7 MATERIALELOR (γM) – EUROCOD 7
Coeficient de supraîncarcare(n)
Coeficient de omogenitate (m) =1/ γM
STAS 10101/0A-75
FILOZOFIA UTILIZĂRII COEFICIENŢILOR PARŢIALI

• Prin utilizarea lor se obţin cuantilele respective R0,005 şi S0,05 ca valori de calcul
• Filozofia utilizării coeficienţilor parţiali de siguranţă este de a afla coeficienţii cât mai aproape de cauze:
- creşterea valorii acţiunilor γF ;
- scăderea valorii reziduale γM/ γR;
• Primele valori recomandate de Brich Hansen în Danemarca 1965 (Code of practice for foundation engineering) şi
adoptat în practica europeană au în vedere ca prin utilizarea lor (γF ; γM ; γR), să se obţină aproximativ valorile
globale ai actualilor coeficienţi de siguranţă .

Clasificarea acţiunilor

Funcționarea structurii Stări limită a
exploatării Combinaţii de acţiuni
Confortul utilizatorilor
normale Acţiuni Permanente (G)
Aspectul (SLEN) (F)
Variabile (Q)
Clasificare
Pierderea echilibrului Stări Variabile Accidentale (A)
Deformații excesive limită de bază Caracteristici Seism (S)
de material (X)
Ruperea Stări
limită Date
Pierderea stabilității geometrice (a)
ultime
Transformarea în (SLU)
mecanism Modele structurale şi încărcări
Proiectare la
Oboseală
Siguranța
oamenilor și
stări limită Verificări
Pierderea stabilității a structurilor Utilizare normală
METODA
COEFICIENŢILOR
Rezistență structurală
PARŢIALI DE
Cerinţe SIGURANŢĂ
Permanente Condiții
de bază
Durabilitate
temporare
Funcționare normală Structura Tranzitorii

Situaţii de
proiectare
Durata de Accidentale
viaţă de Condiții
proiectare excepționale
Seismice
Evenimente
seismice

Abordări de calcul
PRINCIPALELE VARIABILE CARE SUNT FACTORIZATE
Abordarea 1
STRUCTURA Abordarea 2 Abordarea 3
Combinaţia 1 Combinaţia 2
Acţiuni (sau efecte) şi Acţiuni structurale (sau efecte) şi
General rezistenţe proprietăţile materialelor
Proprietăţi materiale
Efectele acţiunilor şi Efectele acţiunilor structurale şi
Taluzuri Acţiuni
rezistenţe proprietăţile materialelor
Acţiuni (sau efecte) şi Acțiuni structurale (sau efecte) și
Piloţi şi ancoraje Rezistenţe
rezistenţe proprietățile materialelor
SETURILE DE FACTORI PARȚIALI

Abordarea 1
General A1 & M1 & R1 M2 & A2 & R1 A1 & R2 & M1 A1* & M2 & A2† & R3
Taluzuri E1 & R2 & M1 M2 & E2 & R3
Piloţi şi ancoraje A1 & R1 & M1 R4 & A2 & M1 A1 & R2 & M1 A1* & M2 & A2† & R3
Seturile cu roșu = factorii parțiali maximi

Seturile cu verde = factorii parțiali minimi
* pentru acţiunile structurale
† pentru acţiunile geotehnice

Valori ale coeficienţilor acţiunilor
Valorile factorilor parţiali pentru încărcările permanente (STAS 10101/0A-75)
Nr. n
Tipul încărcării
crt. max. min.
- beton simplu sau armat cu greutatea
specifică peste 18 kN/m3
1
Greutatea elementelor permanente ale - metal
1,1 0,9
construcţiilor (greutatea elementelor - lemn
structurale, greutatea elementelor de - beton uşor simplu sau armat cu
închidere) executate din: greutatea specifică sub 18 kN/m3
2
- zidărie de caramidă
1,2 0,9
- zidărie de piatră
3 Greutatea elementelor de izolare, egalizare şi - industrializate 1,2 0,9
finisaj (tencuieli, şape, pardoseli etc.)
4
executate în condiţii:
- de şantier, cu mijloace tradiţionale 1,3 0,9
5 Greutatea şi împingerea pământului şi a umpluturilor 1,2 0,8
6 Forţele de precomprimare 1,1 0,9
Valorile factorilor parţiali pentru acţiuni (EUROCOD 7 )
Factori
Tipul de acţiuni EQU STR EQU+STR
parţiali
Permanete Nefavorabile γG 1,10 1,35 1,35

