1 9

- 2 0
1 8
2 0
I G
SS
 Tematica cursului

1 9
2 0
oStructurile de sprijin între A FI sau A NU FI necesare

8
oCazuri reale ce impun necesitatea de A FI
-
0 1
oAlunecări de teren în România

2
oLucrări de stabilizare a versanților din Municipiul Iași

I G
oEvoluția conceptelor de alcătuire a structurilor de sprijin

S
oSisteme de sprijin externe, interne și hibride

S
1.1. Structurile de sprijin între A FI sau A NU FI necesare
Ion Creangă (Prostia omenească) Nevasta … după ce-și scăldă copilul, … stătu puțin pe

9
gânduri ș-apoi începu a se boci cât îi lua gura:

1
"Aulio! copilașul meu, copilașul meu!„
Mama ei, … , o întrebă cu spaimă:

0
— Ce ai, draga mamei, ce-ți este?!
— Mamă, mamă! Copilul meu are să moară!

- 2
— Când și cum?
— Iată cum. Vezi drobul cel de sare pe horn?

8
— Îl văd. Și?

1
— De s-a sui mâța, are să-l trântească drept în capul
copilului și să mi-l omoare!

0
— Vai de mine și de mine, că bine zici, fata mea; se vede
că i s-au sfârșit mititelului zilele!

2
... începură a-l boci amândouă, ca niște smintite, de
clocotea casa. Pe când se sluțeau ele … tatăl copilului

G
intră pe ușă...

I
— Ce este ? Ce v-au găsit, nebunelor?
Atunci ele, … povesti cu mare jale despre întâmplarea

S
neîntâmplată. Omul, după ce le ascultă, zise cu mirare:

S
— Bre! mulți proști am văzut eu în viața mea, dar ca
voi n-am mai văzut. Mă ... duc în lumea toată! Și de-
oiu găsi mai proști decât voi, m-oiu mai întoarce
acasă, iar de nu, ba.
 Așa-i și cu structurile de sprijin ... În loc de „bocet” trebuie făcute la locul potrivit, în timpul
potrivit, profesionist, fără improvizații cu soluții periculoase, consumatoare în final de timp
și bani.
1.1. Structurile de sprijin între A FI sau A NU FI necesare

9
Risc pentru VIAȚĂ!

0 1
- 2
BOLOVAN

1 8 sau

0
A FI
A NU FI

2
S IG
S
„SPRIJINIRE” realizată din,
• NEGLIJENȚĂ
• INCOPENTENȚĂ
• LĂCOMIE
• sau PROSTIA
OMENEASCĂ!?
1.1.1. A NU FI – spijinire externă – Consecințe

1 9
- 2 0
1 8
2 0
I G
S
Construcție
insensibilă la

S
tasări

Alunecare versant Sărărie – Iași

 1.1.1. A NU FI – spijinire externă – Consecințe
http://www.ecy.wa.gov/climatechange/images/landslide_perkinslane.jpg

9
http://forces.si.edu/soils/images/media/library_030_lg.jpg

0 1
8- 2
0 1
2
Alunecare de teren în Seattle

I G
SS Alunecare de teren în Teresópolis
http://media.sacbee.com/static/weblogs/photos/images/2011/jan11/brazi
Alunecare de teren în Laguna Beach (California) l_slide_sm/brazil_slide_22.jpg
1.1.1. A NU FI – spijinire externă – Consecințe

1 9
- 2 0
1 8
2 0
I G
S S
http://img0.liveinternet.ru/images/attach/c/2//68/478/68478481_opolzen.jpg

Alunecare de teren în Taiwan

1.1.1. A NU FI – spijinire externă – Consecințe

1 9
- 2 0
1 8
2 0
I G
S S
https://www.lavozdegalicia.es/fotos/2011/01/13/01101294907803998117946.htm

Alunecare de teren în Teresópolis - Brazilia

1.1.1. A NU FI – spijinire externă – Consecințe

1 9
- 2 0
1 8
2 0
I G
S S
http://bigpicture.ru/wp-content/uploads/2011/01/b04_2661-800x525.jpg

Alunecare de teren în Brazilia

1.1.1. A NU FI – spijinire externă – Consecințe

1 9
300-400 m

- 2 0
1 8
1200 persoane dispărute

2 0
I G
S S
Alunecare de teren în Santa Tecla (Las Colinas) - El Salvador (13 ianuarie 2001)
1.1.2. A FI – spijinire externă/internă – Realizări

