M.N.burgHELE. Despot Voda Ereticul

Apare la intii a fie-carei Innt
CONVORBIRI LITERARE
No. 6. Bucuresti, 1 lunie. Anul XXXI.
DESPOT VODA ERETICUL

Dornnul Moldovei (1561-1563)
(STUDIO 1STORIC)
I
eine e Despot ?Examinarea isvoarelor.Stabilirea,
cestiunii.
Cronicarul Ureche zice, la domnia lui Alexandru
Vodh. Lapusneanu, ca," dupti al noule an (1560) a
domniii lui Alexandru Vodd, s'au ivit Despot pre
porecki, ear numele i-au fost Heraklu Vasilik, ce
au fost de nasterea sa den ostrovul Samos, carele
au fost stiind multe limbi : frinceste, nemteste, gre-
ceste si ltineste. Acesta find nirnerit la tara lesasca,
si intre slujitori -la rsboae mblind, avind ,si vial
intre Sotini, s'au inclestat intre niste evanghelisti
(ca si el nu era pravoslavnic) si s'au Mout ca. este
fecior de domn ; si nu putea aeve sa vie spre tara,
Ca Alexandru Vocl avea prietenie cu Lesn, cum si
Usti aveau legaitur tare cu Turch pentru ameste-
caturi ca aceste. Eard Despot, pre ascuns cu pro-
tivnicii stilts gAteau si 'ntre Cazaci .si-au fa'cut
prietenie.... Unde, macar c deodat s'au ahnat lu-
crul, eara mai apoi Despot mai bine s'au &it,
luind inteajutor pre Albrecht Laski, si au intrat in
ttar-5. cu nemti, cu svezi, cu spanioli si cu cazaci1).
Este greu, dac5 nu cu neputint, de a se sti ori-
I) Kovilniceanu Letopisetele tarii Moldovei, I pag. 178.
www.dacoromanica.ro
472 DESPOT VODA. ERETICUL
ginea acestui aventurier care, dupa ce a cutrierat

aproape intreaga Europa, a ajuns sd tulbure in al
noule an domnia lui Alexandru Lpusneanu, sa-I
alunge din tard cu armata i ajutor strain i sa se
puna in locul sau pe tron in Moldova ca vindex et
defensor libertatis patriae ; iar dupa doi ani de
domnie plind de ilusiuni, sa fie ucis ca un eine
de boerii i poporul rasculat.
Mai toti scriitorii vechi, cei mai multi chiar con-
temporam, care au scris sau au mentionat in scrie-
rile lor despre Despot Vocla, ne arata eh acesta ar
fi de origine obscurd din Grecia, dar ea usurpind
titlurile nobilitare ale familm lleraklizilor, care odi-
nioara ,stapinisera Samosul i alte insule din Marea
Egea, s ar fi servit cu aceste titluri pe linga Carol
V i, mai apol, pentru a se face domn in Moldova.
Si in adevar, eata ce spun scriitorii :
A. M. Graziani scrie : Pe la 1534 mai multe fa-
milli de greet vrind sa scape de sub jugul Turcilor,
si-au prasit locurile lor, imprastiindu-se in lume.
Parte din ele s'au dus pe linga Carol V in Belgia;
in numarul acestora era si unul Heraclides, supra-
numit de Greet Despota, ai caruia parinti stapinisera
odinioara insulele Samos si Paros.
In familia lui era lin oare-care loan, cretan de
origine, inteligent i dibaciu, al caruia tata ar fi lost
corabier. Pe chid era la Roma se ocupa cu trail-
scrirea de documente din biblioteca vaticand , Cu-
nostea bine limba latina, greaca, francesa, si spa-
niola. Prin sirguint i inleligenta sa, intr in inima
stapinului sau, care ii privea ca pe un fiu, era partas
1) A,a se intituleaza el pe monede. Vezi in analele Acade-
miei tomine, tom X, sectia II un memoriu al D-lui D. A.
SiurdKa asupi a nurnismaticei rorntnqti.
2) Antomus Maria Grattant: De Ioanne Herachde Despota
Walachorurn Principe hbri tres etc., Varsaviae, 1759. Autcrol
contemporan cu Despot.
www.dacoromanica.ro
DESPOT VODA ERET1CUL 473
la toate sftuirile si lurnea credea cd este chiar un

neam al lui Herakhdes. Acesta murind, Ioan se sfa-
tueste cu casnicii : ei sa sustie cd el e fiul fratelui
lui Heraklides si astfel sh mosteneascd averea ; de
eit, toti banit ce s'ar gsi, sa-i ia servitorii, iar el
documentele nobilitare. Intelegerea e fdcutd : servi-
torii iau banii, el documentele, asa eh' din simplu
(gramatic grec ce era, devine un Ileraklid. Multi
ani dup aceasta, el e recunoscut de Carol V de Depot
si mostenitor al lui Heraklides.
La impdrtirea averii mostenite se ivesc certun intre
el si cei-l-alti casnici ai lui Heraclid ; s'a scos atunci
vorba cd el este un rnostemtor minciunos, dar nimeni
nu s'a ingrijit despre aceasta. Din Belgia, Despot
fuge la Lubeck, Danimarka si alte tdri ; in toate lo-
cur& se da drept nascut din yi printiard, ardtind
diplomele sale nobilitare si imprdstiind vorba cd a
lost isgonit de Turci. Cu acest chip a intrat in le-
gaturi, chiar de prietenie, Cu suveranii, principii si
oamenn insernnati ai tirnpului.
Forgach de Gymes, Episcop de Oradea-mare 1) spune
ea : Iacob Basilic Heraclides era ndscut in Greta
dintr'un -WA, din clasa de jos, loan Basilic, care, cir
leafa, primea a conduce corabii cu. marfa. El era in
serviciul unui Jacob Heraclid, grec care se zicea cd
se trage din nearnul Printilor de Samothracia, Paros
si alte insule din Marea Eged si care trimitea lui
Carol V ostasi mercenari greci. Acest Jacob Heraclid
se ingriji sa dea lui Joan Basilic invdtatura clasicd.
bimtind Iacob Heraclid ea are sa moard, recornanda
pe loan drept fiu al sdu si, dupd moarte, ischndu-se
ceartd intre casnicii lui in privinta mostenirii, Joan
lua docurnentele nobilitare de familie si usurpd nu-
t) Rerum Hungaricarum sui temporis comrnentarii.Posonii

et Cassoviae, 1788.
www.dacoromanica.ro
471 DESPOT VODA ERETICUL
mele de Ileraclid. Cu acest chip cdpatd recunoasterea

din partea lui Carol V si mai in urnad dreptul de
a crea doctori, poeti, laureati i protonotari. Servi
citd-va vreme in armatti, in legiunea calaireatd greaca
din Belgia, apoi pribegi prin Francia, Germania si.
in fine ajunse in Po Ionia.
Cronicarul lesesc Martin Paszkowski care, dupa
spusa lui Sirnion Dascdlul, a scris despre Despot dupa
o carte latineasca a lui Alexandru Gvagnen scrie
0 el intocmai ca Graziani ; mai adauga. Inca i cu-
vintele pe care Despot, la moartea lui Heraclid, le-a
adresat servitorilor acestuia pentru a-i face sa declare
cd el este nepotul i mostenitorul defunctului, aceasta
in schimbul banilor ce li-se va impdrti si a docu-
mentelor nobilitare pe care le va lua el.
Hubert Languet 2) scriind la 5 Noemvrie 1561 lui
Ulrich Mordeissen, consilierul electorului Saxoniu,
spune : Cred c ai auzit i rnagnificenta ta cum ca
acel fantastic marchis Jacob, Despota al Samosului
a vrea s alunge pe Domnul Moldoveip. In
altd scrisoare din 15 Februarie 1562 el spune : Po-
lonii cart intovdrsiserd pe acel impostor Despota al
a
Sa mosului....
Istoricul Leunklavius 3), care a cunoscut in per-
soara pe Despot, inainte de a fi domnitor spune ca:
In anul 1561 un oare-care Jacob, grec de neam
care, usurpind nurnele de Heraclid si de Basilic,
((pretindea a fi din neamul vechilor regi ai Moldovei
i) Kogiilniceanu, Letopisele I Apendice IX, pag. 55. Pro-

babil c acest Gvagnen este Guagiuni autorul carpi: Rerum
polonicarum tomi tres. Francofurti 1584. Autorul a fost ofiler
in armata de navillire a lui Despot.
2) Atcana seculi XVI etc. Hallae, 1699 apud Hasdeu, Arhiva
istorici a Rotniniii, I, 2 pag. 29, 3o.Datele de 1560 i 1561
trebutesc indreptate in 1561 si 1562.
3) Annales Sultanorurn Osmanidarum, Francfurti, 1588
pag. 104.
www.dacoromanica.ro
DESPOT VODA ERETICUL 475
si se numea pe sine Despota al Sarnosului si Marquis

sau Marchion al Parosului, insule din Marea Egea....
Busbecq 1), agentul Austriii la Constantinopol in
timpul cind Despot alunga de pe tron pe Alexandru
Lapusneanu, zice despre Despot ea' : Un oare-care
grec de neam, pe care oamenii ii onoreaza cu nu-
niele de Despot.... nvlea in Moldova.
In fine lohannes Sommer2), din Pirna in Saxonia,
adus de Despot ca profesor si Director al scoalei ce
infiintase in Cotnari, spune c despre originea lui
a fost tot deauna nedumerire sau ca s'a introdus
in familia Hera clizilor Despota, sau ca din invidie
s'a scornit aceasta, vorba.
Observam dar c ase scriitori contempdrani cu
Despot, afirma ca' el ar fi de origind obscura, dar ca,
prin inteligenta i dibacia sa, a tiut s intre in inima
stapinului sii IIeraclid i, dupa, moartea acestuia, a-
propriindu-si documentele nobilitare ale familiir, s'a dat
drept urma direct al lui, supranuinindu-se Despota.
Ca opositrune la aceasta, vedem Ca llelanchthon,
ilustrul tovard al lui Luther, intr'o scrisoare din 1
tame 1556 catre Regele de Danimarka, recomanda
pc Despot ca pe un gebornen Herrn und Erben
der Inseln Samos und Paros in Asia Als er
nun bei uns gewesen, habe Ich seine Zeugnisse, die
er aus Grekenland mit sich bracht und noch hat,
Welche beweisen seine Ankunft und Erbgerechtigkeit
an Samos und Paros, welche der turkish Tyran
Selimus seinem Vater, Johann, genommen hat, und
usind sein Vater und Mutter und ein Bruder zugleich
ermordet worden 3).
I) Busbequia ornnia quae estant. Lugduni Batavorum, 1633

pag 313, 314.
?) Vita Jacobi Despotae, Moldavorum Reguli. Witebergae, 1587
0 in Emile Legrand, Deux vies de Jacques Basilicos,.... l'une
par Somnier et l'autre par Graziani, Paris. Maisonneuve, 1889-
3) in Emile Legrand, Deux vies de Jacques Basilicos, p. 279, 280.
www.dacoromanica.ro
Intealt scrisoare cu aceeasi data catre Hen ricus

Buscoducensis, Melanchthon il recomanda tot asa 1).
Pe linga acestea, cei 3 poeti laureati de Despot,
pe cind era inch in Germania si anume Zacharias
Praetoriug, Franciscus Raphael si Zacharias Orthus,
in poesiile ce i-au dedicat drept multumire, afirma
ca el este originar din stralucita famine a FIeracli-
chlor i ca a fost nevoit sd paraseasca insula Samos
fund isgonit si urmarit de Turci sub Sultanul &I'm.
In fine, Carol V in serviciul caruia a lost Despot,
inainte de a deveni domn in Moldova i-a confirmat, la
1555, spita nearnului Heraclizilor, intocmitd de din-
sul, pe care apoi a tiparit-o la Brasov la 1560.
Ne gsim asa dar in fata a cloud versiuni in pri-
yinta originei lui Despot.
Negresit ca nu putem pune nici-o basd pe afir-
rnatiunea lui Melanchthon si cu atit mai putin pe
aceea a poet,dor incununati de Despot ; pe a lui
Melanchthon pentru ca. Despot i-a fost cunoscut din
actele nobilitare ce acesta i-a al-Mat si dach erau
false, precum se pretinde de unii, atunci buna cre-
dinta a lin Melanchthon, care nu a fost in putinta
de a le controla, a fost surprinsa ; pe a poetilor
Zacharias Orthus, Zacharias Praetorius si Franctscus
Raphael, cu atit mai putin nu ne putem rezima
pentru ca ei nu au facut decit sa cinte in poesitle
lor de dedicatiune ceea-ce aflaserd de la incorona-
to rul lor.
Nu mai putin insd nu sintem indreptatiti a lua
ca bas sigura afirmatiunile celor d'intai scriitori,
anume ca Despot ar fi de origina obscurd, pentru
ca desi lucrul e cu putinta ne este greu sa ad-
mitem ca pe acele timpuri, care pastrau Inca carac-
terul feudalittti, un personagiu asa de cult, care
cunostea atitea licribi, care a stint sa intre la curtile
I) Ibidem, pag. 281.
www.dacoromanica.ro
DESPOT VODA ERETIOOL 477
Europene drept un nobil scdpatat st care in urma."

a stiut sa." devie chiar suveranul unei tall, sa fie
un impostor, un fel de pseudo-Ditnitrie al Rusilor.
Ceea-ce este mai mull, este cti el isi avea spita nea-
mulut intocmit si intdrit de Carol V,- inainte de a
se fi presentat ocasia de. a pldnui s devie domn al
Moldovei.
Din aceast spita" 1) vedem ca.' familia Heraclizilor,
care s'ar trage de la Heraclides Tleptolernos, regele
Jihsiii, pomenit in Iliada (II, 653), se compune din
21 de generatiuni cunoscute pina la 1555. Partea
de la inceput este fantasticd. De la a 17-a generatiune,
neamul Heraclizilor se desface in douti, din care
ese pe deoparte Despot Ereticul la a 21-a generatie,
iar pe de alta lleana, sotia lin Petru Rare ; de la
dinsa, la a 20-a generatie, 2 btiett si o fata, Ruxanda,
sotia lui Alexandru Ldpusneanu.
Trebue sa al-Intern ca periodul de timp in care
e circurnscris spita neamulut Heracleidic, nu este
continua, ca sint foarte-multe st foarte mari golun,
s[ ch se mentioneazti numai numele generatulor ce
au pntut fi cunoscute lw Despot Ereticul cind si-a
intocmit sprta neamului.
Ori-cit de impel. fecta ins ar fi aceastti spit6, on-
cite erori ar coprinde ea si ori cit neincredere ne-ar
inspira ea, nu o putem inlatura din discutiune, desi
nu o consideram demna de credint6, decit pumai
dacti am fi in stare a intocmi o alia care sa o con-
trazica. Dar pentru aceasta, ar trebui s'a studiem
fie-care din generatiumle familiii Heraclizilor, atit
acele care fac de drept parte din acest neam cit si
cele insemnate in spita lw Despot. Studiul acesta ar
ft greu. daca nu cu neputinta si, in tot casul, lard
t) Este publicatsa in cartea lui Sommer, Vita Jacobi Despotae,

Moldavorum Reguli. Witebergae, 1587, i in Emile Legrand,
Deux \ ies de J,cques Basilicos.
www.dacoromanica.ro
178 DESPOT VODA ERET1CUL
insemndtate pentru istoria lui Despot Ereticul ca

domn al Moldovei.
De aceea ne i marginim numai a arata cele de
mai sus, considerind pe Despot Ereticul ca un per-
sonagiu dintu'o vita printiard greceasca', sau simplu
nobila, care a stpirnt odat5. insula Samos si altele
din Marea Eged ; ca, silit de imprejurarile cuprindern
Byzantiului, Grecni st a insulelor Arhipelagului de
catre Turci, a emigrat i, pribegind prin Europa, in
felul cum .vom vedea in cursul istoriti lui, a ajuns
la curtea lui Carol V, in serviciul chruia a si intrat
pentru cit-va timp, si in fine la curtea lui Alexandru
Lapusneanu, fiind in legaturi de rudenie cu Doamna
Ruxanda. In urma s'a folosit de imprejurart i, cu
ajutor strain, a alungat pe Alexandru Lapusneanu
s'a suit el pe tronul Moldovei. Purtarea lui insh ca
domn, neflind de loc potrivit obiceiului rii, lucru
pentru care si o rasvratire s'a urzit in potriva lui si
in care el a pierit, s'a scos vorba cd el e numai un
venetic, un serv al familiii Heraclizilor, dar ca" prin
inselaciune s'a dat drept urmas direct din aceasta
familie.
II
Pribegirea lui Despot prin Europa OceidentalA. In
Polonia. Trecerea DA In Moldova. -- Alexandra
LApusyeanu.
lacob Heraclid Despot si-a petrecut copiltiria in
Chios, invhtind la Hermodoros Lestarchos care avea
acolo o scoald 1).
Despre printii lui, frate, sord, nu stim nimic,
I) Sommer. Vita Jacobi Despotae. Melanchthon in scrisorile
menOonate cornite o eroare and spune a in Creta. In Chios
avea Hermodoros scoala. Vezi Emile Legrand Deux vies de
Jacques Basilicos, pag. XVII si Cruslus, Turco-Graecia, Ba-
sileae, 1584, pag. 497 : (Hermodoros Lestachus fuit in Chio
medicus doctusp.
www.dacoromanica.ro
DESPOT VODA ERET1CUL 479
afara de un \tar al sau, Iacobus Diassorinus, aven-

tuner ca Si dinsul.
Emigrind, precum am aratat mai sus, din Turcia
ca multi din compatrioth lui, probabil se duce la
Roma unde se ocupd, intre allele, cu studii si cu
copiare de rnanusgise in biblioteca vaticana dupa
cum spune Graziani, desi Emile Legrand 1) aratd ca
nu e nici-o dovada despre aceasta ci despre vdrul
sou Jacobus Diassorinus, de la care in adevar au
ramas copii de pe manuscripte. Din Roma trece in
Sparna i Francia cautind sprijmul suveranilor, prin-
tilor si nobilitor, fie pentru a-pi recapdta domemile
stramosilor sau pretinsilor si strdmosi, fie pentru
a-si asigura un fel de traiu. Domemile nu si le-a
recapatat, dar traiul i I-a asigurat.
Pleaca apoi cu Conte le Wolrad de Mansfeld in Ger-
mania la Wittenberg, central reformatiii, unde se
pune iii legaturi strinse cu Melanchthon, cu Gaspar
Peucer, ginerele acestuia, cu Cammerarius cu alti
I
capi ai reformatiii, imbrati.sind doctrinele reformei.

Asa vedem Ca Melanchthon 11 recomandd la 1556,
in niste scrisori catre regele de Danirnarka i dare un
oare-care Henricus Buscoducensis, cd este der Lehre
in unsern kirchen zugethan i (multa de doctrinis
tnobiscum familiariter colloquens 2). De la Witten-
berg se duce prin Belgia si Olanda, unde la parte,
intre anii 1553 si 1555, impreuna cu Conte le Gun-
ther de Schwarzburg, la asediul cetatilor Teruana pi
Heschnfert si la luptele de la Renty si Valenciennes
in rindurile cavalerilor negri ai lui Carol V in
contra francesilor morini. Aceste lupte el le si descrie
I) Emile Legrand, Deux vies de Jacques Basilicos, pag.

XVIII, XIX.
2) Ibidern pag. 289-281, vezi i scrisorile de prietenie
ale sale ale vArului su ctre Melanchthon in Crusius
i
Turco-Graecia, pag. 556.Hasdeu, Arhiva istorica I, i pag. 13.
www.dacoromanica.ro
180 DESPOT VODA ERETIOUL
intr'o carte tiparit la Anvers in 1555 in latineste

si frantuzeste 1).
Carol V, drept rdsplata pentru purtarea lui, il
onoreaza cu titlul de cavaler i de Conte palatin si
ii acorda dreptul de a incununa poeti. Din Olanda
el se intoarce in Germania la Melanchthon care ii
da scrisori de recomandatie foarte calduroase catre
Regele Danimarcei, partisan al reforinei. In aceste
scrisori Melanchthon, precum am vazut, arata call-
tatile ce disting pe Despot, cum el este din vita prin-
tiara de Samos, si ca vrea pe urind sa se duca la
patriarchul de Constantinopole, care ii este ruda.
Despot, in puterea dreptului acordat de Carol V,
incununeaza in acest timp (1556) de poeti, pe unul
Zacharias Praetorius, (Breiter) din Mansfeld elev al
lui Melanchthon si pastor in Eisleben, si pe unul
Franciscus Raphael.
Mergind spre Danimarka, Despot se opreste cit-va
timp in Rostock, unde in Oct. 1556 incoroneaza ca
poet pe un oare-care Zacharias Orthus, din Stralsund.
loannes LaRicius in a sa (Historia de ingressu po-
lonorum in Valachiam cum Bogdano Voivoda
15722) spune despre Despot cd Rostochij mathemata
docebat. Ca era un bun maternatic avem mai multe
marturii. Asa Sommer : m mathernaticis quoque dis-
ciplinis... vehementer fuit deditus ; Graziani : Erat
Despota matheinaticorum studik deditus; in fine
t) Titiul latmesc De molini quod Terovana vocant atque

Hedim expugnatione deq; proelio apud Rentiacum et omnibus
...... brevis et vera narratio. Iacob0 Basihco Marcheto, Despota
Sarni Authore. Traducere romina in Hasders Arhiva Ist011Cd,
ll, pag 70 sq.
2) Apud Paput Avian, Tesaur de monurnente ktorice, III,
pag. 212.
www.dacoromanica.ro
DESPOT VODA. ERETICUL 181
Melanchthon in scrisorile menttonate spune despre

Despot cd : und hat in Mathematica ziemlichen
Verstand. Dar din cercetdrile noastre 1) resultd cd
nici-o urrnd nu se gseste la Urnversitatea din Ros-
tock (Interneeatd la 1419) ca dinsul sd fi profesat
matematica acolo; poate nurnai ca privat 2)
De la Rostock, Despot pleaca la Lubeck si apoi in
Danimarka la Regele Christian (1559-1588), cu
scrisorile de recomandatie aie lui Melanchthon. Gra-
ziani spune ca, primit bine si incsarcat de daruri de
regele Danimarcei, a plecat in Suedia (in care se
introdusese protestantisrnul Inca din timpul lui Gustav
Wasa, mort la 1560), de aci la Dantzig si apoi la
electorul Albert de Brandenburg care primindu-I
bine, i-a dat scrisori de recomandare la printul Ni-
colae Radziwill, palatinul Vilnet. Acesta la rindul sau,
I-a recornandat Regelui Poloniii Sigisrnund II, unde
si ajunge Despot prin anul 1557 sau 1558.
La curtea Regelui Poloniii i la palaturile mag-
natilor, Despot face cunostinta boerilor moldoveni
pribegrti acolo din causa nemulturnirri de a se fi
urcat pe tronul Moldovet Alexandru Lapusneanu, care
isgonise pe Joldea Voda (Septembre 1552).
Despot, se pune in relatiune cu acesti boeri care,
se intelege, vorbeau de rdu pe Alexandru Lpu.sneanu;
el este ast-fel pus in positiune de a cunoaste din
istoria si situatia principatelor romine, relatiile lor
cu tarile invecinate, felul curtri moldovene, sfetnicii
ei, situatiunea domnitorului, sotia lui care se tragea
din neamul Despotilor Serbiti, familia lui, etc.
De cite-ori Polonia n'a fost refugiul boerrlor mol-
doveni surguniti sau pribegi ! De cite-ori n'au in-
fluentat ei de acolo asupra situattunii tdrii lor ! De
I) Datorite amabilittii D-lui Dr. Traugott Tamm, acurn
Secretar al A. S. R. Principelui nostru motenitor.
21 Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum, ed. Trausch, Bra-
osi 1847, pag. 61: aqui Mathesm in Academia Rostockiensi ante
publice professus)).
www.dacoromanica.ro
482 DESPOT VODA ERETIGUL
cite-ori n'au adus ei la scaunul tarii domnitori cu

ajutor de prin acele parti! Moldova a fost in tot
d'auna, pind la epoca fanarioWor, influentata de
Po Ionia. -
De aci Despot si pleacd peste cit-va timp (1560)

in Moldova si este oaspele lui Alexandru Lapusneanu.
* *
Istoricul Leunklavius1) care a cunoscut in persoana
pe Despot inainte de a merge in Po Ionia spune despre
dinsul cd era inzestrat CU o figura nothld, statura
de mijloc insa robusta i nervoasa, parul negru,
limba vorbareata. Purtarea sa se caracteriza in toate
prin o deosebita majestate. Vorbea cu multa ele-
ganta greceste, latineste, frantuzeste i italieneste.
Ureche2) : carele au fost stiind multe limbi, frin-
ceste, nemteste, greceste i latineste .
. avind si
viata intre sotini (sociniani) s'au inclestat intre niste
evanghelisti (ca si el nu era pravoslavnic).
Graziani adaoga ca cunostea i limba spaniola si
ma tematica.
Melanchthon4y: denn er ist in grekischer Sprach
wohl gefibt, auch wohl gelehret, und hat in Mathe-
matica ziemlichen Verstand, hat auch guten Ver-
stand in christlicher Lehr, und ist der Lehre in
unsern Kirchen zugethan.
Despot avea pe atunci cam 36 de ani.
* *
La moartea lui Petru Rares (1546) pe tronul Mol-
dovei se suise fiul SU 11icq carele mai pe urma s'a
I) Annales Sultanorurn Osmanidarum, Fracfurti, 1588;
pag 104.
2) Kogdlniceanu, Letopisete I, pag. 178.
3) De Ioanne Heraclide Despota.... Varsaviae, 1759. Ediia
Sturdza pag. 6, to.
4) Emile Legrand Deux vies de Jacques Basilicos, pag. 279.
www.dacoromanica.ro
turcit si dup ace3ta, la 1551, boierii au ridicat

domn pe fratele sau ,tefanifei (1551-1552) ucis la
Tutora de boerit rsculati. In timpul domniii acestui
din urm, multi din boeri au fost nevoiti, prin pur-
tarea lui, sa pribegeascd prin tari strine, de obiceiu
in Po Ionia, si atunci cind, dupa uciderea lui, boerii
ram* in tara, voiau sa ridice la tron pe Jo ldea .i
sh dea acestuia de sotie pe Ruxanda, fnca Jui Petra
Rares, cei pribegi si cu o parte din cei din tara
ridicau pe troll in tirg in Trebulea pe Petrea Stol-
nicul, zis apoi Alexandru Lapusneanu. Jo Idea este
urmarit de Alexandra Lapusneanu pina la )ii,pote, pe
Miletin (Judetul Iasi) si priqindu-1 viu 1-au semnat
la nas si 1-au (tht la calugarie) iar pe AlexandN
Lapusneanu cu dragoste 1-au primit boierii; si mer-
gind pre la Hir lhu, au tras la Suceava si au sezut
in scaun. Decii s'au cununat cu Doamna Ruxanda
si au Meat nunta 1).
Doama Ruxanda este fiwa lui Petru Rares si a
Elenei Despotovna, fiica tarului Serbiii Lazar Bran-
kovici Despotovici 2).
Sfetnicii lui Alexandra Lapupeanu erau loan Motoc
Vornic, loan (Luca) Stroici, Mare Logofat, ,5'tefan
Tornp Hatman, Spancioc Spatar, Gheorghe de Re-
welles homo aliquot linguarum peritus 3), un copil
natural al lui Faber, Episcopal Vienei,secretar.
Din acestia, care toti au slujit mai multor domni,
Luca Stroici, numit si Lupul, are o insemnatate
r) Ureche in Kogdlniceanu, Letopisete I, pag. 176, 177.

