ROSTURI DE LUCRU Se vor evita rosturile de lucru , organizindu-se executia astfel incit betonarea sa se faca fara intrerupere la nivelul

respectiv sau intre doua rosturi de dilatare. Cind rosturile de lucru nu pot fi evitate pozitialor trebuie stabilita prin proiect sau procedura de executie. Numarul rosturilor trbuie sa fie minim pt. ca ele pot avea rezistenta mai mica la intindere si forfecare in comparatie cu restul structurii in cazul in care rosturile sunt tratate necorespunzator. Exista riscul de diminuare a impermeabilitatii in rost cu consecinte in reducerea gradului de protectie impotriva coroziunii armaturii. Rosturile de lucru vor fi localizate in zone ale elementelor care nu sunt supuse la eforturi mari in timpul exploatarii. Pentru constructiile cu caracter special , elemente de mare deschidere , constructii massive , silouri, cuve radiere pozitia rosturilor de lucru se indica in proiect precizindu-se si modul de tratare. Rosturile de lucru vor fi realizate tinindu-se seama de: suprafata rosturilor de lucru la stilpi si grinzi va fi perpendiculera pe axa acestora , iar la placi si pereti perpendiculara pe suprafata lor tratarea rosturilor de lucru spalarea cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfirsitul prizei betonului-cca 5ore de la betonare inainte de betonare suprafata rostului de lucru va fi bine curatata indepartindu-se betonul ce nu a fost bine compactatsi- sau se va freca cu peria de sirma pt. a inlatura pojghita de lapte de ciment sioricare alte impuritati dupa care se va uda. inaintea betonarii betonul mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa absoarba apa Cerintele de mai sus trebuie sa fie indeplinite si in cazul rosturilor care au aparut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor defectiuni, nelivrarii la timp a betonului. Rosturile de lucru pt. diferite elemente 1. La stilpi se vor prevedea rosturile numai la baza , in cazul unor tehnologii speciale de admit rosturi la 30-50 mm sub grinda sau placa 2. La grinzi daca nu se poate evita intreruperea , aceasta se va face in regiunea de moment minim 3. In cazul in care grinzile se betoneaza separat , rostul de lucru se lasa la 30-50 mm sub nivelul inferior al placii sau vutei placii. 4. La placi , rostul de lucru va fi situat la 1/5.1/3 din deschiderea placii 5. La plansee cu nervure cind betonarea se face in directia nervurilor , rostul se va face in zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor 6. La planseele cu nervure cind betonarea se face perpendicular pe directia nervurilor rostul se va face in zona intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii principale 7. La bolti si arce se admit rosturi perpendiculare pa directoare , impartindu-sebolta sau arcul in boltari dispusi simetric fata de cheie, nu se admit rosturi avind fata in plan orizontal 8. In cazul peretilor structurali se vor prevedea rosturi verticale pt. evitarea fisurarii din contractie sau limitarea frontului de lucru. Asemenea rosturi se vor dispune la