1 9
- 2 0
1 8
2 0
I G
S S
http://media.realitatea.ro/multimedia/image/201208/w728/transfagarasan_27254500.jpg

Transfăgărășan - România
1.1.2. A FI – spijinire externă/internă – Realizări

1 9
- 2 0
1 8
2 0 http://images.summitpost.org/original/652382.jpg

G
http://www.transalpina.biz/ http://media.roportal.ro/upload/Image/Geografie/hart
a-transalpina.jpg

S I
S
Transalpina - România
1.1.2. A FI – spijinire externă/internă – Realizări

1 9
- 2 0
1 8
2 0
Col de Turini – Franța

I G
S S
Italia
http://sunnysinspiration.wordpress.com/2012/06/21/amazing-paths-2/#jp- http://www.autovibes.be/tag/autorijden/
carousel-1417 Iroha-zaka – Japonia
1.1.2. A FI – spijinire externă/internă – Realizări

1 9
- 2 0
1 8
2 0
I G
S S http://cyplive.com/auto/eng/on-wheels/pyat-samyh-ekstremalnyh-i-opasnyh-dorog-v-mire.html

Yungas – Drumul morții în Bolivia

1.1.2. A FI – spijinire externă/internă – Realizări

1 9
- 2 0
1 8
2 0
I G
S S http://urbantoronto.ca/news/2011/11/emerald-park-condos-digging-deeper

Emerald Park - Toronto

1.1.2. A FI – spijinire externă/internă – Realizări

1 9
- 2 0
1 8
2 0
Adâncime săpătură: 32,5 m
Volum săpătură: 205.000 m3

I G
S S
http://www.finesoftware.eu/references/projects/
Clădire multietajată, Istanbul – Turcia (2011-2012)
1.1.2. A FI – spijinire externă/internă – Realizări

1 9
- 2 0
1 8
2 0
I G
S S http://www.thehisto
ryblog.com/archives/
24528

Sit arheologic (ruine romane) în centrul Londrei

1.1.2. A FI – spijinire externă/internă – Realizări

1 9
- 2 0
1 8
2 0
I G
S S https://www.flickr.com/photos/city-amsterdam/11353876245/in/pool-foundation_construction_equipment

Sprijiniri pentru realizarea metroului în centrul Amsterdamului (2013)

1.2. Lucrări de stabilizare a versanților din Municipiul Iași
 Municipiul Iași se numără printre cele mai vechi și importante așezări ale țării. Iașul a fost

9
capitala Moldovei în perioada 1564-1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor

1
Unite între 1859 și 1862 și capitala Regatului României între 1916 și 1918 (în perioada
Primului Război Mondial, când Bucureștiul s-a aflat sub ocupație germană).

0
 Prin extinderea lui, Iașul este legendar „urbe a celor 7 coline", comparat în 1691 de italianul

2
Marco Bandini ca fiind „O nouă Romă". Cele șapte coline sunt Cetățuia, Galata, Copou,

-
Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu, cu altitudini variind între 50 m în Lunca

8
Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Orașul mai este traversat de râul
Nicolina, râul Bahlui și de pârâul Șorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se

1
aruncau gunoaiele); la răsărit de oraș, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei

0
lacuri cu scop de agrement.

2
 Toate acestea au condus spre o dezvoltare urbană, dispusă în lungul râului Bahlui,
preponderent în prima parte a existenței sale pe malul stâng al acestuia. Aici au fost
construite cele mai importante edificii culturale și administrative (Universitatea „Al. I.

I G
Cuza”, Palatul Roznovanu, Palatul Culturii, Curtea Domnească, Catedrala Mitropolitană,
Biblioteca ”Mihai Eminescu”, cele mai multe din bisericile și lăcașele de cult aparținând

S
comunității autohtone, etc.).

