Curs 12 2018 (M) PDF

IC
T
Tematica cursului
C
CALCULUL PEREȚILOR DE PALPLANȘE ȘI A CELOR ÎNGROPAȚI
o Cerințe de proiectare a pereților de susținere
A
o Avantaje și limitări ale diferitelor tipuri de pereți de susținere
o Stări limită ultime de tip GEO
o Acțiuni asupra pereților de susținere
D
o Etapele de proiectare a unei susțineri cu pereți îngropați
o Metode de calcul utilizate în proiectarea pereților de susținere
I
o Metoda echilibrului limită
▪ Pereți în consolă (rezemați sau încastrați în teren)
▪ Pereți rezemați
D
o Moduri de aplicare a factorilor de siguranță
o Metoda elementului finit
o Exemple de calcul
IC
T
Bibliografie
SR EN 1990-2004 - Bazele proiectării structurilor.
C
SR EN 1997-1:2006, Eurocod 7: Proiectarea geotehnică, Partea 1: Reguli generale.
NP 113:2004 - Normativ privind proiectarea, execuția, monitorizarea și recepția pereților îngropați.
A
NP 124:2010 - Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de susținere.
NP 122:2010 - Normativ privind determinarea valorilor caracteristice și de calcul ale parametrilor geotehnici.
SR EN 1538:2002 - Execuția lucrărilor geotehnice speciale. Pereți mulați.
D
SR EN 1536:2002 - Execuția lucrărilor geotehnice speciale. Piloți forați.
I
SR EN 12063:2003 - Execuția lucrărilor geotehnice speciale. Pereți din palplanșe.
Bond A., Harris A. - Decoding Eurocode 7 . Taylor & Francis, 2008.
D
Păunescu M., Vîță I. ,Prioteasa C., Pereți mulați și barete. Editura Tehnică, București, 1983.
Căpraru C., Teză de doctorat: Studii asupra calculului incintelor excavațiilor adânci de mari dimensiuni,
Universitatea Tehnică de Construcții București, 2012
Răileanu et al – Exemple de calcul palplanșe
Șantierul PALAS Iași
IC
CT
D A
D I
Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12
Prof.univ.dhc.dr.ing. Anghel STANCIU, Asist.dr.ing. Florin BEJAN, Șef lucrări dr.ing. Mircea ANICULĂESI
Șantierul PALAS Iași
IC
CT
D A
D I
Palplanse, Centura Otopeni
IC
CT
D A
D I
IC
CT
D A
D I
Cerințe de proiectare a pereților îngropați
IC
o existența unor clădiri în apropiere, drumuri, căi
ferate, tuneluri, rețele edilitare etc;
T
❖ localizarea
o limite impuse pentru tasarea terenului și deplasarea
peretelui peretelui ținând seama de vecinătăți;
o posibilități de acces ale materialelor pe amplasament.
C
o formă și dimensiuni;
❖ geometria o topografia amplasamentului;
A
amplasamentului o spațiul necesar pentru utilaje;
o limite ale înălțimii spațiului de lucru.
D
Cerințe specifice o stratificația terenului din amplasament;
amplasamentului
I
o caracteristicile fizice și mecanice ale pământurilor
viitoarei construcții întâlnite;
definitive ❖ geologia și
hidrogeologia o agresivitatea apei subterane;
D
amplasamentului o necesitatea drenării apei, dacă-i cazul;
o necesitatea controlului temporar sau permanent al
nivelului apei subterane, dacă-i cazul;
o variații ale nivelului apei subterane, dacă-i cazul.
❖ seismicitatea
amplasamentului
10.05.2017 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12

7/134
Cerințe de proiectare a pereților îngropați de sprijinire
IC
❖ Tipul de perete (palplanșe; piloți; pereți mulați)
T
❖ durata de utilizare a peretelui (temporar/definitiv)– cerințe de durabilitate
C
❖ rolul peretelui în construcția finală (susținere pe perioada execuției/integrat
Cerințe specifice în construcția definitivă);
A
peretelui de
susținere
❖ cerințe de etanșare a peretelui
D
tehnologia de execuție (batere; vibrare; presare; forare; jet-grouting;
I
❖
mixare);
D
❖ sprijiniri orizontale sau verticale ale peretelui (șpraițuri temporare sau
permanente)
❖ se va introduce în calcul rigiditatea elementelor din beton armat după

fisurare (caracteristică stadiului II), dacă-i cazul.

8/134
Avantaje și limitări ale diferitelor tipuri de pereți de sprijinire
IC
Pereți din ❖ poate fi folosit când nivelul apei ❖ vibrațiile de la batere pot afecta
palplanșe subterane este situat deasupra cotei construcțiile învecinate;
finale de excavare;
❖ poluarea sonoră inacceptabilă;
T
AVANTAJE
❖ Se pot realiza în orice formă, în plan, a ❖ apariția unor goluri sub construcțiile
excavației învecinate la extragere.
LIMITĂRI
C
Pereți din piloți ❖ reprezintă cea mai economică ❖ utilizare doar în pământuri coezive
A
cu interspații soluție de pereți din piloți ❖ datorită distanțelor între piloți nu
AVANTAJE
❖ rapiditate în execuție reprezintă o soluție permanentă în
LIMITĂRI
nici un tip de teren decât dacă într
D
piloți se dispun elemente structurale
I
Pereți din piloți
AVANTAJE
stabilitate și rezistență ridicată nu asigură în toate cazurile condiții
LIMITĂRI
❖ ❖
tangenți ❖ utilizare în toate tipurile de de etanșare
pământ
D
Pereți din piloți secanți: piloți ❖ pereți etanși cu caracter ❖ nu oferă o soluție de etanșare
armați/piloți din noroi temporar permanentă
AVANTAJE
autoîntăritor ❖ forarea piloților ❖ adâncimi limitate de toleranță

secundari este mai LIMITĂRI pe verticală (pentru asigurarea
ușoară zonei de intersecție a piloților
secanți)
9/134
Avantaje și limitări ale diferitelor tipuri de pereți de sprijinire
IC
Pereți din piloți secanți: piloți ❖ pereți etanși cu caracter ❖ adâncimi limitate de toleranța
armați/piloți din beton simplu permanent pe verticală (pentru asigurarea
zonei de intersecție a piloților
AVANTAJE
❖ stabilitate și rezistențe
LIMITĂRI
secanți)
T
bune
C
Pereți din piloți secanți: piloți ❖ pereți etanși cu caracter ❖ forarea piloților secundari
armați / piloți armați permanent necesită instalații puternice
A
AVANTAJE
❖ stabilitate și rezistență ❖ adâncimi limitate de toleranța
LIMITĂRI
ridicate pe verticală (de asigurare a
zonei de intersecție a piloților
D
secanți)
I
Pereți din ❖ stabilitate și rezistențe ridicate ❖ continuitatea orizontală între
panouri ❖ asigură condiții de etanșare panouri este dificil de asigurat
(pereți mulați) utilajele și instalațiile tehnologice,
D
❖
❖ pot atinge adâncimi mari
bazinele de noroi bentonitic și
❖ utilizați în toate tipurile de teren carcasele de armătură necesită spații
❖ mai puține îmbinări decât la pereții din largi
piloți ❖ nu se pot urmări trasee complicate
AVANTAJE
LIMITĂRI
❖ în anumite circumstanțe fața peretelui

poate rămâne aparentă dacă se curăță și
se îndepărtează eventualele protuberanțe
10/134
Dimensiuni uzuale ale palplanșelor și a pereților îngropați
IC
CT
D A
I
din palplanșe <4 −5 10 da da - -
10.05.2017
D Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12
11/134
Avantaje și limitări ale diferitelor tipuri de pereți de susținere
C
❑ AVANTAJELE ȘI LIMITĂRILE PEREȚILOR PENTRU:
I
Pereți în ❖ nu presupune sisteme de rezemare ❖ poate deveni neeconomic pentru excavații
T
consolă temporare ale peretelui (șpraițuri, adânci
ancoraje) ❖ deplasările / deformațiile peretelui
❖ spațiu de lucru liber în incinta datorate lucrărilor de excavare pot fi
C
excavată, fără restricții impuse de inacceptabile
lucrări de rezemare ale peretelui ❖ adâncimea de înfigere a peretelui (fișa) și
AVANTAJE
caracteristicile secționale (grosime,
LIMITĂRI
A
material armare) pot deveni neeconomice
pentru a asigura stabilitatea
D
Pereți ❖ deplasările peretelui îngropat sunt ❖ comparativ cu pereții în consolă sunt mai
I
rezemați cu controlate prin amplasarea scumpi și presupun o tehnologie mai
reazemelor temporare complexă (realizarea reazemelor
șpraițuri sau
❖ rigiditatea acestora, adâncimea de temporare)
ancoraje
D
înfigere și rezistența pot fi ❖ în cazul utilizării șpraițurilor, spațiul de
diminuate comparativ cu pereții în lucru în incinta excavată se aglomerează și
consolă apar dificultăți la continuarea excavării și
AVANTAJE
LIMITĂRI
❖ în cazul utilizării ancorajelor se realizării structurii îngropate

asigură un spațiu de lucru liber în
incinta excavată

12/134
Etapele de proiectare a unei sprijiniri cu palplanșe sau cu pereți îngropați
C
❑ CALCULUL/ PROIECTAREA UNUI PERETE DE PALPLANȘE SAU A UNUI PERETE
I
ÎNGROPAT TREBUIE SĂ PARCURGĂ DOUĂ ETAPE:
1. EXPRIMAREA CONDIȚIILOR DE ECHILIBRU, prin care să se determine dimensiunile și
T
geometria peretelui de susținere necesare pentru a asigura stabilitatea acestuia sub acțiunea
presiunilor pământului (mărimea fișei D, precum și reacțiunile din reazem) și a altor eventuale
încărcări asupra peretelui;
C
2. DIMENSIONAREA STRUCTURALĂ, în baza eforturilor secțiunale (M; T; N(, pentru care să se
determine caracteristicile secționale (tip palplanșă/ diametru pilot/ secțini perete mulat/ aramătură
etc.) astfel încât să poată prelua în condiții de siguranță acțiunile la care este supus.
A
❖ Ambele etape de calcul trebuie parcurse
pentru situații specifice de proiectare, în
concordanță cu principiile stărilor limită.
D
❖ Situațiile de proiectare (prevăzute de SR EN
I
1997-1:2004) trebuie să fie suficient de severe
și diverse astfel încât să acopere toate
condițiile rezonabile de solicitare la care
D
poate fi expus peretele îngropat pe durata
construirii și exploatării.

13/134
Verificarea palplanșelor/pereților la stări limită ultime (SLU) de tip GEO și STR
C
❑ VARIANTE POSIBILE A CONDIȚIILOR DE VERIFICARE LA STĂRI LIMITĂ:
T I
C
❑ RESTRICȚIA GENERALĂ:
▪ Aplicarea coeficienților parțiali asupra ▪ Aplicarea coeficienților parțiali asupra
A
acțiunilor proprietăților terenului (𝑋𝑘 )

Ed = E  F  Frep ; X k /  M ; ad  
Rd = R  F  Frep ; X k /  M ; ad 
D
▪ Aplicarea coeficienților parțiali asupra ▪ Aplicarea coeficienților parțiali
I
efectelor acțiunilor asupra rezistențelor (𝑅)

Ed =  E  E Frep ; X k ; ad  
Rd = R  F  Frep ; X k ; ad /  R 
D
E - efectul unei acțiuni ▪ Aplicarea coeficienților parțiali simultan
γF - coeficient parțial pentru acțiuni și proprietăților terenului (𝛾𝑘 ) și
Frep - valoarea reprezentativă a unei acțiuni
rezistențelor (𝑅)
Xk - valoarea caracteristică a proprietății unui material
γM - coeficient parțial pentru un parametru al
pământului 
Rd = R  F  Frep ; X k /  M ; ad /  R 
ad - valoarea de calcul a datelor geometrice
γE - coeficient parțial pentru efectul unei acțiuni
14/134
Stări limită ultime de tip GEO
IC
T
pierderea
stabilității
C
generale
D A
I
cedarea
D
relațională

15/134
Stări limită ultime de tip GEO
IC
T
cedare
C
verticală
D A
I
cedarea
D
ancorajelor

16/134
Stări limită ultime tip STR
IC
T
cedarea
C
peretelui
propriu-zis
D A
I
cedarea
D
reazemelor
ancoraje/
șpraițuri

17/134
Acțiuni asupra pereților de susținere
IC
❖ greutățile pământului, rocilor, apei;
T
❖ eforturile din teren;
❖ presiunea pământului și presiunile apei subterane;
C
❖ presiunea apei libere, inclusiv valurile;
❖ presiunea apei din pori;
Acțiuni de bază ❖ forțe hidrodinamice;
A
asupra pereților de ❖ încărcări permanente și încărcări transmise de construcții;
susținere ❖ suprasarcini;
D
❖ forțe de amarare;
I
❖ descărcarea sau excavarea terenului;
❖ încărcările din trafic
❖ încărcări seismice
10.05.2017
18/134
Verificarea la starea limită ultimă (ULS) tip HYD (cedarea hidraulică)
C
❑ CEDAREA HIDRAULICĂ (HYD), SUB ACȚIUNEA UNUI CURENT ASCENDENT DE APĂ
I
❖ În cazul în care peretele de susținere este etanș și este supus la presiuni diferențiale ale apei
T
supraterane/subterane trebuie verificată securitatea față de ruperea prin ridicare hidraulică și prin
eroziune internă sau regresivă (antrenare hidrodinamică).
❖ Când forțele curentului, dirijate în sus, i se opune greutatea pământului, reduce la zero efortul efectiv
C
vertical dat de greutatea pământului. Ca urmare, particulele de pământ sunt ridicate de curentul de
apă, iar ruperea se face prin antrenare hidraulică.
D A
D I
1. nivelul excavației (stânga);
nivelul apei (dreapta)
2. apă
3. nisip
19/134
Verificarea la starea limită ultimă (ULS) tip HYD (cedarea hidraulică)
C
❑ STAREA LIMITĂ (HYD) IMPUNE ÎNDEPLINIREA UNEIA DIN URMĂTOARELE
I
CONDIȚII:
valoarea de calcul a presiunii
T
udst ;d totale destabilizatoare a apei din
pori la baza coloanei de pământ
1. În termeni de eforturi totale și
presiuni ale apei din pori
udst ;d   stb;d
C
 stb;d tensiunea totală stabilizatoare la
baza coloanei de pământ
A
SAU
ID
S dst ;d valoarea de calcul a forței
curentului în coloana de pământ
2. În termeni de greutăți submersate
D
și forțe ale curentului Sdst ;d  G 'stb;d
valoarea de calcul a acțiunilor
verticale permanente
G 'stb;d stabilizatoare (greutatea în stare
submersată a coloanei de
pământ)

20/134
Verificarea la starea limită ultimă (ULS) de tip UPL
C
❑ STAREA LIMITĂ DE TIP UPLIFT SE POATE PRODUCE:
I
Atunci când pământul are coeziune mare, modul de rupere se modifică, trecând de la rupere prin
T
anularea eforturilor efective verticale la o rupere hidraulică globală, prin ridicarea “dopului” de
argilă sub efectul presiunii arhimedice.
Când presiunea apei sub un strat de pământ de permeabilitate redusă (argilă) devine superioară
C
efortului vertical mediu
❑ Verificarea impune îndeplinirea următoarelor restricții
A
Vdst ;d  Gstb;d + Rd Vdst ;d = Gdst ;d + Qdst ;d
D
Vdst ;d valoarea de calcul a combinației dintre acțiunile
I
verticale permanente și variabile destabilizatoare 𝑽𝒅𝒔𝒕;𝒅
Gdst ;d valoarea de calcul a acțiunilor permanente
destabilizatoare
D
Qdst ;d valoarea de calcul a acțiunilor variabile
destabilizatoare
Gstb;d valoarea de calcul a acțiunilor verticale permanente
stabilizatoare
Rd valoarea de calcul a rezistenței față de o acțiune 𝑮𝒔𝒕𝒃;𝒅 + 𝑹𝒅

21/134
Verificarea la stări limită de exploatare (SLE) / de serviciu (SLS)
C
❑ VERIFICAREA LA STAREA LIMITĂ DE SERVICIU (SLS)/ EXPLOATEARE (SLEN) SE
I
IMPUNE CÂND:
❖ deformațiile ale peretelui și respectiv deplasările asociate ale terenului, din spatele peretelui, sunt
T
importante;
❖ este necesară verificarea la fisurare a pereților din beton armat
C
❑ Restricția generală:
D A
I
Valorile coeficienților parțiali pentru verificarea la starea limită de exploatare sunt luate, în mod normal,
egale cu 1,0.
D
Este indicat a se realiza un calcul de deformații atunci când:
❖ peretele susține mai mult de 6 m de pământ coeziv cu plasticitate redusă,
❖ peretele susține mai mult de 3 m de pământ coeziv cu plasticitate ridicată,
❖ peretele susține o argilă moale pe înălțimea sa sau sub baza sa.

