tre sa faci o cerere de certificat de urbanism la primarie, in ura careia ti se va emite certificatul de

urbanism, in el ti se va specifica tipul de gard si gradul de opacitate al acestuia, (in general pe limitele cu
vecinii gardul se face opac - sigur nu vrei ca vecinii sa se uite prin gard cum faci plaja in chiloti in
spatele casei, e valabil si reciproca), la strada e 99% probabil ca ti se va impune ca gardul sa nu fie opac
100% ci undeva la 50-60%. Ti se pot da si inaltimi maxime si minime admise.
2. Cu certificatul de urbanism te duci la un arhitect si el iti va face un PAC (proiect de autorizatie de
construire) (arhitectul poate si face pasul 1 pt tine)
3. Dupe ce iese autorizatia te poti apuca de construit.

Acuma, in ceea ce priveste designul, tre' cat de cat sa se potriveasca cu arhitectura casei ( nu spune
nimeni ca e obligaroriu, dar e de bun simt). In mod obisnuit gardurile dinspre vecinatati se fac din
zidarie de caramida cu structura din beton (stalpi si grinda de fundare). La strada poti lasa un soclu de
50-60 cm din zidarie (tot pe grinda de fundare din beton si dtalpi din beton armat).Panourile de gard se
pot face din otel patrat, rotund etc. Am vazut si io faza cu policarbonatul pus in spatele grilajului, dar tre
lucrat ingrijit si curat ca altfel iese urat.
Din punct de vedere al materialelor iti recomand beton armat si caramida (adica stilpi si fundatia din
beton si corpul gardului din caramida ) .Apoi va trebui sa-l tencuiesti si apoi poti in functie de
arhitectura gardului sa plachezi pe ici pecolo de obicei pe stilpi si pe centuri cu diverse tipuri de piatra .
Ar mai fii tipul de gard din stilpi si fundatie facute din beton armat si in loc de caramida sa pui fier forjat
in diverse modele (in functie de stilul casei )si pe interior (adica in spatele fierului forjat )sa pui
plexiglass mat ca sa nu se vada inauntru (daca vrei ). Asta cu fieru forjat merge in 90 %din cazuri pt
partea de gard de la strada adica pe deschiderea terenului dar exista si situatii de terenuri cu doua
deschideri si atunci poti aplica metoda si acolo .
Sectiunea III Despre vederea n proprietatea vecinului

ART. 611 Unul din vecini nu poate face, fr consimtmntul celuilalt, nici ntr-un chip, fereastr sau
deschidere ntr-un zid comun (C. civ. 594, 599 si urm., 623, 998 ; C. civ. fr. 675).

ART. 612 Nimeni nu poate avea vedere sau ferestre spre vedere, nici balcoane sau alte asemenea asupra
propriettii ngrdite sau nengrdite a vecinului su, de nu va fi o distant de 19 decimetri ntre zidul pe
care se deschid aceste vederi si proprietatea vecin (C. civ. 489 si urm., 570, 601, 608, 620, 623, 634, 637 ;
C. civ. fr. 678 ; Loi no. 67-1253 du 30 dc. 1967).

ART. 613 Nimeni nu poate avea vederi piezise pe proprietatea vecinului de nu va fi o distant de sase
decimetri (C. civ. 489 si urm., 601, 614, 623, 637, 639 ; C. civ. fr. 679 ; Loi no. 67-1253 du 30 dc. 1967.

ART. 614 Distanta de care este vorba n cele dou articole precedente se socoteste de la fata zidului, pe
care s-a deschis vederea si, de vor fi balcoane sau alte asemenea, de la linia lor cea dinafar pn la linia
de desprtire a celor dou proprietti (C. civ. fr. 680).
Ce este si la ce ne foloseste gardul?
Sa continuam cu descrierea rolului gardurilor, a conditiilor de executie si a accesoriilor acestora!
Daca ati fost ademenit vreodata sa cumparati un tip de imprejmuire antiefractie, ar fi mai realist daca ati porni de
la ideea ca practic nu exista gard care sa nu poata fi depasit prin escaladare, demontare sau decupare. Chiar si
cele proiectate pentru maxima
securitate, cum sunt gardurile de inchisori, s-au dovedit
ineficiente in fata unui om tenace. In cazul protejarii
unei locuinte, exista destule solutii pe care orice
specialist vi le poate detalia. Un gard suplu, usor, este
simplu de construit, de intretinut si ii puteti da un aspect
placut.

