Curs 01

CURS: 28 ore
LUCRĂRI: 28 ore
Activitatea la lucrări: 20 %
Lucrări de specialitate: 30 %
Referat privind evoluția unor tipuri de
structuri de sprijin, inclusiv a
metodelor proiectării, respectiv a
tehnologiilor de realizare a sprijinirii.
Evaluarea finală - Examen: 50 %

Prezentarea referatului și evaluarea
orală a cunoștințelor
o Obiectul cursului
o Structurile de sprijin între A FI sau A NU FI
o Cazuri reale ce impun necesitatea de A FI
o Alunecări de teren în România
o Lucrări de stabilizare a versanților din

Municipiul Iași
o Evoluția conceptelor de alcătuire a

structurilor de sprijin
o Sisteme de sprijin externe, interne și hibride

Nevasta … după ce-și scăldă copilul, … stătu puțin pe gânduri ș-apoi începu a se boci cât îi lua gura:
"Aulio! copilașul meu, copilașul meu!„

Mama ei, … , o întrebă cu spaimă:
Prostia omenească — Ce ai, draga mamei, ce-ți este?!
— Mamă, mamă! Copilul meu are să moară!
Ion Creangă — Când și cum?
— Iată cum. Vezi drobul cel de sare pe horn?
— Îl văd. Și?
— De s-a sui mâța, are să-l trântească drept în capul copilului
și să mi-l omoare!
— Vai de mine și de mine, că bine zici, fata mea; se vede că i
s-au sfârșit mititelului zilele!
Și, cu ochii pironiți în drobul de sare de pe horn și cu mâniile

încleștate, de parcă le legase cineva, începură a-l boci
amândouă, ca niște smintite, de clocotea casa. Pe când se
sluțeau ele … tatăl copilului intră pe ușă …
— Ce este ? Ce v-au găsit, nebunelor?
Atunci ele, … povesti cu mare jale despre întâmplarea

neîntâmplată. Omul, după ce le ascultă, zise cu mirare:
— Bre! mulți proști am văzut eu în viața mea, dar ca voi n-am

mai văzut. Mă ... duc în lumea toată! Și de-oiu găsi mai
proști decât voi, m-oiu mai întoarce acasă, iar de nu, ba.
20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 3/72

Prof.univ.dhc.dr.ing. Anghel STANCIU, asist.dr.ing. Mircea ANICULĂESI, Asist.dr.ing. Florin BEJAN
A FI SAU A NU FI
PROST ÎN VIAȚĂ
A NU FI
Alunecare versant Sărărie – Iași

A NU FI
Alunecare de teren - Seattle

http://www.ecy.wa.gov/climatechange/images/landslide_perkinsla
ne.jpg
Alunecare de teren Laguna Beach (California) Alunecare de teren Teresópolis, Brazil

http://media.sacbee.com/static/weblogs/photos/images/2011/jan
http://forces.si.edu/soils/images/media/library_030_lg.jpg 11/brazil_slide_sm/brazil_slide_22.jpg

http://img0.liveinternet.ru/images/attach/c/2//68/478/68478481_opolzen.jpg
A NU FI
Alunecare de teren în Taiwan

A NU FI
Alunecare de teren Teresopolis - Brazilia

A NU FI
Alunecare de teren Brazilia
http://bigpicture.ru/wp-content/uploads/2011/01/b04_2661-800x525.jpg

A NU FI
300-400 m
1200 persoane dispărute
Alunecare de teren Santa Tecla (Las Colinas) - El Salvador (13 ianuarie 2001)
http://landslides.usgs.gov/research/other/images/Image65.jpg

A FI
Transfăgărășan - România
http://media.realitatea.ro/multimedia/image/201208/w728/transfagarasan_27254500.jpg

A FI
http://images.summitpost.org/original/652382.jpg
Transalpina - România
http://media.roportal.ro/upload/Image/Geografie/harta-
http://www.transalpina.biz/ transalpina.jpg

A FI
Col de Turini – Franța
Italia Iroha-zaka – Japonia

http://sunnysinspiration.wordpress.com/2012/0
6/21/amazing-paths-2/#jp-carousel-1417 http://www.autovibes.be/tag/autorijden/

