w O M I R

•
6 z E K

P I ES A iNTR-UN ACT
I

'

Personajele: BUNICUL, NEPOTUL, OCULISTUL .

•

sofa, pe jos ,. in dreptul capatiiului - o c_arte. Doud scaune, un dulapior; pe perete,

Ionia pe care sint tiparite litere de dimensiuni diferite, a~a cum se vad in cabinetele
llftllor. Un te/efon, o u~a. Pe sofa std intins OCULISTUL, barbat de virsta mijlocie,
clnd ochelari. Cite~te o carte. Se aud batai in u~d. OCULISTUL se ridica.

ULISTUL: Poftiti, va rog. OCULISTUL: Daca igiena tirului este

Intra Nepotul ~; Bu nicul. Nepotul respectata, nu vad nici o contraindi-
Intra primul. Este u~ barbat cu umeri caiie. Batrineiea i~i are drepturile ei.
pc!trafi, zdravan, trecut de treizeci de NEPOTUL: Tocmai. Numai ca-i trebuie
~

oni. 11 urmeaza BUNICUL: un batrin ochelari. •

mdrunt cu barba carunta, purtind pe umar OCULISTUL: Neplaceri cu . ochii?
o arma de vinatoare. NEPOTUL: Bunicul vede prost. Cind i se
POTUL: Buna ziua, domnule doctor. vor da ochelari, va trage.
Dinsul e Bunicul.
.. OCULISTUL: Daca pricep bine, va trage
CULISTUL: lmi pare bine. Oh, bunic ! ? la tinta?
•
Se iine inca excelent. NEPOTUL: Se-ntelege. Uitati-va, . dom-
EPOTUL: Tocmai, pentru e, am venit .. nule doctor, o ~i cauta.
CU LISTU L : Va intoarceti de la vina- (Bun icu I, care pin a aci statuse lini~tit,
toare? Un accident de tragere? 0 alice " ,.,, "" ,. ...,
,ncepe sa scotoceasca ,ncaperea pas cu
In ochi? · · pas, aplecat cu nasul aproape de podea,
EPOTUL: Nu, nu-i asta. Bunicul de ca unul foarte miop).
abia de-acum incolo va trage. OCU LISTU L : Ce cauta?
CULISTUL: .. A, bun, atunci accidentul NEPOTUL (fora so raspundii Oculistului}:
urmeaza. In cazul acesta, ati venit, ca . Bunicule, lasa, nu e aici.
si ma exprim a~a, in scop ..• profilactic?
EPOTUL: N-o sa fie nici un accident. OCULISTUL: Efectiv, afara de noi nu-i
•
n1men1 • • •
a1c1. --
Simplu, Bunicul va trage ~i asta-i tot.
CULISTUL: Este obligatoriu? NEPOTUL: Bunicul e incapa~inat. ii
EPOTUL: Domnule, Bunicul trebuie sa cunosc eu.
traga. OCULISTUL: Patriot? ·