Favorabile γG ,fav 0,90 1,00 1,15
Variablile Nefavorabile γQ 1,50 1,50 1,50
Favorabile γQ ,fav 0 0 0
Valori factorilor parțiali pentru încărcări variabile (STAS 10101/0A-75)
Nr. crt. Tipul încărcării n1) nd1)
2
1 Încărcări distribuite pe acoperișuri și terase, în locuințe, în încăperi ale instituțiilor administrative, până la 2 kN/m (inclusiv) 1,40
științifice, de proiectare, de învățământ, în săli de mese, pe balcoane și logii, în băi publice, spălătorii,
2 0,40
2 anexe sociale, în poduri de cabluri electrice, pe pasarele industriale, în podurile necirculabile, având între 2…5 kN/m 1,30
3 intensități normate (conform STAS 10101/2A1-78 tabel 1 nr. crt. 1...4, 5b și 6...8a) de: egale cu 5 kN/m2 sau mai mari 1,20
4 Încărcări distribuite în podurile circulabile, în săli de adunări și spectacole, în sălile comerciale ale până la 2 kN/m2 (inclusiv) 1,40
5 magazinelor, în muzee și expoziții, în tribune, în adăposturi pentru animale, în ateliere cu utilaj ușor, ca și între 2…5 kN/m2 1,30 0,60
încărcarea datorită oamenilor și materialelor în fabrici sau ateliere având intensități normate (conform
6 STAS 10101/2A1-78 tabelul 1 nr. crt. 5a și 8c) de: egale cu 5 kN/m2 sau mai mari 1,20
7 până la 2 kN/m2 (inclusiv) 1,40
Încărcări distribuite în încăperi ale etajelor tehnice, bucătării ale cantinelor, laboratoare, încăperi ale
8 între 2…5 kN/m2 1,30 0,80
centrelor de calcul, cu intensități normate (conform STAS 10101/2A1-78 tabelul 1 nr. Crt. 5a si 8c) de:
9 egale cu 5 kN/m2 sau mai mari 1,20
10 Încărcări distribuite în lungul unei linii la balustrade, pereți despărțitori etc., orientate pe direcție verticala sau orizontală 1,20 -
11 Încărcări concentrate aplicate pe treptele scărilor şi pe elementele secundare şi în alte zone libere de utilaje 1,20 -
12 Greutatea oamenilor, pieselor, materialelor de repartitie în zonele de trecere şi în alte zone libere de utilaje 1,20 -
Încărcări apărute în timpul transportului și montajului elementelor de construcție, în timpul confecționării acestora, la montajul sau
1,00 …
13 schimbarea poziției utilajului, încărcări datorită produselor și materialelor de construcție (cu excepția locurilor destinate depozitării lor), -
1.30
greutății elementelor incomplet montate etc.
Încărcări generate de utilaje în timpul punerii în funcţiune, în regim tranzitoriu sau de încercare ( exemple: încărcări apărute la încercarea
14 1,20 -
de frânare a maşinilor de ridicare, variaţii de temperatură de scurtă durată în punerea sau scoaterea din funcţiune a utilajului)
15 Încărcări datorită unor mijloace de ridicare şi transport cu cale fixă (monoşine) şi unor mijloace de ridicare şi transport fără cale fixă 1,20 -
16 I 0,40
17 Încărcări verticale pentru poduri rulante din grupa de II 0,60
1,20
18 Încărcări datorite podurilor rulante (conform STAS 10101/2A2-78) funcţionare: III si IV 0,80
19 V 1,00
20 Încărcări orizontale 1,30 -
21 A, B 0,40
curente, situate în zonele: 1,20
22 Încărcări datorite vântului (conform STAS 10101/20-75) pentru C, D, E 0,60
23 construcţii deosebit de sensibile la vânt (uşoare, zvelte) situate în A, B 0,40
1,30
24 zonele: C, D, E 0,60
25 A, B, C 1,40 0,40
26 Încărcări din zăpadă (conform STAS 10101/21-75) pentru construcții situate în zonele: D 1,60 0,40
27 E 1,60 0,60
28 Încărcări datorită chiciurii 1,30 0,40
29 Variații de temperatură exterioară (conform STAS 10101/23A-78) determinate prin metoda simplificată (pct. 3.7 din STAS 10101/23A-78) 1,20 0,60

Valorile coeficienţilor parţiali de siguranţă pentru acţiuni, materiale și rezistenţe –
EUROCOD 7
Acţiuni şi Proprietăţi
Rezistenţe
Parametrul Simbolul efecte materiale
A1 A2 M1 M2 R1 R2 R3
Nefavorabile γG 1,35 1,00
Acţiuni permanente
Favorabile γG ,fav 1,00 1,00
Nefavorabile γQ 1,50 1,30
Acţiuni variabile
Favorabile γQ ,fav 0,00 0,00
Coeficientul parţial pentru unghiul de frecare internă
γφ' 1,00 1,25
(tan φ')
Coeficientul parţial pentru coeziunea efectivă (c') γc' 1,00 1,25
Coeficientul parţial pentru coeziunea nedrenată (cu) γcu 1,00 1,40

Coeficientul parţial pentru rezistenţa la compresiune
γqu 1,00 1,40
monoaxială (qu)
Coeficientul parţial pentru greutatea volumică γγ 1,00 1,00
Coeficientul parţial pentru capacitatea portantă (Rv) γR;v 1,00 1,40 1,00
Coeficientul parţial pentru rezistenţa la lunecare (Rh) γR;h 1,00 1,10 1,00
Coeficientul parţial pentru rezistenţa pământului (Re) γR;e

1,00 1,00
Structuri de susținere 1,40
Taluzuri 1,10
Coeficientul parțial pentru ancoraje γa 1,10 1,10 1,00

Grupări și combinaţii de acţiuni și “rezistenţe”
STAS 10101/0A-75 – GRUPAREA
Nr. Stări limită în care se face verificarea ACŢIUNILOR Grupări de încărcări
crt.
Fundamentale Speciale
1 Stări limită De rezistență și stabilitate
𝑛𝑖 ∙ 𝑃𝑖 + 𝑛𝑖 ∙ 𝐶𝑖 + 𝑛 𝑛𝑖 ∙ 𝑉𝑖 𝑃𝑖 + 𝐶𝑖 + 𝑛𝑖𝑑 ∙ 𝑉𝑖
ultime
+ E1
2 De oboseală Pentru efortul maxim
𝑃𝑖 + 𝐶𝑖 + 𝑛𝑖𝑑 ∙ 𝑉′𝑖 + 𝑉𝑎𝑏,𝑚𝑎𝑥
Pentru efortul minim

𝑃𝑖 + 𝐶𝑖 + 𝑛𝑖𝑑 ∙ 𝑉′𝑖 + 𝑉𝑎𝑏,𝑚𝑖𝑛
3 Stări limită Verificări sub efectul încărcărilor

𝑖 𝑖𝑃 +
𝑞 𝑖 𝐶 +𝑛 𝑉
ale EUROCOD total de exploatare
7 – ABORDĂRI DE CALCUL ÎN PROIECTARE
exploatării
4 normale Verificări sub efectul fracțiunilor
Abordarea 1 𝑃𝑖 + 𝐶𝑖 + 𝑛𝑞 𝑛𝑑 ∙ 𝑉′
Structura de lungă durată ale încărcărilor 𝑖
Abordarea 2𝑖 Abordarea 3
Combinația 1 Combinația 2


Stări limită ultime (SLU) de stabilitate
Echilibru limită
Ridicare hidraulică Ridicare hidraulică locală
globală sau eroziune
Pierderea echilibrului static Subpresiune la o structură cu Săpatură sprijinită

goluri îngropată
Răsturnare zid de sprijin Subpresiune la baza Eroziune internă

excavaţiei
Valoarea de calcul a Valoarea de calcul a

Ed,dst efectului acţiunilor
destabilizatoare
≤ efectului acţiunilor
stabilizatoare Ed,stb

Stări limită ultime (SLU) de rezistenţă
Pentru structură Pentru terenul de fundare
Pierderea stabilităţii
terenului în parte
sau în totalitate
Valoarea de calcul a Valoarea de calcul a

Ed efectului acţiunilor ≤ efectului rezistenţei Rd

Stări limită ultime (SLU) – ziduri de sprijin
răsturnare lunecare
(SLCP 2) capacitate (SLCP 1)
portantă
răsturnare lunecare capacitate

