Curs 05

Master: Inginerie Geotehnic
Structuri de sprijin n ingineria geotehnic geotehnic
note de curs
Prof. univ. dr. ing. Anghel Stanciu
Cursul nr. 5
Cerinele de proiectare i execuie a excavaiilor adnci n zone urbane

Bibliografie: 1. Normativ NP120-06 2. Normativ privind Proiectarea Lucrrilor de Susinere - Redactarea I, Decembrie 2008 3. M. Punescu, I. V, C. Prioteasa Perei mulai i barete, Editura Tehnic, Bucureti, 1983 4. Iacint Manoliu Fundatii si procedee de fundare Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983 5. M.Paunescu, V. Pop, T. Silion Geotehnica si fundatii - Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982
Cldire multietajat 20m subteran, 25m suprateran Locaie Istanbul, Turcia Anul execuiei - 2007
Structuri de sprijin n ingineria geotehnic - note de curs Prof. dr. ing. Anghel Stanciu;
Construirea de staii subterane pentru tunelul Marmara - Turcia
CLASIFICAREA LUCRRILOR DE EXCAVAII

Lucrri de suprafa
SPTUR UMPLUTUR CONTRUCIE
Lucrri subterane
SPTUR CONTRUCIE UMPLUTUR
Faciliti de transport
Drumuri Ci ferate Aeroporturi Porturi
Fundaii
Cldiri Poduri Ziduri de sprijin
Conducte
Utiliti urbane Termoficare Ape pluviale Ape menajere Canalizare Gaze naturale Electricitate Conducte de mare presiune Gaze naturale Produse petroliere Canalizare Transport electric Conducte pentru cabluri Fibre optice Cabluri ngropate
Amenajarea teritoriului
Raionarea Organizare de antier
Construcii ngropate
Subsoluri Parcri subterane Structuri industriale Staii de pompare Puuri i guri de vizitare
Modelarea terenului
Ci navigabile Stabilizarea terenului Canale i viaducte Baraje
Construcii temporare
anuri Spaii de ecologizare Foraje exploratorii Lucrri arheologice
Lucrri agricole
SPTUR CULTIVARE
Lucrri de minerit i execuie tuneluri

SPTUR RECONTRUIRE
Agricultur Punat Silvicultur
Minerit de suprafa Minerit subteran Foraj

1.2. Domeniu de aplicare

Va fi considerat adnc i acea incint care are numai parial excavaii mai mari de 3,00 m. Aceste excavaii pot fi realizate n incinte conturate pe toate laturile sau numai pe unele din acestea (fig. 1).
Fig. 1 Conturul incintelor adnci, excavate a. Excavaii n incint delimitat pe tot conturul; b. Excavaii n incinta delimitat pe dou laturi 1 Linia terenului natural; 2 Peretele incintei; 3 Excavaii n incinta delimitata pe tot conturul; 3 Excavaii n incinta cu nlimi inegale pe contur; A, (A) Adncimea excavaiei (incinta cu nlimea inegal a pereilor)
2. SURSE DE RISC ASOCIATE CU REALIZAREA EXCAVATIILOR ADNCI N ZONE URBANE

Exist numeroase surse de risc (hazarduri) asociate cu realizarea excavaiilor adnci n zone urbane, surse de care trebuie s se in seama la proiectarea i execuia acestor lucrri pentru ca eventualele costuri suplimentare sa fie minime. Prin surse de risc se neleg factorii care genereaz riscul i care pot conduce la concepia defectuoas a incintelor, afectnd astfel construciile nvecinate. n urma evalurii surselor de risc, pentru eliminarea acestora pot apare unele masuri si cheltuieli suplimentare la proiectarea i realizarea incintei excavate, pe care investitorul este obligat s le suporte.
2.1. Surse de risc generate de poziia amplasamentului excavaiei adnci n planul de urbanism
Amplasamentele pentru construcii pot fi situate n zone construite sau n zone libere de construcii. Amplasamentele situate n zone construite se disting prin cel puin una din urmtoarele particulariti: a - prezena n apropiere a unor construcii, monumente istorice;
b - existena pe amplasament sau n imediata vecinatate a unor reele subterane (apa, canal, gaze, termoficare, electricitate etc.); c - proximitatea cilor i mijloacelor de transport urban; d - prezena n vecintate a unor suprancrcri; e - situarea n zona de protecie a monumentelor istorice; f - forma parcelei, care este impus de spaiul disponibil;
2.2. Surse de risc generate de caracteristicile geometrice ale excavaiei adnci

Forma i dimensiunile n plan precum i adncimea excavaiei pot reprezenta surse de risc. Un contur neregulat i dimensiuni mari n plan ale excavaiei sporesc complexitatea sistemului de susineri. Pe msura creterii adncimii excavaiei, cresc nu numai dificultile de realizare a lucrrii dar i riscurile pentru lucrarea n sine sau pentru construciile din vecintate, pentru stabilitatea acestora, care trebuiesc luate n considerare.
2.3. Surse de risc generate de terenul de fundare de pe amplasamentul excavaiei adnci

Se pot distinge n acest caz surse de risc generate de unele particulariti geotehnice sau hidrogeologice ale amplasamentului, ca de exemplu prezena unei stratificaii eterogene, ncruciate, cu straturi avnd proprieti mecanice defavorabile, prezena unei pnze freatice deasupra cotei finale de excavare, prezena unui strat de ap subteran sub presiune, sub cota finala de excavare, care poate antrena terenul de fundare, absena unui strat impermeabil n care s se poat ncastra un eventual perete etan de susinere a excavaiei, etc. O a doua grup de surse de risc generat de terenul de fundare rezult din nsui faptul ca cercetarea terenului de fundare se bazeaz pe un numr limitat de foraje, sondaje deschise i/sau probe de penetrare precum i pe ncercarea n laborator a unui numr relativ redus de probe.
10
2.4. Surse de risc care pot sa apara la proiectarea excavaiei adnci

Chiar cnd condiiile de teren sunt bine cunoscute iar proiectarea este ncredinata unor specialiti care utilizeaz metode acceptate n practica de proiectare curent, trebuie recunoscut c precizia calculelor geotehnice este limitat. Se impune astfel aplicarea unei strategii de proiectare care s elimine aceasta surs de risc prin adoptarea unor coeficieni de siguran corespunztori.
2.5. Surse de risc care pot s apar la execuia excavaiei adnci

Indiferent de soluia adoptat, excavaiile adnci pot fi considerate lucrri cu caracter special. Fiecare din componentele unei asemenea lucrri aduce, prin tehnologia i materialele utilizate, propriile surse de risc. La acestea se adug cele pe care le reprezint constructorii lipsii de experiena unor lucrri n condiii de teren asemntoare, constructori fr o dotare adecvat cerinelor lucrrii, etc. De aceea, condiiile tehnice stabilite pentru realizarea excavaiei trebuiesc respectate de ctre executant.
11
2.6. Surse de risc generate de actiunea cutremurelor

n cazul apariiei unui cutremur, pe durata existenei incintei, vor fi afectate att lucrarile pentru incinta propriuzisa, ct si constructiile si instalaiile din zona de influenta a acesteia. Sunt necesare verificari ale acestor lucrari, avnd n vedere existenta n apropiere a unei incinte adnci. Eforturile si deformatiile trebuie sa fie sub valorile admisibile stabilite pentru constructiile sau utilitatile existente.
2.7. Surse de risc care pot sa apara la alegerea echipamentelor tehnologice