•
CJAJ MIANOVSKI - : Wladka - I itografie, 1960 • 145
 I
" '
NEPOTUL: lntre altele. Dar aici e vorba
de Carol.
·OCULISTUL: Care Carol?
NEPOTUL: 0 sa ~tim .noi care.
OCULISTUL: Eun cunoscut de-al dumnea-
voastra?
NEPOTUL: Tocmai ... asta trebuie vazut •
OCULJSTUL: In ce fel?
NEPOTUL: Bunicul trebuie sa aiba oche-
lari. 0 sa-1 recunoasca el.
OCULISTUJ..: ~; ci'nd if va recunoa$te?
N EPOTU L : Atu nci va tr:age in el. De
ochelari are nevoie mai intii ca sa-1
recunoasca, apoi ca sa traga in el.
Tocmai de-asta am venit, domnule
doctor.
"
(In acest timp BUN/CUL se uita sub sofa,
pe sub scaune, cauta peste tot, fora a-~i
Jua inca _pu~ca de pe umar .)
OCULISTUL: Ace ••• acest domn Carol
a facut ceva rau?
NEPOTUL: De unde sa stim, •
daca Buni-
cul n-are ochelari ~i nu-I poate recu-
noaste?
• •
OCULISTUL: Atunci nici nu-I cunoa~teti?
NEPOTUL: Doar va spun ca-I cautam.
OCULISTUL: Nici ,Bunicul dumnea-
voastra nu-I cunoa~te?
NEPOTUL: Fara ochelari? Glumiti. • NEPOTU L: Ei, a~a da, in sfir~it. Pu
OCULISTUL: Dar cum vreti sa recu-
noa~teti pe cineva pe care nu-I cunoa~-
teti?
NEPOTUL: Nu-I putem cunoa~te inainte
de a-I recunoa~te. Cred ca-i simplu, nu?
OCU LISTU L : Dar de ce neaparat acest
Carol?
NEPOTUL: Dumneavoastra ati vrea sa
se traga a~a, in toata lumea, nu? Asta-i
sadism. Trebuie totu~i sa existe o
justitie.
OCULISTUL: Dar de ce sa se traga cu
tot dinadinsul in cineva?
NEPOTUL: Pai chiar dumneavoastra
spuneati adineaori ca Bunicul trebuie
sa traga. Batrinetea i~i are drepturile
e,.
•
OCULISTUL: Ma rog, dar se poate trage
in aer' la. ti nta, in pasarele, la u rma
•
urme, .•• 8
NEPOTUL.: In ...ce?
OCULISTUL :· In pasarele, la tinta •••
•
146 •
•
I
- •
NEPOTUL: Cine asta?
OCULISTUL: Cine asta , ce?
NEPOTUL: "lntreb: cine sa tr 1 , I
OCULISTUL: Pai, Bunicul .. ,
NEPOTUL (nu-~i crede urecl,II ,, )
nicu I ?
OCULISTUL: Da, Bunicul du m11 ,v
NEPOTUL: N. .u-1 cunoa~teti,
OCULISTUL: In cazul asta, t1 l•tll
• •
I se ,a arma.
NEPOTUL (ca siderat): Cui l
OCULISTUL (mai pufin sigur ): Bu11I
NEPOTUL (stupefiat): Bun icu lul f
OCULISTUL: Ma gindeam • ••
NEPOTUL: Auzi, Bunicule?
Bunicul, parasindu-ii pentru un ,,1 ,,
cercetarile, se indreapta ~i-~i du 1,,
pilnie la ureche.
BUNICUL: Hal
NEPOTUL: Spune ca trebuie sa ii
pu~ca.
BU NICU L (Ju indu-~i pu~ca in 111 l/111)
Unde e?
NEPOTUL: Aici, linga scaun. Sa-I \111
OCULISTUL (trecind cu u,.n pas it1t l
celalalt coif al scenei ): In definitlv,
treaba dumneavoastra, va prive~t ,
..,
eu nu ma amestec .••
asta Sta incarcata de douazeci do ftl
situatia nu mai poate dura.
OCULISTUL: Dar de ce nu pont
NEPOTUL: "lntreaba-1 pe Bunic. Bu nicul
acest domn. • • .
OCULISTUL (ii intrerupe): Nu, 1, 1
Daca nu poate, nu poate .•• se ved
nu mai poate ..•
NEPOTUL: S-ar putea discuta. Bu nicLJI
acest domn ..•
OCU Ll~TU L (ii intrerupe din,. nou ) :. D. r
va rog, va cred pe cuvint. In defl nitlv,
cind ai O pu~ca •••
N~POTUL: Pai tocmai, trebuie sa traEJI,
· lnaintea Bunicului, tragea taica-sal1,
strabunicul metJ. Si mai de mult, tat I
tatalui lui .•• ln" familia noastra to~l
au tras.
OCU LISTU L : H m, da. Ei, a~adar, sa-1
examiham pe Bunicul dumneavoastr ,
NEPOTUL: E~ti omul nostru. Bunicul ,
fa-te u n pie incoace ! · .
 •
I TUL: Luaii va rog Ice, stimate
n.
I ul se O§az.a pe scaunul indicat,
ttlndu-~i arma in bandulierii.
TUL: Acum, Bunicule, irebuie sa
ulil frumos pe domnul doctor~
paf. . . mai tirzi u. . i-a slabit pina intr-atit vederea Bunicu-
LISTU L : Asta am putea, deocamdata,
pun em acolo. • • (Atinge, ezitind,
fCO, dar Bunicul tresare prompt):
u 1 Perfect, perfect, cum va e mai
mod. . • , murdare ...
OTUL: Bunicul nu se desparte nicio-
tl de pu~ca. 0 curata in fiecare zi.
Nol. in familie, ~tim ce-avem de facut.
ULISTUl (apropiindu-se de plan§a pe
ore sint tiparite litere, indica cu degetul
rtndul eel mai de jos): Puteti citi asta?
NICU L.: (visator): Du mnezeule, mi-aduc
mlnte cind I-am vazut pe raposatul
lci-meu bagindu-i o juma' de kil de
allce in plin, in burta. ~i inca de la
,atzeci de pa~i ! L-a traznit, nu alta,
Iii spun eu.
CU LISTU L: Vreti • sa va concentrati •
nltel? Citirea acestor litere prezinta
dlficultate? ·
UNICUL (dupa o lungd reflectie): Nu,
n-or fi fost poate ~aizeci, da' cincizeci
- sigur !
NEPOTUL: Pe urma, Bunicule, mai
tirziu. Acum trebui'e sa ascultam ·c e
spune domnul doctor.
OCULISTUL: Sa reluam. Puteti• citi asta?
IUNICUL: Eh .•• nu.
•
OCULISTUL: Dar asta?
BUNICUL: Nici. Unde e Carol?
NEPOTUL: Rabdare, Bunicule, trebuie
si-1 ascu Itam pe doctor, altfel n-o sa
facem bum-bum cu Carol.
,.,
BUNICUL: Ii arat eu ..•
OCULISTUL: Dar asta?
BUNICUL: He, nu.
Ci>CULISTUL (pe un ton lini§titor ): Nu-i
