1

1.Pod-definiii. Abordarea multidisciplinar a comportamentului podurilor.

n mentinerea constanta si continua a traficului pe reteaua rutiera este necesara pastrarea n buna stare de functionare a podurilor si lucrarilor de arta. Podul este un system tehnic deosebit de
Page | 1 complex. El contine multiple materiale, cu caracteristici diferite si cu omogenitate doar rareori

prezenta, nglobate ntr-un tot unitar prin multiple solutii tehnice ce nu se regasesc nici macar ca o majoritate pe ansamblul retelei. Pe plan mondial nu exista o definitie unitara pentru structura numita pod. Uneori exista notiunea de podet care nsoteste ndeaproape pe cea de pod si suporta aprecieri asemanatoare, dar n multe tari aceasta lipseste (de exemplu Franta n care structurile cu deschidere mai mica de 2 m nu sunt considerate individual si sunt tratate n cadrul rambleului drumului). Romnia are foarte putine poduri n comparatie cu alte tari. Motivul principal al acestei situatii este neraportarea globala. De cele mai multe ori, cnd organismele internationale cer date, se face raportarea numarului de poduri de pe reteaua de drumuri nationale si nu de pe reteaua nationala de drumuri. Uneori se mai adauga podurile de pe drumurile judetene si comunale. nsa, trebuie avut n vedere ca exista un numar important de poduri, podete si alte lucrari de arta pe strazile municipale, orasenesti, comunale sau pe drumurile agricole, forestiere, industriale si turistice. Tara Austria Canada Danemarca Elvetia Finlanda Franta Japonia Norvegia Suedia Marea Britanie Statele Unite ale Americii Romnia Definitie pod Deschidere >2,0m >4,5m >1,5m 3,0m 2,0m 2,0m >2,0m 2,5m 5,0m la structuri cu o deschidere, sau >3,0m pentru cea mai mare deschidere >3m 20ft@6m 5m

n raportare s-au considerat 3228 de poduri. n evidente exista nsa si un numar 4775 de podete cu o deschidere mai mare de 2 m, deci un raport de aproximativ 1,5/1.

1|Page

2.Metode de evaluare a strii tehnice a podurilor. Principii generale. Metodele de evaluare a starii tehnice a podurilor se refera, n general, la cuantificarea defectelor constatate prin inspectii vizuale.Valorile atasate defectarii sunt utilizate la aprecierea starii
Page | 2 tehnice.Actualmente nu exista n uz curent, statuate legal, metode probabilistice explicite de

stabilire a starii tehnice a podurilor.n mare, metodele probabilistice dezvoltate n prezent se refera la proiectare si la expertize.De aceea metodele de evaluare pe care le prezentam contin un proces probabilistic introdus de gradul nalt de subiectivism implicat (mintea umana functionnd ca un integrator probabilistic) dar nu sunt incluse calcule probabilistice explicite.. METODA NATIONAL BRIDGE INVENTORY (FHWA-SUA) Administratia Federala a Drumurilor din Statele Unite, prin Biroul de Ingineria Podurilor, a dezvoltat un normativ (ghid) de nregistrare si codificare a inventarului structurilor si apreciere a podurilor [12]. Anual toate agentiile de pe teritoriul SUA care au n proprietate sau administrare sosele sunt obligate sa realizeze o actualizare si sa nainteze ncatre FHWA o baza de date care contine datele complete despre inventarul podurilor. METODA DE EVALUAREA A STARII PODURILOR DIN QUBEC (CANADA) Ministerul transporturilor din provincia canadiana Qubec a elaborat un sistem de evaluare a starii tehnice a podurilor [5]. El se bazeaza pe stabilirea importantei defectelor si degradarilor ntlnite n cadrul inspectiilor.Acest sistem este alcatuit dintr-un ansamblu de criterii de evaluare la care trebuie sase refere inspectorul n teren si n birou. Aceste criterii se grupeaza pe niveluri de importanta, ce permit atasarea unei valori numerice. Functie de aceste niveluri se stabileste nevoia de masuri de siguranta si posibilitatea de a ntrzia lucrarile. METODA PONTIS DE EVALUARE A STARII TEHNICE Metoda de evaluare PONTIS mparte podurile n elementele constitutive.Elementele sunt grupate nsubsisteme: tablier, suprastructura, infrastructura, podete, diverse, indicatori speciali.Starea podului nu este data de starea subsistemelor si,n final,nici nu se calculeaza explicit un indicator care sa descrie starea de ansamblu a podului.Descrierea fiecarui element se face prin atasarea unui indice de stare a carui valoare este cuprinsa ntre 1 si 5, 1 rep starea cea mai buna si 5 starea cea mai degradata. Pt unele elem identificate se merge numai pna la starea 4 iar pt altele numai pna la 3. Cu ct val este mai mare cu att degradarea este mai mare si cu att aportul considerat la starea generala a podului este mai mare. Fiecare nivel de stare, pt fiecare elem identificat, are o descriere si i se ataseaza o anumita actiune de interventie dintr-o lista de activitati.
2|Page

