Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Investete n oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013
Axa prioritar 2 Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii
Domeniul major de intervenie 2.1 Tranziia de la scoal la viaa activ
Titlul proiectului: Investete n tine! Particip la stagii de practic!
Contract POSDRU/109/2.1/G/82652

Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti

CAIET DE PRACTIC

STUDENT
Gabriel GORGONEU

2013
1

FISA DE IDENTIFICARE A STUDENTULUI

Numele: Gorgoneu
Prenumele: Gabriel
Prenumele tatlui: Viorel
Institutia de nvtmnt superior: U.T.C.B.
Facultatea: C.F.D.P.
Ciclul de studii (licen/master): licen
Anul de studiu: 3
Specializarea (la master): DESCRIEREA DE ANSAMBLU A ACTIVITATII DE PRACTICA
Total ore de practic: 90 ore
Perioada de desfsurare: de la 08/07/2013 pana la 26/07/2013
Durata perioadei de practic: 3 sptmni
Total zile: 15 zile lucrtoare
Program de lucru: 1000 - 1600
Total ore/zi: 6 ore/zi
Partenerul in care s-a fcut practica de specialitate: I.S.P.C.F. - S.A.
Adresa: Bucureti, sector 1, Bld. Dinicu Golescu, nr. 38.
Domeniu de activitate: Proiectare ci ferate.
Departamentul in care s-a desfasurat stagiu de practica: Infrascructur Feroviar i Rutier
ndrumtor (la companie) Ing. Lucian TRUC
Consilier (la universitate) Prof. Dr. Ing. Mihai DICU

CUPRINS
PREZENTAREA LOCULUI DE PRACTIC ................................................................... 4
1.1. Prezentare general ............................................................................................ 4
1.2. Lucrri realizate n cadrule I.S.P.C.F. S.A. ..................................................... 5
1.3. Prezentarea Departamentul Infrastructur Feroviar i Rutier ......................... 8
1.3.1. Colectivul Trafic feroviar ............................................................................ 8
1.3.2. Colectivul infrastructur .............................................................................. 8
1.3.3. Colectivul Suprastructur C.F. ..................................................................... 9
1.3.4. Colectivul Consolidri C.F. ......................................................................... 9
2. INSTRUCIUNI DE SECURITATE A MUNCII PENTRU PERSONALUL DE BIROU
I ATELIERE DE PROIECTARE ............................................................................................ 10
2.1. Prevederi generale ............................................................................................ 10
2.2. Principii ergonomice ........................................................................................ 10
2.3. Utilizarea echipamentelor de munc prevzute cu ecrane de vizualizare ........ 11
3. PREZENTAREA PROGRAMLUI DE PROIECTARE PROVI ................................... 16
3.1. Generaliti ....................................................................................................... 16
3.2. Modelarea terenului.......................................................................................... 17
3.2.1. Editorul de puncte ...................................................................................... 17
3.2.2. Modelarea terenului pornind de la fisierul de puncte. ............................... 17
3.3. Traseul in plan .................................................................................................. 18
3.3.1. Modelarea traseului in plan .......................................................................... 18
3.3.2. Reprezentarea elementelor traseului in plan ................................................. 19
3.4. Profilul in lung ................................................................................................. 19
3.4.1. Realizarea profilului in lung ......................................................................... 19
3.4.2. Reprezentarea profilului in lung ................................................................... 20
3.5. Sectiuni transversale ......................................................................................... 20
3.5.1.Definirea liniei terenului ................................................................................ 20
3.5.2.Proiectarea sectiunilor transversale ............................................................... 20
3.5.3.Reprezentarea sectiunilor transversale .......................................................... 21
4. PREZENTAREA UNUI PROIECT NTOCMIT N CADRUL I.S.P.C.F. S.A. ........... 22
4.1. Necesitatea execuiei lucrrilor de reabilitare .................................................. 22
4.2. Tronsonul de cale ferat Sighioara Colariu. Lotul 3 Micsasa Podu Mure ...... 27
4.2.1. Consideraii generale .................................................................................... 27
4.2.2. Descrierea lucrrilor ..................................................................................... 30
4.3. Interval Blaj - Crciunel (km 376+300 - km 378+890) ................................... 37
4.3.1. Plan ............................................................................................................ 37
4.3.2. Profil longitudinal ...................................................................................... 37
4.3.3. Profil transversal ........................................................................................ 38
4.3.4. Colectarea si evacuarea apelor ................................................................... 38
4.3.5. Drumuri ...................................................................................................... 39
4.3.6. Alte construcii si instalaii afectate de lucrare: ......................................... 39
4.4. Tehnologia de execuie a lucrrilor de reabilitare ............................................ 39
4.4.1. Lucrri pregtitoare: ..................................................................................... 39
4.4.2. Execuia lucrrilor cu mijloace convenionale ............................................. 40
4.4.3. Execuia lucrrilor folosind trenul de lucru .................................................. 40
4.5. Plan schematic al liniei c.f. Micsasa Podu Mure cu lucrrile proiectate ... 42
4.6. Profile transversale ........................................................................................... 54
1.

1. PREZENTAREA LOCULUI DE PRACTIC

PREZENTARE I.S.P.C.F. S.A.
1.1. Prezentare general
Prin Decizia Cabinetului Directorului General al CFR nr. 3/2623 a fost nfiinat ncepnd
cu data de 01.11.1947 Institutul de Studii i Proiecte Ci Ferate, avnd ca scop ntocmirea studiilor
i proiectelor pentru lucrri de refacere i de construcii noi. n consecin, la aceast dat institutul
nostru are o activitate de 60 de ani ca societate profesional independent, autorizat s elaboreze
studii i documentaii pentru dezvoltarea, reabilitarea, modernizarea infrastructurii din transporturi
i n special a infrastructurii feroviare
Institutul de Studii i Proiectri Ci Ferate - SA este o societate comercial pe aciuni,
specializat i autorizat s desfoare Activiti de proiectare, urbanism, inginerie i alte servicii
de consultan tehnic legate de acestea clasa 7420 - CAEN, n domeniul transporturilor i n
special n transportul feroviar.
Majoritatea lucrrilor de investiii executate la Calea Ferat Romn n ultimii 65 de
ani au fost elaborate de ctre ISPCF.
Activitatea de studii i proiectri desfurat n cadrul ISPCF cuprinde circa
30 specialiti grupate n Divizii multidisciplinare, astfel:
1. Departamentul Plan General:
Plan General
efi de Proiect
Consultan
Tehnic
Utilaje tehnologice
Documentaii pentru avize si acorduri de mediu
Ofertare
2. Departamentul Infrastructura Feroviar i Rutier efectueaz proiecte pentru:
Trafic feroviar
Terasamente
Suprastructur
Consolidri
3. Departamentul Lucrri de Art pentru proiecte de
Poduri, viaducte, podee,
Tuneluri,
Lucrri de aprri i corecii cursuri de ape.
4

4. Departamentul de Instalaii Feroviare

Bloc de Linie Automat
Centralizare electrodinamic
Telecomunicaii Feroviare
Electro-alimentare i protecie
Linie de Contact
5. Departamentul Construcii i Instalaii Aferente:
Reziden i arhitectur
Instalaii sanitare si canalizare
Instalaii electrice
Instalaii termice i de ventilaie
6. Colectiv topografic, cadastru i exproprieri
7. Colectiv geotehnic i geofizic
8. Laboratorul Geotehnic.
ISPCF are implementat i certificat un Sistem de Management Integrat compus din:
Sistem de management de Calitate conform cu ISO 9001
Sistem de management de Mediu conform cu ISO 14001
Sistem de management de Sntatea i Securitatea Muncii conform cu OHSAS
18001
Sistem de management de Securitatea Informaiilor conform cu ISO/IEC 27001
Politica ISPCF este de a-i menine poziia de leader n domeniul proiectrii
investiiilor feroviare din Romnia, prin satisfacerea cerinelor clientului i creterea
satisfaciei acestora.
1.2. Lucrri realizate n cadrule I.S.P.C.F. S.A.
ISPCF - SA a asigurat studii, proiecte i alte servicii de consultan (asisten tehnic,
supervizarea execuiei lucrrilor, etc.) pentru lucrrile din programele de dezvoltare,
modernizare, dublare i electrificare, telecomunicaii i sigurana circulaiei ale Cilor Ferate
Romne din ultimii 65 ani.
ISPCF-SA este specializat i organizat s elaboreze studii specifice, servicii de
proiectare pentru transportul feroviar:
studii generale
studii preliminare
studii de fezabilitate i analize economice
proiecte tehnice i economice
documentaii de licitaie, liste de cantiti i caiete de sarcini
detalii de execuie
asisten tehnic n timpul desfurrii lucrrilor, inclusiv consultan specific
5

supravegherea lucrrilor
verificri finale i expertiza lucrrilor
evaluri afaceri i societi
studii de mediu
studii de restructurare i privatizare
instruirea personalului

Lucrrile feroviare realizate, avnd la baz studiile i proiectele elaborate de ISPCF SA, n cei peste 65 ani de activitate, s-au concretizat prin:
1.465 km de linii de cale ferat pentru care s-au elaborat integral STE de reabilitare
i modernizare pe Coridoarele IV i IX Paneuropene i parial proiecte tehnice cu caiete de
sarcini i detalii de execuie;
1.500 km de linii de cale ferat noi;
8.000 km de linii de cale ferat modernizat;
1.800 km dublri de linii de cale ferat;
3.800 km de linii de cale ferat electrificat;
peste 17.000 macazuri centralizate n 630 staii de cale ferat;
5.000 km bloc de linie automatizat, din care 2.000 km pe linie dubl;
500 km linii cu instalaii cu comand centralizat de trafic-tip dispecer;
11.000 km linii de autostop;
25 staii tehnice i triaje noi;
14 triaje mecanizate;
1.200 poduri noi i consolidate, n lungime total de 35 km;
60 tunele noi n lungime total de 30 km;
2 uzine noi i 8 uzine modernizate pentru reparaii material rulant;
2 uzine noi i o uzin modernizat pentru traverse i elemente prefabricate din beton armat;
28 depouri modernizate pentru locomotive electrice, diesel electrice i diesel hidraulice;
studii de fezabilitate i documentaiile de execuie aferente obinerii i derulrii unui
mprumut BIRD n valoare de 125 mil. USD, destinat unor lucrri de linii noi, dublri,
electrificri feroviare i podurile peste Dunre de la Cernavod;
terminal ferry-boat n portul Constana Sud Agigea;
modernizare a peste 30 de staii de cale ferat la standarde europene (eurogri).
Prima linie electrificat din Grecia (Salonic Idomeni)
Echipament de ncrcare a navelor cu fosfai n Egipt i Siria
Ramificaii de linii ferate industriale n Turcia i Irak
n ultimii 15 ani, la cererea CNCF-CFR-SA, ISPCF - SA a participat la activitile de
reabilitare i modernizare a reelei feroviare romne, prin elaborarea de: studii de
prefezabilitate, fezabilitate i proiect tehnic privind reabilitarea i modernizarea tronsoanelor
de cale ferat de pe coridoarele paneuropene IV i IX, documentaii de licitaii, proiecte
pentru lucrri de RK, refaceri de zone calamitate, acordare de consultan local, etc.
Principalii beneficiari ai acestor lucrri sunt cele 8 Regionale de Ci Ferate din cadrul
CNCF-CFR-SA.
De asemenea, ISPCF a ntocmit proiecte diverse pentru teri i alte societi private
(linii ferate industriale de incint, pasaje inferioare, drumuri, etc.).
6

Studiile, proiectele i serviciile asigurate de ISPCF - SA au satisfcut cerinele,

calitatea concepiei constructive i tehnologice fiind n conformitate cu standardele romneti
i internaionale (UIC, EN CEI, ISO, etc.).
Pe lng activitatea de proiectare, ISPCF este o unitate de consultan multidisciplinar
n care i desfoar activitatea o mare diversitate de specialiti cu o nalt competen i cu o
bogat experien, pentru efectuarea unei activiti de calitate.
n ultimii ani, n politica ISPCF-SA, o preocupare constant a fost acordat extinderii i
diversificrii relaiilor de colaborare, pe baz de contracte, cu companii cu profil similar, din
Uniunea European, SUA, Orientul Mijlociu, Japonia, etc.
Aceast cerin este impus de necesitatea de a asigura participarea ISPCF la realizarea
contractelor de proiectare sau consultan, finanate prin surse externe sau interne, att pentru
lucrrile de reabilitare i modernizare a reelei de ci ferate din Romnia, ct i de pe alte piee.
Ca urmare, ISPCF n calitate de contractant local, a participat la diverse licitaii, n
urma crora a ncheiat contracte, alturi de firme similare din strintate. Aceast activitate, pe
lng eficiena economic, a dus la afirmarea capabilitii i prestigiului ISPCF, n relaiile de
colaborare cu partenerii strini i cu beneficiarii serviciilor de proiectare sau consultan
realizate.
n prezent ISPCF este recunoscut ca un partener serios i competent n realizarea
serviciilor de proiectare (toate fazele: studiu de fezabilitate, proiect tehnic, DL, DDE, etc.) i
de consultan, pentru proiectele majore privind reabilitarea i modernizarea reelei feroviare
n Romnia.
Cea mai bun recunoatere a activitii desfurat de ISPCF de-a lungul ntregii sale
activiti o reprezint premiile primite la
Quality International Summit de la New York (2001),
Paris (2002),
Geneva (2003),
London (2005),
Paris (2007)
precum i alte numeroase recomandri, certificri, premii i distincii primite pe plan intern.
Trofeele primite pn n prezent au fost expresia aprecierii deosebite a implicrii i
contribuiei ISPCF n elaborarea documentaiilor la nivel de studii i proiecte pentru
reabilitarea i modernizarea reelei feroviare din Romnia, n vederea integrrii sale n Reeaua
Feroviar de Transport Transeuropean.
Aceast distins apreciere a activitii desfurate de ISPCF a mobilizat n mod
deosebit ntregul personal pentru a trece ntr-o nou etap calitativ de realizare a serviciilor de
consultan i a rspunde astfel la un nivel superior cerinelor clienilor.
Obiectivele angajailor, au n considerare ca ISPCF s asigure:
nelegerea ntregului domeniu de necesiti i ateptri ale clientului;
Colectarea i analizarea datelor i informaiilor relevante, precise i demne de
ncredere;
Stabilirea soluiilor prin efectuarea de aciuni bazate pe o temeinic analiz a
rezultatelor, prin competen i experien profesional;
Stabilirea de soluii eficiente, cu productivitate ridicat i sigurana circulaiei;
7