(SLCP 2) (SLCP 1)
portantă
cedare în structură cedare în structură

Stări limită ultime (SLU) – taluzuri și versanţi
PIERDEREA STABILITĂŢII GENERALE
VERSANT PLAN-ÎNCLINAT CEDARE ROTAŢIONALĂ TALUZ SUPRAFAŢA DE CEDARE

PREEXISTENTĂ
PIERDEREA STABILITĂŢII GENERALE – EROZIUNE LA BAZĂ

ACTIUNI HIDRAULICE
Valoarea de calcul a
Ed efectului acţiunilor ≤ Rd

Stări limită ale exploatării normale/de serviciu (SLEN/SLS)
Tasare Tasare diferenţială Deformaţii
Vibraţii Pompare insuficientă Drenare excesivă
Valoare nominală sau o

Valoarea de calcul a
Ed efectului acţiunilor ≤ funcţie de valori de
proiectare de anumite
caracteristici ale
Cd
materialului

Tipuri de acţiuni și traseul acestora
Acţiuni caracteristice Fk
Acţiuni Acţiuni
nefavorabile favorabile
/destabilizatoare /stabilizatoare
Ψ
Acţiuni Acţiuni
reprezentative Frep reprezentative Frep,fav
γF γF,fav
Acţiuni de calcul Acţiuni de
Fd calcul Fd,fav
Gd Qd
Coeficient de Gd Qd
Coeficient de
siguranţă parţial siguranţă parţial
nefavorabil Qd favorabil
Gd aG d
d
d
Acţiuni de calcul Fd
Acţiuni și efecte asupra unui zid de sprijin
ACŢIUNI EFECTE
(F) (E)
Suprasarcină q Deformaţii
Greutate Împingere
proprie teren pământ
h Wt Tansiuni
interne
Pa
Wz
Δs
Greutate
proprie zid
Presiuni
Tasare pe talpă
REZISTENŢE

Caracteristicile terenului de fundare
(Xk – VALORI CARACTERISTICE; Xd – VALORI DE CALCUL)
Rezultatele Alte date
încercărilor relevante
Interpretarea Interpretarea
corespunzătoare Corelaţie Teorie Empirism corespunzătoare
a stărilor limită a stărilor limită
considerate Factorii din considerate
EN 1997-2
Valori derivate ale parametrilor geotehnici X
Experienţa Tabele cu valori

Metode Estimare caracteristice
statistice
precaută
95% din valorile cu grad
mare de încredere
Estimare foarte
Valori caracteristice Xk
prudentă
Factori parţiali γM
Valori de calcul
Xd=Xk/γM
Abordări de calcul
PRINCIPALELE VARIABILE CARE SUNT FACTORIZATE
Abordarea 1
Acţiuni (sau efecte) şi Acţiuni structurale (sau efecte) şi
General rezistenţe proprietăţile materialelor
Proprietăţi materiale
Efectele acţiunilor şi Efectele acţiunilor structurale şi
Taluzuri Acţiuni
rezistenţe proprietăţile materialelor
Acţiuni (sau efecte) şi Acțiuni structurale (sau efecte) și
Piloţi şi ancoraje Rezistenţe
rezistenţe proprietățile materialelor
SETURILE DE FACTORI PARȚIALI

Abordarea 1
Seturile cu roșu = factorii parțiali maximi

Seturile cu verde = factorii parțiali minimi

Abordarea de calcul 1 (etape - combinaţii - coeficienţi)
ACŢIUNI MATERIAL
Ierarhia parametrilor pentru Abordarea de calcul 1 Ierarhia parametrilor pentru Abordarea de calcul 1
Combinaţia 1 (A1+M1+R1) Combinaţia 2 (A2+M2+R1)
ABORDAREA DE CALCUL 1
A1 M1 R1 A2 M2 R1
Nefavorabile γG 1.35 1.00
Acţiuni permanente
Favorabile γG,fav 1.00 1.00
Nefavorabile γQ 1.50 1.30
Acţiuni variabile
Favorabile γQ,fav 0.00 0.00
Coeficientul parţial pentru unghiul de frecare internă (tan φ') γφ' 1.00 1.25
Coeficientul parţial pentru coeziunea efectivă (c') γc' 1.00 1.25
Coeficientul parţial pentru coeziunea nedrenată (cu) γcu 1.00 1.40
Coeficientul parţial pentru rezistenţa la compresiune monoaxială
(qu)
γqu 1.00 1.40
Coeficientul parţial pentru greutatea volumică γγ 1.00 1.00
Coeficientul parţial pentru rezistenţă (R) γR 1.00 1.00

Parametrii abordării de calcul 2

Parametrii abordării de calcul 3

Parametrii stării limită ultime la stabilitate

Estimarea statistică a valorilor parametrilor geotehnici

Vedere de ansamblu a metodelor de proiectare

Starea limită de capacitate portantă
Tipul lucrării Fundaţie de Fundaţie Fundaţie pe taluz sau

suprafaţă solicitată în apropiere de taluz
transversal
Condiţia
generală
pentru(GS)
Condiţia Forma particulară a condiţiei generale pentru
Q  mR SLCP.1 SLCP.2 SLCP.3
STAS 3300/1-85
STAS 3300/2-85 V  0, 9  L ' B '  pcr T  0,8    N M r  0,8  M s
N.P. 112-04

Abordări de calcul

Abordarea de calcul 1 – Combinaţia 1 (Acţiuni)

Abordarea de calcul 1 – Combinaţia 2

Abordarea de calcul 2 (acţiuni și rezistenţe)

Abordarea de calcul 3 (acţiuni și materiale)

Verificarea la starea limită ultimă – la stabilitate

Verificarea la starea limită a exploatării normale

Verificarea la starea limită a exploatării normale -
simplificată

Proiectarea structurilor

Acţiuni asupra zidului de sprijin de greutate
suprasarcina q
bt b bh
Pa1v
β
Pa1h
1
Pa P’a2v
δ
θ θ N.A.S.
P’a2h
P’a
2
Presiunea din
Zid de sprijin împingerea
H pământului
de greutate totală δ
Ppv din beton sau θ Ua
zidărie Uav
Pph
θ
Pp Uah
δ
θ
Presiunea din Presiunea apei
împingerea
Presiunea din
pământului efectivă
rezistența pasivă Forța verticală
a pământului din subpresiunea Presiunea din
apei
U suprasarcină
B

Acţiuni asupra zidului de sprijin de beton armat
suprasarcina q
Verticala centrului
de greutate al Wumplutură Pa
N.A.S.
tălpii fundației
Welevație P’a
înclinat Ua
Wtalpă
Pp
Presiunea din O Presiunea din Presiunea