3.Evaluarea strii tehnice a podurilor n conformitate cu instrucia AND522.

n tara noastra starea tehnica a unui pod de sosea se evalueaza n conformitate cu reglementarile
Page | 3 AND 522, Instructiuni pentru Stabilirea Starii Tehnice a Unui Pod.

Aceasta reglementare a fost elaborata n 1992 si apoi revazuta si modificata n 1994 si 2002. n conformitate cu aceasta instructie se definesc un numar de cinci indici de calitate(Ci ) si cinci indici de functionalitate ( Fi ) astfel:Denumire C1 Indicele de calitate al suprastructurii (elementele principale de rezistenta); C2 Indicele de calitate al elementelor de rezistenta care sustin calea podului; C3 Indicele de calitate al infrastructurii, aparatelor de reazem si dispozitivelor de protectie la actiunile seismice, sferturi de con sau aripi; C4 Indice de calitate al albiei, apararilor de maluri, rampelor de acces si instalatiilor pozate sau suspendate de pod;C5 Indicele de calitate al caii podului si al elementelor aferente; F1 Indicele de calitate determinat n functie de conditiile de desfasurare a traficului; F2 Indicele de calitate determinat n functie de clasa de ncarcare a podului si importanta drumului pe care este amplasat; F3 Indicele de calitate stabilit n functie de vechimea si tipul podului; F4 Indicele de calitate al executiei, al respectarii proiectului si al conditiilor de exploatare; F5 Indicele de calitate care reflecta starea lucrarilor de ntretinere. Corespunzator fiecarui indice enumerat mai sus se identifica defectele, n conformitate cu manualul de defecte [6], sau disfunctionalitatile si se stabileste gravitatea fiecaruia. Pe baza gravitatii se acorda fiecarui defect o depunctare si maximum dintre depunctarile corespunzatoare unui indice se scade din valoarea 10 considerata ca cea mai mare valoare pe care o poate lua un indice de calitate. n acest mod se obtin valorile pentru Ci si pentru Fi .n final, starea tehnica generala a unui pod este exprimata prin indicele total de calitate care se calculeaza conform relatiei:Ist=suma dupa i=5 din Ci+suma dupa i=5 din Fi. Functie de valoarea ST I se stabileste

clasa tehnica a podului si se poate alege strategia de ntretinere, reparare sau reabilitare a podului.Avantajul metodei este simplitatea deosebita. Pentru a calcula indicii de calitate sau indicele total de stare tehnica nu trebuie retinute formule complexe.Scaderea este reprezentata de gradul nalt de subiectivism. Pentru defecte s-au stabilit intervale de depunctare functie de gravitate fara a se stabili, totusi, criterii precise de acordare a unei anumite depunctari.
3|Page

4.Metode de inspecie a podurilor.

