Prof. Dr. Ing.

Florian Burtescu
Candidat la functia de Decan al Facultatii de Cai Ferate, Drumuri si Poduri

Curriculum Vitae.
Numele si prenumele: Data si locul nasterii:

FLORIAN BURTESCU.
26 Iulie 1948, Comuna Lucieni, Judetul Dimbovita.

Studii si formatie profesionala: *Institutul de Constructii Bucuresti - Facultatea de Constructii Feroviare, Drumuri si Poduri- Sectia Drumuri si Poduri (1965 - 1970); *Inginer Constructor, specialitatea Drumuri si Poduri (1970); *Titlul stiintific de doctor - inginer (1991).

Activitatea profesionala: 1970 - 1978: 1978 1982:

Asistent la Catedra de Poduri - Facultate CFDP Cadru didactic cooperant la Ecole Politechnique d'Architecture et d'Urbanisme din Alger Sef de lucrari la Catedra de Poduri - Facultate CFDP Conferentiar la Catedra de Poduri - Facultate CFDP Prof. Univ. si Sef Catedra de Poduri- Facultate CFDP

1978 1992: 1992-2000: 2000 2008:

In anul 1976 am participat la concursul de admitere la doctorat in specialitatea "Constructii Civile" avind drept conducator Prof. dr. ing. Dan Ghiocel; fiind declarat admis, dupa sustinerea examenelor si a referatelor de specialitate am sustinut in luna mai 1991 teza de doctorat cu titlul "Siguranta podurilor de sosea din beton in conceptie probabilistica". Mentionez ca in perioda 1978-1982 mi-am desfasurat activitatea ca profesor la Ecole Politechnique d'Architecture et d'Urbanisme din Alger, in cadrul unui acord de cooperare guvernamental romano-algerian in domeniul invatamintului superior. In perioda de timp care a trecut de la absolvirea facultatii, in consens cu specificul activitatilor Catedrei de Poduri, m-am ocupat de probleme legate de domeniul conceptiei, calculului, comportarii si executiei structurilor de poduri realizate din beton armat si beton precomprimat.

Ca activitate profesional-didactica am condus si conduc seminarii, aplicatii si proiecte la anii III, IV, V ingineri ai Facultatii CFDP la disciplinele Beton armat, Bazele proiectarii podurilor, Poduri din beton armat, Inginerie seismica, Structuri speciale din beton armat si precomprimat. Sunt titularul Cursului de Poduri din beton armat si am condus Catedra de Poduri in perioada 2000 2008. In cadrul activitatii desfasurate de catedra am colaborat la editarea unor lucrari cursuri si aplicatii in colaborare cu membrii colectivului catedrei si specialistilor din executie, proiectare sau cercetare:

CARTI SI LUCRARI PUBLICATE

1. Radu P. I., Ionescu P., Burtescu Fl. "Pod pe cadre din beton armat - Exemplu de proiect" (Editat de Institutul de Constructii Bucuresti - 1972).

2. Colectiv catedra

"Poduri din beton armat - Probleme speciale" - Volumul I (Editat de Institutul de Constructii Bucuresti - 1974). 3. * * * "Indrumator tehnic departamental pentru alcatuirea si calculul structurilor de poduri si podete de sosea cu suprastructura monolita si prefabricata " (Lucrarea a fost elaborata de Colectivul de Poduri IPTANAcu participarea unui colectiv al Catedrei de Poduri. Multiplicarea executata de I.P.T. in anul 1974). 4. Radu P. I., Ionescu P.,Burtescu Fl. "Poduri masive de sosea" - Volumul II (Editat de Institutul de Constructii Bucuresti - 1977). 5. Radu P.I., Negoescu E., Burtescu Fl. "Proiectarea podurilor din beton armat -Partea IProiectarea podurilor dalate" (Editat Institutul de Constructii Bucuresti - 1979).

COMUNICARI, STUDII SI ARTICOLE STIINTIFICE PUBLICATE .