S
 Datorită acestui fapt şi cartierele de locuințe s-au dezvoltat în prima etapă în aceleași zone
(Centru, Copou, Păcurari, Sărărie).
 Odată cu dezvoltarea industrială, după 1945, șesul râului Bahlui și al râului Nicolina, au
căpătat o importanță deosebită, aici dezvoltându-se peste 40% din clădirile destinate
locuințelor cetățenilor municipiului (cartierele Nicolina, CUG, Alexandru cel Bun, Dacia,
Galata, Frumoasa, Metalurgiei, Socola).
1.2.1. Planul orașului Iași în sec. XVII

1 9
- 2 0
1 8
2 0
I G
S S
1.2.2. Evoluția zonelor de dezvoltare ale municipiului Iași

1 9
- 2 0
8
Zona de dezvoltare

1
anterioară anului 1945

2 0
I G
S S Zona de dezvoltare
după anul 1945
1.2.3. Actualele cartierele ale Iașului afectate de alunecări de teren

1 9
- 2 0
1 8
2 0
I G
S S
1.2.4. Structuri de sprijin executate pentru stabilizarea versanților urbani din Iași
afectați de alunecări de teren.

1 9
- 2 0
1 8
2 0
I G
S S
1.3. Structura cursului „Structuri de Sprijin în Ingineria Geotehnică - SSIG”
 Lipsa structurilor de sprijin, conforme cu geomofologia și topografia amplasamentului căii

9
de comunicații sau a construcției, în consonanță cu proprietățile fizico-mecanice ale

1
pământurilor poate genera consecințe grave, cuantificabile în pierderi de vieți omenești dar

0
și pierderi economice importante, după cum s-a prezentat anterior.

2
 Structurile de sprijin externe, supraterane, sunt, de regulă, lucrări definitive (NP 124:2010)

-
utilizate în general pentru a asigura trecerea între două cote diferite (∆𝐻) atunci când spațiul

8
lateral nu este suficient pentru execuția unei treceri taluzate.

1
 Pentru a se evita astfel de consecințe, nedorite, sunt necesare proiectarea și realizarea unor

0
structuri de sprijin stabile, rezistente în condiții economice admisibile pe piața lucrărilor de
construcții.

2
 Ca atare, din necesități de abordare sistemică, tematica prezentului curs a fost structurată în

G
trei părți:

I
- PARTEA I – STRUCTURI DE SPRIJIN EXTERNE, structuri definitive vizibile,

S
supraterane;

S
- PARTEA II – STRCTURI DE SPRIJIN INTERNE, provizorii sau definitive pentru execuția
fundațiilor sau lucrărilor subterane;
- PARTEA III – STRUCTURI HIBRIDE, realizate din tablă ondulată, îngropate, care
delimitează spații de liberă trecere în masive de pământ, sau pentru protecție supraterană
împotriva căderii de roci, din plasă metalică.
1.3.1. Clasificarea structurilor de sprijin
 zidărie

9
A.1. de greutate  beton simplu
A. Ziduri de  gabioane

1
sprijin  căsoaie A.3. ancorate

0
A.2. de rezistență  beton armat
 beton precomprimat

2
I.

-
B.1. Sistemul Vidal
EXTERNE B.2. Tervoile

8
B.3. Polyfelt
B. Structuri din pământ B.4. Textomur

1
armat B.5. Texsol

0
B.6. Pneusol

2
C. Structuri din pământ C.1. Țintuire
ranforsat C.2. Micropiloți

G
D. Sprijiniri cu elemente D.1. sprijiniri cu dulapi, filate și șpraițuri

I
D.2. sprijiniri în „sistem berlinez”
prefabricate
D.3. sprijiniri cu palplanșe

S
 cu interspații
E.1. din piloți forați  tangenți

S
II. E. Sprijiniri cu pereți  secanți
INTERNE îngropați  beton monolit (pereți
E.2. din panouri mulați)
 elemente prefabricate
F. Structuri de sprijin ancorate
III. G. Structuri din tablă ondulată
HIBRIDE H. Structuri pentru protecție împotriva căderilor de roci
1.3.2. STRUCTURI DE SPRIJIN EXTERNE
A.1. Ziduri de greutate A.2. Ziduri de rezistență A.3. Ziduri ancorate

1 9
0
A.

8- 2
0 1
B.1. B.2. B.3. B.4. B.5. B.6.
Sistemul Tervoile Polyfelt Textomur Texsol Pneusol

2
Vidal

G
B.