A FI
Yungas – Drumul morții în Bolivia

http://cyplive.com/auto/eng/on-wheels/pyat-samyh-ekstremalnyh-i-opasnyh-dorog-v-mire.html

A FI
Emerald Park Toronto

http://urbantoronto.ca/news/2011/11/emerald-park-condos-digging-deeper

A FI
Adâncime săpătură: 32,5 m

Volum săpătură: 205.000 m3
Clădire multietajată, Istanbul – Turcia (2011-2012)

http://www.finesoftware.eu/references/projects/

A FI
Sit arheologic (ruine romane) în centrul Londrei

http://www.thehistoryblog.com/archives/24528

A FI
Sprijiniri pentru realizarea metroului în centrul Amsterdamului (2013)

https://www.flickr.com/photos/city-amsterdam/11353876245/in/pool-foundation_construction_equipment

Alunecările de teren în România
În țara noastră, alunecările de teren sunt destul de răspândite. Suprafața totală supusă
alunecărilor de teren este apreciată la 900.000 hectare.
Cea mai importantă și cunoscută alunecare de teren din România a fost determinată
deplasarea Vârfului Suhardelului care a dus la bararea râului Bicaz și formarea Lacului Roșu.
Alunecări de teren de amploare s-au produs la Malul cu Flori în iunie 1979 și Vârfuri în
februarie 1980 (ambele în județul Dâmbovița); Zameș în 1992 (județul Bacău) și Izvoarele în
august 1993 (județul Galați).

Alunecările de teren în România
Până în anul 1950, problema alunecărilor de teren a fost un obiect de studiu pentru geografi şi
geologi, abordat în special din perspectiva cartografierii şi a estimării contribuţiei lor la
degradarea terenurilor. Începând cu anul 1950 se revizuiesc cunoştinţele acumulate, se
departajează responsabilităţile iar în anul 1953 se face prima inventariere a suprafeţelor
agricole alunecate la nivel național.
Din datele publicate de Banca Mondială rezultă că 57% din totalul pierderilor economice
anuale ale României sunt cauzate de inundaţii şi alunecări de teren.
Se apreciază totodată că 37,4% din suprafaţa ţării se află în stare de risc, 45,8% din populaţie
trăieşte în stare de risc şi uneori cca. 50,3% din bugetul anual al ţării poate fi afectat de efectele
cuantificate în vieţi omeneşti sau pagube materiale provocate de dezastrele naturale
(cutremure, inundații, alunecări de teren, ninsori, viscol).
Problema redresării stabilității versanților este importantă și în cazul reactivării alunecărilor de

teren, mai ales când acest proces se manifestă pe suprafețe mari și dovedește și o anumită
frecvența, mărind potențialul de risc geomorfologic. În situații de acest gen, măsurile de
remediere vizează atât întreaga masă de materiale alunecate, cât și părțile superioare și
inferioare ale versantului, pentru a bloca cât mai mult posibil această revenire a dinamicii
alunecării.

Harta potențialului de producere a alunecărilor
în Europa
Probabilitatea de alunecare
foarte redusă
redusă
intermediară
mare
foarte mare

Harta potențialului de producere a alunecărilor
în România

Lucrări de stabilizare a versanților din
Municipiul Iași aflate în exploatare
Municipiul Iaşi se numără printre cele mai vechi şi importante aşezări ale ţării. Ca fostă
capitală a Moldovei acesta a cunoscut o puternică dezvoltare în perioada medievală când a
devenit capitală a Moldovei, iar apoi după 1862 când s-a transformat într-un puternic centru
cultural şi universitar.
Toate aceste lucruri, au condus spre o dezvoltare urbană, dispusă în lungul râului Bahlui,
preponderent în prima parte a existenţei sale pe malul stâng al acestuia. Aici au fost
construite cele mai importante edificii culturale şi administrative (Universitatea Al. I. Cuza,
Palatul Roznovanu, Palatul Culturii, Curtea Domnească, Catedrala Mitropolitană, Biblioteca
Mihai Eminescu, cele mai multe din bisericile şi lăcaşele de cult aparţinând comunităţii
autohtone, etc.).
Datorită acestui fapt şi cartierele de locuinţe s-au dezvoltat în prima etapă în aceleaşi zone
(centru, Copou, Păcurari, Sărărie).
Odată cu dezvoltarea industrială, după 1945, şesul râului Bahlui şi al pârâului Nicolina, a
căpătat o importanţă deosebită, aici dezvoltându-se peste 40% din clădirile destinate
locuinţelor cetăţenilor municipiului (cartierele Nicolina CUG, Alexandru cel Bun, Dacia,
Galata, Frumoasa, Metalurgiei, Socola).