inca fara speranta~ Sa continuam.
Aceasta?
BUNICUL,: Eu... sa-!i spun drept,
mie-mi plac mai mult gloantele. Alice !
Un moft. , Nu.
OCULISTUL: Va intrebam: aceasta?
BUNICUL: A, si• dumneata ... Nu .
10*
• •
OCULISTUL: Hm, slabirea vederii e
intr-adevar accentuata. Sa iricercam
aici. Puteti
• citi?
BlJNICU·L: Pai n-am ochelari .••
OCULISTUL: 0 sa incercam sa facem
ceva. S-ar putea ~ti in ce imprejurari
lui dumneavoastra?
NEPOTUL: Din cauza pi·n dei. Bunicul a
pindit totdeauna: nu s-o arata du~-
manul? ~i la noi - ~titi - geamurile
OCU~ISTUL: Da, asta obose~te ochii.
NEPOTUL: ii tot spuneam: Sunicule,
a~teapta cu pinda pina la Pa~te, cind se
spala geamurile. . . Dar el era grabit.
Pina ~i in somn pindea. A~a e Bunicul.
OCULISTUL: Sa · revenim la pacientul
nostru ~ (lndicind· rindul cu literele cele
mai mari): ~i asta?
BUNICUL: Ce?
OCU LISTU L : Puteti• citi ?.
BUNICUL: Citi?
OCU LISTU L : Da.
BUNICUL: Nu.
OCULISTUL: Un moment. (Scoate , din
dosul sofalei un sul de hirtie alba. II "
desfa§oara ~i-1 agata pe perete. Pe el
. nu e decit o literii A, imensa, oproape
de marimea unui om)·: Dar acum?
BUNICUL: Mi-e foame.
OCULISTUL: Nl1-i vorba de asta. Pute~i
citi ?
BUNICUL: Da' de unde.
OCU LISTU L (deschide dulopiorul §i scoate
o cutie cu ochelari, ia prima pereche ~;
o pune pe nasu/ Buliiicului. Repl'icile
urmatoare vor urma foarte rapid): Acum?
BUNICUL: Nu.
OCULISTUL (s~himbind ochelarii ): Acum?
,,
BUNICUL: Nu.
OCULISTUL (a.cela~i joc): Acum?
suN1cuL: Nu. ,
oc·u LISTU L (acela~i joc): Acu m?
BUNICUL (amuzat): Nu.
OCULISTUL (acela§i joc): Acum?
BUNICUL (din ce in ce mai · amuzat):
OCULISTUL (scos din sdrite, ii ia pe
BUNIC de ceafii §i-1 duce in fata plan§ei
I
147
 pino ce acesta ajunge nas in nos cu
imensa literd A): Nici acum?
BUNICUL (propodindu-se de ris): 0,
Dumnezeule !
OCULISTUL: Dar ce dracu gasiti de ris?
BUNICUL: Mi gidili.
OCULISTU L (ia ultimo pereche de oche-
/ari de pe fafa BUNICULUI, desface
brafele in semn de neputinfd ~;, apoi,
cotre NEPOT): Din pacate, ma tern ca
nu mai e nimic de fa.cut.
NEPOTUL: Cum asta?
OCULISTUL: E un caz nemaiintilnit.
NEPOTUL: A~, dumneata nu te pricepi
cum sa-1 iei. Mai intii, Bunicul nu stie
... . ... •
sa c1teasca.
OCULISTUL: Vreti sa spuneti ca e anal-
fabet?
NEPOTUL: la vezi, fara jigniri personale !
Dumneata e~ti alfabet ~i ce-i cu asta?
ii e cuiva frica de dumneata? Dimpo-
triva, dumitale ti-e
•
frica de noi.
OCULISTUL: Dar va rog, nu voiam citu~i
de putin sa spun asta.
' NEPOTUL: Da' ce?
OCULISTUL: Foarte simplu ... iineam
sa mi asigur daca ... daca lectura de
un fel oarecare intra in cadrul ocupa-
tiilor obi~nuite ale onorabilului dumnea-
voastra protoplast.
NEPOTUL: Domnule, pin' aici ! Bunicul
dumitale o fl fost protoplast, al meu
•
nu. N-am avut boli venerice in familie.
Raniri prin arme de foe, nimic altceva.
OCULISTUL: Oumneavoastra confundati
notiunile. De altfel, ca sa spun a~a,
ceea ce voiam sa ~tiu era daca Bunicul
dumneavoastra cite~te, daca cite~te
pur ~i simplu, daca cite~te, ce mai !
NEPOTUL (foarte demn): Domnule,
nici bunicul meu, nici eu nu citim
niciodata. Nimic. E clar? (Ardtind
imensa litero A): lar dumneata ai vrea
sa obose~ti un biet batrin, sa-1 surmenezi
sa-i tulburi mintea? Da? · §i cotroboie, cu arma in mind, toate
OCULISTUL (scuzindu-se): Vai de mine,
de loc, insa veii recunoa~te ca progre-
,.
sele invatamintului primar ..• (In acest
rostimp, Bunicul §i-a reinceput cerce-
tori/e.)
NEPOTUL: Am o idee.
1'48 I
OCULISTUL: Nu ma indoiesc.
NEPOTUL: Arata-mi-i !
OCULISTUL: Ce?
NEPOTUL: Haide, nu face pe ... (Facind
un pas spre Oculist): Da-mi-i !
OCULISTUL (retragindu-se): Dar nu
in~eleg.
NEPOTUL: Oa-mi ochelarii !
OCULISTUL (1ncercind s-o
dea pe flumo ):
Ha, ha, ha ! A~a, sinteti glumet ! lnteleg,
si
•
noi la liceu faceam totdeauna farse
profesorilor. 0 data, profesorului de
• • • • y • •
matemat1c1 1-am presarat p1oneze ~· · ..
NEPOTUL: Ce tot faci pe prostul? Haide,
scoate-i ! ~i repede !
OCULISTUL (incremenind): Domnule,
nu admit asemenea purtare. Ochelarii
sint proprietatea mea particulari.
NEPOTUL: 0 sa-ti aratim nol proprie-
tate particulari. Bunicule !
OCULISTUL (inspaimintat): Nu, nu
trebuie ! I
NEPOTUL: Ei l
OCULISTUL.:: Nu· e bine sa-1 enervati,
la virsta sa. Ar putea sa-~i piarda auto-
control u I, sa-~i iasa din fire ..• Trebuie
menajat.
NEPOTUL: Ce vreau, am spus clar !
OCULISTUL: La rigoare pot sa vi-i
imprumut pentru un moment. Dar
numai pentru un moment. Fara ei sint
ca ~i orb, nu vad aproape nimic.
NEPOTUL: Bine, bine, asta n-are impor-
tanta ·(Oculistul i1i scoate ochelarii Ji-i
intinde Nepotu lu i. Acesta ii intoarce
pe-o parte §i pe a/ta): Sint draguii.
OCULISTUL: Da ... Zeiss.