 Evaluarea riscurilor posibile, constrngerilor i impactul lucrrilor cu mediul

nconjurtor;
Stabilirea necesarului de resurse pentru realizarea elului i obiectivelor;
Identificarea i selectarea principalilor furnizori;
Continua mbuntire a activitilor, studiilor i proiectelor pentru satisfacerea
clienilor;
Baz de date unic i complet a lucrrilor feroviare din Romnia;
Informaii privind ultimele realizri mondiale cu specific feroviar;
Selectarea i utilizarea de personal competent, cu temeinic instruire i experien
profesional.
Oriunde n ar, clienii ISPCF pot avea certitudinea c proiectele ncredinate
colectivelor din ISPCF pentru probleme simple sau complexe, sunt pe mini sigure n ceea ce
privete soluiile tehnice i tehnologice de execuie i a sistemului de management al calitii.
ISPCF va examina oricnd, cu profesionalism i competen, orice problem ridicat i
va propune cele mai adecvate i recomandate soluii tehnice i economice, de bun calitate,
conform condiiilor particulare i speciale solicitate de beneficiari.
1.3. Prezentarea Departamentul Infrastructur Feroviar i Rutier
Departamentul are n compunere 4 colective care realizeaz documentaii privind
proiectarea de: linii c.f. i drumuri (terasamente, consolidri, suprastructur i trafic feroviar)
n strns colaborare cu toate departamentele din cadrul ISPCF i innd cont de temele primite
de la beneficiari, datele culese din teren i planurile ntocmite de Colectiv Topografie,
Cadastru i Exproprieri i de Colectiv Geotehnic i Geofizic.
1.3.1. Colectivul Trafic feroviar
Pentru stabilirea corect a soluiei de proiectare n cadrul tematic al fiecrui contract, se
ntocmesc: schie tehnologice ale staiilor, schie de traseu, schia pentru amplasarea de noi
obiective care trebuie servite de calea ferat, planul grafic de lucru al staiei, procese
tehnologice ale operaiilor din staii c.f. sau de triaj, analiza derulrii traficului feroviar
(nchideri de linii, restricii de vitez) pe perioada executrii lucrrilor la linia c.f., evaluarea
costului de transport n traficul de marf i cltori, schie cu semnalizarea pentru staia c.f.,
regulamente de exploatare al liniilor c.f. industriale, ntocmirea de documentaii pentru
obinerea de acorduri i avize de la diferite foruri (CNCF CFR SA, AFER, M.T., M.St.M.,
urbanism, .a.).
1.3.2. Colectivul infrastructur
n cadrul colectivului se ntocmesc proiecte pentru linii noi de c.f. i reabilitri de linii
existente, drumuri i platforme avnd n vedere planurile de situaie, profilele longitudinale
realizate de Colectivul Topografie, Cadastru i Exproprieri pe suport de calcul executndu-se:
trasarea axului c.f., stabilirea razelor minime ale curbelor plan, declivitile longitudinale
maxime, razele minime ale racordrilor conexe i concave, distana de vizibilitate; calculul
declivitii proiectate, a cotelor proiectate (NSS i NP), a diferenelor n ax ntre NSS ex. i pr.
a racordrilor verticale.

De asemenea, pe profilele transversale ntocmite de Colectivul Topografie, Cadastru i

Exproprieri se determin elementele profilului transversal stabilindu-se sporirea substratului,
limea i panta transversal a platformei i a prii carosabile, lucrrile de scurgerea apelor.
Tot n cadrul acestui colectiv se elaboreaz proiecte de trasee i terasamente pe baza
datelor predate de Topografie, Cadastru i Exproprieri i numai dup analizarea Studiului
geotehnic care stabilete caracteristicile fizico-mecanice ale pmnturilor n zon.
O dat cu ntocmirea documentaiilor de proiectare se ntocmete i documentaia
economic pe baza calculului de cantiti din Calculul terasamentelor, antemasurtorilor sau
msurtorilor pe baza articolelor comasate sau detaliate specifice pentru lucrri de
Terasamente care se transmit la Colectivul Devize.
1.3.3. Colectivul Suprastructur C.F.
Proiectarea se realizeaz avnd n vedere planurile de situaie ntocmite de Colectivul
Topografie, Cadastru i Exproprieri.
n cadrul colectivului: se concep dispozitivele de linii i aparate de cale i se ntocmesc
planurile de situaie respectndu-se prevederile documentelor de referin din domeniul
suprastructurii liniilor c.f., astfel nct s fie satisfcute cerinele clientului, se elaboreaz
documentaiile tehnice complete (piese scrise i piese desenate), se asigur asisten tehnic pe
parcursul execuiei lucrrilor de linii c.f.
1.3.4. Colectivul Consolidri C.F.
n cadrul acestui colectiv pe baza studiilor topografice, geotehnice, geofizice
ntocmite de Colectivul Topografie, Cadastru i Exproprieri i de Colectivul Geotehnic i
Geofizic pe baza observaiilor din teren i a datelor prezentate de beneficiar, n coroborare cu
soluiile de proiectare similare cu alte lucrri proiectate n institut se dimensioneaz lucrrile
de consolidare terasamente: ziduri de debleu sau rambleu, structuri de pmnt armat cu
geogrile, lucrri de ancoraje, sprijiniri pe coloane, drenuri, lucrri pentru mrirea portanei
platformei c.f., lucrri pentru scurgerea apelor.
Se ntocmete de asemenea i documentaia economic aferent.
n procesul de proiectare se ntocmete un memoriu de specialitate i justificare a
soluiilor tratate i n funcie de specificul lucrrii un memoriu de exploatare.

2. INSTRUCIUNI DE SECURITATE A MUNCII PENTRU PERSONALUL DE

BIROU I ATELIERE DE PROIECTARE
2.1. Prevederi generale
1) Coninut. Scop
Instruciunile de securitate a muncii pentru personalul cu activiti de birou i
compartimente de proiectare cuprind msuri de prevenire a accidentelor de munc i a
mbolnvirilor profesionale, lund n considerare riscurile specifice la care este expus
personalul respectiv.
2) Domeniul de aplicare
Aceste instruciuni se aplic activitilor de birou care presupun exploatarea
echipamentelor electronice pentru prelucrarea datelor, inclusiv activitilor desfurate la
videoterminale, precum i activitilor specifice sectoarelor tehnico-administrative,
aprovizionare i auto.
3) Conexiunea cu alte reglementri
Instruciunile de securitate a muncii pentru personalul cu activitii de birou se aplic
cumulativ cu:
HGR nr. 1028/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate n munca
referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare,
HGR nr. 1091/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul
de munc,
HGR nr. 971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau
de sntate la locul de munc.
2.2. Principii ergonomice
1) Dimensionarea locului de munc se realizeaz n funcie de particularitile
anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum i de dimensiunile i
caracteristicile echipamentului de munc, ale mobilierului de lucru, de micrile i deplasrile
lucrtorului n timpul activitii, de distanele de securitate, ca i de necesitatea asigurrii
confortului psihofizic.
2) Eliminarea poziiilor forate, nenaturale, ale corpului lucrtorului i asigurarea
posibilitilor de modificare a poziiei n timpul lucrului se realizeaz prin amenajarea locului
de munc i prin utilizarea echipamentului de munc care respect prevederile reglementrilor
n vigoare.
3) Locurile de munc la care se lucreaz n poziie aezat se doteaz cu scaune
concepute corespunztor caracteristicilor antropometrice i funcionale ale organismului uman,
precum i activitii care se desfoar, corelndu-se nlimea scaunului cu cea a planului de
lucru.
4) Echipamentele de munc i mesele de lucru trebuie s asigure spaiu suficient pentru
sprijinirea comod i stabilit a membrelor inferioare n timpul activitii, cu posibilitatea
micrii acestora.

10

2.3. Utilizarea echipamentelor de munc prevzute cu ecrane de vizualizare

a) Prevederi generale
1) HGR nr. 1028 din 9 august 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate n
munc referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, stabilete urmtoarele
definiii:
a) echipament cu ecran de vizualizare - ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric,
indiferent de procedeul de afiare folosit;
b) post de lucru - ansamblu care cuprind un echipament cu ecran de vizualizare,
prevzut cu tastatur, sau un dispozitiv de introducere a datelor i/sau un program care
stabilete interfaa operator/main, accesorii opionale, periferice, inclusiv unitate de dischet
i/sau unitate optic, telefon, modem, imprimant, suport pentru documente, scaun, mas sau
suprafa de lucru, precum i mediul de munc nconjurtor;
c) lucrtor - orice persoan angajat, definit conform prevederilor art.5 lit. a) Legea
nr. 319/2006, care folosete n mod obinuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durat
semnificativ a timpului normal de lucru. (LUCRTOR - persoan angajat de ctre un
angajator, potrivit legii, inclusiv studenii, elevii n perioada efecturii stagiului de practic,
precum i ucenicii i ali participani la procesul de munc, cu excepia persoanelor care
presteaz activiti casnice).
2) Potrivit Anexei la HGR nr. 1028/2006, cerinele minime de securitate i sntate n
munc referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare sunt:
Echipament
a) Comentarii generale
Utilizarea acestui echipament nu trebuie s prezinte riscuri pentru lucrtori.
b) Ecran de vizualizare
Caracterele de pe ecran trebuie s fie definite i distincte, de dimensiuni
corespunztoare i cu spaiu suficient ntre caractere i ntre rnduri.
Imaginea de pe ecran trebuie s fie stabil, fr fenomene de scnteiere sau alte forme
de instabilitate.
Strlucirea i/sau contrastul dintre caractere i fondul ecranului trebuie s poat fi uor
de reglat de ctre operator i uor de adaptat condiiilor ambiante.
Pentru a se adapta nevoilor operatorului, ecranul trebuie s poat fi orientat i nclinat
cu uurin.
Trebuie s fie posibil utilizarea unui postament separat sau a unei mese reglabile
pentru ecran.
Ecranul nu trebuie s prezinte strluciri suprtoare sau reflexii care ar putea deranja
utilizatorul.
c) Tastatur
Tastatura trebuie s fie nclinat i separat de ecran, astfel nct s permit lucrtorului
gsirea unei poziii de lucru confortabile, care s evite oboseala braelor i minilor.
Spaiul din faa tastaturii trebuie s fie suficient pentru a permite sprijinirea minilor i
braelor operatorului.
Pentru a evita reflexiile, suprafaa tastaturii trebuie s fie mat.
11

Poziia tastaturii i caracteristicile tastelor trebuie s faciliteze utilizarea ei.

