NEDEALKO IORDANOV

„UCIDEREA LUI GONZAGO”

Traducerea - ELV IRA RÎMBU

P ERS O NAJ ELE:

CHARLES
ELIS ABETH
BEN VO LIO
H EN RIC
AMALIA
S UFLEURUL
P OLON IU S
OF ELIA
H ORA ŢIO
CĂLĂUL
1

 A CTUL I

(O s ală în castelul Els inore. )

C HARLES . D ragi colegi, înţelegeţi perfec t că pent ru t ru pa noas t ră au
apăru t nişte posibilităţi, pe care nu le-am avut nici când eram un t ea t r u cu
s ediu permanent. N oi, foş tii t ra gedieni ai capitalei, rămânând fără public,
ne-am t ransformat într- o amărâ tă t r upă ambulantă. .. Şi uite că azi, aş a dintr-
o da tă , am fos t invitaţi la cas telul Elsinore, la reşedinţa regală.
H EN R IC . Într- adevar am avut un noro c t eribil, d omnule direct o r.N - am mai
auzit să fi jucat şi alţi act o ri la Elsinore.
B EN VO LIO . Eş ti prea t ânăr ca s ă le ş tii pe t o a t e .
H EN R IC .D ar t u, ai mai fos t pe aici?
B EN VO LIO . P ers onal, nu am avu t aceas tă on oare .
C HARLES . Ne- au chemat urgen t.C oincidenţa a făcut să fim pe apro ape .D e
parcă am avut o presimţire când v-am pro pus aces t t ras eu .
H EN R IC . Îns uşi P olonius a venit după noi. P rimul c onsilier al regelui!
D evenim pers oane impor tant e!
B EN VO LIO . În fine, a spus pent ru ce am fos t chemaţi?
C HARLES . ”E minunat că v-a ţi nimerit pe aici”, a s pus el. „Mergeţi imediat
la cas tel. Ia tă permisul de intrare pent ru ş ase pers oane.P rinţul Hamlet e
bolnav, t rebuie înveselit un pic”.
H EN R IC .N u- i bolnav, e nebun.
C HARLES . M ai încet, Henric...Aici şi pereţii au urechi.
H EN R IC .D ar nu pare deloc nebun, deşi aş a s e vorbeş te în t o t regat ul.
C HARLES . E nebun, s au nu e nebun, pe noi as ta nu ne interes ează. O s ă
fim plătiţi? O s ă fim şi bas ta .
AMALIA.Cu cât o r s ă ne plătească, Charles?
ELIS AB ETH .S ă nu-ndrăzneş ti să-l t u t uieş ti. P entru tine el nu e Charles .
AMALIA.M ă s cuza ti, doamnă direc t oa re .
C HARLES .Elisabeth, Amalia, vă r og . . . ( arătându- le două porto fe le pline
cu bani) . Ăs ta- i do ar avansul.
H EN R IC .Oho - ho! F oamea a luat sfârşit! Îi împărţim în cinci păr ţi egale.
S UFLEURUL.În şas e.
H EN R IC .Tu eş ti s ufleur.
2

C HARLES .N u împărţim nimic.Aici s unt cinci mii de ducaţi.N e- nto ar cem în

capitală şi o rg anizăm din nou un t ea t r u permanent.D acă t o t ul va decurge
bine, vom mai primi cinsprezece mii.
B EN VO LIO . Mi s e pare c or ec t . În căruţ e, dincolo de zidurile as tea ne-
aş teap t ă c olegii noş tri: do uăzeci şi d oi de ac t o ri.
ELIS AB ETH . Din pricina gener ozită ţii tale am ajuns în halul ăs ta.
C HARLES . Elisabeth, nu te băga în ches tiuni care nu t e privesc.
ELIS AB ETH . Ei, bravo! Ea p oa te s ă s e bage, iar eu nu.Ş tiu eu de ce- o cari
pe t ârfa as ta pes te t o t după tine.
AMALIA.Cum îi permiţi, Charles?!
C HARLES .Elisabeth, te ro g. . . P r oblemele de familie–acasă.Şi t e- am rugat s ă
vorbeş ti mai încet.Aici t o ţi t ra g cu urechea.
ELIS AB ETH . N u mă interes ează. Eu cu s t ricata as ta nu joc.
AMALIA. D rum bun şi cărare bătu t ă!Charles , las-o s ă plece.
ELIS AB ETH . Cine?Eu să plec?
C HARLES .Amalia,te ro g. . . Vă rup în bătaie pe amândouă, clar?Până mâine
nu mai iese nimeni de aici.Ni s -a interzis cat eg o ric.Ş as e am intrat , şas e vom
ieşi mâine după reprezenta ţie.
B EN VO LIO .P o a t e că vom ieşi, da p oa te că nu... Tre aba-i dubioas ă.
H EN R IC .Ce vrei s ă spui?
B EN VO LIO . Ceea ce- am spus .
C HARLES . Şi t o t u şi, explică-te .
B EN VO LIO .N - o fă pe naivul, Charles ...E ceva pu tr ed în Danemarca.
H EN R IC .Tu ai s pus-o .
B EN VO LIO . Mergi şi mă t o a rnă.
H EN R IC .. .şi am să t e t o r n.
B EN VO LIO . Ce mai aş tep ţi?
H EN R IC .Îns uşi prinţul Hamlet te numeş te „vechi prieten”.As ta o ş tiu t o ţi .
Iar prietenul prinţului îşi p oa te permite s ă s pună o rice.
B EN VO LIO . Ce prieten îi sunt eu!.. .E încă un c opil.
H EN R IC . Eş ti un mare lingău. (im itându- l)” Hai,vechiul meu prieten,ara tă - ţi
măiestria. Recită monologul cu mult pa t os ![Care monolog, s timate d omn?]
- M oar t ea lui P riam,vechiul meu prieten” Am crezut că o s ă-ţi crape venele
şi o s ă dai colţul:
3

„Cu ochii-aprinşi ca jarul,cruntul Pirus

Îl cat ă pe bătrânul P riam...”
B EN VO LIO . Dă, dă din gură, să vedem ce ai s ă cânţi mai tâ rziu.
H EN R IC .M ă ameninţi cu prinţul t ău dement?
C HARLES . Benvolio, H enric, vă r og . . .C e v-a apuca t? N -am venit aici s ă ne
s pălăm rufele murdare.Linişte,vine cineva.
(Intr ă Polonius şi O fel ia )
La o rdinele dumneavoas t ră, excelenţă!
P OLON IU S . Ei, cum vă simţiţi?
H EN R IC .M ulţumim, milostve d omn. Ardem de nerăbdare să vă încântăm cu
ar ta noas tră .Am auzit că s unteţi un om foart e cult şi un mare cunoscă t o r de
t ea t r u . În breasla noas t ră s e ş tie că primul c onsilier regal, domnul P olonius,
în tinereţ e a fos t ac t o r.
P OLON IU S .Vai, as ta s-a- ntâmplat demult, eram încă la Universita te. S e zice
că eram un act o r bun.
H EN R IC .Ce r ol a ţi jucat?
P OLON IU S . L-am jucat pe Julius Cesar.Am fos t ucis în Capitoliu de căt re
B ru tus .
H EN R IC .Excelenţă, aţi fos t născut pentr u a- l juca pe Ces ar.
P OLON IU S .Te pricepi s ă flatezi, băiete.Vei ajunge depar te .Cine s e pricepe
s ă flateze, ş tie şi s ă calomnieze.
H EN R IC . Fereas că- mă Dumnezeu, domnule. Aceas tă încântăt o a re
d omnişoară nu e cumva ar tis tă?
C HARLES . D omnule, vă ro g din suflet s ă-l ierta ţi. E încă tânăr.
P OLON IU S . Explicaţi-i cine-i d omnişoara.
C HARLES . D ragi c olegi, aceas ta- i d omniş oara Ofelia, fiica domnului
P olonius .
H EN R IC .M ă aflu acum într- o situa ţie dificilă şi sunt gat a să-mi primesc
pedeaps a pent ru ignoranţă şi pr os tie.
OF ELIA . Tat ă, iartă - l.
P OLON IU S . Când te laudă un pros t , el nu mai pare a tâ t de pr os t . . . Cine-i
aceas tă fată frumoasă?
C HARLES .Amalia, d omnule.O t ânără ac triţă .
ELIS AB ETH .A fos t luată de pe s tradă - n-avea cine să joace r olurile de
4

cur te zană.Îi reuş es c de minune.