Principii de baza

Vom mentiona cateva conditii de executie, necesare pentru a-i asigura rezistenta si eficienta:
a. Fundatia sa fie din beton armat, turnat in cofraj. Aceasta trebuie realizata pana sub nivelul solului, indiferent
daca e vorba de sustinerea stalpilor sau a zidariei. O latime a ei de 30 cm este suficienta.
b. Stalpii trebuie sa fie robusti pentru a sustine gardul atunci cand e supus la diverse solicitari cum e vantul sau
greutatea zapezii. Este recomandat ca distantele intre stalpi sa fie de 1,5 m la garduri scurte si joase si pana la
2,5 m pentru cele lungi si inalte. Fara a detalia, stalpii pot fi din beton sau metal cu diverse sectiuni.
c. Daca structura de deasupra solului este din beton, aceasta trebuie usor armata si ingrijit turnata, de preferinta
in cofraje metalice, si la final sclivisit, tencuit sau placat.
Aceasta este una dintre variantele cele mai scumpe, alaturi de cea care presupune fier forjat. Daca gardul este
realizat din caramida, blocurile ceramice trebuie bine aliniate pentru ca la finisaj sa rezulte o tencuiala subtire. In
afara de consumul mare de material, de regula tencuiala groasa crapa in timp. O latime a caramizii de 12,5 cm
este o varianta comparabila ca pret cu cea din profile metalice. Daca folositi lemnul sau profilele metalice,
problemele sunt mai putine. Prin prefabricare se pot realiza panouri de diferite dimensiuni, rezultand un gard
suplu, usor si rapid de montat, intr-un cuvant ieftin. Atunci cand terenul are o panta, este la fel de bine daca gardul
cobora in trepte sau urmareste panta terenului. Stalpii trebie insa sa fie verticali.
d. Elementele ornamentale pot avea cele mai diverse forme si dimensiuni, putand particulariza gardul in mod
fericit. Este vorba despre cercuri, flori si tepuse, din metal sau lemn. Prezenta lor in diverse proportii poate face
dintr-un gard opera de arta sau, din contra, il arunca in zona kitch-ului. Totul este ca ansamblul sa placa ochiului.
In perspectiva alegerii altor tipuri de finisaje, culorile aplicate pe suprafetele vizibile de mortar, lemn, metal sau
zidarie trebuie sa fie in armonie cu elementele de feronerie: broaste, clante, ivare, zavoare, etc. Referitor la
materialele utilizate pentru finisaje, trebuie precizat ca de calitatea lor depinde pastrarea aspectului placut de-a
lungul timpului si rarirea interventiilor de intretinere. Prin urmare, trebuie utilizate asa zisele vopsele de exterior
care sa reziste la intemperii: ploi, vanturi, zapezi.

Accesorii
Elementele functionale sunt si ele relativ multe si importante. De cele mai multe ori, incuietorile sunt alese de
client, care e bine sa cunoasca unele probleme de detaliu ce pot aparea in timp. Sa ne gandim ca acestea
suporta conditii vitrege, pot rugini sau ingheta, deci este preferabil sa fie din alama si unse cu uleiuri rezistente la
ger.
Celelalte elemente (ivare, zavoare, balamale) trebuie sa fie alese
avand drept criteriu functionalitatea lor. In general sunt metalice si
este bine sa fie protejate printr-un tratament de suprafata. Cutia
postala a devenit in ultima vreme mult mai impozanta datorita
volumului de corespondenta in crestere (presa si pliantele furnizate
gratuit). Ea trebuie pozitionata intr-un loc unde sa fie usor accesibila,
discreta, iar, daca poate fi incuiata, este si mai bine. Soneria o gasim
intr-o multitudine de variante. Mai nou a aparut varianta fara fir,
care poate fi actionata de la 50 m sau chiar mai mult. Interfonul cu
deschiderea usii de la distanta, telecomanda actionarii portilor,
videofonul si iluminatul intrarii sunt alte facilitati care va pot economisi timpul si energia. Ele sunt deja
accesibile ca pret, ba mai mult, au aparut firme specializate care monteaza operativ astfel de
echipamente. E bine de precizat inca o data ca toate aceste accesorii functionale trebuiesc gandite odata
cu proiectul gardului. Nu poti monta o clanta electrica sau o sonerie fara un racord, iar pentru un
videofon trebuiesc chiar mai multe astfel de cabluri.
Dar despre aceste aspecte si multe altele veti putea citi in episodul urmator.
Ce este si la ce ne foloseste gardul?