Simbolurile tastelor trebuie s prezinte contrast suficient i s fie lizibile din poziia
normal de lucru.
d) Mas sau suprafa de lucru
Masa sau suprafaa de lucru trebuie s aib o suprafa puin reflectant, s aib
dimensiuni suficiente i s permit o amplasare flexibil a ecranului, tastaturii, documentelor i
echipamentului auxiliar.
Suportul pentru documente trebuie s fie stabil i uor de reglat i trebuie poziionat
astfel nct s diminueze micrile incomode ale capului i ochilor.
e) Scaun de lucru
Scaunul de lucru trebuie s fie stabil i s asigure operatorului libertate de micare i o
poziie confortabil.
Scaunul trebuie s poat fi reglat pe vertical.
Sptarul scaunului trebuie s poat fi nclinat i reglat pe vertical.
Un reazem pentru picioare trebuie pus la dispoziie celor care l doresc.
3) Mediu de munc
a) Spaiu
Prin dimensiuni i amenajare, postul de lucru trebuie s asigure utilizatorului un spaiu
suficient, care s i permit s i schimbe poziia i s varieze micrile.
b) Iluminat
Iluminatul general i iluminatul local trebuie s asigure condiii de iluminat satisfctoare
i un contrast corespunztor ntre ecran i mediul nconjurtor, innd seama de tipul de activitate i
de necesitile vizuale ale utilizatorului.
Strlucirile i reflexiile suprtoare pe ecran sau pe orice alte echipamente trebuie
evitate prin amenajarea locului de munc i a postului de lucru n funcie de amplasarea i
caracteristicile tehnice ale surselor de lumin artificial.
c) Reflexii i strluciri
Posturile de lucru trebuie s fie amenajate astfel nct sursele de lumin, cum ar fi
ferestrele i alte deschideri, pereii transpareni sau translucizi, precum i echipamentele i
pereii de culori deschise, s nu provoace strluciri orbitoare directe i s antreneze ct mai
puin posibil reflexii pe ecran.
Ferestrele trebuie prevzute cu un sistem adecvat de acoperire, cu posibiliti de reglare
pentru a atenua lumina natural la postul de lucru.
d) Zgomot
La amenajarea postului de lucru trebuie s se in seama de zgomotul emis de
echipamentul care aparine postului de lucru, n special pentru a se evita distragerea ateniei
sau perturbarea comunicrii verbale.
e) Cldur
Echipamentele care aparin postului de lucru nu trebuie s creeze disconfort
lucrtorilor prin producerea de cldur n exces.
f) Radiaii
Toate radiaiile, cu excepia prii vizibile a spectrului electromagnetic, trebuie reduse
la niveluri neglijabile.
g) Umiditate
Trebuie s fie atins i meninut un nivel de umiditate corespunztor.
12

b) Prevederi specifice
1) Pentru a pstra o poziie de lucru confortabil i pentru a evita reflexiile i efectul de
orbire, utilizatorul trebuie s poat s ncline, s basculeze sau s roteasc ecranul.
2) nlimea optim a centrului ecranului trebuie s corespund unei direcii de privire
nclinate ntre 10 i 20 de grade.
3) nlimea biroului sau a mesei pe care este aezat tastatura trebuie s asigure, n
timpul utilizrii, un unghi ntre bra i antebra de minim 90 de grade.
4) n poziia aezat, distana dintre planul de lucru i suprafaa de edere trebuie s fie
cuprins ntre 200 i 260 mm.
5) Monitorul, suportul pentru documentele din care se scrie sau se copiaz i tastatura
trebuie amplasate la distane aproximativ egale fa de ochii utilizatorului, respectiv 600 +/150 mm.
6) Pentru asigurarea cerinelor minime de securitate i sntate la locurile de munc,
este necesar:
a) s se reduc la minim vibraiile inerente sau transmise;
b) s se elimine posibilitatea basculrii necontrolate a planului de lucru;
c) s fie posibil reglarea nlimii mesei sau a scaunului fr risc de coborre brusc i,
deci, de rnire;
d) s nu utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului de lucru.
7) Amenajarea locurilor de munc ntr-o ncpere va trebui realizat astfel nct s se
asigure:
a) accesul uor i rapid al utilizatorului la locul de munc;
b) accesul uor i rapid al personalului de ntreinere la toate prile echipamentelor
electronice, la poziiile cablurilor i la prizele electrice, fr ntreruperea activitii n
desfurare sau cu o ntrerupere minim;
c) un spaiu de lucru care s rspund nevoilor de spaiu personal, de comunicare ntre
indivizi i de intimitate.
8) Conductorii de alimentare cu energie electric i cablurile trebuie s respecte
urmtoarele condiii:
a) s nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol (izolaie
nedeteriorat);
b) s aib o lungime suficient pentru a se adapta la nevoile reale i previzibile ale
utilizatorilor, inclusiv n cazul unei reamenajri a ncperii;
c) s asigure accesul uor, iar ntreinerea s poat fi efectuat fr ntreruperea
activitii
d) cablajul trebuie s corespund ntregului domeniu de reglare a planului de lucru.
Conductorii electrici nu vor traversa cile de acces, fr a fi protejai mpotriva deteriorrilor
mecanice.
9) Se interzice salariailor s utilizeze echipamente pe care nu le cunosc i pentru care
nu au instruirea necesar.
10) Punerea sub tensiune a tablourilor de distribuie a energiei electrice va fi efectuat
numai de ctre personal calificat i autorizat n acest scop.

13

Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de birou s intervin la tablouri

electrice, la prize, techere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalaii de
climatizare sau alte instalaii auxiliare specifice.
11) La punerea sub tensiune a aparatelor electronice, se vor respecta, n ordine,
urmtoarele prevederi:
a) verificarea temperaturii i umiditii din sal;
b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;
c) punerea sub tensiune a unitii centrale, prin acionarea butonului corespunztor;
d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice, prin acionarea butoanelor
corespunztoare, n succesiunea indicat n documentaia tehnic a echipamentului.
12) Scoaterea de sub tensiune a aparatelor electronice se va realiza n succesiunea
invers celei prevzute de punerea sub tensiune.
13) Punerea n funciune a unui echipament dup revizii sau reparaii se va face numai
dup ce personalul autorizat s efectueze revizia sau reparaia confirm n scris c
echipamentul respectiv este n bun stare de funcionare.
14) Se interzice ndeprtarea dispozitivelor de protecie ale echipamentelor cu care sunt
dotate locurile de munc.
15) Se interzice efectuarea oricrei intervenii n timpul funcionrii echipamentului de
birou.
16) Funcionarea echipamentelor de birou va fi permanent supravegheat, pentru a se
putea interveni imediat ce se produce o defeciune.
Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul, atunci cnd se constat o
defeciune a acestuia.
Remedierea defeciunilor se va realiza numai de ctre personal autorizat.
17) Dac, n timpul funcionrii echipamentului de birou se aud zgomote deosebite, acesta va fi
oprit i se va anuna personalul de ntreinere pentru control i remediere.
18) Se interzice conectarea echipamentelor de birou la prize defecte sau fr legtur la
pmnt.
19) nlocuirea siguranelor la instalaiile electrice se va face numai de ctre personalul
autorizat n acest scop. Siguranele fuzibile arse se vor nlocui numai cu patroane (fuzibile)
calibrate.
20) Se interzice fumatul n ncperile cu volum mare de documente, n arhive, birouri
etc. Fumatul va fi admis numai n locurile special amenajate i marcate n acest sens, dotate cu
scrumiere.
21) n cazul unui nceput de incendiu n birouri, se va aciona cu stingtoare cu pulbere,
cu excepia echipamentelor electronice (calculatoare, faxuri, copiatoare,etc.), la care, n caz de
incendiu se va aciona cu stingtoare cu CO2. Concomitent, va fi anunat conducerea societii,
echipa de prim intervenie constituit la nivelul societii, paza, dup caz etc., lundu-se msuri
pentru evacuarea persoanelor i a bunurilor (cu prioritate, a documentelor importante).
22) Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra
tastaturii.
23) n timpul lucrului la ecranele de vizualizare, se va evita purtarea ochelarilor
colorai.
Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare, se vor utiliza filtre antireflex (sub
form de reea, aplicate pe suprafaa ecranului).
14

24) Utilizatorii echipamentelor de calcul prevzute cu ecran de vizualizare, trebuie s

cunoasc necesitatea i posibilitile de reglare a echipamentului i a mobilierului de lucru.
Reglrile se vor efectua n raport cu cerinele sarcinii de munc, condiiile de mediu i
cu caracteristicile psihofiziologice individuale.
Se vor regla, n principal:
- luminana ecranului, contrastul ntre caractere i fond, poziia ecranului (nlime,
orientare nclinare);
- nlimea mesei de lucru (dac este reglabil);
- nlimea suprafeei de edere a scaunului, nclinarea i nlimea;
- nlimea i nclinarea suportului pentru documente.
25) Salariaii vor fi obligai s acorde o atenie sporit la trecerea prin uile rotative,
glisante sau automate, s respecte instruciunile de folosire a ascensoarelor, evitndu-se, astfel,
accidentrile, blocrile ntre etaje, sau cderile n puul liftului.
26) Deplasrile pe casa scrilor se va face pe partea dreapt, fr a citi diferite
documente, a numra bani sau alte activiti care s distrag atenia, evitndu-se, astfel,
ciocnirile sau accidentrile.
Este recomandabil ca la serviciu Doamnele s nu poarte nclminte cu toc nalt;
acesta conduce la instabilitate n timpul mersului.
27) n timpul deplasrilor de la domiciliu la serviciu, de la serviciu la domiciliu sau n
interes de serviciu, se va avea n vedere :
- pentru evitarea accidentelor de traseu, salariaii vor respecta i ruta i timpul de
deplasare, consemnate n fia de instruire.
Ca pieton :
- s nu se angajeze n traversri riscante prin locuri nemarcate, s nu alerge dup
mijloace de transport n comun i s nu cltoreasc pe scri sau ntre vagoanele tramvaielor;
- la metrou, s nu depeasc limita admis de distan pe peron n ateptarea trenului i
s fie ateni la scrile rulante pentru evitarea eventualelor accidentri;
- s circule pe trotuar sau pe partea stng n afara carosabilului n direcia de mers;
- la coborrea din autobuz, troleibuz va traversa prin spatele acestora preferabil pe la
stop sau pe locurile marcate.
Ca ofer :
- s respecte Regulamentul privind circulaia pe drumurile publice aflat n vigoare,
toate regulile de circulaie, precum i Instruciunile de Securitate a Muncii pentru conducerea
autovehiculelor pe drumurile publice i n incinta unitilor, n aa fel nct s evite orice
accident de circulaie.

15

3. PREZENTAREA PROGRAMLUI DE PROIECTARE PROVI

3.1. Generaliti
ProVI este un program de proiectare pentru drumuri, cai ferate (inclusiv tramvai) si
maglev.
Programul ruleaza pe platforma AutoCAD instaland aici doua componente de meniu
specifice si bare de instrumente cu aceleasi sompenente ca si cele intalnite in meniu:
ProVI bara de instrumente ce
le contine pe toate celelalte ca meniuri
derulante.
Site plan design instrumente
de proiectare a traseului in plan
Site plan calculation
instrumente pentru diverse calcule
referitoare la traseului in plan
Site plan representation
instrumente pentru reprezentarea
elementelor traseului in plan
Switches instrumente pentru
proiectarea si reprezentarea
elementelor referitoare la aparatele de
cale
Ground instrumente pentru
modelarea terenului
Grading plan instrumente
pentru proiectarea si desenarea
profilului in lung
Cross sections instrumente
pentru proiectarea si reprezentarea
sectiunilor transversale
Drainage - instrumente pentru
proiectarea si reprezentarea drenajului
Land aquisition instrumente
pentru stabilirea elementelor
referitoare la exproprieri.
Auxiliary programs
instrumente auxiliare utile in procesul
de proiectare sau de interactiune cu
AutoCAD.

16

Configurarea programului
Programul creeaza in cadrul procesului de proiectare fisiere proprii specifice care vor fi
salvate intr-un director indicat de utilizator. Pentru aceasta se poate accesa meniul
Rail>Options>
Tot de aici se poate alege daca programul sa isi inceapa rularea la pornirea AutoCADului sau sa porneasca ulterior dand comanda provi.
Directorul poate fi ales si dand comanda CD (change directory) si selectand de aici
unde vor fi salvate (sau de unde sa fie citite) fisierele salvate de catre ProVI.
3.2. Modelarea terenului
Modelarea terenului se realizeaza pornind de la elementele furnizate printr-o ridicare
topo. Programul poate citi fie fisiere specifice obtinute de la statii totale moderne fie poate
prelucra datele dintr-un fisier .DWG furnizat de catre echipa topo ce contine caracteristicile
tridimensionale ale terenului.
3.2.1. Editorul de puncte
Terenul este modelat pornind de la puncte in coordonate x,y,z ce sunt stocate intr-un
fisier cu extensia .pt. Acest fisier de puncte e creat prin programul "point editor".
Acesta poate fi accesat fie din bara de instrumente penntru modelarea terenului sau din
meniul Rail>Ground>Point editor.
Selectand optiunea edit se pot stabili tipurile de entitati prezente in fisierul .DWG de la
care sa poata fiu extrase coordonatele x,y,z necesare. Acestea pot fi: punte, linii si polilinii,
entitati tip text (in care de exemplu textul contine coordonata z si este scrisi in desen la
coordonatele x,y) blocuri ce au definit atributul "elevatie" (ceva fi considerat coordonata z),
sau blocuri create anterior prin intermediul edotorului de puncte.
Asupra acestor puncte, odata selectate si definite, se pot aplica o serie de operatii de
filtrare (eliminarea sau adaugarea de puncte cu anumite caracteristici etc).
3.2.2. Modelarea terenului pornind de la fisierul de puncte.
Pentru modelarea terenului se foloseste un utilitar ce poate fi apelat din meniu astfel:
Rail>Ground>Terrain models.
Acesta, ca si aproape toate celelalte utilitare, are pe langa elementele specifice si
comenzi de navigare in AutoCAD (comenzi de Zoom si Pan, Regen). De asemenea de aici
poate fi desenat modelul de teren odata ce acesta a fost creeat, poate fi interpolata linia
terenului in profilul in lung si in sectiune transversala.
Un nou model de teren poate fi creeat prin comanda new... .
De aici se poate selecta tipul de model al terenului ce este considerat potrivit. Acesta
trebuie ales in corelatie cu modul in care a fost facuta si ridicarea topografica a terenului. Cele
mai intalnite tipuri sunt teren in retea triangulara de puncte sau modelat prin proiectie.
Parametrii modelului de teren sunt fisierele de puncte si eventual de linii in care se gasesc
datele topografice necesare modelarii.