AMALIA.Aşa e, iar s o ţ ul ei po a te s ă confirme as ta.
P OLON IU S .Vai,vai,vai! Ce vremuri,ce moravuri! Ofelia,as tupă- ţi urechile!
OF ELIA .Tat ă,viaţa artiş tilor e foart e interesantă .
B EN VO LIO .N oi n-avem nimic de as cuns .N e t răim viaţa ca la t alcioc.
P OLON IU S . Ş tiu, ş tiu, Benvolio.
B EN VO LIO . V ă mai amintiţi de mine,excelenţă?
P OLON IU S . Chiar foart e bine.Ai fos t primul ac t o r al t ea t r ului permanent
din capitală.La fel şi t a t ăl tă u, fie-i ţ ăr âna uş oară .
B EN VO LIO . Cu umilinţă vă mulţumesc.
H EN R IC . Iar acum e ultimul ac t o r al nenoro citei noas t re tr up e ambulante.
P OLON IU S . Încrezu t băiat şi cu ambiţii.E t alentat?
C HARLES . Are da te fizice bune.
AMALIA. P o t să c onfirm.
ELIS AB ETH . D omnişoara vă p oa te furniza informaţii complete des pre t o ţi
bărbaţii tr up ei.
AMALIA. Incluzându-l şi pe s o ţul tă u.
C HARLES . Amalia, t e r og .
ELIS AB ETH .Cum? O mai şi ro gi, Charles? D acă nu alungi tâ rfa as ta, at unci
plec eu.
P OLON IU S . Liniştiţi-vă, d oamnă. Tr a ta ţi problema filos ofic. Ofelia,
as tupă - ţi urechile.
OF ELIA . D eja am făcut- o , t a t ă .
P OLON IU S . Deci...V- a ţi gândit ce- o s ă jucaţi, domnilor?
C HARLES . H o t ăr â ţi dumneavoas t ră, excelenţă.
P OLON IU S .Îns eamnă că s unteţi pregă ti ţi pent ru orice fel de reprezenta ţie:
t r agedie, c omedie, dramă ist orică, pas t o rală, t ra gedie is to rică, comedie
pas t o rală, tr agicomedie, pas t o r ală is to rico - t r agi-c omică?
H EN R IC . S unte ţi un mare cunos căt o r al genurilor t ea t r ale.
P OLON IU S . Mai citim şi noi din când în când, d omnule, numai că nu prea
avem timp.”S unt om, şi nimic din ce- i omenes c nu mi-e s trăin”.Cine a spus
as ta?
H EN R IC .N u p o t s ă ş tiu, excelenţă.
P OLON IU S . Plaut , prieteni, Plaut .A ţi jucat ceva de Plaut?D ar în situa ţia
5

noas t ră Plaut e prea facil, iar S eneca e prea dificil.P rinţul Hamlet nu şi-a
exprimat d orinţa?
B EN VO LIO .N u , excelenţă. E adevărat că at unci când ne-am întâlnit, ne-a
s upus unui mic examen.
P OLON IU S .D a, Benvolio.M on ologul tă u despre moart ea lui P riam iarăşi m-
a emoţionat . Eş ti încă într- o formă bună.Mi s -a păru t că prinţul t e- a luat de-
o part e?
B EN VO LIO . F oart e adevăra t, excelenţă.
P OLON IU S . Şi ţi-a ş op tit ceva?
B EN VO LIO . F oart e adevăra t.
P OLON IU S .N u va fi din par te - mi o bădărănie prea mare dacă t e- aş întreba:
ce anume ţi-a ş op tit? S ănăta t ea prinţului îngrijorează nu numai pe regină-
mama lui, nu numai pe rege- unchiul lui, ci mă pre oc upă şi pe mine.Prinţul
H amlet a crescut în braţele mele.Eu am fos t primul consilier al t a t ălui său,
al răp os at ului rege.
B EN VO LIO . Nimic de os ebit,d omnule.M-a întreba t câţi ani am,s -a interesa t
de s ta rea s ănată ţii mele şi de situaţia mea financiară.. .
H EN R IC . Care-i ca şi a mea- jalnică.
P OLON IU S . D acă veţi juca bine, veţi fi bogaţi, d omnilor.
C HARLES . Vă mulţumim din suflet, excelenţă.D eja ne-aţi răs plătit ext rem
de gener os .
P OLON IU S . N u eu, amice, nu eu.Banii sunt din t re z or eria s ta tului. Ve ţi
primi t o a t ă suma, aşa cum ne-am înţeles .Aveţi cuvântul meu! P rinţul n-a
s pus nimic de spec tac olul de mâine?
B EN VO LIO . Aproape nimic.
P OLON IU S . Amice, cum să-nţeleg aces t ”apr oa pe nimic”?
B EN VO LIO . Nimic c oncre t , excelenţă.Cred că ar prefera ceva c omic.
P OLON IU S . C omedie? În nici un caz! N u ş tiţi ce situa ţie e acum în ţ ar ă?
C HARLES . Ce situa ţie, d omnule?
P OLON IU S . Ţara e în d oliu, domnilor! În d oliu!Au t re cu t doa r pat ru luni
de la moart ea regelui.Fra tele său, regele Claudius e încă foar te marca t.
AMALIA. Şi s -a-nsura t cu s o ţia răp os at ului...
P OLON IU S .O să-ţi explic mai tâ rziu, fetiţo .
AMALIA. M ulţumesc, domnule.
6

P OLON IU S . P entru ce?

AMALIA. Că mi-aţi zis fetiţă.
P OLON IU S .Ofelia!
OF ELIA . (exam inând recuz ita din ladă) N u aud nimic, t a t ă .
P OLON IU S .D e altfel, eu nu mă ames tec domnilor.D o rinţa prinţului H amlet
e lege pentr u unchiul s ău, regele.Vrea comedie- comedie să fie.Dacă as ta îl
va dis tra .. . Dumneavoas tr ă, cine sunte ţi?
S UFLEURUL.S unt s ufleur.
P OLON IU S .S ufleur?Mai cheltuiţi bani şi pentr u s ufleur, d omnule direct o r?
C HARLES .S un tem ac t o ri ambulanţi,excelenţă.Uneori suntem nevoiţi s ă
pregă tim o piesă în t rei zile, publicul s e plictiseş te foart e repede.
P OLON IU S . Ofelia, fii drăgu ţă şi pune masca aia la loc.
OF ELIA . Tat ă, îmi s tă bine?
H EN R IC . D omniş oară, sunte ţi mult mai frumoas ă fără mască.
OF ELIA . M ă flataţi.
P OLON IU S .D omnilor, vă r og să mergeţi în cealălată încăpere, faceţi-vă
c omozi şi aş tep ta ţi- l pe prinţ.O s ă vin şi eu în curând. D omnişoara să
rămână.
(Ies toţi ,în a far ă de Polonius şi Am alia )
P OLON IU S .Cum t e cheamă?
AMALIA.M ă cheamă Lola, iar dumneavoas t ră ş tiţi as ta foar te bine.
PO LO N IU S . E adevăra t că ş tiu; dar nu-nţeleg de ce tu te prefaci că nu mă
ş tii?
AMALIA.Eu?Am avu t impresia că nu d oriţi s ă vă recunosc.
P OLON IU S .Vino cu mine!
AMALIA. N u v-aş sfătui.Sunte ţi prea băt rân pentr u aşa ceva, d omnule.
P OLON IU S .Când t e- ai s pălat ultima dat ă?
AMALIA. Ieri, domnule.
P OLON IU S .Te vei s păla şi azi.
AMALIA. P ent ru ce, domnule?
P OLON IU S .P en tr u prinţul H amlet.
AMALIA. P ent ru prinţul Hamlet?Dar nici măcar nu s -a uita t la mine.
P OLON IU S . Vei avea la dispoziţie c os t umieră, coafeză, macheuză. Î ţi dau
o jumăta te de o ră .
7