S I
S
C.1. Țintuire C.2. Micropiloți

C.
A.1. Ziduri de sprijin de greutate
A.1.1. din zidărie A.1.2. din beton

1 9
- 2 0
1 8
 Primele structuri de

2 0
A.1.4. din gabioane A.1.4. din căsoaie

G
susţinere realizate

I
au fost zidurile de
sprijin de greutate

S
de forme diverse,

S
construite din
zidărie de piatră
sau cărămidă cu
mortar, beton
ciclopian sau beton
simplu, gabioane,
căsoaie etc.
A.1.1. Ziduri de sprijin de greutate din zidărie

Zid de sprijin din zidărie uscată de piatră

9
 Zidurile de sprijin din zidărie uscată sau cu
mortar se execută din piatră brută sau

1
prelucrată (cioplită, moloane, poligonale etc.)

0
sau din cărămidă.

- 2
 Zidurile de sprijin, pot avea numai fața văzută
din piatră cioplită iar restul din piatră brută.

8
Realizarea acestora va respecta principiile de

1
execuție ale unei zidării obișnuite.

http://www.stonewalls.ch/en/engineering

2 0
Zid de sprijin curbat din zidărie de cărămidă Zid de sprijin din zidărie de piatră

I G
S S
http://www.traditionalmasonry.net/ http://www.a1everlast.com/masonry-contractor-nj/retaining-walls/
 A.1.2. Ziduri de sprijin de greutate din beton
Zid de sprijin din beton simplu  Zidurile de sprijin de greutate din beton se

9
http://www.dbmbridges.com/web_images/project_no_12

pot realiza din beton simplu (beton de

1
ciment cu agregate obișnuite, nearmat) sau
beton ciclopian (beton simplu în care la

0
turnare, pe amplasament s-au înglobat

2
_-_upper_brow_road__10084_.jpg

bolovani de piatră naturală sau blocuri de

-
beton rezultate din demolări).

8
 Principalele părți componente ale zidului de
sprijin de greutate din beton simplu/beton

1
ciclopian sunt:

0
1. Corpul/elevația zidului; 7

2
2. Fundația din beton;
Zid de sprijin din beton simplu
http://romoil2003.ro/wp-content/uploads/2014/05/ziduri-

3. Tub perforat;

G
de-sprijin-din-beton-si-din-pilotaj-cu-gabione-03.jpg

4. Pietriș; 1

I
DREN 5. Geotextil;

S
6. Nisip;

S
7. Pământ sprijinit; 6

5 4 3 2
http://www.reconda.md/page_26_Ziduri-de-sprijin
A.1.3. Ziduri de sprijin de greutate din gabioane
 Gabioanele sunt cutii/containere Zid de sprijin din gabioane

9
de regulă paralelipipedice,

1
realizate cu plase de sârmă
zincată împletită sau din plase

0
sudate.

2
 Cutiile astfel realizate se umplu

-
cu balast, pietriș, piatră spartă,

8
bolovani de râu și se dispun ca
niște „macro cărămizi” în

1
configurarea unui zid de sprijin

0
de greutate, cu formă și
alcătuire asemeni geometriei

2
http://img.archiexpo.com/images_ae/photo-g/60794-10979416.jpg
unui zid de sprijin din beton.
Gabion Zid de sprijin din gabioane

I G
S S
http://www.topnetting.com/images/2012217112312.jpg http://www.chaneyenterprises.com/images/pressphotos/2017/Gabion_baskets.jpg
A.1.4. Lucrări de susținere din căsoaie
 Căsoaiele sunt construcții alcătuite din Căsoaie din elemente de beton

9
dulapi sau grinzi de lemn sau beton

1
asamblate prin stivuire, delimitând incinte
pătrate sau rectangulare care se umplu cu

0
piatra spartă sau pământ necoeziv, jucând

2
rolul unui zid de sprijin de greutate.

-
Căsoaie din lemn

1 8
2 0
I G
S S
http://retain.co.uk/images/sized/uploads/products/permacrib_5-725x435.jpeg http://www.moore-concrete.com/civil/product/1/20/
A.2. Ziduri de sprijin de rezistență/tip cornier
 Betonul armat în  Părțile componente
a) Zid de sprijin tip cornier

9
construcții a făcut posibilă ale unui zid de sprijin

1
reducerea dimensiunilor de rezistență sunt:
zidurilor de sprijin. 1.Perete vertical

0
 Acesta a condus la crearea 7 (elevație)

2
unor forme structurale ce 2.Placă de fundație

-
au favorizat creșterea (talpă)
ponderii greutății proprii a 3.Pinten

8
pământului în asigurarea 4.Contrafort parțial

1
propriei stabilități, 5.Contrafort pe toată

0
reducerea împingerii înălțimea
pământului și mobilizarea 6.Placă de descărcare

2
unei părți a rezistenței la 7.Umplutură de pământ
forfecare pe talpă.