17

3.3. Traseul in plan

3.3.1. Modelarea traseului in plan
Modelarea traseului in plan se face apeland uilitarul Alignement editor: Rail>Site plan
design>Alignement editor.
De aici poate fi selectat mai intai tipul de proiect dorit, de cale ferata, de drumuri sau de
maglev.
De asemenea aici poate fi dat numele noului fisier de traseu (care trebuie sa fie format
din 4 caractere primele trei fiind cifre iar ultima fiind litera), pot fi stabilite reglementarile
(guideline) dupa care pot fi facute verificarile planului de situatie precum si viteza de circulatie
proiectata.
Dupa ce aceste aspecte au fost stabilite se poate trece la proiectarea traseului in plan.
Care se face cu programul Alignement editor.
Componentele programului Alignement editor sunt urmatoarele:
Fixed element - prin intermediul acestuia pot fi desenate elemente fixe (aliniamente
sau arce de cerc) fie de o lungime stabilita fie ce trec prin puncte impuse (compulsory
points). La acestea poate fi stabilita separat viteza de proiectare si suprainaltarea (cant);
Coupling element permite introducerea unei curbe sau unui aliniament dupa cele
deja construite realizandu-se cuplarea de acesta printr-o curba de racurdare;
Buffer element element tampon permite cuplarea intre doua aliniamente (sau
curbe) prin intermediul unei curbe cu sau fara curbe de racordare;
Connect realizeaza conexiunea intre doua elemente fixe prin intermediul unei curbe
de racordare;
Reconstruction permite reconstruirea unui traseu proiectat anterior (asta deoarece
programul nu traseaza efectiv curbe progresive ci fragmente de arce de cerc prin
intermediul aceste optiuni programul va recunoaste curba progresiva din fragmentele
de cerc construite anterior);
Polyline permite citirea unei polilinii construite in AutoCAD ca traseu valid pentru
a putea fi apoi editate pirn introduicerea de curbe progresive sau arce de cerc unde este
cazul. Programul reconoaste ca elemente fixe entitati simple deja desenate (linii cu
comanda LINE sau arce de cerc ARC, CIRCLE);
Change, Delete, Rotate, Mirror permit modificarea, stergerea, rotirea sau
"oglindirea" enititatilor deja desenate;
Parallel permite construilrea unei entitati paralele cu o alta deja existenta la o
distanta aleasa de utilizator;
Compound curve permite construirea unei curbe compuse formate din mai multe
arce de cerc cu sau fara curbe de racordare intre ele;
Buffer fragment inserarea unui fragment tampon curba de racordare intre elemente
fixe existente;
Curve fitting alegrea unei curbe ce se inscrie cel mai bine intr-un traseu definit prin
puncte (este practic o retrasare a unei curbe proiectate in raport cu una existenta
definita prin puncte);
Design speed stabilirea vitezei de proiectare;
Stationing permite stabilirea kilometrajului.
18

Se poate stabili de asemenea un set de puncte obligate (compulsory points) fata de care
programul va raporta constant abaterile pentru a putea astfel realiza o inscriere cat mai buna
a traseului in raport cu puncte impuse (podete, poduri, etc).
Cu comanda check aici (dar si in alte utilitare de poriectare) se pot verifica elementele
proiectate in raport cu normative si reglementari alese de utilizator din baza de date existenta.
De retinut:
curbele trebuiesa aiba o raza negativa (vor fi notate cu semnul minus) daca cestea sunt
la stanga in sensul de mers si cu o raza pozitiva daca aceasta e la dreapta;
Curbele de racordare ale programului sunt de mai multe tipuri: clotoida, parabola
cubica, sinusoida, cosinusoida, parabola bipatrata etc.
3.3.2. Reprezentarea elementelor traseului in plan
Reprezentarea elementelor proiectate in plan se realizeaza utilizand o serie de comenzi
din meniul Rail>Site plan representation.
De aici se poate reprezenta traseul (draw alignement) inclusiv kilometraj (chainage)
elemente de proiectare(elements). Aceste elemente si modul lor de reprezentare pot fi selectate
din casuta de dialog specifica a programului. Pot fi astfel reprezentate lungimile elementelor
de traseu, unghiuri, viteza de proiectare, pozitiile punctelor principale etc.
Se pot de asemenea reprezenta pe plan schimbatorii de declivitate selectand Rail>Site
plan representation>Draw gradient indicators. Acest lucru nu este insa posibil decat dupa ce,
anterior, a fost proiectat profilul in lung al traseului studiat.
3.4. Profilul in lung
3.4.1. Realizarea profilului in lung
Proiectarea profilului in lung se face apeland Rail>Grading plan>Gradient editor.
Profilul in lung poate fi definit prin elemnetele sale caractersitice schimbatori de
declivitate si elemente de profil sau se poate realiza o proiectare interactiva (Interact.
design...).
Pentru a putea fi vizibila la proiectare si linia terenului aceasta va trebui in prealabi sa
fie interpolata folosind programul de modelare a terenului (apeland Rail>Ground>Terrain
models) si selectand programul de interpolare a terenului in profil in lung.
Se selecteaza apoi traseul pentru care se doreste interpolarea si programul va calcula
linia terenului pentru traseul ales.
Se pot da urmatoarele comenzi in mod interactiv:
Insert se insereaza un schimbator de declivitate, fie in continuarea celor deja alese fie
intre acestea, profilul in lung modificandu-se corespunzator;
Change modifica profilul in lung. Trebuie selectate elementele ce se doreste a fi
modificate. Acestea pot fi: pozitia schimbatorului de declivitate (reprezentata printr-un
cerc de culoare verde in profilul in lung) caracteristicile schimbatorului de declivitate
(pozitie kilometrica-stationing, cota-elevation, raza curbei de racordare in plan vertical,
lungimea acesteia, bisectoarea) sau caracteristicile elementelor de profil (declivitate sau
lungime). Poate fi astfel modificat si editat in modul dorit profilul in lung proiectat care
poate fi salvat oricand in momentul operarii dand comanda save (accesibila in coltul
din stanga sus al ferestrei, unde se gasesc alaturi de aceasta, comenzi specifice de
navigare in AutoCAD).
19

Delete permite stergerea oricarul schimbator de declivitate introdus. Evident e

prezneta aici si comanda undo, de anulare a ultimei actiuni realizate (tot in partea de
sus a ferestrei, alaturi de save);
Exista de asemenea posibilitatea si aici sa fie impuse anumite puncte fixe (Compulsory
points...) ce vor fi reprezentate in profilul in lung astfel incat proiectantul sa tina cont de
acestea la realizarea profilului in lung.
3.4.2. Reprezentarea profilului in lung
Reprezentarea profilului in lung se realizeaza apeland Rail>Grading plan>Draw
grading plan.
3.5. Sectiuni transversale
3.5.1.Definirea liniei terenului
Pentru definirea liniei terenului trebuie urmati urmatorii pasi:
1. Definirea punctelor in care sa fie calculata linia terenului in profil transversal
apeland Rail>Ground>Calculate profil points. De aici poate fi definit traseul in raport cu care
se realizeaza sectiunile, intervaul (pasul) la care acestea sa fie realizate, sectiuni suplimentare
(additional stations) in care se doreste definirea liniei terenului si limitele stanga dreapta ale
sectiunii transversale.
2. Definirea sectiunilor suplimentare (additional stations) se poate face manual
notand pozitia kilometrica pentru care se doreste a se reprezenta sectiune transversala (sau
selectand aceasta pozitie de pe planul de situatie); de asemenea pot fi sepectate punctele
principale (major points) ale unui traseu dorit (acest lucru e util atunci cand ridicarea topo a
fost realizata in raport cu un astfel de traseu de exemplu axa unei linii cf si fata de aceasta sau ridicat, intr-un plan normal pe axa, celelalte puncte) sau aparatele de cale intalinite de-a
lungul unui astfel de traseu etc.
3. Interpolarea liniei terenului se face apeland Rail>Ground>Terrain models ,
selectand modelul de teren, si apoi alegand optiunea Cross section interpolation ce va genera
un fisier de tip Gnumetraseu folosit ulterior ca teren pentru sectiunile transversale.
3.5.2.Proiectarea sectiunilor transversale
Proiectarea sectiunii transversale se realizeaza apeland Rail>Cross sections>Cross
section editor .
Din acest editor pot fi definite urmatoarele elemente:
linia terenului Ground se selecteaza aici linia terenului definita anterior.
Drenajul Drainage vor fi desenate in profil transversal drenurile concepute cu
Drainage editor .
Blocuri cu sectiuni tip CS objects permite inserarea in sectiune transversala a unor
blocuri (in sensul termenului asa cum e el definit in AutoCAD) cu sectiuni tip: rigola,
sant monolit, zid de sprijin, limite de proprietate, orice alt element ce se doreste a fi
reprezentat in sectiune transversala.
Componente ale sectiunii transversale Strips de aici pot fi definite elementele si
dimensiunile componentelor sectiunii transversale proiectate.

20

Delimitarea spatiuluui de lucru Viewports se delimiteaza spatiul de lucru astfel

incat pe ecran sa poata fi vizibile simultan sectiunea transversala aleasa si traseul in
plan. Suplimentar, dupa ce aceste elemente au fost definite se poate in orice moment de
timp naviga de-a lungul traseului si vizualiza in orice punct dorit sectiunea transversala
folosind butonul Animation situat in partea din dreapta sus reprezentat printr-un
triunghi orientat catre dreapta.
Dupa ce a fost definita linia terenului pot fi introduse prin comanda strips elementele
sectiunii transversale.
Primul element ce trebuie stabilit este sectiunea caii Track ballast trebuie selecat
mai intai traseul pentru care se va face reprezentarea si apoi se merge la definirea in amanunt a
elementelor sectiunii:
Superstructure suprastructura caii tipul de sina si de traversa precum si alte
elemente conexe.
Ballast prisma caii;
Subgrade slope panta platoformei caii;
Subgrade width latimea platformei caii;
SGL/SBC dimensiunile substratului caii si straturile sale componente.
Dupa definirea acestor elemente se pot apoi stabili celelalte elemente ale sectiunii:
Slope taluz;
Bench platforma, berma;
Ditch sant;
Hollow sant circular;
Retaining wall zid de sprijin;
Noise barrier bariera de protectie sonora;
Ground strip element de urmare a conturului terenului;
User strip element stabilit de utilizator.
Prin intermediul tuturor acestora poate fi construita sectiunea transverala proiectata.
3.5.3.Reprezentarea sectiunilor transversale
Reprezentarea sectiunilor transversale se realizeaza apeland Rail>Cross sections>Draw
cross sections.

21

4. PREZENTAREA UNUI PROIECT NTOCMIT N CADRUL I.S.P.C.F. S.A.

REABILITAREA LINIEI DE CALE FERAT BRAOV SIMERIA, COMPONENT
A CORIDORULUI IV PAN-EUROPEAN, PENTRU CIRCULAIA TRENURILOR CU
VITEZA MAXIM DE 160 KM/H. TRONSONUL: SIGHIOARA COLARIU
4.1. Necesitatea execuiei lucrrilor de reabilitare
n marea majoritate a rilor, calea ferat este unul din principalele mijloace de
transport i ctig teren din ce n ce mai mult pentru c este un mijloc de transport nepoluant.
Coridoarele internaionale de transport feroviar ocup un loc important n comerul
internaional, mai ales pentru ctigarea de noi piee de desfacere.
Romnia, prin aezarea sa geografic, reprezint o zon de intersecie a magistralelor
internaionale de transport pe calea ferat, care leag att nordul de sudul Europei, ct i vestul
de estul acesteia.
Meninerea n continuare a acestei importane, n contextul concurenei, din ce n ce
mai acerbe ce se manifest ntre mijloacele de transport, a generat o serie de aciuni comune a
administraiilor de cale ferat menite s mreasc nivelul calitativ al prestaiilor.
Unele din aceste aciuni sunt i conveniile AGC, AGTC i TER, la care au aderat ri
de pe tot continentul european.
n perioada 1993 1996 Parlamentul Romniei a ratificat aderarea rii noastre la
convenii i acorduri internaionale pentru integrarea reelei feroviare naionale n reeaua
european Acordul european privind marile linii internaionale de cale ferat (A.G.C.);
Acordul european privind marile linii de transport combinat i instalaii conexe
(A.G.T.C.);
Proiectul privind realizarea cii ferate transeuropene (T.E.R.).
Conferina Pan - European de Transporturi de la Helsinki (23 - 25 iunie 1997) a
stabilit cele 10 coridoare de transport care vor strbate Europa, facilitnd legturile ntre
diferite zone ale acesteia
Trei dintre aceste coridoare traverseaz teritoriul Romniei, i anume: IV, VII i IX.
Coridoarele IV i IX sunt multimodale, avnd i component feroviar, n timp ce
Coridorul VII l reprezint fluviul Dunrea.
Interesul manifestat pentru perpetuarea i perfecionarea sistemului de transport
feroviar pe Coridorul IV Pan - European este motivat de faptul c acesta ofer avantaje de
necontestat, comparativ cu alte moduri de transport:
consumul de energie pe tona km convenional este de 6 ori mai mic dect la
automobile i de 3 ori mai mic dect la avioanele comerciale;
poluarea aerului, pe tona de marf transportat, reprezint numai 10% din volumul
polurii celorlalte mijloace de transport;
din punct de vedere al siguranei circulaiei, calea ferat este responsabil pentru un
numr mult mai mic de accidente, fa de traficul rutier, respectiv de 5 ori mai mic pentru
transportul de cltori cu autobuzele (dar de 15 ori mai mic fa de autoturisme i de 20 ori mai
mic pentru transportul de marf);
22

 gradul de utilizare a terenului este superior, n condiiile n care suprafaa ocupat de