împingerea apei
rezistența pasivă
a pământului
Forța verticală
Capacitatea U din subpresiunea Presiunea din
suprasarcină
portantă a apei
terenului de excentricitatea
fundare

Efectul consolei posterioare la zidurile de sprijin din beton
armat
plan virtual plan virtual
b 
   45 
0
h 2

Distribuţia presiunilor din împingerea activă a pământului
suprasarcina q
bt b bh
𝜎 ′ = 𝜎 − 𝑢 sau 𝑝′ = 𝑝 − 𝑢
β
Pa1h
Pa1v
𝑢 = 𝛾𝑤 ∙ 𝐻 − 𝑑𝑤
1
Pa P’a2v
δ
θ θ N.A.S.
P’a2h
În cazul în care suprafața de rupere nu este
P’a
2
Presiunea din
H
Zid de sprijin
de greutate
împingerea
pământului
totală δ
plană, se pot folosi relațiile (Anexa C – capitolul
Ppv θ
Pph
din beton sau
zidărie
Ua
Uav
C2 – procedeu numeric pentru obținerea
θ
δ
Pp Uah presiunii din împingerile activă și pasivă):
θ
împingerea
Presiunea din
apei
U suprasarcină
B
𝑝𝑎1 = 𝛾 ∙ 𝑑𝑤 ∙ 𝐾𝑎𝛾 + 𝑞 ∙ 𝐾𝑎𝑞 − 𝑐′ ∙ 𝐾𝑎𝑐
 𝐾𝑎𝛾 = K n ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛽 ∙ 𝑐𝑜𝑠 𝛽 − 𝜃

 𝐾𝑎𝑞 = 𝐾𝑛 ∙ cos 2 𝛽
 𝐾𝑎𝑐 = 𝐾𝑛 − 1 𝑐𝑜𝑡𝜙
1+𝑠𝑖𝑛𝜙∙𝑠𝑖𝑛 2∙𝑚𝑤 +𝜙
 𝐾𝑛 = ∙ 𝑒 2∙𝑣∙𝑡𝑎𝑛𝜙
1−𝑠𝑖𝑛𝜙∙𝑠𝑖𝑛 2∙𝑚𝑡 +𝜙
′
𝑝𝑎2 = 𝛾 ∙ 𝐻 − 𝑑𝑤 − 𝑢 ∙ 𝐾𝑎𝛾 + 𝑞 + 𝛾 ∙ 𝑑𝑤 ∙ 𝐾𝑎𝑞 − 𝑐′ ∙ 𝐾𝑎𝑐

Împingerea activă a pământului - Pa
suprasarcina q
bt b bh
Pa1v
β
Pa1h
1
Pa P’a2v
δ
θ θ N.A.S.
P’a2h
P’a
2
Presiunea din
Zid de sprijin împingerea
H pământului
de greutate totală δ
Ppv din beton sau θ Ua
zidărie Uav
Pph
θ
Pp Uah
δ
θ
împingerea
Presiunea din
apei
U suprasarcină
B
𝑝𝑎1 = 𝛾 ∙ 𝑑𝑤 ∙ 𝐾𝑎𝛾 + 𝑞 ∙ 𝐾𝑎𝑞 − 𝑐′ ∙ 𝐾𝑎𝑐

′
𝑝𝑎2 = 𝛾 ∙ 𝐻 − 𝑑𝑤 − 𝑢 ∙ 𝐾𝑎𝛾 + 𝑞 + 𝛾 ∙ 𝑑𝑤 ∙ 𝐾𝑎𝑞 − 𝑐′ ∙ 𝐾𝑎𝑐
𝑢 = 𝛾𝑤 ∙ 𝐻 − 𝑑𝑤
𝑃𝑎1,𝑣 = 𝑃𝑎1, ℎ ∙ 𝑡𝑎𝑛 𝜃 + 𝛿

′ ′
𝑃𝑎2,𝑣 = 𝑃𝑎2, ℎ ∙ tan 𝜃 + 𝛿
𝑈𝑎𝑣 = 𝑈𝑎ℎ ∙ 𝑡𝑎𝑛 𝜃 + 𝛿

Diagramele de presiune din împingerea activă a pământului
(teoria RANKINE)
2 ∙ 𝑐 2
𝑝𝑎𝑧 = 𝛾 ∙ 𝑧 ∙ 𝐻2 ∙ 𝐾𝑎 − 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐻 ∙ 𝐾𝑎 +
𝛾
1 2
2 ∙ 𝑐2
𝑃𝑎 = ∙ 𝛾 ∙ 𝐻 ∙ 𝐾𝑎 − 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐻 ∙ 𝐾𝑎 +
2 𝛾
𝐾𝑎 = tan2 45 − 𝜙/2
Valori limită ale presiunii pământului
(1)Este indicat ca valorile limită ale presiunii pământului asupra unui perete vertical sub
efectul greutăţii volumice a pământului (), al suprasarcinii uniforme verticale (𝑞) şi a
coeziunii pământului (𝑐) să se calculeze după cum urmează:
- Starea limită activă:
𝜎𝑎 𝑧 = 𝐾𝑎 𝛾 ∙ 𝑧 + 𝑞 − 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐾𝑎
𝜏𝑎 𝑧 = 𝜎𝑎 ∙ 𝑡𝑎𝑛𝛿 + 𝑎(pozitivă pentru deplasarea pământului în jos)
- Starea limită pasivă:
𝜎𝑝 𝑧 = 𝐾𝑝 𝛾 ∙ 𝑧 + 𝑞 + 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐾𝑝
𝜏𝑝 𝑧 = 𝜎𝑝 ∙ 𝑡𝑎𝑛𝛿 + 𝑎(pozitivă pentru deplasarea pământului în sus)
(2)Relaţiile anterioare se pot aplica fie în termeni de eforturi efective, fie în termeni de eforturi
totale, după cum este adecvat.