AMALIA. El mă cheamă?
P OLON IU S .N u, eu t e t rimit.
AMALIA.Dar, nu e. .. nebun?
P OLON IU S . D e unde ş tii as ta?
AMALIA. To a tă lumea vorbeş te .
P OLON IU S .Aş a, deci? N u mai exis tă t aine în aces t rega t . Colcăie de
bârfitori şi t urnă t o ri.
AMALIA. Şi dacă păţ es c ceva?
P OLON IU S . Ce să-ţi spun!
AMALIA. N u la as ta mă refer, dar ar pu tea să mă-njunghie!
P OLON IU S .El e un nebun liniştit.M elancolic.To t timpul s e-ndoieş te: s ă fie
s au să nu fie.
AMALIA. Şi eu ce sfat ar t r ebui să-i dau?
P OLON IU S . Nici un sfat.Trebuie d oa r să verifici, dacă- i nebun s au nu.
AMALIA. A tunci, nu-i nebun?
P OLON IU S . N u ş tie nimeni.
AMALIA. Nici fiica dumneavoas t ră, Ofelia?D oar e log odnica lui!
P OLON IU S . Log o dnică s au nu, el i-a p or uncit s ă meargă la mânăs tire.
AMALIA. A tunci e nebun.
P OLON IU S .D e ce?
AMALIA. S ă n-ai fler...
(Polonius o loveş te peste obraz .)
D ar ce- am zis d omnule? Fler, înseamnă pe franţuzeş te floare.
P OLON IU S . Eu vorbes c cu tine în daneză. Ţine minte, ”floare” mizerabilă!
P ent ru pregătiri, ai jumăta te de o ră! Vino!
(Polonius şi Am alia ies )
(Intr ă Charles şi Benvol io)
B EN VO LIO . (uitându- s e în jur ) Vino-ncoace.
C HARLES . Ce s -a-ntâmplat?
B EN VO LIO . Ascultă, Charles ...Ş tii ce mi-a ş op tit prinţul H amlet când m-a
luat de- o par te?
C HARLES . Ceva îngrijoră t o r?
B EN VO LIO . E pu ţin s pus . Î ţi voi reda exac t cuvintele lui, iar tu t r age
c oncluziile. „Ascultă, prietene”- mi-a zis. „P ute ţi juca U cider ea lu i
8

G onz ago?” - „ P ut em, d omnule,”-i-am răs puns fără să mă gândes c.”O veţi
juca mâine seară”, - mi-a ş op ti t el.-„Iar dacă ar fi nevoie de vreo zece,
cinsprezece vers uri şi o pant omimă în plus - a ţi put ea să le-nvăţa ţi până
mâine?” - „Am put ea, domnule.”-„F oar t e bine!”,-mi-a zis el.
C HARLES . Ei, şi?
B EN VO LIO . Cum „ei, şi”?
C HARLES . As ta- i t o t?
B EN VO LIO . Ţi se pare pu ţin?
C HARLES . N u-nţeleg.
B EN VO LIO .”U ciderea lui G onzag o”! N u-ţi dai s eama?
C HARLES . Ce? N -avem în ladă piesa as ta?
B EN VO LIO . Ba da.
C HARLES .A tunci de ce- ţi faci griji? Avem o zi şi o noap te la dispoziţie.
P ent ru do uăzeci de mii de ducaţi, put em să nu d ormim o noap te , nu?
B EN VO LIO . Tu cunoş ti piesa?
C HARLES . Am uita t- o .” U ciderea lui G onzago ”?.. .D es pre ce- i?
B EN VO LIO . Piesa e des pre omorâ rea unui duce la Viena.Îţi dai seama?
C HARLES . J ur că nu.
B EN VO LIO . D ucele s e numea G onzag o, s o ţia lui Bap tis ta .A fos t o t r ăvit de
nepo tul său Lucianus,care după omo r i-a s edus s o ţia şi s -a însurat cu ea.O
piesă foar te veche.L-am jucat cândva pe Lucianus şi publicul arunca în mine
cu o uă clocite.
C HARLES . Nu- ţi fie frică, acuma o să-l joci pe G onzag o. Aprop o , cât e
r oluri s unt ac olo?
B EN VO LIO . Tr ei, dar nu as ta - i pr oblema.
C HARLES . D ar care- i?
B EN VO LIO . Chiar nu-ţi dai s eama? P rinţul vrea să adauge zece- cinsprezece
vers uri şi-o pantomimă.
C HARLES . As ta- i t re aba lui.Nu degeaba a învăţa t la Wit tenberg.
B EN VO LIO . Cu as ta nu-i de glumit.O s ă ne vadă regele.
C HARLES . Regele?... Însuşi regele! Cine ţi-a spus?
B EN VO LIO .P res upun şi eu.Altminteri de ce- ar mai adăuga prinţul vers uri?
D oar nu pentru el?
C HARLES .D ar s e spune că- i nebun.
9

B EN VO LIO . Tu s emeni cu un nebun?

C HARLES . Crezi că ne va s t recura ceva împotriva regelui?Nu ş tiam că s unt
în conflict. Dimpot rivă.Ai ascultat ultimul s ău discurs?
B EN VO LIO . Eu nu cred nimic, eu do ar vă previn.
C HARLES . N u văd motive de îngrijorare.
B EN VO LIO . P e ta t ăl meu, primul act o r al regelui, l-au decapita t chiar aici,
la reşedinţa regală.În bles tematul cas tel Elsinore.
C HARLES . D emult voiam să t e întreb: când s -a întâmplat as ta?
B EN VO LIO . Acum cincizeci de ani.
C HARLES . Ehe. .. Vremuri demult apuse.. .
B EN VO LIO . Crezi că s -a s chimbat ceva?
C HARLES . M ai încet. .. Cine i-a t ăiat capul?Să fi fos t răp os at ul rege , t a t ăl
lui H amlet?
B EN VO LIO . Nu.Altul.Cel de dinainte.Apoi, când ta t ăl lui H amlet a devenit
rege, a p or uncit s ă i se găs ească mormântul şi să fie înmormânta t cu t o a t e
on or urile.Numai că n-au mai găsit mormântul.
C HARLES . P ăi, a tunci cum a fos t înmormântat?
B EN VO LIO . Au pus os eminte s trăine. Aşa, simbolic.
C HARLES . Şi de ce t o cmai acum îmi s pui as ta?
B EN VO LIO . P entr u că s untem într- o situa ţie asemănăt oa re.
C HARLES . D e ce ţi-e frică? P rinţul d oar ţi-e prieten?!
B EN VO LIO .N oi, ar tiş tii, s untem nişte pioni în mâinile marilor şahişti-
p oliticieni.
C HARLES . Vrei s ă s pui că s untem pionii prinţului,cu ajuto rul căr or a îi va
da mat regelui?
B EN VO LIO . M at - nu, de ocamdată d oa r ş ah. P rimul aver tisment. To t nu
înţelegi? G onzago - Baptis ta- Lucianus.As ta nu-ţi aminteş te de un alt
t riunghi?
C HARLES .Benvolio,eş ti prea sus picios ...N oi ar tiş tii nu ne băgăm în
p olitică. J ocurile mari sunt făcute de oameni mari.N oi s untem o ameni
mici.N oi vorbim cu cuvintele alto ra , cu cuvintele care ne sunt scrise.Vom fi
plătiţi? Vom fi.Iar acum noi avem nevoie de bani ca şi de. ..
(Intr ă El is abeth).
C HARLES . Unde ai fos t?
10

ELIS AB ETH . Unde am văzut cu o chii.N-am s ă permit s ă ajung batjocura

t r upei.
C HARLES . Elisabeth, cum po ţi să crezi aş a ceva?Amalia te sâcâie
intenţionat .
ELIS AB ETH . O are?
C HARLES . Elisabeth...
ELIS AB ETH . D es tul! Acasă- „Elisabet, iubito”, dar de îndată ce ieşi în
lume, t e dai la oricare!
C HARLES . Cum adică la o ricare? Ce t o t t răncăneş ti?
ELIS AB ETH . Că-i ţ ăr ancă, că- i or ăş ancă- nu c on tează , o riunde ne-am o pri,
încep s ă-ţi sfârâie călcâiele.
C HARLES . Închide gura aia s purca tă!
ELIS AB ETH . G ura mea e s purca tă?! Ticălosule!
C HARLES . Î ţi jur!
ELIS AB ETH . N u cred în jurăminte.
C HARLES . Eu cred.
ELIS AB ETH . P e ce juri? P e copiii pe care nu-i avem?
C HARLES . Un act o r ambulant nu poa t e să aibă copii.
ELIS AB ETH . Ş tiu, ş tiu, art a cere sacrificii.Dar t u o să-mi faci un c opil!
Chiar acum! Chiar aici! Hai, t r eci la t r eabă!
C HARLES . Ai înnebunit?
ELIS AB ETH . D a, că m-am luat după tine şi n-am rămas cu mama la ţ ar ă.
C HARLES . S ă paş ti oile!
ELIS AB ETH . Şi ce- i rău în as ta?.. .H ai, începe.. .P o a t e binevoieş ti să te cari
de aici, des trăbălat băt rân! Ce t e holbezi aşa?Cară-t e!
B EN VO LIO . Dispar, doamnă...N u t e invidiez, Charles .Mai uş or c onduci un
t ea t r u decâ t o nevas tă.
ELIS AB ETH . Băt rân smintit!
B EN VO LIO . Eu mă apr opii de o p t ze ci, do amnă.Iar dumneavoas t ră bate ţi
pasul pe loc.E greu pent ru o femeie s ă accep te că are tr eizeci de ani, dar şi
mai greu e să recunoas că că a tr ec u t de t r eizeci. (iese)
ELIS AB ETH . (iz bucnind în plâns ) Charles , chiar s unt at â t de băt rână?
C HARLES . Elisabeth, tu eş ti o ar tis tă. ..
ELIS AB ETH . M-am să tura t de pros tiile as tea , le-am ascultat des t ul.Hai,
11