500 km de linie de mare vitez este egal cu suprafaa unui aeroport, iar o linie de cale ferat
dubl ocup 60% din terenul necesar unui drum cu 2 benzi;
din punct de vedere social, calea ferat ofer tarifele cele mai accesibile pentru
marea mas a populaiei.
n scopul creterii calitii transportului de cltori i marf pe calea ferat, CNCF
CFR - SA urmrete ca obiectiv prioritar trecerea la circulaia cu mare vitez, care se extinde
n prezent din vestul Europei ctre estul i sud - estul continentului.
Se consider ca obiectiv strategic al activitii de reabilitare, circulaia trenurilor de
cltori cu viteze maxime de 160 km/h i a trenurilor de marf cu viteze maxime de 120 km/h,
pe anumite tronsoane de linie, i anume pe acelea care nu necesit valori deosebit de mari de
investiie pentru realizarea acestui deziderat i aceasta n condiiile ncadrrii n parametrii
tehnici i operaionali ai acordurilor la care Romnia a aderat.
n Romnia, nivelul insuficient al calitii ofertei de servicii este determinat de:
vitez comercial redus, att n traficul de cltori ct i n cel de marf;
graficul de circulaie este lipsit de suplee (o frecven necorespunztoare a
trenurilor) necesar concurenei cu alte mijloace de transport, intervalele mari dintre dou
trenuri de aceiai categorie (rang), pentru aceeai destinaie nu sunt privite n general favorabil
de publicul cltor;
parcul de material rulant din traficul de cltori este necorespunztor n marea lui
majoritate pentru circulaia cu viteze sporite (160 km/h) i totodat nu asigur condiii
civilizate de cltorie;
gama serviciilor oferite de calea ferat n trenuri, pe parcursul cltoriei, lipsete cu
desvrire (radioficare, circuit video, telefon, fax) sau sunt la nivel complet necorespunztor;
lipsa unor condiii civilizate n staii:
peroane necorespunztoare;
sli de ateptare insalubre, fr dotri;
informare incomplet.
Pentru a face fa concurenei tot mai aprige este necesar sporirea vitezei de circulaie
a trenurilor de cltori i marf, deci implicit reducerea duratei de parcurs i totodat
mbuntirea serviciilor.
Linia c.f. Sighioara - Colariu este parte component a coridorului IV Helsinki, care pe
teritoriul Romniei are traseu principal Frontier - Curtici - Arad - Simeria - Alba Iulia Colariu - Sighioara - Braov - Ploieti - Bucureti - Constana.
Pe teritoriul Romniei, coridorul IV Helsinki are o lungime de 871 km.
Ruta feroviar este una dintre cele mai solicitate din reeaua CNCF CFR - SA, pe ea
derulndu-se trafic de marf i cltori, intern i internaional.
Pentru asigurarea vitezelor maxime de circulaie de 160 km/h sunt necesare lucrri de
mbuntire, pe unele tronsoane, att n plan ct i n profil a geometriei traseului c.f.
(rectificri de curbe izolate, rectificri de nivelet), reabilitarea infrastructurii (terasamente,
in c.f., poduri) i de sistematizare a staiilor prin care se circul cu viteza de 160 km/h.
Celelalte tronsoane pe care nu se va circula cu Vmax. = 160 km/h se vor aduce la
parametrii proiectai prin lucrri de reabilitare i de consolidare a infrastructurii, suprastructurii
lucrrilor de art.

23

Pe toate tronsoanele se vor executa lucrri la instalaiile de telecomunicaii feroviare,

instalaiile de sigurana circulaiei (BLA, CED, actuala semnalizare se va nlocui cu o nou
semnalizare cu trepte multiple de vitez), instalaiile fixe de traciune electric,
energoalimentare, instalaiile tehnologice, electrice, sanitare. De asemenea se vor executa o
serie de lucrri de construcii: consolidri i amenajri la cldirile de cltori, cldirile CED,
substaii de traciune, cabine posturi de secionare i subsecionare, peroane n staii i halte,
tuneluri pietonale i pasarele.
Realizarea lucrrilor feroviare de reabilitare va conduce la o cretere a vitezei tehnice a
trenurilor de cltori i la o reducere a duratei de parcurs.
Prin reabilitarea liniei c.f. confortul i sigurana circulaiei vor crete, iar serviciile se
vor mbunti semnificativ, cele de cltori acoperind un segment bine conturat al pieei de
transport, n timp ce serviciile de transport de mrfuri vor rectiga din piaa pierdut n
traficul internaional, iar n traficul intern transportul feroviar va deveni competitiv cu cel auto.
De asemenea, pe acest coridor se va derula componenta feroviar a transportului
combinat, ce va fi utilizat tot mai mult n traficul internaional.
n scopul creterii calitii transportului de cltori i marf pe calea ferat, CNCF
CFR - SA urmrete ca obiectiv prioritar al activitii de modernizare, sporirea vitezelor de
circulaie astfel:
la trenurile de cltori, viteza maxim de circulaie de 160 km/h;
la trenurile de marf, viteza maxim de 120 km/h.
Pentru realizarea acestui deziderat s-a prevzut ca circulaia cu vitezele maxime de mai
sus, s se fac pe acele tronsoane de linie care nu necesit valori de investiie deosebit de mari.
Cu toate c linia c.f. Coridorul IV de pe teritoriul Romniei, are cele mai bune dotri
din ntreaga reea (linie dubl, electrificat, dotat cu instalaii CED i BLA) exist dificulti
n exploatarea acesteia, datorit strii necorespunztoare a infrastructurii i a instalaiilor
feroviare, care genereaz restricii ale vitezelor de circulaie i influeneaz negativ serviciile
oferite.
Ca urmare, se analizeaz soluiile tehnice i implicaiile n exploatare ale lucrrilor de
reabilitare necesare pe linia C.F. pentru asigurarea vitezelor maxime de 160 km/h. Lucrrile
constau n principal din:
lucrri de mbuntire n plan i profil a geometriei traseului CF (rectificri de
curbe, rectificri de nivelet);
sistematizarea staiilor C.F. (nlocuirea aparatelor de cale, realizarea de peroane late
i acoperite, accese pietonale denivelate);
lucrri de reabilitare a terasamentelor, consolidrilor i lucrrilor de art;
modificri la instalaiile de traciune electric (linie de contact, electroalimentare,
protecii);
modificri i completri la instalaiile de siguran a circulaiei (instalaii CED,
BLA, telecomunicaii feroviare).

24

Lucrri proiectate la terasamentele c.f.

Lucrrile de terasamente urmresc n primul rnd aducerea liniei c.f. la parametrii
standardelor n vigoare pentru liniile de mare vitez.
S-au prevzut lucrri care conduc la eliminarea defectelor infrastructurii cii, acionnd
asupra traseului actual n plan, prin variante locale de traseu provenite din corectarea curbelor
circulare i a curbelor de racordare sau numai a curbelor de racordare, dup caz.
S-a avut n vedere modificarea profilului longitudinal prin ridicarea niveletei la lucrrile
de art de pe traseu i realizarea de elemente de profil cu lungimea minim de 200m.
De asemenea, s-a modificat profilul transversal, prin lirea platformei c.f.
corespunztor cerinelor standardelor n vigoare.
Odat cu aceste lucrri, avnd n vedere principiul realizrii unor cheltuieli minime, sau asigurat condiii tehnice pentru circulaia trenurilor de cltori cu viteze superioare celor
pentru care a fost proiectat linia.
Soluiile privind reabilitarea traseului c.f. actual constau din eliminarea defectelor prin:
corectarea curbelor care limiteaz viteza de circulaie ntre lungimi mari de
aliniament;
asigurarea limii corespunztoare a platformelor;
eliminarea pungilor de balast;
eliminarea tasrilor platformei cii;
realizarea substratului cii;
realizarea contrabanchetelor la rambleele nalte;
executarea anurilor de platform i de gard pentru scurgerea apelor meteorice.
Efectele pozitive ale acestor soluii sunt justificate n primul rnd prin creterea
tonajului trenurilor i vitezei de circulaie la parametrii propui i reducerea cheltuielilor de
ntreinere.
Cu lucrri relativ reduse ca volume i valori, se pot elimina deficienele prin aplicarea
urmtoarelor msuri:
rectificri locale de traseu;
redimensionarea profilului longitudinal;
redimensionarea profilului transversal;
asigurarea lucrrilor de scurgerea apelor prin anuri i drenuri longitudinale.
Lucrri proiectate la suprastructura c.f.
Lucrrile la suprastructura liniilor c.f. vor fi la:
linia curent;
liniile directe n staii;
liniile de abatere n staii (primele linii de abatere, una pentru fiecare sens de
circulaie);
alte linii din staii.
Lucrri de reabilitare pentru readucerea liniei la parametrii proiectai
Lucrrile de reabilitare constau n :
demontarea suprastructurii cf existente pentru execuia lucrrilor de refacerea
platformei cii;
25

 montarea suprastructurii c.f. cu materiale de cale noi;

aparatele de cale se nlocuiesc cu aparate de cale noi tip 60, pe traverse speciale de
beton noi cu prindere elastic.
Suprastructura cii la liniile curente i directe din staii dup lucrrile de refacerea platformei sa prevzut cu :
in nou tip 60
traverse de beton noi pentru prindere elastic
material mrunt de cale nou pentru prindere elastic
Prisma cii complet nou se realizeaz cu piatr spart aprovizionat din carier.
Staiile de cale ferat se sistematizeaz pentru realizarea condiiilor tehnice impuse
coridoarelor europene.
Se vor crea spaii pentru amplasarea de peroane ntre liniile directe i primele linii n
abatere.
Nu se admit pe liniile directe din staii traversri duble jonciuni, bretele. Acestea se
nlocuiesc cu schimbtoare simple de cale.
n linie curent este interzis racordarea altor linii de cale ferat.
Dup executarea lucrrilor de suprastructur, inele urmeaz s fie sudate, realizndu-se
calea fr joante, inclusiv sudarea reperelor aparatelor de cale de la capetele staiilor i
nglobarea n calea fr joante.
Trecerile la nivel se vor amenaja corespunztor.
Lucrri de reabilitare a cii, proiectate pentru circulaia trenurilor cu Vmax =
160km/h
Pe lng lucrrile de reabilitare proiectul conine i lucrri specifice pentru
Vmax = 160km/h.
n staiile n care viteza de circulaie va fi de 160km/h, ntre prima linie n abatere i
linia direct, corespunztor ambelor linii de circulaie, se va amplasa peron lat, avnd minim
9,0m ntre axele c.f., cu tunel de acces pietonal.
La capetele staiilor se prevd diagonale inverse cu schimbtoare UIC 60 tg. 1:9, sau
1:18,5 care s permit pe linia direct viteze de cel puin 160km/h.
Legarea liniilor industriale n staiile de cale ferat existente se realizeaz de regul,
ntr-una din liniile staiei, alta dect cele patru linii de circulaie (directele i abaterile lor),
asigurndu-se cu linii de evitare aferente.

26

4.2. Tronsonul de cale ferat Sighioara Colariu. Lotul 3 Micsasa Podu Mure
4.2.1. Consideraii generale
1. Amplasamentul lucrrii
Tronsonul de cale ferat Sighioara Colariu cuprins intre km 299+399 (semnal
intrare cap Y Sighisoara) i km 393+150 face parte din linia c.f Brasov - Simeria,
component a coridorului IV pan-european. Tronsonul are o lungime de 93.751 km, reprezint
linie c.f. dubl, electrificat i de asemenea are instalaii de bloc de linie automat (BLA).
Pe linia c.f. Sighioara - Colariu sunt un numr de 10 puncte de secionare, staii i
halte de micare i anume:
Dane;
Dumbrveni;
Ael;
Media;
Copa Mic;
Micsasa;
Valea Lung;
Campul Libertii;
Blaj;
Crciunel;
Principalele noduri feroviare de pe linia Sighioara - Colariu sunt:
a) Staia Copa Mic n care converg urmtoarele direcii de mers:
n cap X:
- direcia Sighisoara cu linie c.f. dubl;
in cap Y:
- direcia Coslariu cu linie c.f. dubl;
- direcia Sibiu cu linie c.f. simpl;
b) Staia Blaj in care converg urmtoarele direcii de mers:
in cap X:
- direcia Copa Mic cu linie c.f. dubl;
- direcia Praid cu linie c.f. simpl;
in cap Y:
- direcia Coslariu cu linie c.f. dubl;
Traseul trece prin 3 judee, respectiv Alba, Sibiu i Mures i urmeaza cursul rului
Tarnava Mare la poalele platoului Tarnavelor, traversnd multe alte cursuri de ap, motiv
pentru care au aparut numeroase incidente in infrastructura (slabirea rambleurilor, tasarea
terenului, alunecari de teren, etc.).
In vecintatea cii ferate se desfsoar si drumul naional DN 14.
2. Obiectul proiectului
Ca urmare a aciunilor de dezvoltare - modernizare si de intreinere - reparaii
siconsolidare, desfsurate de-a lungul timpului, in prezent coexist lucrri cu vechime de peste
100 de ani cu lucrri realizate in ultimii 20 de ani.