Echipamentele utilizate n procesul tehnologic pentru execuia unei excavatii adnci, respectiv pentru amenajarea taluzelor incintei, sprijinirea acestora, sapatura propriu-zisa si epuismentele, trebuie sa asigure productivitatea si cerintele tehnice ale lucrarii si sa nu conduca la nivele de zgomote si vibratii peste limitele acceptabile. Se vor avea n vedere efectele att asupra oamenilor, ct si asupra constructiilor.
12
3. ZONA DE INFLUEN A EXCAVAIEI ADNCI

Zona de influen a unei construcii este definit drept volumul din teren n care se resimte influena construciei respective sau n care pot avea loc fenomene care s influeneze acea construcie. Proiectantul excavaiei adnci va stabili zona de influen a excavaiei, innd seama de soluia aleas n toate etapele de execuie ale lucrrii i va preciza msurile care trebuiesc luate pentru sigurana construciilor aflate n zona de influen, a cror stabilitate i deformaii nu trebuie s fie afectat. Pentru situaiile n care sunt evideniate surse de risc care necesit intervenii prin consolidare, inclusiv aciuni de mbuntire a pmnturilor cu caracteristici mecanice nefavorabile, premergtor etapei de trecere propriu-zis la proiectarea lucrrilor pe care le implic excavaia adnc, decizia de intervenie va trebui sa fie nsuit de ctre proprietarii acestor construcii.
13
4. CATEGORIA GEOTEHNIC DE NCADRARE A EXCAVAIEI ADNCI
O excavaie adnc, va fi ncadrat, de regul, la Categoria geotehnic 3. Dup cum se indica n Ghidul privind modul de ntocmire i verificare a documentaiilor geotehnice pentru construcii (GT 035/2002), stabilirea Categoriei geotehnice se face n funcie de urmtorii factori: condiiile de teren; apa subteran; clasificarea construciei dup categoria de importan; vecinti.
14
5. ETAPELE REALIZRII UNEI EXCAVAII ADNCI N ZONE URBANE

Realizarea unei excavaii adnci n zone urbane presupune obinerea n prealabil de date i informaii privind: terenul de fundare; condiiile meteo-climatice ale zonei; amplasamentul i vecintile; Starea construciilor i utilitilor aflate n zona de influen. Principalele etape ale realizrii excavaiei adnci n zone urbane sunt: - Alegerea dimensiunilor n plan i adncimii excavaiei; - Alegerea soluiei de excavare ; - Alegerea soluiei de epuisment; - Verificarea siguranei construciilor i utilitilor aflate n zona de influen ; - Proiectarea excavaiei; - Evaluarea si limitarea deplasrilor terenului produse de excavaie si de coborrea nivelului apei subterane ; - Execuia excavaiei; - Monitorizarea lucrrilor incintei i a construciilor din zona de influen; - Urmrirea comportrii n exploatare a incintelor adnci i a construciilor existente.
15
5.1. Date privitoare la terenul de fundare

Datele privitoare la terenul de fundare se vor obine pe baza cercetrii terenului ntreprins cu respectarea prevederilor normativului NP 074/2002 Normativ privind principiile, exigentele i metodele cercetrii geotehnice a terenului de fundare. Este obligatoriu ca proiectarea unei excavaii adnci s fie fcut pe baza unui Studiu geotehnic i hidrogeologic. Studiul geotehnic trebuie s precizeze cel puin urmtoarele elemente: - succesiunea straturilor geologice care alctuiesc terenul de fundare; - parametrii fizici (pentru identificare si caracterizare) si mecanici (de rezisten si de deformabilitate) ai straturilor, influena prezenei apei asupra acestor proprieti i variaia n timp a acestora; - stabilitatea general i local a terenului; - prezena pmnturilor sensibile la umezire, pmnturilor cu umflri i contracii mari sau a pmnturilor lichefiabile; - prezena faliilor, golurilor carstice sau antropice sau a altor discontinuiti; - ncadrarea amplasamentului din punct de vedere al seismicitii; - agresivitatea chimic a terenului i a apei subterane; - posibilitile de mbuntire a terenului (dac este cazul); - prezenta deeurilor i a altor materiale rezultate din activitile umane.
Structuri de sprijin n ingineria geotehnic - note de curs Prof. dr. ing. Anghel Stanciu; 16
Cercetrile hidrogeologice vor cuprinde urmtoarele lucrri, privind regimul apelor subterane: - msurtori privind nivelul apei subterane, direcia de curgere, viteza i caracterul stratului acvifer (cu nivel liber sau sub presiune); - testri (pompri i turnri) executate n foraje, pentru determinarea coeficienilor de permeabilitate ai terenului (daca este cazul); - msurtori n piezometre ale presiunii apei din porii pmntului (dac este cazul).
5.2. Date meteo climatice ale zonei

Se vor culege informaii meteo climatice privind zona respectiv, i anume: - precipitaiile nregistrate n zon, cu probabiliti de apariie a acestora pe perioada de execuie a lucrrilor de excavare, precum i pe ntreaga perioada n care incinta excavat rmne deschis; - temperaturi maxime i minime; - eventuale fenomene meteorologice deosebite care au fost nregistrate; Pe baza acestor informaii, se vor stabili masurile necesare pe perioada de execuie a lucrrilor, astfel nct s se evite inundarea incintei.
17
5.3. Date privitoare la amplasament i vecinti

5.3.1. Date generale despre amplasament Se vor obine informaii despre eventualele folosine anterioare ale amplasamentului. Se va stabili dac n zona respectiv au avut loc exploatri ale unor zcminte subterane. Se va preciza dac amplasamentul aparine sau este n apropierea unei zone de protecie sau unei zone protejate, inclus pe lista monumentelor, ansamblurilor i siturilor istorice. 5.3.2. Date privitoare la construciile nvecinate Se va efectua o examinare general a construciilor nvecinate cu amplasamentul excavaiei, obinndu-se informaii privind: - vechimea cldirilor i eventualele probleme deosebite care au avut loc n perioada de execuie sau ulterior; - eventuala ncadrare a cldirilor pe lista monumentelor, ansamblurilor i siturilor istorice; - tipul structural al cldirilor, de care depinde capacitatea acestora de a prelua tasrile difereniale; - adncimea i sistemul de fundare; - starea tehnica a structurilor constructiilor, cu evidentierea eventualei prezente a unor tasari, fisuri, crapaturi etc.
5.3.3. Date privitoare la mijloacele de transport din zon Se vor obine date privind toate tipurile de mijloace de transport care circul n zona (auto, tramvai, metrou, feroviare), apreciindu-se msura n care vreunul din aceste mijloace poate influena lucrarea de excavaie ori pari ale acesteia sau poate fi influenat de lucrare. 5.3.4. Date privitoare la reelele de utiliti Pentru ntregul amplasament se vor indica traseele eventualelor reele de utiliti existente aflate n funciune: ap potabil, canalizare menajera, canalizare pluvial, energie electric, telecomunicaii, gaze etc. Pentru conductele aflate n apropierea incintei, se va verifica starea lor de etaneitate.
19
5.4. Alegerea dimensiunilor n plan si adncimii excavatiei