2) Vezi Engel, geschichtc der Moldau und Walachei, Halle
1804, II pag. 194, Istvanjfi, Regni Hungarici historia, libris
XXXIV exacte descripta, Coloniae, 1685 pag. 262 spune de
Ruxanda 6 ae claro Despotarum genere fuit. Ureche, spune
despre Petru Rare pe cind era inchis in Ciceiu in Transil-
vania ca ai tiind scrisoare saibeasca Doarnna Elena 1,
3) Sommer in Emile Legrand, Deux vies de Jacques Basi-

hcos, pag. 25.
www.dacoromanica.ro
osebit. El descindea din una din cele mai cin-

stete familit din Moldova si fusese crescut in
coale din Germania. La 1593, adunarea legislattva
din Varsa via 1-a impmintenit si era prieten cu
celebrul enciclopedist polon Stanislas Sarnicki; dormd
a da acestuia o idee despre origina limbii romine
i-a scris in romineste tatal riostru cu litere latine.
Din catalogul bibliotech sale, daruita minastirii Dra-
gomirna, al careia ctitor era, si pastrat acum la
Universitatea din Lernberg, se vede ca el cunostea
limbile greacd, latina, germana, italian, polona si
sirba. Lectura lui consta in opei ile lui Sigonis, Ro-
bartello, Munster, Melanchthon, Peucer, Cammerarius,
cesti 3 din urma capi ai reforrnatiunii, i e dar de
crezut ca Stroici s'a adapat la aceasta sorginte1)
Istoria i faptele lut Alexandru Lapusneanu ne sint
inca putin cunoscute, dar persoana hit pare a fi fost
una din cele mai interesante din istoria Moldovei.
Cronicarul Ureche, ni-1 arata ca, nu grijea de alta,
ci numai de pace in toate partite si de aezarea
taril, dar ca azic ca au fost scotind ochii oame-
mlor si pre multi au slutit. Ca el sa fi fost aspra
st chiar crud, o rnairturisesc mai mufti scrutori.
HI
La curtea lui Alexandra Litpumeanu. Despot isi pune
in gind sit se facit Domn'in Moldova E nevoit sA
fugA. In Polonia.Se pane in relatii cu Laski,
cu Ferencz Zy, cu ImpAratul Ferdinand I
si cu. regele Maximilian II.Ajutat de
acetia alung1 pe Alexandra Litpu-
neauu i se face Domn.
La curtea Ini A.lexandra Lpusneanu, Despot e
bine prima de Doamna, de sfetnicii si de boern
tarii : de Doamna pentru ca ea .si-a gasit un membru
I) Hasden, Luca Stroici, Bucureti, 1864.
www.dacoromanica.ro
DESPOT VODA. ERETIGUL 485
al ilustrului ei neam, de sfetnicii si de boerii tarii

pentru c vedeau in el un om blind, afabil, instruit,
cunoscator de multe limbi i multe lucruri, purtarea
sa se caracteriza in toate prin o deosebit majestate
(Leunklavius) si in acelas timp o ruda a Doamnei
Ruxanda, thea unuia din legendarii domni ai Mol-
dovei din vita lui i5tefan cel Mare, dupa tatd, si din
familia Despotilor Serbiii, dupti mama.
Faptul e ca venind Despot la Curtea lui Alexandru
Lapusneanu lucrurile se schimbd repede hi favorul
acestui aventurier, care juca rolul calului grecilor
din Troia.
Fost-au boerii nemultumiti de purtarea cruda si
aspra a Domnitorului? Aceasta esti cel putin una
din invinuirile'ce se aduc de scriitori in potriva lui
Alexandru Lapusneanu. Boerii cart 1-au ridicat pe
tron incereat-au srt-i impue vointa lor si el li-s'a
opus? Fost-au intrigi de Carte si de familie ? Doamna
Ruxanda, sotia shad a lin Aiexandru Lpusneanu,
are oare si ea parte la actiunea dramei ? Toate
aceste presupuneri par a fi intemeeate. Sommer si
Graziani ne spun c Despot, venind la Curtea mol-
doveneasc, a inceput a se da in dreapta si in stinga
drept moldovean de neam, ca tatal sliu a fost oare-
cind printre. curtenii tarn, dar cri a fost tiers de
catre Alexandru Lapusneanu i c strabunii lui au
(lorrmit oare-cind in Moldova. Alexandru Lapusneanu
intr'o scrisoare t) din Maiu 1560 catre Rustem pasa,
visual lui Soliman II, i-se plinge de Despot care e
ajutat din Transilvarna si Polonia si care se lauda
pe, la unu i pe la altii cii Eu am multi in Mol-
dova care irni vor da ajutor, si Inca voi irni yeti
da ajutor pe sub mind ; imi va fi foarte usor de a
alunga pe acel nemernic si a ma face Domn in
i) HurnImtaki, Docurnente II, partea I, pg. 3.62.
www.dacoromanica.ro
456 DESPOT VODI ERETICOL
acea tara, unde ma voi pune eu la cale cu Turcul

cel mare
Poate ca si Doamna Ruxanda sh plingea lui Despot,
ca unei rude, de purtarea lui Alexandru Lapusneanu
si de nemultumirile ce erau in contra lui ; poate eh
Despot, la rindul lui, colporta la curteni convor-
birea sa cu Doamna si cele ce avea cu A-
lexandru Lpusneanu intorcind in eau cuvintele
ca .sa indispue pe boeri in contra domnitorulut lor.
Apoi, poate c boerii, la rindul lor, criticau fata
cu Despot faptele lui Alexandra Lapusneauu si poate
ca. Despot colporta aceste critice la Curte cautind a
indispune ast-fel pe Domnitor in contra sfetnicilor
si a boerilor. .5 i nu trebue sh uttm ca. Despot era
inzestrat cu o figura nobil, limba vorbarea-
ta cd purtarea sa se caracteriza in toate prin o
deosebita rnajestate ch era cine-va care se putea
impune.
Nu stim ins dach el vorbea si.' romineste.
Ori-cum, o intriga s'a urzit in acel tamp, la Curtea
Moldovei, iar aventurierul Despot concepe planul de
a se face Domn in Moldova.
Intrigile lui ajung insa la urechile lui Alexandru
Lapusneanu, care si pentru ch avea de mult prepus
asupra lui, hotaraste sa-I otraveasca. Despot did de
aceasta si fuge indata din taxa (1560) in Transtivania
la Brasov. Aci el incepe a-si area pretentille la
tronul Moldovei, tipareste, punind o data anterioara
(1558), pe 2 coale de pergament, genealogia ce s'i-o
facuse .si i-o intarise Carol V si, poate ca avea in
intentiune de a dirigui de aci actiunea sa in Mol-
dova.
Dar instruit despre aceasta, Principele loan 11
Zapolya,care era in bune relatiuni cu Alexandru
Lapusneanu, da ordin rnunicipahtatii din Brasov sa
www.dacoromanica.ro
DESPOT VODA ERETIGUL 487
isgoneasca pe Despot, i la caz de-1 va prinde sa-1

trimita la Curtea regeasca t).
Fugarul, cu ajutorul prietenilor lui; e nevoit sh
paraseasca noaptea orasul2) ducindu-se prin Bistrita
in Polonia3) la o build cunostinta a sa, la Albert
Laski, palatinul Sirathii, care stpinea de la tatM su
orasele libere Dunavetz i Kesmark, la hotarele Po-
dolLel si Retheniii.
Albert Laski era fiul lui Hieronym Laski, insemnat
diplomat si agent al lui Ferdinand I ; el era un om
am4os, stricat, prodig in cit lumea zicea eh e
nascut ca sa-si pearda averea 4). Nici nu se putea un
tovaras mai potrivit pentru Despot. Despot il pune
in cunostint de planurile sale, i pentru ajutor ii
fagadueste o subventie anuala i stapinirea Hotinului,
famoasa cetate de pe malul drept al Nistrului.
Laski, departe de a face greutati, primeste pro-
punerea, i chiar inainteazd o sum de bani cu care
sh plateasca mercenari pentru expeditia in Moldova5).
Nici nu era o ocasie mai potrivita pentril gusturile
sale de aventurier i pentru nestatornicia i trufia sa.
Printr'insul, Despot cistiga chiar o parte din no-
bilimea poloneza decis a-1 sustine pentru a alunga
pc Alexandra Lapusneanu
Sa naimesc asa dar ostasi de diferite natiuni :
Ungar!, poloni, scui, nemti, ruteni, spanioli, etc. si
1) Documente din Transilvania adunate de D-1 Ilasdeu i

publicate in Columna lui Traian, anul V, No. 6, pag. 130.
2) Sommer in Emile Legrand op citat, pag. 20.
3) Cronicarul Simon Masa in Chronicon-Fuchsio-Lupino-
Jltalennum, Coronae 1847, pag. 62.
4) Istvanffi, Regni hungarici Historia Colornae, 1685
ilag 262.
5) Pentru cele ce urrneaz urnfarn pc Ureche, Istvanffi, Gra-
paw, Sommer, Forgach in opurde citate deja. Miron Costin,
n Kogalniceanu, Letopisqe, I, Apendice X a scris dup. istvanffi.
6) Hurma:zaki, Documente, II, i pag 380.
www.dacoromanica.ro
488 DESPOT VODA ERETICCIL
se inchipuiesc ast-fel mai multe polcuri de mercenari

si 9 tunuri. Cu aceast armatd, Despot st Laski
inainteaza spre Moldova. Ajungind insa la gramta,
Sigismund 11, Regele Po Ionia, care avea o conven-
tiune cu Soliman II asupra tra nsitului si a pacii In
tarile lorsi Moldova era atunci inda to rita sd pldtiasca
tri but Turciii ordond lui Dimitrie Wisnowiecki, Pre fec-
tul Podolia, i tuturor supusilor sai, ca s opreasca pe
aventurieri in drumul lor mai departe .1). Alexandra
Lapusneanu, incunostiintat si el la timp despre na-
valtr(, cu o armatd de 40.000 de. oameni, dupd cum
spune cronica, le ese inainte.
Armata lui Despot si Laski, neorganizat Inca,
este nevoit sd se retragd cu perderi, imprastiata de
Wisnowiecki2).
Amindoi aventurierii se duc Ia Kesmark, proprie-
tatea lui Laski, si incep a lucra mai cu metoda
pentru indeplintrea planului lor. Ei v5zura ca
pentru aceasta trebue sd alba un ajutor putermc,
cd trebue s alba sprijinul unui suveran. De aceea
si vedem cum amindoi sa adreseazd (1560 Martie)
lui Ferdinand 1 al Austria si lui Maximilian 11,
Regele Bohemiii, atit prin scrisori cit i prin trirrnsi
special!, precurn a tost Sigismund Torda, consiher al
Carpi ungare. Scrisorile lui Despot si Laski catre
acesti suverani sunt necurmate ; in aceste Despot se
da drept lacobus Basilicus Heraclides, Despota Sarni,
Doridis, Pari ae caeterarurn insularum, dominus
eleetus F-rinceps Moldavorum, terrarum Walachiae le-
gitimus haeres et succesor si tagddueste, in schimbul
ajutorului in oarneni si bani, cd va fi supui impa-
ratului, ca-i va plati un tribut anual de 100.000 de
galbeni unguresti, va da boi, cai, ca-i va pane
I) HurniuKaki, Documente, Supl. II, vol. I.

2) Vech si Hurmtczaki, Documente II, paltea I, No. 356.
www.dacoromanica.ro
DESPOT VODA. ERET1CUL 489
la nevoe armata la dispositie in contra Turcilor, sau

contra Transilvaniii, si cite altele.
Fara sa se rosteasca intr'un fel sau intealtul, Im-
paratul Ferdinand confirma lui Despot privilegiile ce
avea de la Carol V i).
Apoi Despot si Laski se duc la Cassovia (Kaschau),
capitala provincili guvernat de F erencz Zdy de Kmer;
ei intereseazd pe acesta la planul lor, se sfatuesc
cu dinsul asupra modului in care ar putea ocupa
Moldova si ii ademenesc cu bani i cu fagaduinte,
inteatita in cit Zay mtervine pentru dlnii pe linga
Impratul Ferdinand si pe linga Regele Maximilian.
Afacerea se supune deliberarii Senatului Imperial.
ACI erau de fata Nwolaus Olahus, Arhiepiscopul Stri-
gonici (Gran, E..ztergom), Georgius Draskovich, Epts-
copul de Agram, Franciscus Forgacs, Episcopul de
de Oradea-Mare 2), Thoma Nadasdius, palatinul. Vo-
turile se impdrtesc : unii erau contra, pentru cuvintul
ca toate cele tintite de Despot se preau foarte grele
de indeplimt, parte ca erau desertaciuni, i ch ce
meau sa se amestece in afacerile unei provincii tri-
butare Turchi ; singur Episcopul Forgacs a fost de
parere c lucrul nu este greu de facut i ca nu ar
fi o prea mare cheltueald de bani. Afacerea zice
el dacd ar esi la bun sfirsit, ar putea fi in folosul
crestinatatii in oare-care imprejurari. Dach Sultanul
ar interpela asupra acestui lucru pe Ferdinand, atunci
so se raspunda ca" foarte multi germani iau cu plata
serviciu militar in armate straine i ca pnin urmare
daca ei s'au inrolat in armata hat Despot, aceasta nu
msernneazd cti Imparatul insu -si a ajutat pe Despot
(Istvanffi) 3).
i) HurniKaki, Documente, II, r, No. 345-353.

2) Autorul operei Rerum hungaricarum sui temporis com-
mentarup Posonii et Cassoviae, 1788, de care ne servnn.
3) Compara cu relapunea lui Busbecq, Agentul Austriii la
www.dacoromanica.ro
Aceasta din urma prere s'a adrnis i s'a hotarit

sa se dea ajutor lui Despot spre a se urca pe tron
in Moldova.
In acelas tamp Despot, pina ce va fi gata, si ca
sa nu se svoneasca de cei straini de afacere preten-
tiunile sale la tronul Moldovel, se intelege cu Laski
ca sa scoata vorb a. in lame ca el a murit ; si, asa,
se inchide in castelul lui Laski, la Kesmark mai multa
vreme fara ca lumea s tie. S'a scos vorba ca a
murit i Ca s'a ingropat.
Cu chipul acesta Alexandra Lpusneanu se credea
scapat de grija.
Despot ins pe subt ascuns ti punea in lucrare
planul de a-1 ra'sturna.
* *
Ferencz Zy, Prefectul Panoniii superloare, sus-

tutorul lui Despot, insarcinat de Imparatul Ferdinand
s pregAteasch armata de navalire, sa pune in relahi
cu Despot i cu Laski i tocrnete pe Anton Szkely,
ca'pitan iscusit in rAsboae, s conduch expeditiunea.
Se stringe ast-fel o armatti de mercenari sub co-
menztle lui loannes Petrus Russellius din Burgundia,
care conducea calarimea burgunda, a lui loannes
Villeius sau Vilticy, francez stabilit in Ungaria, care
avea comanda calarimii ungare. Petrus Silesita Ru-
eunscius cornancla calarimea silesiana 1), Stefan Balog
Constantinopol in Busbequii, Omnia quae estant, Lugd. Batav.

1633, pag. 315. Tot in acest timp (156o) In colectia docu-
mentelor lui Hui muzakt, vedem e mai multi boeri moldo-
veni, cu Mitropolitui in ft tune, cer lui Ferdinand sA dea ajutor
lui Despot s se sue pe tron Dar neavOnd originalul la dls-
positie nu ne putern rosti asupra autenticitaiii acestui docu-
ment ; poate ci 1-a fabricat instit Despot ca s poata trage in
parte-i pe impiiratu1.
Istuanffi, Forgach, Sommer, Gra,ziani, Ureke.
www.dacoromanica.ro
DESPOT VODA ERETICUL 19 1
si Guagnini, istoricul, pedestrimea1). Itinerariul expe-

diiii era de la Cassovia, peste Carpati, la Tyba,
Bortko, Colomea i apoi Sipenitz, la hotarul Moldovei
on Po lonia').
Desi Laski dorea ca expeditiunea sa se faca sub
comanda sa, totusi co manda ei ramase iui An-
ton Szkely, sub care si porni la inceputul lui Noem-
vrie 1561. Prefectul Podoliii, Wisnowieeki, avea or-
din de la Regele Poloniei s opreasca expeditiunea
precum a oprit-o si mai Inainte, dar iuteala cu care
ea mergea, nu 1-a apucat pregatit mai bine, asa eh
dinsul a lost respins i i s'a ingreueat drumul cu
copaci taiati.
Expeditiunea trece prin codruI Cosminului si a-
junge la Sipenitz. Aci Despot tine un consilig de
rasboiu, cad i se 'Area cu neputinta sa poata sta
in potriva lui Alexandru Lapusneanu, care avea o
armata mare (ca la 40.000 oameni), si apor Dimi-
tue Wisnowiecki se pregatea s readune armat in
potriva la In unanimitate insa se hotarir s in-
cerce soarta resboiului.
Laski tine un discurs armatei: Nu aviditatea Si
dorinta de bogtii, ci renumele, dorinta de a
reminea nemuritor, care ma duce acolo. Secolele
antice nu numai au marit gloria lui Hercules, ci
1-au deificat Nu vorbesc despre acei oarneni
care au fost ucisi de acela (Alex. Lapusneanu) in
contra ori-carui drept, a carer singe a umplut a-
edesea acest fluviu; aceasta padure e acoperita de
cadavrele lor Pentru a rasbuna acestea, acesti
copaci pe care ii vedeti, aceste pietre care se calca
de picioarele voastre, acest fiuviu care adapa caii
((vostrii i pe Noi chiar, in fine acest loc ce ocupati,
t) Autorul a scris Rerum polonicarum tomi tres. Franc

fart.' 1584.
2) Hurmuk-aki, Doc. II, I, pag. 382.
www.dacoromanica.ro
492 DESPOT VODA. ERETICUL
_
chiar dealurile ce vedeti inaltindu-se, daca ar fi sl Ell-

((tire in ele s'ar rscula, nefiind chip a suferi un ti-
ran asa de crud Vedeti dar pentru ce ajut pe
prea nobilul Despota, barbat dintr'o prea nobila st
prea veche famille, adevdratul mostenitor al acestet
((tdri Este stiut ca tiranul domnitor are armata,
dar armata lui e fricoasa D 1)
Alexandru Lapusneanu, aflind despre toate acestea
nu voea sd creada, caci i se anur4Pse moartea lin
Despot, incit Simion Dascciltd ne arata cd Alexan-
dru Lapusneanu au invatat sa tae capul acelui ce
au adus aceasta veste, dindu-i vina cd face spainia
tarii, ca el tie bine ca Despot au murit.2) Dar
vestea adus era adevdrata. si Mexandru pregdteste
in graba ca vre-o 40.000 de oameni inarmati cu
lanci, sub comanda lui Motoc, Stroici si Barnov
(Birnowski) care es inaintea lui Despot la Prut in
spre Sipenitz.
Tot in acelas timp si pentru casul cind lupta ar
esi in defavoarea sa, Alexandru Lapusneanu trimite
mai dinainte pe Doainna cu copiii la Kilia, ascunde
din averile sale la Lapusna in Basarabia si trimite
spre pastrare la Sibliu o cruce de aur.5)
Asupra locului exact unde s'a intimplat intiia cioc-
nice a drmatelor, istoricii nu ne spun nimic lamurit,
ci numai ca. Despot a ajuns la Sipenitz si ca. Alexan-
dru Voda a trimis armata sa la 4 mile departe
de Suceava. Dar este sigur ch faptul s'a petre-
cut la granita Moldovei de atunci, caci Alexandra
Lapusneanu a incunoshintat Poarta ca Despot s'a
I) Oratio Alberti Lasci ..... ad rnilites polouos, cum eos ad-
versus Alexandrurn in Aciem duceret, habita anno 156r
in Lunig, Orationes procerum Europae ..... .. Lipsiae 1723, tom
I, pag. 352--355.
2) Kogdlniceauu Letopisete, I, Apendix, pag. 58.
3) Hurmuzaki, Documente, II, i, pag. 390, 411 ; Columna
lui Traian, Anul V, No. 6, pag. 130.
www.dacoromanica.ro
aratat la granita si ca. a mers in potriva lui. 1) Este

ear sigur ca era o apa care despartea armatele beli-
gerante, adica Prutul, caci Sipemtz vine la granita
si linga Prut, ceea-ce sa dovedeste atit prin discur-
sul lui Laski catra osteni cit i prin cele ce vor urma.
La inceput, era sfiala dintr'o parte si din alta pina
cind Anton Szkely se prefacu Ca vrea sa treaca
Prutul pe din jos, si pe cand Motoc cata sa-i atie
calea cu tunurile cele grele, Anton pe data sa
intoarce inapoi i, trecind repede Prutul, cade in
spatele armatei moldovene. Fie ca prin aceasta stir-
prindere armata moldoveana si-a' pierdut cumptul,
fie, cum spune Sommer, ca ea nu era deprinsa cu
pocnital pustilor, destul ca dupil o scurta incaerare,
m care sa 1ic cd Alexandru Lapusueanu insu-i ar
ti ucis un caldret ungur, moldovenn au fost cuprinsi
de panica si au fugit care incotro au apucat, urrna-
riti de Anton Szkely.
Alexandru Voda, ajuns Ia Suceava scrie de aci (la
17 Noemvrie 1561) lui Soliman II eh Despot a rid-
\lilt in tara cu ajutorul lui Ferdinand II ca sa-r
dispute tronul, ii incunostinteaza de resultatul luptei,
cere grabnic ajutor i fuge travestit spre Husi.
Aceasta veste a estonn tellement ceux-cy (pe tur-
(cl) que soudain ils ont ddpesch deux sanjags pour
faire teste au dict Despot avec l'ayde des Vallacques,
qui sont en armes en faveur du g(rand)S(eigneur)
sultanul a faict mettre en ordre en grand dili
geance le S-r Pertah, 3-e bassa, ec trois mil ja-
nissaires harquebusiers et trois squadres de spahis.
et le beglerbey de la Grce aver la plus grande
((partie de ses forces 2) i cum informataunea
I) Ibidem pag. 390.

I) Agentul francez de Pti rnol cAtr Ministrul lui Carol
IX de Boistaille in Charrire, Ngociations de la France dans
le Levant, Paris 4 vol. 1848-1860, II pag. 680.Hurmuk-aki
www.dacoromanica.ro
primit la Constantinopol era eh Ferdinand daduse

ajutor lui Despot, marele vizir Aali Pasa interpeleaza
pe Busbecq, internuntiul Austriii . cu cuvintele : Au-
zit-ai ca nemtii tai au navalit in Moldova ? Eu,
raspunse diplornatul, nu stiu de loc i mci nu-rm
pare aceasta adevarat ; caci ce au germanii cu Mol-
dova de care este despartita prin atitea pri? Bus-
becq explich apor lui Aali Pasa ca sa poate foarte
bine ca germani, fosti militari ai lui Ferdinand, s. ser-
veasca ca mercenari intr'o armath strina, dar aceasta
nu insemneazd ca imparatul a dat lui Despot aju-
tor. I) Rdspunsul linisteste oare-cum pe marele Vizir.
Alexandru Lapusneanu, urmarit pin spre Husi ii
stringe armata i, cu enicerii ce avea la dispositie,
sh asaza pe sesul Prutului si al Jijiei, la Verbla, la
im pod. Petru Schiopul trebuea sa-i vie in ajutor. Tot
aci s asaza i armata lui Despot de cea-l-altd parte
de pod, bine ascuns printre niste case si lunci. Dar
mci de ast data Lapusneanu avu un succes, caci
in afard de nedurnerirea in care sti afla el insu-si
se pare s fi fost i o trdare la mijloc din partea lui
Motoc, care ar fi invitat pe Anton Szdkely la o con-
vorbire k mal. Au vorbit putin)), spune Forgach.
Ce vor fi vorbit, spune Miro n Costin, in scurta voroava,
nu scrm istoricii, fard cit au vorovit amindoi. 5.1
aci lupta ia nastere printr'o intimplare : turcii din
armata lui Alexandra Lapusneanu, apropiindu-se sa
vadil unde sint asezati oamenii lui Despot, sint prim*
de catra acestia cu focuri ; panica s produce din nou
in lagarul lui Alexandru Voda, ostenii lui nu sa mar
pot impotrivi i sint imprastiati si parte ucisi de
Anton Szkely. Alexandru Voda, desndajduit de soarta
Docurnente II, i, pag 393. Sumarul documentelor pstrate lii
Arhivul general din Venezia, in Revista pentru Istorie, Arche-
ologie i filologie, vol. III pag. 175.
2) Busbequii, annia quie estant Lugduni Batavoruni. 1633
pag. 3 13.
www.dacoromanica.ro
sa si de ajutorul ce astepta si nu venea de la Petru

.5chiopul, fuge in spre sard la Kilia, de unde ii ia
Doamna i copiii i apoi, prin Silistra, la Constantinopol.
Despot, cu multumirea omului invingdtor, de si nu
a dat tocmai probe de curagiu militaresc, se intoarce
la Iasi, unde este intimpinat de boeri, de Grigorie
Mitropolitul, de Anastasie, Episcopul de Roman, de
Eftimie de Rddauti, si de norod. Aci i-sh citeste de
catre Mitropolit molitfa de domnie Si toti boerii Si
vldicii ii Jur credintd i supunere. Din Iasi, Despot
da ordin unui ispravnic, Iacob Bolestarosti (=Iacob
Bole Staroste?), sa urmareascd pe Alexandru Lpus-
neanu i sa4 aduca viu sau mort, i Ca va erta pe
partisann lui Alexandru Vold' dacd i sa vor supune 1110)
De la Iasi Despot pleaca la Suceava, capitala Orli,
unde este prima de Mitropolit, de Episcopi i boeri;
lar norodul ii strig cu norocire la multi ani.
Miron Costin spune ca Despot a pus sa se zugr-
veasca pe pdresti la uhta ttdreascd, din Suceava,
rdsboml lui cu Alexandru Lap usneanu ; poate c acolo
unde Miron Costin a vdzut capul de bour cu inscriptia
lui Despot. 2)
(Va urma) M. N. Burghele.
I) Huriniqaki Documente II, i pag. 392.