1. Fierbinteanu V., Negoescu E., Burtescu Fl. "Conceptii moderne privind protectia antisesmica a podurilor" - Simpozionul "Proiectarea si realizarea podurilor in regim seismic" , Iasi, noiembrie 1985. 2. Negoescu E., Burtescu Fl., Ionescu P. "Perfectionari ale proiectelor tip pentru poduri de cale ferata alcatuite din grinzi prefabricate din beton precomprimat" - Simpozionul "Solutii si tehnologii noi in proiectarea, executia si intretinerea drumurilor podurilor si cailor ferate" - Institutul de Constructii Bucuresti, 27 - 28 Noiembrie 1986. 3 Alexiu I., Negoescu E., Burtescu Fl. "Viata si opera inginerului A. Saligny" Consfatuirea Nationala "Drumul si energia ", Pitesti, 1986. 4. Alexiu I., Negoescu E., Burtescu Fl. "Viata si activitatea Profesorului Ion Ionescu" Consfatuirea Nationala "Drumul si energia", Pitesti, 1986. 5. Alexiu I., Negoescu E., Burtescu Fl. "Viata si activitatea Profesorului inginer Teofil Revici" - Consfatuirea Nationala " Drumul si energia", Pitesti, 1986.

6. Burtescu Fl.

7. Burtescu Fl.

8. Negoescu E., Radu P., I., Burtescu F.

9. Negoescu E., Burtescu F., Petrescu I.

10. Burtescu Fl.

11. Negoescu E., Ionescu P., Burtescu F.

12. Burtescu F.

13. Negoescu E., Burtescu F., Pasnicu A.

14. Negoescu E., Burtescu F.

15 Burtescu F.

16. Burtescu F.

"Consideratii asupra sigurantei podurilor de sosea din beton in conceptie probabilistica" - Simpozionul "Solutii si tehnologii noi in proiectarea, executia si intretinerea drumurilor podurilor si cailor ferate" Institutul de Constructii Bucuresti, 27 - 28 noiembrie, 1986. "Consideratii asupra sigurantei podurilor de sosea din beton armat la incarcari statice in conceptie probabilistica" - Buletinul Stiintific, Institutul de Constructii Bucuresti, Nr. 1, 1989. "Incercarea statica si dinamica a podului Ciurel" - Al V-lea simpozion national de tensometrie, Galati, 1989. "Consideratii privind comportarea si calculul la solicitari dinamice ale unor poduri pe grinzi" Simpozionul "Solutii si tehnologii noi in proiectarea, executia si intretinerea drumurilor, podurilor si cailor ferate" - Institutul de Constructii Bucuresti, Noiembrie, 1989. "Consideratii asupra sigurantei podurilor de sosea din beton la incarcari statice in conceptie probabilistica" - Simpozionul "Solutii si tehnologii noi in proiectarea, executia drumurilor, podurilor si cailor ferate" - Institutul de Constructii Bucuresti, Noiembrie, 1989. "Contributii la amenajarea complexului de lucrari rutiere si metrou in zona Bucur - Obor si proiectarea antiseismica a structurilor aferente" - Simpozionul "Solutii si tehnologii noi in proiectarea, executia si intretinerea drumurilor, podurilor si cailor ferate" Institutul de Constructii Bucuresti, Noiembrie, 1989. "Consideratii privind redefinirea incarcarilor utile la podurile de sosea in conceptie probabilistica" - A VIII- a Conferinta Nationala de Drumuri si Poduri, Cluj - Napoca, 5 - 6 Iunie, 1990. "Studii si cercetari teoretice si experimentale privind comportarea statica si dinamica a unor poduri rutiere cu grinzi din beton precomprimat " - A VIII-a Conferinta Nationala de Drumuri si Poduri, Cluj Napoca, 5 - 6 Iunie, 1990. "Unele considreatii si criterii privind asigurarea protectiei antiseismice a podurilor" - A VIII-a Conferinta Nationala de Drumuri si Poduri, Cluj Napoca, 5- 6 Iunie, 1990. "Evaluarea prin metode probabilistice a convoaielor grele, exceptionale, admise in structurile lucrarilor dr arta din beton" - Conferinta Internationala Rutiera " Autostrada - atribut al civilizatiei" , Iasi 21 - 23 Octombrie, 1992. "Utilizarea metodelor probabilistice in evaluarea sigurantei structurale a tablierelor podurilor din beton cu rezistente si incarcari variabile in timp" -