Valorile coeficienţilor împingerilor active și pasive pot fi
determinaţi din nomograme
(Anexa C, cap. C1 – din SREN 1997/1-2004)
pentru 𝑲𝒂(C1.1 – C1.4) şipentru 𝑲𝒑(C2.1 – C2.4)

Mișcări necesare pentru mobilizarea presiunilor limită ale
pământurilor
Valori ale raportului𝑣𝑎 /ℎ Valori ale raportului𝑣𝑝/ℎ

Starea limită de stabilitate - EQU

Starea limită ultimă de rezistenţă – GEO (SLCP 1)

Starea limită ultimă de rezistenţă – GEO (SLCP 2)

EXEMPLU DE CALCUL
Zid de sprijin din beton armat
Situaţia de proiectare – PE TERMEN LUNG
H  3 .0 m
B  2 .7 m ts Umplutură
t s  0.25m din nisip
 k , f  22kN / m 3
Umplutură
tb  0.30m din nisip  k  18kN / m3 cu , f  45kPa
b  1.95m H 2 3
 'k  36 0  'k , f  260
x  0.50m x b c 'k  0  'cv , f  200
H  0.30m ΔH c'k , f  5kPa
d  0.50m tb
dren
 ck  25kN / m 3 d 1
B argilă

ts Umplutură
Umplutură din nisip
din nisip
H 2 3
x b
ΔH
tb
d dren
1
B argilă

H  3 .0 m
ts
Umplutură
Umplutură
din nisip B  2 .7 m
t s  0.25m
din nisip
H 2 3
x b tb  0.30m
ΔH
tb b  1.95m
dren
d 1 x  0.50m
argilă
B
H  0.30m
d  0.50m
Parametri geometrici
Abatere dimensională (excavare suplimentară)  ck  25kN / m 3
∆𝐻 = min 10%𝐻, 0.5𝑚 = min 10% × 3; 0.5𝑚 = 0.3𝑚
Înălţimea de calcul a excavaţiei 𝐻𝑑 = 𝐻 + ∆𝐻 = 3 + 0.3 = 3.3𝑚
Lăţimea consolei posterioare 𝑏 = 𝐵 − 𝑡𝑠 − 𝑥 = 2.7 − 0.25 − 0.5 = 1.95
Acţiuni
Acţiuni verticale cu valori caracteristice şi momente (efecte ale acţiunilor) generate de
greutatea proprie a zidului de sprijin:
𝑘𝑁
- greutatea fundaţiei 𝑊𝐺𝑘1 = 𝛾𝑐𝑘 × 𝐵 × 𝑡𝑏 = 25 × 2.7 × 0.3 = 20.3 𝑚
- greutatea elevaţiei zidului 𝑊𝐺𝑘2 = 𝛾𝑐𝑘 × 𝐻 + 𝑑 − 𝑡𝑏 × 𝑡𝑠 = 25 × 3.0 + 0.5 − 0.3 ×
𝑘𝑁
0.25 = 20 𝑚
- greutatea umpluturii de pe consola posterioară 𝑊𝐺𝑘3 = 𝛾𝑘 × 𝑏 × 𝐻 + 𝑑 − 𝑡𝑏 = 18 ×
𝑘𝑁
1.95 × 2.7 + 0.5 − 0.3 = 112.3 𝑚
𝑘𝑁
𝑊𝐺𝑘 = 𝑊𝐺𝑘 = 𝑊𝐺𝑘1 + 𝑊𝐺𝑘2 + 𝑊𝐺𝑘3 = 152.6
𝑚

Abordarea de calcul 1 – Combinaţia 1 (Acţiuni)

Abordarea de calcul 1 – Combinaţia 2

Efectele acţiunilor
𝐴1 1.35 1.5 1
Factori parţiali din seturile 𝛾𝐺 = 𝛾𝑄 = 𝛾 =
𝐴2 1 1.3 𝐺,𝑓𝑎𝑣 1
Încărcarea verticală de calcul la talpa fundaţiei
- nefavorabilă (capacitate portantă) 𝑉𝑑 = 𝛾𝐺 × 𝑊𝐺𝑘 + 𝛾𝑄 × 𝑄𝑄𝑘
1.35 1.5 239 𝑘𝑁
𝑉𝑑 = 𝛾𝐺 × 𝑊𝐺𝑘 + 𝛾𝑄 × 𝑄𝑄𝑘 = × 152.6 + × 22 =
1 1.3 181.2 𝑚
1 152.6 𝑘𝑁
- favorabilă (lunecare pe talpă) 𝑉𝑑,𝑓𝑎𝑣 = 𝛾𝐺,𝑓𝑎𝑣 × 𝑊𝐺𝑘 = × 152.6 =
1 152.6 𝑚
coeficientul de împingere activă pentru umplutură
36 0
1 − sin(𝜑𝑑 ) 1 − sin( )
30.2 0.26
𝐾𝑎 = = 0 = 0.331
1 + sin(𝜑𝑑 ) 36
1 + sin( )
30.2
Împingerea pământului de calcul pe planul virtual şi momentele destabilizatoare de calcul
1.35
𝛾 𝐺×𝐾 𝑎 ×𝛾 𝑘 ×(𝐻+𝑑)2 ×18×(2.7+0.5)2 38.6 𝑘𝑁
1
din umplutură 𝑃𝑎𝑑 1 = = =
2 2 36.5 𝑚
𝐻+𝑑 38.6 2.7+0.5 45.1 𝑘𝑁𝑚
momentul 𝑀𝑑 1 = 𝑃𝑎𝑑 1 × = × =
2 36.5 2 42.6 𝑚
1.5 0.26 13.6 𝑘𝑁

din suprasarcină 𝑃𝑎𝑑 2 = 𝛾𝑄 × 𝐾𝑎 × 𝑞𝑄𝑘 × 𝐻 + 𝑑 = 𝛾𝑄 = × × 10 × 2.7 + 0.5 =
1.3 0.331 15.1 𝑚
23.9
𝐻+𝑑 2.7+0.5 45.1 𝑘𝑁𝑚
momentul 𝑀𝑑 2 = 𝑃𝑎𝑑 2 × × = =
2 26.4 2 42.6 𝑚
Forţa orizontală de calcul din împingerea pământului
2
38.6 13.6 52.3 𝑘𝑁
𝐻𝐸𝑑 = 𝑃𝑎𝑑 𝑖 = 𝑃𝑎𝑑 1 + 𝑃𝑎𝑑 2 = + =
36.5 15.1 51.6 𝑚
𝑖=1
Momentul total de calcul destabilizator
2
45.1 45.1 68.9 𝑘𝑁𝑚
𝑀𝐸𝑑,𝑑𝑠𝑡 = 𝑀𝑑 𝑖 = 𝑀𝑑 1 + 𝑀𝑑 2 = + =
42.6 42.6 69 𝑚
𝑖=1