dă- i drumul!
C HARLES .Tu ai t alent. ..
ELIS AB ETH . Cine? Eu? Ha- ha-ha! Mă faci să râd! Amalia e talenta tă , nu
eu.”Amalia- au t o didac ta , Amalia- c opil al naturii”.Tu ai s cos - o din
mizerie... Vrei s ă spui că nu te - ai culcat cu ea?
C HARLES . Binenţeles că nu.
ELIS AB ETH . Mincinosule, mincinos ticălos!
C HARLES . J ur!
ELIS AB ETH . Nici măcar o da tă?
C HARLES . Niciodată .
ELIS AB ETH . A tunci, ai să t e culci cu mine.Ce t e t o t foieş ti? Începe!
C HARLES .Bine.H ai,dacă insişti!Dar repejor că nu am timp.Ridică-ţi fus ta!
ELIS AB ETH . Cum? Acum?
C HARLES . Acum!
ELIS AB ETH . Ai înnebunit?
C HARLES . Am înnebunit!Din pricina t a!
ELIS AB ETH .Dispari din o chii mei!...D oar nu s unt o . . .D re p t cine mă iei? O ,
slăbiciune, numele t ău e femeie. (plânge)
C HARLES . Ascultă. ..
ELIS AB ETH . N - am ce asculta.
C HARLES .As cultă- mă, dacă- ţi spun! Şi câ t mai a tent .Aş teap tă un pic.
(ascultă) Un s ecre t abs olut .
ELIS AB ETH . Iar vrei s ă mă baţi la cap cu pros tii.
C HARLES . E câ t s e p oa te de s erios .
ELIS AB ETH . N u vreau s ă aud nici un cuvânt des pre Amalia. Ş tiu unde s -a
dus . Şi t u ş tii. Şi eş ti tu rbat de gelozie pentr u t ârfa as ta.
C HARLES . N e-am băgat capet ele în laţ. E pe viaţă şi pe moart e.
ELIS AB ETH . N u începe t e r og , altminteri o să plâng!
C HARLES .N u- ţi mai spun nimic. Şi acum, cară- t e de aici!...Chiar aş a.
Pleacă! H ai s ă te t re c de paza de la po ar t ă .S ă le spui că ţi-e rău, că te - ai
îmbolnăvit.Ce pros t sunt! De ce te - am luat cu mine?
ELIS AB ETH . M ă alungi?
C HARLES . Te alung.
ELIS AB ETH .Ca să rămâi cu Amalia?
12

C HARLES . Ce-i spun eu şi ce–nţelege ea! Las-o- n pace pe pr oas t a aia.

ELIS AB ETH . D es pre ce secret vorbeai?
C HARLES . E mult de explicat şi oricum n-ai să-nţelegi.Să mergem!
ELIS AB ETH . D oar n-oi fi şi t âmpită acum.N u mă mişc de aici până nu-mi
s pui.
C HARLES . Tu ce crezi, de ce ne aflăm noi aici?
ELIS AB ETH .Ca s ă fim plătiţi.
C HARLES . Şi de ce ne plătesc at â t de mult?
ELIS AB ETH . Ca să-i dis trăm.Regele vrea să s e dis treze.
C HARLES . D ar de ce t o cmai noi? D e ce n-au invitat tr up a regală?
ELIS AB ETH . De ce, de ce?.. .Ca s ă râdă de noi.Nişte amato ri ridicoli şi
nefericiţi.
C HARLES . N oi nu suntem amat ori.N u jigni t ea t r ul pe care îl conduc. ..Ai
auzit ce- a s pus Benvolio?
ELIS AB ETH . Ce?
C HARLES . N u se ş tie dacă vom ieşi de aici sau nu.
ELIS AB ETH . Las ă-l în pace pe bătrânul ăs ta sărit.
C HARLES . N u-i deloc s ărit. El ş tie t r eburile as tea. Şi t aică-s ău a fos t act o r
şi a fos t decapita t.
ELIS AB ETH . N u s e poa t e! Când?
C HARLES . Acum cincizeci de ani.
ELIS AB ETH . As tea- s lucruri care s-au întâmplat demult.
C HARLES . Acum e acelaşi lucru.
(Intr ă HO R AŢ IO )
H ORA ŢIO . Bună, amice! S alutări din part ea prinţului.
C HARLES . M ulţumesc, domnule.
H ORA ŢIO . N u mă lua cu „domnule”.S unt H ora ţio , s tudent la Wit tenberg şi
amicul prinţului H amlet.S t udiem împreună, iar acum s untem în vacanţă.
C HARLES . În aces t caz, cum v-aş pu te a s pune?
H ORA ŢIO . P e nume, amice, pe nume.Spune-mi pur şi simplu, H o ra ţi o.
C HARLES . Mulţumesc,H o ra ţio . Eu sunt Charles.Iar ea e s o ţia mea,
Elisabeth.
H ORA ŢIO . Bună Elisabeth.Eş ti încântă t oa r e.
ELIS AB ETH . Adevărat?
13

H ORA ŢIO . Abs olut. Te- ndoieş ti?

ELIS AB ETH . Eu - nu.D ar spune-i as ta s o ţ ului meu.
H ORA ŢIO . Nici măcar în Wit tenberg n-am văzut o femeie at â t de
încântăt o a re .
ELIS AB ETH . Când nu-i po ţi s pune unei femei că- i frumoas ă, îi spui că-i
încântăt o a re .
H ORA ŢIO . P e deasupra mai eş ti şi deş teap tă . Charles, po t să vorbes c de
faţă cu ea?
C HARLES . Elisabeth nu se simte prea bine.S -a îmbolnăvit şi aş vrea ca ea
s ă plece de aici.
ELIS AB ETH . Ce pr os tii! N u- l as culta. Apa ro ade şi pietrele. Adineaori i-am
t r as o s ăpuneală.
H ORA ŢIO . E şi istea ţă .Charles , s ă ş tii că t e invidiez.
ELIS AB ETH . Ai auzit, pr os tu ţ ule?
C HARLES .H o ra ţi o, eş ti însura t?
H ORA ŢIO . S pecialitatea mea e ist oria. Iar is toria ne învaţă că t re p ta t
căs ăt o ria va muri.
ELIS AB ETH . Vorbeş ti des pre ce se va-ntâmpla în anul 2000.. .N - o să mă
faceţi să mă răzgândesc, aşa că vorbiţi de faţă cu mine. Eu şi Charles n-
avem s ecre te .
C HARLES . I- auzi?Acum ai întors - o din c ondei.
ELIS AB ETH . D acă e s ă ne taie capet ele , at unci –la t o ţi deo da tă .
C HARLES . M ai încet.Ce t o t t r ăncăneş ti?
H ORA ŢIO . Cine ţi-a s pus as ta?
ELIS AB ETH . Ce?
(HO RAŢ IO fa ce ges tul în s ens de decapitare ş i veri fi că dacă nu- l
vede nim eni.)
ELIS AB ETH . (înţelegând ce vrea să spună) Vorbes c aş a la modul
general...Cum i-au făcut felul ta t ălui lui Benvo.. .
C HARLES . O să închizi oda t ă gura aia?
H ORA ŢIO . (în ş oaptă) P riviţi-mă cu at en ţie. N u mă asculta ţi, ci priviţi-mă.
Una o să zic, şi alta o s ă fac.
ELIS AB ETH . E clar.P ant omimă.Şi tu ai fos t act o r? Ca şi ăla?
H ORA ŢIO .Cine?(îi fa ce cu ochiul )
14

(Elis abeth îl im ită pe Polonius ) .