STADIUL ACTUAL N ROMNIA Inspectia podurilor n Romnia se realizeaza dupa AND522 si manualul de defecte.
Page | 4 Nu au fost dezvoltate suplimentar manualul inspectorului de poduri si ghid de inspectie. Un

ghid de inspectie a podurilor a fost conceput pentru CESTRIN de specialisti reuniti sub coordonarea administrativa a Consilier Construct, dar aceasta realizare a avut un caracter tematic. Ideea lucrarii a fost aceea de introducere a programului de management al podurilor PONTIS si de interpretare a datelor instructiei AND522 pentru dezvoltarea starilor PONTIS si nu de efectuare si conducere a inspectiei pentru obtinerea de valori corecte n concordanta cu instructia, aceasta fiind considerata suficienta n sine. Actualmente, n cadrul CESTRIN Bucuresti s-a initiat o tema de dezvoltare a unui Manual de inspectie a podurilor care sa cuprinda exhaustiv metode de inspectie, echipament necesar, cerinte de personal si instructaj necesar n procesul de evaluare a starii tehnice a podurilor. Autorul prezentei teze este si responsabilul cu realizarea manualului amintit. UN MODEL FRANCEZ n cadrul acestei metode, inspectia podurilor are mai multe obiective: cunoasterea patrimoniului si completarea bazelor de date existente, evaluarea starii structurilor si a investitiilor necesare pentru refacerea lor, determinarea prioritatii si urgentei pentru ierarhizarea interventiilor de ntretinere si reparare. Se ntocmesc trei categorii de documente: Carnetul structurii, un fel de carte de identitate pentru fiecare pod Carnetul de vizita, un fel de carte de sanatate pentru pod Carnetul de sinteza

Inspectia podurilor are de fapt doua faze: Munca de teren: culegerea de date, evaluarea patologiei, notarea structurilor din punct de vedere calitativ si functional, estimarea lucrarilor de interventie, prelevarea de imagini, schite, planuri, relevee etc. Munca n birou: clasificarea si interpretarea datelor culese, redactarea rapoartelor de inspectie (carnetul structurii si carnetul de vizita), sinteza datelor, analiza si arhivarea fotografiilor. Acest sistem este pe cale de a fi implementat si n Romnia, cu titlu experimental, pentru directiile regionale Iasi si Constanta.

4|Page

5.Surse de incertitudine.
Incertitudinea poate fi mpartita n diferite tipuri functie de sursa de provenienta.Este important de definit si de nteles aceste surse deoarece incertitudinea poate fi influentata n timpul evaluarii
Page | 5 structurale prin mbunatatirea starii de cunoastere, lucru posibil ntre anumite limite, functie de

surse. Exista patru surse principale pentru incertitudine : Variabilitatea naturala a variabilelor ce descriu caracteristicile de baza. Este dificil a elimina acest tip de incertitudine prin mbunatatirea starii de cunoastere. De exemplu, variatia efortului de cedare de-a lungul unui bare de armatura din otel nu poate fi practic determinata prin teste. Eroarea de estimare rezulta din incompletitudinea datelor statistice din care se estimeaza parametrii modelelor probabilistice. De exemplu daca media si varianta efortuluide cedare sunt derivate din n esantioane atunci eroarea de estimare scade cnd n creste. Imperfectiunile de modelare provin din utilizarea de modele matematice pentru a reprezenta fenomene reale. Acest tip de incertitudine are doua componente: una din cauza lipsei de ntelegere a modelului si a doua urmare a utilizarii de modele simplificate. Eroarea umana rezulta din erori produse n timpul proiectarii, constructiei sau operarii structurilor. Acest tip de incertitudine poate fi redus prin prezenta verificatorilor de proiecte pentru detectarea erorilor de proiectare, inspectii si ncercari pentru detectarea erorilor de constructie.

5|Page

6.Modelarea inginereasc a incertitudinii.

n proiectarea si n evaluarea ulterioara a podurilor se utilizeaza o multitudine de variabile care au o deosebita importanta n calculele ingineresti. Ele pot fi grupate dupa cum urmeaza:
Page | 6 proprietati fizico-mecanice (rezistenta, deformabilitatea, stabilitatea, oboseala materialelor,

sectiunile, elementelor structurale, terenului de fundare); caracteristici geometrice ale structurilor de poduri; ncarcari datorate exploatarii sub trafic auto, trafic de persoane, ncarcari tehnologice (conducte, cabluri atasate etc.), ncarcari accidentale; parametri meteorologici-hidrologici (care corespund actiunilor climatice asupra podului: viteza vntului, temperatura aerului, temperatura solului, cantitatea si compozitia precipitatiilor, viteza si compozitia apelor rului acolo unde este cazul); marimi geofizice legate de activitatea seismica: (acceleratia seismica, amplitudine seismica, energie eliberata n focar). n consecinta, aceste variabile se utilizeaza n calcule de proiectare, si mai apoi n determinarea starii tehnice, ntr-o forma simplificata, idealizata, functie de gradul de incertitudine modelat. n timp s-au structurat trei modele fundamentale: modele deterministice, modele probabilistice modele semiprobabilistice