Rezistenţele terenului de fundare
𝑅1 1 1
Factorii parţiali din setul : 𝛾𝑅ℎ = şi 𝛾𝑅𝑣 =
𝑅1 1 1
Rezistenţa de calcul la lunecare în condiţii nedrenate
𝑐𝑢𝑑 ,𝑓 × 𝐵 45 × 2,7 121,5 𝑘𝑁
𝐻𝑅𝑑 = = =
𝛾𝑅ℎ 1 86,8 𝑚
1
Rezistenţa de calcul la lunecare în condiţii drenate (ignorând adeziunea, aşa cum este cerut de EN 1997-1)
152.6 20 0
𝑉𝑑,𝑓𝑎𝑣 × 𝑡𝑎𝑛 𝛿𝑑,𝑓𝑑𝑛 × 𝑡𝑎𝑛
152.6 20 55.5 𝑘𝑁
𝐻𝑅𝑑 = = =
𝛾𝑅ℎ 1 55.5 𝑚
1
ts Umplutură
din nisip
H 2 3
x b
ΔH
tb
d dren
1
argilă
B  k , f  22kN / m 3
cu , f  45kPa
 'k , f  260
 'cv , f  200
c'k , f  5kPa

Capacitatea portantă în condiţii nedrenate
momentul de calcul stabilizator din greutate proprie şi suprasarcină
(𝐵+𝑥) (𝐵+𝑥) 1.35 1.5
𝑀𝐸𝑑 ,𝑠𝑡𝑏 = 𝛾𝐺 × 𝑀𝐸𝑘 ,𝑠𝑡𝑎𝑏 + 𝛾𝑄 × 𝑄𝑄𝑘 × = 𝛾𝐺 × 𝑀𝐸𝑘,𝑠𝑡𝑎𝑏 + 𝛾𝑄 × 𝑄𝑄𝑘 × = × 233.6 + × 22 ×
2 2 1 1.3
(2.7+0.5) 368.1 𝑘𝑁𝑚
=
2 279.3 𝑚
Excentricitatea încărcării
368.1 68.9
𝐵 𝑀𝐸𝑑 ,𝑠𝑡𝑏 − 𝑀𝐸𝑑 ,𝑑𝑠𝑡 2.7 −
0.1
𝑒𝐵 = − = − 279.3 69 = 𝑚
2 𝑉𝑑 2 239 0.19
181.2
Încărcarea verticală este în interiorul sâmburelui central 𝑒𝐵 ≤ 𝐵 6 = 0.45𝑚
0.1 2.5 2.5
Lăţimea efectivă este 𝐵′ = 𝐵 − 2𝑒𝐵 = 2.7 − 2 = 𝑚 şi 𝐴′ = 𝐵′ = 𝑚
0.19 2.32 2.32
Pentru coeziune
68.9
1 𝐻𝐸𝑑 1 69 0.87
𝑖𝑐 = 1− = 1− =
2 𝐴′ × 𝑐𝑢𝑑 ,𝑓 2 2.5 45 0.78
×
2.32 32.1  k , f  22kN / m 3
Suprasarcina totală la nivelul tălpii fundaţiei este
𝜎𝑣𝑘 ,𝑏 = 𝛾𝑘,𝑓 × 𝑑 − ∆𝐻 = 22 × 0.5 − 0.3 = 4.4𝑘𝑃𝑎 cu , f  45kPa
Capacitate portantă a terenului de fundare este
45 0.87 204.8  'k , f  260
𝑞𝑢𝑙𝑡 = 𝜋 + 2 × 𝑐𝑢𝑑 ,𝑓 × 𝑖𝑐 + 𝜎𝑣𝑘 ,𝑏 = 𝜋 + 2 × × + 4.4 =
32.1 0.78 133
Valoarea de calcul a capacităţii portante  ' cv , f  200
204.8 c'k , f  5kPa

𝑞𝑢𝑙𝑡 133 204.8
𝑞𝑅𝑑 = = = 𝑘𝑃𝑎
𝛾𝑅𝑣 1 133
1

Capacitatea portantă în condiţii drenate
Factorii de capacitate portantă în condiţii drenate  k , f  22kN / m 3
2
2 26 0
cu , f  45kPa
𝜑𝑑,𝑓 26 0
11.9
𝑡𝑎𝑛 450 + 21.3
(𝜋tan )
𝑁𝑞 = 𝑒 (𝜋tan (𝜑 𝑑 ,𝑓 )) 𝑡𝑎𝑛 450 + = 𝑒 21.3 =  'k , f  260
2 2 7.3
0
 'cv , f  200
11.9 26 22.3
𝑁𝑐 = (𝑁𝑞 − 1) × cot(𝜑𝑑,𝑓 ) = ( − 1) × cot =
7.3 21.3 16.1 c'k , f  5kPa
0
11.9 26 10.59
𝑁𝛾 = 2(𝑁𝑞 − 1) × tan(𝜑𝑑,𝑓 ) = 2 × ( − 1) × tan =
7.3 21.3 4.91
Factorii de înclinare în condiţii drenate (pentru lungimea efectivă 𝐿′ = ∞ 𝑚)

𝐵′
2+ 2
𝐿′
Exponentul 𝑚𝐵 = 𝐵′ =
1+
𝐿′
2
2
𝑚𝐵 52.3 2
𝐻𝐸𝑑 51.6 0.64
𝑖𝑞 = 1 − = 1− 0 =
𝑉𝑑 + 𝐴′ × 𝑐′𝑑,𝑓 × 𝑐𝑜𝑡 𝜑𝑑,𝑓𝑑𝑛 239 2.5 5 26 0.56
+ × × 𝑐𝑜𝑡
181.2 2.32 4 21.3
0.64
𝑚𝐵 1−
(1 − 𝑖𝑞 ) 0.64 0.56 0.61
𝑖𝑐 = 𝑖𝑞 − = − 0 =
𝑉𝑑 + 𝐴′ × 𝑐′𝑑,𝑓 × 𝑐𝑜𝑡 𝜑𝑑,𝑓𝑑𝑛 0.56 239 2.5 5 26 0.49
+ × × 𝑐𝑜𝑡
181.2 2.32 4 21.3
2
+1
𝑚 𝐵+1 52.3 2
𝐻𝐸𝑑 51.6 0.52
𝑖𝛾 = 1 − = 1− 0 =
𝑉𝑑 + 𝐴′ × 𝑐′𝑑,𝑓 × 𝑐𝑜𝑡 𝜑𝑑,𝑓𝑑𝑛 239 2.5 5 26 0.42
+ × × 𝑐𝑜𝑡
181.2 2.32 4 21.3