H ORA ŢIO . (tare) Aha,ca şi P olonius?Primul c onsilier al regelui?P olonius a
fos t un mare ac t o r! ( fa ce o gr im asă respingătoare) .
C HARLES . D a, ne-a făcut o mare onoa re. Un om cu s uflet minunat.
ELIS AB ETH . (intr ând şi ea în joc) S educă t o r bărbat . Nicio femeie nu-i
p oa te rezis ta.Nici chiar Amalia, care- i o fată at â t de cumsecade.
C HARLES . O colegă de- a noas tr ă mai tânără.A luat- o cu el.
(Hor aţio întrebă prin gest- „ D e ce?” )
(C harles ridică din umer i-„ Nu ş tiu” .)
H ORA ŢIO . Un om foart e deş tep t .A fos t prim- consilier al regre t a t ului rege,
t a t ăl prinţului Hamlet.D eos ebit de inteligent !(cu ges t”m are prost” ) De
aceea e mereu prim-c onsilier. Regii s e s chimbă, dar el rămâne.. .D ar s ă ne–
nt oa rcem la ale noas t re. S alutări din par t ea prinţului Hamlet. S e simte rău şi
m-a t rimis pe mine s ă mă-ntâlnesc cu voi.
ELIS AB ETH . A tâ t de t ânăr şi deja nebun!Dar de ce a înnebunit?
C HARLES . D e ce t e- ncrezi în zvonuri, Elisabeth?
H ORA ŢIO . Din păcat e ăs ta- i adevărul, Charles.P rinţul Hamlet într- adevăr
şi-a pierdut minţile.(le fa ce cu ochiul)
ELIS AB ETH . H ora ţio , as tăzi t o ţi sunt nebuni, în afară de mine şi de
tine.D eşi cred că şi t u eş ti un pic.. .
C HARLES .Elisabeth, cum îţi permiţi?
H ORA ŢIO . Eş ti minunată! În vorbele tale e multă înţelepciune.
C HARLES . Elisabeth şi înţelepciunea!Des pre ce vorbeş ti, H or a ţi o?
ELIS AB ETH . N u s unt nebună, ca s ă par înţeleap tă.F ereas că D umnezeu!Dar
s unt des t ul de înţeleaptă , ca să par nebună .(încet) P rinţul Hamlet e la fel?
(Hor aţio dă a fir m at iv din cap, joacă o s curtă pantom im ă, ar ătând cum
H am let vrea să dea de înţeles că-i nebun. )
C HARLES .(încet ş i m ir at) De ce?
H ORA ŢIO . (ar ată cu ges t: „ nu ştiu” ) Aşadar, prinţul Hamlet m-a t rimis să
aflu cum merg pregă tirile pentru s pect acol.
C HARLES . Încă nu ne-am înţeles ce vom juca.
H ORA ŢIO . La alegerea voas t ră , Charles.P rinţul ar d ori s ă s e dis treze un
pic.(as igur ându- se că nu-l vede nim eni, îi dă lui Char les câteva hâr tii) .
(C H ARL E S m imează :” As ta- i tot?” )
15

(Hor aţio dă a fir m at iv din cap.)

ELIS AB ETH . Ce-a ţi pus la cale?
( H or aţio ducându- ş i degetul la buze:” Ma i încet .” )
ELIS AB ETH . (încet) Charles , citeş te- mi imediat.
H ORA ŢIO . (în ş oaptă) P o ţi citi şi singură.
ELIS AB ETH . (uitând de şoaptă) . Eu nu ş tiu s ă cites c.El n-a vru t s ă mă-
nveţe.
H ORA ŢIO . Charles , cum ai put u t admite aşa ceva?
C HARLES . O femeie cultă e ca un ş arpe la s ân.
ELIS AB ETH . D e aceea t e a tr age s ânul Amaliei, că- i cultă?
C HARLES .Ajut-o pe femeie să iasă din apă şi ea o s ă te acuze că t u ai
înnecat- o .
ELIS AB ETH . Oi fi fos t eu ţ ăr ancă, dar nicidecum fată de pe s t radă.
H ORA ŢIO . M ai bine vă las singuri.
C HARLES . S ă nu t e- nsori, H ora ţio!
H ORA ŢIO . ”Îns oară- te ”, a spus S ocr a te . „Dacă ţi se va nimeri o nevas tă
bună- vei fi fericit, dacă nu- vei deveni filozof”.
ELIS AB ETH . Cine a spus as ta?
H ORA ŢIO . S oc ra te .
ELIS AB ETH . Cine-i ăs ta?
H ORA ŢIO . Un filozof.
ELIS AB ETH . N u vă mai bate ţi joc de mine!Spuneţi-mi ce aţi pus la cale?
H ORA ŢIO . (încet) Amănuntele le discutăm mai t âr ziu.
C HARLES . (arătând cu degetul în sus) El o să vină la reprezenta ţie?
H ORA ŢIO . (r idicând din umer i” nu ş tiu” ) E foart e ocupa t .
ELIS AB ETH . Cu noua s o ţie?
C HARLES . D u-t e de aici!
ELIS AB ETH . Nu mă mişc din locul ăs ta.H o ra ţi o, regina e de vârs ta mea.Ce
e o regină? O femeie, pent ru care cel mai dificil lucru a fos t s ă se nas că.
H ORA ŢIO . Ţi-ar s ta bine regină, Elisabeth.
ELIS AB ETH . Eu s unt prea deş teap tă pent ru a fi regină. (încet) Mi-e clar
t o t ul.D ar să ş tii că as ta nu se va-ntâmpla.Eu n-o s ă-mi risc capul de dragul
unui s o ţ desfrânat .
H ORA ŢIO .(tare) P rinţul H amlet nu insistă,prieteni.M -a rugat s ă vă t r ansmit
16

că pu te ţi refuza.
(Intr ă Polonius .)
P OLON IU S . Ce t o t s pui H o ra ţi o!Cum s ă refuze?.. .D o ar n-o să refuza ţi,
d omnule direct o r?
ELIS AB ETH . Aha, uite cine t ra ge cu urechea!Des pre dumneata nu se poa t e
bârfi nimic, domnule.
C HARLES . Elisabeth...N u „domnule”, ci ”excelenţă”.V ă ro g mult s-o
s cuza ţi, excelenţă.
ELIS AB ETH .”D omnule”,”excelenţă”, - eu nu sunt obişnuită cu ches tiile
as tea . Aveţi urechile foart e lungi, d omnule.
P OLON IU S . D oamnă, folosiţi-vă mai des urechile decâ t limba.Omului îi
s unt dat e d ouă urechi şi o singură limbă.De aceea ar t r ebui să vorbiţi mai
pu ţin şi s ă ascultaţi mai mult.
ELIS AB ETH . N u e acelaşi lucru s ă as culţi, s au să t r agi cu urechea.
P OLON IU S . N u c onfunda ascultarea cu t ras ul cu urechea.
ELIS AB ETH . Dar dumneavoas t ră cine s unteţi?Un tip ascultă t o r s au unul
care tr ag e cu urechea?Sau şi unul şi altul?
P OLON IU S . Nu eş ti at â t de pr oas t ă precum pari.Eş ti îndrăznea ţă şi as ta- mi
place.Eu s unt şi unul, şi altul,.. . şi al t r eilea.
ELIS AB ETH . Care al t reilea?
P OLON IU S . S unt şi cel care es te asculta t. H o ra ţio p oa t e s ă c onfirme.
(s chim bând tonul ). Iar acum, plecaţi câ t mai repede! D omnule direc t o r,
adunaţi-vă t ru pa şi începeţi repetiţiile.Regele a ho tă râ t s ă asiste mâine
s eară la s pect acol, împreună cu regina şi cu t o a t ă cur te a!N u vă faceţi iluzii
d omnilor, cale întoa rs ă nu există.Din moment ce sunte ţi aici, reprezenta ţia
s e va ţine.S unte ţi liberi!
C HARLES . Îmi lipseş te o ac triţă , d omnule.
P OLON IU S .O s ă vină.Mâine dimineaţă va fi la dispoziţia dumneavoas t ră.
P regă ti ţi şi pent ru ea un r ol.
(C harles şi E lis abeth ies .)
H ORA ŢIO . D omnule, a ţi s ugerat cumva, că eu vă s pionez?
P OLON IU S . Binenţeles , H o ra ţi o, dar eu nu-ţi t ai capul pentru as ta. Tu eş ti
urechea prinţului, eu s unt urechea regelui.N-ar fi mai bine s ă unim aces te
urechi pe acelaşi cap?
17

H ORA ŢIO . Îmi pro pune ţi un due t, d omnule?V-am înţeles co rec t?