2) CetAtile Moldovei In Kogalniceanu, Letopiseie I, pag. 24.
www.dacoromanica.ro
496 PARISINA
PARISINA
TRAGEDIE IN CINCI ACTE
ACTUL II
SCENA I
0 pddure in apropierea Veronei. Un torent curge pe planul
din fund. Copaci uscati cdyiti de bdtrinete pe mal. Boschete
de bray: tineri pe marginea unui drum, care duce in sus
se pierde in pddure.
Intlial vinator (until).
Frumoas vinatoare ! N'am pomenit de mult...
Ce mult Imi place cornul in vechi paduri s'ascult,
Cum mai departe-i duce, tot mai departe pasul,
In zarile urechii pierzlndu-i dulce glasul.
(Ese)
(Intrtt Bianca si Luceta)
Bianca
Calatoria noastra irni place-aa de mult,
Ca dac'ar sta la mine pe mine sa in'ascult,
A vrea sa ducem viata, calatorind intr'una
Cum stelele pe ceruri calatoresc cu luna.
Luceta
Si eu a vrea ca tine, de n'a vedea un nor,
Sprinceana incruntat pe cerul schimbator.
Bianca
Si uncle-1 vezi?
www.dacoromanica.ro
PARISINA 497
Luceta
Marchiza din nou, de eri incoace,
Spumeazi de minie ca apa pe rAstoace.
Bianca
Eu nu tiam nirnica; de cc, i 'n contra cui ?
Luceta
In contra cui, Bianca, de nu 'Inpotriva lui ?
. Bianca
Cum... iar ? Dar cum se face, a vechea lor mtnie,
Ce-abia se potolise, deodata reinvie ?
Luceta
Ce-abia se potolise... cind azi o vrajitoare
I-a spus de dinsul lucruri attt de 'ngrozitoare..
I-a prevestit, ca Albert e spiritul cel rdu,
Ce-o 'mpinge catre groapa, prin mina de calk'.
Bianca
In prevestirea aceasta eu nu ma 'tiered deloc
Luceta
Nici eu; dar, din credinta-i s'o scot, nu e mijloc.
Bianca
Nici sa te 'ncerci, Luceta; ni se cuvine oare
Din mersul lor s'abatem cu mini muritoare
Ce-a hotarit destinul in legile-i cereti?
De ce sa vrei tu soarta din drum s'o rasuceti ?
Poti ti, ce-ascunde Albert, cind e necontenit
De vise de coroana i sceptru ispitit ?
El spera diadema, dar ea ii sta in cale ;
Cad, dac'ar fi sa nascd din sinurile sale
Un print, atunci speranta lui Albert piere 'n vint.
Fiind acestea ast-fel, crezi tu, C. ai cuvint,
www.dacoromanica.ro
498 P ARISINA
S'o 'mpingi chiar tu, Luceta, in bunatatea-ti oarba,
Spre ura lui, viltoare, ce adinca st s'o soarba ?
Luceta
Tu poate at dreptate i mult mai inielept
Ar fi sa stau deoparte, al soartei mers s'atept.
Bianca
Cind clipei care vine nu poli sa-i fii oracol
Nu e pacat ursitei s i te pui obstacol ?
Luceta
Caci poate eu cu mintea, cu ochiul rnarginit,
Vaz rau acolo unde-i un bine zarnislit.
Bianca
Deertaciunii noastre ii pare, ca e oarba
Puterea, fara care nu m4ca fir de earba.
Luceta
$i-ast-fel due pacate ispita ne di brtnci,
Ca navelor furtuna cind se isbesc de stinci.
Ce-a fi facut acuma, de rear fi sa ma 'nveie
In ratacirea-mi oarba cumintele-ti povete ?
Al II-lea vinittor (intl Ind repede)

Sariti, saris! mistretul!
Bianca
Ce e ; ce s'a Intimplat ?
Al II-lea vinAtor
Marchiza fuge 'n goana pe calu-i speriat
$i cili-va pai in urmd-i, cind m6 gindesc inghecul
De groazi ma cuprinde! o ajungea mistretul.
www.dacoromanica.ro
PARIS 1 NA 499
Luceta
Si n'ai sant s'o aperi ?.. cum ai putut s'o lasi ?
Al II-lea vinittor
Eram pe jos, si omul pe jos e nevoeas.
Luceta
S'a sfasiat'o fiara "? Da aripi la cuvinte
Si spune-e mintuit ? 0, doamne, mi-es din minte !
Al II-lea vinAtor
Incremenit de teama dnd vz, ca o sageata,
Ca fiara trece 'n urma-i de furie turbat,
Si chid vAzui scurttnd-o din ce In ce din drum,
Mi-am zis rinind suflarea us'a ispiavit acum h)
-
Deodati auz din tufe o repezita larm
Si dintre crengi de arbori, care 'ngroziti se farina,
Un calareI apare ; el iute 'n urma lor
Ca uliul se duce cu calul sail in sbor
$i chiote barbare din pieptul sau desleaga,
Par' c'ar fi vrut ca fiara spre sine s'o atraga.
S'au disparut din ochi-mi.
Bianca
Dar dine fu 'ndrasnqul,
Ce cuteza sa 'nfrunte cu-atit curaj mistretul ?
Al II-lea vitiator
Chiar Albert cavalerul...
Bianca
Esti sigur ?
Al II-lea vinittor
Nu ma'nsel
Luceta
Atuncea e scapata, scapata, de-a fost el.
(Es)
www.dacoromanica.ro
500 PARISINA
SCENA II.
Alta parte a plidurii
(Albert st ingenucheat 1 prrvete pe Patisina)
Albert
La operatii grele un medic di morfina ;
Natura face corpul spre pazi de leind,
Cind chinul e prea aspru, durerile prea dure
Si viata nu mai poate deteapt si le 'ndure.
Ast-fel se 'ware"' moartea cu chiar figura ei.
Imi voi opri. aicea acuma pasii miei,
Cad ori-care micare, chiar linitit fie,
In somnul vecimc poate s schimbe-o letargie
S'atern fiorii mortii pe fata ei acuma,
Cum peste flori plapinde s'aterne rece bruma;
De n'ar ei din pieptu-i suspinu-acesu viu
Palatul vietei sale 1-ai socoti pustiu,
Caci fiara, napustita de-al singelui nesat,
I-a saiat zapada cea alba' de pe brat;
S'acel isvor, ce'n vine curgind, ne di vieat
Pe sinu-i se revarsi i tremurind ingheala.
Si ce frumos e parul din intimplare prins
In umis ; tras e chipul i galben, ochiul stins !
Ce demon mi Indeamni sA torc din fir In fir
Frurnosu-i chip in minte-mi, cu ochii sa-1 admir ?
(Intri Bianca, Luceta, Aldobrandin, vindtort, etc.,
Panama deteptindu-se .)
Ce sgomot, ce e asta... aevea e .. visez ?
S'ascult de indoeali sau ochii s mi-i crez ?
Luceta
Marire tie, Doamne !
Parisina
Ce singe am pe mini ?
Ah ! da... Imi viu in fire... i mintea mi le'ngini
www.dacoromanica.ro
PARISINA 501
Cu limbd ostenitd pe toate. Vai ! acum

In bucdtele corpul i sufletul pe drum
Mi-ar fi, (lath tu, Albert, cu mind indrasneata
Nu-mi mintueai vieara cu propia ta viard.
De ti-a putea suride ca i natura'n zori,
$i de-a putea'n spectacol s dau gradini cu flori,
Si pun sd cinte pdsdri, isvoare cor sd tind
$i sd le'nnec pe toate in valuri de lumina,
Cum numai firea poate sd fad. dimineata,
Ca sd sdrbitoreascd pe cel ce-i da vieata.
Ast-fel acuma Albert, ast-fel a vrea i eu
Comori de multumire sd scot din pieptul mieu!
Albert
Ca roua 'mbAlsdmatd din flori iti es din gurii
Cuvintele, Altetd, i dulci in mine curd.
Parisina
Dd-mi mina ta, o Albert, in mina mea s'o string,
Cci nu mai simt durerea ; iar dacd vezi cd piing
E bucuria numa. Dar vai ! n'o pot intinde.
Albert
Altetd... doamne sfinteE.. leinui o cuprinde.
In-Mal yinator
Aci'n apropiere, de-aci la citi-va pai
Se Ad o colibl de oameni nevoeasi,
Acolo ar fi bine s'o ducem chiar .acum.
Un pat de ramuri, iute, i repede la drum.
SCEN A III
Se petrece la Ferrara
(IntrA Luceta ci Aldobrandino)
Aldobrandino
Luceta, ce te face sd stai inginduiata ?
www.dacoromanica.ro
502 PARIS1NA
Luceta
De presimpri urite mie-e inim'apsaa.

Dar s liisfirn acestea; acum de unde vii ?
Aldobrandino
De unde viu, la naiba: unde-am plecat, tu .stii.

Luceta
Venetia... Verona ?...
Aldobrandino
Venetia.
Luceta
Tu numa?
Aldobrandino
Eu singur.
Luceta
Dail Albert ?
Aldobrandino
El e pe drum acuma.
Luceta
Si-at' rinduit cu toate ?
Aldobrandino
Nu-s gata nici pe sfert.
Cu toat strgtunta ce nobilul Albert
Si-a pus.
Luceta
Princesa tie di ai venit ?
Aldobrandino
Nu Inca.
www.dacoromanica.ro
PARISINA. 503
Luceta
De cind cu despariirea, o Intristare adhica
0 urmareste'nteuna. S'o vezi schimbata ce-i
Nici n'ai mai recunoaste-o pe ea Itn chipul ei.
Al dobrandino
Dar tu-rni cladesti doar ziduri ce n'au Dici-o fereastra
Ce s'a intimplat, de-i ast-fel ?
Luceta
Stiu eu... plecarea voastra.
Aldobrandino
Ce zici ? plecarea noastra ?
Luceta
Stiu eu...
Aldobrandino
Acum mi-explic...
La dracu vinatoarea !... Dar de... ce sa mai zic...
Ar fi gasit murea prilejul. Nu se stinge
lubirea-asa de lesne, ci dnd i end invinge.
Vom mai vorbi, Luceta, ma'ntorc numaidecit,
Ea poate sk me cheme si-s phn de praf, uric.
(Ese)
(Intr4 Blanca)
Bianca
Erai aci Luceta ? Marchiza unde este ?
Luce ta
E acum la rugaciune.
Bianca
Aceeasi veche veste...
Dac'ai bagat de seamii al flacanlor joc,
Arnestecate vinturi end sufla'n limbi de foc
www.dacoromanica.ro
504 -BARISINA
Se fring, se string se'ndoae, se'ntind ca un elastic
$i ochiu-1 ratacete cu dantul lor fantastic.
In inima Printesei, ce limbi de foc tinesc,
Ce risipite vinturi turbate se'ntilnesc ?
Ad o vezi, cl umbl cu repezi pai i plinge
5i-obrazul i-1 ascunde i miinile ii fringe ;
Aci, cuvinte repezi optind, se intrerupe
De exclamri ce glasul durerii i-le rupe.
Ce-o fi avind, Luceta ?... Dar iat'o insii-i ea
$i-Aldobrandin cu dinsa... i vin, Luceta, incoa.
(Luceta qa Bianca es)
(fntrii Barium si Aldobraihno)
Parisina
$i seniorul Albert... de el nimic nu zici...
Aldobrandino
Pe drum e-acurn, Altetii.
Parisina
$i va sosi aici
Curind ?
Aldobrandino
Fr'ndoeal.
Parisina
Venetia-i departe !...
$i cugetA, ca marea... ca marea ne desparte !
Furtuna-1 poate prinde i-Oceanul nu-i pamint
Solid, Aldobrandino, ci val purtat de vint.
Aldobrandino (a parte)
Sarmana cum e prinsi ! (tare) Primejdiile'n mare
De la un timp, Altet, se'ntirnpli cam arare ;
Corabiile astAzi nu sint ca alte dati
Doar jucarii pe valuri, ci sint acum cetAti,
www.dacoromanica.ro
PARISANA- 505
Ce'nalt catre nouri trufasele catarge,

Si vintul, ce'rnbrinceste Oceanul, greu le sparge.
Parisina
Si tot ce-aveati sa faceri, ati ispravit in fine.
Aldobrandino
Aproape rinduite, Alteta, si sint bine
Lucrari cc nu s'ar face in timp indelungat ;
Cad seniorul Albert cu gustu-i luminat
Precum povestea spune (s'acum ti cred cuvintul),
Ca un erou cu biciu-i vrajit, lovind pamintul,
Palate si castele cu furnuri de clestar
Pe locuiile sterpe ca din senin apar,
Tot ast-fel la Verona, cu rara-i sirguinla,
A isbunt sa faca din basme o fiinta.
. Parisina (a parte)
El nici nu banueste, ca. laudele-i cad
In mintea-mi ametita ca apa dintr'un vad
Pe roata de la moara. (tare) Dar ura lui pe mine...
Ce crezi, Aldobrandino, s'o fi 'ndurat In fine
S'o uite ?
Aldobrandino
De la moarte, Alteta, te-a scapat,
Si nu-ti urasti copilul cind viata tu i-ai dat.
Parisina
Asa e... &a... se poate... Dar mie mi se pare
Indiferent, caci ce e o simpla intimplare ?
Necunoscut fiindu-ti 1-ai mintuit si treci ;
Remin ca si 'nainte streini de suflet... red...
Dar eu te tin aicea cazut de oboseala
Aldobrandino
0, nu...
www.dacoromanica.ro
506 PARISINA
Parisina
Mergi la odihna, caci ochii nu m'nseala.
(Ese A(dobrandino)
Parisina (singurA)
Vai! rau a mai urzit'o si-aceasta lume slintul !
Isvorul pat de piatra si-alege, si vestmintul
De flori si de verdeat imbraca negrul lut ;
Iar norii cad din cerul de raze strabatut
$i limpezile picuri In pulbere se'ngroapa.
Vail doar pacatul setea de viata o adapa
Au nu era sa-mi fie iubit logodnic el ?
Ce m'a facut pe mine amorul sa-i insel
$i s ma dau In braie batrinului su tata
S ma cobor din cerul unde pluteam odata ?
(In fats oglinzn)
Doi dustuani crtnceni, Doamne, pe fata mea cea supra
Pacatul i rusinea s'alunga si se lupt:i ;
Pe frunte remuscarea un galben cerc mi-a 'ncins,
Obrajd de rusine imi ard In foc nestins;
Caci singele se'nalta spre frunte cu mlnie
Pacatul sa-1 topeasca in flacara lui vie ;
Dar nu, caci remuscarea, ce 'n minte mi-o ascund
Cu spaiina-1 pravaleste spie inima-rni afund
$i faa mea rernlne din nou ca alba ceara!
Ce obositi mi-s ochii, pedeapsa celor rai !...
Cad fericirii mele slut ucigaii, ei ;
Spre inima-mi plapinda ei singuri, ei lasara
Sagetilor iubirii un drum India oara;
$i tot ei, ochi-acestia, nemilostiv vrmasi,
De-ale 'mindriii forme deserte-au fost atrasi !
Ce sa ma fac parinte-al gonitilor de soarta!
Tu esti a tot puternic, arata-mi, Doamne-o Foal tit
Spre pace. Marinarii batuti de vijelii
Aduc prinoase marii svirlindu-i bogatii,
$i pinze, si catarguri si gindurile rele,
www.dacoromanica.ro
PARISINA 507
Dar eu nu pot, Parmte, s'arunc pe ale mele !

De ce nu-mi dai putere de lacrimi mari sa. pling
Cu mila lor amara destinul sa-mi tufting ?
(Ese)
SCENA III
Se petrece in sala de audienta a palatului din Este
(Intr Zoez 0 Bianca)
Zoez
Folosul tau, Bianca, va fi destul de mare ;
Marchiza 'nlaturata, va cauta nitare
La sinul tau batrinul; 'acuma cind tu eti
La 'nalta lui favoare, de tot poii sa-1 robeti.
Bianca
Si eu ma duc dar...
Zoez
Du-te i nu uita 'ndrasneala.
(Bianca ese)
Zoez (singur)
Ce iute i ce lesne femeea se ingala!
(IntrA Parisina i Luceta)
Zoez (a parte)
Ea tocmai ?
Parisina
Bun ziva, ce faci, segnor Zoez ?
Zoez
Altelei voastre, Doamna, zi buna va urez.
Parisina
Si treburile Orli cum merg ?
www.dacoromanica.ro
508 PARISINA
Zoez
Visconti-aice
Un sol trirnite earasi.
Parisina
5i sotul rnieu ce zice ?
(Fara s'astepte raspuns, se adreseaza Lucetet)
Iii place baldachmul ? Sint ciucurii de aur
Curat, d'argint chenarul, iar patul p'un balaur
De bronz e pus. (CAtre Zoez) Nu stii, segnor, un dar,
Chiar astazi mi-1 aduse Albert de la Foscar.
Si-1 vezi... e o minune de arta.. Ei, ce zici,
ca Filipo-Visconti un sol trimite-aici ?
Ar face dupe mine marchizul o gresala
Ambitia lui Filip, pe cine mai insala ?
Florenia Inghilita, Toscana e a lui,
$i friu'n dini sa-i pue puterea nirnenui
N'ar fi atunci in stare. Acum ins un zid
E chiar arrnata noastra i caile-i se'nchid.
Ce zici, nu judec bine?
Zoez
Alteta voastra stie
Ca ternerile-acestea nu-mi intra'n minte mie ;
5'a fost un timp, Alteta, cind daca nu msensel
Pe cit mi-aduc aminte... vedeai j tu alt-fel
Altmintreli...
Parisina
Sin; signor; la curte alte stiri ?
(Infra doua fete cu flori)
Ah! eata flori frumoase! ce proaspeli trandafiri.
Zoez
Mai nici-o stire, Doamna, afara de acele...
www.dacoromanica.ro
PARISINA 509
(Parisina, !Ara sA rAspunda i fAra sA se uite la Zoez vcr bete cu flo-

rAresele)
Sa le-aezali pe toate in camerile mele.
(IntrA Marc haul d'Este vorbind cu Ugocion Contrario ) alAturt de et
Albert i sulfa)
Marchizul
Prea rar, prea rar la curte, Contrario, de ce?
Contrario
Batrinul frint de virsta de ce folos mai e,
Alteta ?
Marchizul
Insa mintea ii-e Inca in picioare
Si poate sa ne fie 'acum folositoare.
Contrario
Suu eu, tiu eu, Altqa.
Marchizal
D41 te-ai inelat
In sfatul cel din urmi pe care ni 1-ai dat:
Ii vezi acum prieteni, Marchiza si Albert,
$i nu-mi dau ca 'nainte prilejul sa-i mai cert.
(Marcluzul cAtre uti valet)
Sa vie'ndata solul. (solul infra) De la Milan ce veste ?
Solul
Vieqi i mrire puternicului Este
Stapinu-mi Ii ureaza, i m'a trimis sa'ngin,
Cu vocea mea supusa, cuvintlx-i de stapin.
Tu aliat puternic i-ai fost i de o data
Retras'ai fari veste puterea ta armata
Din parte-i, i se miri, ce te-a 'ndemnat sa-1 lap
lar tata ta arnica s'o'ntorci in spre vrapnai ?
www.dacoromanica.ro
510 P AB 1 S 1 NA
Marehizul
Vointa mea, signore.
Sol al
Privete mai departe
$i nu-ti intoarce fata, Altet, 'n altA parte.
Trecutul ti-amintete... Tu azi ca. stApinesti
$i Regio i Modena, cui oare datoreti ?...
Nu aliantei noastre ? Vointa nu-i povatA,
AltetA, ci folosul.
Parisin a -
Ce limbA Indrasneata
Aveti, dud voi cerili. CAci nu prin voi am luat
Nici Regio, nici Modena, ci spada ni le-a dat
Voi ne-ati tradat atuncea.
Zoez (dare Marchnul)
. Altet, te g1ndete
Politica cea bunA foloase utmArete.
Parisi na
Politica cea bunA te'nvatA'n ce si crezi,
SA iei aminte bine cu cine te-aliezi.
Albert
Pe Filipo-Visconti temei nu pune nime :
Trecutu-i e trAdarea.
Parisina
Nelegiuiri i crime.
Albert
Francesco Carmagnola de el gonit a fost
S'acum ceretore,te aiurea adapost
La printi In contra cAror luptase si-i rApuna,
Ca peste toti domnia lui Filipo s'o puni.
www.dacoromanica.ro
PAR1SINA 511
Visconti azi puternic prin el s'arad. dintil

Platind cu banul negro al nerecunostintii :
Acesta-i omal care ne cere ajutor.
Solul
Sustin cii Carmagnola era un tradkor.
Parisina
Dar vaduv'Alidosi pe drumuri aruncati
Cu fiii ei, dud tocmai dator era ca tata.
Sii-i apere, dici Filip era tutorul lor ?
Albert
$i Facino del Cane a fost tot vinzkor ?
Zoez
Se poate cu d'acestea ori-care print din lume
In vin ui, signore.
Albert
Aici ne trebui nume :
De Este si Visconti e vorba, mit auzi ?
Cutezi tu chiar de fatd pe 'ntliul sa-1 acuzi?
Zoez
Politica, signore, e-o carte prea obscui a,
Ca s'o citesti cu ocbit intunecati de ura.
Albert
Ce-ai zis ?
Zoez
Nimic, nimica... am spus ce-va in Vint.
Marehizul
Disputa cit dureala atita au cuVint
$i sfetnicii. E rindul dar hoCaririi mele
$1 hotkirea 'nfipta ca ancorele grele
www.dacoromanica.ro
512 PARISINA
Adinc imi e. Signore, lui Filipo sa.' -i spui
Ci eu resping acurna propunerile lui.
(Marchizul, Parisina, Albert st cet-I-a1ti i sulta ese, afard de Sol st Zoez)
Zoez
Itijur, SO jur aicea, pe capul meu iti jur,
CI voi spAla insulta in singele impur
Al ei 'al lui ! Bastardul... o sa-mi pliteascii scump !...
Cu mina asta capul dm umeri o sit-i rump.
(Sfiroui Actulin [I)
Nicolae Basilescu.
www.dacoromanica.ro
CEVA DESPRE CRONICELE MOLDOVEI 513
CM. NM at ia E 0 OLDOVI1
Ion Bogdan. I. Vechile cronice moldovenegi pind la
Ureche. Texte slave cu studiu, traduceri si note, cu cloud
facsimile. Bucuresti 189l, in 80 p. XI-290.
II. Cronice inedite atingeitoare de IsOrla Rominilor,
adunate si publicate cu tracluceii si adnotatiuni ; cu o re-
producere fotolitograficA a letopisetului dela l3istrita. Bu-
curesti 1895, in 8 p. XII-205-X1X.
Este stiut c cea mai veche cronic cunoscut a Mol-

dovei este acea a lui Creche. Cum ea existau cronici sau
letopisete si mai nainte, ne-o probeaz5. faptul Ca Ureche
insusi citeaz printre izvoarele sale uiste cronici interne
pe care el le numeste : detopisetul nostru (Letop. Mold.
vol. I, p. 95, '101, 110, 118, 124), detopisetul nostru cel
moldovenesc (Id. p. 95, 103), letopisetul cel moldovenesc
(p.108, '113, 116, 141, '170, 182), detopisetul moldovenese
(p.116, 118, 121, 142, 171, 179, 186), un letopiset rnoldo-
venescp (p. '156), acrtile si i7Voade1e noastre (p. 95), si
unele izvoadele noastre (p. 115). Epitelul de moldovenesc
eu care Ureche cita aceste izvoare indreptMea presupunerea
ca ele ar fi lost scrise hi limba rominease. ') D. 13ogdan
avu fericirea de a deseoperi, mai frith intr'un sbornic al
academiei teologice din Kiev, apoi intr'un alt (codex misce-
1) B. P. Hasdeu, Archtva tstorecd a Romintet, t. III, Bueuresti 1867,

p 49 et passun.Gr. Sbiera, Gregoma Urechte, Bueuresti 1881, p. 58 et
pas V A. Dream, Schife dm istorta ltteraturci romine, BueuretIti
1885, p 58, s. a.
www.dacoromanica.ro
514 CEVA DESPRE CRON10ELE MOLDOVEI
Ilaneusl apartinind clubului bulgaresc dui Tulcea, n4te

letopisete ale Moldovet, scrise insa in limba slavona, cunos-
cuth sub numele de medio-bulgard, si care full recnnoscute
ca originalele de care s'a servit Ureche. 9 Publicarea acestot
letopisete, la care d. Bogdan a adaos i alte cronici privt-
toare la istoria Rominilor, face coprinsul celor doa volume
al cdror titlu.l'am dat mat sus, ti despre care voim a ne
ocupa in prpzentul articol.
Simburele primei pubficattuni il formeaza letopisetul aflat
in sbornicul din Kiev. Acest sbornic coprinde, pe lingd mai
multe alte scrieri apocrife-rehgtoase, o istorie a Moldovet
de la Dragos pina la anul 1553. 0 altd parte din acest sbornic
s'a publicat de d. Bogdan in cunoscuta revist de filologie
slava a liii Iagici. 2) Partea privitoare la istoria Rominilor
se pined insd pentru prima data in Vechile Cronice, impre-
mid cu traducere romineascd, studiu :i bogate adnotattunt.
In acelai volum s'a addogat cronica polona de care vom
vorbi mat jos, precum si o alt cronica mai mica, pdstrata
in redactiune ruseasca in colectia de cronici a voskresenskaja
ltopistv Aceastfi din urm cronica, de si publicata in mat
multe rinduri, 3) ea nu a fost cunoscutd de cit la foarte
putini din istorich nostri 4).
In Cronice inedite s'a publicat letopisetul descoperit in
sbornicul din Tulcea, o nod editiune a cronicei polone dupa
1) E. Picot, Chromgue de Moldavie deputs le milieu. du XI V-e siecle
7usqu'a Van 1594 par Grgotre Urechi , Paris 1878, p. XII, emisese insi
pArerea, inamte chiar de descoperrea acestor texte,c6 cr onicA putneanA a
trebuit sA lie tradusA ad'aprs un original slovne empreint des formes
linguistiques spciales A la Molda vie,
2) I. Bogdan, Bin Bettray zur bulgartschenund serbischen Geschicht-
schreibung, in Archly f ur stavrsche Philologie, t. XIII (1891), p. 481-543.
3) JATO1HICS Pycicato BocxpeceacHaro union, st. Petersburg 1793.
Rome co6panie Pycetancr. Jammed, t. VII. St. Petersburg 1856,
p. 256-259.
4) Engel, Geschichte der Moldau. und Wallachey, t, I, p. 32. B. P.
Basdeu, Archira istorwci, t. III, p. 26 ; Istoria criticci edit. 2, p. 9 et
passim.D. Onciul, Convorbtrt literare, t. XVIII p 253 nota 1 ; Zur
Geschichte der Bukowina, Czernovitz 1887, p. 24 ; Zur Geschtchte der
Ronznen in Marmarosch in Romanzsche Revue, t. VI, p. 25.
www.dacoromanica.ro
CEVA. DESPRE CRON10ELE MOLDOVEI 515
originalul autograf ce d. Bogdan a aflat in urma publicdrei

aVechilor Cronicio) o compilatie de cronice sirbeste si moldo-
venesti ce se pdstreazd in mindstirea Neamtului, si asupra
cdreia atrsese atentiunea Episcopul Melchisedeo 1), si in
fine o lucrare istoricd inedit a cronicarului Miron Costin
scrisd in limba polond.
Letopisetul pdstrat in sbornicul de la Kiev am vdzut cd
coprinde istoria Moldovei de la descdlecdtoare pind la 1553
Intr'insul se deosibeste bine trei pdrti ;
a) 0 cronicd. Farb.' nume de autor, dar care dupd toatri
probabilitatea a fost scrisd de clugrii din mindstirea Putna,
si care imbrdtiseazd perioada de istorie de la inceputul
Moldovei pind la moartea lui Petru, fiul lui Bogdan cel
orb 1525 ;
b) Cronica scrisd de Macarie : de la moartea lui Stefan
cel Mare (1504) pind la a doua domnie a lui Petre Rares
(1541).
c) Continuarea acesteia de Eftimie pind la 1553. Prima
parte a Lost numitd de d. Hasdeu cronica putneando numire
pe care a adoptat'o si d. Bogdan.
In cronica polond, numit de d. Bogdan cronica moldo-
polond,1 se deosibeste clod prti : cea d'intii care imbrti-
said perioada de timp 1359-1552 este o traducere a cro-
nicei putnene, a doa (1552-1566) este continuarea tradu-
cdtorului polon. 2)
Cronica pstrat in redactiunea ruseasc si pe care o vom
cita cu numele pe care 'i. 1-a dat d. Bogdan : ((cronica ano-
niind, coprinde istoria Moldovei de la Dragos pita la
suirea pe tron a lui I3ogdan cel orb (1359-1504).
Aceiasi epoca se afid descrisd si in letopisetul coprins in
1) Retnsta pentru Istorie, Areheologie ft Filologte t. III, p.136-137.