Conferinta Internationala Rutiera "Autostrada atribut al civilizatiei", Iasi 21 - 23 Octombrie, 2002.

Impreuna cu Colectivul de Poduri de beton al Catedrei am participat la elaborarea proiectelor de expertizare a capacitatii portante si de consolidare a unor poduri, precum si la incercarea si verificarea capacitatii portante a unor poduri de beton armat si beton precomprimat in conditiile traversarii unor convoaie grele, exceptionale. Ulterior, in cadrul activitatii de proiectare, am contribuit direct impruna cu membrii catedrei la finalizarea unor lucrari de proiectare pe baza de contracte. Dintre lucrarile mai importante mentionez:
* Proiectul de executie al viaductului peste Valea Gramatic pe D.N. Buzau - Siriu in zona barajului Siriu; * Proiectele de executie ale unor poduri de sosea pe D.N. Fagaras - Sibiu; * Studiul tehnico-economic al unui pod peste Canalul Dunare - Marea Neagra la Medgidia; * Proiectul de executie al podului Basarabi, peste Canalul Dunare - Marea Neagra; * Proiectele de executie a unor poduri peste riul Dimbovita in Bucuresti: * Incercarea si expertizarea Podului Ciurel peste riul Dimbovita , etc.

Aceasta activitate a fost continuata ulterior in cadrul colectivului catedrei de poduri. In ascest sens, am participat direct sau in colaborare cu specialistii din diferite institute de proiectare si cercetare la elaborarea de studii si proiecte de poduri. Impreuna cu specialistii in transporturi am participat la elaborarea numeroase normative si reglementari tehnice in domeniul podurilor. Dupa anul 1990, paralel cu activitatea de proiectare si cercetare din cadrul catedrei, in cadrul firmei de proiectare pe care care o conduc, am elaborat studii de fezabilitate, expertize tehnice, proiecte de consolidare sau de executie la poduri noi, pentru o serie importanta de lucrari de arta in transporturi: - circa 450 de expertize de poduri; - circa 300 de proiecte de poduri noi sau consolidate dintre care mentionam: ansamblul de poduri de pe DN1, DN2, DN71, DN66, DN12, etc; Pod nou din beton precomprimat peste Olt la Hoghiz executat in consola; Pasaje Superioare in Bucuresti; Lucrari de consolidare pe DN6 si DN7; Lucrari de proiectare de drumuri si lucrari de arta in comunitatile rurale (programe SAPARD sau PHARE) - elaborarea a 8 normative noi in domeniul lucrarilor de arta; Paralel cu activitatile enumerate anterior, m-am preocupat permanent de ridicarea nivelului stiintific si profesional. Rezultatele activitatii de proiectare,

cercetare si executie a lucrarilor de arta din beton armat si precomprimat, experienta acumulata cit mai ales rezultatele si concluziile dezvoltate in domeniul sigurantei lucrarilor de arta masive au fost materializata in elaborarea unor lucrari de proiectare si de consultanta in domeniul infrastructurii in transporturi. Actualmente fac parte din Comisia CTE a CNADNR, pentru avizarea lucrarilor de arta proiectate si executate in tara noastra in ultimii ani. In calitate de expert tehnic si verificator tehnic de poduri am fost implicat in expertizarea si stabilirea solutiilor optime a unor importante lucrari de arta inginereasca existente pe reteaua de drumuri din Romania. Sunt membru APDP si al Asociatiei Internationale de Poduri si Sarpante (AIPC), si am legaturi profesionale si colaborare cu organisme tehnice de specialitate si birouri de proiectare din Italia, Franta, Spania, Polonia. De asemenea, am stabilit contacte pe linie academica cu Politehnica din Milano, Politehnica din Madrid, Politehnica din Posnan. Apreciez ca experienta si prestigiul tehnic acumulate prin intreaga mea activitate didactica si profesionala, reprezinta un atuu intr-o eventuala implicare in activitatea de conducere a facultatii.
.