22/134
Metode de calcul a palplanșelor și a pereților îngropați
IC
Metoda
❖ necesită numai parametrii de ❖ nu modelează interacțiunea teren-structură,
echilibru rigiditatea peretelui și etapele de construire
T
forfecare ai terenului
limită
❖ simplă și clară ❖ nu permite calculul deformațiilor
(MEL/LEM –
Limit ❖ nu se aplică unor sisteme static nedeterminate
C
(pereți rezemați pe mai multe nivele)
equilibrium
method) ❖ poate modela numai condiții drenate (eforturi
efective) sau nedrenate (eforturi totale)
AVANTAJE
A LIMITĂRI
❖ numai probleme bidimensionale
❖ nu ia în considerare stării inițiale de eforturi în teren
ID
Metoda ❖ posibilă modelarea interacțiunii teren- ❖ modelare simplistă a terenului
coeficient structură, a etapelor de execuție etc. ❖ estimare dificilă a coeficienților de
de ❖ modelarea terenului prin resorturi elastice reacțiune
D
reacțiune / ❖ deplasarea peretelui poate fi estimată ❖ numai probleme bidimensionale
de pat ❖ utilizare relativ simplă ❖ anumite conectări structurale sunt
(MCR) dificil de modelat
❖ se poate ține cont de starea inițială de
AVANTAJE
eforturi LIMITĂRI
❖ deplasările terenului în jurul
peretelui nu pot fi calculate

23/134
Metode de calcul a palplanșelor și a pereților îngropați
IC
Metoda ❖ posibilă modelarea interacțiunii teren- ❖ pot necesita un timp relativ mare de
T
structură, a etapelor de execuție etc. calcul
diferențelor
❖ modele complexe pentru teren care pot ❖ dificilă modelarea anumitor aspecte
finite (MDF)
lua în considerare variația rigidității cu (de exemplu, execuția peretelui)
și a
C
starea de eforturi sau anizotropia ❖ necesită date de calcul complexe
elementelor ❖ modelarea unor structuri complexe cu ❖ modelele simple pentru teren (liniar
finite (MEF) includerea unor detalii structurale și de elastic) pot conduce la deplasări
A
rezemare eronate ale terenului
❖ poate fi estimată deplasarea peretelui ❖ necesită experiență în utilizare
❖ buna reprezentare a efectului apei din
D
❖ necesită programe de calcul
pori verificate printr-o practică
I
❖ modelarea consolidării terenului și a îndelungată
trecerii de la condiții nedrenate la
condiții drenate
D
eforturi
AVANTAJE
LIMITĂRI
❖ poate fi estimată deplasarea terenului în
jurul

24/134
Metode de echilibrul limită (MEL/LEM) de calcul a palplanșelor /pereților îngropați
C
❖ Metodele de echilibru limită sunt bazate pe condițiile corespunzătoare momentului cedării, când
I
întreaga rezistență de forfecare a pământului este mobilizată în jurul peretelui îngropat.
❖ Calculele la starea de echilibru limită sunt bazate pe ipoteza unei distribuții simple, liniare, a
T
eforturilor laterale.
❖ Metoda este utilizată pe scară mai largă și oferă rezultate acceptabile și poate fi utilizată pentru
anumite forme structurale (de exemplu, pereții în consolă), dar este mai puțin indicată pentru alte
C
forme structurale, de exemplu pereți rezemați pe mai multe niveluri.
❖ Datorită faptului că metodele la starea de echilibru limită sunt bazate pe rezistența la forfecare a
terenului, acestea nu oferă indicații în ceea ce privește deplasările peretelui.
A
❖ De asemenea, aplicarea de coeficienți de siguranță la valorile presiunilor terenului, poate conduce la
supradimensionarea structurii.
D
❖ La proiectarea pereților îngropați se va da prioritate unor metode care pot lua în considerare
interacțiunea dintre perete și teren.
I
❖ Metodele de echilibru limită, utilizate pentru calculul pereților de palplanșe și a pereților îngropați din
piloți și pereți mulați sunt:
D
• Metoda de calcul aproximativ a pereților autoăortanți (fără/cu apă subterană);
• Metoda de calcul simplificată recomandată în NP124-2010 (pământ necoeziv, pământ coeziv,
pământ coeziv și frecare)
• Metoda Blum utilizată cu precădere în SUA

25/134
Modurile de cedare pentru pereții în consolă care fundamentează MEL/MEL
C
Modalitățile de cedare ale unei structuri de sprijin realizate din palplanșe/perete îngropat
I
sunt:
a) Cedare rotațională printr-o rezistență pasivă a terenului insuficientă, urmare a
T
mărimii fișei palplanșei (D) prea mică față de necesități;
b) Depășirea rezistenței palplanșei/ peretelui și apariția articulației plastice;
c) Pierderea stabilității generale favorizată și de o mărime insuficientă a fișei (D).
A C
ID
26/110
Moduri de cedare pentru palplanșe/peretele în consolă-ancorați
IC
❑ Față de modalitățile de cedare prezentate anterior (a și b), în cazul pereților ancorați,
pot apărea cedări prin cedarea ancorajului, depășirea capacității portante a acestuia
sau ruperea tirantului.
CT
D A
D I
27/110
Acțiuni asupra palplanșelor și a pereților în consolă
IC
❑ Asupra peretelui de palplanșe, înainte de excavare, pe ambele fețe ale acestuia se
exercită împingerea în stare de repaos (𝑝0 = 𝛾 ∙ 𝐾0 ; 𝐾0 = 1 − 𝑠𝑖𝑛∅).
Pe măsură ce săpătura avansează până la cota din proiect, peretele se rotește și/sau se
T
deformează (a) sub acțiunea împingerii active, suferind o rotație față de punctul O.
Distribuția reală și tipul de acțiuni active, pasive și a apei (b) sunt prezentate simplificat
în figură.
A C
ID
D
𝑅 = 𝑃𝑝 − 𝑃𝑎 de sub centrul de
rotație 0.
a) Deformare/ rotirea peretelui c) Distribuția aproximativă a

b) Distribuția idealizată a presiunilor
sub acțiunea împingerilor cu presiunilor care se exercită asupra
care se exetcită asupra peretelui
zonarea acestora peretelui
28/110
Acțiuni asupra palplanșelor și a pereților în consolă/autoportant
IC
❑ Linia care definește baza excavației delimitează trei zone, ca urmare a exercitării
presiunii pământului pe fața dreaptă și respectiv stânga a peretelui de palplanșe.
• Zona A, în care palplanșa/ peretele tinde să se depărteze de masa de pământ
T
sprijinit și ca urmare se exercită numai împingerea activă (𝑃𝑎 );
• Zona B, unde prin rotirea palplanșei/peretelui în jurul punctului , 0 (centrul de
rotație), pe fața stângă presează pe masiv și ca urmare apare rezistența pasivă (𝑃𝑝 ),
C
iar pe fața dreaptă, unde se depărtează de masivul sprijinit, se exercită împingerea
activă (𝑃𝑎 );
• Zona C, situată sub centrul de rotație, din aceleași considerente ca mai sus, pe fața
A
dreaptă acționează rezistența pasivă (𝑃𝑝 ), iar pe partea stângă împingerea activă
(𝑃𝑎 ).
D
Presiunea apei, în cazul existenței epuismentelor, prezintă diagrame de distribuție diferite
I
pe fața dreaptă față de cea stângă (𝛾𝑤 ∙ ℎ𝑤𝑑 > 𝛾𝑤 ∙ ℎ𝑤𝑠 ) a peretelui sau palplanșei.
Însumând ariile diagamei presiunii pasive cu a presiunii active, situate sub centrul de
D
rotație 0, se obține rezultanta R, considerată că acționează în 0 și respectiv diagrama
aproximativă la pereții îngropați, cu rigiditate mai mare decât a palplanșelor, diagramelor
presiunilor active/ pasive se pot extinde până în punctul (b), considerându-se că (0) coboară
la baza peretelui.

29/110
Acțiuni asupra palplanșelor și a pereților în consolă
IC
❑ Reacțiunea R, aplicată în punctul O, centrul de rotație, reprezintă rezultanta împingerilor
active și pasive ce acționează sub punctul O, situat la adâncimea 𝐷0 (fișa redusă) sub
baza excavației. Fișa considerată necesară se consideră de regulă ca fiind 𝐷 = 1,2 ∙ 𝐷0 .
T
Ca predimensionare se poate adopta inițial fișa palplanșei/ peretelui ca fiind egală cu
( 0,75 ÷ 2,0 ) ∙ 𝐻 , în funcție de densitatea relativă ( 𝐼𝐷 = 𝐷𝑟 ), respectiv indicele de
consistență (𝐼𝑐 ).
A C
Penetrare standard (NSPT Starea pământului Fișa peretelui (D) ca
lovituri/30cm); necoeziv (coeziv) necoezive (𝐼𝐷 ) / coezive (𝐼𝑐 ) predimensionare
0 ÷ 4 / (2 ÷ 4) Foarte afânat / plastic curgător 2,0 ∙ 𝐻
D
5 ÷ 10 / (5 ÷ 8) Afânat / plastic moale 1,5 ∙ 𝐻
I
11 ÷ 30 / (9 ÷ 15) Îndesare medie / plastic 1,25 ∙ 𝐻
consistent
D
31 ÷ 50 / (16 ÷ 30) Îndesat / plastic vârtos 1,0 ∙ 𝐻
> 50 / (31 ÷ 60) Foarte îndesat / tare 0,75 ∙ 𝐻

30/110
Metode clasice de dimensionare a palplanșelor și a
C
pereților autoportanți în consolă
I
❑ Metodele clasice de dimensionare a unui perete din palplanșe/perete îngropat
autoportant (în consolă) au două obiective majore:
T
▪ Determinarea fișei palplanșei (D), adâncimea de înfigere a acesteia sub cota bazei
excavației, din condiția de echilibru/ stabilitate sau cedare hidraulică;
▪ Determinarea diagramelor de forță tăietoare/ moment, respectiv momentului
C
încovoietor maxim (𝑀𝑚𝑎𝑥 ) a modulului de rezistență (Wnec) pe baza cărora se
selectează tipul de palplanșă sau se armează peretelui îngropat.
A
❑ Metodele de atingere a acestor două obiective, ce definesc peretele de palplanșe, perete
îngropat, sunt dependente atât de natura terenului în care se înfig palplanșele pe
adâncimea (D) sau se încastrează peretele îngropat, cât și de shematizările diagramelor
D
presiunilor active și pasive de pe cele două fețe ale palplanșei/peretelui.
I
În practică se pot întâlni situații de amplasament încadrabile în:
A) Cazul pământurilor necoezive (∅ ≠ 0, 𝑐 = 0)
B) Cazul pământurilor coezive (∅ = 0, 𝑐 ≠ 0)
D
C) Cazul pământurilor semicoezive (∅ ≠ 0, 𝑐 ≠ 0)
❑ Diferențierea între acestei trei cazuri, de mai sus, constă în modalitățile de calcul a
împingerii active, respectiv a rezistenței pasive care acționează pe cele două fețe ale
palplanșei/ peretelui îngropat.
❑ Referitor la schematizarea diagramelor acestea sunt clasificate ca aproximative sau
simplificate.
Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 31/114
Metoda de calcul aproximativă
IC
CT
D A
D I
a)Rotirea peretelui b) Diagrama totală de
presiuni idealizată
c) Diagrama de
presiuni aproximativă
c) Diagrama
de moment
încovoietor

A) Metoda de calcul aproximativă pentru calculul fișei
C
❑ a) TEREN NECOEZIV / ACȚIUNI
I
• Împingerea activă și reziztența pasivă care se exercită sub centrul de rotație sunt
înlocuite cu rezultanta, 𝑅 = 𝑃′𝑝 − 𝑃′𝑎 , ce acționează în punctul O. Se pot considera
T
extinse și până în punctl (b), caz în care 𝐷0 ≡ 𝐷 cu 𝐾𝑎, ; 𝐾𝑝 = 𝑡𝑔2 (450 ∓ ∅/2)
• Forțele care se exercită asupra palplanșei sunt:
C
1 1
𝑃𝑎 = ∙ 𝛾 ∙ (𝐻 + 𝐷0 )2 ∙ 𝐾𝑎 și 𝑃𝑝 = ∙ 𝛾 ∙ 𝐷0 2 ∙ 𝐾𝑝
2 2
• Momentul activ față de punctul 0, care tinde să rotească peretele:
1 𝐻 + 𝐷0 (𝐻 + 𝐷0 )3
A
2
𝑀0 𝑎 = 𝑃𝑎 ∙ 𝑧𝑎 = ∙ 𝛾 ∙ 𝐻 + 𝐷0 ∙ 𝐾𝑎 ∙ = 𝐾𝑎 ∙
2 3 6
•Momentul pasiv, în raport de punctul 0, care se opune rotirii palplanșei:
D
1 𝐷0
𝑀0 𝑝 = 𝑃𝑝 ∙ 𝑧𝑝 = ∙ 𝛾 ∙ 𝐷0 2 ∙ 𝐾𝑝 ∙ = 𝛾 ∙ 𝐷0 3 ∙ 𝐾𝑝
I
2 3
❑ ECUAȚIA DE ECHILIBRU
• La echilibru limită (LEM):
D
𝐻 + 𝐷0 3 𝐾𝑝 𝐾𝑝
𝑀0 𝑎 = 𝑀0 𝑝 → 𝐾𝑎 ∙ = 𝛾 ∙ 𝐷0 3 ∙ 𝐾𝑝 → 𝛾 ∙ 𝐷0 3 ∙ = 𝛾 ∙ 𝐻 + 𝐷0 3 →→ 𝐷0 3 ∙
6 𝐾𝑎 𝐾𝑎
𝐾𝑝
= 𝐻 3 + 3 ∙ 𝐻 2 ∙ 𝐷0 + 3 ∙ 𝐷02 ∙ 𝐻 + 𝐷0 3 → 𝐷0 3 ∙ − 1 − 3 ∙ 𝐷02 ∙ 𝐻 − 3 ∙ 𝐻 2 ∙ 𝐷0 − 𝐻 3 = 0 →
𝐾𝑎
→ prin iterații valoarea fișei 𝐷0

Metoda de calcul aproximativă pentru calculul momentului maxim
IC
❑ Determinarea momentului încovoietor maxim în perete
1 2
𝑧
𝑀𝑧 = ∙ 𝛾 ∙ 𝐾𝑎 ∙ 𝑧 ∙ , pentru 𝑧 ≤ 𝐻
2 3
T
1 𝑧 1 𝑧−𝐻
𝑀𝑧 = ∙ 𝛾 ∙ 𝐾𝑎 ∙ 𝑧 2 ∙ − ∙ 𝛾 ∙ 𝑧 − 𝐻 2
∙ 𝐾𝑝 ∙ ( ) , pentru 𝑧 > 𝐻
2 3 2 3
C
Pentru determinarea distanței 𝑧ҧ pentru care
momentul încovoietor este maxim, trebuie ca
derivata pentru 𝑀𝑧 să se anuleze;
A
𝑑𝑀𝑧 1 𝑧 1
= ∙ 𝛾 ∙ 𝐾𝑎 ∙ 𝑧 2 ∙ − ∙ 𝛾 ∙ 𝑧 − 𝐻 2
∙ 𝐾𝑝 = 0
D
𝑑𝑧 2 3 2
I
sau
෍ 𝐹ℎ𝑖 = 0 → 𝑃𝑎𝑦 − 𝑃𝑝𝑦 = 0
D
→ o ecuație de gradul doi de unde rezultă 𝑧ҧ > 𝐻, pentru care forța tăietoare este nulă, și
𝑀𝑧(𝑧)ҧ = 𝑀𝑚𝑎𝑥 , în baza căruia se selectează tipul de palplanșă (𝑊𝑛𝑒𝑐 = 𝑀𝑚𝑎𝑥 /𝑅𝑚 - rezistența
la tracțiune minimă a oțelului palplanșei, sau se armează peretele în baza diagramei 𝑀𝑧 .