6|Page

7. Fiabilitate. Definiii
Abilitatea unei entitati de a ndeplini o functie specificata, n conditii stabilite, pentru o perioada de timp stabilita. Termenul de fiabilitate este
Page | 7 de asemenea folosit pentru o caracteristica fiabilistica ce denota

probabilitatea succesului sau rata succesului.

Pornind de la definitie se pot extrage urmatoarele concepte: conceptul de entitate care si ndeplineste functia ceruta n conditii stabilite. Entitatea este avuta n vedere ca fiind un sistem. Componentele sistemului pot sa se defecteze (nu mai pot ndeplini functia pentru care au fost concepute). Defectarea poate apare brusc sau gradual, partial sau total. O defectiune care apare brusc si se manifesta total o vom denumi defectiune catastrofica. Conceptul de probabilitate. Evaluarea fiabilitatii unui sistem devine o

problema de calculare a probabilitatilor. Conceptul de durata a misiunii: fiabilitatea este o functie de timp. Conceptul de conditii de functionare: acesta se refera nu doar la ambientul

fizic n care sistemul si desfasoara activitatea dar si la modurile de functionare si ntretinere. ntretinerea poate avea loc dupa defectarea unui component dar poate avea loc si preventiv.

7|Page

8. Defeciunea Definiii
Defectiunea reprezinta o pierdere totala sau partiala a capacitatii de functionare, precum si orice modificare a valorii parametrilor constructivi sau functionali n afara limitelor impuse de
Page | 8 documentatie.Defectiunea apare ca o consecinta a evenimentului defect. Evenimentul fizic defect

reprezinta o imperfectiune fizica a unui element al sistemului sau un factor extern care antreneaza o functionare eronata permanent, temporar sau intermitent.

9. Termeni uzuali legai de fiabilitate definiii.

Timp de buna functionare reprezinta intervalul de timp dintre doua defectari succesive. Pentru elementele nereparabile acesta coincide cu durata de viata. Se impun doua cazuri speciale: pentru elementele nereparabile care functioneaza o singura data si se nlocuiesc, se consuma sau se distrug prin functionare, nu se poate asocia notiunea de fiabilitate cu notiunea de timp. Pentru acestea se poate folosi doar probabilitatea de buna functionare. Uneori, pentru sistemele cu functionare discontinua (automobile, relee etc.),timpul de buna functionare se exprima mai corect prin alte unitati demasura dect cele de timp.Durata de viata reprezinta reprezinta durata de utilizare pna cnd parametrii elementului / sistemului ajung n limite care nu mai justifica repararea. Aceata se mai numeste si resursa sistemului. Deoarece este o variabila aleatoare se poate defini si resursa medie. Pentru dispozitivele nereparabile durata medie de viata se suprapune peste timpul mediu de buna functionare.Cresterea fiabilitatii unui sistem presune existenta unor rezerve sau elemente suplimentare. Aceasta poarta numele de redundanta. n domeniul constructiilor aceasta se ntlneste adesea sub denumirea de rezerva structurala.Totalitatea actiunilor tehnice si organizatorice care au ca scop mentinerea sau restabilirea unui sistem, astfel nct sa functioneze n conditii date pe durata de viata prevazuta, se numeste mentenanta. Mentenabilitatea este probabilitatea ca o actiune de mentenanta, pentru un element aflat n conditii de utilizare date, poate fi efectuata ntr-un anumit interval de timp, cnd mentenanta este realizata n conditii date, folosind proceduri si resurse date.Disponibilitatea este un criteriu de performanta si masoara gradul n care un system este n stare functionala la un anumit moment.Prin definitie, disponibilitatea este probabilitatea ca un element/component/sistem,exploatat n conditii date, supus unui proces de mentenanta.