Bucuresti, Februarie 2008 Prof. Dr. Ing. Florian Burtescu Catedra de Poduri UTCB

Prof. Dr. Ing. Florian Burtescu

Candidat la funcia de Decan al Facultii de Ci Ferate Drumuri i Poduri

PLAN SRATEGIC PROIECT pentru perioada 2008 2012

Cuvinte cheie

TRANSPAREN N LUAREA DECIZIILOR COMUNICARE RESPECT RECIPROC MODERNIZARE PROMOVARE ASIGURARE DE RESURSE FINANCIARE

Elemente generale 1. Facultatea C.F.D.P se afl ntr-un moment decisiv al existentei si evoluiei sale. Trebuie s contientizm faptul c se construiete un spaiu european a nvmntului superior i corespunztor, un spaiu european al muncii. Vor fi greu de recuperat efectele ntrzierilor din procesul de compatibilizare a nvmntului din ara noastr cu cel din celelalte ri europene. 2. Schimbrile care se preconizeaz n structura nvmntului superior au la baz ideea fundamental c nici un domeniu nu poate s prospere dac absolvenii si nu-i pot gsi locuri satisfctoare de munc. Abordarea schimbrilor din punctul meu de vedere ar trebui s se axeze preponderent pe traditiile facultatii noastre in corelare insa cu experienta si traditia unor scoli ingineresti de prestigiu din strainatate. Trebuie s fim contieni ins de faptul c reuita va depinde atat de posibilitatile noastre de racordare organizationala cu aceste modificari cat si de efectele acestor schimbari asupra calitatii pregatirii sbsolventilor nostri. 3. Lipsa unui cadru legal adecvat si a unor norme coerente care sa acopere aceste schimbari conceptuale ale invatamantului tehnic superior, complica luarea deciziilor si poate conduce la diminuarea substantiala a efectelor acestei reorganizari 4. Schimbarea structurii nvmntului nu numai ca durata de desfurare pe cicluri, disciplinele aparinnd fiecrui ciclu i mult mai important coninutul programelor analitice a cursurilor, este un proces dificil i chiar riscant. Trebuie ns s fim flexibili n acceptarea ideilor noi si sa aplicam solutiile optime gasite de corpul profesoral. Conjuncturile favorabile, atunci cnd se ivesc, trebuie exploatate. 5. Fr ndoial c orice schimbare ar trebui s fie nsoit i de existena de fonduri iniiale generoase. Este un fenomen cunoscut c scepticismul dispare atunci cnd exist sprijin financiar. Problema finanrii este una care trebuie discutat separat. 1

Creterea, pn n 2009, a fondului de finanare pn la 6 % din PIB (cum este n Rezoluia Conferinei Naionale a nvmntului Superior) i gsirea i a altor surse de finanare sunt, deocamdat, date teoretice.

OPIUNI N PRIVINA ORGANIZRII ACTIVITII DE CONDUCERE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Respectarea tuturor cadrelor didactice Transparen total n luarea deciziilor Respectarea regulamentelor academice Libertatea deplina a cadrelor didactice in fixarea nivelelor de exigenta in aprecierea activitatii profesionale a studentilor Comunicare permanent i eficient cu colectivul de cadre didactice al facultii i cu studenii Respectarea hotrrilor catedrelor, atunci cnd sunt n spiritul legii i regulamentelor universitare Biroul Consiliului Profesoral va avea doar rol de aplicare a hotrrilor Consiliului Profesoral i nu pe cel de a decide Asigurarea i garantarea demnitii personalului auxiliar Utilizarea unor sisteme de evaluare anuale a activitii didactice, a competentei profesionale i de cercetare, care s se in cont i de evaluarea realizat de ctre studeni