5.4.1. Alegerea dimensiunilor n plan ale excavatiei Dimensiunile n plan ale excavatiei deriva din tema data de beneficiar, prin care se urmareste, de regula, un grad ct mai ridicat de ocupare cu constructii a amplasamentului. Trebuie avut n vedere spatiul de lucru minim cerut de executia peretelui de sprijin, rezultnd astfel distanta noii constructii fata de limita proprietatii (fig.2). Viitoarea constructie poate fi realizata n contact cu peretele de sprijinire a taluzului incintei, prevaznd eventual ntre acestea un strat hidroizolant (folie), astfel ca dimensiunea spatiului IV din fig.2 se reduce n consecinta.
20
21
5.4.2. Alegerea adncimii excavaiei Adncimea excavaiei rezulta din numrul de niveluri subterane specificate prin tema de proiectare a noii construcii. Totui, este necesar ca definitivarea acestei adncimi sa se fac dup cunoaterea condiiilor geotehnice i hidrogeologice de pe amplasament, n mod particular a nivelului i caracterului pnzelor de ap subteran interceptate n forajele de cercetare a terenului de fundare.
22
n situaia n care sub nivelul cotei inferioare a incintei se gsete un strat impermeabil sub care se afl un acvifer sub presiune, exist riscul de rupere hidraulic fundului incintei i / sau de deplasare a pereilor incintei. Dac nu este ndeplinit condiia S < (1.051.1)xG (fig. 4), se vor lua msuri de depresionare a acviferului, nainte de nceperea lucrrilor de execuie a incintei.
23
5.5. Alegerea soluiei de excavare

n funcie de dimensiunile n plan i de adncimea excavaiei, de condiiile geotehnice i hidrogeologice si de vecinti, excavaiile adnci se pot realiza n doua moduri: - excavaii taluzate taluzate; ; - excavaii verticale sprijinite sprijinite. . n funcie de particularitile de pe fiecare latur a unei incinte excavate, se pot alege soluii diferite de sprijiniri pentru fiecare dintre laturi. Alegerea soluiei de excavare se va face printr-un calcul tehnico-economic n care vor fi comparate diferitele soluii. 5.5.1. Excavaii taluzate Excavaiile taluzate pot fi avute n vedere doar n situaiile n care ntre limitele n plan ale construciei pentru care este necesar excavaia i conturul amplasamentului rmne o zon de teren suficient de mare pentru a se putea nscrie un taluz. Soluia este indicat ndeosebi n situaia n care nivelul apei subterane se afl sub cota inferioar a spturii sau, dac se afl deasupra acestei cote, atunci cnd volumul de ap acumulat prin pereii i baza excavaiei este redus i poate fi stpnit fr riscuri.
n funcie de natura terenului i de distana ntre baza excavaiei i suprafaa terenului, excavaiile taluzate se pot realiza n doua variante: taluzuri n pmnt natural, taluzuri n pmnt ranforsat. ranforsat. 5.5.1.1. Taluzuri n pmnt natural n figura 5 se arata o excavaie limitat de un taluz n pmnt natural. Avantajul soluiei const n simplitatea execuiei, ndeosebi n cazurile n care nu sunt necesare epuismente dificile. Dezavantajul l reprezint volumele mai mari de terasamente.
25
5.5.1.2. Taluzuri n pmnt ranforsat Pentru reducerea volumelor excavate se impune adoptarea unor pante ale taluzului mai apropiate de vertical, care se pot obine prin ranforsarea pmntului. Taluzul n pmnt ranforsat este un taluz n care, pe msura excavrii, se introduc n pmnt elemente de ranforsare. Elementele de ranforsare trebuie sa fie capabile sa preia solicitri de traciune.
26
27
5.5.2. Excavaii verticale sprijinite Excavaiile verticale sprijinite sunt excavaii realizate la adpostul unor lucrri de susinere. Se disting dou categorii principale de lucrri de susinere utilizate pentru realizarea, n zone urbane, de excavaii adnci verticale sprijinite: sprijiniri folosind elemente prefabricate; perei ngropai. 5.5.2.1. Sprijiniri folosind elemente prefabricate Sprijinirile folosind elemente prefabricate sunt, de regula, sprijiniri cu caracter temporar, urmrindu-se recuperarea i reutilizarea elementelor utilizate. Sprijiniri cu dulapi, filate i praiuri n figura 7 se prezint o sprijinire cu dulapi verticali, filate orizontale i praiuri nclinate. Aceasta soluie poate fi aplicat doar n cazul n care excavaia nu implic epuismente iar cldirile nvecinate sunt situate n afara zonei de influen a peretelui vertical
28
Un dezavantaj al utilizrii acestui sistem, l reprezint faptul ca reclama o suprafaa n plan relativ mare, care reduce din suprafaa disponibil pentru construcia definitiv.
29
Sprijinirea cu dulapi orizontali este alctuit din urmtoarele elemente (Figura III.10): dulapi orizontali, dispui joantiv, n cazul pmnturilor cu coeziune redus sau cu interspaii, dac pamntul are o coeziune mai mare; filate, elemente verticale de solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu pe nalime; spraiuri, elemente de sprijinire a filatelor, dispuse orizontal sau nclinat, fixate prin mpanare.
Figura III.10. Sprijinire cu dulapi orizontali
30
Dulapii si filatele sunt realizate din grinzi de lemn, iar spraiurile din lemn rotund (bile) sau elemente metalice. n cazul unei sapaturi de laime mare, peste 6 m, spraiurile orizontale trebuie contravntuite prin grinzi si contrafise n plan orizontal si sprijinite pe verticala n dreptul nodurilor (cu elemente numite popi) pentru a evita cedarea prin flambaj sau ncovoiere sub greutate proprie (Figura III.11).
Figura III.11. Sprijinire cu dulapi orizontali cu praiuri contravntuite
Tot pentru sapaturile de laime mare se pot utiliza spraiuri nclinate (Figura III.12).
Figura III.12. Sprijinire cu dulapi orizontali cu praiuri nclinate
31
Un alt sistem de sprijinire a excavaiilor de dimensiuni mari este prezentat n Figura III.13. Dezavantajul acestui sistem este obstruarea suprafeei de lucru de catre contrafise. Pentru a mpiedica alunecarea pe grinzile orizontale, precum si ridicarea acestora, contrafisele trebuie sa aiba o nclinare redusa faa de orizontala.
Figura III.13. Sistem de susinere cu profile metalice i dulapi orizontali cu contrafie nclinate i tlpi
32
n unele situaii este necesar ca spaiul ocupat de sprijiniri (n special de Spraiuri) sa fie ct mai redus. n acest caz se folosesc pentru sprijinire grinzi metalice care se bat n teren la distane de 1.5 2.0 m, pe care se sprijina dulapii orizontali, fixai cu pene sau cu dispozitive metalice (Figura III.14).
Figura III.14. Sprijinire cu dulapi orizontali sprijinire pe grinzi metalice
33
n cazul sapaturilor adnci, grinzile metalice se ancoreaza la partea superioara. Pentru adncimi de excavaie de maximum 3 4 m, grinzile metalice pot fi nlocuite cu piloi din lemn ancorai la partea superioara (Figura III.15).
Figura III.15. Sprijinire cu dulapi orizontali fr praiuri, cu piloi din lemn
Sprijiniri cu dulapi verticali Sprijinirea cu dulapi verticali este alcatuita din urmatoarele elemente (Figura III.16): dulapi verticali, dispusi joantiv; filate, elemente orizontale de solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu pe nalime; spraiuri, elemente de sprijinire a filatelor, dispuse orizontal, fixate prin mpanare.
Figura III.16. Sprijinire cu dulapi verticali
34
Dulapii verticali sunt introdusi n teren prin batere, treptat, pe masura avansarii sapaturii, devansnd-o pe aceasta. Vrful dulapilor trebuie ntotdeauna sa se gaseasca la cel puin 0.30 m sub nivelul fundului sapaturii. Sistemul de susinere din Figura III.16 se utilizeaza n cazul unor sapaturi continue, n spaii nguste, a caror adncime nu depaseste lungimea dulapilor. Pentru spaii largi, filatele si spraiurile se nlocuiesc cu cadre orizontale din bile sau grinzi ecarisate legate pe verticala prin popi (Figura III.17). Daca dimensiunile cadrelor sunt mari, ele se contravntuiesc n plan orizontal (Figura III.18).
Figura III.17. Sprijinire cu dulapi verticali cu cadre orizontale
Figura III.18. Sprijinire cu dulapi verticali i cadre contravntuite
35
Pentru excavaii de adncimi mari se utilizeaza metoda telescopica seciunea sapaturii se reduce treptat pentru a se asigura spaiul de batere pentru rndurile succesive de dulapi (Figura III.19). Daca pamntul se evacueaza manual, se amenajeaza platforme pentru depozitarea pamntului. Metoda telescopica duce la consum mare de material lemnos si la volume de excavaie mai mari dect necesar. Pentru a evita acest dezavantaj se pot utiliza dulapi nclinai metoda marciavanti (Figura III.20).
Figura III.19. Sprijinire cu dulapi verticali metoda telescopic