2) 0 editte defectoasA a acestei cronice se aflA in Wojocki, Biblioteca
starozytna ptsarzy polskteh, vol. VI. Warszawa 1844 p. 51 67. 0 DA
eddie corectat ft. insotit de traducere i un excelent comentarm a dat
d. Hasdeu in Archten tstoricri vol. III p. 5-3C
www.dacoromanica.ro
516 CEVA. DESPRE CRONICELE MOLDOVEI
sbornicul din Tulcea si. pe care d. Bogdan l'a numit leto-

pisetul de la Bistnta.
I
Vedem dar ca toate aceste cronice descriu aceiasi epoc6,
pornind de la Dragos si coborindu-se unele pind la Bogdan
cel orb, al tele pin la Petre Rares sau mai departe. Prima
cestiune care se impune este in ce raport stau ele intre
ele, ached dacrt sunt patru cronice independente una de alta
nu numai variante ale uneia si aceliasi crornci, si, in al
doilea rind, intru cit au servit ele de izvoare lui Ureche si
dac toate sau numai unele din ele au fost cunoscute
cronicarului moldovenesc. D. Bogdan rdspunde la aceste
intrebdri in amnuntitele studii cu care a precedat editiunea
cronicelor. Faptul ins c descoperirea letopisetelor precum
si publicarea lor a fost Idcutd la interval de patru ani, a
pricinuit ca aceste rdspunsuri .9 nu alba necesara preci-
siune stiintificd, ba chiar une-ori sti. se contrazid. Acest
lucru justified, cred, incercarea de fatg, de a se reveni asupra
acestor rrispunsuri, pentru a le supune unei cercetri atente
si minutioase, potrhit cu importanta subiectului.
D. Bogdan, plecind in cercetdrile sale de la cronicele
slavonesti pe care le compard cu Ureche, ajunge la con-
clusiunea ca astd-zi putem zice cu multd siguranfei ca
pentru epoca dela 1359-15.52 cu greu se vor mai gal anale
sau cronici nouci. Cercetrilor ulterioare asupra istono-
grafiei moldovenesti le rdmine s umple golul dintre anii
1552-1596, cind inceteazd intoriografia moldoveneasca in
limba slav si incepe cea in limba romindv 1).
Pentru a verifica temeinicia acestei conelusiuni se irnpune
cercetarea contrarie si anume compararea lui Ureche cu
cronicele pinrt acum descopente, si numai cind din aceasta
cercetare va reesi ca toate informatiunile istorice pe care
le d Ureche so afld in vre-una din aceste cronice, sau in
cronicarii poloni pe can ii cunoastem, on in letopisetul la-
1) L Bogdan, Cronice inedite p. VIII.
www.dacoromanica.ro
CEVA DESPRE CRON10ELE 111OLDOVEI 517
tinesc pe care tot-d'auna el il citeaz, numai atunci putern

spune c terenul cercetdrilor pira la acest an este epuisat, tot
ce se poate cunoaste este cunoscut. S incercdm dar aceasta
contraprobd. Mai nainte de a trece la aceasta este nevoe,
dup cum am spus, sa firn fixati asupra altei cestiuni si
anume dad. Ureche a cunoscu t. pe toate patru aceste le-
topisete slavonesti, adid I pe cel coprins in sbornicul din
Kiev, si pe cel din sbornicul tulcean, i xonica moldo-
polon i pe cea anonind ? La rindul ei aceast cestiune
atirn de rAspunsul ce trebue a se da unei alte intrebdri
ce se pune : dad aceste patru tronici sunt independente
una de alta sau nu sunt de cit niste variante, ce difer intre
ele prin greseliIe [acute de copistii posteriori sau prin amii-
nuntele addogate de interpolatori, in unele pdrti ale cro-
nicelor.
S. criutiim a analisa raspunsurile pe care d. Bogdan le-a
dat la fie-care din aceste intrebri luind rind pe rind pe
fie-care din letopisete.
Letopisetul din Kiev, scris in mindstirea Slatina in veacul
al XVI-Iea, aare patru pdrti independente una de alta :
1) Cronica dela inceputul Moldovei pira la Petru Aron
(1456), 2) Analele dela venirea in scann a lui Stefan cel
Mare (1457) pind la moartea lui Petru, fiul lui Bogdan cel
Orb (1525), 3) Cronica lui Macarie dela moartea lui Stefan
eel Mare (1504) pin6 la domnia a doua a lui Petru Rares
(1541), 4) Cronica lui Eftimie dela domma a doua a Iui
Petru Bares pind la 1553D 1). Primele dota dinti, anonime
O. contopite intr'una sunt, coprinse de d. Bogdan sub titlul
acronica si analele putneneh 2). Din analisa cronicei d:
1) Bogdan, Vechile Cronice, p. 23.

2) Fiind-ca cele doul Orli de la inceput ale cpovestnli in scurt.,
ainindou anonime, sint contopite intr'una, a doua nerand de cit conti-
nuarea celet d'inth, i fnnd-ca a doua este scrisd lard inclotalci in
Putna, le vorn coprmde pe amindoud sub hitlul de aCronica i analele
putnenes. i pe acemi pagin, un rind mal jos . (Cronica, ce premerge
analelor putnene gi
care &yet toate probabtlitditle a fost scrasd,ca si
ceste dn urmd, in mincistirea de la Putna....o
www.dacoromanica.ro
518 CEVA DESPRE CRONICELE MOLDOVEI
Bogdan conchide ca ea aeste scris in vre-una din minas-

tirile vechr rnoldovenesti, de mai multi calugdri si in dife-
rite vremnri). Mergind si mai departe cu analisa internk
manuscrisul find numai o copie posterioard, d. Bogdan
distinge in cronicd douh parti pe care le atribue la clout
autori diferiti : intaia, de la inceput pina la Alexandru
cel Bun, a doua de la Alexandru cel Bun pind la Petru
Aron). Asupra acester noui sub-impartiri vom reveni. De
o cam data notdm ca d. Bogdan atribue partea a doua lur
a Azarie calugarul al chrui letopiset sirbescl este citat
de Eustratie logoratul, unul din interpolatorii lui Ureche,
si ca nemultumindu-se cu atit, d. Bogdan voeste sh pre-
cizeze chiar locul unde si-a scris Azarie acest letopiset
Acest loe este mindstirea Neamtului1), cu toate c cu
dnci pagini inainte (p. 23) tot d. Bogdan afirmase ca toata
cronica a fost sods& dupd toate probabilitatile in minas-
tirea Putna.
Analele putnene coprinde, in redactrunea ce nr-s'a pas-
trat, istoria Moldovei de la suirea in scaun a lui Stefan
cel Mare (1457) pina la moartea lui Petru, fiul lui Bogdan
cel Orb (1525)1. Ele au fost scrise aintre anii 1466 (anul
fundatiunei mindstirei Putna) si 1525 2).
In cronica moldopolona se poate face o prima impr-
tire in douh: apartea intii, de la 1359-1552, este aproape
intreagei o traducere credincioasol a unei cronici moldo-
venesei, care, dupa cum vom vedea, nu a lost alta de cit
cronica si analele putnene ; partea a doua este un adaos
al traducatorului polon de la 156633). Partea intii coprinde,
ca si cronica putneank de asemenea doua parti, observare
racuta (le d. Hasdeu si pe care, am vhzut mai sus c5, d.
Bogdan a aplicat'o si originalului medio-bulgar al cronicer
putnene. Din o comparatie a acestor cronici reese ins ca
ortginalui cronicei moldo-polone era o alta redactie a cr0-
1) Vechtle Cronice, p 28.

2) Vechtle Cromce, p. 32.
3) ldem, p. 42
www.dacoromanica.ro
CEVA. DESPRE CR ON10ELE MOLDOVEI 519
nicei putnene, nu cea cunoscuta notia din copia de la

Slatina, prin urmare o varianta a cronicei putnene. ON-
ginalul folosit de traduchtorul polon pe la 1566 era cu
mult mai intins de cit eel pstrat in letopisetuf din Kiev.
El mergea pina la moartea lui Petru Rares, 1546 9.
Intru cit priveste partea a doua (1552-1566), parte addo-
gatd de traducatorul polon, ea este tin adaos independent
de ori-ce cronica rnoldoveneascd. Faptele sunt istorisite
pe scurt de traducatorul polon asa cum le stia dm propria
lin experienta si din infortnatfurnie adunate la Iasi de la
boerii, cu cari va fi fost in leghturi 2).
Analisind cronica anonimei, pdstrata in redacttune ru-
seasca, d. Bogdan o caracterizeazd ast-fel : Cronica gasit
in sbornicul de la Slatina ne vine in ajutor st ne permite
a hoteiri feint cea mai micd indoialei cei (Povestirea pe
scurt din Vorkresenskaja ltopisi este o cronicd moldo-
ueneascd, care pe ici pe colea a suferit schimbari de stil
prin copiatorn rusi, care insei de altmintrelea ni-s'a pdstrat
aproape intreagd in forma ei moldoveneasccb 3). Aceasta
formai moldoveneased este cronica putneand ale card ase-
inandri cu cronica anonima d. Bogdan le constatd, cu deo-
sebire in partea a doua a acestei din urrnii, acare nu este
de cit o altd redackie o cronicei putnene qi anume redaelia
(pe) care a avut-o Urechich 4). Din aceste citate resultd
foarte hmpede ca cronica anonimei nu este o cronica in-
dependentet, ci numai o variantei,a treia cunoscutd,a
cronicti putnene. De o earn data ne marginim a nota
aceasta constatare.
Cu mult mai important socoteste d. Bogdan pe cel d'al
patrulea letopiset, descoperit in codicele tulcean si pe care
l'a numit (Letopisgul dela Bistrita): a Acesta este cel mai
vechiu letopiset moldovenesc si cel d'intai letopiset scris
1,2) Vechtle Cronice, p. 52.

3 Vechtle Cronzce, p. 62 sq.
4 Idem, p. 64.
www.dacoromanica.ro
in larile romine 9. El coprinde istona Moldovei de la

dei-calecdtoare pina la Bogdan cel Orb (1359-1506), adica
aceiasi epoca pe care o imbratiseaza i cronica anonima,
care ins se opreste la 1504. D. Bogdan l'a descopent, cum
am spus, intr'un codex miscellaneus ce apai tine clubului
Soglasie din Tulcea, scris pe la finele secolului al XVI-lea
sau inceputul secolului al XV1I-lea.
La intrebarea pe care ne-am pus'o la fie-care cronica,
adi. dacd este independent sau numai varianta, d. Bogdan
raqpunde comparind acest letopiset cn cronica putnearia
si rea moldopolona. Cernparatia insa d-sa nu o face si cu
cronica anonima i nici nu arata cuvintele pentru can a cre-
zut mulal de a o face. Din potriv nm vedem motive care
impuneau un studiu comparativ intre aceste (Iona cronice,
de oare-ce ele au cite-va puncte comune de asernanare,
puncte ce le deosibesc in acelasi timp de cele-ralte dotia
cronice. Aceste motive, asupra cdrora insistase chiar d.
Bogdan in prima sa publicatie, sunt :
Pentru d. Bogdan 1etopisetul de la Bistrita este izvorul
principal pe care'l citeazd mereu Ureche. Inainte insa de
a'l (lescoperi, d-sa cautase a'i determina coprinsul compa-
rind pe rind pe fie-care din primele trei cronice cu cronica
lui Ureche. Aceasta comparare a dat, intre alte resultate
si pe acela c partea a 1I-a a cronicei anonirne, de la
Dragos pina la Stefan cel Mare, nu este de cit o altd re-
dartie a cronicei putnene si anume redactia (pe) care a
avut-o Urechel 2). Si aceast asemanare nu se margineste
numai in partea a doua a cronicei, ast-ftl sirul prunilor
voev(zi este acelasi la Ureche ca si in cronica anonima:
Dragos, Sas, Latco, Bogdan, Petru, etc., pe cind it; croni-
cele putneana i moldopolona avem : Dragos, Sas, Bogdan,
Lafro, etc. eMai mult ins de cit concordanta intre sirul
domnilor si and lor de domnie, adaoga d. Bogilan,3) ii
I) Bogdan, Crontce tnedite, p. VII.

2) I3ogdan, Veclule Crontce, p. U.
2) Idem, p. 109
www.dacoromanica.ro
apropie pe Ureche de cronica anonim urmtoarele parti-

culantAti comune amindorora : a) scirile despre tilerea ca-
pului lui Petru Aron si despre darea tributului cdtre
Turd, b) povestea despre descAlecarea lui Dragop. De aci
conclusiunea c credacia cronicei putnene avutd de Ureche
se apropia mai mult de cronica anonimd si de cronica
putneand II (cr. moldopolona), de cit de cronica putneanA
I11). Ar fi fost deci foarte natural ca aceast redactie des-
coperindu-se in letopisetul bistritiean, s se compare, pentru
verificarea afirmatiunilor de mai sus, cu ambele cronice
cu care s'a crezut ca trebue s se asemene, adic atit cu
cronica moldopolond cit i cu cea anommd. D. Bogdan s'a
multumit s compare letopisetul din Tulcea, originalul lui
Ureche dup d-sa, numai cu cronica moldopolond, MCA a
mai (ace nici macar alusiune la asemanarile sau neasemd-
narile ce acest original le-ar fi avind i cu cronica ano-
met.
Lipsa unui asemenea capitol sinitindu-se deci sd incercarn
a'l schita aci, bine-inteles cu mai putin competenta de
cum l'ar fi fcut d. Bogdan. Punctele asupra ca. ror vorn
insista sint :
a) Lista Domnilor in letopisetul de la Bistrita este in-
teadevr identicd cu acea din cronica anonim si cu lista
lin Ureche : Dragos, Sas, Latcu, Bogdan, etc. 2) Dar aceasta
asemanare provoac o altA nedomerire, pe care o vom
discula la Limp.
b) Scirile despre taerea capului lui Petru Aron si des-
pre darea ti ibutului cdtre Turci, care se afl in cronica
anomma 3) i cea moldo-polond, 4) lipsesc atit din letopise-
tul histritean cit si din cel putnean. Ear Ureche preciseaz
ca aceste still le-a luat din aletopisetul moldovenescoi 5)
C) Asupra povestirei despre descalecarea lui Dragos ne
1) Bogdan, Vechae Crontce, p. 110.
2) Bogdan, Cronwe znedtte, p 34,49
3) Bogdan, Vechtle Cromce, p. 174,221.
4) Ident, p. 189,238.
5) Kogalnieeanu, Crontcele, ed. 2 vol. 1, p. 151, 176.
www.dacoromanica.ro
522 CEVA DESPRE CRONICELE MOLDOVEE
vom opri mai mult. Acest moment istoric este descris in

cele trei cronici din prima publicatie in trei moduri dife-
rite. Cronica putneana este de un laconism sec : In mil
6867 (1359) de la facerea lumei, cu voea lui Dumnezeu
s'au inceput tara Moldovei. Si s'au inceput ast-fel : Venit-au
Dragos voevod din Maramures, de la tara Ungureascd, la
vinat dupd un zimbru si au domnit 2 ani. 1) In cronica
moldopolona deschlecarea este descrisa mai pe larg, 2)
iar in cronica anomma ea formeaza o adevarata po-
veste. 3) Urechie de asemenea o descrie pe larg cea ce
a hotrit pe ii. Bogdan s creada ca qUreche a imprumutat
aceastd povestire din cronica putneana ; redactia acesteia se
apropia de a cronicei anonime prin desvoltarea cu mult
mai mare a prtii despre- fundatiunea statului moldovean ;
ea n'avea in,4 traditia fundarii sub forma cronicei anonime,
ci sub o forma mai simpl si mai primitivd. 0 idee despi e
aceasta redactie ne putem face din cronica moldo polona
cu toate cd aceasta este foarte prescurtatdm 4)
Descoperirea acestei redactii,letopisetul bistritean, dupa
d. Bogdan,nu confirma de loc prevederile de mai sus.
Din contra nici ad nu gasim de cit acelasi laconism pe
care l'am constatat in cronica putneand, mai concis chiar :
In anul 6867 (1359) veni Dragos voevod din tara Ungu-
reasca, de la Maramures, in vinat dupa un zimbru si domni
2 ani 5)
Prin urmare faptul Ca ambele aceste povestiri, despre
descalecatoare si despre uciderea lin Petru Aron, lipse,c
din letopisetul bistritean, de si tigureazd in Ureche, poate
avea do5. explicari : a) sau ca izvodul lui Ureche era un
alt letopiset de cit cel de la Bistrita, si care coprindea aceste
doua episoade ; b) sau ca daca a fost acesta, Ureche a mai
trebuit sa cunoascd si pe un alt letopiset, de unde el a
1) Bogdan, Vechde Crontce p. 143,193.
2) Ident, p. 173,223
3) Idem, p. 485-188, 235-238
4) Idetn, p. 109.
5) Bogdan, Crontce inedtte, p. 34,49.
www.dacoromanica.ro
luat aceste episoade, precum i altele pe care le vom vedea

mai tirziu. Aceste cloud solutiuni ar explica i alte nepo-
triveli, mai putin insemnate, intre cronica lui Ureche si
letopisetele putnean i bistritean. Nici una insa nici cea-
l'alta din ele nu se impaca cu afirmatiunile d-lui Bogdan
ea' Acesta (letopisetul de la Bistrita), este vechiul leto-
piset moldovenesc, pe care-I citeaza mereu Ureche i pe
care 1-am cautat pind acum cu topn in zadar 1) si ct
(casta-zi putem zice cu mult siguranta c pentru epoca
de la 1359-4552 cu greu se vor mai gsi anale sau cronici
noud 2).
Intru cit priveste comparatia letopisetului de la Bistrita
cu cronicele putneana i moldopolona am vazut ea d. Bogdan
ajunsese, in Vechile Cro nice la conclusia : redactia
cronicei putnene avutd de Ureche (i. e. letop. din Bistrita)
se apropie mai mult de cronica anonimd 0 de cronica
putneand 11 (i. e. cronica moldopolona) de cit de cronica
putneana I (letop. din Slatina). Si intr'alt loc : Redactia
analelor putnene avuta. de Ureche sau partea a doua a
detopisquiui moldcvenesc, daca nu era aceiasi cu redactia
croincei moldopolone, se apropia ins mai in toate punc-
tele de aceastal. In fine revenind pentru a treia card
asupra acestel cestium d. Bogdan zice c (O a treia ver-
mune (a analelor putnene), deosebita foarte putin de ver-
siunea cronicel moldopolone, au avut Ureche 3).
Aceleasi conelusiuni le pastreazd i dupa descoperirea
letopisetului de la BAstrita, originalul lui Ureehe, in Cronice
inedde: (Cu alte cuvinte, in urma cunoasterei letopisetului
de la Slatina puteam zice ca detopisetn1 moldovenesc,
pc care il citeaza Ureche atit de des, se asemana mai mult
cu cronica moldopolona, de cit cu letopisetul de la Slatina.
Asta-zi, in urma cunoasterii letopisetului de la %stilt?,
1) Bogdan, Cronice inedite, p. 4.Cfr. p. 29 : detopisetul moldove-
nese al lui Ureche, cel care 1-a servit de principal izvor pentru cronica
sa, nu este altul de cit letopisetul de la Bistiita,v et passim.
2) Idem, p VIII.
3) 13oulan, Vechile Crowe, p. 110, 119, 138.
www.dacoromanica.ro
,
524 CEVA. DESPRE CRONICELE MOLDOVEI
putem zice ea letopisetul moldovenesc al lui Ui eche, cel

care i-a servit de principal izvor pentru cronica sa, nu
este altul de cit letopisetul de la Bistrital 1).
Cu o pagind mai inainte MO. d. Bogdan, comparind
aceleasi anale bistritene cu cele moldopolone, ajunsese la
o conclusiune diametral opusa. : a Cu un cuvint, zice d-sa,
raportul dintre analele bistritene si cronica moldopolona
este c analele bistritene au servit de izvor indirect pentru
cronica moldopolond, servind de izvor direct pentru ana-
lele putnene. Aceasta am vrut s'o dovedim (?) 2).
Cu alte cuvinte la pag. 27-28 analele bistritene se de-
parteaza de cronica moldopolona, careia nu i-a servit de
eit ca izvor indirect, apropiindu-se de analele putnene, al
caror izvor direct a lost; la pag. 28-29 din contra aceleasi
anale bistriteue se aseaman mai mult cu cronica moldo-
polona de eit cu analele putnene. S'ar zice ca aceste trei
anale sunt ca niste bile de soc cam se atrag ,si se resping
alternativ, dupa cum experimentatorul le incarca cu elec-
tricitate de acelasi fel sau de fel contrariu. Si aceste con-
traziceri se fac la distanta de mai putin de o pagina!
Cercetarile d-lui Bogdan sunt, lava indoiala, coWnn-
cioase, apropierile dintre cronici sunt minutioase si facute
cu ingrijire, conclusiunile rees logic din premise, si totusi
ele se cuntrazic. Explicarea acestei contradictii eu o cred
ast-fel : Conclusiunile d-lui Bogdan, fbarte corecte de alt-fel,
sunt ins provizorii si ele nu puteau servi de cit la allarea
unei a treia care s alba mai multe probabilitati de a
ramine definitiva. Aceasta conclusiune ar fi cd originalul
folosit si citat atit de des de Ureche, nu este Inca desco-
petit. El mi poate ti nici cronica putneand, asa cum o
cunoastem din letopisetu I de la Slatina, nici letopisetul
de la Bistrita, caci in el trebuia A. se coprinda date care
hpsesc in ambele aceste letopisete. Ureche a putut cunoaste
aeeste dou letopisete, dar el a trebuit O. alba si un al
1) Bogdan, Cromee inedtte, p. 28--29.