Misiunea Facultii Mutaiile intervenite n societatea romneasc i n comunitatea european presupun schimbri ale opticii tradiionale i implementarea unor noi capaciti de a rspunde cerinelor actuale prin valorificarea potenialului de inteligen i creativitate, la care se adaug mbinarea principiului dobndirii competenelor academice cu cel de formare a unor competene profesionale, mult mai uor de asimilat pe piaa forei de munc. n esen, misiunea facultii rmne aceea, de a armoniza i completa activitatea didactic cu cea de cercetare tiinific, n funcie de domeniul de activitate, cu accent pe recunoaterea competiiei ca factor de progres i pe managementul calitii ca instrument al perfecionrii continue a procesului de nvmnt i de cercetare. Raiunea existenei facultii C.F.D.P. sunt studenii i prin urmare toate eforturile noastre trebuiesc canalizate pentru crearea condiiilor pentru o educaie de nalt inut academic i a unei instruiri de nalt competen tehnica si tiinific. In acest scop ne propunem asigurarea condiiilor necesare:

Formrii unor specialiti de nalt performan i competen, cu o bun pregtire fundamental n domeniul ingineriei drumurilor, podurilor si cailor ferate, dar n egal masur pregtii i n domenii conexe, capabili s rspund cu promptitudine i eficien cerinelor noi ale pietei muncii (nationale dar si internationale)

Dezvoltrii cercetrii tiinifice fundamentale, interdisciplinare i aplicate, n domenii de avangard ale construciilor n transporturi, care s rspund celor mai nalte exigene de noutate i calitate pe plan European Dezvoltarea activitatii de cercetare aplicata, prin utilizarea potentialului stiintific al catedrelor dar si prin modernizarea sau reorganizarea unor laboratoare moderne, inclusive a unor laboratoare de investigare mobila 2

 Crerii i asigurrii unui climat de respect fa de legi, regulamente academice, transparen a deciziilor, conlucrare i respect reciproc n care tot personalul s poat munci la capacitatea maxim (cu recunoaterea i recompensarea pe masura competentei a unor asemenea prestaii). Dezvoltrii i implementrii unui sistem de asigurare a calitii i excelenei academice n predare, cercetare tiinific i educaie, sistem bazat pe criterii i metodologii compatibile cu cele din rile europene. Strategia realizrii obiectivelor academice
A. Strategia didactic 1. Reorganizarea i modernizarea planurilor i programelor de nvmnt n vederea

acordrii lor la sistemul de valori europene i chiar mondiale (discipline, sisteme de predare, tematica lucrrilor practice i a cursurilor etc.), n sensul unei mai mari flexibiliti i capacitate de a rspunde cerintelor studenilor. Programele de nvmnt vor fi astfel structurate nct procesul didactic s sporeasc capacitatea de adaptare a absolvenilor la mutaiile ce au loc n societate, s le permit ptrunderea cu mai mult uurin n domenii de activitate conex specializrii. Trebuie avut n vedere i dezvoltarea, att a aptitudinilor lingvistice la nivel profesional, ct i a celor de utilizare a tehnologiilor informatice i de formare sociouman i economic. In planurile de nvmnt vor trebui s se regaseasca aceste cerine.
2. Armonizarea de coninut ntre disciplinele fundamentale, tehnice i de specialitate

spre a elimina suprapunerile, repetrile i informaiile depasite.