Acțiuni și efecte calculate prin metoda aproximativă/ exemplu
IC
❑ ACȚIUNI ASUPRA PERETELUI ❑ EFECTELE ACȚIUNILOR
CT
D A
D I
a) Diagrama împingerilor pământului
și metoda aproximativă de calcul
b) Diagrama de
forțe tăietoare în
lungul peretelui
c) Diagrama de
momente
încovoietoare
lungul peretelui
în

A) Metoda de calcul aproximativă
IC
❑ TEREN NECOEZIV CU APĂ SUBTERANĂ
• Împingeri active:
T
1
𝑃𝑎1 = ∙ 𝛾 ∙ (𝐻 − 𝑑𝑤 )2 ∙ 𝐾𝑎
2
C
𝑃𝑎2 = 𝑞 ∙ 𝐾𝑎 ∙ (𝑑𝑤 + 𝐷0 )
1
𝑃𝑎3 = ∙ 𝛾𝑠𝑟 ∙ (𝑑𝑤 + 𝐷𝑠 )2 ∙ 𝐾𝑎
2
A
• Împingerea pasivă:
1
D
𝑃𝑝 = ∙ 𝛾′ ∙ 𝐷02 ∙ 𝐾𝑝
2
I
• Împingerea apei:
1
D
𝑃𝑤1 = ∙ 𝛾𝑤 ∙ (𝑑𝑤 + 𝐷𝑠 )2
2
1
𝑃𝑤2 = ∙ 𝛾𝑤 ∙ 𝐷02
2
∅ ∅
cu 𝐾𝑎 = 𝑡𝑎𝑛2 45° − 𝐾𝑝 = 𝑡𝑎𝑛2 45° +
2 2
Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 36

IC
• Determinarea fișei palplanșei se facce din
T
condiția:
𝐻 + 3𝑑𝑤 + 𝐷0
෍ 𝑀0 = 0 → 𝑃𝑎1 ∙ + 𝑃𝑎2
C
3
𝑑𝑤 + 𝐷0 𝑑𝑤 + 𝐷0 𝑑𝑤 + 𝐷0
∙ + 𝑃𝑎3 ∙ + 𝑃𝑤1 ∙
2 3 3
A
𝐷0 𝐷0
− 𝑃𝑝 ∙ − 𝑃𝑤2 ∙
3 2
D
→ și înlocuind valorile împingerilor pământului
I
și apei rezultă o ecuație de gradul 2, cu
necunoscutele 𝐷0
1 𝐻 + 3 ∙ 𝑑𝑤 + 𝐷0 𝑑𝑤 + 𝐷0 1 ′
D
2
∙ 𝛾 ∙ 𝐻 − 𝑑𝑤 ∙ 𝐾𝑎 ∙ + 𝛾 ∙ 𝐻 − 𝑑𝑤 ∙ 𝐾𝑎 ∙ 𝑑𝑤 + 𝐷0 ∙ + ∙𝛾
2 3 3 2
𝑑𝑤 + 𝐷0 1 𝑑𝑤 + 𝐷0 1 ′ 2 𝐷0 1
∙ 𝑑𝑤 + 𝐷0 2 ∙ 𝐾𝑎 ∙ + ∙ 𝛾𝑤 ∙ 𝑑𝑤 + 𝐷0 2 ∙ 𝐾𝑎 ∙ − ∙ 𝛾 ∙ 𝐷0 ∙ 𝐾𝑝 ∙ − ∙ 𝛾𝑤 ∙ 𝐷02
3 2 3 2 3 2
𝐷0
∙ =0
2
→ rezolvând ecuația rezultă valoarea fișei reduse 𝐷0 și respectiv fișa efectivă 𝐷 = 1,2 ∙ 𝐷0 .
IC
• Determinarea momentului încovoietor maxim din peretele de sprijin din
T
palplanșe.
• Momentul este maxim în secțiunea/
punctul (n), aflat la cota z, sub baza
C
excavației unde forța tăietoare este egală cu
zero. Deci:
A
෍ 𝐹𝑖 = 0 → 𝑃𝑎1𝑧 + 𝑃𝑎2𝑧 + 𝑃𝑎3𝑧 + 𝑃𝑤1𝑧 −
−𝑃𝑝𝑧 − 𝑃𝑤2𝑧 = 0
D
1
I
cu: 𝑃𝑎1𝑧 = ∙ 𝛾 ∙ (𝐻 − 𝑑𝑤 )2 ∙ 𝐾𝑎
2
𝑃𝑎2𝑧 = 𝑞 ∙ 𝐾𝑎 ∙ (𝑑𝑤 + 𝑧)
D
1
𝑃𝑎3𝑧 = ∙ 𝛾 ∙ (𝑧 + 𝑑𝑤 )2 ∙ 𝐾𝑎
2
1 1 1
𝑃𝑤1𝑧 = ∙ 𝛾𝑤 ∙ (𝑧 + 𝑑𝑤 )2 𝑃𝑤2𝑧 = ∙ 𝛾𝑤 ∙ (𝑧)2 𝑃𝑝𝑧 = ∙ 𝛾 ∙ (𝑧)2 ∙ 𝐾𝑝
2 2 2
IC
• Rezultă o ecuație de gradul doi cu necunoscută 𝑧, a cărei soluție 𝑧ҧ (pentru care
T
σ 𝐹𝑖 = 0) determină secțiunea de moment maxim (𝑀𝑚𝑎𝑥 ).
C
𝐻 − 𝑑𝑤 𝐻 + 𝑧ҧ
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 𝑃𝑎1𝑧 ∙ + 𝑑𝑤 + 𝑧ҧ + 𝑃𝑎2𝑧 ∙ +
3 2
𝐻 + 𝑧ҧ 𝑑𝑤 + 𝑧ҧ 𝑧ҧ 𝑧ҧ
A
+𝑃𝑎2𝑧 ∙ + 𝑃𝑤1𝑧ҧ ∙ − 𝑃𝑝𝑧 ∙ − 𝑃𝑤2𝑧ҧ ∙
3 3 3 3
D
unde împingerile sunt calculate cu relațiile anterioare pentru z = 𝑧.ҧ
I
• Modulul de rezistență necesar pentru alegerea tipului de palplanșă:
D
𝑀𝑚𝑎𝑥
𝑊𝑛𝑒𝑐 =
𝑅𝑚
cu 𝑅𝑚 - rezistența la tracțiune minimă

Variante ale metodelor ce utilizează diagrame aproximative (după Clayton et al.)
C
❑ Diagramele aproximative de distribuție a împingerilor pământului și a apei subterane
I
au fost primele utilizate Gross (1951), incluse în codul britanic CP2. Variante sunt
recomandate și în unele norme din prezent (BS 8002, etc.).
CT
D A
D I
Metoda simplificată de calcul a palplanșelor și a
C
pereților autoportanți/ în consolă (NP 124-2010)
I
A) Cazul pământurilor necoezive (∅ ≠ 0, 𝑐 = 0)
CT
D A
D I
a) Distribuția împingerilor active și a
rezistenței passive pe cele două fețe ale
palplanșei/ perete îngropat ca urmare a rotirii
în jurul punctului O (centru de rotație)
b) Diagrama simplificată a presiunilor nete
( 𝑝𝑝𝑛 = 𝑝𝑝 − 𝑝𝑎 ) care acționează asupra
palplanșei sau peretelui îngropat

Metoda de calcul a plplanșelor și a pereților autoportanți
C
(NP 124-2010)
I
A) Cazul pământurilor necoezive (∅ ≠ 0, 𝑐 = 0). Apa subterană sub adâncimea de
încastrare
T
▪ Acțiunile ce se exercită:
- pe fața dreaptă a peretelui:
C
𝑃𝑎1 = 0,5 ∙ 𝛾 ∙ 𝐾𝑎 ∙ 𝐻2
A
𝑃𝑎2 = 0,5 ∙ 𝛾 ∙ 𝐾𝑎 ∙ 𝐻 ∙ 𝑎
- pe fața stângă a peretelui:
D
𝑅𝑝 = 0,5 ∙ 𝑝𝑝𝑛 ∙ 𝐷𝑓0
I
▪ Presiunile ce acționează
sub centrul de rotație sunt
D
înlocuite cu rezultanta R,
ce acționează în centrul de
rotație (0).
▪ Adâncimea la care presiunea activă egalează rezistența pasivă (punctul O’)

rezultă: 𝐻 ∙ 𝐾𝑎
𝛾 ∙ 𝐾𝑎 ∙ 𝐻 + 𝑎 = 𝛾 ∙ 𝐾𝑝 ∙ 𝑎 → 𝑎 =
𝐾𝑝 − 𝐾𝑎
Metoda simplificată de calcul a palplanșelor și pereților
C
autoportanți/ în consolă
I
❑ CAZUL PĂMÂNTURILOR NECOEZIVE (∅ ≠ 0; 𝑐 = 0)
▪ Fișa palplanșei necesară asigurării echilibrului (𝐷𝑓0 ) rezultă din ecuația de echilibru de
T
momente, față de centrul de rorație O;
∆M = 0 → ෍ 𝑃𝑎𝑖 ∙ 𝑦𝑎𝑖 − 𝑅𝑝 ∙ 𝑦𝑝 = 0 → 𝑃𝑎1 ∙ 𝑦𝑎1 + 𝑃𝑎2 ∙ 𝑦𝑎2 − 𝑅𝑝 ∙ 𝑦𝑝 = 0 →
C
3
→ 𝑅𝑎 ∙ 𝐻 + 𝑎 + 𝐷𝑓0 − ℎ − 𝐷𝑓0 ∙ (𝐾𝑝 − 𝐾𝑎 )/6 = 0 → 𝐷𝑓0
A
cu: 𝑝𝑝.𝑛𝑒𝑡 = 𝛾 ∙ 𝑎 + 𝐷𝑓0 ∙ 𝐾𝑝 − 𝛾 ∙ 𝐻 + 𝑎 + 𝐷𝑓0 ∙ 𝐾𝑎
𝑅𝑎 = 𝑃𝑎1 + 𝑃𝑎2 , având brațul de pârgie 𝑎
ℎ = 0,5 ∙ 𝐻 ∙ 𝑃𝑎1 + + 𝐻 ∙ 𝑃𝑎2 /𝑅𝑎
3
D
▪ Fișa finală recomandată: 𝐷𝑓 = 𝐷𝑓0 + 𝑎 + 0,2 ∙ 𝐷𝑓0
I
▪ Diagrama momentelor 𝑀𝑧 , pentru armarea peretelui se trasează pentru grinda AB, sub
acțiunea presiunilor 𝑝𝑎 și 𝑝𝑝 .
▪ Momentul maxim care apare în secțiunea de anulare a forței tăietoare:
D
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 𝑅𝑎 ∙ 𝐻 + 𝑎 + 𝑧ҧ − ℎ − (𝑧ҧ )3 ∙ 𝛾 ∙ (𝐾𝑝 − 𝐾𝑎 )/6
2 ∙ 𝑅𝑎 ∅ ∅
cu: 𝑧ҧ = și: 𝐾𝑎 = 𝑡𝑎𝑛2 45° − 𝐾𝑝 = 𝑡𝑎𝑛2 45° +
𝛾 ∙ (𝐾𝑝 − 𝐾𝑎 ) 2 2
▪ Modulul de inerție în baza căruia se selectează tipul de palplanșă:
𝑊𝑛𝑒𝑐 = 𝑀𝑚𝑎𝑥 / 𝑅𝑚 /𝐹𝑠 Cu 𝑅𝑚 - rezistența la întindere; 𝐹𝑠 - factor de siguranță
Structuri de sprijin din palplanşe/ (NP 124-2010)
IC
B) Cazul pământurilor coezive (∅ = 0, 𝑐 ≠ 0).
CT
D A
D I
a) Diagramele presiunilor active/ pasive
care se exercită asupra peretelui de
palplanșe
b) Diagramele presiunilor nete ( 𝑝𝑝,𝑛𝑒𝑡 =
𝑝𝑝 − 𝑝𝑎 ) ce se exercită asupra peretelui de
palplanșe

C
autoportanți/ în consolă (NP 124-2010)
I
T
▪ Calculul acțiunilor:
C
𝑝𝑎 = 𝛾 ∙ 𝐻 ∙ 𝐾𝑎 + 𝑞 ∙ 𝐾𝑎 − 2 ∙ 𝑐𝑢
𝐾𝑎 = 𝑡𝑎𝑛2 45° − 0 = 1
D A
→ 𝑝𝑎 = 𝛾 ∙ 𝐻 − 2 ∙ 𝑐𝑢
D I
▪ Pentru a se evita presiunile negative de la partea superioară a excavației (−2 ∙ 𝑐𝑢 ) și a se ține
seama de posibile efecte secundare, umplerea fisurilor cu apă, etc., se consideră
convențional, pe înălțimea H terenul având un unghi de frecare interioară ∅ = 200 .
▪ Presiunea pasivă netă (𝑝𝑝.𝑛𝑒𝑡 ) pe fața stângă a palplanșei rezultă:
𝑝𝑝.𝑛𝑒𝑡 = 𝛾 ∙ 𝐷𝑓0 ∙ 𝐾𝑝 + 2 ∙ 𝑐𝑢 ∙ 𝐾𝑝 − (𝑞 ∙ 𝐾𝑎 + 𝛾 ∙ 𝐷𝑓0 ∙ 𝐾𝑎 − 2 ∙ 𝑐𝑢 ∙ 𝐾𝑎 = 4 ∙ 𝑐𝑢 − 𝑞

C
I
T
▪ Fișa necesară asigurării echilibrului
rezultă din ecuația de echilibru a
momentului:
C
𝐷𝑓0 𝐻
෍ 𝑀𝑖 = 0 → 𝑅𝑝 ∙ − 𝑅𝑎 ∙ 𝐷𝑓0 + =0
2 3
cu: 𝑅𝑝 = (4 ∙ 𝑐𝑢 − 𝑞) ∙ 𝐷𝑓0
A
și 𝑅𝑎 = 0,5 ∙ 𝛾 ∙ 𝐻 ∙ 𝐾𝑎 (𝐻 − ℎ)
D
→ 𝐷𝑓0 2 ∙ 4 ∙ 𝑐𝑢 − 𝑞 − 2 ∙ 𝑅𝑎 ∙ 𝐷𝑓0 −
I
−𝑅𝑎 ∙ 𝐻 − ℎ = 0 → 𝐷𝑓0
▪ Fișa necesară: 𝐷𝑓 = 1,2 ∙ 𝐷𝑓0 Diagrama simplificată a presiunilor
𝑅𝑎
D
▪ Adâncimea la care forța tăietoare se 𝑃𝑝𝑧 − 𝑅𝑎 = 0 → 4 ∙ 𝑐𝑢 − 𝑞 ∙ 𝑧ҧ = 𝑅𝑎 → 𝑧ҧ =
anulează este: 4 ∙ 𝑐𝑢 − 𝑞
Momentul maxim care apare în secțiunea de anulare a forței tăietoare, la distanța 𝑧,ҧ de baza
excavației rezultă:
𝑧ҧ 𝑧ҧ 2
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 𝑅𝑎 ∙ 𝐻 + 𝑧ҧ − ℎ − 𝑃𝑝𝑧 ∙ = 𝑅𝑎 ∙ 𝐻 + 𝑧ҧ − ℎ − 4 ∙ 𝑐𝑢 − 𝑞 ∙
2 2
Modulul de rezistență pe baza căruia se selectează tipul de palplanșă este: 𝑊𝑛𝑒𝑐 = 𝑀𝑚𝑎𝑥 / 𝑅𝑚 /𝐹𝑠
unde: 𝑅𝑚 - rezistența la întindere; 𝐹𝑠 - factor de siguranță
C
I
C) Cazul pământurilor cu frecare și coeziune (∅ ≠ 0, 𝑐 ≠ 0).
T
Calculul acțiunilor:
A C
ID
D
a) Diagramele idealizate ale presiunilor b) Diagramele simplificate ale presiunilor
active/ pasive care se exercită asupra nete (𝑝𝑝,𝑛𝑒𝑡 = 𝑝𝑝 − 𝑝𝑎 ) ce se exercită asupra
peretelui de palplanșe/ pereților îngropate peretelui de palplanșe/ pereților îngropate
autoportante autoportante
C
I
T
❑ Acțiuni care se exercită asupra peretelui:
𝑝𝑎1 = 𝛾 ∙ 𝐻 ∙ 𝐾𝑎1
C
𝑝𝑎2 = 𝛾1 ∙ 𝐻 ∙ 𝐾𝑎2 − 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐾𝑎2
𝑝𝑎0 = 𝛾1 ∙ 𝐻 + 𝛾2 ∙ 𝐷𝑓0 ∙ 𝐾𝑎2 − 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐾𝑎2
A
𝑝𝑝0 = 𝛾1 ∙ 𝐻1 + 𝛾2 ∙ 𝐷𝑓0 ∙ 𝐾𝑝2 + 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐾𝑝2
𝑝𝑝𝐵 = 𝛾1 ∙ 𝐻 + 𝛾2 ∙ 𝐷𝑓 ∙ 𝐾𝑝2 + 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐾𝑝2
D
𝑝𝑝1 = 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐾𝑝2
I
𝑝𝑝0 = 𝛾2 ∙ 𝑧 ∙ 𝐾𝑝2 + 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐾𝑝2
𝑝𝑎0 = 𝛾2 ∙ 𝑧 ∙ 𝐾𝑎2 − 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐾𝑎2
D
𝑝𝑎𝐵 = 𝛾2 ∙ 𝐷𝑓 ∙ 𝐾𝑎2 − 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐾𝑎2
𝑝𝑝𝑛1 = 𝑝𝑝1 − 𝑝𝑎2 𝑝𝑝𝑛0 = 𝑝𝑝0 − 𝑝𝑎0
Presiunile active și pasivecare se dezvoltă sub centrul de rotație O, sunt înlocuite cu o

rezultantă R, care acționează în centrul de rotație (NP 124-2010).