8|Page

10.Factori de siguran. Abordarea determinist

Traditional evaluarea riscului de defectare a unei structuri se face pe baza factorilorde siguranta (eng. factors of safety), dezvoltati din experienta anterioara pe baza opiniei expertilor pentru
Page | 9 sistemul considerat si factorii de mediu anticipati. Conventional se proiecta si se verifica raportul

dintre ceea ce se presupunea a fi valorile nominale ale capacitatii C si solicitarii D. Podul se considera ca functionnd satisfacator daca factorul calculat este mai mare dect o valoare minima prescrisa, valoare considerata din experienta practica. Daca factorul calculat este mai mic dect cel prescris si se considera intolerabil atunci se iau masuri n consecinta. Daca ne aflam n faza de proiectare atunci se reface proiectul iar daca sistemul este deja sub trafic trebuie sa se nchida podul si sa se treaca, dupa caz, la repararea, consolidarea sau chiar nlocuirea lui.

11. Factori de siguran. Abordarea statistic.

Att solicitarea ct si rezistenta materialului sunt, de fapt, variabile aleatoare care, la un moment dat, sunt caracterizate printr-o anumita distributie a valorilor descrisa de o functie de distributie a probabilitatii. Valorile nominale ale capacitatii C si solicitarii D nu pot fi determinate cu certitudine si nici raportul lor .A fost de aceea folosit un factor centrat de siguranta definit ca: CFS= E (C)/ E[D] unde E[C]= C si E[D]= D sunt valorile medii ce se calculeaza din datele experimentale si din investigatiile n teren.

9|Page

10

12. Indicele de siguran.

Daca, n conformitate cu distributia probabilitatilor, valoarea maxima a solicitarii este mai mare dect valoarea minima a capacitatii atunci cele doua distributii se vor suprapune si probabilitatea
Page | 10 de defectare va fi diferita de zero. O modalitate de a evalua aceasta probabilitate este de a

considera diferenta dintre capacitate si solicitare numita si interval de siguranta (safety margin): S=C-D Datorita usurintei cu care se poate manevra s-a adoptat o noua masura a adecvarii unui sistem care este indicele de siguranta definit ca numarul de unitati sigma cuprinse n intervalul de siguranta: b= S/ s[S]

13. Fiabilitatea unui element

O sectiune a structurii podului n timpul functionarii este supusa unor solicitari (fie ele eforturi sau momente). Pe de alta parte sectiunea respectiva este capabila sa preia o anumita solicitare a carei valoare este determinata de caracteristicile geometrice si fizico mecanice. Notnd generic cu Xasolicitarile si cu Xr rezistenta putem scrie relatia destabilitate arhicunoscuta:Xa <= Xr Acesta este cazul ideal cnd structura este perfect masurabila si elementele sale strict omogene, iar actiunile exterioare perfect controlabile si masurabile. Evident un asemenea caz este exclus si att actiunile ct si rezistenta se comporta ca niste variabile aleatoare. Cauzele sunt multiple (dispersie de fabricatie, erori de masurare, imperfectiuni de material, necunoasterea exhaustiva a comportamentului materialelor, natura aleatoare a deplasarii automobilelor) si unele nici macar nu pot fi deplin studiate cu mijloacele si tehnica actuala (vnt, cutremure). Pornind de la un studiu statistic efectuat asupra structurii si componentelor unui pod si asupra traficului se poate calcula probabilitatea de cedare si probabilitatea de functionare sigura la un moment dat. Evident, procedeul este laborios si o anumita incertitudine este implicata. Aceasta este cauzata de metodele de masura si metoda statistica utilizata.

10 | P a g e

11

14. Evoluia n timp a fiabilitii unui element.

Orice structura a fost proiectata sa faca fata solicitarilor la un anumit moment dat. S-au luat n calcul solicitari de perspectiva dar metodele de predictie au un grad ridicat de
Page | 11 subiectivism. Totodata anumite poduri au fost construite acum saizeci, optzeci sau chiar peste o