Gardul se defineste ca o imprejmuire din lemn, metal, zidarie sau alt material, a unei incinte cu rol de locuinta,
spatiu de lucru sau teren. De obicei este construit la limita de proprietate. Ideal ar fi ca proiectul cladirii sa fie
executat simultan cu cel al gardului si
mai ales al portilor. Adesea gardul este realizat cu
mult timp inaintea casei, dupa care sunt necesare
modificari astfel incat in final sa intre in ton cu casa.

Norme si restrictii
Aspectul gardului nu este o chestiune indiferenta.
Pentru locuintele noi, dar si pentru cele vechi, forma
si caracteristicile sale se stabilesc prin norme
urbanistice, relativ restrictive pentru unele zone ale
localitatilor. Urbanistii au in vedere mai multe
aspecte. In primul rand acesta trebuie sa fie estetic si
sa se armonizeze cu constructiile (si gardurile)
adiacente. In general regimul de inaltime si
materialul din care este executat gardul se stabilesc
prin Certificatul de Urbanism si Autorizatia de
Construire eliberate de primarie. Ele pot obliga la
executia unui gard opac sau nu, metalic, din lemn,
zidarie sau o combinatie intre acestea.
Cel putin asa ar trebui sa fie. In realitate lucrurile sunt scapate de sub control si fiecare si-a facut sau isi face
gardul cum doreste. Asa ca vedem multe garduri frumoase in armonie cu casa si curtea sau unele care sunt
adevarate monstruozitati: opace, grele, strambe, rupte, prea inalte sau inzorzonate, denotand nepriceperea sau
prostul gust, uneori opulenta proprietarilor si nu in ultimul rand neindemanarea constructorului.
In SUA de exemplu, normele de siguranta impun ca distanta intre barele unui gard sa fie mai mica de 10 cm nu
atat pentru oprirea evadarii animalelor de casa, cat si pentru ca au fost cazuri cand copii si-au bagat capul intre
ele si nu-l mai puteau scoate.

Rolul gardului
Sa intelegem succint cam ce roluri si pretentii trebuie sa
avem de la un gard dupa ce acesta a fost definit de o
Autorizatie de Construire. A face garduri nu mai este ceva
care tine de amatorism, ci e aproape o meserie, o
specialitate.
In primul rand ne gandim daca avem animale de curte care
dorim sa nu scape afara.
Apoi, e bine ca incintele, cu precadere cele mici (sub 1000
mp), sa fie aerisite. Intr-o curte ventilata este mai mult soare
si lumina, iar plantele se dezvolta mai bine. Deci un gard
opac este total neindicat, chiar daca adeptii acestuia spun ca
le asigura o oarecare intimitate, fara insa a baga de seama
ca ferestrele vecinilor sunt la numai cativa metri.
In alte tari se imprejmuieste cu gard numai curtea din spatele casei, nu si peluza din fata. Poate fi vazuta din
strada toata activitatea din casa si nimeni nu e deranjat. Functionalitatea nu este definita insa doar de ventilarea
curtii, ci si de accese, precum poarta pentru masina si cea pietonala. Portile opace sunt in general grele. Ca orice
poarta masiva, cu timpul se stramba si nu se mai inchide bine. De asemenea, necesita o feronerie de inchidere
mai robusta si laborios montata, deci mai scumpa.
Portile usoare sunt mai indicate si evident mai ieftine. Un alt detaliu ce tine de functionalitate este amplasarea
cutiei postale, soneriei, interfonului sau videofonului. Ele trebuie gandite in contextul ansamblului in care vor fi
integrate. Si poate, nu in ultimul rand, inchiderea centralizata face si ea parte din ceea ce se cheama
functionalitate. In editorialul viitor vom continua cu descrierea rolurilor gardului...
Ridicarea unui gard necesit autorizaii, la fel ca orice construcie, iar costurileajung la sutE
de euro.Gardul nu are doar scopul de a v feri de priviri indiscrete, ci trebuie s se potrivesc att
cu arhitectura casei, ct i cu cea a curilor din mprejurimi.
nainte de a v apuca efectiv de lucru, trebuie s obinei o autorizaie de construire. i asta pentru
c, prin planul de urbanism, vi se pot impune anumite restricii, care in de nlimea minim i
maxim, de gradul de opacitate sau chiar de materialul folosit.