N EPOTU L : Sa-i probam.
OCULISTUL (fora ochelari e ca Ji dezar-
mat, mi§cdrile-i sint nesigure, face un
pas la dreapta, altul la stinga, ezitind,
pierdut): Sint ai mei !
NEPOTUL: Bunicule ! Aici ! Aici !
BUNICUL (care §i-a reluat cercetorile
ungherele incaperii - tresare §i aleargd
cu pa~i mici, grobifi, la chemarea
Nepotului): Unde? Unde l Este?
Este?
NEPOTUL ~ Lini~te~te-te, Bunicule. Sa
incercam ochelarii astia.
•
•
•
BUNICUL: A.•. Si •
ce mi-a batut inima ...
ca un clopot ...
NEPOTUL: A~a, stai drept. Acum, a$a,
potrive~te-~i-i dupa urechi, frumos,
ca domnul doctor. (Se da un pas inapoi:)
Ei, ce zici, Bu nicule?
BUNICUL (pierzind ceva din febrilitatea
gesturilor, devine imobil, grav, prive~te
in jurul lui cu un aer oarecum ginditor
~ i s urp rins ) : Bun i , bun i .
NEPOTUL (excitat): Sint buni, zici,
Bunicule?
BUNICUL (dobindind ce-a pierdut doc-
toru/: siguranfa gesturilor, acuitatea pri-
virii; cu o satisfactie cresc ind a in voce):
Sint buni ! ..
OCULISTUL : lntr-adevar, vedeti mai
bi ne.?
BUNICUL (privindu-1 cu atenfie): Cine e?
NEPOTUL: E domnul doctor.
BU NICU L (fara sa-1 slabeasca din ochi):
Dornnul doctor?
OCULISTUL: Doctor. . . in medicina.
NEPOTUL: Doctor, dar unui batrinel
simplu n-a ~tiut sa-i potriveasca o
pereche de ochelari.
OCULISTUL (incercind sii se Justifice ):
Este un caz absolut extraordinar, n-a~
fi crezut nici o data ...
BUNICUL (tot faro a slabi din ochi pe
OCULIST, se apropie de el): Pare-mi-se
w
ca .•.
NEPOTUL: 0 familie ca a noastra ...
CCU LISTU L (corectindu-~i nervos finuta):
Sint in adevar foarte, foarte bucuros
ca v-ati recapatat vederea. Nu va pot
spune cit de ...
NEPOTUL: Ce e, Bunicule? (Tacere.)
BUNICUL (se retrage cifiva pa§i, ford
a-1i /ua ochii de la Oculist ~; facind in
acela§i timp semn cu mina Nepotului
sd se apropie): S-ar zice ca. . .
NEPOTUL (alergind): Ai observat ceva?
OCULISTUL (incepind sii se plimbe de
colo pino colo in camera §i gesticulind
nervos): Pentru un adevarat om de
~tiinta nu exista bucurie mai mare
decit aceea de a fi martor al triumfului
metodelor pe care le preconizeaza.
Supunerea for;elor oarbe ale naturii,
ordonarea jocului li~er al elementelor
•
•
- este in adevar singura $i cea mai
inalta recompensa la care putem aspira.
A$ putea sa va rog sa-mi restitui;i
ochelarii? Sint ~i eu foarte miop ~i
incep sa am dureri de cap ... De alt-
minteri, nici pentru dumneavoastra
nu este citu~i de putin recomandabil ;
cu timpul, purtarea unor lentile neadap-
tate se poate vadi daunatoare. (Se
opre§te din plimbare, incercind so sur-
prinda aparteul Nepotu lu i cu Bun i-
cu 1.}
BUNICUL: Zau, s-ar zice ca ...
NEPOTUL (surexcitat): Ce, Bunicule, eel
(BUN/CUL indica printr-un gest pe Ocu I ist,
care-I asculta. Acesta din urma, vozind
manevra deschisa, i~i reincepe plimbarea,
vrind sa para foarte absorbit de ceea ce
spune.)
OCULISTUL: Abia in zilele noastre
oamenii de ~tiinta, printre care ,i
eu, incep si se bucure de increderea
~i respectul ce Ii se datoreaza. Nu
uitati ca prestigiul nostru a crescut
enorm fata •
de ceea ce era in vremea
lui Paracelsus. Noi sintem cei care
trasam 1na1ntea uman1tai11 ca, no,.
V A • • V •• V• •
Va rog sa-mi· da~i imediat inapoi oche-
larii ! (Bunicul se apleaca la urechea
Nepotului ~i-i 1opte1te ceva.)
NEPOTUL: Cu neputin;a ! Bunicul mai
~opte~te ceva.) E~ti sigur, Bunicule?
BUNICUL: Oho !
OCULISTUL: Cine poate prevedea ce
inventii vor mai veni sa transforme
> A
existenta noastra? In ce directii se vor
dezvolta diferitele ramuri ale ,tiintei r
Gindirea, aceasta minunati · facultate
care situeaza pe eel mai incult dintre
oameni atit de sus in regnul animal,.
sta la baza tutu ror acestor transfor-
· mari. Si•
in fruntea acestui imens corte-
giu al omenirii, a acestei procesiuni
care pa~e~te victorios de-a lungul
istoriei naturii, in fruntea acestei
cruciade a ra~iunii care a pornit
sa invinga haosul ~i hazardul nebulos,
mergem noi, preoiii ~tiintei, veritabilii
con d ucatori ai acestei arm ate al cirei
nume este umanitatea. Scuzati-mi,.
revin indata. ·
•
149
 ..
(In tot timpul acestei replic,i, Oculistul . OCULISTUL: Stiu eu •• Poate c tl
•
a manevrat astfel incit s.d ojunga oproape i magi natie ...
de u~d. Cu toate acestea, Nepotul i-a NEPOTUL: Mie nu mi-e frica, p n11 t
taiat drumul). nu si'nt eu ... Stii
, cine nu 111
NEPOTUL: De ce-ai .palit a~a, deod.a ta? ,. Hai. hai ! C .•• C .. curaj ..•
(Ramin o clipa .fata in fa ta in tiicere.) OCULISTUL (ingaimind): C ...
OCULISTUL: Am pal it? Curios. NEPOTUL: Da, da, C ..• C. . . t
NEPbTUl: Ca peretele. Sau, ha, ha, ha, OCULISTUL: Ca, •.
mai bine zis, ca un cadavru ! NEPOTUL: Car ...
OCU LISTU L: · Ce metafora ! /