C
I
T
• Acțiuni care se exercită asupra peretelui:
- rezultanta presiunilor active - rezultanta presiunilor pasive
𝑅𝑎 = 0,5 ∙ 𝛾1 ∙ 𝐻 2 ∙ 𝐾𝑎1 𝑅𝑝 = 0,5 ∙ 𝑝𝑝𝑛1 + 𝑝𝑝𝑛2 ∙ 𝐷𝑓𝑜
C
• Brațele de pârghie ale rezultantelor în raport cu centrul de rotație O:
- pentru 𝑅𝑎 : 𝑧𝑎 = 𝐷𝑓𝑜 + 𝐻 − ℎ
A
𝐷𝑓𝑜 2 ∙ 𝑝𝑝𝑛1 + 𝑝𝑝𝑛0
- pentru 𝑅𝑝 : 𝑧𝑝 = ∙
3 𝑝𝑝𝑛1 + 𝑝𝑝𝑛0
D
• Fișa 𝐷𝑓𝑜 necesară echilibrului rezultă din ecuația de momente față de punctul O:
I
෍ 𝑀𝑖 = 0 → 𝑅𝑝 ∙ 𝑧𝑝 − 𝑅𝑎 ∙ 𝑧𝑎 = 0 - din rezolvarea careia se obține fișa redusă 𝐷𝑓𝑜
D
- Fișa finală recomandată
𝐷𝑓 = 1,2 ∙ 𝐷𝑓𝑜
• Adâncimea 𝑧ҧ la care forța tăietoare este nulă rezultă din proiecția pe orizontală a tuturor
forțelor:
𝑅𝑝𝑧 − 𝑅𝑎 = 0 → 0,5 ∙ 𝑝𝑝𝑛1 + 𝑝𝑝𝑛𝑧 ∙ 𝑧ҧ − 𝑅𝑎 = 0 → valoarea 𝑧ҧ

C
I
T
❑ Determinarea momentului maxim:
▪ Presiunea la adâncimea 𝑧ҧ
𝑝𝑝𝑛𝑧 = 𝑝𝑝𝑛1 + 𝑝𝑝𝑛0 − 𝑝𝑝𝑛1 ∙ 𝑧ҧ /𝐷𝑓𝑜
C
▪ Momentul maxim care apare în secțiunea O’,
rezultă:
A
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 𝑅𝑎 ∙ 𝐻 + 𝑧ҧ − ℎ − 𝑃𝑝𝑧 ∙ 𝑧𝑝
unde: 𝑧𝑝 este brațul de pârghie al rezultantei 𝑃𝑝𝑧 ,
D
egal cu:
I
𝑧 2 ∙ 𝑝𝑝𝑛1 + 𝑝𝑝𝑛𝑧
𝑧𝑝 = ∙
3 𝑝𝑝𝑛1 + 𝑝𝑝𝑛𝑧
▪ Modulul de rezistență ap palplanșei/
D
pereteluinecesar preluării momentului
încovoietor:
𝑊𝑛𝑒𝑐 = 𝑀𝑚𝑎𝑥 / 𝑅𝑙𝐻 /𝐹𝑠
▪ Diagrama de momente 𝑀𝑧 , necesară armării peretelui îngropat, se obține din calculul

grinzii sub acțiunea presiunilor 𝑝𝑎 și 𝑝𝑝 .
Calculul palplanșelor și a pereților îngropați
C
autoportanți după Eurocode 7
I
• Metoda de calcul, utilizând coeficienții parțiali de siguranță corespunzători abordărilor
de calcul din EC 7, are la bază metoda echilibrului limită (LEM).
T
• Schema generală de calcul, bazată pe o distribuție aproximativă a presiunilor, admite un
centru de rotație a peretelui 0, și respectiv înlocuirea efectului împingerilor sub punctul 0
cu rezultanta R.
A C
ID
D
a) Deformarea/ rotirea peretelui
sub acțiunea împingerilor și
zonarea acestora
b) Diagramele idealizate a
presiunilor care
exercită asupra pereților
se

c) Diagramele presiunilor cu
distribuția aproximativă, care se
exercită asupra peretelui
51/114
C
I
D) Masiv cu frecare, coeziune și suprasarcină
CT
D A
D I
a) Date inițiale privind peretele
de susținere și caracteristicile
masivului sprijinit
b) Date geometrice de calcul ale
peretelui de sprijin și ale masivului
susținut
C
I
• Adâncimea datorată neplaneității bazei excavației: Tabel 1: Fișa peretelui în raport de
indicele de consistență
T
∆𝑎 = 𝐻𝑛𝑜𝑚 /10 ≤ 0,50𝑚
• Adâncimea de calcul a excavației: 𝑰𝒄 Consistența Fișa inițială
𝐷𝑛𝑜𝑚
𝐻𝑑 = 𝐻𝑛𝑜𝑚 + ∆𝐻
C
0 ÷ 0,25 Plastic moale 2 ∙ 𝐻𝑛𝑜𝑚
• Fișa de calcul a peretelui:
𝐷𝑑 = 𝐷𝑛𝑜𝑚 − ∆𝐻 0,25 ÷ 0,50 Plastic 1,5 ∙ 𝐻𝑛𝑜𝑚
consistent
A
• Fișa nominală 𝐷𝑛𝑜𝑚 se alege pe baza experienței 0,50 ÷ 0,75 Plastic vârtos 1,0 ∙ 𝐻𝑛𝑜𝑚
0,75 ÷ 1,00 Plastic tare 0,75 ∙ 𝐻𝑛𝑜𝑚
D
Tabel 2: Fișa peretelui în raport de penetrarea standard
I
Penetrare standard (NSPT Starea pământului (𝐼𝐷 ; 𝐼𝑐 ) Fișa palplanșei (D)
lovituri/30cm)
D
0 ÷ 4 (2 ÷ 4) Foarte afânat (plastic curgător) 2,0 ∙ 𝐻
5 ÷ 10 (5 ÷ 8) Afânat (plastic moale) 1,5 ∙ 𝐻
11 ÷ 30 (9 ÷ 15) Îndesare medie (plastic consistent) 1,25 ∙ 𝐻
31 ÷ 50 (16 ÷ 30) Îndesat (plastic vârtos) 1,0 ∙ 𝐻
> 50 (31 ÷ 60) Foarte îndesat (tare) 0,75 ∙ 𝐻

C
I
T
• Acțiuni
Eforturi unitare totale, în spatele peretelui,
C
din greutatea proprie a pământului.
- Punctul 1: 𝜎𝑣,𝐾1 = 0
A
- Punctul 2 (nisip): 𝜎𝑣,𝐾2 = 𝛾𝐾1 ∙ 𝐻𝑛𝑜𝑚
- Punctul 3 (argilă): 𝜎𝑣,𝐾3 = 𝜎𝑣,𝐾2
- Punctul 4 (argilă):
D
∗
𝜎𝑣,𝐾4 = 𝜎𝑣,𝐾3 + (𝛾𝐾2 ∙ 𝐷0,𝑛𝑜𝑚 )
I
Eforturile unitare totale, în fața
peretelui, din greutatea proprie a
pământului:
D
∗
𝜎𝑣,𝐾5 = 0 𝜎𝑣,𝐾6 = 𝜎𝑣,𝐾5 + (𝛾𝐾2 ∙ 𝐷0,𝑑 )
∗) De remarcat, în spatele peretelui, unde acțiunea este nefavorabilă, se introduce în

calcul 𝐷0,𝑛𝑜𝑚 , iar în față unde tensiunea verticală este favorabilă se ia în calcul 𝐷0,𝑑 <
𝐷0,𝑛𝑜𝑚
C
I
T
• Proprietățile materialelor / pământurilor
Valori de calcul ale proprietăților pământului:
- Greutatea volumică de calcul, 𝛾𝑑 = 𝛾𝑘 /𝛾𝛾
C
𝑡𝑎𝑛∅′ 𝑘
- Unghiul de frecare interioară de calcul, ∅′𝑑 = atan
𝛾∅
- Coeziunea efectivă de calcul, 𝑐′𝑑 = 𝑐′𝑘 /𝛾𝑐
A
- Coeziunea nedrenată de calcul, 𝑐𝑢,𝑑 = 𝑐𝑢,𝑘 /𝛾𝑐𝑢
Parametrul Coef. parțiali de Abordarea
D
siguranță
A1/C1 A1/C2 A3
I
Acțiuni nefavorabile 𝛾𝐺 1,35 1 1
permanente
favorabile 𝛾𝐺,𝑓𝑎𝑣 1 1 1
D
Acțiuni variabile nefavorabile 𝛾𝑄 1,5 1,30 1,30
favorabile - 0 0 0
Proprietățile Unghi de frecare 𝛾∅ 1 1,25 1,25
pământului
Coeziune 𝛾𝑐 1 1,25 1,25
Comp. monoax. 𝛾𝑐,𝑢 1 1,40 1,40
Greut. volumică 𝛾𝛾 1 1,40 1
C
I
• Efectele acțiunilor/ Împingerea activă și pasivă
T
- Presiuni active în stratul de nisip:
𝑝𝑎,𝑑1 = 𝛾𝐺 𝜎𝑣,𝐾1 ∙ 𝐾𝑎𝛾,1 + 𝛾𝑄 𝑞𝑄𝑘 ∙ 𝐾𝑎𝑞,1
C
𝑝𝑎,𝑑2 = 𝛾𝐺 𝜎𝑣,𝐾2 ∙ 𝐾𝑎𝛾 + 𝛾𝑄 𝑞𝑄𝑘 ∙ 𝐾𝑎𝑞
A
𝑝𝑎,𝑑4 = 𝛾𝐺 𝜎𝑣,𝐾4 ∙ 𝐾𝑎𝛾,2 − 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐾𝑝𝑐
D
- Rezistențele pasive ale stratului de argilă
𝑝𝑎,𝑑5 = 𝛾𝐺 𝜎𝑣,𝐾5 ∙ 𝐾𝑝𝛾 + 2 ∙ 𝑐𝑑 ∙ 𝐾𝑝𝑐
I
𝑝𝑎,𝑑6 = 𝛾𝐺 𝜎𝑣,𝐾6 ∙ 𝐾𝑝𝛾 + 2 ∙ 𝑐𝑑 ∙ 𝐾𝑝𝑐 /2
D
Coeficienții împingerii pământului se
calculează după teoria Rankine cu relațiile:
∅𝑑
𝐾𝑎 = 𝐾𝑎𝑑2 = 𝐾𝑎𝛾 = 𝐾𝑎𝑞 = 𝑡𝑎𝑛2 (45 − )
2
∅𝑑 Diagrama presiunilor de calcul, cu distribuție
2
𝐾𝑝 = 𝐾𝑝𝛾 = 𝐾𝑝𝑞 = 𝐾𝑝𝑐 = 𝑡𝑎𝑛 (45 + ) aproximativă, care se exercită asupra peretelui
2
C
I
T
Dacă se folosește relația din Anexa C, Eurocode 7, pentru calculul presiunilor din
împingerea activă și pasivă
𝑧
𝑝′𝑎 = 𝐾𝑎𝛾 ∙ න 𝑦𝑑𝑧 − 𝑧 + 𝑞 ∙ 𝐾𝑎𝑞 − 𝑐 ∙ 𝐾𝑎𝑐 , și
C
0
𝑧
𝑝′𝑝 = 𝐾𝑝𝛾 ∙ න 𝛾𝑑𝑧 − 𝑢 + 𝑞 ∙ 𝐾𝑝𝑞 − 𝑐 ∙ 𝐾𝑝𝑐
A
0
Atunci coeficienții împingerilor se vor calcula în consecință.
D
• Efectele acțiunilor/ Forțe orizontale / Momente
I
- forțe orizontale:
𝑝𝑎,𝑑1 + 𝑝𝑎,𝑑2 𝑝𝑎,𝑑3 + 𝑝𝑎,𝑑4
𝐻𝐸,𝑑1 = ∙ 𝐻𝑛𝑜𝑚 , și 𝐻𝐸,𝑑2 = ∙ 𝐷0,𝑛𝑜𝑚
2 2
D
- forța orizontală totală:
𝑖
total: 𝐻𝐸,𝑑 = ෍ 𝐻𝐸,𝑑𝑖 = 𝐻𝐸,𝑑1 + 𝐻𝐸,𝑑2
1

C
I
T
❑ Efectele acțiunilor/ Forțe orizontale/ Momente:
• Momentele de răsturnare/ motor, față de
C
centrul de rotație O
𝑝𝑎,𝑑1 ∙ 𝐻𝑛𝑜𝑚 2
𝑀𝐸𝑑1 = ∙ ∙ 𝐻𝑛𝑜𝑚 + 𝐷0,𝑛𝑜𝑚
A
2 3
𝑝𝑎,𝑑2 ∙ 𝐻𝑛𝑜𝑚 1
𝑀𝐸𝑑2 = ∙ ∙ 𝐻𝑛𝑜𝑚 + 𝐷0,𝑛𝑜𝑚
2 3
D
𝑝𝑎,𝑑3 ∙ 𝐷0,𝑛𝑜𝑚 2
I
𝑀𝐸𝑑3 = ∙ ∙𝐷
2 3 0,𝑛𝑜𝑚
𝑝𝑎,𝑑4 ∙ 𝐷0,𝑛𝑜𝑚 1
𝑀𝐸𝑑4 = ∙ ∙𝐷
2 3 0,𝑛𝑜𝑚
D
▪ Momentul total:
4
𝑀𝐸,𝑑 = ෍ 𝑀𝐸,𝑑𝑖 = 𝑀𝐸,𝑑1 + 𝑀𝐸,𝑑2 + 𝑀𝐸,𝑑3 + 𝑀𝐸,𝑑4
1 Diagrama forțelor orizontale

C
I
•
T
Momentul de rezistență/ stabilitate care se opune răsturnării
𝑝𝑝,𝑑5 ∙ 𝐷0,𝑑 2 𝑝𝑝,𝑑6 ∙ 𝐷0,𝑑 1
𝑀𝑅𝑑5 = ∙ ∙𝐷 𝑀𝑅𝑑6 = ∙ ∙𝐷
2 3 0,𝑑 2 3 0,𝑑
C
2
total: 𝑀𝑅,𝑑 = ෍ 𝑀𝑅,𝑑𝑖 = 𝑀𝑅,𝑑5 + 𝑀𝑅,𝑑6
1
A
• Efectele acțiunilor/ Verificări
Verificarea echilibrului rotațional / la răsturnare
D
- Gradul de utilizare - Coeficientul de siguranță
I
𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑚𝑜𝑡𝑜𝑟 𝑀𝐸𝑑 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑖𝑣 𝑀𝑅𝑑
Λ= = ∙ 100 ≥ 100 𝐹𝑠 = = ≥ 1,00
𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑖𝑣 𝑀𝑅𝑑 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑚𝑜𝑡𝑜𝑟 𝑀𝐸𝑑
D
- Reacțiunea la nivelul bazei palplanșei
𝐹𝐸𝑑 = 𝐻𝑅𝑑 − 𝐻𝐸𝑑 > 0
Dacă condiția nu este îndeplinită se aleg succesiv alte valori pentru fișa palplanșei/ peretelui
până când condiția este îndeplinită.