2) Idem, p. 27-28.
www.dacoromanica.ro
CEVA DESPB E CRONICELE MOLDOVEI 525
treilea in care s5.' se afle : a) datele ce hpsesc in cele dintiii ;

b) date care s se asemene cu cele din cronica putneana,
si care a justilicat conclusia d-lui Bogdan de la pag. 27
28; c) date care s se apropie de cronica moldopolon si
care s'a explice conclusiunea d-lui Bogdan de la pag.
28-29, si s ne explice hi fine nepotrivirile ce, si in urma
cunoasterei letopisetului de la Bistrita, tot mai rdmin inire
cronica lui Ureche si cele slavone anterioare lui, nepo-
triviri din care unele destul de insemnate pentru a nu putea
ti atribuite numai copistilor. Ne graim a recunoaste ,ert
aceste nepotriviri au fost cu ingrijire obiervate si consem-
nate in bogatele adnotatiuni cu care d. Bogdan a insotit
textul st traducerea cronicelor.
Am vAzut cd la aceiasi conclusiune despre existenta
unui al treilea letopiset, ce a servit de model lui Ureche,
am ajuns si mai sus, cind am comparat analele bistritene
cu cronica anommd. S5. CautAm acum a mai aduce si age
argumente, care toate ne vor conduce la una din aceste
do conclusiuni: a) sau 61 letopisetul moldoveneso) al
lui Ureche nu este cel bistritean, b) sau c pe ling acesta
si pe lingd cel putnean, Ureche a mai cunoscut ,si un altul,
care nu este Inca descoperit.
In cronica lui Ureche se afIa un capitol intitulat : cc Pentru
venirea Lesilor de al doilea rind in tar69, pe care cro-
nicarul marturiseste ca l'a luat din qletopisetul moldove-
nese. Despre aceast expeditie a Polonilor nu se pome-
neste nimic nici in cronica putneank mci in cea moldo-
polon5 si nici din alte izvoare ea nu ne este cunoscuta
Conclusia logica care se impunea, si la care s'a oprit si d.
Bogdan, era ca expeditia trebuia s figureze in adesea ci-
tatul izvod al lui Ureche 2), In letopisqul de la Bistri(a
inset aced episod de asemenea lipsege ; asa dar nu acesta
putea fi cletopisetul moldovenesc al lui Ureche.
I) Kogilniceanu, Cronicele edit. 2, vol. 1, p 174-175.
2) Bogdan, Vechile Crontce, p. 120 Cfr. p. 121 : Toate acestea le i e-
vendicain pentru analele putnene (i. e. Instritene) intemelati pe maniei a
i stilul lora.
www.dacoromanica.ro
526 CM. DESPRE CRONICELE MOLDOVEE -
D. Bogdan mai revendica tot pentru originalul lui Ureche

si notita despre moartea craiului lesese Albert 7009 (1501)1)
adogind. aUreche amplified intru cit-va notita anale1or2).
Din citirea notit.ei lui Ureche insa nu reese ca acesta ar ti
amplificat o notita mat scurth, ci c din contra aceasta no-
tita, care coprinde date precise si circumstantiate asupra
unui fapt petrecut afara din Moldova, si pe care un cd-
lugar inchis in minastirea sa, ori care ar fi fost ea, nu
avea posibilitatea de a le cunoaste, aceasta notita pare
mai mult a fi pre3curtata din vre-un cronicar polon.
Din contra notita ce Ureche a consacrat mortei lui Pa-
isle, egumenul de la Putna si lin Atanasie Bolsun3), nu
putea 11 luatii de cit dinteun iivor indigen. Aceasta notita
lipseste din letopisetele cunoscute, chiar din cel bistritean.
Ake nepotriveli intre Ureche si letopisetul bistritean,
mai mici dar cari nu pot fi toate socotite ca erori ale co-
pistilor Main :
Ureche Letopisetul Bistrikan
(Ed Koglniceanu echt. II vol I ) (Trad. Bogdan)
P. 143 : Tar au venit I- P. 50 : Al patrulea rds-
has Voda cu oaste in anul boiu a fost la Piperesti, in
6943, in 4 zile a lui Au- anul 6944 (.1436) luna
gust, si s'au lovit cu Stefan lui Mantic in 8, intr'o J0i4).
Voda, al patrulea rind la
Piparesti.
P. '147: Domnind Ale- P. 51 : In anul 6957
xandru Voda t.ara, s'au scu- (-1448), luna lui Oc-
lat asupra lui flu sau Bogdan tomvrie in 12,vem1-au Bog-
Voda, in anul 6962, Au- dan Voevod si au lovit pc
gust in 22 si s'au lovit cu Alexandru Voevod la Ta-
tat:-sail Alexandru Voda la masani5).
Tarnasieni.
1) KogAlniceanu Cronece edit. 2 v. I p. 176
2) Bogdan, Vecinle Cronice, p 120.
3) Kogalniceanu CronLce edit. 2 vol. I, p '177.
4, 5) Aceste notite hpsesc in cronicele putneana i moldopolona.
www.dacoromanica.ro
CEVA DESPRE CRONICELE MOLDOVE1 527
P. 149-150 : Dupa doi P. 51 : In anal 6959

ani a domniei lui Bogdan (---1450), tuna lui Octom-
Vodd, scrie letopisetul nol- vrie in 16, venit-au Petru
dovenesc c au venit fr Voevod, numit Aron, noap-
veste Petru Vodri Aron si tea si au ckut asupra lui
au aflat pre Bogdan Vod Bogdan Voevod la Ruseni,
la sat la Reuseni, din gios intr'o Vineri, in zori de zi
de tirgul Sucevei, si l'au i-au tlat capul0.
lovit Vineri in rvdrsatul
Octornvrie 16, in
zorilor,
anul 6963, si acolo i-au
thiat capnl lui Bogdan VodA. ;
decn statu la domnie Petru
Vodei Aron.
P. 150 : Serie letopisetul P. 51 : In anul 6963
Inoldovenesc c domninci (----1455) Martie in 25, au
Petru Vodd Aron, in anul fost ra'sboi. la Movile cu
6963, in luna lui Mai, au Alexandrel2).
vemt Alexandru Vodd tatal
lin Bogdan Vod cu oaste
asupra lui Petru Aron si
si-au dat rsboi la Movile.
P. 152: Serie letopisetul P. 51 : In anul 6970
anoldovenesc. Iar in al sea- (-1462), Iunie in 22, l'au
selea an al domniei lui lovit pe Stefan Voevod en
Stefan Vodii, in anul 6970, pusca la cetatea Kiliei3).
1) Ur. cromea putneana ( Vechile (,romce p., 194 ) Bogdan Voevod

flul lin Alexandra Voevod, tatAl lui .tef an Voevod au dommt 2 am i
1-au that copal Petru Voevod, numit Aron, la Rausenia. Cronica mol-
dopolona are : ln anul 6962 (=-1151) s'au Mut domn Bogdan Voevoch
but Im Alexandra Voevod. Donanit-au 2 ani p 1-au that Petru Voevod
cel porecht Aron Harnazan (la Maseru ?). Acesta au dommt apol 2 ani.e
(Vechtle Grantee p. 221).
2) D. Bogdan inapaca ambele versiuni prin Ipotesa (ceste probabal ca
lupta s-a dat in 25 Marne sau 25 Mau. (Vechtle Grantee) p. 70 nota 16).
3) Gronicele putneana i moldopolona ( Vechele Grantee, p. 191, 221) au
lot 22 lume ca 1 cea bIstrateana.
www.dacoromanica.ro
52 8 CEVA DESPRE CRONICELE MOLDOVEI
Iulie in 22, au lovit pre

Stefan Voda, cu o pusca in-
tr'o glezna, la cetatea
P. 157 : In anul 6979, P. 53 : In anul 6979
Ghenarie 16, au taiat Stefan (----1471) Ianuarie in 16
Vodd pe Negrild paharnicul IVIarya au taiat capetele lui
si pre Alexa stolnicul p Isaia vormcul, Negrila pa-
pre Isaia vornicul, in tir- harnicUl si Alexa stolnicuP).
gul Vasluiului.
P. 166 : In anul 6986 P. 56 : In anul 6987
Iunie 22, au inceput Stefan (-1479) Iunie in 22, in-
Vodd a zidi cetatea cepura sa zideasca cetatea
o au savirsit intear:elasi an Kiliei i o isprivir intr'a-
rulie. in 17. celasi an Iulie in 16.
P. 169 : Iar in anul 7004, P. 58 : In anul 7001,
Iulie in 25, raposat-au it- 1496) luna lui Iulie in
lexandru \Todd, feciorul lui 26, Martia, raposa robul lui
Stefan Voda. etc., etc. Dumnezeu Alexandru Voe-
vod, fiul lui Stefan Voevod2)
etc., etc.
Afard de aCestea d. Bogdan insusi credea in primul s5.0
volum c, afar de cele trei cronici pubficate in Vechtle
Cronice, Ureche a trebuit sk mai cunoasca :
Niste anale ce imbratisau domniele de la fiii lui Alexandra
cel Bun pina la Stefan cel Mare, c. 1433'1457.
0 cronica despre domnia lui Petru Bares si a fidor sat
(1527-4552), poate c cluar cu domniele lui Bogdan cel
orb si Stefan cel Tindr (1504-1552). 3)
Ori letopisetul de la Bistrita nu mergede cit pina la
1) Cfr. cronica moldopolon (Vechde Cronwe p. 225): (rIn anul 6979
(=1171) au Mat pe lsaia vornicul, pe Negrda paharnicul si pe Mexa
stolnicula. In analele putnene inti eaga aceasta nonta lipseste. De unde a
luat dar Creche stwea dupa tirgul Vasluiului ?
2) Cfr. I. Bogdan Crontce tnedite P. 76 note 15 nUreche are Ide.
in 25, an. putn. au Iunie 26. Care data e adevarata lunie 26, Iuhe 26
sau Julie 25 9D
3) Bogdan, Vechtle Cronice, p. 138.
www.dacoromanica.ro
1506, si dupA chiar pArerea d-lui Bogdan el nu amergea cu

mult mai departe de la Bogdan incolo 11). Rmine dar in
acest cas perionda de timp 1506'1552, pentru care se a-
firma in 1891 cd existA un original, lar in 1895 nu se mai
vede aceastA necesitate 2).
Intru cit ne priveste noi, sprijiniti pe argumentele ce
am adus, credem ca un letopiset, mai complect de cit cele
pe care le cunoastem pind acum, a trebuit s fie cunoscut
lui Ureche si pe acela, la urmat el cu fidelitate, chiar in
erorile sale. Acest letopiset nu este inca descoperit. Sd
sperdm insA. ca cu timpul se va afla i acela, ascuns in
vre una din mindstirile noastre sau aiurea. Faptui exis-
tentel lui insd 'ni se pare indiscutabil in urma probelor
de mai sus.
II
Se va fi observat poate c ori de cite ori am vorbit de
letopisetul afltor in sbornicul din Tulcea, l'am citat cu
numele pe care i la dat d. Bogdan : aletopisetul de la Bis-
tritab sau aletopisetul bistritean. Aceasta nu am fcut-o
pentru ca eram convins de temeinicia acestei numiri, ci
spre a evita confusia ce ar putea resulta din cloud numni
date acelwas letopiset. Departe dar de a impdrta.si pdrerea
d-lui Bogdan asupra triei argumentelor, ce '1-au deter-
mint a credo c letcpisetul tulcean a trebuit sd fie Fens
in mufastirea Bistrita, noi credem a avea probe care sa.
ne fac cel putan a ne indoi.
Despre acest din urma" letopiset d. Bogdan a sustinut :
a) O. este cel mai vechm letopiset moldovenesc, b) ca
este scris in minastirea Bistrita, c) c a servit de principal
izvor mi Ureche. In privinta punctului din urm am at 'kat
mai sus cuvintele care ne face a nu 'I admite. Ne mai r-
mine a vorbi despre vechimea i locul de origina a leto-
1) &mice tnedtte, p. 14.
2) Cir. Crontce inedite p. VIII : aAstl-zi putem zice cu mult1 sigu-
rantI cg pentru epoca dela '1359-1552 cu greu se vor mat gist anale
tau cram noui..
www.dacoromanica.ro
pisetului. In aceast privint lucrarea ne mai este uu-

rata si de d. Tocilescu, care Inteun raport racut A ca-
demiei '), a adus o serie de argumente atit in contra ye-
chimei cit si a originei ce d. Bogdan atribue asa numi-
tului letopiset bistritean.
((La 1407 incepe i pomelincul de la Bi$ria, pe la 1407
incepe probabil sa se scrie i cronica de la Bistrita, a-
firma d. Bogdan 2), unind in aceastA frasd conclusiunile
d-sale atit asupra timpulni cit i asupra locului unde a lost
scrisa cronica. Dar pentru ca aceasta indoita afirmatiune
s poata trece ca un punct cistigat pen tru sciinta, ea tre-
bue sA indeplineasca urmatoarele conditiuni : a) SA co-
prinda amanunte certe despre istoria minAstirei Bistrita si
despre fundatorul ei; b) Sa prezmte pentru epoca anilor
1407 si urmartorii, epoca contemporana scriitorilor, date
exacte ; c) Sa fie in perfect acord cu pomelnicul de la
Bistrita.
a). Amintirea atit de deasci a mindstirei Putna si ta-
cerea complctei asupra tutulor celor l'alte minastiri mol-
dovenesti nu se poate explica decit prin interesul local al
autorilor analelor i prin predilectiunea ce era natural s'A
o alba pentru locasnl lor. Acest caracter il au si analele
monahale vestice, el este inerent tutulor analelor : germane,
italiene, rusesti (de pilda. Nestor), sirbesti Si cele l'alte3)2.
S vedem dac aceste cuvinte, perfect de juste intru cit
priveste analele putnene, se pot aphca i celor bistritene
In aceste din urmA nu intilnim din contra nici data pre-
1) Analete Acadenuet Routine, sena II, torn XVIII, Partea adminis-
trativ i desbaterile. Bucuresci 1896 p. 331-339 si in brosura sepal ati.
2) Bogdan, Cronwe inedite, p. 33.
3) Bogdan, Vechtle Crowe, p. 33 sq Cfr B. P. Hasdeu, Archive
istortat t. Ill p. 20 0 minastire atit de renumita ca acea de la Putna,
trebuia neaptirat, sa fi avut si ea o cronicA a sa, in care, pnntre even--
mentele nationale sa poata intercala pe ad pe colo cite o notiVi despre
iondarea locasului, despre sfintirea sa, despre egumenn sai dupi cum
sunt, in genere, toate cronicele monastice din toate larile, dintre care,
ca un model mai indernanatec si mai curios, putern cita cronica ungu-
reasc asa numita Chronicon Posoniense.
www.dacoromanica.ro
cisa, anul, luna i ziva fondarei minaitirei Bistrita, nici

numele egurnenilor, nici al Mitropolitului sau Episcopului
care a sfintit-o i). Minastirea Bistrita nu este mentionata in
analele bistriteane de cit in cloud locuri : Si muri (A-
lexandru cel Bun) in anvil 6942 (1434), Ianuarie 1 ; el fa
ingropat in mindstirea de la Bistrifa, pe care singur o
zidise ')D. Si sub anul 1496; raposa robul lui Dumnezeu
Alexandru Voevod, fiul Jul Stefan Voevod, i fu ingropat
lingd strcibunul sdu Alexandru Voevod in mincistirea de
la Bistrifa 3). In acelasi letopiset ins este pomenita si
minastirea Putna i aproape cu aceiasi temeni : raposa
roaba Jul Dumnezeu Maria Despina i au ingropat-o cu
cinste in mindstirea sa de la PatnaD. D. Bogdan asupra
acestel mentiondm ob3erv intr'o nota. : 0 singura data
se pomeneste in analele bistritene de mindstirea de la.
Putna ca de o mindstire streinch (9) 4). Noa 'ni se pare
cl nici din tememi in care se face aceast pomenire, nici
din faptul c e o singura mentiune, pe cind despre minas-
Urea Bistrita sunt clod, nu indreptateste parerea ea una ar
fi metania analistului lar alta o mindstire streind6). Pentru
d. Bogdan ins aceste probe sunt convingatoare caci d-sa
exdama : Cine putea sti mai bine de cit un calugar de
la Bistrita c aceast mindstire a fost zidita de insusi
Alexandru cel Bun 0 mai ales cine putea cunoaste
mai exact data mortii acestui domn decit insusi calugarii
minastirei in care el a fost ingropat 6). (Mai bine Si mai
exacb poate c nu, dar tot atita putea sti st un calugar
de la o alt mindstire. Dovada e ca acelasi calugar cu-
noaste i pe fundatorul minastirei Putna. Intru cit priveste
exactitatea datelor mortei lui Alexandru cel Bun vom,
voi bi in aliniatul urmator. Aci constatam numai ea leto--
1) Cfr. Toctlescu, art czt p. 5 (tiragm separat).

2) Bogdan, Cronice tnedtte, p. 35,49.
3) Idem, p. 44,58
4) Idem, p. 24 nota.
5) Cfr Tocilescu loc. ctt. p. 5.
6) Bogdan. Cronice inedtte, p. 49.
www.dacoromanica.ro
5 32 CEVA DESPRE GRONICELE MOLDOVEI
pisetul pretins a if lost scris la Bistrita nu contine mci un

detaliu special care sd priveasc aceastd mindstire si care
sd nu poata fi cunoscut de cit de cAlugrii locali.
(Va urma) St. Orasanu.
C-2..-%(1=5
www.dacoromanica.ro
SPRE SEARA 533
SPIRE SEARA
Se lasci negurci in pale,
de pe virfuri yin treptat
'i,
In &, cireale la vale

Sci mie 'n sat.
0 fatei c' o nuia in mind
Cu plete lungi cdzind pe gene
Tihnitd 'n urma lor le mand
A lene.
Un scMrtiit, qi poarta mare

Li s' a deschis ; in bcitciturd,
Vitei sar din inChisoare
Ce zor, ce gm a !
Se stinge larma in rdsipe

)57,-adinc repaosul e domn
O pasere-adormind ciripe
A gale-n somn.
Cum stau in umbra' cufundati

Un vint se redeqteaptci 'n pruni
Pu in aer t? ec intiniati
Leistuni
www.dacoromanica.ro
534 SPRE SEA.R A
Ca secerd de Joe prin rainuri

Scintee luna dupei stinci
Trezind a paiVelor neamuri
In veii adinci.
In casei-i tihnei... fuerind
Un vreasc mai pilpele pe vatrei...
A lene' nvis s'and leitrelnd
Zeivozi sub atrel.
,ii triste ne'ntelese oapte

Suspind greeli ' ntdcere ;
Un clopot picura 'in noapte
,57 tainic piere!
D. Nanu.
www.dacoromanica.ro
0 SERENADA LUI VERDI 535
0 SERENADA LUI VERDI

Se dadea prima representatie a lui (Falstaff)) in
Roma, o representatie de gala cu 80 lei stalul.
Cu cloud zile inainte se rdspindise stirea ca dupd
representatie era sa se dea o serenada ilustrului
compositor de catre orchestra maistrului Masche-
roni. Serenade le sint cea mai obisnuita manifes-
tatie de simpatie in Italia.
Ilotelul la care trasese Verdi era alipit de teatrul
unde se cinta (Falstaff si de pe a caruia terasa
era sa se dea serenada.
De cu vreme inc5, multimea melomand, cu bu-
sunarile goale se ingrarnadise in jurul tea-
trului sa audd musica lui usoara i seducatoare
dar mai ales s vad pe Verdi esind din teatru,
sa-1 petreaca cu caldura etusiasmului, cu sgomotul
adrniratiunii ei.
Representatia se sfirsise, incepe defilarea trsu-
rilor. La intiia cupea multirnea d busna, speriata
ca-i scapa Verdi : in fundul trdsurii un domn
gillind in strimtoarea fracului, o femee gatita, de
bal. Se dau toti intr'o parte. 0 altd trasura, o
alta repezire a multimii,aceeasi deceptie. A treia
trasura, a patra ...... nimic! Lumea e nerbda-
Ware, murmurd.
www.dacoromanica.ro
536 0 SERENADA LIN VERDI
(cEi, doar n'are sd-1 sue cupeaua pe semi!

Nu std aici aldturea ?))
Toti se trag la o parte, mirati i rusinosi de
justetea acestei observatiuni anonime.
Trdsurile se strecoard incet una clupd alta, cu
automedonii lor greoi, cu femei languros lsate
pe spate, cu boeri inmnusati i phctisiti.
Dar nu se mai ispravesc? Cind vine rindul
celor pe jos ? acolo e Verdi, maestrul.
Deoclata rdsund un glas : (cVerdi!))si toti se
inbulzesc spre usea teatrului. Trdsurile nu mai
pot trece.
(cLa o parte !)) strigd vizitii. dn. Ituri ! tipa
glasurile sergentdor.
Multirnea insd rmine necliutit i asteapta.
Un vizitiu impinge cu caii lui sburdalnici gloata,
ce-i stdtea in cale, i trece. Ast isbind incura-
jeazd pe si toi voesc s treacd o data.
Ce invlmdseald I Oameni, cai, trdsuri, sergenti,
copii, ca.lreti strigate de indignare, tipete de
spaimd, injurdturi, rdcnete, fluerdturi un sgo-
mot de flare !
Politia impinge in dreapta, impinge in stinga,
deschide uh sir, face drum cailor.E biruita mul-
timea ! dar si ea de ciudd fluerd trsurile. i fluei a!
i fluerd !
Cei dm trasurd se ascuud ; doamnele se grania-
desc in fund, bdrbatii ii in pdlaride inaintea
ochilor lor, fluerdturile nu se mai ispravesc.
Pentru a schimba. until incepe a huidul. Ei? o
adevdratd revolutie! Mu de oameni it imitean.
www.dacoromanica.ro
0 SERENADA LIM VERDI 537
Ce fioros sgomot multirnea in setea-i de rds-

bunare!
fereastra unei cupele se arat deoclatd un
Din
domn, salut amical cu mina si cu capUl
Ei, acesta macar e de spiritstriga unul
din multime i, ca prin farmec, flueraturile i hui-
duelile inceteazd. 0 nimica le provocase, o nimica
le stinge.
Se sfirseste i irul trdsurilor, tree cei pe jos
si Verdi nu se arata ; orn pasnic si timid, el fu-
gise pe alt usa.
Se lumineaza o fereastra a hotelului.
Verdi se aratd la fereastra.
Da, Verdi, tocmai la Paradis !
Si de ce nu? Stiu ca. nu-Li. milionar !
Ho, ho I dar cine are fructele cele mai fru-
moase 1 trandafirii cei mai rosii din toata Italia? .
Nu stiu, lua-va el pentru Falstaff vre-o medalie
on nu ? Dar pentr,u trandafiri a luat.
Si unde tine el toate bogatiile astea ?
Uncle ! La mosie linga Parma.
El I ce zici d-ta, eu mai de graba m'as prinde
sa am nmia lui Verdi, decit sa fi scris pe
Falstaff !
Se deschide in intuneric o fereastra la rindul I.

Evviva ii nostro Verdi! strigd multimea
aplaudind.
0 mina da perdelele intr'o parte, se aprinde
lampa se arata in privazul ferestrei un
chelner I
www.dacoromanica.ro
538 0 SERENADA LUI VERDI
Multirnea rusinata isbucne.ste in aplause zefle-

miste, cind deodata o surprinde orchestra.
E o melodie vesela i sprinten ca un shor de
fluturi, ca o adiere de vint pe oglida apei. Cita
gingasie 1 0 parere de ram se strecoara in asta
sabre de fericire,poate o amintire trista, poate-
o cadere de steledar earsi incepe veselia, avintul
fericirii, lumina de soare
Ce tinerete in fantasia batrinului Verdi !
E din Falstaff.
Aplause frenetice, furioase, nebunesti, acopar
ultimul acord.
Evviva il Verdi ! Il nostro divino Verdi! 11
maestro sempre giovine !
**I capul de salt al maestrulur se arata in pm-
vazul ferestrei, se inclina, blind si linistit. Un Val
trandafiriu de foc bengal ii incadreaza capul alb,
i se ridica apoi in fata, indepartindu-1 par'ca de
multime, simbolisind aureola-i de glorie.
Valul dispare, totul cade in intuneric, orchestra
incepe earksi; de asta data e un cintec de lebada,
preludiul ultirnului act din Traviata. Regretele
Violetei, sfasietoarele ei rasvrtiri in potriva mor-
lii, resemnarea-i sdrobitoare toate plinse in
note din ce in ce mai eterate, mai terse, rnai stinse.
Un frearnat de frunze, un nor care lunecd, o um-
bra pe eazuri, nu sint mai usoare, mai line, de
cit acordurile, notele acestui preludiu. Multnnea
prinde din intunericul noptii notele, mdrgaritele
vioarei, ce se resfira intr'o caden ta. de lacrami
plinsul suns at violoncelului, suspmele dureroase-
www.dacoromanica.ro
0 SERENADA LIII VERDI 539
ale violei, i simte par'ca taina mortii i, . se in-

fioard de fatalitatea ei 1.
Iar cind ultirnul tril, ultimul strigat ros-
teste c totul s'a sfiit, c Violeta-i moartd,sal-
vele de aplause i de strigte ale multimii te cu-
tremura., te inspdiminta.
(Inc'o data! Inc'o data ! .
Aplause, strigate, uere o 'ntreag furtund de
patemi in sufletele vibratoare ale multimei.
Din nou se inlantuesc notele resfirate, din nou
incepe jalnica povestire
Insa de asta-dat multimea nu mai aude : unul
cata la femeea lui care plinge, un altul ii alinta
copilul palid i rece, un al treilea ii terge ochii,
iar opera lui Verdi se strecoara ,i se indeparteaza
de dinsi, se terge, se pierde...
S'a sfirit, tacere...... deodata o mina aplauda:
e seful de orchestra. Lumea trezit, aplauda i ea
dar fara caldura, fard. simt. Melodia durerii le
trezise propriile lor dureri, trdeau toti din amin-
tirde reimprospatate sub farmecul inspiratiunii lui
Verdi, iar Verdi, Verdi.... era uitat.
Ana Conta-Kernbach.
www.dacoromanica.ro
540 INSEMNATATEA -.5I TEORIA ETNOGRAFIII BULGARE
INSEMNATATEA SI TEORIA ETNOGRAFIII BULGARE

de
.D-rul IT. D. ipnanoff
AceastA nou'a teorie, asupra originii i raspindirii crealiunilor

populare nu va plAcea poate unora din colectionarii nostri,
ins ea e singura tiintificA, i ar face bine ca comentatorii
literaturii noastre populare, sA fad mai de aproape cunostinta
cu dinsa. Ea o sit schimbe multe din pArerile lor, 1 o sA le
treacA gustul de a cAuta in fie-care cintec, reminiscente istorice
ori mitologice. In general, dacA-mi este IngAduit sa le dau un
sfat prietenesc, nu trebue numai de cit s se grabeasca cu ex-
plicArile tiintifice. SA lAsAm acsta, de o cam data, oamenilot
mai pregatiti pentru asemenea treabA, care cere mult mai mare
aparat timtific, de clt acela, ce multi din folcloritii notiii
i-1 pot inchipui. Numai cu o simpla comparatie a vre-unuia
din cintecele noastre cu principalele episode din Edda oli alas
mitologie nu se scoate ninnc. Din potrivd, ast-fel de comparatil
unilaterale, zApAcete mai mult de cit lumineazA. Toate aiurArile
lui Racovski .si ucenicilor sAi, ale lui Vercovici i Miloevici,
sunt urmArile unor asemenea comparapi. Dac ace,sti barban
ar fi posedat mai Intinse orizonturi ttintifice, dacA analogille
lor ar fi fost generale, inche.erile lor ar fi luat Inteadedr,
cu desAvirire alt caracter.
Dar asemenea grepli In metodA, sint scusabile pentru epoca
in care Racovscki a lucrat i scris. In convingerile acestui om,
poate ea nu e totul sincer i naiv.
Nona ni se pare cii o mare parte din fantasiile sale filolo-
gice s,i istorice sint precugetate si efectul lor calculat. Asta-v,
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA I TEORIA ETNOGRAFIII BULGARE 541
slav domnului, n'avem nevoe de asemenea rnijloace, pentru

rennterea spiritului popular. Deo, cercetai ea literaturii po-
pulare, poate sA p4eascA pe un teren mai sanatos. Cu falifinri,
precugetate ori naive, cari au fost la rnocl nu nuinat la slavi,
dar i la alte popoare eutopene I) nu se poate ajunge la nimic.
Intr'o vreme, cind populatiile slave nu se puteau liuda cu
1) Se vede cd aici exist o lege fatal care ne inldturat se iveste la toate

remisterile strintifice. Aproape toate popoarele culturale sr-au avut Miloevicir
lor, ldra sd mai vorbirn de fantasnle in alte stair* mai ales in filologie,
in care aceleasi motivp patriotice, de can s'au cAlduzit si falsnicatorn
nostril, au jucat un rol mar ndicol incd In al 15 on 16 veac un &Ian-
dez a ardtat cd Adam sr Eva au vorInt in rai hrnba olandezd, iar nu
earn se credea de obiceiu, evreeste. Un suede; care rivnea la glona ho-
landezului, se puse s1-1 contrazicd, spunind ca Adam vorbea en Dum-
nezeu, in limba norvegiand, rar Eva cu diavolul, in frantuzeste. Asemeni
incera I se intilnesc 'chiar dupa epocala descopenre a limber sanscnte
p indintarea filologni cornparate de Bopp Mutkevica in anul 1844 pro.-
poiedura din inaltimea catedrei sale profesorale din Pans ed Slavn au
locuit Europa din veacuri imemonale, ci vendn au ajuns pind in Belgi
Anglia si Franta (de acolo Vendee I) Si nu numar atit, dar chiar p
Roniann, Karn, Fri-gm chiar Awn, au fost toi Slave (Kani purtau nu-
rnele lor de la vorba Kary (impi) Baal ar 6 insemnind Btu. (Dum-
nezeu) si Nebohodonosor Ne buh odona car, Bagaaikap%
(Bialy-car)
Navein deci, de ce sa ne miram de Dancovski, Levek. Salanci sau de
teoria celtica a lin Racovski al nostru. Pe clmpul folclonc, fantasnle nu-s
mar putin imbelsugate.
Inceputul cercetarn poesin populare s'a ilustrat cu o falsificare cu
cOineanau lui Makferson. Vezi : Fragments of enuent poetry, the gaelic
or Erse language, 1760, Fingal 1762, Temora 1763. In Franta mare fur-
hind a ridicat colectaa de cintece bretone a lin Delaville Marque Barzaz-
Brein.
intim colectre de cintece populare curat nemtesti aDes Knaben Wan-
derhorn de Arnim i Glemence Brentano, contme un mare numar de
cintece corectate si nu populare. Rominii, invinovdtesc pe poetul lot
Alexandn de o asemenea falsificare. Gelid i pina azi se bat asupra yeti-
Mtn manusensulut Kraledvor. Vezi mai alet .
Ent Beitrag zur Erklarung der Kunigmbofer Handschnft de I. Gebauer
in Archiv far slavisehe Phelologie unde se poate gasi intreagd literaturd
acester questruni. Asupra falsrficarei poezni populare ruse sr ucranwne
ven Antonovici i Dragomanoff C ileropineeeciff wheull Nanopyetcaro
Rapop Torn. I Fag. XVIII 1 urm.
www.dacoromanica.ro
512 INSEMNATATE I TEORIA ETNOGRAFIII BULGARE
nimic, in fata lumei, dnd incetase deja de a se mai servi chiar