I G
7 7 7
7

S S
b) Zid de sprijin tip c) Zid de sprijin cu d) Zid de sprijin cu e) Zid de sprijin cu
cornier cu pinten contrafort parțial contrafort pe toată contrafort și placă de
înălțimea descărcare
A.3. Ziduri de sprijin ancorate
 Apariția betonului armat și a elementelor pretensionate a favorizat deci, atât apariția unor

9
noi forme constructive ale zidurilor de sprijin, prezentate anterior, cât și dezvoltarea

1
sistemelor de sprijin ancorate.

0
 Ancorele au rolul de a prelua și a transmite terenului din zona bulbului de ancoraj o parte
din împingerea activă 𝑃𝑎 a pământului din spatele zidurilor.

- 2
 Acestea, prin forțele de întindere (𝑇𝑎 ) sau de pretensionare din ancore cresc momentul de
stabilitate la răsturnare al zidului (𝑀𝑠 ) și, eventual, uniformizează presiunile de pe talpa

8
acestuia.

0 1
2
I G
S S
a) Zid de sprijin de greutate, cu b) Zid de sprijin de c) Zid de sprijin de rezistență din beton
intrados vertical, ancorat greutate, cu intrados armat ancorat
frânt, ancorat
B. Ziduri de sprijin din pământ armat
 Pământul armat poate fi considerat ca fiind un material compozit realizat din armături și un

9
material/pământ de umplutură, sub diferite tehnici și denumiri comerciale, din care se poate

1
realiza o structură de sprijin.

0
B.1. Sistemul Vidal B.2. Tervoile ® B.3. Polyfelt ®

8- 2
0 1
2
I G
B.4. Textomur ® B.5. Texsol ® B.6. Pneusol

S S
B.1. Pământ armat - Sistemul Vidal
 Vidal concepe și patentează în anul 1963 un material compozit constând din armături sub

9
formă de benzi metalice late dispuse pe orizontală într-o umplutură din pământ necoeziv.

1
 Interacțiunea dintre pământul necoeziv și benzile de armătură constă în frecarea pământ-
armătură.

0
 Primele structuri din pământ armat folosesc fațade/elemente de parament realizate din foi

- 2
de tablă subțire sub forma de U dispuse pe orizontală, ulterior înlocuite cu elemente
prefabricate din beton (1970)

1 8
2 0
I G
S S
a) Zid de sprijin cu parament metalic b) Zid de sprijin cu faţadă din beton sub
orizontal (Sistemul Vidal) formă de cruce
B.2. Pământ armat - Tervoile ®
 TERVOILE, este un procedeu de armare inventat

9
în Canada, de către inginerul român Valerian

1
Curț.

0
 Acest procedeu a rezultat practic prin rotirea cu
90° a elementelor de parament metalic din

2
Sistemul Vidal.

-
 Același lucru se întâmplă cu armăturile care se

8
reunesc la capăt rezultând armături sub formă de

1
bretele, la care nu frecarea pământ armătură este

0
forța rezistentă ci rezistența la forfecare a
pământului. Armături sub

2
formă de bretele

I G
S S
Element de
parament
din tablă
ondulată
B.3. Pământ armat - Polyfelt ®
 Polyfelt-ul este un material geosintetic compozit

9
1 nețesut, armat cu fibre de polietilenă de înaltă

1
rezistență, cu ajutorul căruia se pot realiza structuri
de sprijin din pământ armat.

2 0
1. poziționare cofraj provizoriu și armături
2

-
2. așternere strat de umplutură
3. compactare strat de umplutură

8
4. realizare fațadă prin derularea armăturilor

1
5. repoziționare cofraj și repetarea etapelor anterioare
3

2 0
G
4

S I
5

S
B.4. Pământ armat - Textomur ®
 Textomur, ca sistem de realizare a structurilor de

9
sprijin, se constituie din elemente de parament dintr-

1
un cofraj metalic pierdut, căptușit cu geotextile sau
geogrile, peste care se așterne și se compactează

0
umplutura de pământ necoeziv.