Figura III.20. Sprijinire cu dulapi verticali metoda marciavanti

36
Sprijiniri cu palplanse Palplansele sunt elemente prefabricate din lemn sau profile metalice speciale, introduse n teren prin batere sau vibrare pentru a forma un perete vertical impermeabil. Utilizarea peretilor din palplanse este recomandata mai ales n situatiile n care nivelul apei subterane este situat deasupra cotei finale de excavare. n zone urbane, prin utilizarea peretilor din palplanse apar unele efecte negative, astfel: - la introducerea palplanselor, vibratiile propagate n teren pot afecta cladirile si utilitatile din zona, iar zgomotul produs este un factor de poluare sonora care poate atinge limite inacceptabile; - la extragerea palplanselor, exista riscul de aparitie a unor goluri n terenul de sub constructiile existente, n cazul n care terenul contine straturi de pamnt cu coeziune mare.
37
Sprijiniri n sistem berlinez Sistemul berlinez consta n forarea pe conturul peretelui a unor gauri verticale, de regula cu interax de 2...3 m, pna la adncimi care depasesc cota finala de excavare. n gaurile forate se introduc elemente metalice cu profil dublu T, care se ncastreaza n teren prin betonarea gaurii sub cota finala de excavare. Pe masura excavarii, de aripile profilelor metalice sunt mpanat dulapi orizontali din lemn sau, mai rar, din beton armat prefabricat. mpingerea pamntului este transferata fie unui sistem de sustineri interioare (filate si spraituri), fie unor tiranti de ancorare. n locul profilelor metalice se pot executa piloti forati distantati la un interval de 1-2 m, ntre care se executa protectia terenului.
38
Etapele de constructie pentru Blocul German
Introducerea profilelor HEA pentru sprijinirea berlinez
Spturi i sprijinirea berlinez

39
Sprijinire berlinez pentru malurile de pmnt mpotriva accidentelor de munc
Ultimele retuuri pentru finalizarea spturii de fundaie
40
Brae metalice pentru sprijinire berlineza

Sistemele de cleme metalice sunt destinate realizarii de pereti din lemn pentru sustinere de santuri, sau pentru ingradiri. Clemele din otel se prind cu ajutorul unor pene blocatoare si ajuta la formarea unor pereti pentru santurile dumneavoastra. Sistemul de cofrare a santurilor cu ajutorul penelor blocatoare este ideal pentru santuri de pana la 8 metri adancime in conditiile in care cerintele grosimii cherestelei sunt respectate. Bratele metalice se acoreaza si gliseaza de-a lungul profilelor HEB cu care este sprijinit santul. Avantaje: - usor de montat si de demontat - sunt ieftine - usor de depozitat ulterior folosintei sistemelor de cleme si a bratelor metalice
42
Utilizarea sistemului berlinez se poate face n pamnturi care poseda suficienta coeziune pentru a-i menine stabilitatea pe nalimea de excavare corespunzatoare dulapilor ce se introduc intr-o faza de execuie, pe amplasamente n care nivelul apei subterane este situat sub cota finala de excavare, fie n mod natural fie printr-o coborre generala a acestui nivel. 5.5.2.2. Pereti ngropati Peretii ngropati sunt lucrari de sustinere realizate pe conturul viitoarei incinte sub protectia carora se realizeaza excavatiile adnci. Uneori, peretii ngropati pot servi si ca fundatii de adncime sau pereti perimetrali. n acest caz trebuiesc adoptate detaliile necesare impuse de viitoarea constructie, conlucrnd cu viitoarea constructie, avnd astfel un caracter definitiv. n functie de alcatuirea constructiva, peretii ngropati se clasifica n: - pereti din panouri si, - pereti din piloti forati. Pereti din panouri Acesti pereti pot fi executati din beton monolit (pereti mulati) sau din elemente prefabricate. Peretii mulati sunt realizati prin turnarea n teren a betonului, dupa ce n prealabil a fost realizata prin forare, sub protectia noroiului bentonitic, o transee de dimensiuni stabilite prin proiectare, n care s-a introdus carcasa de armatura.
43
Peretii ngropati din elemente prefabricate sunt realizati prin lansarea ntr-o transee, excavata sub protectia unui noroi bentonitic substituit apoi de un noroi autontaritor sau excavata direct sub protectie de noroi autontaritor, a unor elemente prefabricate. Conlucrarea ntre elementele prefabricate si pamntul din spatele peretelui precum si etanseitatea peretelui sunt asigurate prin ntarirea noroiului de foraj autontaritor si prin profile din material plastic introduse in rosturi. Trebuie semnalat riscul executarii unei etansari necorespunzatoare a rosturilor, avnd drept consecinta o impermeabilitate deficitara a peretelui si antrenarea pamntului din spate. n Figura III.27 este prezentata o seciune printr-un astfel de perete. Panourile sunt armate cu carcase de armatura iar legatura dintre panouri trebuie tratata astfel nct sa asigure continuitatea peretelui din punct de vedere al rezistenei si etansarii
Figura III.27. Perete din panouri
44
Dimensiuni uzuale ale pereilor ngropai n Tabelul VII-2 sunt prezentate dimensiunile uzuale ntlnite la utilizarea diferitelor tipuri de perei ngropai. Tabelul VII-2. Dimensiuni uzuale n funcie de tipul de perete ngropat
45
Perei din elemente prefabricate Pereii ngropai din panouri prefabricate sunt realizai prin lansarea n transeea excavat a unor elemente prefabricate prevazute cu margini profilate care sa asigure mbinarea ntre acestea. n Figura III.28 sunt prezentate doua exemple de realizare a pereilor din elemente prefabricate.
Figura III.28. Perei din panouri prefabricate

