Comediile shakespeareine pot fiimpartite in trei perioade: prima ar fi cea in care predomi- 1nd lirismul gi evaziunea in imaginar, a doua este perioada comediilor in care, pe primul plan se situeaza sarcasmul si amaraciunea, iar in cea de-a treia romanescul si melodramaticul se conto- pesc sub semnul ironiei. Visul unei nopti de vara apartine primei perioade, cea lirica, feeric sentimentala. in istoria sa, Vito Pandolfi spunea: ,Ideea care l-a facut pe Shakespeare sa compuna aceas- +8 comedie igi are ca de obicei izvoarele cele mai felurite si evidente in literatura clasica si me- dievala. Dar ceea ce surprinde, reliefand totodata completa ei noutate, este prelucrarea teatrala absolut noua si indrazneat’, cu totul desprinsa de traditia umanist8. Shakespeare se foloseste de materialul pe care-| elaboreaz’, pentru a crea pe scena o lume plin de viat si de migcare. Personajele luate din Chaucer si Spencer* capt’ relief plastic sub aspect psiholo- gic, multumita umorului discret care le animeaza reactiile descrise si redate de Shakespeare Drept contrapunct contrastant si cu o consistenti realisté, figureaza oameni din popor, care vin in padure s8 se pregateascd pentru o reprezentatie ce va avea loc curand. Shakespeare ope- reaz8 asupra elementului feeric si a celui realist o dubla incizie care apropie si contopeste pe neasteptate cele dou’ planuri, Cauté si redea feericul cat mai realist cu putinta, prin zugravi- rea exact’ a psihologiei amoroase gi a absurdelor ei necunoscute, care indreapt’ elanurile in directii neprevazute (astfel frumoasa Titania se indraigosteste la nebunie de un cap de magar inainte de a reveniila Oberon al ei). Antreneaza in aga masura pe meseriasii amatoriin conventia teatrala (pe atunci mai plina de fantezie decat astazi, atat prin rudimentarul si poeticul sistem de aluzii al scenografiei, cat gi prin distanta aproape abisala dintre actori si rolurile pe care tre- buiau sé le joace), inca ii face sa devind feerici ca legendarii si misteriosii locuitori ai padurit Puck, usuratecul spiridus, devine, dinadins ori din gresealé, fauritorul peripetiilor prin care trec personajele comediei, cufundate intr-o noapte vaporoasé si plina de surprize, cum se poate intam- pla in toi de vara, intr-o padure, cand aerul si miresmele trezesc efervescenta sentimentelor Actiunea se petrece intr-o singura noapte. Invadeazii cele mai tainice ascunzisuri ale inchipuirii * Principala lui opera, pe care a folosit-o Shakespeare, este marele poem epic neterminat, Regina zénelor.ufletelor. S soars in imprejurimile Atenei a doua personaje regale. Dar substratul ei este hotarat nordic si romantic, se pierde printre nesfarsitele r capcane, am zice, ale naturii. Respira acea senzatie de m de st pensie si totodata de voioas’ asteptare pe care o poate trezi natura atunci cdnd nu e pu slujba omului. Sentimentele stramutate in acest climat de vis sunt supuse celor mai neastep- tate alternative gi rezultate, cu porniri de dragoste p&timasi, dincolo de care se simte ne tenit zambetul poetului. Zambetul acesta se extinde asupra desertaciunii trdirilor omenesti, a +ivei lor dimensiuni de vis, a usuratatii lor pe care o noap' e sterge si reface si apoi sterge din nou. Shakespeare se desprinde cu hotarare de toate reminiscentele culturale si de mestesug, pentru a putea exprima amara si totusi afectuoasa lui cunoastere a lumii si mai cu seami a sufletului omenesc, sub aspe le Lui cele mai neb&nuite si totodata mai libere. Comedia marcheaza fara indoiala un punct culminant al experientelor shakespeariene. Ea ‘mé pe rand toate fenomenele grosolan materiale, pentru ale arata larnicia sia le situa intre fantasmele nocturne, menite unei vieti efemere, unui sir de intamplari care pot fi con- iderate grotesti, daca sunt privite in mod detasat, participand la ele doar cu indulgenta ob- rvatorului amuzat. Calitatea umorului shakespearian, care se fereste si de comicitate