Metoda simplificată utilizată în U.S.A. pentru calculul
C
palplanșelor și a pereților îngropați în consolă
I
A) Pământuri necoezive/ Acțiuni
CT
D A
D I
a) Rotirea peretelui de palplașe/ și
perete îngropat, rezultatele
împingerilor active 𝑃𝑎 și pasive 𝑃𝑝
b) Diagrama simplificată a presiunilor care
seexercită asupra peretelui de palplanșe/
peretele îngropat autoportant
C
I
A) Pământuri necoezive
T
Determinarea adâncimii 𝑦0 a punctului O, unde presiunea activă egalează rezistența pasivă:
𝛾 ∙ 𝐻 ∙ 𝐾𝑎 𝑝𝑎
𝑝𝑎 ∙ 𝐻 + 𝑦0 = 𝑝𝑝 ∙ 𝑦0 → 𝛾 ∙ 𝑦0 + 𝐻 ∙ 𝐾𝑎 = 𝛾 ∙ 𝑦0 ∙ 𝐾𝑝 → 𝑦0 = =
C
𝛾 ∙ 𝐾𝑝 − 𝐾𝑎 𝐾
Determinarea distanței (h), corespunzător punctului
G din diagramă, din condiția de echilibru a tuturor
A
forțelor pe direcția orizontală:
D
෍ 𝐹ℎ𝑖 = 0 → 𝐴𝑟𝑖𝑎 𝐵0𝐴′ − 𝐴𝑟𝑖𝑎 0𝐹𝐵′ + 𝐴𝑟𝑖𝑎 𝐺𝐹𝐸 →
I
1 1
→ 𝑃𝑎 − ∙ 𝑝𝑝ҧ ∙ 𝐷0 + 𝑦0 + ∙ 𝑝𝑝ҧ + 𝑝′ 𝑝 ∙ ℎ = 0 →
2 2
D
𝑝𝑝ҧ ∙ 𝐷0 + 𝑦0 − 2 ∙ 𝑃𝑎
→ℎ=
𝑝𝑝ҧ + 𝑝′ 𝑝
1
cu: 𝑃𝑎 = ∙ 𝐻 + 𝑦0 ∙ 𝑝𝑎
2

C
I
T
Determinarea adâncimii de încastrare a peretelui din condiția ca momentul tuturor forțelor
față de baza peretelui B’ să fie egal cu zero.
1 𝐷0 1 ℎ
C
෍ 𝑀𝐵′ = 0 = 𝑃𝑎 ∙ 𝑦ത + 𝐷0 − ∙ 𝑝𝑝ҧ ∙ 𝐷0 ∙ + 𝑝𝑝ҧ + 𝑝′ 𝑝 ∙ ℎ ∙ = 0 →
2 3 2 3
→ 6 ∙ 𝑃𝑎 ∙ 𝑦ത + 𝐷0 − 2 ∙ 𝑝𝑝ҧ ∙ 𝐷02 + 𝑝𝑝ҧ + 𝑝′ 𝑝 ∙ ℎ2 = 0
A
cu: 𝑝𝑝ҧ = 𝛾 ∙ 𝐾 ∙ 𝐷0
D
și: 𝑝′ 𝑝 = 𝛾 ∙ 𝐾 ∙ 𝐷0 și: 𝐾 = 𝐾𝑝 − 𝐾𝑎
I
Și introducând în relația anterioară, rezultă o
ecuație de gradul patru în 𝐷0 ;
D
𝐷04 + 𝐶1 ∙ 𝐷03 + 𝐶2 ∙ 𝐷02 + 𝐶3 ∙ 𝐷0 + 𝐶4 = 0
𝑝′ 𝑝 8 ∙ 𝑃𝑎 6 ∙ 𝑃𝑎
unde: 𝐶1 = 𝐶2 = 𝐶3 = ∙ 2 ∙ 𝑦ത ∙ 𝛾 ∙ 𝐾 + 𝑝′ 𝑝
𝛾∙𝐾 𝛾∙𝐾 𝛾∙𝐾 2

C
I
T
6 ∙ 𝑃𝑎 ∙ 𝑦ത ∙ 𝑝′ 𝑝 + 4 ∙ 𝑃𝑎2
𝐶4 = 2
𝛾∙𝐾
C
Adâncimea minimă D pentru un factor
de siguranță 𝐹𝑠 = 1 este, 𝐷 = 𝐷0 + 𝑦0 .
A
Adâncimea care prezintă un
D
factor de siguranță 𝐹𝑠 = 1,5 ÷ 2,0
se obține crescând adâncimea
I
este 𝐷 cu 20% - 40%, respectiv
𝐷 = (1,2 ÷ 1,4)𝐷0 .
Momentul încovoietor maxim
D
din peretele de palplanșe este
localizat în secțiunea acestuia
situată la distanța (𝑦0 + 𝑦ത0 ) față
de baza excavației, în punctul C.

C
I
T
▪ Presiunea pasivă netă reprezentată de aria diagramei OCC’ trebuie să echilibreze
presiunea activă netă 𝑃𝑎 , care acționează deasupra bazei excavației. Rezultă:
C
1 2 ∙ 𝑃𝑎 unde: 𝛾 - greutatea volumică a
𝑃𝑎 = ∙ 𝑦ത02 ∙ 𝛾 ∙ 𝐾 → 𝑦ത0 = pământului.
2 𝛾∙𝐾
A
▪ Dacă există apă subterană deasupra punctului 0, atunci 𝛾 → 𝛾’ – greutatea volumică
în stare submersată.
▪ Cunoscând poziția punctului C’ unde forța tăietoare este nulă, momentul maxim se
D
va calcula cu următoarea relație:
I
𝐻 𝑦0 1 𝐻 𝑦0 1
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 𝑃𝑎1 ∙ + 𝑃𝑎2 ∙ − ∙ 𝛾 ∙ 𝑦02 ∙ 𝐾 ∙ 𝑦ത0 = 𝑃𝑎1 ∙ + 𝑃𝑎2 ∙ − ∙ 𝛾 ∙ 𝑦ത03 ∙ 𝐾
3 3 2 3 3 6
D
1 1
cu: 𝑃𝑎1 = ∙ 𝑝ҧ ∙ 𝐻 𝑃𝑎2 = ∙ 𝑝ҧ ∙ 𝑦 𝑝𝑎ҧ = 𝛾 ∙ 𝐻 ∙ 𝐾𝑎
2 𝑎 2 𝑎 0
▪ Modulul de rezistență necesar pentru selectarea tipului de palplanșă:
𝑊𝑛𝑒𝑐 = 𝑀𝑚𝑎𝑥 /(𝑅𝑒𝐻 ∙ 𝐹𝑠 )
▪ Diagrama 𝑀𝑧 , necessară armării peretelui se obține din rezolvarea grinzii/ peretelui
sub presiunile 𝑝𝑎 și 𝑝𝑝 .
C
I
B) Pământuri coezive
T
❑ Acțiuni
▪ Coeficienții împingerii după Rankine:
pt. ∅ = 0 → 𝐾𝑎 = 𝐾𝑝 = 1, rezultă:
C
2∙𝑐
𝛾 ∙ 𝑧0 ∙ 1 − 2 ∙ 𝑐 ∙ 1 → 𝑧0 =
𝛾
▪ Presiunea activă/ pasivă după Rankine:
A
𝑝𝑎 = 𝛾 ∙ 𝑧0 ∙ 𝐾𝑎 − 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐾𝑎
D
𝑝𝑝 = 𝛾 ∙ 𝑧0 ∙ 𝐾𝑝 + 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐾𝑝
I
▪ Ca urmare, presiunile la baza peretelui în
punctul 𝐵′, sunt:
ഥ 𝑝 = 𝛾 ∙ (𝐷 + 𝐻) ∙ 𝐾𝑝 + 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐾𝑝 −
D
𝑝′
− 𝛾 ∙ 𝐷 ∙ 𝐾𝑎 − 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐾𝑎
𝑝𝑝ҧ = 𝛾 ∙ 𝐷 ∙ 𝐾𝑝 + 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐾𝑝 − 𝛾 ∙ (𝐷 + 𝐻) ∙ 𝐾𝑎 − 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐾𝑎 →
→ 𝛾 ∙ 𝐷 + 2 ∙ 𝑐 − 𝛾 ∙ 𝐷 − 𝛾 ∙ 𝐻 + 2 ∙ 𝑐 = 4 ∙ 𝑐 − 𝛾 ∙ 𝐻 = 2 ∙ 𝑞𝑢 − 𝛾 ∙ 𝐻

C
I
T
▪ Determinarea distanței (h), corespunzătoare punctului G din diagramă, se obține din
condiția de proiecție a tuturor forțelor pe orizontală:
C
෍ 𝐹ℎ𝑖 = 0 → 𝑃𝑎 − 𝐴𝑟𝑖𝑎 𝐴𝑂𝐹𝐵′ + 𝐴𝑟𝑖𝑎 𝐺𝐹𝐵𝐸 = 0 →
1
→ 𝑃𝑎 − 2 ∙ 𝑞𝑢 − 𝛾 ∙ 𝐻 ∙ 𝐷 + 2 ∙ 𝑞𝑢 − 𝛾 ∙ 𝐻 + 2 ∙ 𝑞𝑢 + 𝛾 ∙ 𝐻 ∙ ℎ = 0 →
A
2
𝐷 ∙ 2 ∙ 𝑞𝑢 − 𝛾 ∙ 𝐻 − 𝑃𝑎
→ 𝑃𝑎 + 2 ∙ 𝑞𝑢 ∙ ℎ − 2 ∙ 𝑞𝑢 ∙ 𝐷 + 𝛾 ∙ 𝐷 ∙ 𝐻 = 0 → ℎ =
2 ∙ 𝑞𝑢
D
▪ Determinarea adâncimii de încastrare D, fișa palplanșei, rezultă din ecuația de
I
moment față de baza peretelui (B’):
ℎ2 2 ∙ 𝑞𝑢 − 𝛾 ∙ 𝐻 ∙ 𝐷2
D
𝑃𝑎 ∙ 𝑦ത + 𝐷 + ∙ 2 ∙ 𝑞𝑢 − =0
6 2
înlocuind expresia lui (h) → ecuația de gradul doi conținând necunoscuta (D)
𝐶1 ∙ 𝐷2 + 𝐶2 ∙ 𝐷 + 𝐶3 = 0

C
I
T
❑ Calculul fișei :
𝐶1 ∙ 𝐷2 + 𝐶2 ∙ 𝐷 + 𝐶3 = 0
𝑃𝑎 ∙ 6 ∙ 𝑞𝑢 ∙ 𝑦ത + 𝑃𝑎
C
cu: 𝐶1 = 2 ∙ 𝑞𝑢 − 𝛾 ∙ 𝐻 𝐶2 = −2 ∙ 𝑃𝑎 𝐶3 =
𝑞𝑢 + 𝛾 ∙ 𝐻
→ 𝐷 pentru 𝐹𝑠 = 1. Pentru 𝐹𝑠 = 1,5 ÷ 2 → fișa finală se consideră 𝐷𝑓 = (1,2 ÷ 1,4) ∙ 𝐷
A
• Secțiunea în care forța tăietoare este nulă:
𝑃𝑎
D
𝑃𝑎 − 𝑝𝑝ҧ ∙ 𝑦ത0 = 0 → 𝑦ത0 =
𝑝𝑝ҧ
I
• Expresia momentului maxim:
𝑝𝑝ҧ ∙ 𝑦ത02
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 𝑃𝑎 ∙ 𝑦ത0 + 𝑦ത − cu: 𝑝𝑝ҧ = 2 ∙ 𝑞𝑢 − 𝛾 ∙ 𝐻
D
2
• Modulul de rezistență necesar selectării tipului de palplanșă:

C
I
C) Pământuri cu frecare și coeziune
T
❑ ACȚIUNI:
• Împingerea activă:
1
C
𝑃𝑎 = ∙ 𝛾 ∙ 𝐻 2 ∙ 𝐾𝑎
2
și presiunea activă:
A
𝑝𝑎 = 𝛾 ∙ 𝐻 ∙ 𝐾𝑎
• Presiunea pasivă netă la baza
peretelui (dreapta):
ID
ഥ 𝑝 = 2 ∙ 𝑞𝑢 + 𝛾 ∙ 𝐻 = 4 ∙ 𝑐 + 𝛾 ∙ 𝐻
𝑝′
• Presiunea pasivă (stânga):
D
ഥ 𝑝 = 2 ∙ 𝑞𝑢 − 𝛾 ∙ 𝐻 = 4 ∙ 𝑐 − 𝛾 ∙ 𝐻
𝑝′
cu: 𝑞𝑢 - rezistența la compresiune
monoaxială a argilei
Diagrama simplificată a împingerilor pentru
𝑞𝑢 = 2 ∙ 𝑐 pământuri cu frecare și coeziune

C
I
T
• Determinarea înălțimii (h), de localizare a punctului G, se face prin scrierea ecuației de
echilibru a tuturor forțelor pe direcție orizontală:
C
෍ 𝐹ℎ𝑖 = 0 → 𝑃𝑎 − 𝐴𝑟𝑖𝑎 𝐴𝑂𝐹𝐵′ + 𝐴𝑟𝑖𝑎 𝐺𝐹𝐸 = 0 →
→ 𝑃𝑎 − 2 ∙ 𝑞𝑢 − 𝛾 ∙ 𝐻 ∙ 𝐷 + 2 ∙ 𝑞𝑢 − 𝛾 ∙ 𝐻 + 2 ∙ 𝑞𝑢 + 𝛾 ∙ 𝐻 ∙ ℎ/2 = 0 →
A
𝐷 ∙ 2 ∙ 𝑞𝑢 − 𝛾 ∙ 𝐻 − 𝑃𝑎
→ℎ=
2 ∙ 𝑞𝑢
D
• Determinarea fișei/ adâncimii de încastrare a peretelui se obține din ecuația de momente
I
față de punctul (B’):
𝐷 1 ℎ
෍ 𝑀𝐵𝑖 = 0 = 𝑃𝑎 ∙ 𝑦ത + 𝐷 − (2 ∙ 𝑞𝑢 − 𝛾 ∙ 𝐻) ∙ 𝐷 ∙ + ∙ 4 ∙ 𝑞𝑢 ∙ ℎ ∙ = 0 →
D
2 2 3
ℎ2 2 ∙ 𝑞𝑢 − 𝛾 ∙ 𝐻 ∙ 𝐷2
𝑃𝑎 ∙ 𝑦ത + 𝐷 + ∙ 2 ∙ 𝑞𝑢 − =0
6 2
și înlocuind expresia lui (h) → 𝐶1 ∙ 𝐷2 + 𝐶2 ∙ 𝐷 + 𝐶3 = 0
−𝑃𝑎 ∙ 𝑃𝑎 + 6 ∙ 𝑞𝑢 ∙ 𝑦ത
unde: 𝐶1 = 2 ∙ 𝑞𝑢 − 𝛾 ∙ 𝐻 𝐶2 = −2 ∙ 𝑃𝑎 𝐶3 =
𝑞𝑢 + 𝛾 ∙ 𝐻
C
I
T
• Prin rezolvarea ecuației de gradul trei, se obține fișa D, pentru 𝐹𝑠 = 1. Pentru 𝐹𝑠 =
1,5 ÷ 2,0 → 𝐷𝑓 = (1,2 ÷ 1,4) ∙ 𝐷
C
• Momentului maxim, pe relaționamentul din cazul anterior, rezultă:
A
2 ∙ 𝑞𝑢 − 𝛾 ∙ 𝐻 ∙ 𝑦ത02
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 𝑃𝑎 ∙ 𝑦ത0 + 𝑦ത −
2
ID
• Modulul de rezistență necesar selectării tipului de palplanșă:
D
• Diagrama de momente încovoietoare 𝑀𝑧 pentru armarea peretelui îngropat se obțin prin
calculul momentelor din secțiunile acestuia sub acțiunile forțelor date de diagrama
simplificată a presiunilor.