3. Armonizarea planurilor i programelor educaionale cu cele ale universitilor

similare din ar i din Europa astfel nct sistemul acumulrii creditelor s capete coninut n schimbul de studeni. Stimularea contribuiei proprii la dezvoltarea ofertei curriculare, la schemele de mobilitate i programele integrate de studiu, educaie i cercetare.
4. Specializrile master vor fi dezvoltate i perfecionate corelat atat cu traditia

domeniilor de specializare ale facultatii C.F.D.P. cat si cu cererea obiectiv de pe piaa forei de munc. Vor fi sprijinite specializarile interdisciplinare, care presupun angrenarea mai multor catedre, precum i cele axate pe profilul de cercetare al catedrelor sau Centrelor de Cercetare.
5. Se vor reorganiza si dezvolta forme de pregatire cu caracter continuu, de tip

postuniveristar, in domeniul drumurilor , podurilor, cailor ferate.

6. Se va analiza oportunitatea dezvoltrii de programe de masterat n parteneriat

ageni economici, precum i eventual cu universiti de peste hotare.

7. Folosirea oportunitilor oferite de programele naionale/europene n vederea

realizrii de schimburi de cadre didactice i studeni, cu universiti din ar i strinatate, cu scopul perfecionrii metodelor de predare-nvare, atragerii ctre cercetare a studenilor i a creterii calitii i responsabilitii actului educaional.

8. Perfecionarea metodelor de evaluare a studenilor prin extinderea dialogului

student-profesor, promovarea susinerii unor referate de sintez, a temelor de cas, evaluarea capacitii studentului de a aplica cunotinele assimilate; creterea rolului studiului individual.
9. Reconsiderarea

aportului si importantei practicii studentiilor, prin reorganizarea si optimizarea modului de desfasurare a acestora. Introducerea unor stagii obligatorii de pregatire practica si tehnologica este necesara. complexe, interdisciplinare, cerute de practica inginereasca, care s stimuleze munca n echip a studenilor din facultate. Se va pune accent pe proiecte cu teme cerute de piata infrastructurii in transporturi

10. mbuntirea coninutului proiectelor de diplom prin promovarea unor teme

11. Stimularea personalului academic pentru editarea de carte universitar n format

tiprit i electronic si dezvoltarea infrastructurii informaionale care sa sprijine aceasta activitate

12. Modernizarea slilor de curs i dotarea acestora cu echipamente multimedia n

ideea asigurrii unui standard interactiv de predare.

13. Modernizarea si dezvoltarea laboratoarelor de profil (rezistenta materialelor,

drumuri, poduri, cai ferate), prin utilizarea spatiilor existente in universitate sau reorganizarea si dotarea unor spatii noi.
14. Modernizarea i dotarea cu resurse educaionale a Centrului de Resurse pentru

Invmntul de Construcii n sensul accesului studenilor i profesorilor direct la revistele on-line.

15. Consolidarea

procesului de evaluare a activitii didactice prin extinderea procedurilor de testare a opiniei studenilor. (eventual testele s fie efectuate utiliznd facilitile oferite de reeaua internet).

B. Strategia resurselor umane Cadre Didactice 1. Recrutarea viitoarelor cadre didactice se va face pe baz de concurs, din rndul absolvenilor cu rezultate profesionale dintre cele mai bune, din rndul doctoranzilor, urmrind performanele didactico-tiinifice ale acestora. Spre a preveni eecurile unor astfel de aciuni (de exemplu datorit fluctuaiei de personal didactic tnar care prefer s lucreze n locuri de munca mai bine pltite, din ar sau strintate) se preconizeaz ca recrutarea personalului academic s se fac ndeosebi dup perioada de perfecionare prin masterat sau doctorat. 2. Se va sprijini i ncuraja perfecionarea personalului didactic prin toate modalitile prevzute de lege (doctorat, stagii de documentare i perfecionare n ar i strintate etc.). 3. Completarea personalului didactic, (atunci cnd situaia o cere), prin acoperirea unor activitilor practice aferente planurilor de nvmnt de ctre doctoranzii cu frecven, cu condiia respectrii exigenelor profesionale impuse de facultate. Bursele acordate doctoranzilor cu frecven ar putea rezulta din exercitarea funciilor didactice asociate posturilor de preparator sau asistent. 4

