w

O M I R

E K

P I ES

iNTR-UN

ACT
I

'

Personajele: BUNICUL, NEPOTUL, OCULISTUL .

sofa, pe jos ,. in dreptul capatiiului - o c_arte. Doud scaune, un dulapior; pe perete,

Ionia pe care sint tiparite litere de dimensiuni diferite, a~a cum se vad in cabinetele
llftllor. Un te/efon, o u~a. Pe sofa std intins OCULISTUL, barbat de virsta mijlocie,
clnd ochelari. Cite~te o carte. Se aud batai in u~d. OCULISTUL se ridica.
ULISTUL: Poftiti, va rog.
Intra Nepotul ~; Bu nicul. Nepotul
Intra primul. Este u~ barbat cu umeri
pc!trafi, zdravan, trecut de treizeci de
oni. 11 urmeaza BUNICUL: un batrin
mdrunt cu barba carunta, purtind pe umar
o arma de vinatoare.
POTUL: Buna ziua, domnule doctor.
Dinsul e Bunicul.
..
CULISTUL: lmi pare bine. Oh, bunic ! ?
Se iine inca excelent.
EPOTUL: Tocmai, pentru e, am venit ..
CU LISTU L : Va intoarceti de la vinatoare? Un accident de tragere? 0 alice
In ochi?

EPOTUL: Nu, nu-i asta. Bunicul de

abia de-acum incolo va trage.
CULISTUL:
.. A, bun, atunci accidentul
urmeaza. In cazul acesta, ati venit, ca
si ma exprim a~a, in scop .. profilactic?
EPOTUL: N-o sa fie nici un accident.
Simplu, Bunicul va trage ~i asta-i tot.
CULISTUL: Este obligatoriu?
EPOTUL: Domnule, Bunicul trebuie sa
traga.
CJAJ MIANOVSKI -

: Wladka -

OCULISTUL: Daca igiena tirului este

respectata, nu vad nici o contraindicaiie. Batrineiea i~i are drepturile ei.
NEPOTUL: Tocmai. Numai ca-i trebuie
ochelari.

OCULISTUL: Neplaceri cu . ochii?

NEPOTUL: Bunicul vede prost. Cind i se
vor da ochelari, va trage.
OCULISTUL: Daca pricep bine, va trage
la tinta?

NEPOTUL: Se-ntelege. Uitati-va, . domnule doctor, o ~i cauta.

(Bun icu I, care pin a aci statuse lini~tit,
"
,.,,
"" ,.
...,
,ncepe sa scotoceasca ,ncaperea pas cu
pas, aplecat cu nasul aproape de podea,
ca unul foarte miop).
OCU LISTU L : Ce cauta?
NEPOTUL (fora so raspundii Oculistului}:
. Bunicule, lasa, nu e aici.
OCULISTUL: Efectiv, afara de noi nu-i

-n1men1
a1c1.
NEPOTUL: Bunicul e incapa~inat. ii
cunosc eu.
OCULISTUL: Patriot?

I itografie, 1960

145

"

'

NEPOTUL: lntre altele. Dar aici e vorba

de Carol.
OCULISTUL: Care Carol?
NEPOTUL: 0 sa ~tim .noi care.
OCULISTUL: Eun cunoscut de-al dumneavoastra?
NEPOTUL: Tocmai
asta trebuie vazut
...
OCULJSTUL: In ce fel?
NEPOTUL: Bunicul trebuie sa aiba ochelari. 0 sa-1 recunoasca el.
OCULISTUJ..: ~; ci'nd if va recunoa$te?
N EPOTU L : Atu nci va tr:age in el. De
ochelari are nevoie mai intii ca sa-1
recunoasca, apoi ca sa traga in el.
Tocmai de-asta am venit, domnule
doctor.
"
(In acest timp BUN/CUL se uita sub sofa,
pe sub scaune, cauta peste tot, fora a-~i
Jua inca _pu~ca de pe umar .)
OCULISTUL: Ace acest domn Carol
a facut ceva rau?
NEPOTUL: De unde sa stim,
daca Buni
cul n-are ochelari ~i nu-I poate recunoaste?

OCULISTUL: Atunci nici nu-I cunoa~teti?

NEPOTUL: Doar va spun ca-I cautam.
OCULISTUL: Nici ,Bunicul dumneavoastra nu-I cunoa~te?
NEPOTUL: Fara ochelari? Glumiti.

OCULISTUL: Dar cum vreti sa recunoa~teti pe cineva pe care nu-I cunoa~teti?

NEPOTUL: Nu-I putem cunoa~te inainte
de a-I recunoa~te. Cred ca-i simplu, nu?
OCU LISTU L : Dar de ce neaparat acest
Carol?
NEPOTUL: Dumneavoastra ati vrea sa
se traga a~a, in toata lumea, nu? Asta-i
sadism. Trebuie totu~i sa existe o
justitie.
OCULISTUL: Dar de ce sa se traga cu
tot dinadinsul in cineva?
NEPOTUL: Pai chiar dumneavoastra
spuneati adineaori ca Bunicul trebuie
sa traga. Batrinetea i~i are drepturile

e,.

OCULISTUL: Ma rog, dar se poate trage

in aer' la. ti nta, in pasarele, la u rma

urme, .
NEPOTUL.: In ...ce?
OCULISTUL : In pasarele, la tinta
8

NEPOTUL: Cine asta?