P OLON IU S . D e ce nu, amice?
H ORA ŢIO . S ă- mi t ră dez prietenul?
P OLON IU S . N - am s pus as ta.
H ORA ŢIO . A tunci D - voas t ră o s ă-l tr ăd a ţi pe Rege?
P OLON IU S . M ai încet , aici şi pere ţii au urechi.
H ORA ŢIO . Şi d- voas t ră s unteţi asculta t ,d omnule?
P OLON IU S . As tea- s regulile jocului.
H ORA ŢIO . Şi cine vă ascultă?
P OLON IU S . Careva din învăţăceii mei.I-am învăţa t să fie pr ofesioniş ti.De
exemplu, primul meu slujitor mă tu rna t o t timpul regelui, de aceea am fos t
nevoit să-l t rimit în Franţa să aibă grijă de fiul meu Laert . S un t sigur că nu
s e va-nt oa rce de- acolo .S unt s ută la su tă sigur că războinicul meu îi va
s coa te măruntaiele cu s pada s a.
H ORA ŢIO . D e ce v-aţi trimis fiul în F ranţa?
P OLON IU S . S ă înveţe muzică, H ora ţio .A cum e la modă ca fiii pers oanelor
impor tant e s ă s e ocupe de art ă. P rinţul H amlet învaţă la Wittenberg.
H ORA ŢIO . Îmi pro pune ţi o c onspiraţie împot riva regelui?
P OLON IU S . H or a ţi o, să nu mai pronunţi nicioda tă cuvântul ăs ta.L - ai citit
pe S eneca: ”Înainte de- a s pune ceva alt or a, mai întâi s puneţi-o ţie.”
H ORA ŢIO . Care S eneca a s pus as ta? Cel Băt rân sau Cel Tânăr?
P OLON IU S . Cel Tânăr, amice.Nu Marc Annaeus S eneca, ci Lucius Annaeus
S eneca- filozoful s toic.D oa r ai învăţa t şi t u litera tu ra r omană.
(Se aud tobele. )
S ă ne re tr ag em, s e apro pie s traja elveţiană.
H ORA ŢIO . N u sunte ţi at â t de pros t pe câ t vre ţi să păre ţi!
P OLON IU S . Unii se prefac proş ti, alţii nebuni.Altminteri cum s ă reziş ti în
zilele noas t re?
H ORA ŢIO . Aici aveţi perfectă drep ta t e . To ţi c onsilierii fos tului rege au
dispăru t, aţi rămas numai dumneavoas t ră .
P OLON IU S . Ce minţi aveau, H ora ţio!Vrednici cet ă ţeni ai Danemarcei!
H ORA ŢIO . S - au d ovedit a fi agenţii norvegianului F or tinbras?
P OLON IU S . Înceţ o ş a tă t r eabă, eu aşa am denumit-o .
H ORA ŢIO . D umneavoas t ră?Şi nu vă e ruşine s -o s puneţi?
18

P OLON IU S .Ce import an ţă are denumirea?Aşa sau altfel, regele tr ebuia s ă

s e scape de ei. Eu doa r i-am s ugerat modalitatea cea mai comodă .
H ORA ŢIO . Şi pent ru as ta el v-a păs t ra t ca prim-consilier.
P OLON IU S .Tempora r, amice, t empor ar.. .A re nevoie de mine până se va
lămuri cu H amlet.
(Se aud tobele. )
S ă ne re tr ag em, s e întoa rce s t raja elveţiană...D espre ce vorbeam?
H ORA ŢIO . D es pre cons piraţie.
P OLON IU S . Î ţi interzic să pr onunţi cuvântul ăs ta.
H ORA ŢIO . Bine domnule, n-o să mai vorbes c cu d-voas t ră pe tema as ta .
P OLON IU S . H ora ţio , ce- aţi pus voi la cale?
H ORA ŢIO . Care „voi”, d omnule?
P OLON IU S . Tu şi cu prinţul Hamlet.
H ORA ŢIO . D upă cum bine ş tiţi şi dumneavoas t ră, prinţul e nebun.
P OLON IU S . S ă zicem că- i aşa.. .D ar t u? Ce vrei de fapt? P e ce cont ezi?
D oar nu crezi că prinţul va deveni rege.Un om care nu-i s tăpân pe faptele
s ale, nu p oa t e fi s tăpân pes te alţii.
H ORA ŢIO . Chiar credeţi ceea ce s puneţi?
P OLON IU S . Binenţeles că nu. D e obicei, s ta tele sunt condus e de regi
nebuni. Şi chiar dacă nu sunt aşa la începu t, devin mai t âr ziu.
H ORA ŢIO . Anticii nu aveau regi. L-a ţi citit pe S ofocle? ”N u e s ta t acela
care e condus de o singură pers o ană”.
P OLON IU S . M ai lasă-mă cu democra ţia as ta grecească.A pierit definitiv.
”To ţi ho tă răs c t o t ul”. .. E o mare abera ţie.
H ORA ŢIO . Şi dacă unul hot ăr ăş t e pentru t o ţi?
P OLON IU S . N u el hot ăr ăş t e, prietene, ci consilierii lui.Numai că as ta nu
bănuieşte nimeni.Nici el, nici p op o rul.P o p o rul are nevoie de un rege în care
s ă creadă o rbeş te.
H ORA ŢIO . Vă referiţi la o amenii de azi, d omnule.Dar cei de mâine?
P OLON IU S . N oi, amice, t r ăim azi, şi nu vreau să mă gândes c la ziua de
mâine.Toa te la timpul lor. Con temporanii risipesc laude, iar urmaşii conduc
jus tiţia. Eş ti s tuden t la ist orie şi ar t r ebui s ă ş tii lucrurile as tea .
H ORA ŢIO . Is t o ria nu iartă nimănui nimic.Mart o rii mor, cuvântul rămîne.
P OLON IU S . F oar t e adevăra t. Cândva t u vei scrie isto ria s ecolului nos tr u. Şi
19

o vei s crie aşa cum ţi s e va po runci.

H ORA ŢIO . În felul ăs ta n-o voi scrie.
P OLON IU S . Nu vei avea de ales, de aceea vei s crie. Iar dacă nu t u , a tunci
altul.Şi eu s criu cât e ceva, dar nu pentr u ist orie.
H ORA ŢIO . M emorii?
P OLON IU S .F ereas că D umnezeu! Eu am de a face cu fapte reale, nu
inventa te.
H ORA ŢIO . Şi a tunci, ce scrieţi?
P OLON IU S . Ascultă, de exemplu, as ta: (citeş te).
„ D anemarca e o închisoare.
A tunci lumea-ntreagă e o închisoare.
Şi încă ce închisoare;
Cu multe cuş ti, gro pi, beciuri,
D anemarca fiind dintre cele mai rele.”

(Bătăi de tobe .)
H ORA ŢIO . N u eu am spus as ta.
P OLON IU S . Aş pu tea să ţi-o at ribui şi ţie. Din cauza zg omo t ului ăs ta mi s -
au înfundat urechile.
H ORA ŢIO . N -aveţi dovezi.
P OLON IU S . N u mă face s ă râd.Ac olo unde bat t obele, legile ta c.
H ORA ŢIO . Vre ţi să mă for ţa ţi?
P OLON IU S . Vreau, dar nu po t . R os encrantz şi G uildens tern mă vor tu rna
regelui.Apropo , aver tizează- l pe prinţul H amlet s ă tr ăncănească mai puţin
de faţă cu ei.
H ORA ŢIO . Mulţumesc că m-aţi informat.Reiese că prietenii lui sunt spionii
regelui? Aşa s ă-nţeleg?
P OLON IU S . As tăzi s pioni, mâine c onsilieri.
H ORA ŢIO . P rinţul Hamlet e nebun şi nu-i res pons abil pent ru vorbele sale.
P OLON IU S . Tu să-i explici as ta regelui, nu mie. ”Danemarca e o
închisoare!” .Ş tii cine-i cel mai neliniştit om într- o închisoare?
H ORA ŢIO . Ares ta tul.
P OLON IU S . P r os tii! Direc t or ul închisorii.
H ORA ŢIO . Ce d oriţi în s chimb?
20

P OLON IU S . S erviciu c on tr a s erviciu.Ce piesă vor juca ac t o rii?