4. Perfecionarea sistemului de evaluare periodic a personalului didactic att n perspectiva concursurilor de ocupare a unor posturi didactice, ct i n vederea salarizrii difereniate n conformitate cu performanele didactice i tiinifice. Competiia va fi bazat acordarea unei ponderi importante procesului educaional, acoperirea cu activiti specifice funciei etc. 5. Se va promova respectul fa, regulamentele academice, deciziile catedrelor, cu transparen n luarea deciziilor i a cheltuirii fondurilor publice, asfel nt s se creeze n facultate un climat de ncredere, lipsit de presiuni ierarhice, n care tot personalul s poat munci la capacitatea maxim. Studeni i doctoranzi 1. Creterea rolului i importanei tutorilor (consilierilor profesionali) la nivelul anilor i grupelor de prin amplificarea activitilor profesional-educative n rndul studenilor. 2. Sporirea flexibilitii n ceea ce privete mobilitatea pe orizontal a studenilor ntre diferite specializri cu recunoaterea creditelor obinute anterior spre a se evita abandonul colar. 3. Militarea pentru instituirea la nivelul universitii de burse finanate din venituri proprii i asistarea studenilor n vederea dobndirii de burse contractuale din partea agenilor economici. 4. ncurajarea participrii studenilor la concursurile profesionale si cercurile tiinifice studenesti, inclusiv organizarea unor sesiuni de comunicri tiinifice la care s participe studeni i de la alte faculti, nrudite ca specialitate i din alte centre universitare. La aceste aciuni se va coopera i cu Liga Studenilor. 5. Optimizarea si promovarea ofertelor de specialiti ai n domeniul Infrastructurii din Transporturi pe piaa forei de munc. 6. Angrenarea doctoranzilor n activitatea de ndrumare i control a studenilor pe perioada elaborrii lucrrii de disertaie. 7. Dezvoltarea infrastructurii informaionale prin: dezvoltarea bazei de date cu acces direct care s cuprind marea majoritate a informatiilor referitoare la procesul didactic, studeni, cercetare, doctorat. ncurajarea personalului academic, ca n cooperare cu studenii, s transfere cursuri, lucrri de laborator i alte materiale pentru seminar i pregtirea studenilor, pe pagina WEB a facultii i a fiecrei catedre.

C.Imaginea facultii 1. Se vor publica n pliantul i pe pagina WEB a facultii informaii despre activitile din facultate, se vor elabora materiale promoionale, n special pentru aciuni de promovare a cercetrii tiinifice i pentru atragerea celor mai buni candidai la concursul de admitere. Se are n vedere o mai bun informare a tuturor cadrelor didactice i studenilor asupra tuturor activitilor din facultate, a deciziilor Senatului universitii, a hottrilor Consiliului Profesoral, pagina WEB fiind continuu actualizat.

2. Conceperea i realizarea n condiii grafice deosebite a unui ansamblu format din brour, map, revist, pliant etc. ce poate fi utilizat funcie de necesiti n cazul schimburilor naionale i internaionale.