Calculul palplanșelor și a pereților îngropați ancorați
IC
• Efectele ancorajului și ipotezele de lucru ale acestuia (NP124-2010)
CT
D A
D I
b) Perete simplu rezemat la bază c) Perete încastrat la bază (fixed-
a) Perete ancorat
(free-earth method) earth method)
• Efectele ancorajului asupra peretelui constau în reducerea deformației laterale a peretelui,
a fișei peretelui (D), respectiv a momentului încovoietor.
• Peretele se consideră simplu rezemat (liber să se rotească/ deplaseze la bază) M = 0, dacă
fișa peretelui este mică, terenul de sub cota excavației este deformabil (nisipuri afânate,
argile moi) și peretele este relativ rigid.
IC
❑ Obiectivele calculului, acțiuni, fișa D, forța din tirant T, momentul încovoietor Mmax.
• Pentru fișă mare, teren de sub cota excavației rigid (nisip îndesat, argile tari, etc.), perete
T
flexibil, atunci acesta se poate considera încastrat la bază.
A C
ID
D
a) Distribuția
presiunilor
aproximativă a b) Distribuția simplificată
presiunii active și pasive nete
a
72/114
IC
A1) Pământuri necoezive. Metoda de calcul aproximativă. Perete simplu rezemat
(MB=0)
T
• Împingerea activă (𝑝𝑎 )/ pasivă (𝑝𝑝 ):
𝑝𝑎 = 𝛾 ∙ 𝐻 ∙ 𝐾𝑎 𝑝𝑝𝐵 = 𝛾 ∙ 𝐷 ∙ 𝐾𝑝
C
∅𝑑 ∅𝑑
𝐾𝑎 = 𝑡𝑎𝑛2 (45 − ) 𝐾𝑝 = 𝑡𝑎𝑛2 (45 + )
2 2
A
• Rezultanta împingerii active/ rezistenței pasive:
𝑃𝑎 = 0,5 ∙ 𝛾 ∙ (𝐻 + 𝐷2 ) ∙ 𝐾𝑎 𝑃𝑝 = 0,5 ∙ 𝛾 ∙ 𝐷2 ∙ 𝐾𝑝
D
•Fișa peretelui (D=?) se obține prin rezolvarea
I
ecuației de echilibru de momente față de centrul
de rotație 0:
2∙ 𝐻+𝐷
D
෍ 𝑀0 = 0 → 0,5 ∙ 𝛾 ∙ 𝐻 + 𝐷2 ∙ 𝐾𝑎 ∙ − ℎ𝑎 −
3
2∙𝐷
− 0,5 ∙ 𝛾 ∙ 𝐷2 ∙ 𝐾𝑝 ∙ 𝐻 − ℎ𝑎 + − ℎ𝑎 = 0
3
• Fișa finală: 𝐷𝑓 = 1,2 ÷ 1,3 ∙ 𝐷, pentru 𝐹𝑠 = 1,5 ÷ 2,0

IC
• Calculul forței de întindere din tirantul plăcii de ancoraj (𝑇𝑎 ) și a momentului
maxim Mmax;
T
• Forța de întindere din tirant rezultă din
proiecția pe orizontală a tuturor forțelor:
C
෍ 𝐹ℎ𝑖 = 0 → 𝑇𝑎 = 𝑃𝑎 − 𝑃𝑝 →
A
2
1
→ 𝑇𝑎 = 0,5 ∙ 𝛾 ∙ 𝐻 + 𝐷 ∙ 𝐾𝑎 − 𝛾 ∙ 𝐷2 ∙ 𝐾𝑝
2
ID
• Spațiul (S), în plan orizontal, dintre plăcile
de ancoraj este 2÷4 m și în consecință:
D
𝑇𝑚𝑎𝑥 = 𝑇 ∙ 𝑆 [𝑘𝑁]
• Momentul maxim în (n), unde 𝑇𝑧𝑎 = 0:
𝑇𝑎 𝑧0
𝑇𝑎 − 0,5 ∙ 𝛾 ∙ 𝑧02 ∙ 𝐾𝑎 = 0 → 𝑧0 = 2∙ → 𝑀𝑚𝑎𝑥 = 𝑇𝑎 ∙ 𝑧0 − ℎ𝑎 − 𝑃𝑎𝑧 ∙
𝛾 ∙ 𝐾𝑎 3

IC
A2) Pământuri necoezive. Metoda de calcul simplificată (NP 124-2010)
CT
D A
D I
a) Prerete ancorat. Acțiuni și
deformată perete
b) Distribuția
presiunilor nete
simplificată a

IC
A2) Pământuri necoezive. Metoda de calcul simplificată (NP 124-2010)
❑ Acțiuni
T
• Presiunea activă (𝑝𝑎 ): 𝑝𝑎 = 𝛾 ∙ 𝐻 ∙ 𝐾𝑎
1 1
• Împingerea activă: 𝑃𝑎 = ∙ 𝛾 ∙ 𝐻 2 ∙ 𝐾𝑎 + ∙ 𝑝𝑎 ∙ 𝑦0
2 2
C
• Distanța la care presiunea netă se anulează: 𝑦0 = 𝑝𝑎 /(𝛾 ∙ 𝐾) ,cu 𝐾 = 𝐾𝑝 − 𝐾𝑎
•
A
Presiunea pasivă netă în punctul B, 𝑝𝑛𝑒𝑡 = 𝛾 ∙ 𝐾 ∙ 𝐷0
𝑃𝑝 = 0,5 ∙ 𝛾 ∙ 𝐾 ∙ 𝐷02
• Împingerea pasivă:
D
• Fișa palplanșei (D), se obține din ecuația:
I
1
෍ 𝑀𝑂 = 0 = 𝑃𝑎 ∙ 𝑦ത𝑎 = ∙ 𝛾 ∙ 𝐾 ∙ 𝐷02 ∙ 𝑦ത𝑝
2
2
D
cu: 𝑦ത𝑝 = ∙ 𝐷 + 𝑦0 + ℎ𝑎 , dezvoltând și simplificând, ecuația de moment
3 0
3 2
devine: 𝐶1 ∙ 𝐷0 + 𝐶2 ∙ 𝐷0 + 𝐶3 = 0
cu: 𝐶1 = 𝛾 ∙ 𝐾/3 𝐶2 = 𝛾 ∙ 𝐾/2 ∙ (ℎ𝑎 + 𝑦0 ) 𝐶3 = −𝑃𝑎 ∙ 𝑦𝑎
→ fișa redusă 𝐷0 și respectiv 𝐷 = 𝐷0 + 𝑦0
Fișa finală 𝐷𝑓 = (1,2 ÷ 1,3) ∙ 𝐷 pentru un coeficient de siguranță 𝐹𝑠 = 1,5 ÷ 2.
C
A3) Pământuri necoezive. Distribuția simplificată a presiunilor (NP 124-2010)
I
❑ Calculul forței din tirant (𝑻𝒂 ) și a momentului maxim
Forța de întindere din tija/ tirantul ancorei, rezultă din proiecție pe orizontală:
T
1 1 1
෍ 𝐹ℎ𝑖 = 0 → 𝐹𝑎 = 𝑃𝑎 − 𝑃𝑝 → 𝑇𝑎 = ∙ 𝛾 ∙ 𝐻 2 ∙ 𝐾𝑎 + ∙ 𝑝𝑎 ∙ 𝑦0 − ∙ 𝛾 ∙ 𝐷02 ∙ 𝐾
2 2 2
C
Momentul încovoietor maxim din
peretele de susținere se localizează în
secțiunea C-C, la distanța (ℎ0 ), pentru
A
forța tăietoare nulă:
1
𝑇𝑧 = 0 → ∙ 𝛾 ∙ ℎ0 ∙ 𝐾𝑎 − 𝑇𝑎 = 0
2
D
2 ∙ 𝑇𝑎
I
→ ℎ0 =
𝛾 ∙ 𝐾𝑎
Și respectiv momentul maxim rezultă:
D
2
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 𝑇𝑎 ∙ ℎ0 − 𝑃𝑎𝑥 ∙ ∙ ℎ0
3
1
cu: 𝑃𝑎𝑥 = ∙ 𝛾 ∙ ℎ02 ∙ 𝐾𝑎
2
Modulul de rezistență necesar: 𝑊𝑛𝑒𝑐 = 𝑀𝑚𝑎𝑥 /(𝑅𝑒𝐻 ∙ 𝐹𝑠 )

C
B1) Pământuri cu frecare și coeziune. Metoda presiunilor pasive nete (NP 124-
I
2010). Perete simplu rezemat
❑ Acțiuni
T
▪ Coeficienții împingerii
∅
C
𝐾𝑎1 = 𝑡𝑎𝑛2 (45 − ) 𝐾𝑎2 = 𝐾𝑝2 = 1
2
▪ Presiunea activă
A
𝑝𝑎 = 𝛾 ∙ 𝐻 ∙ 𝐾𝑎
▪ Împingerea activă
D
𝑃𝑎 = 0,5 ∙ 𝑝𝑎ҧ ∙ 𝐻 = 0,5 ∙ 𝛾 ∙ 𝐻 2 ∙ 𝐾𝑎
▪ Presiunea/rezistența pasivă
I
𝑝𝑝,𝑛𝑒𝑡 = 𝛾 ∙ 𝐷 ∙ 𝐾𝑝2 + 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐾𝑝2 −
− 𝑞 ∙ 𝐾𝑝2 + 𝛾2 ∙ 𝐷 ∙ 𝐾𝑝2 − 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐾𝑝2 =
D
= 4 ∙ 𝑐 − 𝑞 = 2 ∙ 𝑞𝑢 − 𝑞
𝑞𝑢 - rezistența la compresiune monoaxială
▪ Împingerea/rezistența pasivă
𝑃𝑝 = 𝑝𝑝,𝑛𝑒𝑡 ∙ 𝐷 = (4 ∙ 𝑐 − 𝑞) ∙ 𝐷

C
B1) Pământuri cu frecare și coeziune. Metoda presiunilor pasive nete (NP 124-
I
2010). Perete simplu rezemat ▪ Fișa peretelui (D) se determină din ecuația
de momente față de punctul O:
T
𝐷
𝑃𝑎 ∙ 𝑦ത𝑎 − 2 ∙ 𝑞𝑢 − 𝑞 ∙ 𝐷 ∙ ℎ𝑎 + =0→
2
→ 𝐷2 + 𝐶1 ∙ 𝐷 + 𝐶2 = 0
C
2 ∙ 𝑦ത𝑎 ∙ 𝑃𝑎
cu: 𝐶1 = 2 ∙ ℎ 𝑎 𝐶2 =
2 ∙ 𝑞𝑢 − 𝑞
𝐷𝑓 = (1,2 ÷ 1,3) ∙ 𝐷 pentru 𝐹𝑠 = 1,5 ÷ 2
A
▪ Forța de întindere din tija ancorei:
෍ 𝐹ℎ = 0 → 𝐹𝑎 = 𝑃𝑎 − 𝑃𝑝
D
▪ Momentul
I
încovoietor maxim în
secțiunea/punctul C, cu forța tăietoare nulă:
2 ∙ 𝐹𝑎
𝑇𝑦 = 0 = 0,5 ∙ 𝛾1 ∙ ℎ0 ∙ 𝐾𝑎1 − 𝐹𝑎 = 0 → ℎ0 =
𝛾1 ∙ 𝐾𝑎1
D
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 𝐹𝑎 ∙ ℎ0 − 𝑃𝑎𝑦 ∙ 2/3 ∙ ℎ0
▪ Modulul de rezistență necesar:
▪ Din expresia rezistenței pasive 𝑝𝑝,𝑛𝑒𝑡 = 4 ∙ 𝑐 − 𝑞 , rezultă peretele este instabil dacă
𝑐 𝑐
4 ∙ 𝑐 − 𝑞 = 0 → 𝑁𝑠 = = 0,25 pentru 𝐹𝑠 = 1 → 𝑁𝑠 = 𝛾∙𝐻 ≥ 0,25.
𝛾∙𝐻
𝐹𝑠

IC
B2) Pământuri cu frecare și coeziune ( ∅1 ≠ 0; 𝑐1 ≠ 0; ∅2 ≠ 0; 𝑐2 ≠ 0 ). Metoda
aproximativă, a presiunii pasive nete.
CT
D A
D I
a) Distribuția
active / pasive
𝐾𝑎1 = 𝑡𝑎𝑛2 45 −
∅1
2
aproximativă
▪ Coeficienții împingerii pământului:

apresiunilor
𝐾𝑎2 = 𝑡𝑎𝑛2 45 −
∅2
2
b) Presiunea activă și presiunea pasivă netă
𝐾𝑝2 = 𝑡𝑎𝑛2 45 +
∅2
2
IC
T
▪ Presiuni active/ pasive:
𝑝𝑎1 = 𝑞 ∙ 𝐾𝑎1 − 2 ∙ 𝑐1 ∙ 𝐾𝑎1
𝑝𝑎 = 𝑞 + 𝛾 ∙ 𝑧 ∙ 𝐾𝑎 − 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐾𝑎
C
𝑝𝑎2 = 𝑞 + 𝛾1 ∙ 𝐻 ∙ 𝐾𝑎1 − 2 ∙ 𝑐1 ∙ 𝐾𝑎1
𝑝𝑝 = 𝑞 + 𝛾 ∙ 𝑧 ∙ 𝐾𝑝 + 2 ∙ 𝑐 ∙ 𝐾𝑝
𝑝𝑎3 = 𝑞 + 𝛾1 ∙ 𝐻 ∙ 𝐾𝑎2 − 2 ∙ 𝑐2 ∙ 𝐾𝑎2
A
𝑝𝑎4 = 𝑞 + 𝛾1 ∙ 𝐻 + 𝛾2 ∙ 𝐷 ∙ 𝐾𝑎2 − 2 ∙ 𝑐2 ∙ 𝐾𝑎2
𝑝𝑝5 = 𝑝𝑝5 − 𝑝𝑎5
𝑝𝑝5 = 2 ∙ 𝑐2 ∙ 𝐾𝑝2
D
𝑝𝑝6 = 𝛾2 ∙ 𝐷 ∙ 𝐾𝑝2 + 2 ∙ 𝑐2 ∙ 𝐾𝑝2 𝑝𝑝6 = 𝑝𝑝6 − 𝑝𝑎6
I
▪ Fișa palplanșei se obține din ecuația de echilibru a momentelor față de punctul O:
𝐻 2∙𝐻 𝐷 2∙𝐷
D
෍ 𝑀𝑂 = 0 → 𝑃𝑎1 ∙ − 𝑎 + 𝑃𝑎2 ∙ − 𝑎 − 𝑃𝑝2 ∙ + 𝐻 − 𝑎 − 𝑃𝑝2 ∙ +𝐻−𝑎 =0
3 3 3 3
1 1 1 1
cu: 𝑃𝑎1 = ∙ 𝑝𝑎1 ∙ 𝐻 𝑃𝑎2 = ∙ 𝑝𝑎2 ∙ 𝐻 𝑃𝑝1 = ∙ 𝑝𝑝5 ∙ 𝐷 𝑃𝑝2 = ∙𝑝 ∙𝐷
2 2 2 2 𝑝6
▪ Rezultă o ecuație de gradul trei (𝐷3 ), a cărei rezolvare permite aflarea fișei pelplanșei (D),
pentru 𝐹𝑠 = 1.
▪ Fișa 𝐷𝑓 = 1,2 ÷ 1,3 ∙ 𝐷, asigură un 𝐹𝑠 = 1,5 ÷ 2,0 .
IC
T
▪ Momentul maxim este localizat în secțiunea / punctul C, în care forța tăietoare 𝑇𝑦 = 0
𝑝𝑎1 − 𝑝𝑎𝑥
𝑇𝑦 = 𝑇𝑎 − ∙ ℎ0 → 2 ∙ 𝑇𝑎 − 𝑝𝑎1 + 𝑝𝑎𝑥 ∙ ℎ0 = 0
2
C
cu: 𝑝𝑎1 = 𝑞 ∙ 𝐾𝑎1 − 2 ∙ 𝑐1 ∙ 𝐾𝑎1
A
▪ Forța de întrindere în tirant rezultă:
ID
෍ 𝐹ℎ𝑖 = 0 → 𝑇𝑎 = 𝑃𝑎1 + 𝑃𝑎2 − 𝑃𝑝1 − 𝑃𝑝2

82/110
IC
T
și: 𝑝𝑎𝑥 = 𝑝𝑎1 + 𝛾1 ∙ ℎ0 ∙ 𝐾𝑎1 → o ecuație de gradul doi a cărei soluție este ℎ0 .
C
▪ Momentul maxim rezultă:
2 ∙ ℎ0 1 2
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 𝑇𝑎 ∙ 𝑦𝑎 − 𝑝𝑎1 ∙ − ∙ 𝑝𝑎𝑥 ∙ ∙ ℎ0
A
3 2 3
▪ Modulul de rezistență necesar:
D
D I
83/110
IC
A3) Pământuri necoeziv (∅ ≠ 0; 𝑐 = 0). Metoda grinzii echivalente (NP124-2010);
Perete încastrat
CT
D A
D I
a) Distribuția presiunilor
active / pasive, deformata
peretelui încastrat
b) Distribuția aproximativă
rezultantă prin înlocuirea
(Pp − Pa ), de sub cemtrul de
rotație O, cu rezultanta R
c) Distribuția simplificată a
presiunilor/ presiunea netă
(pnet = pp − pa )