Legatura ferma ntre perete si teren, precum si etansarea peretelui sunt asigurate prin ntarirea noroiului de foraj autontaritor care este utilizat n astfel de cazuri (noroi bentonitic n care se introduce si o cantitate de ciment si un aditiv ntrzietor de priza). Reeta noroiului autontaritor se determina prin ncercari si trebuie sa corespunda cerinelor specifice ale lucrarii, printre care: densitatea, vscozitatea si celelalte caracteristici ale noroiului se aleg astfel nct sa permita excavarea panoului n timpul prevazut pentru aceasta operaie (o alternativ o reprezint excavarea cu noroi obisnuit, urmata de substituirea acestuia cu noroi autontaritor); aditivul trebuie sa asigure declansarea prizei dupa introducerea prefabricatelor n transee; cresterea rezistenei n timp trebuie sa fie suficient de rapida astfel nct, la realizarea excavaiei protejata de perete, mortarul sa asigure legatura dintre prefabricate si teren.
47
PERETII MULATI Excavarea peretilor mulati se realizeaza folosind cupe Kelly in latimi de 60 - 80cm sau cu piloti secanti avand diametrul cuprins ntre 40 90cm. Etansarea rosturilor se face prin metoda tuburilor de rost sau tevi de injectie prinse de armocarcase. Stabilitatea peretilor mulati adanci este asigurata prin spraituiri metalice sau prin sisteme de ancoraj Peretii mulati se utilizeaza ca: - fundatii permanente continue de adancime - ecrane de etansare la excavatii adanci sub nivelul hidrostatic - barete ca fundatii indirecte de adancime - ecrane impermeabile
Studiu de caz: Imobil Birouri 2S+P+10E Str. Delea Noua Nr.2, Bucuresti Acest obiectiv se situeaza vis - a - vis de Biserica Delea Noua la intersectia Strazii Matei Basarb cu Str. Delea Noua si Calea Calarasilor. Necesitand o excavatie a incintei pana la cota - 8,45m ( datorita celor doua niveluri subterane ), s-a ales varianta realizarii incintei cu pereti ingropati din piloti secanti cu diametrul 620mm ( pe zona vecinatatii cu blocurile S+P+10E ) si pereti ingropati din panouri tip Kelly pe restul perimetrului incintei. La partea superioara a peretelui ingropat se executa grinda de coronament cu sectiunea 60cm x 130cm pe tot conturul incintei. Datorita nivelului hidrostatic mult mai ridicat decat cota finala de sapatura a fost realizat si un sistem de epuisment format din patru puturi echipate cu filtre si pompe submersate. Pentru sprijinirea peretelui ingropat s-a optat pentru realizarea unui sistem pe doua niveluri de spraituire metalica cu tevi 600x10mm.
49
Armocarcasa introdusa in panoul tip Kelly pregatita de betonare
Excavare transee pentru panou perete mulat tip Kelly
Perete ingropat din piloti secanti diametrul 620mm
Beton egalizare Structuri de sprijin n ingineria geotehnic - note de curs Prof. dr. ing. Anghel Stanciu;
Radier general imobil
50
Pereti ngropati din piloti forati Peretii ngropati din piloti forati cu interspatii (fig. 10) sau dispusi joantiv se utilizeaza n amplasamente n care nu se impun conditii de impermeabilitate a peretelui. Atunci cnd se impun asemenea conditii, se folosesc pereti din piloti secanti dintre care pilotii primari sunt nearmati din beton, mortar sau din alt material cu rezistenta scazuta, iar cei secundari sunt armati (fig. 11).
51
n cazul pereilor din piloi din beton armat amplasai cu interdistane se pot utiliza diametrele si distanele prevazute n Tabelul VII-3.
Tabelul VII-3. Perei din piloi armai amplasai cu interdistane diametre si distane uzuale
n cazul pereilor din piloi secani de tip piloi din beton armat alternai cu piloi nearmai din material cu rezistena scazuta (noroi bentonitic autontaritor) se pot utiliza diametrele si distanele prevazute n Tabelul VII-4.
Tabelul VII-4. Perei din piloi secani de tip piloi din beton armat alternai cu piloi nearmai din material cu rezistena scazuta (noroi bentonitic autontaritor) - diametre si distane uzuale
52
n cazul pereilor din piloi secani se poate recurge la armarea tuturor piloilor, daca peretele este supus la ncarcari mari care impun o rezistena ridicata a acestuia, sau la armarea numai a piloilor secundari, daca este importanta ndeplinirea condiiei de etansare si peretele nu este supus la solicitari importante. n funcie de condiiile pe care trebuie sa le ndeplineasca peretele, piloii nearmai (primari) pot fi realizai din material cu slabe rezistene care asigura numai condiia de etansare (amestec de noroi bentonitic cu ciment la care se poate adauga si nisip, cu rezistene la compresiune ntre 1 si 2 N/mm2) sau din beton simplu care are o rezistena mai ridicata.
Figura III.29. Perei din piloi armai forai
53
n cazul pereilor din piloi secani de tip piloi din beton armat alternai cu piloi din beton simplu se pot utiliza diametrele si distanele prevazute n Tabelul VII-5.
Tabelul VII-5. Perei din piloi secani de tip piloi din beton armat alternai cu piloi din beton simplu - diametre si distane uzuale
n cazul pereilor din piloi armai secani se pot utiliza diametrele si distanele prevazute n Tabelul VII-6.
Tabelul VII-6. Perei din piloi armai secani - diametre si distane uzuale
54
Studiu de caz: Incinta de sustinere compozita alcatuita din piloti forati si coloane Jet-Grouting Calea Victoriei nr. 147
Obiectivul se afla la intersectia Calea Victoriei cu strada Frumoasa. Zblin Romania a avut drept scop adancirea cu un nivel subteran, intrand sub N.A.S., a unei structuri civile ingropate abandonate in centrul Capitalei (alcatuita din incinta de piloti cvasitangenti si radier). S-a recurs la realizarea unei noi incinte, etanse, in interiorul celei existente, utilizand tehnologia coloanelor injectate cu suspensie de ciment printr-un jet de presiune inalta (jet grouting). Executia peretelui compozit comporta urmatoarele etape pe amplasamentul dat, prezentate simplificat in continuare: Pentru a putea fora pilotii de sprijin cu diametru de 660 mm in interiorul incintei existente in radierul existent au fost decupate perimetral, deschideri cu sectiunea in plan 80x80cm, pastrindu-se intre acestea dinti de rezemare in plan orizontal a peretelui de sprijin existent. Pentru a permite efectuarea lucrarilor de jet-grouting in radierul existent au fost executate perimetral carotaje cu diametrul de 250mm. Umplutura cu balast si realizarea platformei de lucru din piatra sparta la -3,00m adancime; Executia pilotilor forati cu tubaj recuperabil de la -3,00m; Executia coloanelor de jet grouting de la cota -3,00m s-a realizat prin tuburile PVC descrise in etapa 1; Instalarea nivelului 1 de spraituri la cota aproximativ -2,00m a presupus urmatoarea succesiune de etape: instalarea filatei perimetrale, instalarea succesiva a celor 3 randuri de spraituri. Pasul urmator a cuprins excavarea incintei pana la cota -5,70m (partea superioara a radierului existent) dupa care s-au inlaturat spraiturile inclinate existente; Finalizarea grinzii de coronament pe capul pilotilor pentru orizontul 2 de spraituri; Montare orizont 2 de spraituri la cota -5,40m.
Amplasament initial Pregatire lucrari de pilotaj si Jet-Grouting
Executie Jet-Grouting
Detaliu perete compozit de sprijin alcatuit din piloti forati cu armatura rigida si coloane jetgrouting
Incinta final Structuri de sprijin n ingineria geotehnic - note de curs Prof. dr. ing. Anghel Stanciu;
56
n cazul excavaiilor adnci, se va studia necesitatea utilizarii unui sistem de sustinere a peretilor ngropati pe masura excavarii, care se poate face n interior sau prin ancorare. 5.5.3.1. Sustineri prin spraituire n interiorul incintei excavate Principalele elemente constructive care alcatuiesc sistemul prin spraituire sunt filatele, dispuse perimetral (elemente ncovoiate) spraiturile (elemente comprimate), si popii, acolo unde este necesara reducerea lungimii de flambaj a spraiturilor. La contactul cu peretele excavatiei, spraiturile trebuiesc mpanate astfel ca sa fie exclusa deplasarea spre incinta a peretelui sprijinit. Dezavantajul sistemului l reprezinta aglomerarea incintei cu spraituri, contravntuiri, popi etc., ceea ce ngreuneaza excavarea si, n general, activitatile de constructie asociate lucrarii subterane.
5.5.3. Moduri de sustinere a peretilor ngropati, pe masura excavarii
57
Fig. 12. Susinerea n interiorul incintei excavate prin praiuri: a.dispunerea n plan a sprijinirilor (exemple); b. seciuni prin incint cu sprijiniri exterioare 1- filate; 2- praiuri orizontale sau nclinate; 3- popi; 4- reazem; 5- pilot; 6- bloc de preluare a mpingerilor; 7- radier
58
Elementele unei sprijiniri n spaii limitate i spaii largi i scheme de calcul
59
5.5.3.2. Sustineri prin ancoraje n teren Ancorajele n teren (figura 13) reprezinta elemente structurale capabile sa transmita fortele de ntindere care le sunt aplicate la un strat portant Alegerea sistemului de sustinere prin ancoraje n teren depinde de numerosi parametri, ntre care: adncimea de excavare; caracterul definitiv sau permanent al ancorei; necesitatea efectuarii n timp a unor interventii la sistemul de ancoraj; regimul apei subterane n momentul executarii ancorajelor si ulterior, n faza de excavare; natura terenului; comportarea n timp a terenului; deplasarile maxime admisibile ale peretelui; sensibilitatea constructiilor nvecinate la deformatiile terenului induse de excavatia adnca; programul de executie a lucrarii subterane; agresivitatea apei subterane; amplasarea utilitatilor existente;
pozitia fundatiilor si subsolurilor cladirilor nvecinate; existenta autorizatiilor legale de a se executa ancoraje n teren n afara limitelor proprietatii; determinarea ancorajelor provizorii; eventuala obligatie de a scoate ancorajele de sub constructiile invecinate.
61
Sistemul de rezemare cu ancoraje poate fi realizat n doua soluii: cu tirani pasivi care transmit solicitarea din reazem la o placa de ancoraj (Figura III.33) sau la un bloc din beton (blocul de beton poate fi fixat printr-o capra de piloi n cazul unor solicitari mari) (Figura III.34) ; cu tirani forai, injectai si pretensionai.
Figura III.33. Tirant pasiv care transmite ncarcarea unei placi de ancoraj
Figura III.34. Tirant pasiv care transmite ncarcarea unui bloc de beton
62
Tiranii forai, injectai si pretensionai (Figura III.35) sunt indicai atunci cnd nivelul apei subterane este deasupra nivelului de ancorare si cnd terenul din spatele peretelui este abrupt. Nu este recomandata folosirea acestora n cazul n care nivelul hidrostatic se afla deasupra punctului de pornire a forajului, daca acest nivel nu poate fi cobort sau daca nu se dispune de o tehnologie adecvata care sa previna curgerea apei. n cazurile n care nivelul de ancorare necesar este apropiat de suprafaa terenului, varianta tiranilor pasivi poate fi mai economica, cu condiia sa existe suficient spaiu liber n spatele peretelui. Tiranii forai, injectai si pretensionai au avantajul ca pot fi instalai pe mai multe niveluri.
Figura III.35. Tirant forat, injectat si pretensionat