de propriul lor nume, asemenea mijloace, pIna la un punct,
erau scusabile. Trebuia sa se arate dumanilor rautacio5i, pc
ori ce cale sa fi fost, ci Slavii nu cad mai pe jos de cit Indii,
cari se mindresc cu Veda si cu colosalele lor epopei Rama-
iana i Mahabharata, nici de cit Persil, cad poseda o a5a enorma
carte ca Zendavesta, nici de cit Grecii, cari au dat model pentru
toate epopeele cu Iliada i Odiseea lor. Chiar Francesii 51
Nemtii reu5ira sa descopere epopeele lor populare, Nibelungii
5i Roland, iar Slavii nimic, nimic asemanator sa n'aiba ? A5a
ru5ine nu se putea suferi. Dar de unde o A, trebuia sa se ga-
seasca mijloace de a se arata vrajmasilor, ca 5-1 noi sintem oameni,
5i noi avem istorie glorioasa, culturd originali i propiul nostru
pantheon plin cu tot soiul de bogatii mari i mici, dar in nici
un caz mai mici de cit ale nemtilor ori grecilor.
Nu trebue insa sa fim nedrepti, fata cu oamenii cad s'au ci-
]uzit de asemenea idei. La vremea lor, ele au adus enorme
foloase. Questiunea e, ca cunoscutele lor metoade nu se mai pot
adopta in irnprejurarile actuale.
Dac alta data, s'a putut momi lumea cu fal5ificari, azi nu
se trece, pentru-ca asta-zi, luci urile sint privite mai adinc 5i
mai amdnuntit.
Aceasta epoca a cercetarii poesiii populare, pe care noi o
s'o numim epoca patrioticd, ce e dreptul, n'o sa mai revie. Ea,
si-a implinit scopul situ. Fire5te, ca acele fal5ifican nu-s de
cit un moment al epocei, o pagina caracteristica, dar printre
ele, se pot gasi dovezi de existenta unui trecut luminos la Slavi.
Luptatorii de pe atunci, nu 5tiau ce va sa zica osteneala, obo-
seala sufletului. Ei au fost stilpii rena5terei slave. Uncle este
macar jumatate din nazuinple lor, la succesori. Pentru ei, m-
rnic nu era cu neputinta. Cu cit de putine arme, au inceput ei
sa rascoleasca trecutul.... 5i au observat ca sintem in urmi, ca
multe monumeme prepoase, inseparabile, sint distruse de re-
mud i dumani, 5i au plecat pe dibuite doar o gasi vre-o urma
nedistrusa, ne5tearsa, nemincata, sa e5im i noi la lumina, ca sa
fim i noi in rind cu lumea. Ast-fel au deschis lupta pentru
coastele lui Kopernic, au desgropat pe uitarul Zalujanski Cate
www.dacoromanica.ro
1NSEMNAThTE I TEORIA ETNOGRAFIII BULGARE 543
t sode ani inainte de Linn a descoperit indoita natere a plan-

telor i pe I. Ciolek care inci din al 13-lea veac ii ficuse
concemia adevirati asupra eclipselor solare 1).
Din aceti luptitori a fost Racovski. 0 solidi cultura, mai
mult ribdare i singe rece i-au lipsit ca si ajungi Chafaricul
bulgiresc.
Nu e nevoe de o urmrire mai aminunliti asupra cerce-
tarii literatutii populare din epoca patriotici, pentru-ca se cu-
noate totul ce ne-a rimas de atunci. 5i Firiile bune i cele rele
strilucesc de o potrivd. Oamenii, cari s'au servit de asemenea
nenorocite mijloace, ce le aveau atunci la disposiiie, ca si stu-
dieze trecutul poporului lor, nu puteau s nu ceard poesiii po-
pulare mai mult de cit ea putea sa dea. Crealiunile populare,
an inlocuit in multe prilejuri, documentele istorice, cari lipseau.
Cit mai multe cintece cu continut istoric ori mitologic, pu-
teau aduna, cu atit, bucuria era mai nemirgernti. Cine se
luta daci materialul nu era cum-va corijat ! Entuziasmul u-
luia pe tori.
Dar, acea epoci ii are i parlile sale luminate. E destul s
ie arnintim ca in acea epoci s'a ndscut Vuc Stefanovici Ka-
ragici. Ast brbat, ale cdrui colectii de literaturi populara, ri-
min i pini azi modele, e cel mai bun representant al pirlilor
luminate din acel period, pe care 1-am numit patriotic. L-am
mai putea nurni i estetic pentru-ca colectionarii dideau mare
atentie de a alcitui forma si combina continutul, aa ca si fie
frumos. Noi rirn astzi curn a intocrnit Vuc Karagici colec.tia
sa. Dovedit e Ca a ales din trulte variante pe cele mai fru-
moase, pe cele mai complecte si pe acelea le-a publicat, ne te-
mindu-se chiar de a adaoga in text ori de a scoate intregi cu-
vinte ori expresii, pentru a indrepta misura versurilor, care de
.obicem e iambul.
Aceasta explici, de ce coleclia lui Vuc a citigat renume eu-
ropean. 5i pind acum ea e una din cele mai corecte. Ea e cla-
4) Vorlesungen uber slavische Literatur und Zustande. Gehalten im
College de France in den labren von 1840-4841 von Adam Mickiewicz,
Deutche mit liner Vorrede des Vertasers verschene Augabe Leipzig Paris
1813 tom. I p. 11.
www.dacoromanica.ro
544 INSEMNATATE I TEORIA ETNOGRAFIII BULGARE
sica, dar clasicitatea sa cum vedem nu apartine popotului, ci

miastrului, care a tiut si aleaga cu inspiratie, s o finduearca
cu critica i cu gust, sa-o intocmeasca intr'un tot sistematic. Au
dreptate sirbii, sa se mindreascii cu poesiile lor populare, dar
mai mult ar fi trebuit sa se mindreasca cu Vuc al lor. Noi sin-
tern con vini, c daca am fi avut i noi pe vremea aceea, cind
dupi indemnul lui Kpitar i Grimm, incepura a se aduna cele
dintii poesii populare sirbeti, sa fi avut i noi un Vuc, sau
chiar astazi, de s'ar nate un om cu vointa sa, cu gustul i
capacitatile sale, ar fi putut sa intocmeasca din toate cintecele
populate ce le avem aclunate pin'acum i acele ce nu-s Inca
scrise, o prea frumoasa colectie, care pe unele parti s'ar fi putut
compara cu aceea a lui Vuc. Dar, colectionani nostri slut de-
parte de a fi ca un Vuc. Chiar Fraiii Miladinoff, nu-s alt-ceva
de cit nite slabi irnitatori ai vestitului sirb. Nu este adevarat
ca totdeauna poesia noastra e chioapa ci colectionarii noti
leaga ocasional uncle de altele fragmente izolate. Pricina acestui
fapt, trebue s o cautam In imprejurarea ca se aduna fara ale-
gere, orbete. Casul, e de multe ori singurul la toate colec-
pile noastre folclorice. Idei conducatoare care s determine i
metoadele de adunare, lipsesc cu desavirire.
Abea in vremea din urma a inceput a se da o mai mare
atentie asupra formei in literatura populara. Aceasta e o noua
fasa filol ogied a cercetrii tnaterialului literar. Ea e strins
legata cu desvoltarea tiintii filologice la noi. Inteadevar, ca.
i rnai inainte s'a dat insemnatatea fortnet limbistice, dar rnai
mult graiului general de cit dialectelor i deosebtrilor catac-
teristice.
Filologii notri mai tineri, voesc a se prescne creatiunile po-
pulare din gura poporului cu cea mai mare exactitate, daca e
cu putinta colectionarii sa fie toti fisiologi, iar colectiile lor
fonografi. De alt-fel, nu-i tocmai Intelept a se inclina prea
mult spre aceasti severitate. Pentru un singur e, unde nu-i este
locul, sintem de parere a nu trebue osindita intreaga colecite.
Cu slaba pregatire a colectionarilor nostri, e gren a se cere
de la dinii a prinde toate finetile fonetice, pe cart lautofizio-
logii mult mai greu le-ar` prinde cu aparatele'n mina. Pent! g
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEN SI TEOR1A ETN OG RA FRI BULL ARE 545
noi creatiuntle populare, afard de insenindtate limbisticd mai

au ,sz pe aceea de monumente literare.
Aceasta si pentru indreptarea oare cdror greseli pe cad filo-
logii le vor intllni, si le vor intilni in unele casuti chiar in
colectille tiparite aici. (E vorba de colectiile periodice ale mi-
nisterului de instruclie) Unde se pot face Indreptari, nu ne
indoim c redactia se va grabi ale indrepta, cum obisnuesc
insusi colectionarii nentru lAmuriri, ori cum voesc parerile
oamenilor cunoscatori ai dialectelor respective. Cu slaba pre-
&ire a multora din colecTionarii nostri, fires c. e, a nu ne putea
astepta de la et la mult ;i. acurateA i exactitate.
Cind prin publicarea programelor se pregAtesc noi colec-
tionari i fac cunostinta cu metodele, cind li se aratA cum
cum se adune, atunci avem dreptate sA fim i noi mai severi.
DacA folclorul nostru, pinA acum n'a fost urmArit cu dato-
rita devotare, pricina e anume ca nu s'a dat coleqionarilor
mai intinse si mai date programe ln minA. Buna voinlii nu
le-a lipsit si tot d'auna and au fost intrebati pentru ceva mat
greu, ei au rdspuns la chestii cu o lAudabilA punctualitate.
Racovski 1), cel dintil a dat o programA In aceastd priviniA. E
cunoscut cu cit rivnA, s'au pus, pe vremea sa, cele mai in-
ligente puteri, sA implineascA acel program. Toti bAtrinii nostri
colectionari sint elevii lui Racovski. DupA el s'au condus in
cercearile lor 2). Al doilea program publica d-1 Drinoff, (sub
pseudonimul Bojcoff) in ziarul (Pravop (1869) 3) asetnenca 1
in Letostrui (I870) i arnindoml aceste programe meriti si
azi a fi cetite. AfarA de aceasta mai gAsim fragmente de pro-
grame prin diferite reviste i cArti.
I) HOKazaJleAl jag 1--27.
2) In 1858 inn cam in mina IIMiaBazeici, a lut S. Racovski, i 1-am
citit de mat multe on cu extas. Atunci mi-a venit nue in mmet c toate
acele veclu obiceturi, cart pe vrimea ala lima nu se Invechise de tot,
erau pentru noi o nepreputa comoara Inceput atunct sa l observ mat
de aproape, stI le cercetez mat cu atenpe... (Dinteo scrisoare a lut I. R.
Blescoff catre Mmist. Instr. publice 17 Mart. 1881 )
3 flpaBo Nrul 32 1 33; anurpyrc pag. 426=-131. Scusoarea ciitie
citatorn bulgart . A) PravilA pentru colecponarea cintecelor i povePlor.
B Pravila pentru copterea manuscriselor vecht bulgArelti.
www.dacoromanica.ro
-016 INSEANATATEA I TEORIA ETNOGRAFIII BULGARE
Cele mai multe din aceste prograrne, din nenorocire, au doui

<usururi : Intii, nu cuprind sistematic, intreaga ramuri a lite-
raturei populare, i al doilea, nu-s precise in expunere.. Acest
4.1in urma 'cusur, mai ales in programele scurte, nu se poate
evita cu desavirsire, totui n'ar fi trebuit lasat sa nimiceasca
rezultatele ateptate. Questiunea e, care e forma cea mai po-
trivita pentru descoperirea ori presentarea anumitelor materi-
aluri folclorice; i bine fac programivii nostri de expun pro-
grarnele lor In sensul de questionar, dar a pune questimule
fr nici o explicare, insernneaza a da loc la raspunsuri nedrepte
4i necomplecte. De aceea, ar fi fost de dont, ca intrebarile sa
fie clarificate prin scurte exemple, iar insemnatatea fie-carei
Impruiri deosebite a materialului, sA fie expusi cit se poate mai
clan i mai hotdritor. Racovski pina la un punct a isbutit sa
motiveze programele sale.
Din nenorocire insa. i aici i-s'au amestecat vestitele zdies
fixes, aa ca explicatiunile sale in loc s indrumeze p.e colec-
ponar rnai rau ii zapacete. In privino acestui defect sa ne
fie Ingaduit ca Iii paginile urmatoare si complectam unele din
programele date pina acum la noi, in partea lor cea slabk.
Pentru noi, nu e nernent sa repetam ceea ce air spus e-
decesorii nostri i nici sa propunem questionare generale;
sintern convini ea se vor saviri cu atita succes, cum s'ar sa-
viri de catre o comisiune compusa din specialiti pentru fie-care
ramura a tiinpi. Nu sintem in deajuns enciclopedist, pentru a
cuprinde !nu egul cirnp nernarginit al folclorului nostru. Mci
scopul va fi atins mult mai repede si mai bine, daca se insarci-
neaza de pildd cu alcdtuirea questionarului asupra medicinii p-
pulare, vre-un doctor ori naturalist, cu acela al dreptulul vre-un
jurist, cu statistica i economiape un altul specialist in aceste
ramuri de tiinpi i asa rnai departe. Sintem desavirit conviiT,
c Ministerul n'o sa intirzie a insarcina un grup de specialiti,
ca sa se poata mai repede alcatui prograrne complecte, ale
tipari in carti separate i ale Impratia prin tara.. i) Aici noi
1) Expedipa lui Giubinski in Rum sud vesticl, datorete in mare

parte isbmda sa aProgramelora date de seccia sud-vestia a societaili
geografice imperiale rusesti (in felul questionarelor). Pentru Etnografia
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA I TEORIA ETNOGRAFIll BULGARE 5t7
nu cautAm a detepta un interes mai viu asupra colectionirii

materialurilor etnografice in general, far o specializare corn-
plect i o sistematica explorare a fie-carei ramuri.
Inainte de toate, cite-va cuvinte asupra insemncita(ii folclo-
rului bulgar in general, sub care vorbi noi vom inielege, de
acord cu insemnarea sa literar din folk-popor i lore-stiinta,
numai ceea-ce tie sau crede poporul asupra sa insi, asupra
aproapelui ski sau asupra naturei, ce-1 incojoar.
Aceast tire (cunotinfa) e stiinta sa, stiinta spiritului sim-
plu. Poporul, 1i are propria sa medicina, propriul su drept,
filosofia so i aa mai incolo. In tiintele naturale, aceste cu-
notinle stau ca alhimia, fat'a cu chirnia, ca astrologia fat cu
astronomia, dar ele au mare insemnitate pentru noi, pentru-ca
ne d putint sS. adincim sufietul poporului, s facem cunos-
tint cu ideile i inchipuirile ce-1 pun in micare, cu concep--
title ce i-le-a format, motenit ori Imprumutat i cu modul
cum ele au evoluat In cunotinia sa : cum s'au schimbat, ce
formA proprie au luat pntru desvelirea concepiiilor celorlalte
popoare etc. Pentru ca si putem ti In ce directie s'a desvoltat
poporul i. ca s putem determina de mai 'nainte calea desvol-
tat-1i sale viitoare, trebue s tinem sam de toate relaiiunile sale')
generald de societatea geograficd: Pentru credinti i superstitii de Efi-

menes ; pentru limbd. de Novitki, pentru statisticd si econorme -- de N.
I. Ziber ; pentru dreptul consuetudmal de Clubinski. Toate aceste programe
au fast tiptirite de mai inamte, in ziarele gubernamentele in cele trei
ptrti sud-vestice si in eparhiile gubernrnintului Kamenet-Podolsc. In-
dependent de aceasta, 500 de exernplare deosebite s'au trimes. diferrtelor
persoane.
1] Alm e locul sa stabilim mai elar punctul de vedere din care nor
privim o altd questiune care e strins legatd cu desvoltarea societAtilor tole-
lorice, anume questiunea .Folclorul e o $tuntciP Asupra acestel que-
shuni, exis6i deja destul de multe Oren, :Vezi G. L. Gomme, care mai
iutii a deschis questiunea in (The Folk Lore journal, torn. H. p. IX pag.
285. De acelas tom. III p. I (fanuar si Martie 1885.) The science of
Folk-Lore ; de Charlotte S. Burne, Antonio Machado Alvarez si Sidney
Hartland in torn. Ill. p. II. 97-103, 103-115, 115-121 ; tot de Ch. Burne
in tom. III. p. Iii. (Iuhe-Septembrie 1885] 267-269. De capitan R. C. Tem-
ple torn IV. p. III. (luhe-Septemb 1886,194-212 si mai depute) Curentul
de a se da folclorulm deplind neatirnare, e mai ales putermc in. Anglia unde
www.dacoromanica.ro
518 INSEMNATATEA. I TEORIA ETWOGRAFIII BULGARE
Dupa o asa de lunga desvoltare, vadit e, ca ori-ce bulgar

mai inteligent, poate cu succes s lucreze pentru implinirea ei.
Mari si mici, fdra deosebire de sex si mestesug, invaPtori,
popi, studenli, inspectori, doctori urmaritori, judecatoti, fllosofi,
naturalisti, artisti etc., fie-care dupa specialitatea sa, dupa pre-
gatirea sa, poate sit descrie or] sit studieze poporul. Noi o sa
ne marginim aici, numai asupra categoriclor citate mai sus.
Totusi, asupra fie-carei Imprtiri a materialului, o sa vorbirn
mai pe larg i despre insemnatatea Ion, o sa atragem atenpa
cetitorilor asupra foloaselor ce putern trage din studiul folclo-
rului nostru, pentru stiinta. In general s; In particular pentru noi.
discutiile slat Inca in aprindere De alt-fel noi nu vedern sa se fi realisat

din cale afard mult, pentru consohdarea astunpis folclor, in privinta
determinrn locuiw, ce dinsa ocupa (sau mai bine-zis vrea sa ocupe)
prmtre celelalte stunti i asupra folosultn fontarei sale neatirnate (Vezi
de pilda : Folk-Lore inrelation to psychology de Iohn Fenton, F. L.
journal 1. 1. p. VIII 1883. 258-266. Folk-Lore as the complement of
culture de I. S. Stuart-Glennie in aceeasi revista t. IV p. III 4886. 213-221
The philosophy of Folk-tales, t. IV p. I de S. Stanislas Wake, 63-75 etc.)
Pe continent. acesto abstracte questiuni sint mult mai putm discutate
si de aceea mai staruitor se studiaza materialul. Asa a cercetarile se pot
urma.11, si se urmaresc chiar neatirnat de questmnea : folclorul e sau nu
o ointa aparte; i avind in vedere marile cortranceri ce exista intre
incipalele puncte ale acestei stunt], noi gas:in alitmerea celor mai multi
folcloristi europem, cu desavirsiro indreptatita. Parerea noastra perso-
nala e, ca nu-i de Jou trebuintri, de a se infiinta o stunta aparte, neatir-
nata afolcloi ; de aceea am si lasat ace9te nume numai cu insemnarea
de cunostanta, tiina poporului Lir nu si de cercetai ea sistematica a acestel
slut*, care dinteo parte e subiectul Istorm literaturn si din alai a Et-
nologui al Psychologm popoarelor, istoria naturala si culturala a unui
popor. Tot ce intra in margenile lolclorului, So poate imparti deci in
dou grupo deosebite
I. Subieete ale Ltorii Literare
Povesti, masale, anecdote, cintece, halade i cele de asemenea nem ;
cintece ae (ris, gkime) cintece de -cop, i descintece, mistere epiesen-
tatu dramauce populare) cirnilituri, formula, pacaliturl etc.
II. Sableete ale etnologill st psychologill popoareIor
4. Superstith populare.
u. Inchipuirea asupra sufletulm ;
b. asupra mortilor, ,
www.dacoromanica.ro
INSENINATATEA I TEORIA ETNOGRAFIII BULGARE 549
Pentru ,stlintd in general, folclorul nostru prestntd o lase-

mndtate deoselntd, pentru-ca studiul sau o sa inlesneasca malt
deslegarea citor-va questiuni, caii agita actualmente pe savantii
Europei, questiuni, strins legate cu teoriiie asupra originii 11-
teraturii populare, asupra carora am vorbit pe larg mai sus.
Aceasta insemnatate provine mai mult din -situatia geografica a
parplor locuite de poporul nostru, din invecinarea sa cu unul
din Intli le state culturale, a carei inriurire asupra vecinilor sai
fu preponditoare i din rolul pe care poporul bulgar 1 a jucat
:nteo anumit vreme, ca mijlocitor intre apus i i asrit, ca sa-
manator al culturei printre ceilali slavi, i pink' la ua punct
ca retormator al credintelor religioase la oare-care popoare ale
Europei occidentale. Uppi Benfey, cea mai mare parte a po-
poaielor civilizate, au primit subiectele din India pe clod. cai :
una care trece prin Persia i Arabia') i alta prin Mongolia
c asupra filutelor supranaturale.

d Malloace de pdzire in potriva mfmentelor rele.
2. Credo*.
3. Trathfil (legate cu supershpile populare)
a in vtata famillarg.
b. in viata social&
c asupra conventaumlor materrale ale vietei.
4 Documente hmbistice,
a lexiconale,
b. sententionale (proverbri i frase)
c. asupra culturn materrale.
d. asupra celet spirituale.
Aceasta clasiticape, pe care um o datorim lui L. Katon coprinde, dupa
um, desav4t ramura stuntai folclorice. Elemente pentru construirea et
lipsese. Gu toate acetea, nor putem subintelege prm folclor, lii Vre-un
caz oare-care, i cercetarea stimptIca a matermlului folcloric, pantt u ca .
sa nu fun nevorti a invoca mereu stuntele, prin care se imparte a-
eeasta cercetare
1] Vestita colecpe araba (11001 de nopps dupd Fthrist (Isturia htera-
turei drabe scrisa in X veac) e tradusd, ca i multe alte colectii, din Innha
persand. (Veza pt efata hu Hammer la traducerea nemteasca a 1001 de nopti
de M G. Well Dar, insusi Persil au luat cea mal mare parte dm po,
vestile si nuvehle lor dm India ) Inca in VI veac Hazru Anusirvan, din
nearnul Sasamalor, a incercat s traduca din vestita colectre sanscrita
Panelatantrar, in limba oficiahl de pe-atunci (Peelevr).. Tot asta a lost
tradusa in lunba araba sub WM aKalila be Minna care eusta st pina
www.dacoromanica.ro
550 INSEMNATATE E TEORIA ETNOGRAFIII BULGARE
Prin neincetatele legaturi ale Bisantiulut cu Persia si Arabia,

impreuna cu mrfurile materiale si proprietatile intelectuale
s'au indrurnat spre Bosfor i Dunarea. Inriurirea lor asupra
culturii bisantine i asupra anumitelor rarnuri ale literaturii bi-.
santine, i pe linga asta i asupra culturii statelor vecine, n'a
putut sa nu fie sensibila.
Despre noi, asteptam din studiul folclorului nostru, limbei
populare,creatiunilor, obiceiurilor i in general a vietei populare,
o regeneratte a literaturii noastre culte, care n'o s produca
nirnic original, cit vrerne literatorii nostri se mullumesc cu
tolul de imitatori papagalici, si se adapl numai din isvoare
straine. Pentru consolidarea tinerei noastre literaturi trebue
sa servsca literatura populard sub care nurne intelegem ca
si A. Krec tot ce intra in categoria creatiunilor populare,
spre a se deosebi de cele carturare. (Vezi Etnlettung in die
Slay. Literaturgeschichte.)
Istotia Generala a Literaturii, ne arata ca literaturile euro-
pene, n'au inflorit de cit atunci cind scrittori geniali, s'au
adapat dm fintina populara. N'at-e de cit st ne serveasca drept
pildi, desvoltatea literaturn rusesti de la Pu,skin in (coa).
Irnpatimita dragoste a intemeetorului literaturii rusesti, pentru
modestele creatiuni ale musei populare, e cunoscuta. Cine rum
cunoaste versurile sale airmail BetlepID (Sara de lama)? Cu
cita gingasie, cu cita iubire fiiasca, vorbeste el de doica lui,
care-i spunea povesti ! Ce frurnoase-s povestile asteal esclama
el intr'o scrisoare catre fratele sau. Cu aceste povesti chiar,
el nAdjduea s,71 desfivirseascii lipsurile educatiunii sale. ((Sala,
ascult povesti i prin asta imi preinplinesc educatiunem
Asupra soartet sale in Europa, vezt Panclatrantao de Benfey 0 alta
cunoscutA colectie persanti Tuta-Name e tradus asemenea din colectia
Indiana eSuca-Saptatie (70 de poveti ale papagalulm).
Pe calea a doua, Kalmuctlor, care posed6 literatura lor, s'a propovechnt
Vetalapanma-vossate (25 povep ale unut Vetala) tradus in mongolcste
sub titlul de Saki, Ktur (aim clnar vorba sidht, e sanscrit5, i scuba-
sana-d vatrmsati) 32 povesti ale tronului, in care gAsim o imitatte in is-
torta lui Argt-Borgi Han tradus de Zulg
Respindirea acestor poveti indiane, o atribue Bentey mat mult Budis-
ilor i mist() ictrilor lor, cart au ajuns departe cu calatornle lor.
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA I TEORIA ETNOGRAFRI BULGARE 551
Cit mi-e de jale ca doica mea era nempaica i nu ru-