84/110
IC
Perete încastrat
CT
D A
a)
D I
Presiuni asupra
peretelui și evidențierea
punctului de inflexiune a
deformatei (I)
b) Diagrama de
moment cu valoarea
zero în punctul de
inflexiune
c) Grinda echivalentă
superioară
grinda
inferioară (IO)
(AO’I) și
echivalentă

85/110
IC
Perete încastrat
▪ Punctului de inflexiune (I) respectiv adâncimea x, se obține din diagrama lui Blum,
T
raportul 𝑥/𝐻 în funcție de unghiul de frecare (∅).
A C
ID
Blum
D
a) Localizarea punctului de
inflexiune folosind diagrama
b) Presiunile și forțele care
acționează pe grinda de echilibru
inferioară
c) Presiunile și forțele care
acționează pe grinda de echilibru
superioară
86/110
IC
Perete încastrat
T
• Determinarea adâncimii 𝑦0 , la care
forța tăietoare este nulă:
C
𝑝𝑝,𝑛𝑒𝑡 = 𝑝𝑎,𝑦 − 𝑝𝑝,𝑦 =
= 𝛾 ∙ 𝐾𝑎 ∙ 𝐻 + 𝑦0 = 𝛾 ∙ 𝐾𝑝 ∙ 𝑦0
A
𝛾 ∙ 𝐾𝑎 ∙ 𝐻 2 ∙ 𝑃𝑎1
𝑦0 = =
𝛾 ∙ (𝐾𝑝 − 𝐾𝑎 ) 𝛾 ∙ (𝐾𝑝 − 𝐾𝑎 )
D
• Determinarea reacțiunii 𝑅𝐼 din reazemul
simplu din punctul de inflexiune (I):
I
෍ 𝑀𝑂′ = 0 → 𝑃𝑎1 ∙ 𝑦𝑎 +
D
1 2
+ ∙ 𝛾 ∙ 𝑥 ∙ 𝐾𝑝 − 𝐾𝑎 ∙ ∙ 𝑥 + 𝐻 − ℎ1 +
2 3
1 1
+ ∙ 𝑝𝑎 ∙ 𝑥 ∙ ∙ 𝑥 + 𝐻 − ℎ1 = 𝑅𝐼 ∙ 𝑥 + 𝐻 − ℎ1 → valoarea reacțiunii (R) din reazemul simplu
2 3

87/110
IC
Perete încastrat
T
• Determinarea fișei teoretice ( 𝐷0 ) rezultă din echilibrul
grinzii echivalente inferioare:
1 2
C
෍ 𝑀𝑂 = 0 → 𝑅𝐼 ∙ 𝑦0 − 𝑥 + 𝐷0 − ∙ 𝑝𝑝,𝑛𝑒𝑡 ∙ 𝐷0 ∙ ∙ 𝐷 + 𝑦0 − 𝑥 −
2 3 0
1 𝑦0 − 𝑥
− ∙ 𝑝𝑝,𝑛𝑒𝑡,𝑥 ∙ 𝑦0 − 𝑥 ∙ = 0 → 𝐷0 , fișa pentru care
A
2 3 𝐹𝑠 = 1,5 ÷ 2,0
→ 𝐷𝑓𝑖𝑛𝑎𝑙 = (1,20 ÷ 1,25) ∙ 𝐷0 + 𝑦0
ID
• Reacțiunea din punctul O, 𝑅0 se obține din proiecția pe orizontală a forțelor care
acționează pe grinda echivalentă inferioară:
D
1 1
෍ 𝐹𝑦 = 0 → 𝑅𝐼 + 𝑅0 + 𝑃𝑎2 − 𝑃𝑝 = 0 → 𝑅𝐼 + 𝑅0 + ∙ 𝑝𝑝,𝑛𝑒𝑡,𝑥 ∙ 𝑦0 − 𝑥 − ∙ 𝑝𝑝,𝑛𝑒𝑡 ∙ 𝐷0
2 2
1 1
→ 𝑅0 = ∙ 𝑝𝑝,𝑛𝑒𝑡 ∙ 𝐷0 − 𝑅𝐼 − ∙ 𝑝𝑝,𝑛𝑒𝑡,𝑥 ∙ 𝑦0 − 𝑥
2 2

88/110
IC
Perete încastrat
T
▪ Forța de întindere din tija ancorei
se obține din ecuația de proiecție:
C
෍ 𝐹𝑥𝑖 = 0 → 𝑇𝑎 = 𝑃𝑎1 + 𝑃𝑎1 − 𝑅𝐼
𝑃𝑎1 = 1/2 ∙ 𝛾 ∙ 𝐻 2 ∙ 𝐾𝑎
A
cu
𝑃𝑎2 = 1/2 ∙ (𝑝𝑎 + 𝑝𝑝,𝑛𝑒𝑡,𝑥 ) ∙ 𝑥
D
• Momentul maxim, în punctul C,
I
unde forța tăietoare este nulă,
rezultă:
D
1 2 ∙ 𝑇𝑎
𝑇𝑎 − 𝑃𝑎𝑥 = 0 → 𝑇𝑎 − ∙ 𝛾 ∙ 𝐻 2 ∙ 𝐾𝑎 = 0 → ℎ0 =
2 𝛾 ∙ 𝐾𝑎
1 1
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 𝑇𝑎 ∙ ℎ0 − ℎ1 − 𝑃𝑎𝑥 ∙ ∙ ℎ0 = 𝑇𝑎 ∙ ℎ0 − ℎ1 − ∙ 𝛾 ∙ ℎ03 ∙ 𝐾𝑎
4 6
• Modulul de rezistență necesar al secțiunii palplanșei: 𝑊𝑛𝑒𝑐 = 𝑀𝑚𝑎𝑥 /(𝑅𝑒𝐻 ∙ 𝐹𝑠 )
89/110
C
▪
I
Amplasarea plăcii de ancoraj și calculul acesteia
Amplasare ancoraj:
T
I – periculoasă;
II, III – capacitate redusă;
IV – amplasare sigură
A C
ID
a) Zone ale terenului din spatele peretelui și b) Presiuni care se exercită
D
amplasarea plăcii de ancoraj asupra plăcii de ancoraj
▪ Adâncimea de amplasare a plăcii de ancoraj rezultă din ecuația de proiecție pe

orizontală:
1 1
𝑇𝑎 ∙ 𝐹𝑠 𝑎 + 𝑃𝑎 − 𝑃𝑝 ∙ 𝐿 → ∙ 𝛾 ∙ ℎ12 ∙ 𝐾𝑝 − ∙ 𝛾 ∙ ℎ12 ∙ 𝐾𝑎 = 𝑇𝑎 ∙ 𝐹𝑠 𝑎
2 2

90/110
C
▪ Amplasarea plăcii de ancoraj și calculul acesteia
I
2 2 ∙ 𝑇𝑎 ∙ 𝐹𝑠 𝑎
𝑑≈ ∙ ℎ → ℎ1 = , cu: 𝐹𝑠 = 2, coeficient de siguranță
T
3 1 𝛾 ∙ (𝐾𝑝 − 𝐾𝑎 ) 𝑎
• Capacitatea plăcii de ancoraj, cu dimensiunile 𝐵 × 𝐿, va fi:
C
𝛾 ∙ ℎ12 𝐾𝑝
𝑃𝑢𝑙𝑡 = 𝐿 ∙ 𝑃𝑝 − 𝑃𝑎 = ∙ − 𝐾𝑎 ∙ 𝐿
2 𝐹𝑠
unde: 𝐿 – lungimea plăcii, 𝐹𝑠 = 1,5 – coeficient de siguranță care afectează rezistența
A
pasivă
• Condiția de verificare:
D
𝑇𝑎 ≤ 𝑃𝑢𝑙𝑡 𝑘𝑁/𝑚𝑙
I
• Dacă condiția nu este îndeplinită se mărește adâncimea 𝑑.
D
▪ OBSERVAȚII
Pentru ℎ1 − ℎ2 /ℎ1 ≤ 1,5 ÷ 2,0 și 𝐿/𝐵 > 5, Teng recomandă considerarea efectului
spațial al antrenării pământului din fața plăcii și deci, considerând efectul spațial,
recomandă:
1
𝑃𝑢𝑙𝑡 = 𝐿 ∙ 𝑃𝑝 − 𝑃𝑎 + ∙ 𝐾0 ∙ 𝛾 ∙ 𝐾𝑝 + 𝐾𝑎 ∙ ℎ13 ∙ 𝑡𝑎𝑛𝜙
3
91/110
C
▪ Amplasarea plăcii de ancoraj și calculul acesteia
I
• Secțiunea tijei ancorei de secțiune circulară:
T
𝜋 ∙ 𝑑2 𝜋 ∙ 𝑑2 𝑇𝑎 4 ∙ 𝑇𝑎
𝐴𝑡𝑖𝑗ă = → = →𝑑= - diametrul tijei de ancoraj
4 4 𝜎𝑎𝑑𝑚 𝜋
C
• Plăca de ancoraj se calculează la încovoiere sub
acțiunea presiunii nete:
A
𝐾𝑝
𝑝𝑝,𝑛𝑒𝑡 = 𝛾 ∙ 𝑑 ∙ − 𝐾𝑎
𝐹𝑠
D
𝐵 ∙ 𝐿 = 𝑇𝑎 /𝑝𝑝,𝑛𝑒𝑡.𝑚𝑒𝑑
I
𝐵 𝐵
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 𝑝𝑝,𝑛𝑒𝑡.𝑚𝑒𝑑 ∙ ∙ ∙𝐿
2 4
D
• Grosimea plăcii metalice de ancoraj:
𝑡
𝑀 𝑀𝑚𝑖𝑛 ∙
𝜎𝑎𝑑 = ∙ 𝑦 = 2 = 6 ∙ 𝑀𝑚𝑎𝑥 → 𝑡 - grosimea plăcii de ancoraj
𝐼 𝑡3 𝑡2
12
• Pentru placa din beton armat sau bloc de ancoraj, se procedează în consecință.

92/110
IC
B3) Pământuri cu frecare ți coeziune. Metoda de calcul aproximativă după
Eurocod (EC7). Perete simplu rezemat
T
• DATE INIȚIALE
C
- Neplaneitatea bazei excavației:
1
∆𝐻 = ∙ 𝐻𝑛𝑜𝑚 − 𝐷𝑎 ≤ 0,50𝑚
10
A
- 𝐻𝑛𝑜𝑚 - adâncimea nominală a excavației;
- 𝐻𝑑 = 𝐻𝑛𝑜𝑚 + ∆𝐻 – adâncimea de calcul a
D
excavației;
I
- 𝐷𝑛𝑜𝑚 - fișa nominală a peretelui, care se
adoptă inițial ca predimensionare;
- 𝐷𝑑 - fișa de calcul / redusă a peretelui;
D
- 𝐿𝑑 = 𝐻𝑑 + 𝐷𝑑 - lungimea totală a palplanșei /
peretelui
- Caracteristicile terenului (𝛾𝑘 ; ∅𝑘 ; 𝑐𝑘 ), cu valori
caracteristice;
- Suprasarcina 𝑞𝑄𝑘 , cu valoare caracteristică
Date inițialee și diagramele sarcinii
geologice
93/110
IC
T
❑ CARACTERISTICILE PĂMÂNTULUI / MATERIALULUI
- Valoarea caracteristică a unghiului de frecare interioară ∅𝑘 ;
C
- Valoarea de calcul a unghiului de frecare interioară:
𝑡𝑔∅𝑘 𝛾∅ - coeficient parțial de siguranță variabil în funcție de
∅𝑑 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔
𝛾∅ abordarea de calcul;
A
- Valoarea caracteristică / de calcul a greutății volumice a pământului
𝛾𝑑 = 𝛾𝑘 /𝛾𝛾 = 𝛾𝑘 , (𝛾𝛾 = 1)
ID
- Valoarea de calcul a unghiului de frecare internă la volum constant/ rezidual ∅𝑐𝑣,𝑘 ;
- Valoarea de calcul:
𝑡𝑔∅𝑐𝑣,𝑘
∅𝑐𝑣,𝑑 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔
D
𝛾∅
- Unghiul de frecare pământ-perete 𝛿𝑑 = 2/3 ∙ ∅𝑐𝑣,𝑑
- Valoarea caracteristică (𝑐𝑘 ) și de calcul (𝑐𝑑 ) a coeziunii:
𝑐 = 𝑐𝑘 /𝛾𝑐 𝛾𝑐 - coeficient parțial de siguranță variabil în funcție de

abordarea de calcul;

94/110
IC
T
❑ ACȚIUNI
Sarcinile geologice la diferite adâncimi (excluzând suprasarcina):
C
- La suprafața terenului: 𝜎𝑣,𝑘1 = 0,0𝑘𝑃𝑎
- La baza peretelui și în spatele acestuia: 𝜎𝑣,𝑘2 = 𝛾𝑘 ∙ 𝐻𝑑 + 𝐷𝑑 (𝑘𝑃𝑎)
A
𝜎𝑣,𝑘3 = 𝛾𝑘 ∙ 𝐷𝑑 (𝑘𝑃𝑎)
• EFECTELE ACȚIUNILOR
D
- Presiunile active/ pasive, cu valori de calcul:
I
𝑝𝑎,𝑑1 = 𝛾𝐺 ∙ 𝐾𝑎𝛾 ∙ 𝜎𝑣,𝑘1 − 𝐾𝑎𝑐 ∙ 𝑐𝑑 + 𝛾𝑄 ∙ 𝐾𝑎𝛾 ∙ 𝑞𝑄𝑘 , (𝑘𝑃𝑎)
𝑝𝑎,𝑑2 = 𝛾𝐺 ∙ 𝐾𝑎𝛾 ∙ 𝜎𝑣,𝑘2 − 𝐾𝑎𝑐 ∙ 𝑐𝑑 + 𝛾𝑄 ∙ 𝐾𝑎𝛾 ∙ 𝑞𝑄𝑘 , (𝑘𝑃𝑎)
D
𝑝𝑎,𝑑3 = 𝛾𝐺 ∙ 𝐾𝑝𝛾 ∙ 𝜎𝑣,𝑘3 + 𝐾𝑝𝑐 ∙ 𝑐𝑑 , (𝑘𝑃𝑎)
unde: 𝛾𝐺 și 𝛾𝑄 - coeficient parțial de siguranță variabil în funcție de abordarea de calcul;

𝐾𝑎𝛾 ; 𝐾𝑎𝑐 ; 𝐾𝑝𝛾 ; 𝐾𝑝𝑐 - coeficienții împingerii pământului determinați prin prelucrare
numerică, după EC7.