63
Cldire multietajat 20m subteran, 25m suprateran Locaie Istanbul, Turcia Anul execuiei - 2007
64
5.5.3.3. Sustineri prin plansee de beton armat Sustinerile prin plansee de beton armat, cunoscute si sub denumirea de metoda milaneza sau metoda de sus n jos implica turnarea la suprafat a terenului, sau n imediata apropiere, dupa care se transporta la lucrare, a unui planseu din beton armat n care se lasa goluri care vor servi ulterior la accesul lucratorilor si echipamentelor si la evacuarea pamntului. Saparea se face sub planseu, care ndeplineste rolul de sprait pentru peretii ngropati. Metoda de sus n jos este indicata n situatii n care se impun limitari severe ale deplasarilor peretilor ngropati, ca urmare a proximitatii unor cladiri. Totusi, apar dificultati si costuri ridicate la realizarea sapaturii si betonarii sub plansee. Dupa criteriul modului de preluare a solicitarilor la care sunt supusi, pereii de susinere pentru excavaii se clasifica n: perei de susinere n consola si Perei de susinere rezemai.
65
66
Perei de susinere n consola Stabilitatea unui perete de susinere n consola pe parcursul lucrarilor de excavare este asigurata prin ncastrarea acestuia n teren. n Figura III.30 sunt ilustrate etapele de execuie a unui perete de susinere n consola.
Figura III.30. Etapele de execuie a unui perete de susinere n consola

Perei de susinere rezemai Rezemarea peretelui de susinere pe masura realizarii excavaiei reprezinta o alternativa care permite reducerea adncimii de ncastrare a peretelui, precum si limitarea deplasarilor orizontale ale peretelui, comparativ cu soluia peretelui n consola. Pe masura avansarii lucrarilor de excavare sunt amplasate sistemele de rezemare la cotele si intervalele rezultate n urma calculelor de proiectare. n Figura III.31 sunt ilustrate etapele de execuie a unei astfel de lucrari.
Figura III.31. Etapele de execuie a unui perete de susinere rezemat

O varianta de rezemare a pereilor de susinere prin nsasi structura ngropata realizata sub protecia acestora o reprezinta procedeul de sus n jos sau top down, cunoscut si sub numele de metoda milaneza. Structura subterana este realizata de sus n jos, pe masura avansarii lucrarilor de excavare, iar planseele acesteia devin pe rnd rezemari ale peretelui de susinere. ncarcarile verticale sunt preluate de stlpi si transmise unor barete sau piloi executai n prealabil. Procedeul permite realizarea, simultan cu subsolurile, a unui numar de niveluri din suprastructura construciei. n Figura III.32 sunt ilustrate etapele de execuie n procedeul de sus n jos.
Figura III.32. Etapele de execuie n procedeul de sus n jos (top-down)