8- 2
0 1
2
I G
S S
GEOTEXTIL

GEOTEXTIL
B.5. Pământ armat - Texsol®
 Texsolul este un amestec

9
omogen, realizat in situ, de fire

1
sintetice și material granular.
Proporția de fire sintetice este

0
de 0,1 – 0,2 % din masa

2
pământului rezultând cca 100-

-
250 km de fir la mc de nisip.

8
 Avantajul utilizării Texsolului

1
constă în faptul că nu necesită
cofraje la punerea în operă,

0
adaptându-se, relativ ușor, la

2
toate formele de teren.

I G
S S
B.6. Pământ armat - Pneusol

9
 Pneusolul, inventat de Long Ngyen Than, în cadrul
LCPC – Paris, constă în includerea pneurilor uzate

1
sau parte din pneuri în structuri de sprijin, ca

0
elemente de parament sau ca armături.

2
 Pe lângă avantajele economice, prin comparație cu

-
structurile clasice, permite reciclarea unui „deșeu”,

8
cu efect direct benefic asupra protecției mediului.

0 1
2
I G
S S
C.1. Țintuirea pământului
 Țintuirea (coasere – clouage – soil

9
1 2 nailing) pământurilor/taluzurilor,

1
spre a-și putea menține
stabilitatea, poate fi privită și ca o

0
tehnică de realizare a pământului

2
armat, prin introducerea prin

-
înfigere sau forare a unor găuri
3 4
pentru armături reprezentate de

8
bare metalice solide sau tubulare.

1
 Etapele de execuție sunt:

0
1. excavarea de sus în jos, pe o

2
adâncime pe care pământul este
5 6 stabil;
2. crearea prin forare a unor găuri

IG
înclinate în jos;
3. instalarea și cimentarea țintelor;

S
4. realizarea paramentului inițial

S
(include torcretarea, armarea și
instalarea plăcilor de presiune);
5. realizarea tronsoanelor până la
cota finală;
6. realizarea prin torcretare
suplimentară a paramentului final.
C.2. Ranforsarea cu micropiloți
 Micropiloții sunt piloți cu diametrul cuprins între 100 și 300 mm executați, de regulă, prin

9
forare, urmată de injectarea unei paste de ciment sau mortar, sau cu diametrul mai mic de

1
150 mm pentru piloții înfipți în teren.

0
 Aceștia pot fi folosiți fie la realizarea unor fundații dar și ca lucrări de susținere. În acest caz
aceștia vor fi solicitați la acțiuni orizontale și constituie o adevărată „perdea” în fața

2
alunecărilor.

8-
1
Grindă de

0
rigidizare
Drum

2
Pilă de
pod

I G
S S
Suprafață
potențială
de rupere

Micropiloți Structură reticulată

din micropiloți
a) Structură pentru poduri b) Structură pentru stabilizare versant
1.3.3. STRUCTURI DE SPRIJIN INTERNE
D. Sprijiniri cu elemente prefabricate

9
D.1. Sprijiniri cu dulapi, filate și D.2. Sprijiniri în „sistem berlinez” D.3. Sprijiniri cu palplanșe

1
șpraițuri

- 2 0
1 8
E. Sprijiniri cu pereți îngropați

2 0 F. Structuri de sprijin ancorate

IG
E.1. din piloți forați E.2. din panouri

S
Parament

S
Ancore

Grindă
rigidizare
D.1. Sprijiniri simple pentru săpături
 Sprijinirile simple sunt structuri interne de susținere a pereților verticali ai săpăturilor,

9
realizate sub forma unor pereți neetanși verticali, alcătuiți din elemente prefabricate din

1
lemn și/sau metal.

0
 În practică se întâlnesc două tipuri de spijiniri, la cele realizate din lemn, cu dulapi
orizontali și respectiv cu dulapi verticali.

- 2
 În raport de consistența pământului sprijinit, dulapii pot fi joantivi sau cu interspații.