27

Scopul acestui proiect este de a reabilita si imbunti aceast linie de cale ferat,
pentru a determina respectarea standardelor recomandate de UIC pentru Coridoarele Europene
si Coridoarele TEN. In acest sens, linia de cale ferat trebuie s respecte Acordurile AGC si
AGCT si s adopte o vitez maxim de 160 km/h pentru trenurile de cltori si 120 km/h
pentru trenurile de marf.
In proiect este cuprins reabilitarea infrastructurii liniilor curente si directe din staii, a
liniilor abtute a capetelor staiilor in zona macazelor si a altor linii din staii conform schielor
staiilor din studiu de fezabilitate revizuit.
3. Topografia zonei
Din punct de vedere morfologic zona Sighioara - Colariu se incadreaza in Podisul
Tarnavelor caracterizat prin coline ale cror altitudini variaz intre 300 si 500 m.
Traseul se desfsoar atat pe malul stang, cat si pe malul drept a raului Tarnava Mare,
la poalele Podisului Tarnavelor, de unde provin numeroase cursuri de ap pe care traseul c.f. in
drumul su le traverseaz cu poduri si podee.
Traseul feroviar se afl in albia major a raului Tarnava Mare, aceasta fiind una din
cauzele apariiei a numeroase defecte ale infrastructurii cii: inmuieri ale rambleului, tasri,
alunecri de taluzuri, etc.
4. Caracterizare hidrografic si climatologic
Reeaua hidrografic a regiunii este drenat de raul Tarnava Mare care in zona
localitii Blaj se uneste cu Tarnava Mic formand raul Tarnava care in zona Coslariu se vars
in Mures.
Ca o caracteristic a zonei este aceea ca aproape in exclusivitate afluenii Tarnavei
Mici si Tarnavei sunt situai pe partea stang necesitand poduri de traversare.
Pe acest interval calea ferat traverseaz Tarnava Mare in 3 puncte, imediat dup
Sighisoara si intr-un singur punct inainte de intrarea in staia Micsasa.
Deoarece energia de relief a regiunii are valoare medie, fenomenele de eroziune si
transport sunt semnificative numai in perioadele cu precipitaii abundente, prelungite.
Efectele acestei activiti au fost atenuate parial de unele lucrri de regularizare ale
Tarnavei Mari si Tarnavei.
Caracterizare climatologic
a) Temperatura aerului
media anual 8o 11o
minima absolut 32o
maxima absolut + 38,1o +42,6o
prima zi cu inghe: 1.X. (Sighisoara), 1.XI. (Blaj - Coslariu)
ultima zi cu inghe: 1.V. (Sighisoara - Blaj), 21.IV. (Blaj - Coslariu)
b) Precipitaii
media cantitilor anuale 600 - 700 mm.
cantitatea maxim de ap 170 mm / 24 h.
numr anual de zile cu ninsoare 15 - 30 zile
numr anual de zile cu strat de zpad 40 - 60 zile

28

5. Geologia, seismicitatea
Linia Sighisoara - Coslariu este executat in majoritate pe zonele de terase ale Tarnavei
Mari si Tarnavei, numai intr-o zon mic (dupa Sighisoara) traverseaz coline (tunele) sau se
inscrie la baza versanilor acestora.
Din punct de vedere al activitaii de construcii feroviare, formaiunile geologice ce
prezint interes sunt de varst cuaternar si mai puin neogen.
Formaiunile Cuaternare (zonele de terase) sunt reprezentate de depozite Holocen Pleistocene - respectiv pietrisuri si nisipuri.
Sub aceste depozite de terase si pe coline sunt semnalate depozitele Neogene - Plioeen
(Panonian) la partea superioar si Miacen in zona median si in baza. Acestea sunt
reprezentate de argile marnoase, nisipuri si tufuri.
Aciunea seismic pentru proiectare este caracterizat de urmtorii parametri (conform
P100/1-2006):
- hazardul seismic, care este descris de valoarea de varf a acceleraiei orizontale a
terenului ag determinat pentru intervalul mediu de recuren de referin IMR, corespunztor
strii limit ultime si are valoarea ag = 0.16 g;
- perioada de control (col) Tc = 0.7 a spectrului de rspuns pentru zona
amplasamentului.
Conform STAS 6054/77 Teren de fundare Adancimi maxime de inghe Zonarea
teritoriului Romaniei, in amplasamentul studiat, adancimea maxim de inghe este de 80 - 90 cm.
6. Organizarea de santier
Lucrrile de organizare de santier vor cuprinde:
- construcii, instalaii si utilaje ale antreprenorului, echipate cu mijloace la alegerea lui,
in concordan cu cerinele proiectului, care s-i permit s-si satisfac obligaiile de execuie
si calitate, de relaii cu beneficiarul, precum si cele privind controlul execuiei lucrrilor;
- toate materialele, instalaiile, aparatele, dispozitivele si sistemele de control a calitii
execuiei, in conformitate cu prevederile din proiect, caietul de sarcini, standardele si
normativele in vigoare.
7. Ci de acces si de comunicaii
Transportul materialelor si utilajelor se face pe calea ferat sau pe drumurile existente
pe lang calea ferat, care se vor amenaja astfel incat s corespund traficului de santier.
8. Surse de alimentare cu: ap, energie electric, gaze.
Lucrrile proiectate nu necesit racorduri pentru alimentarea cu ap, energie electric
sau gaze. Dac va fi cazul, acestea vor fi asigurate, pe perioada execuiei, de ctre antreprenor
din surse proprii sau locale, incluse in organizarea de santier.
Pentru organizarea de santier apa potabil va fi asigurat din surse controlate.
Transportul apei se va face in recipiente igienice.
9. Trasarea lucrrilor
Trasarea lucrrilor se va efectua respectandu-se prevederile STAS 9824/2-75 si STAS
9824/4-83.

29

10. Protejarea lucrrilor executate si a materialelor de pe santier

Protejarea lucrrilor executate cat si a materialelor de pe santier sunt in sarcina
constructorului (executantului), care va lua msuri de amenajare a unor spaii corespunztoare
de depozitare a materialelor si utilajelor, precum si paza acestora prin organizarea de santier pe
care si-o efectueaz in apropierea lucrrii.
11. Msurarea lucrrilor
Msurarea lucrrilor executate de constructor va fi fcut atat de acesta cat si de
reprezentantul investitorului (beneficiarului) - dirigintele de santier (consultantul).
12. Laboratoarele contractantului (ofertantului) si testele care cad n sarcina sa
Antreprenorul va asigura prelevarea de probe din materialele care necesit incercri.
Incercrile se vor efectua in laboratoare de specialitate autorizate de MLPAT si AFER,
conform Ordinului MT nr. 290/2002.
13. Curenia n santier
Constructorul are obligaia de a se ingriji de curenia pe santier, la locurile de munc
si in anexele sociale pe care le utilizeaz.
Este interzis depozitarea dezordonat pe santier a materialelor si a utilajelor, aceasta
trebuie fcut in conformitate cu prevederile reglementrilor in vigoare privind protecia
mediului, sntatea si securitatea muncii si paza contra incendiilor (PSI).
14. Serviciile sanitare
Antreprenorul trebuie s asigure pe santier un post de prim ajutor in caz de accidente
sau imbolnviri, precum si mijloace de comunicaii si transport pentru deplasarea rapid la cele
mai apropiate uniti sanitare din zon.
Antreprenorul are obligaia de a asigura dotrile sanitare necesare pe santier: surse de
ap potabil, grupuri sanitare, etc. Va amenaja spaiile pentru meninerea igienei la locul de
munc si in organizarea de santier. Acestea trebuie s fie amplasate in asa fel incat s respecte
normele sanitare, de protecie a muncii si P.S.I. in vigoare si s nu produc poluarea mediului.
4.2.2. Descrierea lucrrilor
1. Situaia existent
Tronsonul de cale ferat Sighisoara Coslariu cuprins intre km 299+399 (semnal
intrare cap Y Sighisoara) si km 393+150 face parte din linia c.f Braov - Simeria,
component a coridorului IV pan-european. Tronsonul are o lungime de 93,751 km, linie c.f.
dubl, electrificat i are instalaii de bloc de linie automat (BLA).
Lotul 3 este reprezentat de tronsonul de cale ferat cuprins intre cap X al punctului de
oprire Micsasa si Podu Mures.
Pe lotul 3 exist 5 de puncte de secionare (dintre care 3 sunt staii c.f. i 2 halte de micare):
staia Micsasa km 357+450 km 358+810;
staia Valea Lung km 364+588 - km 367+044;
halta Campul Libertii km 374+718 - km 376+050;
staia Blaj km 377+067 - km 379+664;
halta Crciunel km 382+659 - km 384 + 367;
30

Panta caracteristic maxim a acestui tronson este de:

- 6 mm/m pe sensul dus intre Micsasa Valea Lung
- 2 mm/m pe sensul intors intre Crciunel Podu Mures
Rezistena caracteristic maxim a liniei este:
- 3 N/kN pe sensul dus, intre Crciunel Podu Mures
- 6 N/kN pe sensul intors, intre Micsasa Valea Lung
Vitezele de circulaie actuale sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Nr. crt.

Interval

Viteza

1
2
3

km 364+588 - km 377+067
km 377+067 - km 379+664
km 379+664- km 393+150

80
85
100

Poduri si podee
Pe acest tronson exist un numr de 37 podee si 6 poduri. Podeele au deschiderea
cuprins intre 1,00 si 5,00 m si unele au rol de subtraversare pentru conducte, iar altele sunt
podee de descrcare. Podurile au lungimi cuprinse intre 10,00 si 80,00 m.
Alte ci de comunicaii
In vecintatea cii ferate si paralel cu aceasta la diferite distane, se desfsoar drumul
national DN 14B.
Treceri la nivel
Pe acest tronson sunt un numr de 17 treceri la nivel, care reprezint intersecii ale cii
ferate cu diferita categorii de drumuri: comunale, judeene si chiar cu DN 14B.
Situaia trecerilor la nivel este artat in tabelul de mai jos:
Nr. crt.

Interval / staie

Km.

Tip drum

0
1.

1
Micsasa

2
359+025

4
DC

2.

Micsasa - Valea Lung

359+628

DC

3.

Micsasa - Valea Lung

360+905

DC

4.

Micasasa - Valea Lung

363+856

DC133

5.

Micasasa - Valea Lung

364+874

DN 14B

6.

Valea Lung

366 +748

DC

7.

Valea Lung - Cmpu Libertatii

368 + 677

DC

8.

Valea Lung - Cmpu Libertatii

369 + 132

DC31

9.

Valea Lung - Cmpu Libertii

371 + 493

DC

31

10.

Cmpu Libertii

376 + 258 Drum ora

11.

Blaj

378 + 018 Drum ora

12.
13.

Crciunel
Crciunel

383 + 038
384 +156

DN14B
DC20

14.

Crciunel - Podu Mure

384 + 958

DC

15.

Crciunel - Podu Mure

387 + 408

DC

16.

Crciunel - Podu Mure

389 + 356

DC

17.