Construirea de staii subterane pentru tunelul Marmara - Turcia
70
71
72
5.5.3.4. Soluia de sprijinire cu contrabanchete Contrabanchetele din pamnt pot fi utilizate pentru a ajuta stabilitatea unui perete de susinere si pentru reducerea deplasarilor acestuia. Utilizarea contrabanchetelor adiacente peretelui de susinere are avantajul ca excavaia poate atinge adncimi mai mari (chiar cota finala) n partea centrala, fara a fi mpiedicate lucrarile de spraiuire. n combinaie cu contrabanchetele poate fi utilizata soluia cu contrafise. n figura III.36 sunt prezentate schematic etapele de execuie a unei astfel de lucrari de susinere. Se interzice nlaturarea prematura a contrabanchetei sau micsorarea acesteia, ntruct pot conduce la cedarea peretelui de susinere. Contrabanchetele pot fi utilizate si n combinaie cu rezemarea peretelui de susinere direct prin structura realizata n incinta excavata. n Figura III.37 este prezentata schematic aceasta posibilitate. Contrabancheta este ndepartata numai n momentul n care structura poate prelua solicitarile date de peretele de susinere.
73
Figura III.36. Utilizarea contrabanchetelor din pamnt n combinaie cu sistemul de rezemare prin contrafise
Figura III.37. Utilizarea contrabanchetelor din pamnt n combinaie cu rezemarea peretelui de infrastructura construita n incinta excavata
n Figura III.38 sunt prezentate elementele geometrice ale unei contrabanchete.
Figura III.38. Elementele geometrice ale contrabanchetei de pmnt
n condiii de teren date, gradul de asigurare a stabilitaii oferit de contrabancheta depinde de nalimea H, de laimea B si de panta 1:m (Figura III.38). Panta 1:m este guvernata de parametrii geotehnici ai terenului, n timp ce H si B suntlimitate de consideraii legate de spaiul si accesul din excavaie.
75
5.6. Alegerea solutiei de epuisment

Scopul epuismentului l constituie ndepartarea apei din excavatie si asigurarea conditiilor de lucru n uscat. Principalele metode prin care se asigura ndepartarea apei subterane din excavatiile adnci sunt: - pomparea directa a apei care patrunde prin peretii si fundul excavatiei; - coborrea generala a nivelului apei subterane, prin filtre aciculare sau puturi-filtre, realizata nainte de excavare; - realizarea unor bariere etanse care sa mpiedice apa subterana sa patrunda n excavatie. La alegerea si aplicarea metodei de epuisment, este necesara ndeplinirea unor conditii de baza, precum: nivelul cobort al apei subterane trebuie sa se afle n permanenta sub control, excavatia trebuie sa ramna n permanenta stabila, fara sa se produca alunecari ale malurilor sau umflari excesive ale bazei; cnd stratul purtator de apa este un pamnt granular neuniform, el se poate comporta ca un filtru invers; instalatia de pompare trebuie prevazuta cu capacitati si surse de energie de rezerva; etc.
5.6.1. Epuisment prin pompare directa n fig. 15 este prezentata schema clasica de utilizare a pomparii directe n cazul unei excavatii taluzate.
a - incinte la care riscul de pierdere a stabilitatii taluzelor este redus; b incinte la care riscul de pierdere a stabilitatii taluzelor este mare; c incinte ale caror taluze sunt protejate cu saltele cu rol de filtru invers 1 taluzul incintei; 2 diferenta de cote ntre nivelul apei din teren si cel al excavatiei; 3 sistem de colectare si evacuare a apei; 4 dren de colectare; 5 linii de curent; 6 nivelul initial al apei; 7 nivel cobort al apei; 8 saltea din material drenant.
n fig. 16 sunt aratate conditiile epuismentului prin pompare directa n cazul unei excavatii la adapostul unui perete etans, a carui baza se opreste n stratul purtator de apa.
78
Liniile de curent ocolesc baza peretelui, dirijndu-se apoi spre baza excavatiei. Se creeaza astfel, conditiile unei curgeri de jos n sus prin raport cu excavatia (fig. 17). Pentru prevenirea acestui fenomen trebuie asigurata o fisa t care sa confere siguranta ceruta, sau trebuie sa se recurga la epuisment prin coborrea generala a nivelului apei subterane.
79
5.6.2. Epuisment prin coborrea generala a nivelului apei subterane n fig. 18 este aratata schema de principiu a coborrii generale ntr-o singura treapta a nivelului apei subterane, folosind filtre aciculare sau puturi filtre dispuse pe conturul unei excavatii taluzate. n fig. 19 este aratata schema unei coborri cu doua trepte.
80
n fig. 20 sunt aratate cteva situatii de utilizare a coborrii generale a nivelului apei subterane n cazul unor excavatii verticale sprijinite.
a perete vertical neetans b perete vertical etan, oprit ntr-un strat permeabil cu epuisment n exterior c perete vertical etan, oprit ntr-un strat permeabil cu epuisment n interior; d perete vertical oprit ntr-un strat de argil cu ap sub presiune
81
5.6.3. Bariere etanse pentru prevenirea patrunderii apei subterane n excavatie 5.6.3.1. Bariere verticale n cazul excavat iilor adnci n zone urbane, barierele verticale se realizeaza, de regula, din pereti ngropati care trebuie sa patrunda cu partea terminala ntr-un strat de argila practic impermeabil.
82
5.6.3.2. Bariere orizontale La grosimi mari ale stratului sau straturilor permeabile, cnd peretii verticali etansi (cu rol de bariere) nu pot atinge stratul impermeabil, se poate recurge la formarea unei bariere orizontale care sa nchida accesul apei prin baza excavatiei.
83
5.7. Starea constructiilor si utilitatilor aflate n zona de influenta a excavatiei adnci

Investitorul constructiei pentru care se realizeaza excavatia adnca este obligat sa dispuna expertizarea tehnica si realizarea programului de monitorizare pentru toate constructiile si utilitatile situate n zona de influenta a excavatiei, privind rezistenta, stabilitatea si securitatea n exploatare. Se va executa releveul fisurilor, relevee foto, care sa evidentieze starea tehnica a constructiilor nvecinate si modul n care se fac observatiile asupra fisurilor aparute n elementele portante ale constructiilor nvecinate, n vederea stabilirii caracterului deformatiilor si pericolelor pe care acestea le aduc asupra rezistentei, stabilitatii si securitatii n exploatare.
5.8. Evaluarea si limitarea deplasarilor terenului produse de excavatie si de coborre a nivelului apei subterane
Principalii factori care trebuie avuti n vedere la evaluarea deplasarilor pe verticala si pe orizontala ale terenului n jurul si sub excavatie sunt: modificarea starii de eforturi n cuprinsul terenului; dimensiunile excavat iei; caracteristicile terenului;
84
starea iniiala de eforturi orizontale (starea de repaus) n teren; regimul apei subterane si modificarea acestuia, n special n cazul cnd malul este consolidat iar apa subterana este drenata; rigiditatea peretelui si a sprijinirii; efectele prencarcarii spraiturilor si ancorajelor n teren; etc.
Pentru reducerea la minimum a deplasarilor pe verticala si pe orizontala ale terenului, n jurul si sub o excavatie adnca, se pot adopta n principal urmatoarele masuri: realizarea unei structuri de susinere ct mai rigide; asigurarea unei fise corespunzatoare a peretelui ntr-un strat cu caracteristici mecanice ridicate; asigurarea unui numar corespunzator de puncte de susinere pe nalimea peretelui; prevederea ultimului nivel de susinere ct mai aproape de cota finala a excavaiei; pre-ncarcarea spraiturilor sau pretensionarea ancorajelor n teren; evitarea utilizarii de echipamente si tehnologii care produc vibratii; evitarea de solutii si tehnologii de executie care pot duce la pierderi de pamnt din spatele peretelui; prevenirea antrenarii particulelor fine de pamnt prin pomparea apei; etc.
5.9. Proiectarea excavatiei adnci