OCULISTUL: Cine asta , ce?
NEPOTUL: "lntreb: cine sa tr 1 , I
OCULISTUL: Pai, Bunicul .. ,
NEPOTUL (nu-~i crede urecl,II ,, )
nicu I ?
OCULISTUL: Da, Bunicul du m11 ,v
NEPOTUL: N. .u-1 cunoa~teti,
OCULISTUL: In cazul asta, t1 ltll

I se ,a arma.
NEPOTUL (ca siderat): Cui l
OCULISTUL (mai pufin sigur ): Bu11I
NEPOTUL (stupefiat): Bun icu lul f
OCULISTUL: Ma gindeam
NEPOTUL: Auzi, Bunicule?
Bunicul, parasindu-ii pentru un ,,1 ,,
cercetarile, se indreapta ~i-~i du 1,,
pilnie la ureche.
BUNICUL: Hal
NEPOTUL: Spune ca trebuie sa ii
pu~ca.
BU NICU L (Ju indu-~i pu~ca in 111 l/111)
Unde e?
NEPOTUL: Aici, linga scaun. Sa-I \111
OCULISTUL (trecind cu u,.n pas it1t l
celalalt coif al scenei ): In definitlv,
treaba dumneavoastra,
va
prive~t
,
..,
eu nu ma amestec .
NEPOTU L: Ei, a~a da, in sfir~it. Pu
asta Sta incarcata de douazeci do ftl
situatia nu mai poate dura.
OCULISTUL: Dar de ce nu pont
NEPOTUL: "lntreaba-1 pe Bunic. Bu nicul
acest domn. .
OCULISTUL (ii intrerupe): Nu, 1, 1
Daca nu poate, nu poate . se ved
nu mai poate ..
NEPOTUL: S-ar putea discuta. Bu nicLJI
acest domn ..
OCU Ll~TU L (ii intrerupe din,. nou ) :. D. r
va rog, va cred pe cuvint. In defl nitlv,
cind ai O pu~ca
N~POTUL: Pai tocmai, trebuie sa traEJI,
lnaintea Bunicului, tragea taica-sal1,
strabunicul metJ. Si mai de mult, tat I
tatalui lui . ln" familia noastra to~l
au tras.
OCU LISTU L : H m, da. Ei, a~adar, sa-1
examiham pe Bunicul dumneavoastr ,
NEPOTUL: E~ti omul nostru. Bunicul ,
fa-te u n pie incoace ! .

146

I TUL: Luaii va rog Ice, stimate

n.

I ul se Oaz.a pe scaunul indicat,

ttlndu-~i arma in bandulierii.
TUL: Acum, Bunicule, irebuie sa
ulil frumos pe domnul doctor~
paf. . . mai tirzi u.
.
LISTU L : Asta am putea, deocamdata,
pun em acolo. (Atinge, ezitind,
fCO, dar Bunicul tresare prompt):
u 1 Perfect, perfect, cum va e mai
mod. .
,
OTUL: Bunicul nu se desparte niciotl de pu~ca. 0 curata in fiecare zi.
Nol. in familie, ~tim ce-avem de facut.
ULISTUl (apropiindu-se de plana pe
ore sint tiparite litere, indica cu degetul
rtndul eel mai de jos): Puteti citi asta?
NICU L.: (visator): Du mnezeule, mi-aduc
mlnte cind I-am vazut pe raposatul
lci-meu bagindu-i o juma' de kil de
allce in plin, in burta. ~i inca de la
,atzeci de pa~i ! L-a traznit, nu alta,
Iii spun eu.
CU LISTU L: Vreti
sa va concentrati

nltel? Citirea acestor litere prezinta

dlficultate?
UNICUL (dupa o lungd reflectie): Nu,
n-or fi fost poate ~aizeci, da' cincizeci
- sigur !
NEPOTUL: Pe urma, Bunicule, mai
tirziu. Acum trebui'e sa ascultam c e
spune domnul doctor.
OCULISTUL: Sa reluam. Puteti citi asta?
IUNICUL: Eh . nu.
OCULISTUL: Dar asta?
BUNICUL: Nici. Unde e Carol?
NEPOTUL: Rabdare, Bunicule, trebuie
si-1 ascu Itam pe doctor, altfel n-o sa
cu Carol.
facem bum-bum
,.,
BUNICUL: Ii arat eu ..
OCULISTUL: Dar asta?
BUNICUL: He, nu.
Ci>CULISTUL (pe un ton linititor ): Nu-i
inca fara speranta~ Sa continuam.
Aceasta?
BUNICUL,: Eu... sa-!i spun drept,
mie-mi plac mai mult gloantele. Alice !
Un moft.
,
OCULISTUL: Va intrebam: aceasta?
BUNICUL: A, si dumneata ... Nu .

OCULISTUL: Hm, slabirea vederii e

intr-adevar accentuata. Sa iricercam
aici. Puteti
citi?
BlJNICUL: Pai n-am ochelari .
OCULISTUL: 0 sa incercam sa facem
ceva. S-ar putea ~ti in ce imprejurari
i-a slabit pina intr-atit vederea Bunicului dumneavoastra?
NEPOTUL: Din cauza pin dei. Bunicul a
pindit totdeauna: nu s-o arata du~manul? ~i la noi - ~titi - geamurile
murdare ...
OCU~ISTUL: Da, asta obose~te ochii.
NEPOTUL: ii tot spuneam: Sunicule,
a~teapta cu pinda pina la Pa~te, cind se
spala geamurile. . . Dar el era grabit.
Pina ~i in somn pindea. A~a e Bunicul.
OCULISTUL: Sa revenim la pacientul
nostru ~ (lndicind rindul cu literele cele
mai mari): ~i asta?
BUNICUL: Ce?
OCU LISTU L : Puteti citi ?.
BUNICUL: Citi?
OCU LISTU L : Da.
BUNICUL: Nu.
OCULISTUL: Un moment. (Scoate , din
"
dosul sofalei un sul de hirtie alba. II
desfaoara ~i-1 agata pe perete. Pe el
. nu e decit o literii A, imensa, oproape
de marimea unui om): Dar acum?
BUNICUL: Mi-e foame.
OCULISTUL: Nl1-i vorba de asta. Pute~i
citi ?
BUNICUL: Da' de unde.
OCU LISTU L (deschide dulopiorul i scoate
o cutie cu ochelari, ia prima pereche ~;
o pune pe nasu/ Buliiicului. Repl'icile
urmatoare vor urma foarte rapid): Acum?
BUNICUL: Nu.
OCULISTUL (s~himbind ochelarii ): Acum?
BUNICUL: Nu.
OCULISTUL (a.cela~i joc): Acum?
,,

suN1cuL: Nu. ,
ocu LISTU L (acela~i joc):

Acu m?

BUNICUL (amuzat): Nu.