Planul orașului Iași în sec. XVII

Zona de dezvoltare
anterioară anului 1945
Zona de dezvoltare
după 1945

Lucrări de reabilitare a versanților urbani în
zonele afectate de alunecări de teren

Iașul celor 7 coline - văzut de pe Bucium

Iașul celor 7 coline - văzut de pe Cetățuia

Iașul celor 7 coline - văzut de pe Cetățuia

Iașul celor 7 coline - Versant Dumbrava Roșie – Grădina Botanică

Iașul celor 7 coline - Versant Dumbrava Roșie – Grădina Botanică

Iașul celor 7 coline - Versant Tătărași – Oancea
Cămin colector drenuri

Iașul celor 7 coline – Versant Sărărie - Zona Școala Normală
SECTOR EXISTENT SECTOR REABILITAT

Iașul celor 7 coline – Versant Cetățuia

Elemente de risc la construirea pe versanți

Evoluția
concepțiilor
lucrărilor de
susținere/
retenție

A. ZIDURI DE SPRIJIN DE GREUTATE
Primele structuri de susţinere realizate au fost zidurile de sprijin de greutate de forme diverse,
construite din zidărie uscată, zidărie de piatră sau cărămidă cu mortar, beton ciclopian sau
beton simplu.

Gabioane

B.1-2. ZIDURI DE SPRIJIN DIN BETON ARMAT
Odată cu apariția conceptului de beton armat în construcții a apărut și posibilitatea reducerii

dimensiunilor zidurilor de sprijin realizate până la acel moment, prin utilizarea unor forme
structurale ce au favorizat creșterea ponderii greutății proprii a pământului în asigurarea
propriei stabilități, reducerea împingerii pământului și mobilizarea unei pârți a rezistenței la
forfecare pe talpă. Secțiunea transversală a acestor ziduri este alcătuită dintr-o placă de
fundație în care este încastrat peretele frontal.

B.3. ZIDURI DE SPRIJIN ANCORATE
Apariția betonului armat și a elementelor pretensionate a favorizat atât apariția a noi

forme constructive a zidurilor de sprijin, cât și dezvoltarea sistemelor de susținere
ancorate.

C. ZIDURI DE SPRIJIN DIN PĂMÂNT ARMAT
Primul material de construcții pe care omenirea l-a avut la îndemână a fost pământul, cu ajutorul
căruia a realizat construcții îndrăznețe, dar limitate ca dimensiuni și performanțe datorită
caracteristicilor fizico-mecanice ale acestui material natural.
Pământul, ca material de construcție, a fost îmbunătățit în mod instinctiv de strămoșii noștri prin
armare cu paie sau alte elemente vegetale, iar Marele Zid Chinezesc stă mărturie.
Construcția monumentului cu o lungime totală de cca. 8.851 km (lățime aprox. 6 m și înălțime
aprox. 8 m) a fost începută de împăratul Qin Shi Huang (259-210 î.Hr.) și a fost restaurat și realizat
parțial de dinastia Ming (1.368-1.644 d.Hr.)
Tronson din Marele Zid

chinezesc realizat din pământ
armat

Ziguratul din orașul antic Dur-Kurigatzu (Irak)
Cel mai vechi exemplu de pământ armat este ziguratul din orașul antic Dur-Kurigatzu,
cunoscut azi sub numele de Agar-Quf (Irak). Acesta este realizat din blocuri de argilă cu o
grosime variabilă de la 130 mm la 140 mm, armate cu o țesătură de trestie. În prezent
structura are o înălțime de 45m, inițial se crede că a avut o înălțime de peste 80m, vechimea
lui ar fi de peste 3000 de ani.

CHEIUL ROMAN (începutul primului secol)
Se știe că și romanii au folosit

tehnici de armare a pământului și
digurilor cu pământ armat cu
trestie în lungul râului Tiber
(Italia). Recent s-a descoperit în
Londra un zid de cheu al armatei
Romane din portul Londinium.
Digul din lemn avea o lungime de
1,5 km, o înălțime de 2,0 m și era
realizat cu paramentul din grinzi
de stejar măsurând până la 9,0 m
lungime, ranforsat cu grinzi din
lemn încastrate în rambleu.