Crciunel - Podu Mure

390 + 938

DC

Alte intersecii cu calea ferat

Traseul cii ferate se intersecteaz cu linii electrice de inalt, medie si joas tensiune,
este subtraversat de conducte de ap, gaze, etc. Aceste intersecii sunt artate in descrierile
intervalelor si staiilor.
Starea cii ferate
Cu ocazia realizrii studiilor pentru diagnoza cii si a analizei geometriei liniei in
planul de situaie, au fost semnalate probleme legate in special de confort: lungimi ale curbelor
progresive necorelate cu suprainlarea in curbe si cu viteza de circulaie; amplasarea
necorespunztoare din punct de vedere geometric a aparatelor de cale.
O caracteristic deosebit a traseului existent intalnit pe acest tronson o reprezint asazisele S-uri de la capetele staiilor. Aceste S-uri reprezint de fapt un ansamblu format
dintr-o curb si o contracurb cu raze mari, care racordeaz in general aliniamente neparalele,
dar cu o divergen relativ mic. Prezena lor are la baz dou cauze:
a) Necesitatea trecerii de la distana dintre liniile curente de pe interval la distana mai
mare dintre liniile directe din staii (cazul staiilor Valea Lunga, Blaj si Craciunel).
b) Cea de a doua cauz o reprezint dublarea. In acest caz S-urile au o amplitudine
mai mare.
Traseul existent prezint si o serie de schimbri de direcie cu valoare unghiular
relativ mic. Acestea sunt asa-zisele franturi.
In general traseul este in aliniament, iar curbele exist in general numai la capetele
staiilor.
In profilul longitudinal au fost semnalate mai multe deficiene: lungimi ale elementelor
de profil mai mici de 200 m; diferene de nivel de pan la 25 cm intre firele de circulaie,
generate de succesiunea refaciilor in timp, pe fiecare fir de circulaie; schimbri de declivitate
pe curbele de racordare parabolice si in vecintatea aparatelor de cale.
Terasamentul liniei c.f. cuprinde toate tipurile de seciuni transversale: de rambleu, de
debleu, mixte, cu si fr lucrri de consolidare, cu si fr lucrri de aprare. Dimensiunile
semilimii platformei caii sunt cuprinse intre 2,5 - 3,1 m.
Pe sectoarele de traseu realizate la cote apropiate de cele ale terenului natural in general
nu exist sanuri de platform. Chiar dac acestea au fost executate, in timp s-au acoperit cu
pmant si cu piatr spart.
32

In profil transversal sunt evideniate urmtoarele defecte:

limi insuficiente ale platformei cii;
lipsa straturilor de repartiie sau grosimi insuficiente ale acestora;
taluzuri cu pante necorespunztoare;
lipsa sanurilor de colectare a apelor pluviale;
lipsa contrabanchetelor;
platforma de pmant cu albieri, pungi de balast si fr pante transversale pentru
dirijarea apelor in afara ei;
platforma de pmant realizat din pmanturi ale cror caracteristici (granulozitate,
compresibilitate) favorizeaz apariia defectelor de infrastructur;
grade de compactare necorespunztoare la nivelul platformei de pmant;
elemente componente ale suprastructurii trecerilor la nivel neadecvate noilor condiii
de exploatare.
In mod frecvent, in acelasi profil sau zon, apar mai multe categorii de deficiene.
Exist sectoare de linie de cale ferat amplasate in ramblee mici (sub 1,00 m) ori la faa
terenului natural unde nu exist posibilitatea conducerii apelor meteorice spre un emisar si nu
exist scurgere natural, astfel c apele pluviale bltesc temporar (pan se infiltreaz in pmant
sau se evapor) in zonele adiacente platformei de cale ferat, influenand nefavorabil starea
terasamentelor.
Aceasta situaie este determinat de cauze obiective, dar si subiective:
proiectarea si execuia s-a fcut dup normele din perioada 1870 1910;
la dublare, infrirea terasamentelor nu s-a realizat corespunztor;
lucrrile de reparaii s-au realizat local, pe zone restranse;
sectoarele de linie c.f. au prezentat fenomene de tasri, acestea fiind remediate, de
regul, prin buraje cu aport in cale de piatr spart;
la lucrrile de reparaii capitale, materialul steril scos din cale dup ciuruire a fost
depozitat in ampriz.
2. Soluia proiectat
Din cauza modificrilor aduse la traseul in plan kilometrajul existent al liniei este
diferit de cel proiectat, dar pentru claritatea inelegerii pentru lucrrile existente pe linie
(podee, treceri la nivel) se indic dou poziii kilometrice, cel proiectat si cel existent.
Soluiile adoptate au condus la atingerea vitezei maxime proiectate de 160 km/h.
Excepie fac:
intevalul Cmpu Libertii Blaj unde viteza proiectat este de 100 km/h.
intevalul Blaj Crciunel unde viteza proiectat este de 120 km/h.
staia Crciunel unde viteza proiectat este de 120 km/h.
Prin lucrrile proiectate s-a avut in vedere:
imbuntirea geometriei traseului in plan si in profil longitudinal (rectificri de
curbe si incadrarea elementelor de profil in prevederile normativelor in vigoare);
geometria cii in profil transversal;
cresterea portanei la nivelul platformei de pmant si al platformei cii.

33

Pentru reabilitarea liniei de cale ferat s-au proiectat urmtoarele tipuri de lucrri:
geometrizri ale traseului:
mrirea lungimii curbelor de racordare;
mrirea razei curbelor;
inlocuirea gruprilor de curbe cu raze diferite cu o singur curb (pe zonele unde a
fost posibil modificarea);
asigurarea lungimii corespunztoare pentru aliniamentele dintre curbe;
sistematizri de staii c.f.:
Pentru fiecare curb s-a stabilit valoarea suprainlrii, in funcie de:
viteza maxim de circulaie a trenurilor de cltori, V = 160 km/h;
traficul de marf zilnic Tz > 60 000 t/zi;
excesul de suprainlare, E = 50 mm;
acceleraia transversal necompensat, T = 0,65 m/s2;
elementele geometrice ale curbei cu raza cea mai mic de pe fiecare sector de linie.
Cresterea vitezei maxime de circulaie a trenurilor de cltori este posibil doar prin
cresterea razei minime folosite la proiectarea traseului.
Traseul a fost proiectat cu raza minim de 1500 m si o suprainlare de 135 mm.
In profil longitudinal s-a urmrit ca declivitile maxime proiectate s fie mai mici
decat declivitile maxime existente, pentru ca rezistenele caracteristice s se reduc.
Cele dou fire de circulaie s-au proiectat astfel incat s fie aduse la acelasi nivel.
In staii s-a urmrit ca celelalte linii s aib aceeasi nivelet ca cea a liniilor directe. S-a
urmrit ca diferenele intre niveleta proiectat si niveleta existent s fie cat mai mici.
Dimensionarea substratului cii s-a fcut atat la capacitate portant cat si la inghe.
Pentru dimensionarea la capacitate portant s-a inut seama de valorile modulului de
deformaie la reincrcare (EV2) estimate la nivelul platformei de pmant. Pentru linii existente
care se reabiliteaz si pe care circul material rulant, avand sarcina pe osie de 22,5 kN,
valoarea impus pentru modulul de deformaie la reincrcare (EV2) la nivelul platformei cii
este de 50 MPa. Pentru liniile curente si liniile directe din staie, din calculul de dimensionare
la capacitate portant, a rezultat o grosime de 40 cm a substratului cii ranforsat cu geogril si
geotextil in baz. Geogrila este prevzut in baza substratului cii peste geotextil.
Asigurarea proteciei impotriva ingheului a pmanturilor sensibile si foarte sensibile la
inghe din zona platformei s-a realizat tot prin substratul cii. Grosimea necesar a stratului de
protecie la inghe s-a stabilit in funcie de indicele de inghe pentru o iarn cu probabilitatea
de revenire de 1 la 10 ani. A rezultat ca un strat cu grosimea de 40 cm asigur protecia
impotriva ingheului a pmanturilor sensibile si foarte sensibile la inghe din zona platformei
cii.
Meninerea caracteristicilor granulometrice ale substratului cii care ii confer
insensibilitate la inghe s-a realizat prin interpunerea la baza substratului cii a unui geotextil
neesut, avand funcia principal de separare a straturilor. Acest geotextil impiedic
ascensiunea particulelor fine din baz in substratul cii, ca urmare a efectului de pompaj
determinat de trecerea roilor materialului rulant. Pentru controlul nedistructiv al poziionrii
geotextilului s-a prevzut ca acesta s aib inserie metalic de aluminiu. Acest lucru mreste
precizia msurtorilor cu georadarul la recepia lucrrilor.
Platforma c.f. si platforma de pmant a liniilor curente si a liniilor directe, s-au
proiectat cu pante transversale de 5%, pentru scurgerea rapid a apelor meteorice.
34

La liniile de abatere din staii, substratul cii va avea grosimea de 30 cm. Platforma c.f.
si platforma de pmant vor avea panta de 3 %. La baza substratului liniilor de abatere se va
prevede geotextil.
La liniile directe si curente din staii, la liniile de primire expediere trenuri de cltori
substratul cii se va realiza dintr-un amestec de piatr spart si agregate naturale. La celelalte
linii din staii substratul cii se va realiza din pietris de rau.
In aliniament semilimea platformei c.f. proiectat este de 3.60 m. In curbe, in funcie
de suprainlare, semilimea platformei c.f. va avea urmtoarele valori:
3.70 m, pentru 0 < h 40 mm;
3.80 m, pentru 40 < h 80 mm;
3.90 m, pentru 80 < h 120 mm;
4.10 m, pentru 120 < h 150 mm;
In curbele cu raza R 800 m, avandu-se in vedere ca limea umrului prismei de
piatr spart este de 60 cm, valorile de mai sus se vor majora cu 10 cm.
In situaiile in care limea la nivelul platformei c.f. nu este suficient, se realizeaz
lucrri de lrgire a rambleelor prin completri cu material granular. In general prima treapt,
care este situat sub nivelul terenului natural, se va realiza din material coeziv categoria CIII1.
Tot cu material coeziv se vor umple si fostele gropi de imprumut de lang terasamentul de cale
ferat.
Taluzurile rambleelor au pant 1:1,5 si sunt protejate cu pmant vegetal insmanat.
Principalele probleme care apar in seciunile transversale de pe acest interval sunt
legate de platforma de pmant cu lime insuficient, respectiv de albierile si pungile de balast.
Pentru remedierea primei deficiene au fost prevzute completri ale rambleului c.f. cu
material granular (conform prevederilor caietului de sarcini).
Pentru remedierea celei de a doua deficiene s-au luat msuri in funcie de adancimea
pungii de balast, de poziia varfului ei in raport cu axul c.f., respectiv in funcie de niveleta
proiectat. Au fost astfel prevzute urmtoarele masuri:
eliminarea pungii de balast sau a albierii pe intreaga lime a platformei de pmant;
in cazul execuiei prin metoda convenional sunt necesare sprijiniri la vecintatea cu
celalalt fir; in cazul execuiei cu trenul de lucru, in funcie de adancimea spturii ar
putea fi nevoie de dou treceri ale acestuia;
eliminarea pungii de balast sau a albierii prin realizarea spturii de la distana de
1,80 m de axul c.f. al firului vecin; aceast situaie este caracteristic pungilor cu
adancimea mare si care au varful in zona axului c.f. al liniei duble;
realizarea spturilor la capul traversei (la distana de 1,30 m fa de axul c.f. la care
se lucreaz) pan la nivelul inferior al pungii de balast.
Materialul excavat va fi inlocuit in general cu material granular cu proprieti drenante
superioare materialului de umplutur existent .
Lucrrile de colectare si scurgerea apelor constau din:
sanuri de platform, din pmant sau beton, pentru colectarea si evacuarea apelor
meteorice;
sanuri de gard pentru prentampinarea degradrii taluzurilor;
drenuri longitudinale, pentru colectarea apelor subterane.

35

Drenarea taluzurilor de debleu se asigur prin sanuri de aprare (gard). Sanurile de

aprare se execut numai din beton monolit. Sanurile de aprare se execut la o distan
minim de 2,00 m fa de muchia taluzului de debleu.
In staii, dispozitivul de colectare si scurgere a apelor este constituit din drenuri
longitudinale, dispuse din dou in dou linii, iar in zona peroanelor de o parte si de alta a
acestora.
Drenurile au fost poziionate in funcie de poziia stalpilor liniei de contact, astfel incat
s permit continuitatea scurgerii apelor prin tuburile de colectare.
S-a evitat pe cat posibil subtraversarea diagonalelor cu drenuri.
Drenurile vor fi realizate cu tuburi PEHD si protejate cu geotextil cu rol de filtrare.
Diametrul tuburilor variaz intre 150 mm si 300 mm. Tuburile sunt perforate parial, pe
dou treimi din circumferin.
Umplutura de deasupra tubului va fi din pietris splat sort 7 - 30 mm. Peste geotextil se
va asterne pietris sort 31 70 mm.
Drenurile sunt ferite de colmatare prin amplasarea materialului geotextil drenant pe
toat suprafaa spturii pentru dren, inclusiv deasupra, unde se petrec cele dou margini ale
geotextilului.
La execuia drenului se va ine seama de prevederile caietului de sarcini si anume
execuia s se fac din aval spre amonte, de la colector spre captul amonte.
Pentru intreinerea drenurilor s-au prevzut cmine de vizitare cu diametrul O =1000
mm amplasate la distan de 100 m unul de altul. La jumtatea distanei dintre acestea, s-au
prevzut cmine de inspecie cu diametrul O = 600 mm. Cota superioar a capacelor s-a
proiectat la nivelul platformei proiectate. Cminele de vizitare sunt alctuite din tuburi
prefabricate cu O = 1000 mm respectiv O = 600 mm din beton simplu clasa C30/37, cu
lungimea modulat de 0,50 m sau 1,00 m, asezate pe o fundaie din beton monolit, clasa
C16/20. Pentru aducerea la cot a prii superioare, se vor folosi elemente de racordare cu
grosimea de 10 cm.
In zona staiilor, acolo unde drenul este amplasat intre linii, cminele au fost proiectate
cu cota capacului la nivelul superior al traversei. De asemenea, tubul superior al acestora a fost
prevzut a fi cu inlime de 50 cm, pentru ca, la executarea lucrrilor de ciuruire a prismei cii
in zona staiei, aceste tuburi s fie scoase si capacul s fie mutat astfel cu 50 cm mai jos,
permiand astfel trecerea ciuruitoarei.
Pentru prevenirea colmatrii tuburilor in zona cminelor de vizitare, se recomand ca,
iniial s se execute operaiile de realizare a drenurilor pe toat lungimea aferent, iar cminele
de vizitare s se execute ulterior, in sptur manual, la adpostul sprijinirilor.
In zona trecerilor la nivel, de o parte si de alta a cii ferate, pe o distan de minim 20
m de la sina cea mai apropiat se amenajeaz drumul existent astfel incat s fie in aliniament.
Pe o lungime de 5,00 m de o parte si de alta a axelor liniilor extreme si pe zona liniilor
c.f. niveleta drumului va fi orizontal. De o parte si de alta a elementului de profil in palier,
elementele de profil vecine au declivitatea maxim de 1,50 % pentru drumuri sau strzi
modernizate, respectiv de 2,00 % pentru celelalte drumuri si strzi. Suprafaa carosabil a
drumului se modernizeaz cu asfalt pe distane de minim 30 m de o parte si de alta a cii, in
funcie de lungimea poriunii de drum afectat ca urmare a asigurrii elementelor geometrice
in plan si profil longitudinal.