OCULISTUL (acelai joc): Acum?
BUNICUL (din ce in ce mai amuzat):
Nu.
OCULISTUL (scos din sdrite, ii ia pe
BUNIC de ceafii i-1 duce in fata planei
I

10*

147

pino ce acesta ajunge nas in nos cu

imensa literd A): Nici acum?
BUNICUL (propodindu-se de ris): 0,
Dumnezeule !
OCULISTUL: Dar ce dracu gasiti de ris?
BUNICUL: Mi gidili.
OCULISTU L (ia ultimo pereche de oche-

/ari de pe fafa BUNICULUI, desface

brafele in semn de neputinfd ~;, apoi,
cotre NEPOT): Din pacate, ma tern ca

'

nu mai e nimic de fa.cut.

NEPOTUL: Cum asta?
OCULISTUL: E un caz nemaiintilnit.
NEPOTUL: A~, dumneata nu te pricepi
cum sa-1 iei. Mai intii, Bunicul nu stie

... .
...
sa c1teasca.
OCULISTUL: Vreti sa spuneti ca e analfabet?
NEPOTUL: la vezi, fara jigniri personale !
Dumneata e~ti alfabet ~i ce-i cu asta?
ii e cuiva frica de dumneata? Dimpotriva, dumitale ti-e
frica de noi.

OCULISTUL: Dar va rog, nu voiam citu~i

de putin sa spun asta.
NEPOTUL: Da' ce?
OCULISTUL: Foarte simplu ... iineam
sa mi asigur daca ... daca lectura de
un fel oarecare intra in cadrul ocupatiilor obi~nuite ale onorabilului dumneavoastra protoplast.
NEPOTUL: Domnule, pin' aici ! Bunicul
dumitale o fl fost protoplast, al meu
nu. N-am avut boli venerice in familie.
Raniri prin arme de foe, nimic altceva.
OCULISTUL: Oumneavoastra confundati
notiunile. De altfel, ca sa spun a~a,
ceea ce voiam sa ~tiu era daca Bunicul
dumneavoastra cite~te, daca cite~te
pur ~i simplu, daca cite~te, ce mai !
NEPOTUL (foarte demn): Domnule,
nici bunicul meu, nici eu nu citim
niciodata. Nimic. E clar? (Ardtind
imensa litero A): lar dumneata ai vrea
sa obose~ti un biet batrin, sa-1 surmenezi
sa-i tulburi mintea? Da?

OCULISTUL (scuzindu-se): Vai de mine,

de loc, insa veii recunoa~te ca progre,.
sele invatamintului primar .. (In acest
rostimp, Bunicul i-a reinceput cerce-

tori/e.)
NEPOTUL: Am o idee.

1'48

OCULISTUL: Nu ma indoiesc.
NEPOTUL: Arata-mi-i !
OCULISTUL: Ce?
NEPOTUL: Haide, nu face pe ... (Facind
un pas spre Oculist): Da-mi-i !
OCULISTUL (retragindu-se): Dar nu
in~eleg.
NEPOTUL: Oa-mi ochelarii !
OCULISTUL (1ncercind
dea pe flumo ):
Ha, ha, ha ! A~a, sinteti glumet ! lnteleg,
si
noi la liceu faceam totdeauna farse

profesorilor. 0 data, profesorului de

matemat1c1 1-am presarat p1oneze ~ ..
NEPOTUL: Ce tot faci pe prostul? Haide,
scoate-i ! ~i repede !
OCULISTUL (incremenind): Domnule,
nu admit asemenea purtare. Ochelarii
sint proprietatea mea particulari.
NEPOTUL: 0 sa-ti aratim nol proprietate particulari. Bunicule !
OCULISTUL (inspaimintat): Nu, nu
trebuie !
I
NEPOTUL: Ei l
OCULISTUL.:: Nu e bine sa-1 enervati,
la virsta sa. Ar putea sa-~i piarda autocontrol u I, sa-~i iasa din fire .. Trebuie
menajat.
NEPOTUL: Ce vreau, am spus clar !
OCULISTUL: La rigoare pot sa vi-i
imprumut pentru un moment. Dar
numai pentru un moment. Fara ei sint
ca ~i orb, nu vad aproape nimic.
NEPOTUL: Bine, bine, asta n-are importanta (Oculistul i1i scoate ochelarii Ji-i
intinde Nepotu lu i. Acesta ii intoarce
pe-o parte i pe a/ta): Sint draguii.
OCULISTUL: Da ... Zeiss.
N EPOTU L : Sa-i probam.
OCULISTUL (fora ochelari e ca Ji dezar-

s-o

mat, micdrile-i sint nesigure, face un

pas la dreapta, altul la stinga, ezitind,
pierdut): Sint ai mei !
NEPOTUL: Bunicule ! Aici ! Aici !
BUNICUL (care i-a reluat cercetorile

i cotroboie, cu arma in mind, toate

ungherele incaperii - tresare i aleargd
cu pa~i mici, grobifi, la chemarea
Nepotului): Unde? Unde l
Este?
Este?
NEPOTUL ~ Lini~te~te-te, Bunicule. Sa
incercam ochelarii astia.

BUNICUL: A.. Si
ce
mi-a
batut
inima
...

ca un clopot ...
NEPOTUL: A~a, stai drept. Acum, a$a,
potrive~te-~i-i dupa urechi, frumos,
ca domnul doctor. (Se da un pas inapoi:)
Ei, ce zici, Bu nicule?
BUNICUL (pierzind ceva din febrilitatea
gesturilor, devine imobil, grav, prive~te
in jurul lui cu un aer oarecum ginditor
~ i s urp rins ) : Bun i , bun i .
NEPOTUL (excitat): Sint buni, zici,
Bunicule?
BUNICUL (dobindind ce-a pierdut doctoru/: siguranfa gesturilor, acuitatea privirii; cu o satisfactie cresc ind a in voce):
Sint buni ! ..
OCULISTUL : lntr-adevar, vedeti mai
bi ne.?
BUNICUL (privindu-1 cu atenfie): Cine e?
NEPOTUL: E domnul doctor.
BU NICU L (fara sa-1 slabeasca din ochi):
Dornnul doctor?
OCULISTUL: Doctor. . . in medicina.
NEPOTUL: Doctor, dar unui batrinel
simplu n-a ~tiut sa-i potriveasca o
pereche de ochelari.
OCULISTUL (incercind sii se Justifice ):
Este un caz absolut extraordinar, n-a~
fi crezut nici o data ...
BUNICUL (tot faro a slabi din ochi pe
OCULIST, se apropie de el): Pare-mi-se
ca ..
NEPOTUL: 0 familie ca a noastra ...
CCU LISTU L (corectindu-~i nervos finuta):
Sint in adevar foarte, foarte bucuros
ca v-ati recapatat vederea. Nu va pot
spune cit de ...
NEPOTUL: Ce e, Bunicule? (Tacere.)
BUNICUL (se retrage cifiva pai, ford
a-1i /ua ochii de la Oculist ~; facind in
acelai timp semn cu mina Nepotului

sd se apropie): S-ar zice ca. . .