max. 15 m intre ele si vor fi realizate cu un cofraj interior cu sicane sau cu tabla expandata. COMPACTAREA BETONULUI Betonul va fi astfel compactat incit sa contina o cantitate minima de aer oclus Compactarea betonului este obligatorie si se poate face in functie de consistenta betonului , tipul elementului etc. Compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare. Se admite compactarea manuala cu .maiul, vergele sau sipci , in parallel, dupa caz cu ciocanirea cofrajelor- in urmatoarele cazuri: introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturii si nu se poate aplica efficient vibrarea externa intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive se prevede prin reglementari speciale-beton fluid, betoane monogranulare. In timpul compactarii betonului proaspatse va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor sau cofrajelor Betonul trebuie compactat numai atita timp cit este lucrabil Procedee de vibrare mecanica: 1. Compactarea mecanica prin vibrare poate fi realizata prin urmatoarele procedee vibrarea interna folosind vibratoare de interior vibrare externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj vibrare de suprafata cu ajutorul vibratoarelor placa sau a rigolelor vibrante 2. Vibrare interna este principalul procedeu de compactare a betonului 3. Alegerea tipului de vibrator se va face in functie de dimensiunile elementului si de posibilitatile de introducere a capului vibrator printer barele de armature. 4. Durata de vibrare optima se situeaza intre min 5 sec. si 30 sec. in functie de tasarea betonului si tipul de vibrator utilizat 5. Vibrarea este terminate atunci cind: betonul nu se mai taseaza suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului 6. Distanta intre doua puncte successive de introducere a vibratorului de interior este de max.1,0 m, reducindu-se in functie de caracteristicile sectiunii si desimea armaturii 7. Grosimea stratului de beton supus vibrariisa nu depaseasca din lungimea capului vibrator. La compactarea unui nou strat , butelia trebuie sa patrunda 50/150 mm in stratul compactat anterior. 8. Vibrarea externa este indicate la executarea elementelor prefabricate sau in cazul elementelor turnate monolit de grosimi reduse si cu armature dese sau care nu potfi compactate prin vibrare interna 9. In cazul elementelor compactate cu ajutorul vibratoarelor de exterior, se vor lua masuri constructive speciale prin marirea rigiditatii cofrajelor si prin prevederea in

masura in care este posibil de legaturi elastice intre cofraje si elementele de sustinere si rezemare. 10. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare externa sa fie cu tasare min. 50 mm. 11. Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea placilor cu grosimea de max.200 mm 12. Consistenta betoanelor compactate prin vibrare de suprafata sa fie cu tasare min. 20 mm. 13. Durata vibrarii sa fie de 30-60 sec. 14. Grosimea stratului de beton turnat trebuie sa fie de 1,1- 1,35 ori mai mare decit grosimea finala a stratului compactat, in functie de consistenta betonului 15. Distanta intre doua pozitiisuccesive de lucru ale placilor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita incit sa fie asigurata suprapunerea de min. 50 mm in raport cu pozitia precedenta.

Controlul calitatii betonului la locul de punere in opera

Nr. crt. Materialul sau faza de executie Betonul proaspat la descarcarea din mijlocul de transport Actiunea Procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica Examinarea documentului de transport Ccopul actiunii sau verificarii Constatarea garantarii calitatii de catre producator si respectarea duratei de transport Confirmarea caracteristicilor impuse betonului Fregventa minima La fiecare transport

Consistenta conform STAS 1758-80

Temperatura daca este prevazuta ca o cerinta tehnica

Beton intarit

Determinarea rezistentei la compresiune pe epruvete cilindrice- cubice cf STAS 1275-88 pt. verificarea rezistentelor de control pe faze Determinarea rezistentei la compresiune pe epruvete cilindrice- cubice cf STAS 1275-88 pt. verificarea rezistentelor de control pe

Incadrarea temperaturii betonului in limitele 5 grade- 30 grade Stabilirea termenelor de decofrare

O proba pt. fiecare tip de beton si schimb de lucru dar cel putin o proba la 20 mc de beton 4 determinari pt. fiecare tip de beton si schimb de lucru Daca esteprevazut prin proiect sau procedura speciala o proba pe schimb Pentru fiecare tip de beton , parte de structura, dar cel putin o proba pe zi de turnare si nu mai

Verificarea conditiilor de calitate pt. clasa de beton prescrisa

faze

Determinarea gradului de inpermeabilitate cf. STAS 3519/76

Verificarea indeplinirii conditiilor prevayute in proiect sau cf. procedurii speciale

putinde o proba la: 300 mc pt. C<6/7,5 100 (200)mc pt. C8/10- C 16/20 50(100) mcpt. clase C16/20 O proba la 300 mc dar nu mai putin de doua priobe pt. fiecare obiect O proba la 1000 mc

Determinarea gradului de gelivitate cf. STAS 3518/86