36

Pentru drumurile neclasificate sistemul rutier propus este urmtorul:

4 cm beton asfaltic de uzura Ba16;
5 cm beton asfaltic de legtura BaD 25;
8 cm mixtura asfaltica tip AB2;
minim 20 cm balast.
Pentru drumurile clasificate sistemul rutier al zonei amenajate va fi corespunztor cu
cel al drumului.
Pentru zonele in care, din cauza modifcrilor de traseu ale cii ferate, este necesar
realizarea unei variante de traseu pentru drumurile din vecintate, aceste variante s-au realizat
cu pstrarea cat mai exacte a niveletei drumului existent precum si a seciunii transversale a
acestuia. Sistemul rutier stabilit pentru aceste variante de traseu de drum va fi corespunztor cu
cel de pe drumul existent si clasei tehnice a acestuia.
4.3. Interval Blaj - Crciunel (km 376+300 - km 378+890)
4.3.1. Plan
La inceputul intervalului liniile sunt departate una fata de cealalta, ajungand in dreptul
iesirii pe podul de la km 376+241.485 la distanta de 11.95m. Trecerea de la distanta de 11,95m
la 4.20m se realizeaza prin intermediul curbelor si contracurbelor cu raza R=2100m.
La curbele nr. 40.09 si 40.10 ale caror raze sunt de 2100m pe firul I si respectiv 2104,2
m pe firul II racordarea a fost facuta cu curbe de racordare de 130m pentru sporirea vitezei
maxime de circulatie la 160km/h. Acestea nu au suprainltare.
Geometrizarea este facuta in asa fel incat dezaxarile sa fie cat mai mici, traseul sa
urmareasca situatia existenta pe cat este posibil.
4.3.2. Profil longitudinal
n profil longitudinal au fost proiectate elemente de profil cu lungimea minim de
204m. Declivitatea maxim proiectat este de 2,47 %. Diferenta mica intre elementele de
profil vecine nu a impus introducerea de curbe de racordare in plan vertical. Elementele
caracteristice ale traseului n plan la Firul I sunt urmtoarele:
(h = supranlarea; LR = lungimea curbei progresive)
TIP
PCT
Ti
Te
Ti
Te
Ti
Te
Ti
Te

POZIIA KM
376+451.204
376+617.945
376+701.325
376+934.948
377+190.840
377+245.818
377+739.846
378+129.139

RAZA
[m]
2100
0
2100
0
2100
0
2500
0

h
[mm]
h= 0
h= 0
h= 0
h= 0
h= 0
h= 0
h= 0
h= 0

LR
[m]

COORDONATE
Y
X
273627.223 56369.097
273461.621 56350.017
273379.233 56337.193
273146.869 56314.163
272891.215 56303.121
272836.325 56300.030
272343.485 56265.800
271954.599 56269.112
37

Elementele caracteristice ale traseului n plan la Firul II sunt urmtoarele: (h =

supranlarea; LR = lungimea curbei progresive)
TIP
RAZA
h
LR
COORDONATE
POZIIA KM
PCT
[m]
[mm]
[m]
Y
X
Ti
376+513.518 2100
h= 0
273568.010 56352.787
Te
376+654.962
0
h= 0
273427.407 56337.636
Ti
376+711.256 2100
h= 0
273371.671 56329.724
Te
376+916.748
0
h= 0
273167.132 56310.835
Ti
377+192.686 2100
h= 0
272891.451 56298.928
Te
377+247.664
0
h= 0
272836.561 56295.837
Ti
377+741.637 2504.2 h= 0
272343.776 56261.610
Te
378+131.584
0
h= 0
271954.237 56264.927
4.3.3. Profil transversal
Substratul cii a fost proiectat cu grosimea de 40cm.
Platforma c.f. si platforma de pmant a fost proiectate cu pante de 5%, ctre exteriorul
cii. Limea platformei proiectate este de 3,6 m in aliniament. Pe zonele de curb aceasta a
fost sporit pentru a asigura o bancheta de minim 0,75 m de la muchia inferioar a prismei de
piatr spart proiectate.
In baza substratului cii a fost prevzut geotextil, pe toat limea platformei de
pmant, cu rol de separare a straturilor si geogril biaxial cu rol de ranforsare.
Intre Km 376+917.545 si Km 378+076.879, pentru asigurarea latimii platformei de
pamant au fost proiectate completari ale terasamentului c.f. pe ambele parti. Decaparile pentru
realizarea treptelor superioare au fost prevazute pana la nivelul inferior al pungilor de balast si
albierilor evidentiate in studiile geotehnice.
Pe tronsoanele: km376+917.545-km377+097.496, km 377+277.437-km377+637.297,
sunt necesare completari ale terasamentului c.f. pe partea stanga. Pe partea dreapta latimea
platformei de pamant este suficienta.
Intre km377+677.248 - km378+036.948 terasamentul c.f. existent are latime
insuficienta la partea superioara, fiind necesare completari ale terasamentului c.f. pe ambele
parti. Inaltimea maxima a rambleului pe aceasta zona este de 4,50 m.
4.3.4. Colectarea si evacuarea apelor
Pentru colectarea si evacuarea apelor de pe partea dreapt a firului I au fost proiectate
urmtoarele lucrri:
san de beton de la km 376+445 la km 376+640 pe o lungime de 195m, cu evacuare
la pod km.pr.376+400.346
san de beton de la km 376+840 la km 376+980 pe o lungime de 140m, cu evacuare
la podet km.pr.376+984.72
san de beton de la km 376+990 la km 377+140 pe o lungime de 150m, cu evacuare
la san ranforsat
san de beton de la km 377+280 la km 377+340 pe o lungime de 60m, cu evacuare
la podet km.pr.377+336.10
38

 Dren de la km 378+120 la km 378+760 pe o lungime de 640m, cu evacuare la bazin

de evaporare
Decolmatare san existent de la km 376+640 la km 376+840 pe o lungime de 200m,
cu evacuare la sant de beton
San beton de la km 377+140 la km 377+280 pe o lungime de 140m, cu evacuare la
sant de beton
Bazin de evaporare de la km 378+735 la km 378+785 pe o lungime de 50m.
Pentru colectarea si evacuarea apelor de pe partea stang a firului II au fost proiectate
urmtoarele lucrri:
Rigola prefabricata din beton de la km376+450 la km376+620 pe o lungime de
170m, cu evacuare la podet km.pr.376+400.346
Dren de la km 378+100 la km 378+720 pe o lungime de 620m, cu evacuare la bazin
de evaporare
Bazin de evaporare de la km 378+713 la km 378+763 pe o lungime de 50m.
4.3.5. Drumuri
Pe cuprinsul intervalul Blaj - Crciunel km 376+300 km 378+890 nu exist nici o
trecere la nivel.
4.3.6. Alte construcii si instalaii afectate de lucrare:
Pe cuprinsul intervalului Blaj - Crciunel km 376+300 km 378+890 sunt urmtoarele
intersecii cu reele de utiliti:

Tipul intersectiei
Conducta apa
Conducta apa

Intersectii conducte, cabluri etc.

km ex.
km pr.
Proprietar
380+427.00
377+068.00 C.T.T.A Alba Iulia
380+435
377+076.00 C.T.T.A Alba Iulia

4.4. Tehnologia de execuie a lucrrilor de reabilitare

4.4.1. Lucrri pregtitoare:
predarea amplasamentului,
trasarea pe teren a amprizei de lucru,
trasarea pe teren a cotelor de nivel si a liniei c.f. proiectate,
identificarea si marcarea pe teren a subtraversrilor si a cablurilor aflate in ampriza
de lucru,
aprobarea inchiderii de linie cu scoaterea de sub tensiunea a firului de contact,
amenajarea platformelor de depozitare a materialului ce va constitui substratul cii,
stabilirea locurilor unde se va depozita sterilul rezultat din decapare,
pe baza datelor din sondaje se determina stratificaia terenului si gradul de poluare,
in vederea stabilirii strategiei de decontaminare pentru fiecare tip de material in parte;
39

 se analizeaz starea materialelor care alctuiesc suprastructura caii in vederea

stabilirii modului de valorificare a lor;
se asigur materialele si utilajele necesare, pentru perioada si locul lucrrii.
Tehnologia de execuie depinde de metodele de lucru adoptate.
4.4.2. Execuia lucrrilor cu mijloace convenionale
Pentru execuia cu mijloace convenionale, tehnologia este urmtoarea:
a) se inchide linia permanent si se semnalizeaz conform instruciilor in vigoare; se va
circula cu restricie de vitez pe liniile adiacente;
b) se taie sinele lungi in panouri de lungime convenabil si se ridic din cale cu ajutorul
automacaralelor; acolo unde nu este posibil s se foloseasc automacaralele, sina se
demonteaz de pe traverse dup tiere, direct in cale;
c) se scot din cale sinele si traversele si se depoziteaz lang cale;
d) se decapeaz prisma de piatr spart, substratul caii si pmantul contaminat pana la
adancimea la care nu se mai manifesta procesul de contaminare; in funcie de distana pana la
liniile adiacente si de adancimea spturii prin proiect se stabileste necesitatea folosirii
sprijinirilor precum si dimisionarea acestora; materialul decapat se incarc in vagoane asezate
pe liniile vecine (dac exist si dac este posibil) sau in autocamioane (dac se pot deplasa pe
lang linie) si se transporta in depozit;
NOTA: se recomand s se atace frontul de lucru pe toata limea lui pentru a nu mai fi
nevoie de sprijiniri suplimentare in alte faze de execuie; cantitatea de geotextil pus in oper
va fi mai mic eliminandu-se suprapunerile intre doua fronturi de lucru; de asemenea va
scdea durata execuiei si va creste calitatea lucrrii.
Sprijinirea pereilor spturii se va face cu elemente metalice verticale cu seciune H si
cu dulapi orizontali.
e) se realizeaz umplutura pan la nivelul platformei de pmant.
f) se compacteaz platforma rezultat in urma spturii, se intinde geotextilul si apoi
geogrila la cotele din proiect.
g) se realizeaz substratul caii.
h) peste substrat se execut lucrrile de suprastructura c.f.
4.4.3. Execuia lucrrilor folosind trenul de lucru
Principalele operaiuni din procesul tehnologic de execuie a substratului cii cu trenul
de lucru sunt:
aducerea, manevrarea si formarea trenului de lucru in staia adiacent punctului de
incepere a lucrrii,
incrcarea vagoanelor specializate cu materialul pentru substratul cii.
excavarea si indeprtarea pmantului de la marginea platformei c.f. proiectate,
pentru asigurarea scurgerii apelor (din precipitaii) din substratul cii ce va fi realizat;
secionarea CFJ si detensionarea acesteia dac este cazul;
montarea firului de nivel pentru trenul de lucru;
ciuruirea pietrei sparte;
decaparea terasamentului la cotele prevzute prin profilele transversale proiectate;
40

 asternerea geotextilului;
asternerea geogrilei;
introducerea si repartizarea materialului ce va constitui substratul cii;
compactarea substratului cii;
introducerea si repartizarea pietrei sparte ciuruite;
remontarea suprastructurii c.f.;
executarea burajului si ripatului liniei.
Toate aceste lucrri se execut in baza proiectului de execuie care stabileste adancimea
de decapare, grosimea substratului cii, compoziia acestuia si caracteristicile tehnice ale
geotextilului si geogrilei.
Dup terminarea lucrrilor de terasamente si suprastructura la un fir, linia se poate
redeschide pentru circulaia trenurilor, cu viteza de 70 km/h.
Pentru execuia cu mijloace convenionale se vor dimensiona sprijinirile astfel nct sa
se poat circula n condiii de siguran cu viteza de 70 km/h.
Pentru execuia cu trenul de lucru nu sunt necesare masuri suplimentare.

41

4.5. Plan schematic al liniei c.f. Micsasa Podu Mure cu lucrrile proiectate

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

4.6. Profile transversale

54

55

56

57

58

59

60

61