Strategia realizrii obiectivelor de cercetare tiinific 1. Activitatea de cercetare tiinific va fi concentrat pe dezvoltarea Centrelor de Cercetare i de Excelen i de acreditarea acestora la CNCFIS, activitatea doctoranzilor i activitatea de masterat. O atenie deosebit va fi acordat generrii condiiilor de realizare de venituri proprii ale acestor Centre. 2. Utilizarea potentialului stiintific al catedrelor la dezvoltarea activitatii de cercetare aplicata, atat prin modernizarea si dotarea laboratoarelor existente cat si prin reorganizarea laboratorului de incercari de poduri. 3. Participarea catedrelor in activitatea de elaborare a normelor nationale in corelatie cu normle europene in domeniu. 4. Realizarea unei pagini WEB privind strategiile i tematicile de cercetare tiinific n vederea integrrii Facultii C.F.D.P ntr-un sistem de participare la competiiile naionale i internaionale de adjudecare a proiectelor. Vor fi oferite informaii privind desfurarea activitii de cercetare tiinific, fundamental i aplicativ, proiectare, expertiz, consulting, transfer tehnologic i alte activiti specifice. 5. Iniierea i susinerea unor programe performante de cercetare tiinific prin colaborarea cu parteneri naionali i internaionali competitivi, pentru obinerea unor proiecte de cercetare tiinific finanate de CNCSIS, de ageni economici i de alte organisme nationale sau europene. 6. Stimularea cercetrii interdisciplinare orientate spre tehnologii performante sau care constituie prioriti n anumite domenii ale infrastructurii din domeniul transporturilor. 7. Preocupri pentru atragerea celor mai buni studeni i cadre didactice tinere la realizarea proiectelor de cercetare tiinific i n cadrul sesiunilor tiinifice, n scopul identificrii, pregtirii, stimulrii i valorificrii potenialului tinerilor capabili de performane, conform Hotrrii Guvernului Nr.34/16.01.2003, privind nfiinarea Centrului Naional de Excelen (C.N.E.). 8. Ridicarea nivelului de pregtire profesional a cadrelor didactice tinere din facultate prin doctorate n cotutel cu alte universiti din ar i strintate, abordnd teme prioritare de cercetare fundamental, interdisciplinar i aplicativ, pe baz de granturi naionale i internaionale obinute prin competiii. 9. Ridicarea nivelului tiinific al lucrrilor publicate n Buletinul Stiinific al UTCB, prin implicarea referenilor tiinifici i antrenarea n publicare a unor cercettori din exterior. Prin aceasta va crete cotaia revistei i implicit numrul articolelor publicate. 10. Diseminarea rezultatelor cercetrii prin seminarii tiinifice, referate de informare, conferine tiinifice naionale i internaionale periodice, precum i prin materiale (pliante, brouri, rapoarte anuale de cercetare ale facultii etc.), ct i prin intermediul paginii Web a facultii. 6

11. mbuntirea metodelor de evaluare a cercetrii i a proiectelor de cercetare tiinific, precum i stimularea obinerii de rezultate performante. n acest sens se preconizeaz: rennoirea comisiilor de evaluare i actualizarea criteriilor de evaluare a cercetrii; urmrirea tuturor componentelor indicatorului privind calitatea cercetrii tiinifice, propus de CNFIS, indicator ce st de fapt i la baza finanrii universitii. Strategia realizrii obiectivelor financiare 1. Conducerea facultii n cooperare cu personalul didactic i nedidactic va cuta soluii privind stimularea creterii veniturilor extrabugetare prin finanarea complementar pe baz de contracte de cercetare, granturi, programe de colaborare, obinute de la organisme naionale i internaionale. 2. Sporirea contribuiei surselor speciale ale MECT sau a altor organisme prin: proiecte de dezvoltare instituional; proiecte de dotare; proiecte viznd editarea de reviste, materiale didactice, suporturi de curs. 3. Resurse financiare rezultate din organizarea unor cursuri postuniversitare si a altor forme de pregatire continua 4. Dezvoltarea activitatii contractuale de proiectare, expertizare si incercare a lucrarilor din infrastructura in transporturi. 5. Atragerea de donaii i sponsorizri directe sau indirecte prin organizaii profesionale, inclusiv pentru organizarea unor manifestri tiinifice, jubiliare sau de promovare a imaginii facultii. Strategia Managerial 1. Creterea rolului Catedrelor, laboratoarelor i a Centrelor de Cercetare n coordonarea masteratelor, precum i a activitilor de cercetare. 2. Reorganizarea Comisiilor Consiliului Facultii i creterea rolului n exercitarea atribuiilor ce le revin. 3. Formarea unei Comisii de gestionare a resurselor financiare, care va coopera cu administratorul universitii i efii de catedr n vederea unor analize a situaiei financiare precum i pentru analiza propunerilor de solicitri de fonduri.

Februarie 2008