NEPOTUL (alergind): Ai observat ceva?
OCULISTUL (incepind sii se plimbe de
colo pino colo in camera i gesticulind
nervos): Pentru un adevarat om de
~tiinta nu exista bucurie mai mare
decit aceea de a fi martor al triumfului
metodelor pe care le preconizeaza.
Supunerea for;elor oarbe ale naturii,
ordonarea jocului li~er al elementelor
w

- este in adevar singura $i cea mai

inalta recompensa la care putem aspira.
A$ putea sa va rog sa-mi restitui;i
ochelarii? Sint ~i eu foarte miop ~i
incep sa am dureri de cap ... De altminteri, nici pentru dumneavoastra
nu este citu~i de putin recomandabil ;
cu timpul, purtarea unor lentile neadaptate se poate vadi daunatoare. (Se
oprete din plimbare, incercind so surprinda aparteul Nepotu lu i cu Bun icu 1.}
BUNICUL: Zau, s-ar zice ca ...
NEPOTUL (surexcitat): Ce, Bunicule, eel
(BUN/CUL indica printr-un gest pe Ocu I ist,
care-I asculta. Acesta din urma, vozind
manevra deschisa, i~i reincepe plimbarea,
vrind sa para foarte absorbit de ceea ce
spune.)
OCULISTUL: Abia in zilele noastre
oamenii de ~tiinta, printre care ,i
eu, incep si se bucure de increderea
~i respectul ce Ii se datoreaza. Nu
uitati ca prestigiul nostru a crescut
enorm fata
de ceea ce era in vremea

lui Paracelsus. Noi sintem cei care

trasam 1na1ntea uman1tai11 ca, no,.
Va rog sa-mi da~i imediat inapoi ochelarii ! (Bunicul se apleaca la urechea
Nepotului ~i-i 1opte1te ceva.)
NEPOTUL: Cu neputin;a ! Bunicul mai
~opte~te ceva.) E~ti sigur, Bunicule?
BUNICUL: Oho !
OCULISTUL: Cine poate prevedea ce
inventii vor mai veni sa transforme
existenta noastra? In ce directii se vor
dezvolta diferitele ramuri ale ,tiintei r
Gindirea, aceasta minunati facultate
care situeaza pe eel mai incult dintre
oameni atit de sus in regnul animal,.
sta la baza tutu ror acestor transformari. Si
in fruntea acestui imens corte
giu al omenirii, a acestei procesiuni
care pa~e~te victorios de-a lungul
istoriei naturii, in fruntea acestei
cruciade a ra~iunii care a pornit
sa invinga haosul ~i hazardul nebulos,
mergem noi, preoiii ~tiintei, veritabilii
con d ucatori ai acestei arm ate al cirei
nume este umanitatea. Scuzati-mi,.
revin indata.

>

149

..

(In tot timpul acestei replic,i, Oculistul . OCULISTUL: Stiu eu Poate c tl

a manevrat astfel incit s.d ojunga oproape

i magi natie ...
de u~d. Cu toate acestea, Nepotul i-a
NEPOTUL: Mie nu mi-e frica, p n11 t
taiat drumul).
nu si'nt eu ... Stii
cine nu 111
,
NEPOTUL: De ce-ai .palit a~a, deod.a ta? ,.
Hai. hai ! C . C .. curaj ..
(Ramin o clipa .fata in fa ta in tiicere.)
OCULISTUL (ingaimind): C ...
OCULISTUL: Am pal it? Curios.
NEPOTUL: Da, da, C .. C. . .
t

NEPbTUl: Ca peretele. Sau, ha, ha, ha,

mai bine zis, ca un cadavru !
OCU LISTU L: Ce metafora !
NEPOTUL: Se pc;>ate . . Noi . sintem oameni
simpli. Noi ~tim sa tragem.
OCULISTUL: Unde e usa?
Nu vad bine .

O ceata .. A~ vrea sa ies o clipa. Chiar

dumneavoastra spuneati ca sint foarte
palid.

NEPOTUL: Asta nu ne deranjeaza;. Mai

ale~ ca a~ vrea sa-ti pun citeva intrebari.
OCULISTUL: Ma ,l uati pe nea~teptate.
Dar, in fine, despre ce e vorba?
NEPOTUL: Despre ce? .. Despre cine,
voiai sa spui?

OCULISTUL: Nu cunosc pe nimeni,

n-am 1uat parte la nimic, nu ~tiu nici
o ' adresa. Nu va pot spune nimic.
NEPOTUL:
Si
.
, daca te int.reb cu binele l
OCULISTUL: Ce vreti
sa stiti?

N EPOTU L: De ce ti
neai asa
de. m trlt ca

,Bunicul sa traga la ti~ta sau dupa

pasari?
.
OCULISTUL: Din consideratiuni
umani
t .a r~, fiindca sint pentr.o normele .morale
ale coexistentei
intre oameni.

NEPOTUL: Si
atita sa i se
de ce tineai

, ia pu$ca Bunicului l
OCULISTUL: Ma gindeam . ma gindeam
ca ar putea deveni primejdios ~i . de
'
aceea .
NEPOTUL: Primejdios? ~i pentru cine l
OCULISTUL: Oricum, e un om batrin,
desigur bunatatea insa~i, dar cu nervii
obosiii, responsabilitatea ii e cit de cit
diminuata. de altminteri, pot sa
ma
insel

.
. "
NEPOTUL: lntreb: primejdios, pentru
.. cine?
.
.
o cl)LISTUL: Ei bine, .in general, pentru,
toata lumea. .