H ORA ŢIO . N u ş tiu.
P OLON IU S . Iar eu ş tiu.”U ciderea lui G onzago” .
H ORA ŢIO . E cumva interzisă de lege?
P OLON IU S . N u- i interzisă, dar as tea- s legile fos tului rege .
H ORA ŢIO . N oul rege să fi s cos o lege nouă?
P OLON IU S . N u e a tâ t de pros t . El c onduce după legile fratelui s ău.
H ORA ŢIO . Înseamnă că nu e nimic periculos , d omnule.Nu vă-nţeleg.
P OLON IU S . Î ţi repe t , amice, că prinţul H amlet nu are nici o ş ansă.
H ORA ŢIO . Ş ans ă la ce?
P OLON IU S . N u încerca să t e prefaci şi t u nebun.Şans a s ă devină rege, iar
t u bineînţeles, primul lui c onsilier.
H ORA ŢIO . Ce t o t vorbiţi, d omnule? Niciodată n-a fos t vorba des pre as ta.
P rinţul Hamlet nu şi-a exprimat niciodată d orinţa de a deveni rege.
P OLON IU S . Acum ai spus adevărul.Eu îl cunos c din c opilărie, el nu-i
năs cu t pent ru a fi rege, dar t u, bes tie, îl împingi s pre as ta.
H ORA ŢIO . Eu!?
P OLON IU S . N u t rebuie s ă-mi răspunzi.
H ORA ŢIO . D omnule, prinţul Hamlet e p oe t şi filozof.Ş tiţi foart e bine că
vrea s ă s e-nt oa rcă la Wittenberg.
P OLON IU S .Reţine ce- ţi s pun. P rinţul H amlet e o cauză pierdu tă . E
c ondamnat şi pentr u nimic în lume n-am să i-o dau pe Ofelia.
H ORA ŢIO . Ea i-a înapoiat t o a t e s crisorile şi cado urile.As ta l-a jignit foart e
t ar e.
P OLON IU S .Vr ei să spui că l-a înfuriat? D ar eu n-am s-o t rimit la
mânăs tire.. .E u îi pregă tes c alt viitor.
H ORA ŢIO . D e ce a ţi începu t aceas tă discuţie cu mine?
P OLON IU S . Ca să-nţelegi că eu n-am să vă încurc.F aceţi cum crede ţi de
cuviinţă.”U ciderea lui G onzago ”! Curios ti tlu.. .E u n-am văzut nimic, n-am
auzit nimic.
(C ei doi ies . Întuner ic .)
(Un culoar în castel. Ap are Am alia ,apo i O fe li a. )
AMALIA. (fredonează un cântec)
OF ELIA . (venind pe urm ele ei) . D oamnă!
21

AMALIA. Vai, doamnă!...M -a ţi s periat!

OF ELIA . Îmi permite ţi să s tau de vorbă cu dumneavoas t ră?
AMALIA. Chiar aveţi nevoie de permisiune?
OF ELIA . Roş esc t o a t ă , dar să ş tiţi că v-am urmărit.
AMALIA. Ce-i ruşinos în as ta? Înseamnă că ş tiţi că vin din d ormitor ul
prinţului H amlet.Ta t ăl dumneavoas t ră m-a însoţit într- acolo.
OF ELIA . Ce ticălos!
AMALIA.Cine, doamnă? Ta tăl dumneavoas t ră sau prinţul?
OF ELIA . Aş vrea să s ă vă-ntreb ceva, dar nu ş tiu cum...
AMALIA. Vai! Toa t ă e ticheta as ta de la cur t e!.. . Într ebaţi-mă direct .
(O feli a tace. )
AMALIA. D oamnă, p oa te că s unteţi geloasă pe mine din cauza prinţului?
(O feli a tace. )
AMALIA. O , ceru ri!Mă înălţaţi în pr op rii-mi o chi.V ă mulţumesc nes pus de
mult, d oamnă.(se apleacă pentru a-i s ăruta m âna).
OF ELIA . ( retr ăgându-ş i mâna) O , nu, nu!
AMALIA. Ce-aţi vrut s ă mă-ntreba ţi?
OF ELIA . Cum e el?
AMALIA.Cum e, s au ce- a făcut cu mine? La prima întrebare o să vă
răspund pe s cur t: citeş te o car t e şi bolbor os eş te : ”Vorbe, vorbe, vorbe. .. ”
OF ELIA . Şi la a d oua?
AMALIA. Iar la a d oua întrebare, n-am ce s ă răs pund.
OF ELIA . Amalia, îmi fac griji pent ru el.
AMALIA. S puneţi-mi Lola, d oamnă.Amalia e un nume fals.
OF ELIA . E adevăra t că t e- au luat de pe s tradă , Lola?
AMALIA. M ai precis , dintr- o cârciumă.O debandadă de nedes cris!P ros t u ţ ul
de Charles m-a văzut cântând şi dans ând.
OF ELIA . D e ce- i pros t u ţ ? Cu siguranţă că faci as ta foar te bine.
AMALIA. P ent ru că în fiecare s eară bate la uşa mea.
OF ELIA . Şi t u- i deschizi?
AMALIA. D oa r nu m-am ţă cănit!
OF ELIA . Aşa e. .. cine nu ţi-a pă tr uns în inimă, degeaba bate la uşă.
AMALIA. H a-ha! U şa mea e deschisă pentr u t o ţi, în afară de el.
OF ELIA . N u-nţeleg.
22

AMALIA. S ă ş tii că bărba tul e ca şi umbra: alergi după ea- fuge de tine,
fugi de ea- vine după tine.E suficient s ă-i deschid uşa o singură da tă , şi mă
va azvârli din t ru pă .
OF ELIA . Şi t a t a aşa-mi spunea:dacă vrei ca prinţul s ă umble după tine- fugi
de el.Eu fugeam, dar el mă prindea.P ână m-a prins de t o t .
AMALIA. N u plânge, Ofelia.
OF ELIA . Lăs ase un co pil când a plecat să-nveţe la Wittenberg, iar când s -a
întors , a găsit o domnişoară.
AMALIA. Te- a lăsat a tunci când te - a prins?
OF ELIA . I- am înapoiat t o t ul- cado urile, poeziile, s crisorile.D oar pe as ta am
păs t ra t - o .Ultima.
AMALIA. P o t s-o citesc?
OF ELIA . Ş tii s ă citeş ti?
AMALIA. Aşa şi aşa.P rimul meu bărbat m-a învăţat . E r a egumenul unei
mânăs tiri.
OF ELIA . Egumen? La mânăs tire?
AMALIA Ce-i de mirare?...E adevăra t că prinţul te - a t rimis la mânăs tire?
OF ELIA . Adevăra t.
AMALIA. Nu- i de mirare.Cel mai mare desfrâu e în mânăs tiri...Vai, ierta ţi-
mă, d omnişoară.
OF ELIA . S ă ş tii că am citit „Decameronul” lui Boccacio.D ar nu cumva s ă-i
s pui lui taică-meu!
AMALIA. M ormânt! Ia să vedem ce vă s crie iubitul. (citeş te). ”Celes tei,
idolului s ufletului meu, preadăruitei în frumuseţe Ofelia...P e dalbu-i sân
aces te. . .” P e dalbu-i sân! . ..A ş vrea s ă vă întreb ceva şi nu ş tiu cum.
OF ELIA . O ricum, n-am s ă vă răs pund.D aţi-mi s crisoarea!
AMALIA.De ce v-a ţi s upărat?
OF ELIA . Plecaţi!
AMALIA. M ă supun, d omnişoară. (pleacă)
OF ELIA .Aş teapt ă. . . P r omite- mi că niciodată n-ai s ă mă-ntrebi des pre „as ta”.
AMALIA. D e ac or d. S ă rămână o enigmă pentr u genera ţiile următo ar e.
OF ELIA .N u te s upăra, dar ta t ăl meu mă-ntreabă mereu: (îl im ită
bucuroas ă):
- „Ce-i între voi?Hai, s pune-mi adevărul.
23

- D e-o vreme,ta t ă ,îmi dă mereu dovezi

Că mă iubeş te.
- Iubeş te! H a! Iubeş ti ca o fetiţă
C e n-a t re cu t prin as tfel de primejdii.
Tu crezi ăs t o r d ovezi- cum le numeş ti?
- N u ş tiu, milord, ce t r ebuie s ă cred.
- P ăi, s ă te - nvăţ; S ă- ţi spui: co pil am fos t ,
Luând aces te gajuri drep t bani buni,
C ând nu sunt .P r e ţuieş te- te , altminteri,
(C a s ă nu s tric un ieftin calambur,
S ă zic aşa- ai s ă rămâi o pr oas t ă. )
AMALIA. (aparteu) Depravatul! S - a găsit cine să vorbeas că.. .. (O fel iei ) Tu
îţi îngropi minunatul t alent pe care îl ai.A tâ t de bine l-ai imitat pe t a t ăl tă u
că t e- ar fi invidiat o ricare din t ru pa noas tră .
OF ELIA . M ă flatezi.
AMALIA. Nicidecum.Eu n-aş pu tea juca aş a.
OF ELIA . Cum aş vrea s ă fug cu voi,
D ar alta- i s oar ta mea
Şi r olul meu e altul, şi scena-i alta,
Zarul meu e arunca t,
Ce să fac cu s oar t a mea ?
AMALIA. Am început s ă vorbim în vers uri! În p oezie nu sunt chiar a tâ t de
t ar e, aşa că hai să vorbim omeneş te .S ă vedem ce scrie prinţul mai depar te .
OF ELIA . „Îndoieş te- t e că s telele-s văpaie,
Înd oieş te- te de s oarele ceres c,
D e însuşi adevărul sfânt t e- ndoaie,
D ar nu t e îndoi că te iubesc.
S cumpă Ofelia!Sunt nepricepu t la s tihuri; eu nu cunos c meş teş ugul de a- mi
număra sus pinele; dar că t e iubesc nes pus - mai mult decât orice pe lume!-
crede- mă!Adio!Cel care es te al t ău , de- a pururi, at â ta vreme cât aceas tă
alcătuire t ru peas că îi apar ţine, Hamlet.”
AMALIA.Dac-ar fi s ă mă-ntrebi, ţi-aş s pune că iubitul tă u nu e nici pe
depar te nebun.
OF ELIA . D oamne, ce- a pu tu t să-mi s pună azi! A fos t at â t de bru tal şi
24