si de sarcasm, isi gaseste poate in aceasta piesa expresia cea mai desavarsita si peren’. Nu ca reformeze, nici sa corijeze. llustreaza jocul anxietatilor omenesti, demonstrand dinea lor si totodata comprehensiunea pe care o trezesc, fiindca cel ce este prins in ele nu poate sc&pa gi e tarat de peripetiile visului, intr-o noapte vrajita. Este un umor de o vitalitate tenace, care limiteazd, controleaza si transforma sentimentele si resentimentele personajelor, fara a le dizolva, ba chiar punandu-le intr-o lumina care le justifica gi le duce catre un liman de seninatate finala. Dat fiind caracterul insolit si poetic al subiectului, lim- bajul dobandeste o vigoare inflicdrat’ si agitatd, care aluneca totusi foarte rar in baroc, tocmai fiind- ceste in permanent marcat de subintelesul ironic. Figura lui Puck, desdvarsitd si sincer’ in puritatea ei, e zugrvitd cu fragedele culori ale crangului. Dar prin firea sa glumeata si zeflemitoare, supusa regelui elfilor, Oberon, puncteazé neincetat cu surdsuri ostrovul imaginilor |...) Titania va aduna in mantia ei dorurile adanci si nesfirsite ale imaginatiei, legate de tainicele doruri ale naturii. Grupul de meseriasi-actori va trai surprinzStoarea dulceata a banalita candoarea care exist in orice transpunere. Aceasta gama de elanuri si impulsuri parcurge toate posibilitatile de culoare prin reprezentarea plind de fantezie a sufletului pierdut in sdnul naturii, a sentimentului care acosteaza la térmurile misterului si, prin ecourile lor, a neprevazutului”. Vito Pandolf (storia teatrufui universal, vol. II, traducere din limba italiana si note de Lia Busuioceanu si Oana Busuioceanu, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1971, pp.63-66.)Regizor. Absolvent al Universitatii Nationale de Teatru si Film din Bucuresti, sectia regie de teatru, promotia 2003, clasa profesor Catalina Buzoianu, Debut cu spectacolul Salonul nr. 6 de A. P, Cehov la Teatrul ,Maria Filotti" din Brai- la, in anul 2001. Cele mai importante spectacol Electra dupa Euripide; Pescarusul de A. P. Cehov, Teatrul ,Tomesa Sandor” din Odor- heiul Secuiesc; Insomniacii de Mimi Branescu, Teatrul Joint; (Pe)trecerea sufletelor de Dimi- tre Dinev, Strangers in the night de Markus Gull & Peter Hofbauer: Pana de automobil de Fried- rich Diirrenmatt, Teatrul de Stat din Constanta; Noise Off de Michael Frayn, Teatrul Tineretului din Piatra Neamt; Viata mea sexual de Cornel George Popa, Teatrul National din Bucuresti: Parazitii de Marius von Mayenburg, Teatrul sFani Tardini" din Galati; Zapoi de Evgheni Griscovet, Teatrul Dramatic din Focsani, copro- ductie cu Green Hours; Somn de Jon Fosse, Teatrul National din Targu Mures, sectia maghiar’; Nora de Henrik Ibsen, sectia roman8, Teatrul National din Térgu Mures; Joc oe pisici de Istvan Orkény, Scandal in culise de Michael Frayn, Teatrul Dramatic ,Toma Caragiu” din Ploiesti; Ubu de Alfred Jarry, Teatrul Szigligeti Szinhdz din Szolnok; Amalia respira adlinc de Alina Nelega, Cen- trul Cultural Roman din Viena; Die Préisidentinnen de Werner Schwab; La Musica de Marguerite Duras, Szigligeti Seinhz din Szolnok; Cantata profana de Béla Bartdk la Festivalul din Bussang, Franta; Ich bin Ofelia de Gertrud Fusseneger, Club Prometeus Bucuresti; Jar dle munte de Peter Tourrini, Teatrul Dramatic ,Sicd Alexandrescu” din Brasov; Genocid sau ficatul meu e fara rost de Werner Schwab; Extrem de Wiliam Mastrosimone; Livada de vsini de A. P. Cehov, Teatrul Odeon, Bucuresti; Sefele de Werner Schwab, Teatrul Act $i Teatrul Odeon, Bucuresti Premii ok In 2002 — Premiul pentru cel mai bun regizor la Festivalul dramaturgiei Contemporane de la Brasov cu spectacolul Genocid sau ficatul meu e fara rost de Werner Schwab. In 2003 - Premiul pentru Cel Mai Bun Spectacal la Festivalul International de Teatru de la Targu Mures cu spectacolul Pescarusul de A. P. Cehov; Premiul pentru Cel Mai Bun Spectacol la British Festival