OCULISTUL: Carol .
NEPOTUL: Se pc;>ate . . Noi . sintem oameni NEPOTUL: Ei, vezi? (0 pouzii.)
simpli. Noi ~tim sa tragem. OCULISTUL (ca pentru sine) : Nu,
OCULISTUL: Unde e usa? •
Nu vad bine .•• ridicol •
O ceata .•. A~ vrea sa ies o clipa. Chiar NEPOTUL: Bunicul are chef sa trn • , I
dumneavoastra spuneati ca sint· foarte nu ex1sta n1c1 un om c1nst1t 1n t
• V • • • • A

palid. ·
lumea asta ca sa aiba ceva impotrlv
NEPOTUL: Asta nu ne deranjeaza;. Mai Cei cu con~tiinta curata pot sa doa1111
· ale~ ca a~ vrea sa-ti pun citeva intrebari. lini~titi. Dar . nu Carol! Ah, ce trcbul
OCULISTUL: Ma ,l uati pe nea~teptate. sa-i dirdiie tirtita cind ~tie ca Vt fl
Dar, in fine, despre ce e vorba? recunoscut oriunde, mai ales acL111
NEPOTUL: Despre ce? ..• Despre cine, cind Bunicul are ochelari !
voiai sa spui?
OCULISTUL: Nu cunosc pe nimeni,
· OCULISTUL (isteric ): De ce nu n,
lasati
• sa ies? Asta-i nedemocratl r.
•
n-am · 1uat parte la nimic, nu ~tiu nici NEPOTUL: Din ce in ce mai bine. Ct,I I
.
· o ' adresa. Nu va pot spune nimic. in acest moment, in minutul ast u,
NEPOTUL: , daca te int.reb cu binele l
Si •
.
milioane de oameni simpli, pa~nici , dl11
OCULISTUL: Ce vreti •
sa stiti?
• • intreaga lume, ies ~i intra pe u~i I
N EPOTU L: De ce ti • •
neai · asa • de. m trlt ca voia lor. Fie ca sint u~i obi~nuite sa11
,Bunicul sa traga la ti~ta sau dupa glisante, cu tin batant sau doi batan~I,
pasari? . fie ca sint perdele .de margele sau d
OCULISTUL: Din consideratiuni •
umani- trestie - zgomotul u~ilor de$chise I
t .a r~, fiindca sint pentr.o normele .morale inchise rasuna neintreupt, liber, vesel .
· ale coexistentei •
intre oameni. · Sin.gur, doar d.umneata singur nu apar~II
NEPOTUL: Si • de ce tineai · atita sa i se
• • acestor multi • mi voioase. E vina noastra l
, ia pu$ca Bunicului l OCULISTUL: Dar ce-aveti cu · min e?
• •