soaica. Eu nu am auzit poveti populare ; in ele, se gdsege
infradevar mat multd poesle de cit in toatd literatura frau-
ash. (Vezi operile lui Lermontoff, adunate de S. S. Dudi-
kmim, Sanpetersburg 1863. vol. II., pag. III.
Jukovski, la batrinele cugeta, s'A se dedea exclusiv numai la
o singurA indeletnicire: sa traduca poveti din felurite limbi.
Gogol autorul operei Begepa a xyropt 6arts% AfElCalltIK11)) al
MepTsraft ,lkyum i altele, In care respiat viata curat ruseascd,
el insu1 aduna i invata cintecele populare.
Intr'o scrisoare catre Maximovici din 9 Noernbrie 1883, eata
:um se exprima el asupra cintecelor populare : aMult m'am
fost bucurat auzind de adunarea bogatA a cintecelor lut Ho-
dako\ ski. Cit a fi dorit acum sa fiu cu voi, i sa le cetim
(impreuna sub trernuraturile luminarii, intre paretii captuiti
de carti, cu aceeai sete cu care evreii ii socotesc paralele.
d.Buculia mea, viata mea, sint cdntecele populare. Ah I cit le
unbesc en ! Ce sum brisoavele moarte, pe linga aceste docu-
mente vii!'). Eu insumi am primit muIte cintece noi, i.cit
(de frumoase slut unele din ele !.. 0 s vi le copiez i voul...
numai nu tocmai aa de graba, caci ele-s multe. Va rog, fa-
ceti bunatatea i-mi copieti toate cintecele, ce se gdsesc la
4/01, afara de acele tiparite si pe care vi le-am aratat. Eu nu
pot trai Para cintece. Cind tin le am, voi nu tii, ce trucla-rni
pricinuesc (Vezi : 3anuoint ioro-aartmaaro oTAtna nmilepaTopcicaro
pyccEaro reorpaqmocttaro o6Keuraa aa 1873 2. I torn. pag.
68-78).
Unde era aa ceva in epoca dinaintea lui Pukin, in aceea
a lw Batiucoff or Gnedici ca si nu mai vorbim de Lomo-
nosoff, Derjavin 1 cintaretii de odae ? Tretiacovski i Suma-
tocoff, priviau foarte dispretuitor tot ce era popular ; pentru
dinsii istoria Rusii din 'naintea lui Petru cel Mare, nu fiinta.
Cintecele populare sum ejosnice) (uoma), poporul firete, de
asemenea. (de alt-fel cu aceasta denumire, siirmanul norod, a
lost incoronat i in docuthentele oficiale).
Gogol pe vrernea aceea incepuse sa sone istorta Ucrantet, dar nu
putu s'o surseasea Rodul acelet cercetart fu Taras-Bulba.
www.dacoromanica.ro
552 INSEMNATATEA SI TEORIA. ETNOGRAFIII BULGARE
Cind Puskin, edita vestita sa poema Pyenalls It iltomuuta,

scrisa sub impresiunea unui tablou popular, citi colportori rusi,
pe la not chiar, nu vindeau impreuna cu alte carti, criticele
rusesti, asupra operei lui Puskin. E cu putinta ca un om lu-
minat, sau ori cit de putin invatat, sa aiba rabdarea de a i-se
ceti o poema scrisa in felul acelei a lui Puskin ? stnga un
critic in ziarul eEnponn. (1820 No. I I). Aceasta ar fi, adaoga
el aca si cum inteo adunare nobila din Moscova, ar veni un
musafir taran, cu caciula de oae, cu zabun si cu ciubote ta-
ranesti si ar striga cu glas tare : bun noroc, mat flacai...
0 asa puternica si bine-facatoare inriurire, a exercitat po-
ezia populara mult mai inainte, in literatura netnteasca, mai
putin insa, precum si ale literaturii europene.
E cunoscuta pasiunea romanticilor nemti pentru tot ce e
popular. Principhle sociale si estetice ale fratilor Schlegel,
Tuka, Brenton st tovarasilor lor nu-s in realitate cu desavar-
sire originale, (is injghebate rnat mult sub inriurirea ideilor
rusesti asupra poporului st civilizaPei) dar aplicarea practica
a acestei idei pe cimpul literar e meritul lor incontestabil.
Poporul si trecutul acesta sint idealele lor. Si pentru ei, veacul
de aur al omenirei zace la inceputul existentii sale, iar nu in
viitor, cum se poate acum afirma dupa noile cercetart. Salba-
tecul la dinsit se bucura de aceeast stima ca si Rousseau. Cine
vrea sa cunoasca omul, sa nu-I caute in oras, sub valul ciu-
lisatiei corupte, ci in natura, acolo unde cultura n'a isbutit
sa-1 acopere cu desavirsire. De aceea cine vrea sa asculte po-
esia naturala, trebue ca poporul sa i-o cinte Poesia artistica,
nu-i nimic pe linga cea populara. Spre aceste convingeri, tre-
bueau romaticii sa fixeze puternic atentiunea asupra tuturor fe-
lurilot de creapuni populate, asupra vietii populare in ge-
neral. $i intradevar, poate-ci romantismul a avut una si ace-
easi bine-facatoare urmare, a atras atentiunea societaPi asupra
traditiilor si vietii populare, incarcindu-se ale tealcatui attistic.
Aceasta din urma conideratie, ne arata intrarea romantismulut
in noul realism.
Gustul peesiii populare, a aparut chiar in Germania si ina-
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA 5I TEORIA ETNOGRAFIII BULGARE 553
inte de romanticP). Dintre clasicii nemti Herder si Goethe

sint adoratori inpatimiti ai poesiii populare. Herder, Inca in
Honigsberg, Riga si Strasburg, a Inceput s adune cele mai
vechi cintece populare ale tuturor popoarelor, cari mai pe
urma au fost tiparite sub titlul de LtVolkslieder (cintece po-
pulare) Lipisca, Vaigand 1778 si 1779, anonim. Al doilea titlu
al acelei colectii, rnai cunoscut si mai general : Stimmen der
Volker in Liedern nu-i de insusi Herder, ci de istoi icul el-
etian Johannes von Muller, marele entusiast al anticitatei ger-
mane. Osiana lui Maneferson (aUber Ossian und die Lieder
altei Volker In cartea sa Von deutchei. Art und Kunst 1773)
si colectia episcopului Persi aReliques of ancient Englisch
poetry (1765) au avut mare inriurire asupra lui Herder, ba
si acea vestita falsificare literara, tot asa si ciudatele balade
scotice din aReliques: care si asta-zi uimesc lumea si pentru
care Ben-Jonson, a spus ca ar da toate operile sale, numai
sas poati alcatui un asemenea cintec, au facut furori in Europa
pina la sfirsitul veacului trecut, dar mai ales mare fu succesul
1) In general, nu trebue sa se creazg a inaintea lor, nimeni nu s'a

ggndit in Europa la cintecele populare. Scepticul fraucez Montaigne, Inca
in XIII veac se inspirg din poem popularg a salbatecdor amelicani P a
tradus chiar in ale sale sEssaysa doug cintece ca pildd curioase cg. i
Montaigne urgpe, Ca si Rousseau, corupta culturg. Dupg el, ()amen, =s-
till nu se pot gasi de cit printre satenI. fnsup termenul poem popu-
largo care acum e general intreimmtat, e a tut Montaigne. cLa poesie
populcure e Increment naturettee. Dar pgrerea acestui filosof asupra
insemnatatn p frumusepi cintecelor populare n'a gsit resunet pe vremea
aetea, mar clasicismul le nesocotete cu desgvirpre. Din clasicn francea,
alma Mo'ire e mai popular. Pe lel pe colo, se mai gtisesc note asupra
poesiim populare in special asupra poesnt populare a salbaticilor qi
to oare-can descrieri de calgtorn neinte.sti i englezesti, cnd-va, s'ag fost
scns rinar p melodu Dupti cantecele populare aunericane, s'a atras a-
tentiunea asupra unor verificatori literari in XVII yea:: (Daniel Mai hof
pgrIntele Istortem literaturei nemtesti, Iv. Schefer p altia). Hagedorn p
Haler se ocupg chiar cu questiunea : cum poate poetul sli invete din po-
em popularg; dar interesant e ca alma ei, cei intif, se intreabg . Au
care p Nempi poem popularg 9 De atunci, atentia celor mai multi a fost
indreptatg pe de o parte asupra poesni salbatecilor, pe de alta asupra
baladelor salbatece ale Anglicanilor, care pe vremea aceea incepuse deja
a fi vestite.
www.dacoromanica.ro
551 IXSEMNATATEA 1 TEORIA ETNOGRAFIll BULGARE
lor In Germania, unde de la Lesing incoa acel Luther literar

cum il numeste Belinski, incepu o adevarata reactiune in po-
triva literaturii francese. Ossian si Sheakespeare, erau aproape
pe acelas rind ca modele si ideale in locul pseudo-clasicilor.
Lupta lui Gotehed cu Bodmer, a Leipzigenilor cu Sveitaiii, se
sfirsi cu emanciparea spiritului german de sub protectionisrnu !
frances si triumful nationalitatii in literatura. Numele de
Herder e strins legat cu aceasta desvoltare a literaturii nein-
testi si imensd e inriurirea ideilor sale asupra criticei si po-
esiii nemtesti din vremile mai -noi. Natur poesie fireasca,
naturala poeie, pe care Herder o opunea ceki mestesugire
Kunstpoesie, ajunsese idealul unei intregi scoli, asa zisei
Hainbund, ai carei representanti, Claudius, Hotty, fratii Stol-
berg Voss si mai ales Gottfried August Burger1), n'au avut de
cit o singuia dorinta : sa devina poeti populari, in sensul 1)0-
etilor populari anonimi, autorn mulor de balade si cintece de
dragoste, din can ei se inspirau precum s'au inspil at mai tirzlu
Pukm, Gogol i Lermontoff.
Acel entusiasm pentru poesia; populara a produs si pe cel
mai mare poet german Goethe. Autorul lui Faust, Inca din
Strasburg, indemnat de Herder, a inceput sa adune cintece al-
saciene, si- pina la sfiritul vietii sale, a pastrat un viu inteies
pentru poesia nu nurnai a poporului sail, dar a tuturor fai a
deosebire mai ales a Slibilor. Cornentariele sale asupra felun-
telor colectii de cintece populara scrise in diferite vremuii
(1822 in Auswertige Literatur und Poesie, 1823 asupra
((Spanische Romanzen 1824 asupra cIntecelor populaie 'il-
be.sti, 1825 asupra. Dainos oder litanische Volkslieder edi-
tate de L. I. Rhesa ; 1826, 1827, 1828) respira unul si acel*
extaz. E stiut cit de nthlt a inriurit poem populara asupra
formarii geniului lui Goethe, de la inceput si pina la sfuisir
Lirica lui Goethe imiteaza pina inteatlta tonul popular, in tit
1) Vezi extasul cu cat e Burger vot beste despre poesia populata In

eDeutches Museum, din Ianuar 1774. (Vezi asetnenea si Burgets Sam-
rntlic lie Wei ke, echtate de Reinhard, Vol. I. 1824.) Sub pseudonnull
Daniel Wunderlich. Vezi si rAspunsurile la intha si a doua edipe a ver-
surilor sale.
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA St TEORIA. ETNOGRAFIII BULGARE 555
ceundu-le omul se intreab, fara voe, unde incepe poesia ar-

tistica si unde cea fireasca, unde Natur i unde Kunstpoesie?
De aceea si Goethe, e, in adevaratul inteles al cuvintului, un
poet popular. Idealul lui Hainbund, e cu desavirsire mins prin
poesiile lui Goethe.
Dintre scriitorii engleji, Walter Skott, parintele realisrnului
eui opean, a editat singur o colectie a sa de cintece populare
scotice. Si aici e curios a se observa, legatura intre realism
si viol interes pentru popor. Romantismul frances, in fata in-
versunatei sale lupte cu clasicismul, si apararea doctrinelor
sale, nu prea a avut multa vrerne sa se ocupe cu poesia po-
porului, dar nu trebue sa uitarn ca literatura franceza din
veacul de mijloc si- cea dinaintea clasicismului, din care mai
ales s'au inspirat romanticii, respir acelasi dub care se intal
neste in cintecele populare.
N'avem a vorbi mult asupra foloaselor ce putem trage, din
studiul poporului in relatiunile sale orale. Ele sunt evidente.
Trebuinta unui dictionar al limbei bulgare in toate ale sale
dialecte, se face din zi In zi mai neaparata. Fara dinsul, mult
vreme, limba noastra literara o sa sarnene unei cergi de cirpe.
Tiebue sa ne gindim si la o mai complecta gramatica.
Dar dictionarele si gramaticele nu se bat cu ciocanul, ci se
fauresc dintr'un material gata i complect, adunat din gura
poporului. Din ziarele lui Bogoroff, ca RieSnik hrvatskoga iii
srpskoga jezikap sau chiar ca (tMaxypyeeito Ittiutruoli wroBapw
de Evghenia Jelehovski (sa nu mai vorbirn de Dali, Karatici,
lungman sau Linde) nici o data n'o sa poata ei ceva.
Incercarile de pin acum, pentru alcatuirea unui complect
dictionar bulgaresc, ori n'au isbutit, or soareci I-au mincat de
la intaele file N. Gherof si P. R. Slaveicoff, o sa ne onoreze
cu dictionarele lor, ori trebue iar sa ateptarn de la stidini.
Sol, slavinii, suntem cam deprinsi la de-a gata. Cea dintii
gramatica iuseasca a fost intocmita de un englez,,) Jar cea
dintli gramatica bulgareasca de un strb2). Trebue s asteptam si
4) Ludolf (Oxford 1696) Yell BUTHIML EBpoina 1807 No. 16.

2 V. St Karatici AogarraE. Ilorosop. pag 48-54.
www.dacoromanica.ro
556 INSEMNATITEA L TE.OR1A ETNOGRAF'ill BULGARE
dicItonar de la stiaini ? Dar din nenorocire cu Duvernoisl) ne

inselam. Dicrionarul salt e plin de greseli i pentru bulgari
mai ca nu are nici o insemnatate. Inteadevar celebrul filolog,
a urmat parerea lui Bezsonoff2) care Inca in 1885 s'a bucurat
c cu micul slovar adaogat la colecria sape urma din glo-
sarul Gramaticiei lui Tancoff, si altele de acest soiu, o sa se
poata scoate un dicrionar al limbei bulgare.
Astazi, noi suntem mai pretenriosi i trebue s fitn mat se-
yeti de cat Duvernois. Dicrionarul bulgar ii asteapta inca un
Vuk al sau. 0 s vedem and o si se iveasca. Ca un clic-
iionar al nostru, o sd ajute si la luminarea chestiii oniginil
noastre, nici nu mai ramane indoeala.3) Pe urmii, invaraiti in-
deletnicindu-se cu origina i documentele noastre istorice, au
sa gaseasca oare-care randuiala, in acel haos de ipotese ce
si-au format asupra noastra i asupra limbei noastre de un
veac incoace. Fireste, in multe cazuri nu invaracii sint mo-
valii. Aici, noi trebue s ne luam mai muit rspunclerea Cu
fapte indoelnice i inducrit, nu pot fi totdeauna drepri. SA luam
numai o pilda. E o mica chestie de filologie, care de ani se
d iscuta. si nu se poate deslega, pentru ca nu avem adunate m
deajuns dovezi. E vorba de origina glasurilor nasale (rhmesnnes)
a unor dialecte. Sint muIi, cari inca nu cred c prin oare-
cart locuri din Macedonia vechile sunete bulgaresti x Rt sei
pronunta ca on i en, cu toate ca acest fapt a fost notat inci

din 1848 de catre profesorul I. Grigorovici i imam apoi i
de alri cati-va oameni de-ai nosti 1. Pe ici pe colo, prm oan-
cari reviste -i pana acum se intalnesc oare-catt pitde din pro-
nunria lot. Ilaveicoff, Drinoff, Ofetcoff au dat, binewitor,
mare atenlie acestei chestiuni, dar n'au explorat-o cum se
cade ; de ea atarna, existenta mult mai veche a celebret teorit
1) Camp 6oarapettaro antic& no IlaDIRTHHICaPEL Hap0AH0IL
CHOBeCHOCTIL 11 upomeAe 111fIMI HOBVIIIIeli ileqaTil. MOCEBa. Fasci-

cula 1, 1885.
2) Cintece Populare. Introducerea.
3) Inca din 1771 Sletzer (velI Nordsche Geschichte pag. 334) a atlas
atentia savantilor europent cii e nevoe de o grarnatica i un dicpanar
bulgilresc.
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA SI TEORIA ETNOGRAFIII BULGARE 557
panone a profesorului Micloici i definitiva recunowere a

Macedoniii ca patria literaturii bisericeti slave. Asemenea
chestii, cari ateapta de la noi lumina sint o multirne.
Cercetarile folclorice, pentru noi au i o insemnatate poli-
ate!. Ele sint aproape singurile mijloace pentru determinarea
hotarelor etnografice ale difetitelor popoare bulgareti.1) Torii
acei cari s'au ocupat, contiincios sau cu precugetare, cu sta-
bihrea nationalitatii Macedonienilor, s'au basat pe limba lor,
1) In general folclor si politica nu-s ramuti strdine una de alta. Cu-
nosh* cd aproape toate popoarele posed aceleasi traditiuni asemAnd-
toare, cd se apropie prin obicemn, moravuri, credo*, prin conceptiole
asupra natural so a vietei, aceastti cunostintd zic, n'a putut s nu innu-
reascd si asupra pdrerolor politica ale folcloristolor, can inteadevar nu-
Wird pi intre ei pe cei mat apronsi propoveduitori at frnn si dragostm
intie popoare i in acelas tiny intro apt-Morn dreptutilor populare in
potnva tuturor tiramlor i usurpatonlor.
Mod in 1881 cancelarul de ler Bismat k a vrut s cuprindd insulele
raioline can apartin lspanin, in Mara pohtocn sale coloniale, eel mai
cunoscuti folclonsto spanioli Antonio .Maciado so Alvarez, Alexandro
Gnoviciot st Liewa, Antonio Sendras i Buriu, au lansat un manifest
ocdtre lo1clorist1 tuturor natiumlor (A las lolklovistas de todas las na-
clones) care trebue s imprtie dragoste so frtie intre toate popoarele
(que procurau el amor y la lrateinidad entre todas las razas) on care
manifest n indatoreazd de a proteata impreund cu ei in potriva uzurpa-
tom et politico nemtesto si in acela tamp s adune amtoare pentru con-
stt 'urea st marmarea unei corabn Internationale de rdzbooti, care sd
poarte numele Iberia so s serveasa de bud unei man armate, apd-
ratoarea slabilor so nedrepratitolor in contra obijduitoarelor i neinfrinate-
tor apticatun ade los despotas y ambiciosas de la terra.
Nu stim dac aceastd proclamatie a avut vre-o urmare, dar on-cum
aceasta e curios so Important ca un semn al vremn i ca dovadd de le-
gatut A intre folclor si potted. Cu acest prolej merit sd notm, cd so-
cietinle folclonce in Spania, `sint socotte prin cercurile conservatoare,
ca cluburt liberate so nu in totdeauna sint privite cu ochi buni.
Ca Odd. mom pasnica manifestant a nhuintilor frAtesti, pe care le ur-
mareste folclorul, meind sd. he cetitd cartea !us - Angelo Dalmedieo.
Della fratellanza clot popolt nelle traclt:tont ocnnuni Venelia 1881
L'uomo devve fare al morale, cich it telegrato elettnco e il vapore
fanno al matenale, devve avvoconan ipopoli. cooperando per tal mods,
a elle J i riconoscano fratellt e st namino Nel comporre con interno
complammento e nel publicare questo liloro, 10 non ebbi e non ho che
questo scopo (lntroducere).
www.dacoromanica.ro
558 INSEMNATATEA. I TEORIA ETNOGRAFIII BULGARE
moravurilor lor, obiceiurile, irnbracamintea i literatura popu-

lara. Fireste c aceasta determinare o sit atarne de conceppile
cercetatorului asupra nationalitatilor i cunostintele sale spe-
Gale in filologie. Numai e vorba de acet ridiculi quasi-etno-
grafi de calupul lui Gopcevici, care cu contract s'au indatorit
sa urmareasca : oare macedonienit sint vechi-Srbi ori Bul-
gari ? I) Nu rnerita sa'si faca omul iniin rea de dinsii, dat
sint oameni cu o mai stiintifica pregatire, care savirsesc ace-
leasi gieeli, ca i Gopcerivi i asta merit compatimire. Din
acestia, rnai seriosi oarneni, este si consulul rus Iastreboff.
Bun culegator, prescrie exact, zelos, dar om cu strimte con-
ceptii etnografice. 0 singura i neinsemnata sarbatoare, pe
.care o serbeaza, cum insusi Iastreboff observa i Arnauth st
Bulgarii i Rornimi, 1-a facut sa recunoasca pe macedoneni drept
sirbi. Jurnatate din cintecele colecpii sale sint curat bulgatesti
si ar putea sa fortneze o colectie bulgareasca aparte, foarte
frurnoas, care sa poata fi pretuita fara sa se atingii intregul ,
dar aceasta operatie, fiteste, nimeni n'o poate cere de la in-
sus]. Iastreboff, una pentru c respectabilul etnograf nu-i filolog
si al doilea pentru c nu nutreste vedeti tnai liberale, relative
la insemnatatea matertalmilor etnograhce. De ar fi simtit re-
lativa insemnatate a dovezilor sale, daca s'ar fi patruns de i-
deea c intr'o asemenea populatie amestecata, ca aceia a Pe-
ninsulei-Balcanice, nu a fost posibil sa nu se faca imprumn-
tali in ramura etnografii din cutare ori din cutare parte, st
de ar fi stiut cat e de greu sa se hotarasc natura acestor im-
prurnutari, atunci i incheerile lui Iastreboff, ar fi fost mai ma
surate. Dar in deobste, aceasta e gresala tuturor acelota,
care pe ternetul nurnai a unui obiceiu, a 5-6 cuvinte
a 2 3 cantece cladesc teorii. Nu ne
putem plange ca
n'am avut o cantitate mdestulatoare, ale noastre i straine;
1) Ven : Petermann's geographische Mittbeilungen 35. Torn. 4889

Die ethnografischen Verhaltnme Makedomens und AltserbunsD Pag
57-68. Acelqi Gopeevici avu intentra de a scoate in scurta vrerne 0
opera acapitalaz qi asensationalaa asupra vechei-Sirbn i Macedonia sill
titlul de : Alt-Serbien und Makedomen (Cand Durnnezeu vrea sit pe-
depsease pe orn n la rnai intai mintea).
www.dacoromanica.ro
INSEMNATA.TEA. 1 TEORIA ETNOGRAFIII BULGARE 559
dar daca popoarele Peninsulei Balcanice, au a se teme de ceN a,

e anume de asemene incdpatinati-teoreticiani, care savaresc
mutt rnai mite pacosti de cat ei insui ii pot inchipui. Rolul
etnografului nu-i aa de uor acolo, unde elementele etnogra-
fice n'au avut vremea i pacea de a se afirma. Este tail sa
fi suferit rnai mari schimbari in starea ei etnografica i mai
nenorocite catastrofe, in istoria tarilor dintre Adriatica i Ma-
1 ea-Neagra ? Ce amestecatura de populatie ! Traco-Iliri, Giecii
Celti, Rimleani, Go0 etc. A r trebui pi fie societdti frantuKe,sti
si italienegi (in fie-care capital d de judet cdte una) care sii',si
propue ca singur rol studiarea poporului in toate inanifestaliunile
sale. Aceste societati, se pot numi societdti pentru studiarea po-
poroui pentru a se inlatura termenul strain; membrii sai se pot re-
cruta din cele mai felurite conditiuni. Cu cat mai multe speciali-
tap se vor grupa in ele, cu atat mai bine pentru insui actul, cu
atat mai multe parti din viata populara se vor putea studia.
Folosul unor asemenea asociatiuni, va fi insemnat i in pti-
Niinta relatiunilor materiale. Colectionarii particulari, nu dis-
pun in totdeauna de sumele trebuincioase pentru tiparirea ma-
terialelor adunate de ei; acestea s'ar putea insa tipari pe sarna
societatilor. Unele din societatile noastre prevad in programele
lor i adunarea creatiunilor populare, dar ori cat de mult loc
reserva literaturii prin organele lor, tot nu'i de apans i pana
acurn mci una n'a tiparit colectiuni aparte, cu toate ca uncle
au figiiduit. Se poate ca mijloace sa natba, se poate ca vre-
mea sa le lipseasca pentru a se ocupa cu asemenea amannnte.
Se zice ca i prin alte parti, lucrurile se intIrnpla tot aa ;
cine poftete insa poate sa se mangiie cu acest fapt analog.
Noi credem din potriva ca tocmai aceasta trebue mai mult sa
ne convinga de trebuinta societdtil or pentru studiarea popo-
rului, ale caror programe sa nu coprinda alt ceve de cat ur-
marirea folclorului bulgar. Cea mai mare parte din munca
ce trebue pentru infiintarea i organizarea unOr asemenea so-
ciefati, ar trebui sa i-o iea asupra-i corpul invatatoresc ca
tel mai in stare pentru asemenea treaba. Invatatorii i inva-
latoarele statului, fie-care dupa specialitatea sa, toti pand la
unul, pot sa ajute intreprinderea noastra, direct i prin ajuto-
www.dacoromanica.ro
560 INSEMNATATEA I TEMA ETNOGRAFIII BULGARE
rul elevilor lor, dindu-le indrumai ile cuvenite si aratandu -le

metoadele dupa care s adune si sa prescrie materialurile et-
nografice. Profesorui de istorie nu trebue nici odata a piai di
prilejul de a explica in clasele superioare insemnatatea docu-
mentelor arheologice. Filologul n'are de cat sa arate eleviloi,
cum se prescriu exact materialurile literare dandu-le in mana
pentru acest scop si cea mai potrivita ortografie fonetica si
explicandu-le insemnatatea acestor materialuri pentru limba si
literatura.
Predatatorul Istorizi Naturale bine ar face daca ar ift-
demna elevii in vacantie s noteze numirile populare de plante,
animale, pietre, ba chiar sa-i indrumeze a aduna material pentiu
medicina populara. Profesorul de desemn n'are de cat sa a-
traga atentiunea tinei ilor asupra insemnatatei ornamentatiunel
populare si asupra bogatiilor ce se ascund in manastiri, in
manuscrisele vechi, in costume si asa mai departe.
Insusi profesorii, mai ales cei satesti sa se insarcineze cu a-
dunarea materialurilor literare, ciintecelor, zicatoi ilor, plos er-
biilor, jocurilor de copii, descantecelor cu descrierea obicein-
rilor si distractiunilor populare, superstiOlor, tradiliunilor, etc.
Relativ la cdntecele populare trebue mai intai de toate sa
se alcatuiasca topografia lor. Sint la noi judete din care ni-
meni n'a adunat nimic, pe and din potriva sint altele aproare
epuisate. Marginele septentrionale si mai ales marginele Du-
mirei sint inca virgine. De la Pesacoff si Kipilovski incoace,
rar s'a interesat cine-va de cantecele din Vidin si mci
unul de cele din Lom, Orehovo (Rahova) Sistov si al-
tele. Numai satele muntoase din centru, din Sopia, Macedo-
nia si Aha-Cilibia sint pani acum mai cunoscute in etnografie.
Deci e de trebuinta ca colecOonarii nostri sh dea atenpunea
si partilor mai putin studiate. Privind toate colecPunile de
'Ana acum si materialurile raspandite prin reviste, se poate
usor vedea unde este mai rnult treaba de facut. Studiarea
creatiunilor populare si mai ales a vietii populare se leco-
manda din multe pricini pe judetele etnografice, dar daca o
exacta impirtire a acestor judge nu e cu putinta, se poate ca
cercetarile O. se faca si dupa impartirea politica a judeielor
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA l TEMA ETNOGRAFIII BULGARE 561
iplasilor. In aceste casuri nu e nevoe ca sa mai tie seama

de ceea-ce s'a mai cules deja dm alte Orli ale Bulgariei. Si
varianteie au insemnatatea lor pentru raspandirea geografica a
materialurilor. Luandu-se care un anumit loc, anumit judet,
cel mai bun lucru e sa fie descris in toate trasaturile, atunci
studiile sale, daca Sint depline, vor fi icoana exacta a poesiii
populare si a obiceiurilor populare. Fireste o absoluta corn-
plexitatea nu se poate atepta i nimeni nu poate cere de la
un anumit culegator, sa se duca sa asculte toate canticele si
si mtrebe pe toate babele de povesti etc. dar o desavirire re-
lama a putern capata, and colectionarul stie ce cauta, ce e
de sama i ce nu, ce e mai original si nu uita sa noteze si
impiejurarile in care matel ialurile au fost adunate. Mai ales
acestea diu urma, foarte slab sint infatisate la noi, de aceea
sa-mi fie ingaduit a insista putin asupra lor. Unul i acelasi
document infameaza o deosebita insenmare dupi locul unde
e gash. De pilda un cuiu ruginit gash pe un meidan, arata
poate c in apropiere sint cot turi tiganesti ; tot un asemenea
cum insa, gash intr'o movila (Norma = tumulus) are cu de-
svirire alta insemnatate. El ar,ata ca ar fi datind poate din
epoca ferului, deci i movila trebue sa dateze tot din acea
epoca. 0 parasituri de perete invechit, n'are nici o insemna-
tate, dad o privim pe deasupra, fra sa cautarn locul unde
e descoperita, dar tot aceeasi parasitura poate s arate cu de-
savii ire alt ceva i anume, daca tergem patura de var,
care ascunde parasitura de parete, vom descoperi poate cine
sue ce zugraveli vechi.
De aceea trebue O. se noteze locul, unde un anumit mate-
rial a fost gash, persoana de la care e adunat (sex, vrtsta, na-
tionalitate, metesug) i data (anul si ziva) cand e prescris.
Dintre cintecele populare, cele mai de searna sint cintecele
voiniceyti, istorice, legendare, ceremonioase, bocetele i stihu-
rile religioase, de aceia noi statuim pe culegatori ca pe a-
cestea sa le adune mai intai.
Cintecele voiniceti, au fost cele mai preferate de culega-
torii notri si de aceea ele sint cele mai numeroase, dar nici
cantitatea, mci calitatea lor, nu-s de ajuns s ne dea o idee
www.dacoromanica.ro
. 562 INSENINTATATEA SI TEGRIA. ETNOGRAFIII BULGARE
deplini i clara asupra epicei populare si mai ales sa luminen