suta de ani. Evolutia tehnologica face ca predictiile si prezumtiile facute atunci sa devina inoperante. Trebuie avute n vedere situatii adecvate momentului actual.Este inerenta materialelor folosite n realizarile tehnice o degradare continua a caracteristicilor lor. Capacitatea de a face fata solicitarilor scade permanent n medie. Pe de alta parte solicitarile medii cresc n timp ca urmare a dezvoltarii tehnicii, stiintei si nivelului de trai.Evolutia factorilor actiune si rezistenta implica si evolutia n timp a nivelului fiabilitatii structurii. Valorile astfel obtinute pentru fiabilitate pot avea semnificatie prin comparatie cu anumite niveluri considerate standard, niveluri prag.Valorile prag se pot stabili, adesea arbitrar, functie de anumite interese la un anumit moment dat, de catre administratorul structurii, de catre utilizatori sau de autoritati. Pot exista simultan mai multe niveluri considerate. Ele pot servi mai multor scopuri: de exemplu asigurarea continuitatii traficului normal sau asigurarea trecerii n conditii bune a unor convoaie speciale sau militare.

11 | P a g e

12

15.Starea tehnic Definiii, concepte fundamentale.

Starea tehnica a sistemului pod reprezinta o evaluare a multimii tuturor caracteristicilor sistemului tehnic pod surprinse la un moment de timp si
Page | 12 care coroborate cu influenta mediului nconjurator determina comportamentul prezent si viitor al

sistemului din punctul de vedere al scopului tehnic pentru care a fost construit.Starea tehnica a unui pod, este deci o descriere cantitativa ce aproximeaza descrierea calitativa a comportarii podului ca sistem n momentul evaluarii si n perioada imediat urmatoare. Starea tehnica nu trebuie confundata cu fiabilitatea care este o probabilitate calculabila n anumite limite de incertitudine. Scara de cotare a starii tehnice a elementelor si scara de evaluare a ansamblului au fost arbitrar alese si definite de catre experti. Experienta capatata n timp si evolutia cunoasterii umane au dus la corectii aplicate metodei de evaluare. O metoda curenta de descriere a starii tehnice a unui pod este construirea unui indice de stare prin agregarea datelor privind elementele individuale. Un astfel de indice se poate referi la componente mai mari precum infrastructura, suprastructura, calea pe pod sau la pod n ansamblu ori chiar la un numar mai mare de poduri sau reteaua de poduri n ansamblu.

16. Clasificarea defeciunilor: dup variaia intrrilor/strilor

Exista doua tipuri: bruste(instantanee sau inopinate) si progresive (n trepte). Defectiunile bruste reprezinta rezultatul unei variatii abrupte n timp a unuia sau a unor parametri ai sistemului. Exemple ar putea fi, ntre altele, prabusirea sau deplasarea unei culei n timpul unui cutremur, ruperea parapetilor de siguranta n timpul unui accident etc. Defectiunile progresive rezultata din variatia lenta a parametrilor datorita coroziunii, mbatrnirii materialelor etc. Prin verificari periodice trebuie sa se faca la timp evaluarea starii de degradare pentru ca cel mai adesea defectiunile progresive evolueaza n defectiuni bruste. Pericolul cel mai mare n acest caz este dat de necunoastere.

12 | P a g e

13

17. Clasificarea defeciunilor: dup raportul cu cauzele care le-au generat.

Defectiunile datorate utilizarii necorespunzatoare au drept cauza nerespectarea prevederilor documentatiei de exploatare a sistemului, precum si slaba calificare a personalului
Page | 13 de ntretinere. Ca exemplu, aplicarea devopsele necorespunzatoare pe partile metalice aflate n

aer liber,vopsele care se desprind si nu asigura o protectie corespunzatoare la coroziune, Defectiuni inerente cauzate n general de existenta unor erori de proiectare sau de fabricatie. Se datoresc adoptarii unor solutii constructive necorespunzatoare sau utilizarii unor materiale de calitate inferioara (rezistenta redusa, stabilitate insuficienta a proprietatilor fizicochimice etc.), Defectiuni primare sunt defectele care nu sunt generate de alte defectiuni, ca de exemplu nfundarea unei guri de scurgere a apelor pluviale, Defectiuni secundare sunt generate ca urmare a existentei altor defectiuni (coroziunea metalului de armatura datorita infiltrarii apelor acumulate din cauza nfundarii unei guri de scurgere).