Nl:POTUL:
Pentru toata lumea? la uita-te
. '
.la. mine ! Eu, ma tern eu de aceasta
primejdie? De loc. ~i sa-ti spun de ce?

150

OCULISTUL: Ca, .
NEPOTUL: Car ...
OCULISTUL: Carol .
NEPOTUL: Ei, vezi? (0 pouzii.)
OCULISTUL (ca pentru sine) : Nu,
ridicol
NEPOTUL: Bunicul are chef sa trn , I
nu ex1sta n1c1 un om c1nst1t 1n t
lumea asta ca sa aiba ceva impotrlv
Cei cu con~tiinta curata pot sa doa1111
lini~titi. Dar . nu Carol! Ah, ce trcbul
sa-i dirdiie tirtita cind ~tie ca Vt fl
recunoscut oriunde, mai ales acL111
cind Bunicul are ochelari !
OCULISTUL (isteric ): De ce nu
lasati
sa ies? Asta-i nedemocratl r.

NEPOTUL:
Din ce in ce mai bine. Ct,I I
.
in acest moment, in minutul ast u,
milioane de oameni simpli, pa~nici , dl11
intreaga lume, ies ~i intra pe u~i I
voia lor. Fie ca sint u~i obi~nuite sa11
glisante, cu tin batant sau doi batan~I,
fie ca sint perdele .de margele sau d
trestie - zgomotul u~ilor de$chise I
inchise rasuna neintreupt, liber, vesel .
Sin.gur, doar d.umneata singur nu apar~II
acestor multi
mi voioase. E vina noastra l
OCULISTUL: Dar ce-aveti
cu min e?

NEPOTUL: Du.m neata e~ti Carol !

OCULISTUL: Nu !
NEPOTUL: Si
cine a protestat cind am
spus ca pu~ca sta incarcata de douazeci
de ani ~i ca starea asta de lucru ri
nu mai poate. sa dureze? Cine voia sa
for~eze pe bunic sa citeasca?
OCULISTUL: E o nebunie !
NEPOTUL: Cine a refuzat sa dea ochelari
unei biet batrin? Dumneata e~ti Carol !
OCULISTUL: Nu. Jur (Ciiuti'nd cu febrililitate prin buzunare): Am un act de
identitate, vi.-1 arat ..
NEPOTUL: Actul nu spune nimic. Buni.
cul te-a recunoscut, Carol !
OCULISTUl,.: Bu.nicul poate sa se in~ele !
/

n,

STANISLAW W6JITOWICZ: Pasare, 1960 ..


,
..... : .... .: . .: .
f. :; ..... :: ::::............................. ': .... .': / ... ........ ...-.... .. ...... '...............
.....
.- .
.
.
.
..
..
..
:.:.:
:.
,:.
.
..
'
:
.......
::
,':
.
.
.
.
.
.
.
:
.';
.
:
.
:\:>/:./.
.......
: .:::::::..::.-:::::.....::..:-: :..; ...- .. ...:.:.:.::. :/:::.:_:..: :/:.
................
.
..
....
...:,:'
.

. . . .. : .: .:; . : : .. -: ': . .... : ......... ::::-:::-:/::/::.:...:

........ .: ....-.::.:.'
,. . ...... . ... : ..
.: ............:.:....... .,..-::.:;
.-:. ................
... .............
. :.~.: ......-: : .:-?\:::>.<~.::/. \.-: . ...:.. :,.:... .. . ............. . :. :,:..:;_:: .... .
'

...

'

' ,;,:

.:-....

'

.::::):' . :< :.::;(:-{:\ :/:/} :,:..: .:. ;.;::/:: :, ::::::::::::-:: . . .:.

.............. .,. ..

-:: ...:;:;_:
.'.'!

. ,:, ::: -.

....::.-:: ': ://:: ..::.:::.:::-::.:,: /::-:/\)':'';.

:,
,'

:,::::.-:-: :. :,-:: : .

..

.:::::,.-.::.:
. .. .

:::::::::::::::}: ~
.:::/:/::-:.
.. . ..
' .... .
:.:.:~::::::::::::
.................
.. ..-...::'::
. ..

../<:/<.:

:{:\?:::!
.:;:\/:::::
...........
.............
.:.......
......
:/,:'.-:-:/a
:. .........
......:::....
~

.'

.
.............
.. .....
..:.::-:::::,:)
. .. .. ..
'

:.-::::::/.
. ... ...

. ..................
'

...........
....................
.................
,'.'.',
. t. .

................

}:}:}
..... ..........
:"::

..:......
...........
... .....
...........
..................
. .... ..:
.... :, ...
........-...::'J

.......:.
.................
.... :.-.-:.-.-::;
.... ..
..........:.-..:.

....
.
.........
....:.- .
.' .'

"lncepem

NEPOTUL: Bunicule !
! (Buni ...
cul ridica piedica.)
OCULISTUL: Domnilor, stati, e o eroare,
o tragica neintelegere. Eu nu pretind
ca acest Carol ar fl nevinovat. Dimpotriva, trebuie sa fie un tip cu totul
odios, dar de ce sa flu tocmai eu l
Bunicul sa se uite nitel in jurul sau,
sa anal'izeze. Timp pentru mine e destul.
Eu primesc in zilele cu sot, de la doua
la ~ase seara. Ma puteti gasi cind doriti.
Dar intre ti mp mai trebuie sa cautati,
pentru numele lui Dumnezeu. Daca
adevaratul Carol sta acu m co mod
undeva la caldura ~i bea lapte? Putin
ii pasa de dumneavostra, domnilor,
acestei secaturi. ldeea aceasta nu v-a
venit de loc?
NEPOTUL: Asta a~a e. Se prea. poate
ca acest Carol sa nu fie singurul.
Pot sa fie doi, trei, nu l Bunicule, cum
am termanat cu asta, cautam ma,
departe, in oric~ caz.
OCULISTUL: Doi sau trei? Zece, o
suta, o mie, toti pot sa fie Carol,
toti
afara de mine. Si
dumneavoastra
.
pierdeti atita timp cu singurul individ
...
care nu este Carol, in timp ce toti
ceilalti i~i fac de cap !
NEPOTUL: Bunicule, asta-i o idee !
Cine a zis ca e numai unul ! Ai destule
cartu~e, Bunicule l
BUNICUL: Destule .. destule, pentru
toti.
'NEPOTUl. (frecindu-i miinile ): Buna
idee, buna idee. (Aleorgii spre Bu nic
1i-l stringe in brate:) Grozav, Bunicule,
o sa tragem ca la nunta.
OCU LISTU L : Asta e, trageti cit poftiti,
dar in nici un caz in mine !
NEPOTUL: Parerea mea: intii cu cartuse,