Orerea invatatilor asupra dstoiniciii ei. Pentru -cS. in aceastd
domnesc inca oare-cari conceppi nedrepte, sa-rni tie ingadun
a consacra acestei rarnuri cate-va vorbe mai mult.
Una din cele mai raspandite preri, e, ca toat epopeea bul-
gark cu mici abateti, se inchee in epopea haiduceascd. Au-
torul i r6spnditorul acestei pAreri e Bezsonoff. kHaiducia e
principala i generala tra'satur a epopeei bulgare ; iar in ea
nu avem perioade ci nurnai un sir de eroi haiducestip inta-
i este el in a sa dare de seama aEpopeea bulgard ,Fi sirbd1).
St mai departe aear epopeea bulgarii neavAnd perioade e cu
klesAvirsire epopee haiduceasc5.1 OdatS aceasta recunoscut . .
ase cunoaste cS naliunea sirbit e mai puternica de cat cea bul-
garii, ea invinge si in istorie si in epopee si in limba
AceastA originalS i prea iubia idee a lui Bezsonoff, nu
merita fie combhutk daci nu ar fi fost impftrt5sitii si de
Pipin. 2) Toate fantasiile lui Bezsonoff asupra epopeei bul-
gare cad de la sine, ele slut departe de a avea o valoare ti-
inifici. In realitate si la ceilalti slavi, o aspr exploatare cri-
tic a poesiit populare dateaza, putem spune de ed Diserta-
iiunile lut Bodianski. (0 Hap. HOB8111 Caae. rule Hein, Moehea
1) Ecarapeisia Irteali 1-136.

2) Vezi Istoria generald a hteraturei de 1. Scherr. Tradusd sub in-
grIjirea 1w A Pipin. Editura 0. Baxt. Adaos Privire asupra istoriei li-
teraturet slave, de A. N. Pipin 1 V. D. Spasovici, St Petersbul g 1865.
p.ig 87. Poem pupulard bulgard aBoarapudil 3HOCS, UMBRIAN% o6pa-
301n, mem Fite TOJIIIICO WTHICL railAyKoel, eeJm uonnum, ego
npepeiff o mina% repoRrL, TO npeAeraenaers llXT ce6t yae
BT. aTOrI HcoaHHIiimeil oAeaukt railugeerea. Talcum% o6paaon,
6oarapeidil MC% CJIHJIS Bet neplow CBOeTO Hpexuaro pa3BIITHI
FL MIMI, ii reporf ero Bet HOTITH rattylca, Jrk tnempolltia yxe
ITOTHI31 TyporL.I)
Aselnenea i in Istoria Literaturii Slave. Editia II 4872 Vol. I, pag. 133
Tullius o6pa3com 6onrapeiciii M00% Num BC nepioALI mem
paamrria BS OAHHE H repoii ero Bet HOIITII TaIIVICH Ho
1.1110P0 yeryttaa eep6eHontyll HaBHOCTIE 11 HOJIHOrt IICTOpIPIOCKIIXL
npeHamili, 6oarapeHiii anon He yeTynaem CM OTHOCHTeJ11110
anntieeEnx% HpiemoHl 11 (ppm
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA SI TEOREA ETNOGRAFILI BULGARE 563
1837) ale lui Stura (0 narodnich pisnich a po vestech plemen

SlovanshsTch. Praga 1853 (Novoaeska bibliotka, aisle XVI)
ale lui Vlailav z'Oleska (in prefata colectiii sale : Piesnipolskie
i ruskie ludu Gelycyjskiego si altele 1833 pag. IIIIIV) si
altii nu pot sa aiba de cat insernnatate istorica; de alt-fel as-
tazi se fac pasi uriasi si in celelalte thri slave ca si in Ru-
sia. Munca stiin;ifica a lui Pipin si Veselovski se bLicura de o
autoritate europeana ; studiile lui Miclosici (Beitrage vs,- sla-
vischen Volkspoesie. I. Die Volkspoesie der Kroaten 1870) ale
lui Iaghici (Die sadslavische Volksepth von Jahrhunderten in
Archly fin- Slavische Philologie, IV. 192-242 1879.Gradja
za slovinsku narodnu pojeziju in Rad, Cartea XXXVII.) ale
lui Beglusici, (Hapoxie njeeme Ha eTaprtjrnt, napinue nproopexyx
amine 1. Belgrad 1878) ale lui Novacovici, Pavici, asupra isto-
riii poesiii populare strbo-croate pe temeiul documentelor si
manuscriselor mai vechi, sint deja cunoscute. Numai literarura
populara a noastra asteapti inca o preluctare mai speciala. 1).
lune Venthu, nu putu din nenorocire s scoata partea a
doua din sutdiul &du tO xapaKTept Hapopmun lama, y CJIa1351111
aawaiierciai (Moskova 1835) care trebuea sa se ocupe cu
1) Lucrarea lui Ralston a On bidgarian popular songs Oscen ford.

The bogies of bulgarian songs 80 London 1876-1877, nu ne este cu-
noscuth de cat prin titlu Studiul d-nei Dora d'Istria in Revue des deux
mondes (15 Julie 1868) asupra nationalittii bulgare duph chntecele po-
pulare (La nationalit bulgare d'api lis les chants populaires) e scris in
stilul familiar de foileton si n'are alte pretentiuni, de cit sh ocupe pe
cititori, inteun mod mai plhcut cu particularitatile unui popor, care pe
vrernea acea incepuse sh destepte curiositatea lumei civilisate Studiul
doctorului tit. Daneff in revista silaykas (Cartea X, XI, XII) asupra
clntecelor populare bulghresti, e prea general si sells sub inriurirea I-
deilor liu Schurr. A. Bezewee pi iveste literatura popularh mai mutt din
punct de vedere estetic. Pretetele lui Ciolacoff, fratilor Miladinoff si ale
lin Bercovici, in respeetivele lor coleettunt contin. oare-eart idet sana-
toase asupra insemnAtatit literaturn popolare, dar in general sunt slabe,
Din toti acei, can la noi s'au mspirat din productiunile intelectuale ale
poporului, cele mai largi si mai sanatoase Oren le-a avut L. .Karave-
loff Aceasta se vede mai lhmurit din mtroducerea la cartea lui (MAW-
THUMI Hapoparo 6LITo BoarapID unde el (la chiar inthia idee pentru
a se publica o gazeta tolcloria a tuturor slaviantlor. Aceasta Inca 1851.
www.dacoromanica.ro
561 INSEMNATATEA I TEORIN ETNOGRAFIII BULGARE
cintecele populare bulgaresti. (intAia parte se ocupa cu cele

sirbesti). Fireste, era sa gasim in ea destul de nedrepte ve-
dcri, dar in ori-ce caz mai adevarare de cit in studiul lui
Bezsonoff in care nu se &este de loc ceva stimp6c.
Metoda sa quasi-comparativa e cu desavirsire slat* gene-
ralisarea lur se interneeaza numai pe 3 4 fapte ocasionale, lucru
cu attt mai de osindit cu cit materia pe care a tratat-o Bezso-
noff, nu era acceptabila pentru multime. Din intreaga sa co-
lectiune, alcatuita dm felurire fragmente, abia se pot giisi 5 6
ctntece voinicesti mai complecte, cele lalte sint ciuntite ca
vai de ele'). Aceasta-i basa pe care Bezsonoff a ridicat cartelul
salt de ipotese, pentru caracterizarea epopei bulgare, ipotese
pe care el le dadu cu incredere drept adevaruri stiintifice.
Ceva caracteristic pentru critica neintemeeata i arbitrara a ltn
Bezsonoff e i aceea ca pe temeiul acelorasi materialuri ne-
complecte, atit ca forma cit i ca limba, el ajunge pe de aka
parte, la Incheeri favorabile asupra epopeei bulgate. Dad
privim poesia popular& epica dm punct de vedere curat epic,
trebue sa spunern cu desavtrsire alt-ceva, asupra formei, vet-
sului i limbei. In privinta asta, epopeea bulgara a intrat In
legaturi foarte intime, cu cea sirbeasca una pe alta se corn-
plecteaza, una e variatiunea celeilalte, si amindoua nu se
dau una pe alta.
Bezsonoff compara cintecele slrbesti din colectiunea lui Vuk,
care e o alegere foarte buna, cu cintece bulgaresti foarte net-
sernnate, deci afirmatiunea lui nu e de loc Intemeeat. Cact a
compara o statue a lui Fideas, cu niste tivde gasite intimplator
.1) Asupra colectiunn mi Bogoeff, din care a luat aproape toate cinte-
cele sale vomiceti, insui Bezsonoff observ intr'un loc, cu mult drep-
tate, ctt-s sense .1 tiparite cu cea mai mare neingruires aSe vede ea e-
ditorul a avut in minl vre-un manuscris, in care pe unile pr1 D'a pri-
ceput scrierea i i-a indreptat tots, iar in alt loc zice : aColectiunea e
bpsita cu desvirire de sinceritate i viatas.
A. doua colectiune, de care Bezsonoff s'a folosit (a lui V. Stefanovici).
Nu contine nici un cintec voinicesc. Restul le-a luat din colectiumle lUj
N. D. Catranoff, A. O. Valetman i Veletman si Venelin, sau restiprlte
din ziare. In privinta valoarei interne i a formei din aferg, o parte
din acest material, stti chiar mai pe jos de cit colectiunea lui Bogoeft
www.dacoromanica.ro
INSEMNATATEA. SI TEOR1A ETNOGRAFIll BULG ARE 565
tn vre un gunoi, rAmisitele vre-unui alt artist celebru, si

cintecele lui Caratici cu niste cintece schtlodite, si apoi a
scoate, din asemenea comparatii, Incheeri asupra darului acelui
artist ori meritului unei Intregi epopee, asta nurnai e stiinta
ci fantasie.
Cu asta, fireste, nu trebue s osindim intregul studiu a lut
Bezsonoff, asupra cintecelar voinicesti bulgaresti. Shit lucruri,
pe cad el cel dinth le-a observat, cArora el cel dintii le a dat
atentiune. SA mai adAogAm, pe lingA aceste imprejui ari i ne-
hArnicia bulgarilor, pe care, ce e dieptul, el mult i-a rugat
ca sa.-i procure cintece populare'); nouA nu ne rAmine de cit
si inghitim aspra osindire din conclusiunile sale, pentru care
coleciia lui Bezsonoff, meritA, pinA la un punct sA fie reco-
mandatA tuturor acelor care se ocupa cu epopeea noastrA po-
pularA. Acolo vor vedea cel pulin, experienp unei cercetdri
stiiniifice hi desvoltarea sa2).
1) Vezi colectiunea lui, pag. X : aGetitorul poate se va mire, vezind ca

ague de colectiunea lui Katranoff, restul il am din isvoare rusesti. Am
efacut propaganda la toti acei pe earl queshunea ii pnveste de-a dreptul
esau mijlocit, personal sau prin prevestin i propuneri, vreme de doi
gam de zile, ca s mi se procure cintece bulgeresti, dar n'am prima
eca raspuns mci macar un vers ; am incercat in zadar sit capat cel pupil
un tablou, cal e se zugraveasca costumele bulgaresti, de si in Rum slat
picton bulgan. In sfirsit, riam prima nici un respuns, mei o invite-
etiune, ca i cum am vorbi de un popor mort, care nu vrea st pronunte
nici o vorba asupra sa insui, fie chiar in potriva noastra
'2) Studn entice severe, not asteptam de twain inainte, at t din partea
invatatonlor nostri, cit i acelor strand. Acestla din urine, au mai rnulte
pricim ca sa nu ne nesocoteasca. Dace pina acum, ei n'au dat cuvenita
atentiune creatiunilor noastre populare, in cele mai multe prilejuri noi
sintem vmovata. Este stint, ca mci o aparitie mai de seama, pe onzontul
noslru tolclonc, nu trece nebagata in same de folclonstn popoarelor
noastre vecine: de tetre rusi, i sirbi on croati, romini i greet. Foie-
bond nostru, e in asa de strinsa legatui a cu al lor, in cit nu se poate
studia unul fara a se compare cu cele-l-alte. Multumita acestei impre-
lurlri, incepe sa se aruncu mai multa lumina asupra oare-caror Orli din
literatut a noastra populare. Atragem, viitorilor nqtri folcloriti, begarea
de sanie mai ales asupra studnlor lui Vecelovski, Potebni, Dragomanoff
(voi in eMelusineo Vol. 1V. No. 9 si urm. eLgendes pieuses des Bul-
gares,) i studnle savantilor romini Hijdau i Gaster. (Mai ales Gdride
www.dacoromanica.ro
566 INSEMNATATEA ;SI TEORIA ETNOGRAFIII BULGARE
A doua parere gresita asupra noastra, rdspindita mai ales

printre sirbi, e ca. Bulgarii n'au avut nici o data epica lor po-
populara, 1 c plin unwire ceea-ce au e luat de la slrbi.
De acee*. parere a fost i Vuk1).
Aceste pareri, cad de la sine studiind istoria poesiii noastre
populare. Sint dovezi din al XIV-lea veac Inca, ca Bulgaril
au posedat cintece.
poporane ale Reminder in secolul XVI, in legdtura cit literature

e poporana cea nescrtsci. Formeaza dou4 volume din Cuvente den
Batrim, Bucat. 1880, de Bogdan Petriceicu Hasdeti. Cu aceasta opera a
sa, el a Opt pe urma tut Gaster, a caret carte Literatura populara
Romincia Bucureti 1835, XEI 605, i Inca mai malt a Greco-Slavontc
Ltteratura in ((Jlchester lecture sint phi:Le cu idei originate qi asupra
literaturn ,i folclorulm nostril)
1) Intr'o scrisoare a sa catre Iacob Grimm publicata in Archly Mr
slavische Philologie, el zice :
alber met kwurdig ist, dass auch die Bulgaren smgen unsere Belden-
heder (etwa'sbulgarmiert), besonders vom Kraljewitch Marco, und ste
wollen nicht horen, dass erkein dyrapusu war Is (Dar e ciudat, ea ci
bulgaril cintd eintecele noastre voinicqti putin cam bulgarmate mai ales
despre Mai al Grlprut ci nu vor mei ea audd ea el nu a fost bulgarl)
Aceast observare e interesantd i ca marturie cd simtimintul si mindria
nationala la noi, nu ei ail stabe mei la inceputul actualulin veac, cum se
presupune de obicem.
Vehl i oriVraTax pag 48. lloropOBD : Bulgarit au i el MMus
voinicecti, care se cinta pe aceliqi glas ca la not, ci ele sunt eintece sir-
becti, dar ei le au bulgarisate.
Tradus din bulgdre;te de,
G. Mrculesca.
www.dacoromanica.ro
REVISTA. PUBLICAT IILOR 577
REVISTA PUBLICATIILOR
In tuna Mai a aparut la Sofia, in hmbile bulgara i &must{ prelu-

ciarea recensamintului populapunn Mut in Deceinbre 1893 PopulaPunea
KA a Bulgaria era la ace dataa de 3.310 713 locuitori ; din calf.
1.690 626 barbati qi 1.620.687 femei. Populatumea romineasca, adica lo-
cuitoill care au de hmba materna pe cea romineascd, se rnhca la 62.628
(31674 barbati) i alcatueste 189/0 din totalul populatiunii. Romnii sint
strinni cei mat numero0. Proportia lor cea mai mare e in judetul Vidin
unde sint 30 550, alcatuind 25.220/0 din populapunea judetului apol la
Vratza sint 9,702 ; la i5itov 8,206 ; la Lom 2 698 : tar in judetul Sofia
num. 844 Din aceti Romini dupti limbknumal 950 au i naponalitatea
politica romineasca, 222 din ei se afla la Sofia. Sclinnbul de populapune
intre ambele tail continua a ft destul de mare. 10.058 de locuiton 1524
barbap 4 847 femei, at Bulgariei sint nascup la noi ; cet mai multi se
atid in judetul Varna 3.158 ; apoi In judetul Bilistria 2.222, Russe 1.273,
Vidin 351, Vratza 385, Pleven 332. In Judetul Sistov sint 655, ii in ju-
detul Sofia 595 locuiton nascup in Romania Emigrapunea bulgara e
mica, indreptata in mod coviritor spre Romania. Din proportiunea fe-
meilor care nu e nici de 2% resultd ca acea emigrape bulgareasca la
noi are un caracter temporar. Din 6951 barbati i 416 femei, domicihati
in Bulgaria i. absenti in monientul &and s'a !dent recensamintul 2.983
barb* i 100 temei se atlau in Romania. Judetele de unde yin la noi
acesti emigranti sint . Loven ca 250, Plovdiv cu 203, Russe cu 48. Sev-
bevo cu 147 dar mai ales Sliven cu 407 i Elena 1233. In alte tdri nu
prea se due vecun notri ; ast-fel in Turcia erau la aceeap data 1399 b.
si 168 1 ; in Austro-Ungaria 882 b. i 48 f.
De sigur cd o cercetare facutd in bmpul verei, ar fi dat un 'lamer
mull mai mare de emigranp la nol. Dind aceste cite-va date dupa do-
cumentele bulgareti, foarte bine alcatuite, ne gindim cu o oare-care me-
lancolie ca de la 1859 mment nu s'a mai gindit la noi ea faca un re-
censimint. Intram in secolul al 20-lea i ne multumim a face calcule i
ipotese in privinta populatiunii tarn p a elementelor ce o cornpun.
* **
Biuroul de statistica al Capitalei a publicat un anuar statistic pe anul
www.dacoromanica.ro
578 REVISTA. PUBLICATIILOR
1895. E prima lucrare de acest fel si ar fi de dorit s fie inceputul unei

seni regulate. Defectul principal al acestui anuar e ca e cel d'inth
prin urmare lipsesc de necesitate punctele de comparatie pentru mai
toate matenale ce contine. 0 ingrijire mai mare ar fi putut Irma inlatura
multe greseli care fac impresiune rea, de exemplu gasim un tablou de
stabilimente industriale printre care sint trecute: 2 menageril (7), o
usind pentru ambalat pege sdrat !, un deposit de unelte de curafit...
etc. La partea intitulata Demografie gasim la pag. 79, a adin cele 2 714
persoane cdstorite in anul 1895, sint ortodoxi numai, 1956 barbati si
1864 femM, (adica 3820 persoane) apm cd 518 Israel* au luat in cad.-
tone 812 Israelite, etc. Unele cestium destul de importante nu shit de
loc tratate, de exemplu finantele comunale, plantatiumle din capital/.
***
Publicatiunea anuala austnaca fahresbertehte der K u K. Consulats-
Behorden incepe in anul acesta cu un fascicul de 98 de pagine consa-
crat Rominni. Partea generala, care ocular! pag. 1-23, e o temeinica ex-
punere a situatiunn economice in anul .1896. In privinta industnei za-
harulm care a fost un foarte puternic factor de propsire pentru agn-
cultura, in alto ri, autorul spune n capitalisti strami se tem mai cu
seama c cultivatorn Romini nu vor putea da sfeclei ingrijirele necesare
si ar don sa poata' aduce la biceput cultivators strami. Cit de necesara
era legea pentru cibe ferate particulare, promulgata de guvernul trecut
si ramasa pina acum neaplicata, se vede din observatiunea urmatoare
Exploatarea minei de antracit de la Schelea, in Tirgul-Jui a produs In
anul trecut 10.003 de tone, care au trebutt insd sci ramie nzat toate la
faia loctIfict, pentru ca mina e prea departe de drumul de fer.
www.dacoromanica.ro

M.N.burgHELE. Despot Voda Ereticul

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M.N.burgHELE. Despot Voda Ereticul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Apare la intii a fie-carei Innt

DESPOT VODA ERETICUL

ginea acestui aventurier care, dupa ce a cutrierat

la toate sftuirile si lurnea credea cd este chiar un

t) Rerum Hungaricarum sui temporis comrnentarii.Posonii

mele de Ileraclid. Cu acest chip cdpatd recunoasterea

i) Kogiilniceanu, Letopisele I Apendice IX, pag. 55. Pro-

si se numea pe sine Despota al Sarnosului si Marquis

I) Busbequia ornnia quae estant. Lugduni Batavorum, 1633

Intealt scrisoare cu aceeasi data catre Hen ricus

Europene drept un nobil scdpatat st care in urma."

t) Este publicatsa in cartea lui Sommer, Vita Jacobi Despotae,

insemndtate pentru istoria lui Despot Ereticul ca

afara de un \tar al sau, Iacobus Diassorinus, aven-

capi ai reformatiii, imbrati.sind doctrinele reformei.

I) Emile Legrand, Deux vies de Jacques Basilicos, pag.

intr'o carte tiparit la Anvers in 1555 in latineste

t) Titiul latmesc De molini quod Terovana vocant atque

Melanchthon in scrisorile menttonate spune despre

cite-ori n'au adus ei la scaunul tarii domnitori cu

De aci Despot si pleacd peste cit-va timp (1560)

turcit si dup ace3ta, la 1551, boierii au ridicat

r) Ureche in Kogdlniceanu, Letopisete I, pag. 176, 177.

3) Sommer in Emile Legrand, Deux vies de Jacques Basi-

osebit. El descindea din una din cele mai cin-

I) Hasden, Luca Stroici, Bucureti, 1864.

al ilustrului ei neam, de sfetnicii si de boerii tarii

i) HurnImtaki, Docurnente II, partea I, pg. 3.62.

acea tara, unde ma voi pune eu la cale cu Turcul

isgoneasca pe Despot, i la caz de-1 va prinde sa-1

1) Documente din Transilvania adunate de D-1 Ilasdeu i

se inchipuiesc ast-fel mai multe polcuri de mercenari

I) HurniuKaki, Documente, Supl. II, vol. I.

la nevoe armata la dispositie in contra Turcilor, sau

i) HurniKaki, Documente, II, r, No. 345-353.

Aceasta din urma prere s'a adrnis i s'a hotarit

Ferencz Zy, Prefectul Panoniii superloare, sus-

Constantinopol in Busbequii, Omnia quae estant, Lugd. Batav.

si Guagnini, istoricul, pedestrimea1). Itinerariul expe-

t) Autorul a scris Rerum polonicarum tomi tres. Franc

chiar dealurile ce vedeti inaltindu-se, daca ar fi sl Ell-

aratat la granita si ca. a mers in potriva lui. 1) Este

I) Ibidem pag. 390.

primit la Constantinopol era eh Ferdinand daduse

sa si de ajutorul ce astepta si nu venea de la Petru

I) Huriniqaki Documente II, i pag. 392.

Al II-lea vinittor (intl Ind repede)

Cu limbd ostenitd pe toate. Vai ! acum

De presimpri urite mie-e inim'apsaa.

De unde viu, la naiba: unde-am plecat, tu .stii.

Ce'nalt catre nouri trufasele catarge,

Dar eu nu pot, Parmte, s'arunc pe ale mele !

(Parisina, !Ara sA rAspunda i fAra sA se uite la Zoez vcr bete cu flo-

Visconti azi puternic prin el s'arad. dintil

Este stiut c cea mai veche cronic cunoscut a Mol-

1) B. P. Hasdeu, Archtva tstorecd a Romintet, t. III, Bueuresti 1867,

Ilaneusl apartinind clubului bulgaresc dui Tulcea, n4te

originalul autograf ce d. Bogdan a aflat in urma publicdrei

1) Retnsta pentru Istorie, Areheologie ft Filologte t. III, p.136-137.

sbornicul din Tulcea si. pe care d. Bogdan l'a numit leto-

1) L Bogdan, Cronice inedite p. VIII.

tinesc pe care tot-d'auna el il citeaz, numai atunci putern

acronica si analele putneneh 2). Din analisa cronicei d:

1) Bogdan, Vechile Cronice, p. 23.