Suprasarcina efectivă la nivelul tălpii fundaţie  k , f  22kN / m 3
𝜎′𝑣𝑘,𝑓 = 𝛾𝑘,𝑓 × 𝑑 − ∆𝐻 = 22 × 0.5 − 0.3 = 4.4𝑘𝑃𝑎 cu , f  45kPa
 'k , f  260
Capacitatea portantă din contribuţiile:
 'cv , f  200
11.9 0.64 33.6
suprasarcină 𝑞𝑢𝑙𝑡 1 =(𝑁𝑞 × 𝑖𝑞 × 𝜎 ′ 𝑣𝑘,𝑓 )=( × × 4.4)= 𝑘𝑃𝑎
7.3 0.56 18 c'k , f  5kPa
22.3 0.61 5 68
coeziune 𝑞𝑢𝑙𝑡 2 = (𝑁𝑐 × 𝑖𝑐 × 𝑐 ′ 𝑑,𝑓 ) = ( × × )= 𝑘𝑃𝑎
16.1 0.49 4 31.7
greutate proprie a pământului
2.5
𝐵′ 10.59 0.52 2.32 83.5
𝑞𝑢𝑙𝑡 3 = 𝑁𝛾 × 𝑖𝛾 × (𝛾𝑘,𝑓𝑑𝑛 − 𝛾𝑊 × = × × (22 − 9.81 × = 𝑘𝑃𝑎
2 4.91 0.42 2 29.2
Capacitatea portantă totală a terenului de fundare

3
33.6 68 83.5 185.1
𝑞𝑢𝑙𝑡 = 𝑞𝑢𝑙𝑡 𝑖 = 𝑞𝑢𝑙𝑡 1 + 𝑞𝑢𝑙𝑡 2 + 𝑞𝑢𝑙𝑡 3 = + + = 𝑘𝑃𝑎
18 31.7 29.2 78.8
𝑖=1
185.1
𝑞 𝑢𝑙𝑡 78.8 185.1
Valoarea de calcul a capacităţii portante 𝑞𝑅𝑑 = = 1 = 𝑘𝑃𝑎
𝛾𝑅𝑣
1
78.8

Rezistenţa la răsturnare în condiţii nedrenate şi în condiţii drenate
Valoarea caracteristică a momentului stabilizator (în care se ignoră contribuţia suprasarcinii care este o acţiune variabilă
favorabilă) 𝑀𝐸𝑘 ,𝑠𝑡𝑎𝑏 = 𝑀𝑘 = 𝑀𝑘1 + 𝑀𝑘2 + 𝑀𝑘3
𝐵 2.7 𝑘𝑁𝑚
- momentul de la baza elevaţiei 𝑀𝑘1 = 𝑊𝐺𝑘1 × = 27.3 × = 27.3
2 2 𝑚
𝑡𝑠 0.25 𝑘𝑁𝑚
- momentul generat de greutatea elevaţiei zidului de sprijin 𝑀𝑘2 = 𝑊𝐺𝑘2 × + 𝑥 = 20 × + 0.5 = 12.5
2 2 𝑚
𝑏 1.95 𝑘𝑁𝑚
- momentul generat de greutatea umpluturii 𝑀𝑘3 = 𝑊𝐺𝑘3 × + 𝑡𝑠 + 𝑥 = 112.3 ×
+ 0.25 + 0.5 = 193.8
2 2 𝑚
𝑘𝑁𝑚
𝑀𝐸𝑘 ,𝑠𝑡𝑎𝑏 = 𝑀𝑘 = 𝑀𝑘1 + 𝑀𝑘2 + 𝑀𝑘3 = 27.3 + 12.5 + 193.8 = 233.6
𝑚
- Momentul de stabilitate de calcul numai din greutatea proprie
1 233.6 𝑘𝑁𝑚
𝑀𝐸𝑑 ,𝑠𝑡𝑏 = 𝛾𝐺,𝑓𝑎𝑣 × 𝑀𝐸𝑘,𝑠𝑡𝑏 = × 233.6 =
1 233.6 𝑚
ts Umplutură
din nisip
H 2 3
x b
ΔH
tb
d dren
1
B argilă

Verificări SLU-GEO
Pentru lunecare în condiţii nedrenate Abordarea de calcul 1
( )
52.3 121,5
combinaţia 1
𝑘𝑁 𝑘𝑁
𝐻𝐸𝑑 = şi 𝐻𝑅𝑑 =
51.6 𝑚 86,8 𝑚
52.3
𝐻𝐸𝑑 𝟒𝟑
combinaţia 2
51.6
Gradul de utilizare Λ GEO ,1 = = 121,5 = %
𝐻𝑅𝑑
86,8
𝟓𝟗
Pentru lunecare în condiţii drenate

52.3 𝑘𝑁 55.5 𝑘𝑁
𝐻𝐸𝑑 = şi 𝐻𝑅𝑑 =
51.6 𝑚 55.5 𝑚
52.3
𝐻𝐸𝑑 51.6 𝟗𝟒
Gradul de utilizare Λ GEO ,1 = = 55.5 = % ts
𝐻𝑅𝑑 𝟗𝟑 Umplutură
55.5
Pentru capacitate portantă în condiţii nedrenate din nisip
239
𝑉𝑑 181.2 95.4 H 2 3
presiunea de calcul 𝑞𝐸𝑑 = = 2.5 = 𝑘𝑃𝑎 şi capacitatea portantă în condiţii
𝐵′ 78
2.32 x b
nedrenate 𝑞𝑅𝑑 =
204,8
𝑘𝑃𝑎
ΔH  k  18kN / m 3
133 tb  'k  360
95.4
𝟒𝟕 d dren
Gradul de utilizare Λ GEO ,1 =
𝑞 𝐸𝑑
= 78
204,8 = % 1 c 'k  0
𝑞 𝑅𝑑
133
𝟓𝟗
B argilă
Pentru capacitate portantă în condiţii drenate
239
𝑉𝑑 181.2 95.4
presiunea de calcul 𝑞𝐸𝑑 = = 2.5 = 𝑘𝑃𝑎 şi capacitatea portantă în condiţii
𝐵′ 78
2.32
H  3 .0 m  k , f  22kN / m 3
185.1
drenate 𝑞𝑅𝑑 = 𝑘𝑃𝑎
78.8 B  2 .7 m cu , f  45kPa
t s  0.25m
95.4
Gradul de utilizare Λ GEO ,1 =
𝑞 𝐸𝑑
= 78
=
𝟓𝟐
%  'k , f  260
185.1
𝑞 𝑅𝑑 𝟗𝟗
78.8 tb  0.30m  'cv , f  200
Pentru răsturnare atât în condiţii nedrenate cât şi în condiţii drenate b  1.95m c 'k , f  5kPa
68.9 233.6
x  0.50m
𝑘𝑁𝑚 𝑘𝑁𝑚
𝑀𝐸𝑑 ,𝑑𝑠𝑡 = şi 𝑀𝐸𝑑 ,𝑠𝑡𝑏 =
69 𝑚 233.6 𝑚
68.9 H  0.30m
𝑀 𝐸𝑑 ,𝑑𝑠𝑡 69 𝟑𝟎
Gradul de utilizare Λ GEO ,1 = = = %
𝑀 𝐸𝑑 ,𝑠𝑡𝑏 233.6
233.6
𝟑𝟎 d  0.50m
Proiectarea este inaccpetabilă dacă gradul de utilizare este >100%  ck  25kN / m 3