18. Clasificarea defeciunilor: dup frecven.

Defectiunile sporadice au o repetabilitate scazuta si o aparitie ntmplatoare. Defectiunile cronice apar cu regularitate n acelasi loc, pot avea cauze multiple de proiectare, de executie gresita sau de exploatare sistematic eronata. Daca repetabilitatea este sub 10% se considera sporadica nesemnificativa; ntre 10-30% au importanta mica. Cu repetabilitate mai mare de 30% sunt considerate cronice

13 | P a g e

14

19. Clasificarea defeciunilor: dup gradul de reducere a capacitii de funcionare

Defectiunile partiale sunt considerate anumiti parametri nu mai au valorile care
Page | 14 sa asigure performantele impuse, fara ca sistemul n ansamblu sa piarda capacitatea de

functionare (degradarea stratului de acoperire asfaltica care nu mai permite confort la o viteza mare a autoturismelor dar nu mpiedica trecerea pe pod a unor convoaie cu gabarit mare). Defectiunile totale conduc la pierderea capacitatii de functionare (cedarea unei pile).

20. Clasificarea defeciunilor: dup consecine.

Defectiunile minore nu mpiedica functionarea (colmatarea rosturilor de dilatare, nfundarea gurilor de scurgere a apelor, faiantarea asfaltului caii de rulare pe pod). Pot si trebuie nlaturate imediat, deoarece nu implica eforturi mari, dar pot conduce, n timp, la defectiuni secundare costisitoare. Defectiunile majore mpiedica corecta functionare a sistemului (afuierea unei pile care se poate prabusi; denivelarea caii de rulare pe pod/cuiburi de gaina n cale). Defectiuni critice au consecinte periculoase, pot provoca distrugeri de bunuri sau pierderea de vieti omenesti (deplasarea platelajului n timpul unui cutremur).

21. Clasificarea defeciunilor: dup volumul i caracterul restabilirii

Dereglarile apar la acele subsisteme care necesita ntretinere si reglaje. Apar datorita uzurii normale, greselilor de proiectare si executie sau unor cauze accidentale. De exemplu suprapunerea, deteriorarea sau, eventual, distrugerea aparatelor de tip pieptene de la rosturi datorita modificarii pozitiei relative a celor doua elemente. Caderile determina modificarea ireversibila a parametrilor unor elemente sau subsisteme. n general se nlatura greu si necesita nlocuirea elementului defectat. Avariile sunt defectiuni datorate unor erori grosolane de exploatare si ntretinere sau ca urmare a unor calamitati naturale. Necesita timp lung de refacere si cheltuieli mari de materiale si energie.

14 | P a g e

15

22. Clasificarea defeciunilor: dup uurina de depistare.

Defectiunile evidente se descopera imediat, la un examen sumar, dar remedierea nu este ntotdeauna usoara (ruperea unei grinzi).
Page | 15 Defectiunile ascunse sunt acele defectiuni greu de depistat si care necesita metode de

investigatii speciale, folosirea unor aparaturi complexe, personal calificat si timp, astfel corodarea armaturilor, deteriorare hidroizolatiei sub covorul asfaltic sunt exemple de defecte ascunse a caror aparitie se evidentiaza prin semne indirecte..

23. Clasificarea defeciunilor: dup durata defeciunii.

Defectiunea temporara apare n anumite conditii si dispare fara interventia personalului de ntretinere, dupa ce cauzele care au generat-o dispar. De exemplu acoperirea caii de rulare cu apa n cazul unor inundatii catastrofale. Defectiunea intermitenta este temporara si cu efecte evidente dar uneori greu de depistat. Defectiunea stabila apare si nu poate fi nlaturata dect prin repararea sau nlocuirea elementului defect.

24. Clasificarea defeciunilor: relativ la durata de folosire.

Defectiunile timpurii apar la nceputul duratei de exploatare. Se datoreaza utilizarii unor greseli de proiectare, unor solutii constructive eronate sau insuficient aprofundate sau unor defecte de fabricatie ori de executie. Defectiunile ntmplatoare apar pe timpul duratei utile de viata a sistemului. Aceste defecttiuni sunt de regula bruste si sporadice. Sistemul este cu att mai fiabil cu ct numarul de defectiuni ntmplatoare este mai mic. Defectiunile de uzura sau mbatrnire apar faza finala a utilizarii sistemului, elementelor sau produselor. Astfel de defectiuni apar, de exemplu, la elementele supuse la oboseala.

15 | P a g e