Dupa alegerea solutiei incintei, se trece la proiectarea propriu-zisa a lucrarilor pe care le implica excavatia. La proiectarea excavatiei adnci n zone urbane se vor respecta prescriptiile tehnice privitoare la diferitele tipuri de excavatii: excavatii taluzate n pamnt natural, excavatii taluzate n pamnt ranforsat, excavatii verticale sprijinite, excavatii verticale cu pereti ngropati cu sustineri prin spraituire sau prin ancorare, pentru respectarea normelor de protectie a muncii si desfasurare fluenta a lucrarilor. Vor fi evaluate deplasarile terenului cauzate de excavatie si, daca e cazul, de variatiile nivelului apei subterane n cuprinsul terenului de fundare al constructiilor existente nvecinate. Este obligatorie efectuarea unui calcul al tasarilor si compararea acestora cu tasarile admisibile pentru constructia existenta.
86
5.10. EXECUTIA EXCAVATIEI ADNCI

5.10.1. Executia propriu-zisa a excavatiei Executia excavatiei reprezinta o etapa deosebit de importanta n procesul de realizare a constructiei care necesita o excavatie adnca n zone urbane. Aceasta etapa se ncadreaza n planul general de executie a structurii. 5.10.2. Lucrari de monitorizare 5.10.2.1. Monitorizarea excavatiilor Este obligatorie ntocmirea unui proiect de monitorizare a excavatiilor adnci n zone urbane privind urmarirea comportarii n timp pentru toate constructiile aflate n zona de influenta a lucrarii. Acest proiect va fi o parte componenta a proiectului general al obiectivului. Monitorizarea va cuprinde, n toate cazurile, efectuarea de masuratori topometrice. Prin proiect se vor stabili: - amplasarea reperelor de referinta; - amplasarea marcilor de tasare; - programul de masuratori, n concordanta cu prevederile din STAS 2745-90, Anexa B.
87
La ntocmirea programului de masurare, se va prevedea n mod obligatoriu efectuarea de masuratori dupa evenimente speciale care pot apare n perioada de executie si care sunt resimt ite n zona, ca de exemplu: - cutremure; - explozii; - ploaia cu frecventa anuala 1/1 (cea mai mare ploaie dintr-un an). n cazul excavatiilor adnci cu latimi mai mari de 20m, oprite cu baza in formatiuni argiloase sau marnoase, se recomanda efectuarea de masuratori de deplasari ale bazei excavatiilor, provocate de sapaturi si de realizarea constructiilor. In acest caz, se poate ntocmi un grafic de tipul celui prezentat n fig. 24.
88
5.10.2.2. Monitorizarea constructiilor aflate n zona de influenta a excavatiilor adnci Este obligatorie ntocmirea prin grija investitorului a unui proiect de monitorizare a constructiilor aflate n zona de influenta a excavatiei adnci si suportarea cheltuielilor de monitorizare.
6. Expertiza geotehnica privitoare la excavatia adnca n zone urbane

Excavatia adnca n zone urbane reprezinta o lucrare cu caracter special, pentru care conditiile geotehnice si hidrogeologice au un rol preponderent. Pe ntreg parcursul lucrarii, de la fazele preliminare de proiectare si pna la finalizarea executiei, beneficiarul poate sa apeleze la serviciile unui expert autorizat pentru domeniul Af.
89

Curs 05

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 05

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Master: Inginerie Geotehnic

Structuri de sprijin n ingineria geotehnic geotehnic

Cerinele de proiectare i execuie a excavaiilor adnci n zone urbane

Construirea de staii subterane pentru tunelul Marmara - Turcia

CLASIFICAREA LUCRRILOR DE EXCAVAII

Lucrri de minerit i execuie tuneluri

Agricultur Punat Silvicultur

Minerit de suprafa Minerit subteran Foraj

1.2. Domeniu de aplicare

2. SURSE DE RISC ASOCIATE CU REALIZAREA EXCAVATIILOR ADNCI N ZONE URBANE

2.2. Surse de risc generate de caracteristicile geometrice ale excavaiei adnci

2.3. Surse de risc generate de terenul de fundare de pe amplasamentul excavaiei adnci

2.4. Surse de risc care pot sa apara la proiectarea excavaiei adnci

2.5. Surse de risc care pot s apar la execuia excavaiei adnci

2.6. Surse de risc generate de actiunea cutremurelor

2.7. Surse de risc care pot sa apara la alegerea echipamentelor tehnologice

3. ZONA DE INFLUEN A EXCAVAIEI ADNCI

4. CATEGORIA GEOTEHNIC DE NCADRARE A EXCAVAIEI ADNCI

5. ETAPELE REALIZRII UNEI EXCAVAII ADNCI N ZONE URBANE

5.1. Date privitoare la terenul de fundare

5.2. Date meteo climatice ale zonei

5.3. Date privitoare la amplasament i vecinti

5.4. Alegerea dimensiunilor n plan si adncimii excavatiei

5.5. Alegerea soluiei de excavare

Figura III.10. Sprijinire cu dulapi orizontali

Figura III.11. Sprijinire cu dulapi orizontali cu praiuri contravntuite

Figura III.12. Sprijinire cu dulapi orizontali cu praiuri nclinate

Figura III.14. Sprijinire cu dulapi orizontali sprijinire pe grinzi metalice

Figura III.15. Sprijinire cu dulapi orizontali fr praiuri, cu piloi din lemn

Figura III.16. Sprijinire cu dulapi verticali

Figura III.17. Sprijinire cu dulapi verticali cu cadre orizontale

Figura III.18. Sprijinire cu dulapi verticali i cadre contravntuite

Figura III.19. Sprijinire cu dulapi verticali metoda telescopic

Figura III.20. Sprijinire cu dulapi verticali metoda marciavanti

Etapele de constructie pentru Blocul German

Introducerea profilelor HEA pentru sprijinirea berlinez

Spturi i sprijinirea berlinez

Sprijinire berlinez pentru malurile de pmnt mpotriva accidentelor de munc

Ultimele retuuri pentru finalizarea spturii de fundaie

Brae metalice pentru sprijinire berlineza

Figura III.27. Perete din panouri

Figura III.28. Perei din panouri prefabricate

Armocarcasa introdusa in panoul tip Kelly pregatita de betonare

Excavare transee pentru panou perete mulat tip Kelly

Perete ingropat din piloti secanti diametrul 620mm

Radier general imobil

Figura III.29. Perei din piloi armai forai

Amplasament initial Pregatire lucrari de pilotaj si Jet-Grouting

5.5.3. Moduri de sustinere a peretilor ngropati, pe masura excavarii

Elementele unei sprijiniri n spaii limitate i spaii largi i scheme de calcul

Figura III.35. Tirant forat, injectat si pretensionat

Figura III.30. Etapele de execuie a unui perete de susinere n consola

Figura III.31. Etapele de execuie a unui perete de susinere rezemat

Figura III.32. Etapele de execuie n procedeul de sus n jos (top-down)

Construirea de staii subterane pentru tunelul Marmara - Turcia

n Figura III.38 sunt prezentate elementele geometrice ale unei contrabanchete.

Figura III.38. Elementele geometrice ale contrabanchetei de pmnt

5.6. Alegerea solutiei de epuisment

5.7. Starea constructiilor si utilitatilor aflate n zona de influenta a excavatiei adnci

5.9. Proiectarea excavatiei adnci

5.10. EXECUTIA EXCAVATIEI ADNCI

6. Expertiza geotehnica privitoare la excavatia adnca n zone urbane

S-ar putea să vă placă și