1 8
2 0
I G
S S
a) Sprijinire cu dulapi
orizontali
b) Sprijinire cu dulapi
verticali
b) Sprijinire cu
elemente metalice
c) Sprijinire în spații
largi
D.2. Sprijiniri în “sistem berlinez”
 Structurile de sprijin în „sistem berlindez” sunt lucrări de susținere provizorie a săpăturilor

9
în masive de pământ, necesare executării fundațiilor sau a unor construcții subterane. Se pot

1
folosi numai în condițiile în care nivelul apei subterane este la cel mult +0,50 m peste cota
finală a excavației.

- 2 0
1 8
2 0
I G
S S
D.3. Structuri de sprijin din palplanșe
 Structurile de sprijin din

9
palplanșe au, pe lângă rolul de

1
a asigura condițiile de
siguranță și stabilitate a

0
pereților incintelor, pe

2
parcursul excavării și rolul,

-
spre deosebire de sprijinirile

8
simple sau cele în sistem
berlinez, de a îndeplini și

1
condiția de etanșeitate.

0
 Palplanșele, cu diferite secțiuni
transversale, ca elemente de

2
inventar, sunt realizate din
lemn, beton, metal sau

G
materiale plastice.

S I
S
E.2. Structuri de sprijin din piloți
 Sprijinirile din piloţi foraţi cu interspații

9
sau dispuşi joantiv se utilizează în
amplasamente în care nu se impun condiţii

1
de impermeabilitate a peretelui.

- 2 0
 Atunci când se impun asemenea condiţii, se

1 8
0
folosesc sprijiniri din piloţi secanţi în care,
fie piloţii primari sunt nearmaţi din beton,

2
mortar sau din alt material cu rezistenţa
scăzută, iar cei secundari sunt armați, fie
pot fi armați în ambele tipuri (primari,

G
secundari).

S I
S
E.1. Structuri de sprijin din panouri (pereţi mulaţi)
 Structurile de sprijin realizare din panouri (pereți mulați) turnați direct în teren sau

9
prefabricați reprezintă soluții moderne pentru excavațiile adânci din perimetrul orașelor, în

1
vecinătatea unor construcții existente, pentru realizarea unor construcții subterane sau
subsoluri de clădiri cu mai multe niveluri. Tehnica de excavație constă în executarea cu

0
diferite tipuri de instalații a unor tranșei sub protecția noroiului bentonitic.

2
 Spre exemplificare se prezintă etapele de execuție a unui perete mulat folosind procedeul

-
Kelly.

1 8
2 0
I G
S S
1. Excavarea primului și 2. Excavarea tronsonului 3. Instalarea carcasei 4. Betonarea panoului
celui de al doilea tronson de mijloc (merlonului) de armare cu pâlnia de betonare
F. Structuri de sprijin ancorate

1 9
- 2 0
1 8
2 0
http://www.foundation-
specialists.com/images/aligned%20piles%20wall%201.jpg

I G
S S
http://www.zakladani.cz/cz/horninove-kotvy http://www.haywardbaker.com/AnchorTest.jpg.dimg.aspx
G. Structuri de sprijin hibride din tablă ondulată
 Tuburile flexibile în contact cu pământul pot prelua presiuni (greutăți) mult mai mari decât

9
tuburile rigide, datorită fenomenului de boltire a terenului, care determină reduceri
considerabile ale presiunilor transmise tuburilor (până la 70%).

FRECARE NEGATIVĂ

0
FRECARE POZITIVĂ

1
Distribuția
tasărilor care

8- 2 Distribuția
tasărilor care

1
induce frecări induce frecări
negative pozitive asupra

0
asupra coloanei de

2
coloanei de pământ aflată
pământ aflată deasupra
deasupra tubului flexibil

I G
tubului rigid
Distribuția presiunilor

S S
a) tub rigid din beton b) tub flexibil din oțel
G. Structuri de sprijin hibride din tablă ondulată

9
.

01
8- 2
0 1
2
I G
S S
H. Structuri pentru protecție împotriva căderilor de roci

1. Diguri de protecție
pentru căderi de roci
https://www.maccaferri.com/ro/applications/protectie-la-caderi-de-roci-si-bariere-de-avalanse/
0 1
8- 2
0 1
2. Draperie simplă 3. Bariere hibride și
atenuatori

2
I G
S S
6. Țintuire și protecție de
4. Bariere de torenți 5. Bariere dinamice
suprafață cu plase de sârmă