Play Shakespeare pentru spectacolul Visul unei nopti de vara de W. Shakespeare. Jn 2004 Premiul pentru Cel Mai Bun Spectacol la Festivalul International de Teatru Bussang, Franta pentru Cantata profana de Béla Bartok. Nominalizare la Premiile UNITER pentru debut, cu spectacolul Salonul nn. 6,VLAICU GOLCEA Muzician de jazz, contrabasist, sound designer, produciitor. Absolvent al Academiei de Muzi- Bucuresti, sectia jazz, 1998. Membru al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania. Are peste 30 de aparitii discografice in tard gi strdinatate, sub nume propriu si impreuna cu Marta Hristea, Aievea, East Village, Bucharest Av, Shukar Collective. A sustinut numeroase concerte in afara tari. A realizat muzica pentru filme de lung si scurt metraj, muzic& pentru filme documentare, muzica pentru dans contemporan — avandu-i colaboratori pe Florin Fieroiu, Cosmin Manoles- cu, Carmen Cotofana. Este artist asociat in workshopuri de profil. ‘A compus muzica pentru evenimente in aer liber ( Spectacol pirotehnic in fata Palatului Parla- mentului de Ziua Europei 2004, instalatii multimedia (Impreuna cu Dragos Buhagiar si Daniel Gontz), expo foto-muzica (Still Sound - impreund cu Cosmin Bumbut la Tiff - Cluj 2008). Debutul in muzica de teatru l-a avut la Cluj, in 2004, cu spectacolul Mansards la Paris cu vedere spre moarte de Matei Visniec in regia lui regia Radu Afrim, dupa care a compus muzi- cala 25 de spectacole colabornd cu Sorin Militaru, Radu Afrim, Cristian Theodor Popescu, Radu Alexandru Nica, lon Caramitru, Lia Bugnar, Dorina Chiriac A obtinut premii pentru aparitii discogratice in anii 1999, 2002, 2003, 2004, 2005. Este desem- nat Muzicianul de jazz al anului (2005). in 2009 i se acorda Premiu! Uniter pentru muzica de teatru,.xPrezenty nu este acelasi lucru cu «contemporany. Un regizor poate sa ia orice piesa a lui Shakespeare si sa o faca s& devin con- ‘temporana in maniera cea mai obignuitd si mai grosoland. De pilda, pti sé- pui pe cameni s& intre in scend pe niste motociclete uriage, cu revolvere in mans si sil pui si defecheze pe platou. Exist’ sute de moduri de a aduce o oper’ intr-un prezent recognoscibil. Un regizor are libertate, dar aceasta libertate ne confruntd, inevitabil, cu o intre- bare dificla si dureroas’. Ea ne obliga 8 explorém textul, réménand Infinit de respectuosi, de sensibil, de deschisi. Suntem constransi s8 ne intrebam daca, in calitate de regizori, suntem in contact cu toate nivelele de scriturd care, astazi, sunt la fel de bogate, de fecunde, de semnificative si de purtitoare de viat’ ca gi in trecut. Sau s8 hot’: ram 3 nu am remarcat aceste diferite nivele, sau cé ele nu sunt inte resante, sau c8 nu ne sinchisim de ele. Putem face absolut orice, dar trebuie s8 recunoastem prépastia care exist’ intre grosiera moderni- zare @ unui text siuluitoarea potentialitate pe care el o contine sicare rimne ignorats. $i cum, in teatru, exist’ atét de putine texte la fel de bogate, trebuie si recu- noastem ca ne asumam un risc care poate c& nu merit asumat. in concluzie: articolul din ziarul de ieri nu are decat o singur& dimensiune, si ea dispare rapid. La Shakespeare, fiecare vers este un atom care, daca sti si- faci s& explodeze, elilbereazd o energie infinits."traducerea, enemaipomenit la Shakespeare este faptul ca piesele sale sunt atat de bogate, inca, atunci cand sunt lipsite de ceea ce, aera eloutstea poetlor, ar consttui nouazeci la suta din valoarea lor, rama ineS o materic raordin cA, La Shakespeare, chiar tradus, dainuie puterea misterioas’ din care se te energia care duce la re . e acolo, in personaje, in relatille dintre ele, in toate celela de asemenea, in ide’ le cuprinde limba sa, si din toate aces. {fe2 ramane ceva foarte puternic, chiar si atunci cand nivelul magic al cuvintelor este diminuat.”Gooner eee ROXANA CROITORU od NICU CHERCIU. Design, layout si tipar: ee Dree mer aae | eae Ol Prillie ees