Abordarea de calcul 2 – Acţiuni și rezistenţe

Abordarea de calcul 3 – Acţiuni și materiale

Pentru lunecare în condiţii nedrenate
𝑘𝑁 𝑘𝑁
Abordarea de calcul 3
𝐻𝐸𝑑 = 51.6 şi 𝐻𝑅𝑑 = 86,8
𝑚 𝑚
𝐻𝐸𝑑 51.6
Gradul de utilizare ΛGEO ,3 = = = 𝟓𝟗%
𝐻𝑅𝑑 86,8
ts Umplutură
Pentru lunecare în condiţii drenate
𝑘𝑁 𝑘𝑁
 k  18kN / m3
din nisip
𝐻𝐸𝑑 = 51.6 şi 𝐻𝑅𝑑 = 55,5
𝑚 𝑚 H 2 3
Gradul de utilizare ΛGEO ,3 =

𝐻𝐸𝑑
=
51.6
= 𝟗𝟑% x b  'k  360
𝐻𝑅𝑑 55,5
ΔH c 'k  0
Pentru capacitate portantă în condiţii nedrenate tb
d dren
𝑞𝐸𝑑 = 85.5𝑘𝑃𝑎 şi 𝑞𝑅𝑑 = 132,8𝑘𝑃𝑎 1
𝑞 𝐸𝑑 85.5 B argilă
Gradul de utilizare ΛGEO ,3 = = = 𝟔𝟒%
𝑞 𝑅𝑑 132,8
Pentru capacitate portantă în condiţii drenate

𝑞𝐸𝑑 = 85.5𝑘𝑃𝑎 şi 𝑞𝑅𝑑 = 83.9𝑘𝑃𝑎
 k , f  22kN / m 3
Gradul de utilizare ΛGEO ,3 =
𝑞 𝐸𝑑
=
85.5
= 𝟏𝟎𝟐% cu , f  45kPa
𝑞 𝑅𝑑 83.9
Pentru răsturnare atât în condiţii nedrenate cât şi în condiţii drenate  'k , f  260
 'cv , f  200
𝑘𝑁𝑚 𝑘𝑁𝑚
𝑀𝐸𝑑 ,𝑑𝑠𝑡 = 69 şi 𝑀𝐸𝑑 ,𝑠𝑡𝑏 = 233.6
𝑚 𝑚
c'k , f  5kPa
𝑀𝐸𝑑 ,𝑑𝑠𝑡 69
Gradul de utilizare ΛGEO ,3 = = = 𝟑𝟎%
𝑀𝐸𝑑 ,𝑠𝑡𝑏 233.6
Proiectarea este inaccpetabilă dacă gradul de utilizare este >100%


Curs 03-04

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 03-04

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dimensionarea zidurilor de sprijin.

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 2/138

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 3/138

𝑻 = 𝑹𝒗 ∙ 𝒕𝒂𝒏𝜹′ – pentru ESA (tensiuni efective)

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 4/138

Pentru cazuri particulare expresiile sunt:

De asemenea, încărcările variabile de pe porțiunea din față a zidului nu sunt luate în

Dacă nu se obține un factor de siguranță la lunecare satisfăcător zidul de sprijin se poate

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 6/138

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 7/138

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 8/138

Stabilitatea zidului este satisfăcută la răsturnare dacă:

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 9/138

pmax  1,2  pconv

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 10/138

După suprafețe plane de cedare

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 11/138

Un zid de sprijin de greutate nu trebuie să fie amplasat cu fundația deasupra suprafeței de

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 12/138

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 13/138

Pentru a împiedica cedarea datorită

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 14/138

 modificarea formei secțiunii zidului de sprijin;

 modificarea suprafeței și formei tălpii fundației

 înclinarea paramentului din spatele zidului de sprijin;

 îmbunătățirea terenului de fundare;

 schimbarea tipului de zid de sprijin.

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 15/138

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 16/138

G1  1,00  4,50  1,00  24  108 kN

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 17/138

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 18/138

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 19/138

G11  G1  G2  108  81  189kN

1.3. Împingerea pământului pe paramentul abcd (ipoteza lui Coulomb)

ZONA 1 (𝜃1 = 90°)

PaV  Pa sin   160,61sin14  38,86kN

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 20/138

h1 1 sin 2 5,26  18 sin108

PaV  Pa sin(90    2 )  168,80sin(90  14  108 )  11,75kN

PaH  Pa cos(90    2 )  168,80cos(90  14  108 )  168,09kN

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 21/138

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 22/138

Ms  G  xG  PaV  4,50  535,94  2,57  38,86  4,50  1552,24kN  m

2.2. Verificarea la alunecare

R - rezultanta tuturor forţelor care acţionează asupra zidului de sprijin.

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 23/138

2.3. Verificarea tensiunilor în secţiunea I-I

M0  180(1,57  1,25)  31,85  1,73  127,75  1,58  86,26kN  m

2  19,33kPa  R c  45daN / cm2  4500kPa

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 24/138

3,5 V  3,5 2,65  V  3,5 z2 

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 25/138

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 26/138

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 27/138

G5  2,59  0,50  1,00  24  31,08kN

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 28/138

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 29/138

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 30/138

1.3. Împingerea pământului pe paramentul abcd

q sin 1 23,4 sin90o

06.03.2015 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 3-4 31/138

ZONA 2 (𝜃 = 109𝑜 ; 𝜙2 = 22𝑜; 𝛿2 = 13𝑜; 𝛽 = 0; 𝐾𝑎2 = 0,293)