apoi cu gloante.
BUNICUL: Buna.
OCULISTUL: Nu, nu ! (Se aruncd in
P.atru lobe, aleargo in aceasto pozifie
pino la sofa i se refugiazo dedesubt.
Acum vocea lui se aude de sub sofa.
Ne potu I 1i Bun icu I se apleacii pentru
a-I vedea): Va rog, lasati-ma. Eu n-am
nimic impotriva tirului. Tirul face
bine la plamini, e un sport fru mos.

""

nu la tinta, desigu r, 1111

pa.sari; u.n barbat adevarat nlJ ti
asemenea fleacuri, eu inteleg t , tit
sint pentru. Daca ma mi ra cev
Bunicul n-are decit o sing ur5 Pll
asta doar cu doua tevi.
Dac.'i ,

opt, fiecare cu citeva tevi, ir1

tt
fl prea mult. Nimic de zis, I 11 ti
din plin. Dar, va rog , a~teptatl,
tI
tati-ma
'

BUNICUL (liisindu-se pe burtii ~; i11,t1;,

in Oculist, sub sofa): E intuneric, fit
sa fie.
NEPOTUL: Sa imping canapeaua?
OCULISTUL: Nu cer nimic . N-am n v ,1
nici macar de acei ochelari, va , 1
, Bunicul poite sa-i pastreze. Dar v, t
dreptate, \ cer dreptate ! Nu tr. ~ I
in mine, 1 ci in Carol !
BUNICUL: Aprinde-mi un chib rit,
I
dau gata. (Nepotul aprinde un cl1Jb1 II
~i-1 apropie de s1ofa. Se vede aporind ca1,t1I
Ocu Iis't u lu i, care suf/o chibritu/ fi dispar )
OCULISTUL: Domnilor ! Ca partizan I
acestui sport imi permit . sa strl ,
Traiasca tirul ! Dar nu pot adm ite
aceasta frumoasa si
nobila idee sa n

viciata de o fatali eroar~ de tint ,

Domnilor, nu sint eu acela in ca,
trebuie sa trageti.
BUNICUL: N-am incotro. 0 sa t rag 1,
noroc.
NEPOTUL (dindu-se inapoi ): Dar mat
spre mijloc.
...
BUNICUL: II iau eu, lasa !
Timpu/ cit finte~te - o pauzo. Apoi s
vede aporind mina Oculistulu i, car
.
fluturo O batista alba.)
NEPOTUL: E bine, iese acu~i.
BUNICUL (oftind): Ei, tinerii a~tia ! ...
OC.ULISTUL (iese de-a bu~ilea de sub
sofa ~i-~i pune finuta in ordine, .in picioare,
in fafa Bunicului i a Nepotului): Sine.
Spun totul.
NEPOTUL: Ei?
OCULISTUL: Trebuie sa vina.
NEPOTUL: Cine?
OCU l:.ISTU L: Carol, adevaratul Carol.
NEPOTUL: ~ind?
OCULISTUL:
Acum.
Ar
fi trebuit sa fi e

~i

. a1c1.

152
'

'

ICUL (Nepotului): Trag?

TUL: 0 clipa, Bunicule. (Oculislul :) Ce dovada ai ca eel care o
Vina e mai Carol ca dumneata?
ULISTU L: Povestea diferite lucruri
pre dumneavostra.
OTUL: Ce?
UL ISTU L: Lucruri. . asa
si-asa

...
OTU L : Ce inseam na asta?
U LISTU L.: Sa le re pet?
OTUL: Da.
ULISTUL: Spunea ca sinteti asasini.
POTU L : Aha, ~i mai ce?
ULISTUL: Ca Bunicul dumneavoastra
te u n cretin batrin, insetat de singe.
POTUL: Cum?
.
ULISTUL: Nu fac decit sa repet.
n ce va pr,ve~t~, spunea ca s1ntet1 o
nulltate desavir~ita ~i perversa, un demn
~rma~ al familiei dumneavoastra. Sa
ontinui?

POTUL: Spune tot !

ULISTUL: Mai zicea ca numai faptuf
xlstentei du m neavoastra este o do..
Vada suficientaa absurditatii sinistre a
cestei lumi, in a~a masura incit moartea, chiar cind vine prin mijlocirea
dumneavoastra, pare o excelenta scapare pentru a nu impartafi prea multa
vreme cu dumneavoastra soarta comuna oamenilor.
NEPOTUL: Auzi, Bunicule?
UNICUL: Carol. Parca-1 aud. Asta e
Carol.

NEPOTUL: ~i mai departe?

CULISTUL: Mai spunea ca ... Dar nu
,tiu daca e adevarat, ca dumneavoastri ... Nu, nici nu-mi vine sa spun ...
EPOTUL: Ordin sa nu-mi ascunzi
nimic !

CULISTUL: Zau, nu pot ...

NEPOTU L : Hai, dai d ru mu I ! N-ai
grija, 0 sa mi-o platesca el.
OCULISTUL: Spunea ca ... ca dumneavoastra rigiiti. (Tacere.)
NEPOTUL: Lepadatura !.Dar toate astea,
de ce ni le spui abia acum?
OCULISTUL: Pentru ca mi-am inteles
gre~eala. Marturisesc, inainte de a va
v

cunoa~te, nu ~tiam nimic despre Carol.