n primul rnd trebuie contactat un arhitect autorizat de ctre Ministerul Lucrrilor Publice i
Amenajrii Teritoriului, care s realizeze un proiect al gardului, explic Alexandru Holban,
manager Coral Ex HCD, firm care comercializeaz i monteaz pori i garduri.

Orice gard trebuie s respecte amplasamentul pe limita de proprietate, precum i restriciile sau
limitrile impuse de primrie sau alte instituii de pe raza administrativ a terenului care urmeaz
s fi ngrdit.

Sunt cazuri care necesit aprobri speciale, de exemplu suprafee care intr sub incidena
Administraiei Naionale a Drumurilor, spune Alexandru Holban. De asemenea, trebuie obinut
avizul furnizorilor de utiliti.

Gardul din srm ghimpat, ieftin

n momentul realizrii proiectului, trebuie ales i materialul care va fi folosit. Dac gardul are doar
menirea de a delimita terenul n vederea unei utilizri ulterioare, Holban recomand structuri
uoare din stlpi i srm ghimpat sau plas de srm mpletit.
n funcie de material se stabilete i structura pe care va fi acesta amplasat, dac este sau nu
nevoie de excavaie, fundaie i soclu de beton, spune erban Popa, director al firmei de
amenajri exterioare erbProd.

Fiecare material are avantaje i dezavantaje. Un gard simplu, cu srm ghimpat sau plas se
monteaz repede, este ieftin, nu necesit ntreinere, dar nu este eficient la protejarea contra
hoilor. Un gard cu stlpi din beton i plas de srm ghimpat cost 40 lei pentru fiecare metru
liniar, iar cel cu plas de srm, 65 de lei pentru un metru liniar.

Un gard din panouri simple din lemn de brad este ieftin, 70 de lei pe metru liniar cu stlpi betonai,
dar rezist doar 3-5 ani i necesit ntreinere. Gardul din panouri bordurate este unul dintre cele
mai practice, are o rezisten de peste 25 de ani, este greu de escaladat, dar necesit montaj
profesionist.

Preul pentru gardul din stlpi betonai i panou zincat pornete de la 72 de lei pe metru liniar.
Printre cele mai scumpe, 110 de lei pe metru liniar, dar i cu cea mai lung garanie oferit de
productori, aproximativ 50 de ani, este gardul din PVC. Ultima mod este reprezentat de
gardurile din fier forjat, care cost, n funcie de complexitatea modelului, peste 130 de lei pe metru
liniar.
Acte necesare pentru obtinerea certificatului de urbanism
Baza legala : Legea 50/1991, republicata in 2004, privind autorizarea executarii lucrarilor de
constructii, publicata in M.Of. nr. 933/2004, Ordinul 1943/2001 publicat in M.Of. nr. 231/2002,
Legea nr. 350/2001 privind urbanismul si amenajarea teritoriului, publicata in M.Of. nr. 373/2001
1. Cerere tip pentru emiterea Certificatului de Urbanism completata integral si corect
2. Copie dupa Extras CF sau alt act doveditor al titlului asupra imobilului care sa ii confere
solicitantului dreptul de executie a lucrarilor de constructii
3. Plan de incadrare in zona
4. Plan de situatie eliberat pe suport topografic vizat de O.J.C.G.C. Hunedoara la scara
1:5000 + 1:500, care sa cuprinda intentiile investitorului ( intocmit de proiectant autorizat )
5. Memoriu de prezentare ( intocmit de proiectant autorizat )
6. Dovada achitarii taxei pentru emiterea Certificatului de urbanism
Nota : Documentatia se va prezenta in 2 ( doua ) exemplare.