OCULISTUL: Ma gindeam .•• ma gindeam

•

NEPOTUL: Du.m neata e~ti Carol !

ca ar putea deveni primejdios ~i . de
aceea .••
NEPOTUL: Primejdios? ~i pentru cine l
OCULISTUL: Oricum, e un om batrin,
desigur bunatatea insa~i, dar cu nervii
obosiii, responsabilitatea ii e cit de cit
diminuata. • • de altminteri, pot sa
. ma insel
. "•••
NEPOTUL: lntreb: primejdios, pentru
.. cine? . .
o ·cl)LISTUL: Ei bine, .in general, pentru,
:
toata lumea. .
I
· •
Nl:POTUL:
. ' Pentru toata lumea? la uita-te
• .la. mine ! Eu, ma tern eu de aceasta
primejdie? De loc. ~i sa-ti spun de ce?
OCULISTUL: Nu !
'
NEPOTUL: Si
• • cine a protestat cind am
spus ca pu~ca sta incarcata de douazeci
· de ani ~i ca starea asta de lucru ri
nu mai poate. sa dureze? Cine voia sa
for~eze pe bunic sa citeasca?
OCULISTUL: E o nebunie !
NEPOTUL: Cine a refuzat sa dea ochelari
unei biet batrin? Dumneata e~ti Carol !
OCULISTUL: Nu. Jur (Ciiuti'nd cu febrili-
litate prin buzunare): Am un · act de
identitate, vi.-1 arat ..•
NEPOTUL: Actul nu spune nimic. Buni-
cul te-a recunoscut, Carol ! .
OCULISTUl,.: Bu.nicul poate sa se in~ele !

150 STANISLAW W6JITOWICZ: Pasare, 1960 ..

 ••

..... : .... ·.: . .: .

..... f. :; ..... ·:: ·::::............................. ': .... .'•: •/ ...· ........ ...-.... .. ...... '•...............
'• ·,•,
.- .
....... .. . .·.· .··.··:.:·.·:
.. ·:. ,:. . .. ' : ....... :: ,':
...
. ._
. . .
: .:::::::..::.-::::·:.....:·:..·:-: :.·.··; ...- .. ...:.:.·:·.::. ·:/:::·.·:·_:.··.: :/:.
·. . . : .'; . :. ·:\:>/·:./.
................
. .. .... ...:··,:' .·
........ .: ...·.-.::.:·.'•
. . . .. : .: .:; . : : .. -: ': . .... : ..·....... ::::-:::-:/·::/::.·:...:
,··. . ...... . ... : ..
.

.: ............:.:....·.·.. .,.·.-::.:;
' ·.:-.·.·.·.· '• ,;,: .
'
. .-:.· ................
... .............
. :.~.:· .....·.-: : .:-?\·::·:>.<~.::/. \.-: .· ...·:.·. :,.:... .. . ............. ·. :.· :,·:..:;_:: .... .
.

·.::::):' . :< :.::;(:-{:\ :/:/} :,:.·.: .:. ;.;::/:·: ·:, · ::::::::::::-:·:· . . .·:.
.............. .,. .. . ·,:, ··:·:: ·-.
-:·:· ..·.:;:;_:
.'•.'•!
..·..::.-:: ': :/·/·:: ..::.::·:.::·:-::.:,: /::-:/\)':'';.
:,
,' .

:,::::.-:-: ·:. :,-:: : .

.
.·:::::,.-.::.:
. .. .. ..
:::::::::::::::}: ~
.·:::/:/::-:.
.. . ..
' .... .

:.·:.:~:::::::::·:::
.................
.. .·.-...·::'::
. .. .
../·<:/<.:
:{:\?:::!
.:;:\/·:::::
...........
.:.......
...... ~
.............
:/,:'.-:-:/a
......:::....
:. .........
.'
'

. ... ...
:.-::::::/.• .
. ..................
'
.............
.. .....
. .. .. ..
..:.::-::::·:,:)
...........
••,'·.'·.'•,
. t. . •••
....................
.................
·
................
}:}:}
:"::
..... ..........
..:......
...........
... .....
...........
. .... ..:
..................
.... :, ...
.......:.
........-...::'J
.................
.... ..
.... :.-.-:.-.-::;
..........:.-..:.

....
. .' ·.'