95/110
IC
T
❑ EFECTELE ACȚIUNILOR
▪ Împingerea activă din spatele palplanșei /
peretelui îngropat:
1
C
𝑃𝑎,𝑑1 = ∙ 𝑝𝑎,𝑑1 ∙ 𝐻𝑑 + 𝐷𝑑
2
1
A
𝑃𝑎,𝑑2 = ∙ 𝑝𝑎,𝑑2 ∙ 𝐻𝑑 + 𝐷𝑑
2
▪ Împingerea activă totală:
D
𝐻𝐸𝑑 = 𝑃𝑎,𝑑1 + 𝑃𝑎,𝑑2
I
▪ Rezistența pasivă a pământului din
fața palplanșei/ peretelui îngropat:
1
D
𝑃𝑝𝑑3 = ∙ 𝑝𝑝𝑑3 ∙ 𝐷𝑑
2
▪ Momentul motor/ destabilizator al
împingerilor activefață de punctul O’:
𝐿𝑑 2 ∙ 𝐿𝑑
Distribuția aproximativă a presiunilor 𝑀𝐸𝑑 = 𝑃𝑎,𝑑1 ∙ − 𝐷𝑎 + 𝑃𝑎,𝑑2 ∙ − 𝐷𝑎
3 3
active și a rezistenței pasive
96/110
IC
▪ Momentul stabilizator/ rezistent al rezistenței pasive, față de punctul O’:
T
2 1
𝑀𝑅𝑑 = 𝑃𝑝,𝑑1 ∙ ∙ 𝐷𝑑 + 𝐻𝑑 − 𝐷𝑎 /𝛾𝑅𝑐 cu: 𝑃𝑝,𝑑1 = ∙ 𝑝𝑝,𝑑3 ∙ 𝐷𝑑
3 2
C
▪ Forța orizontală rezistentă: 𝐻𝑅𝑑 = 𝑃𝑝,𝑑3 /𝛾𝑅𝑐
A
𝛾𝑅𝑐 - coeficient parțial de siguranță pentru rezistență, în funcție de abordarea de calcul
❑ VERIFICAREA LA STABILITATE A PERETELUI
D
𝑀𝐸𝑑 𝑀𝑑𝑠𝑡.𝑑
I
▪ Gradul de utilizare: Λ 𝐺𝐸𝑂 = ∙ 100 = ∙ 100 ≤ 100 - pentru perete stabil
𝑀𝑅𝑑 𝑀𝑠𝑡𝑏.𝑑
𝑀𝑠𝑡𝑏.𝑑
D
▪ Coeficientul de siguranță: 𝐹𝑠 = ≥1 - pentru perete stabil
𝑀𝑑𝑠𝑡.𝑑
▪ Forța de întindere pentru care se dimensionează tirantul:
𝐹𝑎,𝑑 = 𝐻𝐸𝑑 − 𝐻𝑅𝑑

97/110
IC
T
❑ CALCULUL MOMENTULUI MAXIM DIN PEREȚI
- Înălțimea ℎ0 ce localizează punctul C
în care forța tăietoare este nulă:
C
𝑇𝑎𝑑 − 𝑃𝑎,𝑑,𝑥 = 0 →
1
→ 𝑃𝑎,𝑑,𝑥 − ∙ 𝑝𝑎,𝑑,𝑥 ∙ ℎ0 = 0
A
2
𝑝𝑎,𝑑,𝑥 = [𝛾𝐺 ∙ 𝐾𝑎𝛾 ∙ 𝜎𝑣,𝑘𝑥 − 𝐾𝑎𝑐 ∙ 𝑐𝑑 +
D
+𝛾𝑄 ∙ 𝐾𝑎𝛾 ∙ 𝑞𝑄𝑘 ]
I
𝜎𝑣,𝑘𝑥 = 𝛾𝑘 ∙ ℎ0
- Momentul maxim din peretele
D
palplanșei este dat de relația:
𝑀𝑚𝑎𝑥 = 𝑇𝑎𝑑 ∙ ℎ0 − 𝑦𝑎 − 𝑝𝑎,𝑑,𝑥 ∙ 𝑦0
• Modulul de rezistență necesar al secțiunii
palplanșei:

98/110
IC
❑ METODA MODELĂRII INTERACȚIUNII DINTRE TEREN ȘI PERETELE DE
SPRIJIN PRIN INTERMEDIUL ARCURILOR DE CONLUCRARE (Metoda
Coeficientului de Reacție – MCR)
CT
D A
D I
Interacțiunea teren-structură (palplanșă/perete îngropat) se modelează prin considerarea
peretelui drept grindă pe mediu elastic de tip Winklerian, descris printr-o relație de
proporționalitate între presiunea exercitată pe teren (p) și tasarea/ deformația (y).
ks =

p
constanta elastică/ coeficient de reacțiune/coeficient de pat
99/110
C
❑ Avantaje și limitări ale Metoda Coeficientului de Reacție – MCR
I
Metoda ❖ posibilă modelarea interacțiunii ❖ modelare simplistă a terenului;
teren-structură și a etapelor de
T
coeficientului ❖ estimare dificilă a coeficienților de
de reacțiune execuție etc.; reacțiune- de pat;
(de pat) ❖ modelarea terenului prin resorturi ❖ numai probleme bidimensionale;
elastice;
C
M.C.R. ❖ anumite conectări structurale sunt
❖ deplasarea peretelui poate fi dificil de modelat;
estimată;
AVANTAJE
❖ deplasările terenului în jurul
LIMITĂRI
A
❖ utilizare relativ simplă; peretelui nu pot fi calculate.
❖ se poate ține cont de starea inițială
de eforturi.
D
❑ Fundamentul teoretic al Metodei Coeficientului de Reacțiune – MCR
I
▪ Legea constitutivă a modelului Winkler → 𝑝 = 𝑘 ∙ 𝑦 , cu 𝑘 = 𝑚ℎ ∙ 𝑧 , coefficient de
D
reacțiune/ de pat, linear variabil cu adâncimea și 𝑚ℎ - coeficient de proporționalitate,
pe direcție orizontală, depinzând de natura terenului;
▪ Ecuația fibrei medii deformate a grinzilor pe mediu elastic:
𝑑4𝑦 𝑑4𝑦
𝐸𝐼 ∙ 4 + 𝑘 ∙ 𝑦 = 0 → 𝐸𝐼 ∙ 4 + 𝑚ℎ ∙ 𝑧 ∙ 𝑦 = 0
𝑑𝑧 𝑑𝑧
100/134
C
❑ Metoda Coeficientului de Reacție – MCR
T I
A C
ID
a)Schematizare perete/ acțiuni b) Modelarea cu resoarte c) Presiunea d) Forța e) Moment
laterală tăietoare încovoietor
D
▪ Deformațiile și eforturile într-o secțiune curentă la adâncimea (z):
𝑃𝑎 ∙ 𝜆3 𝑧 𝑀0 ∙ 𝜆2 𝑧 𝑃𝑎 ∙ 𝜆2 𝑧 𝑀0 ∙ 𝜆 𝑧
𝑦 𝑧 = ∙ 𝐴𝑦 + ∙ 𝐵𝑦 𝜃 𝑧 = ∙ 𝐴0 + ∙ 𝐵0
𝐸∙𝐼 𝑝 𝐷 𝐸∙𝐼 𝑝 𝐷 𝐸∙𝐼 𝑝 𝐷 𝐸∙𝐼 𝑝 𝐷
𝑧 𝑧 𝑧 𝑀0 𝑧
𝑀 𝑧 = 𝑃𝑎 ∙ 𝜆 ∙ 𝐴𝑚 +𝑀∙𝐵 𝑇 𝑧 = 𝑃𝑎 ∙ 𝐴𝑡 + ∙ 𝐵𝑡
𝐷 𝐷 𝐷 𝜆 𝐷
101/134
C
❑ Metoda Diferențelor Finite (MDF) și a Elementelor Finite (MEF)
T I
A C
D
a) Rețeaua de elemente finite,
I
b) Starea de tensiune c) Moment
deformații perete și tasările terenului
din masivul sprijinit încovoietor în perete
din spate
D
▪ Se consideră că oferă soluții “teoretic complete” oferind ca rezultate atât valoarea eforturilor
secționale din perete, forțele din reazeme/ ancore cât și estimări ale deformațiilor/
deplasărilor terenului și peretelui. Aceasta. În condițiile în care proiectantul trebuie să aibe
experiență în utilizarea unui program de calcul (de ex. PLAXIS) cât și în modelarea unor
astfel de structuri.
10.05.2017 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 102/134

C
❑ Avantaje și limitări ale Metoda Diferențelor Finite (MDF) și a Elementelor
I
Finite (MEF), NP124-2010.
T
MDF/MEF ❖ posibilă modelarea interacțiunii teren- ❖ pot necesita un timp relativ mare de
structură și a etapelor de execuție etc.; calcul;
C
❖ modele complexe pentru teren care pot ❖ dificilă modelarea anumitor aspecte
lua în considerare variația rigidității cu (de exemplu, execuția peretelui);
starea de eforturi sau anizotropia; ❖ necesită date de calcul complexe;
A
❖ modelarea unor structuri complexe cu ❖ modelele simple pentru teren (liniar
includerea unor detalii structurale și de elastic) pot conduce la deplasări
rezemare; eronate ale terenului;
D
❖ poate fi estimată deplasarea peretelui; ❖ necesită experiență în utilizarea
I
❖ buna reprezentare a efectului apei din programelor;
pori; ❖ necesită programe de calcul
❖ modelarea consolidării terenului și a verificate printr-o practică
D
trecerii de la condiții nedrenate la îndelungată.
condiții drenate;
eforturi;
AVANTAJE
LIMITĂRI
❖ poate fi estimată deplasarea terenului în

jurul.

103/134
Exemple de calcul pentru un perete de palplanșe
C
❑ Exemplul 12.1. Perete în consolă simplu rezemat
I
▪ Date inițiale:
T
• Adâncimea săpăturii: 𝐻0 = 3,0𝑚
• Pământ necoeziv cu ∅𝑐𝑠 = 300 ; 𝛾 = 18𝑘𝑁/𝑚3
• Unghiul de frecare pământ-palplanșă 𝛿 = 2/3 ∙
C
∅𝑐𝑠 în spatele palplanșei și 𝛿2 = 1/2 ∙ ∅𝑐𝑠
• Palplanșă PSA23 din oțel S320GP
A
▪ Se cere:
• Calculul adâncimii de încastrare efectivă;
fișa palplanșei, 𝐷𝑓 ;
D
• Momentul încovoietor maxim din palplanșă
I
(𝑀𝑚𝑎𝑥 );
• Modulul de rezistență (𝑊𝑛𝑒𝑐 ) necesar pentru
selectarea tipului de palplanșă.
D
▪ REZOLVARE:
Pasul 1. Calculul coeficienților de împingere a pământului
 'cs 30 K ax = 0,36
 'd = = = 24
F 1, 25 K px = 3,30
104/110
C
Pasul 2. Calculul distribuției aproximative a presiunilor din împingerea pământului
I
1 1
Pax =  K ax    ( H 0 + d 0 ) =  K ax  18  ( 3 + d 0 ) = 9  K ax  ( 3 + d 0 )
2 2 2
2 2
T
H + d0 3 + d0
za = 0 =
3 3
C
3 + d0 
( M O )a = Pax  z a = 9  K ax  ( 3 + d0 )2  
 3 
 = 3 K ax 3 + d (
0
2
= 1,08  )3 + d 2
0 ( )
A
1 1
Ppx =  K px    d 02 =  K ax  18  d 02 = 9  K ax  d 02
2 2
D
d
zp = 0
3
I
( M O ) p = Ppx  z p = 9  K px  d02   0  = 3  K px  d03 = 9,9  d03
d
 3 
D
Pasul 3. Calculul fișei 𝐃𝟎 și a fișei 𝐃𝒇 din ecuația
de echilibru:
( M O )a = ( M O ) p  1,05  ( D03 + 9 D02 + 27  D0 + 27 ) = 9,9  D03
8,17  D03 − 9  D02 − 27  D0 − 27 = 0  D0 = 2,75m
105/110
IC
Pasul 4. Calculul adâncimii de încastrare efectivă
DF = 1, 20  D0 = 1, 2  2,75 = 3,30 m
T
Pasul 5. Determinarea valorii rezultantei R, din centrul de rotație 0:
C
R = Ppx − Pax = 9  3,3  2,75 − 9  0,36  ( 3 + 2,75 ) = 109, 4 kN / m
2 2
A
Presiunea pasivă medie p pmed = K px    ( H 0 + 1,1  D0 ) = 4,6  18  ( 3 + 1,1  2, 41) = 467,9 kPa
Presiunea activă medie pa ,med = K ax   1,1  D0 = 0,36 18 1,1  2,75 = 19,6 kPa
D
pnet = 467,9 − 19,6 = 448,3 kPa
I
Presiunea netă
Rezistența netă care se opune rotirii peretelui sub centrul de rotație 0:
D
𝑅𝑝 = 𝑝𝑝,𝑛𝑒𝑡 ∙ 0,2 ∙ 𝐷0 = 467,9 ∙ 0,2 ∙ 2,75 = 219,1𝑘𝑁/𝑚𝑙
Condiția de stabilitate îndeplinită:
𝑅𝑝 = 219,1𝑘𝑁/𝑚𝑙 > 𝑅= 109,4𝑘𝑁/𝑚𝑙

106/110
IC
Pasul 6. Determinarea momentului maxim și a modulului de rezistență necesar
2 ( z − H0 ) ( z − 3)
3
1 2 z 1 1
( M z )c =  K ax    z  − K px    ( z − H 0 )  =  4,6  18 
T
2 3 2 3 2 3
= 0,84  z 3 − 13,8  ( z − 3)
3
-o necuație de gradul trei cu necunoscuta (z)
C
Pentru determinarea distanței 𝒛, pentru care momentul este maxim, trebuie ca derivata
ecuației de mai sus în funcție de 𝒛 să fie egalată cu zero
A
 dM z   z1 = 3,68 m
 = 0  2,52  z − 41, 4  ( z − 3) = 38,9  z − 248, 4  z + 372,6 = 0   z = 2,53 m
2 2 2

D
 dz c  2
I
▪ Pentru z=3,68m (2,53m < 𝐻0 ), rezultă:
M z ,max = 0,84  3,683 − 13,8  ( 3,68 − 3) = 36 kN  m
3
Profil - PSA23 – W=128 cm3/m
D
▪ Modulul de rezistență necesar corespunzător
rezistenței oțelului din palplanșă:
M z max 36 kN  m
Wnec = = 2
= 113 cm 3
/m deschiderea
ReH 320 N / mm
Oțel - S320GP
𝑊𝑝𝑎𝑙𝑝𝑙𝑎𝑛șă 𝑃𝑆𝐴23 = 128𝑐𝑚3 /𝑚𝑙 ReH=320N/mm2
107/110

Curs 12 2018 (M) PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 12 2018 (M) PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IC

10.05.2017 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12

❖ se va introduce în calcul rigiditatea elementelor din beton armat după

10.05.2017 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12

❖ rapiditate în execuție reprezintă o soluție permanentă în

stabilitate și rezistență ridicată nu asigură în toate cazurile condiții

autoîntăritor ❖ forarea piloților ❖ adâncimi limitate de toleranță

❖ în anumite circumstanțe fața peretelui

caracteristicile secționale (grosime,

❖ în cazul utilizării ancorajelor se realizării structurii îngropate

10.05.2017 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12

10.05.2017 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12

10.05.2017 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12

10.05.2017 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12

10.05.2017 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12

10.05.2017 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12

10.05.2017 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12

10.05.2017 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12

10.05.2017 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12

10.05.2017 Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12

a) Deformare/ rotirea peretelui c) Distribuția aproximativă a

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 32/114

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 33/114

෍ 𝐹ℎ𝑖 = 0 → 𝑃𝑎𝑦 − 𝑃𝑝𝑦 = 0

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 34/114

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 35/114

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 36

• Determinarea fișei palplanșei se facce din

• Rezultă o ecuație de gradul doi cu necunoscută 𝑧, a cărei soluție 𝑧ҧ (pentru care

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 39/114

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 41/114

▪ Adâncimea la care presiunea activă egalează rezistența pasivă (punctul O’)

∆M = 0 → ෍ 𝑃𝑎𝑖 ∙ 𝑦𝑎𝑖 − 𝑅𝑝 ∙ 𝑦𝑝 = 0 → 𝑃𝑎1 ∙ 𝑦𝑎1 + 𝑃𝑎2 ∙ 𝑦𝑎2 − 𝑅𝑝 ∙ 𝑦𝑝 = 0 →

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 44/114

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 45/114

Presiunile active și pasivecare se dezvoltă sub centrul de rotație O, sunt înlocuite cu o

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 48/114

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 49/114

▪ Diagrama de momente 𝑀𝑧 , necesară armării peretelui îngropat, se obține din calculul

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12

0,75 ÷ 1,00 Plastic tare 0,75 ∙ 𝐻𝑛𝑜𝑚

5 ÷ 10 (5 ÷ 8) Afânat (plastic moale) 1,5 ∙ 𝐻

11 ÷ 30 (9 ÷ 15) Îndesare medie (plastic consistent) 1,25 ∙ 𝐻

31 ÷ 50 (16 ÷ 30) Îndesat (plastic vârtos) 1,0 ∙ 𝐻

> 50 (31 ÷ 60) Foarte îndesat (tare) 0,75 ∙ 𝐻

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 53/114

∗) De remarcat, în spatele peretelui, unde acțiunea este nefavorabilă, se introduce în

Parametrul Coef. parțiali de Abordarea

Atunci coeficienții împingerilor se vor calcula în consecință.

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 57/114

• Momentele de răsturnare/ motor, față de

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 58/114

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 59/114

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 61/114

→ 6 ∙ 𝑃𝑎 ∙ 𝑦ത + 𝐷0 − 2 ∙ 𝑝𝑝ҧ ∙ 𝐷02 + 𝑝𝑝ҧ + 𝑝′ 𝑝 ∙ ℎ2 = 0

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 62/114

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 63/114

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 65/114

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 66/114

Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică – CURS 12 67/114