Dar in cursul discutiei, mi s-au deschis
ochii. Nu sint Carol, dumneavoastra
nu m-ati crezut, ce sa fac ! Dar
nu

pot su porta ideea ca voi pieri, in ti mp

ce adevaratul Carol se va plimba in
batjocura pe sub nasul dumneavoastra.
Caci ce , garantie pot avea eu, dupace
v-ati in~elat o data in privi nta mea,
luindu-ma drept Carol, ca n-o sa va
mai in~elati o data in privi nta I u i,
confundindu-1 cu mine, adica luindu-1
drept nevinovat. Nu-mi pasa atit de
viata, cit de dreptate. Chiar dumneavoastra spuneati : trebuie sa existe o
1ust1t1e, nu se poate trage ,n or1c1ne.
lar cind eram sub sofa, ma gindeam:
Doamne, ce pa.cat ca ace~ti domni, care
urmaresc cu atita indirjire pe Carol,
nu stiu
ca eforturile lor sint zadarnice .

Atunci s-a nascut in mine un sentiment de revolta, am rupt cu rama~itele

vechii mele pseudo-moralitati ~i m-am
hotarit sa va spun totul.
NEPOTUL: Asculta-ma. Ca nu esti
Carol,

asta e alta poveste. Bunicul te-a recunoscut .~i Bunicul nu poate sa se in~ele.
Dar ca pot fi mai multi Caroli, e drept.
Vom a~tepta
aici. Daca nu vine, inche,
iem socotelile cu dumneata ~i ne ducem.
Daca vine, i le facem intii pe-ale lui ~i
dupa aceea om mai vedea. Nu este
exclus ca dumneata sa cuno~ti toata
organizatia. Dar . de ce venea Carol
aici? De ce?
OCU LISTU L : E pacientul meu, ca ~i
du m neavoastra.
NEPOTUL: Bunicule, trecem la pinda !
(Nepotul deplaseaza un scaun ,.in a1a (el
incit sa fie cu spate/e la UJa. In spatele
scaunului ingenunchiaza Bun icu I, cu pu1ca
indreptata spre u~a. Nepotul se ascunde
in spate le . dulapiorului, in fundul scenei.
Oculistul, comp/et epuizat, se a~eaza f!e
sofa ~i-~i ~terge fruntea cu o batista. l~i
ascunde fata in miini. A~teptarea incepe.
Luminile scad putin .)
NEPOTUL: Nu ,p rea se grabe~te.
OCULISTUL: E totu~i un om in virsta,
merge incet. (Tacere.)
NEPOTUL: Ar fi trebuit sa fie aici.

1153

'

listul se apropie de puca i rl1111F1,

in a~teptare . Este momentul cl t
maxima. Deodato, face un gest lat
i i~i intepenete pumnul stri11 t,
putii. Privet~ pe Nepot, apoi f> I
in sfirit desface foarte incct ,,,,,,,,,
spune: << S-a dus >>. in dosu/ LI~ 1/ t
pa~i, din ce rn ce mai aproape. 111 111 I
e din ce in ce mai intuneric .)
NE POTUL (triumfa/ ): Vin e !
BU NICU L (imitind sunetul voios al
nului): . Halali ! .
(Oculistul, inspaimintat , se arurl
sofa i-i acopera capul c_u O perna;
I
batai in UO.)
BUNICUL (Nepotului): Acum ?
NEPOTUL: 0 clipa ! (l~i scoate din 1,11
nor o trompeficd i cinta citeva 111 J ,,,
dintr-un mar soldatesc. Se aude d/11 11
o bataie in Ud:) Hai de !
(U~a se intredeschide incet. Bunicul tr,
doud focuri dintr-o data. Linite .)
N EPOTU L (ieind din spatele dulc1/)11l11I
,._ialergin_d spre ua carea ramas descl,i. )
In pli n !

.
'
.
BUNICUL (depunind pu~ca i destir, 111
du-se): Eh, m-am u~u rat !
NEPOTUL (case ind): Era ~i . timpu l.
BUNICUL (aratind spre Oculist , car
tot cu/cat pe sofa, cu perna pe cap):
cu asta, ce facem?
OCULISTUL: Ochelarii mei !
BUNICUL:
Ah,
mi
s-a
luat
o piatra ti
.
.
...
pe 1n1ma.
NEPOTUL: Vezi, Bunicule, lumea nu-I
chiar asa
de rau facuta.

OCU LISTU L (a~ezindu-se incetior): Gata 1

N EPOTU L (dindu~i una peste umar, Ct1
(!fectiune): Ai avut d reptate. Zace acolo,
OCULISTUL (ca i incon~tient) :. Da,
da .. ~i cum se simte Bunicul l
NEPOTUL: Bunicul? Niciodata nu I-am
vazut a~a bine dispus. L-ai vindecat,
domnule doctor. Un Carol ii trebu ia,
asta era.
OCULISTUL (pe jumatate con~tient): M5
bucur, ma bucur m ult . .; .
NEPOTUL: Atunci, noi ne-am d us.
Bunicul trebuie sa-si reincarce arma .
OCULISTUL: lar?

OCULISTUL: Va veni, cu siguranta.

Venea totdeauna foarte punctual. Un
domn foarte bine crescut. (Tacere).
NEPOTUL: Ceva nu-mi place aici.
OCULISTUL: De ce? Vremea e frumoasa
~i soarele apune min un~t ...
BUNICUL: Ma plictisesc.
OCU LISTU L : Sa citi m ceva? (Fara sd
a~tepte raspunsu/, deschjde cartea, o
duce aproape de och,i ~i incepe so citeasca)
<< Un peisaj cu ad evarat som ptuos
intimpina pe calatorul care patrunde
in vale pe d'r u mul de sud-est. C~astele
acoperite cu vita de vie promit ca
locurile pitore~ti, puritatea aerului ~i
culorile str.a lucitoare ale florilor nu
vor alcatu~ singura desfatare pe care
valea o pregateite calatorilor. Locui- .
torii vaii, de inalti me mijlocie, dar

ager, ~1 >>
NEPOTUL: Destul !
.
OCU LISTU L: Cum vreti. (Tnchide cartea.)
NEPOTU L: M~i a~teptam mult?
OCULISTUL: In a~teptare consta toata
emotia vinatorii. Sa va fac o cafea?
NEPOTUL: Nu-i nevoie. 'Noi nu bem
'
cafea. (Tacere)
..
(Oculistul prive~te fix, pared fascinat,
apoi se ridica ~i inainteaza incet in virful
picioare/or. Pe nesimtite, intunericul
cre~te.)
..
NEPOTUL: Ce e?
OCULISTUL: 0 inusca. (Oculistul in
cearcd s~o prinda, face de mai multe ori
gestul caracteristic, , dar, in.. zadar,
musca scapa de fiecare data.) .
NEPOTUL (interesat): Ai prins-o?
OCULISTUL: A sea.pat .! Uite-o.
(Tacere. Bunicul inceteaza sa pindeasca,
intrind fora sa vrea in Joe.)
NEPOTUL: Cu mina stinga, timpita
,. nu se-a~teapta la asta !