.........
.....:.- .
 I
NEPOTUL: Bunicule ! "lncepem
! (Buni ...
cul ridica piedica.)
OCULISTUL: Domnilor, stati, e o eroare,
o tragica neintelegere. Eu nu pretind
ca acest Carol ar fl nevinovat. Dimpo-
triva, trebuie sa fie un tip cu totul
odios, dar de ce sa flu tocmai eu l
Bunicul sa se uite nitel in jurul sau,
sa anal'izeze. Timp pentru mine e destul.
Eu primesc in zilele cu sot, de la doua
la ~ase seara. Ma puteti gasi cind doriti.
Dar intre ti mp mai trebuie sa cautati,
pentru numele lui Dumnezeu. Daca
adevaratul Carol sta acu m co mod
undeva la caldura ~i bea lapte? Putin
ii pasa de dumneavostra, domnilor,
acestei secaturi. ldeea aceasta nu v-a
venit de loc?
NEPOTUL: Asta a~a e. Se prea. poate
ca acest Carol sa nu fie singurul.
Pot sa fie doi, trei, nu l Bunicule, cum
am termanat cu asta, cautam ma,
• "" v v
departe, in oric~ caz.
OCULISTUL: Doi sau trei? Zece, o
suta, o mie, toti pot sa fie Carol,
toti. afara de mine. Si - dumneavoastra
pierdeti atita timp cu singurul individ
...
•
care nu este Carol, in timp ce toti
ceilalti i~i fac de cap !
NEPOTUL: Bunicule, asta-i o idee !
Cine a zis ca e numai unul ! Ai destule
cartu~e, Bunicule l
BUNICUL: Destule ..• destule, pentru
toti.
'NEPOTUl. (frecindu-§i miinile ): Buna
idee, buna idee. (Aleorgii spre Bu nic
1i-l ·stringe in brate:) Grozav, Bunicule,
o sa tragem ca la nunta.
OCU LISTU L : Asta e, trageti cit poftiti,
dar in nici un caz in mine !
NEPOTUL: Parerea mea: intii cu cartuse, • OC.ULISTUL (iese de-a bu~ilea de sub
apoi cu gloante.
BUNICUL: Buna.
OCULISTUL: Nu, nu ! (Se aruncd in
P.atru lobe, aleargo in aceasto pozifie
pino la sofa §i se refugiazo dedesubt.
Acum vocea lui se aude de sub sofa.
Ne potu I 1i Bun icu I se apleacii pentru
a-I vedea): Va rog, lasati-ma. Eu n-am
nimic impotriva tirului. Tirul face
bine la plamini, e un sport fru mos.
152
'
,
~i nu la tinta, desigu r, 1111
pa.sari; u.n barbat adevarat nlJ ti
asemenea fleacuri, eu inteleg t , tit
sint pentru. Daca ma mi ra cev
Bunicul n-are decit o sing ur5 Pll
asta doar cu doua tevi. Dac.'i ,
•
opt, fiecare cu citeva tevi, ir1 tt
fl prea mult. Nimic de zis, I 11 ti
din plin. Dar, va rog , a~teptatl, tI
tati-ma
• '
•
•
BUNICUL (liisindu-se pe burtii ~; i11,t1;,
in Oculist, sub sofa): E intuneric, fit
sa fie.
NEPOTUL: Sa imping canapeaua?
OCULISTUL: Nu cer nimic . N-am n v ,1
nici macar de acei ochelari, va , 1
, Bunicul poite sa-i pastreze. Dar v, t
dreptate, \ cer dreptate ! Nu tr. ~ I
in mine, 1 ci in Carol !
BUNICUL: Aprinde-mi · un chib rit, I
dau gata. (Nepotul aprinde un cl1Jb1 II
•
~i-1 apropie de s1ofa. Se vede aporind ca1,t1I
Ocu Iis't u lu i, care suf/o chibritu/ fi dispar )
OCULISTUL: Domnilor ! Ca partizan I
acestui sport imi permit . sa strl ,
Traiasca tirul ! Dar nu pot adm ite
aceasta frumoasa si •
nobila idee sa n
viciata de o fatali eroar~ de tint ,
Domnilor, nu sint eu acela in ca,
trebuie sa trageti.
BUNICUL: N-am incotro. 0 sa t rag 1,
noroc.
NEPOTUL (dindu-se inapoi ): Dar mat
spre mijloc. ...
BUNICUL: II iau eu, lasa !
Timpu/ cit finte~te - o pauzo. Apoi s
vede aporind mina Oculistulu i, car·
fluturo O batista alba.) .
NEPOTUL: E bine, iese acu~i.
BUNICUL (oftind): Ei, tinerii a~tia ! ...
sofa ~i-~i pune finuta in ordine, .in picioare,
in fafa Bunicului §i a Nepotului): Sine.
Spun totul.
NEPOTUL: Ei?
OCULISTUL: Trebuie sa vina.
NEPOTUL: Cine?
OCU l:.ISTU L: Carol, adevaratul Carol.
NEPOTUL: ~ind?
OCULISTUL: Acum. Ar fi trebuit sa fi e
• •
. a1c1.
•
•

ICUL (Nepotului): Trag?
TUL: 0 clipa, Bunicule. (Oculis-
lul :) Ce dovada ai ca eel care o
Vina e mai Carol ca dumneata?
ULISTU L: Povestea diferite lucruri
pre dumneavostra.
OTUL: Ce?
UL ISTU L: Lucruri. • . asa si-asa
• • • ...
OTU L : Ce inseam na asta?
U LISTU L.: Sa le re pet?
OTUL: Da. ·
ULISTUL: Spunea ca sinteti asasini.
POTU L : Aha, ~i mai ce?
ULISTUL: Ca Bunicul dumneavoastra
te u n cretin batrin, insetat de singe.
POTUL: Cum?
ULISTUL: Nu fac decit sa repet.
n ce va pr,ve~t~, spunea ca s1ntet1 o
v • v A •
nulltate desavir~ita ~i perversa, un demn
~rma~ al familiei dumneavoastra. Sa
ontinui? · ment de revolta, am rupt cu rama~itele
POTUL: Spune tot !
ULISTUL: · Mai zicea ca numai faptuf
xlstentei du m neavoastra este o do..
Vada suficienta·a absurditatii sinistre a
cestei lumi, in a~a masura incit moar-
tea, chiar cind vine prin mijlocirea
dumneavoastra, pare o excelenta sca-
pare pentru a nu impartafi prea multa
vreme cu dumneavoastra soarta co-
muna oamenilor.
NEPOTUL: Auzi, Bunicule?
UNICUL: Carol. Parca-1 aud. Asta e
Carol. · aici? De ce?
NEPOTUL: ~i mai departe?
CULISTUL: Mai spunea c·a ... Dar nu
,tiu daca e adevarat, ca dumneavoa-
stri ... Nu, nici nu-mi vine sa spun ...
EPOTUL: Ordin sa nu-mi ascunzi
nimic ! •
CULISTUL·: Zau, nu pot ...
NEPOTU L : Hai, da·i d ru mu I ! N-ai
grija, 0 sa mi-o platesca el.
OCULISTUL: Spunea ca ... ca dumnea-
voastra rigiiti. (Tacere.) ·
NEPOTUL: Lepadatura !.Dar toate astea,
de ce ni le spui abia acum?
OCULISTUL: Pentru ca mi-am inteles
gre~eala. Marturisesc, inainte de a va
•
'
cunoa~te, nu ~tiam nimic despre Carol.
Dar in cursul discutiei, mi s-au deschis
ochii. Nu sint Carol, dumneavoastra
nu m-ati• crezut, ce sa fac ! Dar •
nu
pot su porta ideea ca voi pieri, in ti mp
ce adevaratul Carol se va plimba in
batjocura pe sub nasul dumneavoastra.
Caci ce , garantie pot avea eu, dupace
v-ati in~elat o data in privi nta mea,
luindu-ma drept Carol, ca n-o sa va
mai in~elati o data in · privi nta I u i,
confundindu-1 cu mine, adica luindu-1
drept nevinovat. Nu-mi pasa atit de
viata, cit de dreptate. Chiar dumnea-
voastra spuneati : trebuie sa existe o
1ust1t1e, nu se poate trage ,n or1c1ne.
• • • A • •
. lar cind eram sub sofa, ma gindeam:
Doamne, ce pa.cat ca ace~ti domni, care
urmaresc cu atita indirjire pe Carol,
nu stiu ca eforturile lor sint zadarnice .
•
Atunci s-a nascut in mine un senti-
vechii mele pseudo-moralitati ~i m-am
hotarit sa va spun totul.
NEPOTUL: Asculta-ma. Ca nu esti
• • Carol,
asta e alta poveste. Bunicul te-a recu-
noscut .~i Bunicul nu poate sa se in~ele.
Dar ca pot fi mai multi Caroli, e drept.
Vom a~tepta
, aici. Daca nu vine, inche-
iem socotelile cu dumneata ~i ne ducem.
Daca vine, i le facem intii pe-ale lui ~i
dupa aceea om mai vedea. Nu este
·exclus ca dumneata sa cuno~ti toata
organizatia. Dar ••. de ce venea Carol
OCU LISTU L : E pacientul meu, ca ~i
du m neavoastra.
NEPOTUL: Bunicule, trecem la pinda !
(Nepotul deplaseaza un scaun ,.in a1a (el
incit sa fie cu spate/e la UJa. In spatele
scaunului ingenunchiaza Bun icu I, cu pu1ca
indreptata spre u~a. Nepotul se ascunde
in spate le . dulapiorului, in fundul scenei.
Oculistul, comp/et epuizat, se a~eaza f!e
sofa ~i-~i ~terge fruntea cu o batista. l~i
ascunde fata in miini. A~teptarea incepe.
Luminile scad putin .)
NEPOTUL: Nu ,p rea se grabe~te.
OCULISTUL: E totu~i un om in virsta,
merge incet. (Tacere.)
NEPOTUL: Ar fi trebuit sa fie aici.
1153
\
•