Sistemul de sprijinire a pământului dezvoltat
de Munster
O dezvoltare semnificativă asupra
conceptului de pământ armat a fost
realizată în Statele Unite de către
cercetătorul Munster (1925).
El a realizat un zid de sprijin folosind o

înșiruire de elemente de ranforsare din
lemn și o fațadă aparentă.
Munster minimizează problema tasării

conexiuni glisante rambleului prin folosirea unor prinderi
ajustabile între elementul de fațadă și
element de armare elementele de ranforsare.
Element de faţadă
SECŢIUNEA A-A

Alte sisteme de sprijinire
În 1927 cercetătorul francez Coyne introduce un nou concept de sprijinire în trepte.
În 1960 apare o altă metodă de realizare a pământului armat, metoda York, care prezintă
similarități cu tehnica propusă de Munster. Ideea centrală a acestei metode este folosirea de
materiale simple acolo unde este posibil și poate fi adaptat ca element de ranforsare sau de
ancorare.
Parament din ancore

elemente
prefabricate
(1,5x0,8 m) Umplutură
din sort
Umplutură
obişnuită
Sistemul de sprijinire a pământului din Metoda York

localitatea Brest dezvoltat de Coyne (după Jones, 1978)

Vidal în anii 1960 concepe un material compozit realizat din armături din benzi late
dispuse pe orizontală într-un pământ necoeziv, interacțiunea dintre pământ și benzile de
armătură fiind dată de frecarea pământ armătură. Primele structuri folosesc fațade realizate
din foi de tablă subțire sub forma de U dispuse pe orizontală.
În 1970 fațada metalică este înlocuită de plăci de beton sub formă cruciformă.
Zid de sprijin cu faţadă din beton sub formă

Sistemul Vidal
de cruce

În anii 1980 s-a dezvoltat simultan în Europa, Japonia și SUA un tip special de armare a
pământului cu ancore. Sistemul cu ancore multiple a fost dezvoltat de Fukuoka (1980)
pentru Ministerul de Construcții Japonez. Ancora este realizată din oțel de formă
rectangulară.
Un sistem de sprijin nou, realizat în Austria, este bazat pe o fațadă din beton legat prin
intermediul unui tirant polimeric de o ancoră formând astfel un cadru închis.
parament
ancoraj
conector
conector
element de cuplare
ancoraj
Zid de sprijin cu ancore multiple
Sistemul austriac de zid de sprijin
(după Okasan Kogyo, 1985)

Elementele componente ale unui zid de sprijin
din pământ armat
Ideea de bază a pământului armat constă în folosirea unor armături sub formă de benzi, fire,
pături intercalate între straturile de pământ și susceptibile a prelua eforturi importante de
întindere.
Pământul
Parament
susținut
Umplutură
de pământ
Straturi de
armături
Fundație

Ziduri de sprijin din pământ armat

Zid de sprijin
Mina Kaltim Prima, Indonezia (18,2 m)
Zidul vertical de 18,2m înălțime, cu parament din gabioane şi armatură de tip Polyfelt PEC
150 şi PEC 200 dispusă la 0,5 m distanţă pe verticală şi lungime de suprapunere în plan
orizontal de 0,3 m.
Pentru drenajul dintre lucrare şi pământul natural este folosit Polyfelt TS 50 – geotextil
neţesut pentru menţinerea agregatelor asamblate.
Protectie din beton
Umplutură din pământ compactat
Parament din
Pamant
gabioane
Înălţimea
peretelui 18,2 m
Filtru de drenare
alcatuit din geotextil
TS 50 umplut cu
agregate
Conducta perforata invelita cu
filtru geotextil Polyfelt TS 50 Pamant bine compactat

Stratul de bază Realizarea peretelui
Perete din gabioane realizat din POLYFELT PEC cu înălțimea de 18,20 m

Texsol®

Pământ armat cu geosintetice

Tervoile ®

Textomur ®

Incomat®
Produsul Incomat® este un cofraj

pierdut, realizat din două geotextile
din fibre de poliamid și polietilenă
legate între ele prin fire distanțiere din
poliamid, care conferă grosimi diferite
produsului final.
Salteaua astfel rezultată se umple la

fața locului cu beton sau mortar.
Sistemul este utilizat în lucrări de

consolidare, stabilizare sau etanșare a
digurilor, canalelor și malurilor
râurilor.
În funcție de cerințele lucrării se pot

obține grosimi între 8 - 60cm cu o
greutate corespunzătoare de 150-1200
g/mp.