(Tacere .lunga, pe care Oculistul o umple

cu pantomima so. El e pe rind tenace, pr~ocupat, .c_y totul concentrat .in urmarirea
mu1tei. fnainteaza precaut cu pa~; mici,
pe urma face un salt inainte. Cum n-are
oche/ari, se conduce door -dupa auz. La
un moment dot, musca se Oeaza pe teava,
putii. Bunicul, care .e tot in genunchi, pe
jos, urmarete vinatoarea cu atentie. Ocu.-

'

154

TUL: 0

sa mai

venim

noi ..

lcere.)

jucind rolul codavrului. A~eaza

manechinul pe sofa, ii incr11ci~eaza bratele
pe piept, apoi ii examineaza ochii dupa
reguli/e oftalr.nologiei .)

actor,

LISTU L : A, da. . deci va veti

ranja din nou?
OCULISTUL: Era totusi tin caz ireverOTUL: Ce sa facem? S-ar putea
sibil de dezlipire a ,ctinei. E drept ca
lmpla ca 'un alt Carol sa vina la
~ocul a agravat progres1JI bolii. Dar cine
mneata ~i chiar daca nu.
.
~tie daca miine n-ar fl cazLtt de pe o
ULISTUL: Eu ma gindeam ...
scara
~i
nu
i
s-ar
fi
dezlipit
retina?
OTUL: Te. gindeai ca n-o sa mai
.
Oricum,
,nu
puteam
face
mare
lucru
nlm? Nu, nici vorba. Cartuse
sint

pentru el. (Pauza.) ~i, in deflnitiv,

1tule, ochelarii excelenti, sanato~i
putea sa nu vina. N-avea ora azi. ~i
flm.
eu riscam. (Pauza.) Nu vad mai nimic,
ULISTUL: ~i pe cind sa va mai a~tept?
dar macar sint in viata. (Sund telefonul,
POTUL (amenintindu-1 in gluma cu
Oculistul ridica receptorul): Alo? .. .
ieretul): Ei ~ ia vezi ! Cu riosule ! Se
Da . La dispozitia dumneavoastra .. .
poate sa revenim miine, peste doua
Va rog ... De la doua la ~ase ... Cind
llesau pestezece minute. Orice moment
doriti ,La patru ? Perfect, poi mii ne
bun pentru a-i gauri pielea lui Carol
la patru. Nu va ingrijorati, gasi m
- cum zice vechiul nostru proverb.
noi ceva. . Puteti' sa-mi dati
CULISTUL (stind pe sofa, resemnat, i
. nu mele
dumneavoastra? (Scoate o agenda, nooscunzindu-~i fata in miini): Va sa
teaza): Seri u, da, pron u mele da ...
zlca nu s-a sfirsit
..
'
Carol. . . (Repeta automat pronumele
IPOTUL: Hai, Bunicule. Pe umar arm' !
in timp ce-1 scrie): ~um? Nu, nu ...
lnainte, mars ! Ce va datoram?
Carol .. Bine, bine, atunci pe poimiiCULISTUL: N-are nici o importanta.
ne .. Va 'r og ... La revedere, domnule.
O sa trecem vizita la Asigurarile .Sociale ...
(A~aza receptorul. Se indepiirteaza de
EPOTU L (intin,..zindu-i o hirtiuta): Teletelefon, ezita, se uita la ceas, apoi
fonul nostru. In caz ca ...
la u~a, ~iulete urechea, s.e apropie de
UNICUL: Salut, tinere, salut. Si
, nu
Ua ~; o deschide brusc, pentru a vedea
utta povata unui om .b atrin: Cine s-a
daca nu-i nimeni . i~ spatele ei. Apoi
fript cu ciorba, sufla ~i-n iaurt. Cit
alearga la telefon i formeaza repede
despre Carol. .

un numar): Alo, alo, cine-i la aparat?

NEPOTUL (nerabdator ): Hai, Bunicule,
Dumneata e$ti, Bunicule? Bunicule,
mergem ! (les; Nepotul lasa pe Bunic
aici e doctorul. Da, da, doctorul. Cum
sa treaca i se mai intoarce o data spre
<< care doctor >>? (Linguitor): Nu ma
Oculist): Daca mai afli de cineva ...
mai recuno~ti, Bunicule? Bunicuiul nu-I
CULISTUL: Poftim? (Tacere. Se primai recunoa~te pe doctorul lui? Ei
vesc.)
bine, poimiine, Bunicule, la patru
EPOTU L : Pentru ca ne mai intoarcem .!
dupa masa ! Da, la patru. Va fl la mine?
(Iese. Ajun$ la u~a, prive~te ceva intins
Cine? Cum << cine >>? Carol, ce nalba !
pe jos ~; spune tare): ~i mai spu nea ca
" ".
Pai sigur. Atunci la revedere. ~I nu
r1g11.
u ita ! La revedere ! (Pauza. Ocu Ilstu I
(Iese definitiv~ Oculistul ramine un timp
1
1

hemi~cat. Penumbra a cuprins intre timp

toata seen a. Apoi se rid ica inc et, iese i
ievine tragir.Jd dupa el un manechin. E.ste
,.obligatoriu sa fie un manechin i nu un
,..

a~aza receptorul, se indreapta spre so(a,

ia manechinul i-1 bagd sub sofa, se
intinde apoi. deasupra, deschide cartea
~i-i reia lectura ca la inceput.)

In romaneste
de RADU VALTER si
STEFAN
HABLINSKI