OCULISTUL: Va veni, cu siguranta.
Venea totdeauna foarte punctual. Un
domn foarte bine crescut. (Tacere).
NEPOTUL: Ceva nu-mi place aici.
OCULISTUL: De ce? Vremea e frumoasa
~i soarele apune min un~t ...
BUNICUL: Ma plictisesc.
OCU LISTU L : Sa citi m ceva? (Fara sd
a~tepte raspunsu/, deschjde cartea, o
duce aproape de och,i ~i incepe so citeasca)
<< Un peisaj cu ad evarat som ptuos
intimpina pe calatorul care patrunde
in vale pe d'r u mul de sud-est. C~astele
acoperite cu vita de vie promit ca
locurile pitore~ti, puritatea aerului · ~i
culorile str.a lucitoare ale florilor · nu
vor alcatu~ singura desfatare pe care
valea o pregateite calatorilor. Locui- .
torii vaii, de inalti me mijlocie, dar
• •
ager, ~1 • • • >>
NEPOTUL: Destul ! . (U~a se intredeschide incet. Bunicul tr,
OCU LISTU L: Cum vreti. (Tnchide cartea.)
NEPOTU L: M~i a~teptam mult?
OCULISTUL: In a~teptare consta toata
emotia vinatorii. Sa va fac o cafea?
NEPOTUL: Nu-i nevoie. 'Noi nu bem
' BUNICUL (depunind pu~ca §i destir, 111
cafea. (Tacere) ..
(Oculistul prive~te fix, pared fascinat,
apoi se ridica ~i inainteaza incet in virful
picioare/or. Pe nesim·tite, intunericul
cre~te.) ..
NEPOTUL: Ce e?
OCULISTUL: 0 inusca. (Oculistul in·
cearcd s~o prinda, face de mai multe ori
gestul caracteristic, , dar, in.. zadar,
musca scapa de fiecare data.) .
NEPOTUL (interesat): Ai prins-o?
OCULISTUL: A sea.pat .! Uite-o.
· (Tacere. Bunicul inceteaza sa pindeasca,
intrind fora sa vrea in Joe.)
NEPOTUL: Cu · mina stinga, timpita
,. nu se-a~teapta la asta ! · da .•. ~i cum se simte Bunicul l
(Tacere .lunga, pe care Oculistul o umple
cu pantomima so. El e pe rind tenace, pr~o-
cupat, .c_y totul concentrat .in urmarirea
mu1tei. fnainteaza precaut cu pa~·; mici,
pe urma face un salt inainte. Cum n-are
oche/ari, se conduce door -dupa auz. La
un moment dot, musca se O§eaza pe teava,
pu§tii. Bunicul, care .e tot in genunchi, pe
jos, urmare§te vinatoarea cu atentie. Ocu.-
154
• •
'
listul se apropie de pu§ca §i rl1111F1,
in a~teptare . Este momentul cl t
maxima. Deodato, face un gest lat
§i i~i intepene§te pumnul stri11 t,
pu§tii. Prive§t~ pe Nepot, apoi f> I
in sfir§it desface foarte incct ,,,,,,,,,
spune: << S-a dus >>. in dosu/ LI~ 1/ t
pa~i, din ce rn ce mai aproape. 111 111 I
e din ce in ·ce mai intuneric .)
NE POTUL (triumfa/ ): Vin e !
BU NICU L (imitind sunetul voios al
nului): . Halali ! .
'
(Oculistul, inspaimintat , se arurl
sofa §i-§i acopera capul c_u O perna; I
batai in U§O.)
BUNICUL (Nepotului): Acum ?
NEPOTUL: 0 clipa ! (l~i scoate din 1,11
nor o trompeficd §i cinta citeva 111 J ,,,
dintr-un mar§ soldatesc. Se aude d/11 11
o bataie in U§d:) Hai de !
doud focuri dintr-o data. Lini§te .)
N EPOTU L (ie§ind din spatele dulc1/)11l11I
§,._ialergin_d spre u§a care·a ramas descl,i. )
In pli n ! - ·
. ' .
du-se): Eh, ·m-am u~u rat !
NEPOTUL (case ind): Era ~i . timpu l.
BUNICUL (aratind spre Oculist , car
tot cu/cat pe sofa, cu perna pe cap):
cu asta, ce facem?
OCULISTUL: Ochelarii mei ! •
BUNICUL: Ah, mi s-a luat o piatra ti
. .
pe 1n1ma.
...
-
NEPOTUL: Vezi, Bunicule, lumea nu-I
chiar asa • de rau facuta.
OCU LISTU L (a~ezindu-se inceti§or): Gata 1
N EPOTU L (dindu~i una peste umar, Ct1
(!fectiune): Ai avut d reptate. Zace acolo,
OCULISTUL (ca §i incon~tient) :. Da,
NEPOTUL: Bunicul? Niciodata nu I-am
vazut a~a bine dispus. L-ai vindecat,
domnule doctor. Un Carol ii trebu ia,
asta era.
OCULISTUL (pe jumatate con~tient): M5
bucur, ma bucur ·m ult . .; .
NEPOTUL: Atunci, noi ne-am d us.
Bunicul trebuie sa-si• reincarce arma .
OCULISTUL: lar?
 •
TUL: 0 sa mai venim
lcere.)
LISTU L : A, da. . • deci va veti•
ranja din nou?
OTUL: Ce sa facem? S-ar putea
lmpla ca 'un alt Carol sa vina la
1
1
mneata ~i chiar daca nu. • •
1
ULISTUL: Eu ma gindeam ...
OTUL: Te. gindeai ca n-o sa mai .
nlm? Nu, nici vorba. Cartuse • sint
1tule, ·ochelarii · excelenti, sanato~i
flm.
ULISTUL: ~i pe cind sa va mai a~tept?
POTUL (amenintindu-1 in gluma cu
ieretul): Ei ~ ia vezi ! Cu riosule ! Se
poate sa revenim miine, peste doua
llesau pestezece minute. Orice moment
bun pentru a-i gauri pielea lui Carol
- cum zice vechiul nostru proverb.
CULISTUL (stind pe sofa, resemnat, §i
oscunzindu-~i fata in miini): Va sa
zlca nu s-a sfirsit .•.
'
IPOTUL: Hai, Bunicule. Pe umar arm' !
lnainte, mars• ! Ce va datoram?
CULISTUL: N-are nici o importanta.
O sa trecem vizita la Asigurarile .Sociale ...
EPOTU L (intin,..zindu-i o hirtiuta): Tele-
fonul nostru. In caz ca ...
UNICUL: Salut, tinere, salut. Si , nu
utta povata unui om .b atrin: Cine s-a
fript cu ciorba, sufla ~i-n · iaurt. Cit
despre Carol. • . · ·
NEPOTUL (nerabdator ): Hai, Bunicule,
mergem ! (les; Nepotul lasa pe Bunic
sa treaca §i se mai intoarce o data spre
Oculist): Daca mai afli de cineva ...
CULISTUL: Poftim? (Tacere. Se pri-
vesc.) 1 mai recunoa~te pe doctorul lui? Ei
EPOTU L : Pentru ca ne mai intoarcem .!
(Iese. Ajun$ la u~a, prive~te ceva intins
pe jos ~; spune tare): ~i mai spu nea ca
" ".
r1g11.
(Iese definitiv~ Oculistul ramine un timp
hemi~cat. Penumbra a cuprins intre timp
toata seen a. Apoi se rid ica inc et, iese §i
ievine tragir.Jd dupa el un manechin. E.ste
,.obligatoriu sa fie un manechin §i nu un
,..
In romaneste
•
noi •.. actor, jucind rolul codavrului. A~eaza
manechinul pe sofa, ii incr11ci~eaza bratele
pe piept, apoi ii examineaza ochii dupa
reguli/e oftalr.nologiei .)
OCULISTUL: Era totusi• tin caz irever-
sibil de dezlipire a ,·ctinei. E drept ca
. ~ocul a agravat progres1JI bolii. Dar cine
~tie daca miine n-ar fl cazLtt de pe o
scara ~i nu i s-ar fi dezlipit retina?
Oricum, ,nu puteam face mare lucru
pentru el. (Pauza.) ~i, in deflnitiv,
putea sa nu vina. N-avea ora azi. ~i
eu riscam. (Pauza.) Nu vad mai nimic,
dar macar sint in viata. (Sund telefonul,
Oculistul ridica receptorul): Alo? .. .
Da ••. La dispozitia dumneavoastra .. .
Va rog ... De la doua la ~ase ... Cind
doriti ••• ,La patru ? Perfect, poi mii ne
la patru. • • Nu va ingrijorati, gasi m
noi ceva. • . Puteti' sa-mi dati . nu mele
dumneavoastra? (Scoate o agenda, no-
teaza): Seri u, da, pron u mele ••• · da ...
Carol. . . (Repeta automat pronumele
in timp ce-1 scrie): ~um? Nu, nu ...
Carol ..• Bine, bine, atunci pe poimii-
ne ..• Va 'r og ... La revedere, domnule.
(A~aza receptorul. Se · indepiirteaza de
telefon, ezita, se uita la ceas, apoi
la u~a, ~iule§te urechea, s.e apropie de
U§a ~; o deschide brusc, pentru a vedea
daca nu-i nimeni . i~ spatele ei. Apoi
alearga la telefon §i formeaza repede
un numar): Alo, alo, cine-i la aparat?
Dumneata e$ti, Bunicule? Bunicule,
aici e doctorul. Da, da, doctorul. Cum
<< care doctor >>? (Lingu§itor): Nu ma
mai recuno~ti, Bunicule? Bunicuiul nu-I
bine, poimiine, Bunicule, la patru
dupa masa ·! Da, la patru. Va fl la mine?
Cine? Cum << cine >>? Carol, ce nalba !
Pai ·sigur. Atunci la revedere. ~I nu
u ita ! La revedere ! (Pauza. Ocu Ilstu I
a~aza receptorul, se indreapta spre so(a,
ia manechinul §i-1 bagd sub sofa, se
intinde apoi. deasupra, deschide cartea
~i-§i reia lectura ca la inceput.)
de RADU VALTER si
•
STEFAN
• HABLINSKI