Pneusol

Lucrări de susținere din traverse de cale ferată uzate
(Căsoaie)

Pământ ranforsat cu ținte
a)
b) c)
b)
c)
d) d)
d)
e) e)

Proiect: Sheriff Street, Worcester, Marea Britanie
Înălțimea – 4m
Suprafața sprijinită – 500mp
Lungimea zidului – 125m
Lungimea țintelor – variabilă (de la 1,2 m la coronament la 4,8 m la bază)

Sprijiniri simple

Structuri de sprijin din palplanșe

Sprijiniri în “sistem berlinez”

Sprijiniri din pereți mulați
1. Excavarea 2. Excavarea 3. Instalarea carcasei 4. Betonare cu

primului panou panoului de mijloc de armare conducta Tremie

Sprijiniri din pereți mulați
Excavare tranşee pentru panou perete Carcasa de armătură introdusă în
mulat tip Kelly panoul tip Kelly pregătit de betonare

Pereți îngropați din piloți
Pereţii îngropaţi din piloţi foraţi

cu interspații sau dispuşi joantiv se
utilizează în amplasamente în care nu
se impun condiţii de impermeabilitate
a peretelui.
Atunci când se impun asemenea
condiţii, se folosesc pereţi din piloţi
secanţi dintre care piloţii primari sunt
nearmaţi din beton, mortar sau din alt
material cu rezistenţa scăzută, iar cei
secundari sunt armați.

Pereți îngropați din piloți

Structuri flexibile din tablă ondulată
Schema presiunilor
tub rigid din beton tub flexibil din oțel

Structuri flexibile din tablă ondulată


Curs 01

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 01

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS: 28 ore

Evaluarea finală - Examen: 50 %

o Structurile de sprijin între A FI sau A NU FI

o Cazuri reale ce impun necesitatea de A FI

o Alunecări de teren în România

o Lucrări de stabilizare a versanților din

o Evoluția conceptelor de alcătuire a

o Sisteme de sprijin externe, interne și hibride

"Aulio! copilașul meu, copilașul meu!„

Și, cu ochii pironiți în drobul de sare de pe horn și cu mâniile

— Ce este ? Ce v-au găsit, nebunelor?

Atunci ele, … povesti cu mare jale despre întâmplarea

— Bre! mulți proști am văzut eu în viața mea, dar ca voi n-am

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 3/72

Alunecare versant Sărărie – Iași

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 5/72

Alunecare de teren - Seattle

Alunecare de teren Laguna Beach (California) Alunecare de teren Teresópolis, Brazil

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 6/72

Alunecare de teren în Taiwan

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 7/72

Alunecare de teren Teresopolis - Brazilia

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 8/72

Alunecare de teren Brazilia

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 9/72

1200 persoane dispărute

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 10/72

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 11/72

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 12/72

Col de Turini – Franța

Italia Iroha-zaka – Japonia

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 13/72

Yungas – Drumul morții în Bolivia

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 14/72

Emerald Park Toronto

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 15/72

Adâncime săpătură: 32,5 m

Clădire multietajată, Istanbul – Turcia (2011-2012)

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 16/72

Sit arheologic (ruine romane) în centrul Londrei

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 17/72

Sprijiniri pentru realizarea metroului în centrul Amsterdamului (2013)

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 18/72

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 19/72

Problema redresării stabilității versanților este importantă și în cazul reactivării alunecărilor de

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 20/72

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 21/72

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 22/72

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 24/72

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 25/72

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 26/72

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 28/72

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 29/72

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 30/72

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 31/72

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 32/72

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 33/72

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 34/72

SECTOR EXISTENT SECTOR REABILITAT

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 35/72

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 36/72

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 38/72

20.02.2015 Structuri de sprijin în ingineria geotehnică – Curs nr. 1 39/72