vulgar.- „To ţi s untem niş te ticăloşi înrăiţi.Pe nici unul s ă nu ne crezi.Dacă

vrei neapărat s ă te măriţi, mărită-t e cu un net o t ; o amenii deş tep ţi ş tiu
foar te bine ce monş tri faceţi din ei.Nu ş tiţi decâ t s ă ţ o p ăi ţi, să vă s ulimeniţi
şi s ă bâzâiţi fără-nce tare t o t felul de pros tii, fără a înţelege nimic.Toa t e,
fără nici o excep ţie!”
AMALIA. A re drepat a t e omul!Femeile îi împing pe bărbaţi la fapte mari şi
t o t ele îi încurcă s ă le înfăptuiască. Ofelia, vrei să te - nvăţ un cântecel?E
cam pipăra t, nu-i pentr u urechiuşele t ale .(im itându - l pe Polonius ) Ofelia,
as tupă - ţi urechile.
OF ELIA . D eja am făcut- o , t a t ă .
AMALIA (cântă) :
” C um mâine-i sfântul Valentin,
Din z ori voi aş tep t a
La geamul t ău , căci vreau să fiu
Eu, Valentina ta .
El s-a s culat şi s-a încins
Şi-ndat i-a des cuiat;
Ea, fată a intra t la el,
D ar fată n-a plecat .
OF ELIA . (îm preună cu Am al ia)
Ea,fată a intrat la el,
Dar fată n-a plecat.
AMALIA. P e Cris t şi sfânta îndurarare ,
Ce lucru- njositor!
Aşa se p oa r tă t o ţi bărbaţii
Şi mare-i vina lor!
P ân-a mă t ăvăli ziceai
Că ai s ă-mi fii bărbat .
Aşa aş fi făcut, mă jur,
D e nu urcai în pa t.
OF ELIA . (îm preună cu Am al ia)
P ân-a mă tăvăli ziceai
Că ai să-mi fii bărbat. . .
(Intr ă Polonius .)
25

P OLON IU S . Ofelia, ce mi-a fos t da t să aud?

OF ELIA . Vai, ta t ă , cântam un cântecel cu Lola.
P OLON IU S . Cu Lola?
AMALIA. Lola e numele de alint, excelenţă.
P OLON IU S .(O fe li ei ) Treci imediat în camera t a.
OF ELIA . Milord, aş pu te a s ă văd şi eu repe ti ţia act o rilor?
P OLON IU S . Î ţi interzic ca te g oric.
AMALIA. Bine faceţi, excelenţă, ac t o rii s unt ta re deprava ţi.
P OLON IU S . D u- te , Ofelia.Iar t u, fetiţ o, mai rămâi un pic.
(OFEL I A ies e,Polonius se apropie de Am al ia ş i-i dă o palm ă.)
AMALIA. A ţi devenit cam nepu tincios, excelenţă. Înainte vă reuş ea mult
mai bine.
P OLON IU S . Ce cau ţi aici?
AMALIA. D ar unde ar tr ebui să fiu?
P OLON IU S . Acolo unde t e- am t rimis eu.
AMALIA. Ce-aţi vrut s ă fac- am făcut , excelenţă.
P OLON IU S . D eja?
AMALIA. D e ce vă miraţi aşa?D oar ş tiţi că eu lucrez repede.
P OLON IU S . E nebun?
AMALIA. M ai mult decât noi t o ţ i laolaltă.
P OLON IU S . Sigur?
AMALIA. Absolut sigur.
P OLON IU S . Un singur lucru e sigur- că nimic nu e abs olut sigur.Şi cum a
fos t?
AMALIA.Nimic de os ebit, în afara faptului că mă c onfunda t o t timpul cu
Ofelia.
P OLON IU S . Adică?
AMALIA.”Apropie-t e, Ofelia, aşează- te , Ofelia, dezbracă- t e, Ofelia, nu-ţi
fie frică, Ofelia, iar după, Ofelia, îmbracă-te , Ofelia...” S ă c on tinui?
P OLON IU S . C on tinuă!
AMALIA.”Ofelia, spune-i gâscanului de taică-tă u ce s-a- ntâmplat. .. ”
P OLON IU S . (încercând s-o lovească) Minţi,că ţea!
AMALIA. M ergeţi la el, excelenţă.P r obabil că şi pe dumneavoas t ră o s ă vă
c onfunde.
26

(Intr ă CH A RL E S)
C HARLES . Aş put ea s ă-mi iau act ri ţa, excelenţă? Începe repe ti ţia.
P OLON IU S . A ţi ales piesa?
C HARLES . D a, excelenţă.
P OLON IU S . N - aţi pu te a s ă-mi s puneţi titlul?
C HARLES . Ba da, cu plăcere.”U ciderea lui G onzag o” .
P OLON IU S . ”Uciderea lui G onzag o”? N u cunos c.O să vin să văd..
C HARLES . Am avea nevoie de d ouă co r oane, excelenţă.
P OLON IU S . D ouă c or o ane?N oi nu avem a teliere de făcut co r oane. D oriţi
p oa te s ă cereţi c or o anele regelui şi a reginei?
C HARLES . N u m-a ţi înţeles . Cor o anele sunt în căru ţ a cu recuzită.Trebuie
luate de ac olo .
P OLON IU S . E abs urd!De aici nu po a te ieşi nimeni.
AMALIA.Aş put ea s ă mă duc eu, însoţită de s t rajă.
P OLON IU S .N u t e- a- ntrebat nimeni. M ă voi ocupa pers onal să fie aduse.
Unde-s?
C HARLES .În lada cu c olţurile fereca te. În ultima căru ţ ă, excelenţă.O
c or o ană mare şi alta mai mică.
P OLON IU S . O s ă vă vizitez în curând.Începeţi !(iese)
C HARLES . Unde ai fos t?
AMALIA.Unde-am fos t, nu mai s unt.
C HARLES . Ce ai t u cu boş or o gul ăs ta?
AMALIA.Nu e chiar boş or o g . E încă într- o formă bună.
C HARLES .N u mă pr ovo ca!
AMALIA.Tu ocupă - t e de nevas tă- t a.
C HARLES .Te întreb în calita te de direc t or.
AMALIA. Aşa da.. .Am fos t la prinţ.
C HARLES . La H amlet?
AMALIA.E vreun alt prinţ în D anemarca?
C HARLES . P ent ru ce?
AMALIA. P ent ru ce s e p oa te duce o femeie ca mine la un bărba t ca el?
C HARLES . Vrei s ă mă sco ţi din s ărite ?
AMALIA. H ai, nu mai suferi a tâ t .
C HARLES . Amalia!
27

AMALIA. D a, domnule direc t o r!

C HARLES . D e ce minţi?Eu d oar t e cunos c.
AMALIA. N u mă cunoş ti.
C HARLES . E advăra t , nu te cunos c.
AMALIA. Cu câ t mai puţin un bărbat cunoaş te o femeie, cu a tâ t el o
d or eş t e mai mult.
C HARLES . Boş or o gul de P olonius ţi-a făcut lipitura?
AMALIA. N u, eu i-am plăcut prinţului.
C HARLES . N u mai vorbi pros tii! Şi...s - a-ntâmplat ceva?
AMALIA.S -a-ntâmplat!
C HARLES .N u mă interesează.
AMALIA. Va t rebui s ă m-asculţi.P rinţul mi-a p or uncit să-ţi spun.
C HARLES . Ce ţi-a po runcit prinţul?
AMALIA.”Admirabilă doamnă,-mi-a zis el.Transmiteţi-i d omnului direct o r,
că dacă nu-i c onvine piesa, p oa t e să renunţe .”
C HARLES .Cum adică?
AMALIA. Şi eu l-am întreba t acelaşi lucru.
C HARLES . Şi ce- a spus?
AMALIA. A spus :”pent ru că vă iubesc...”
C HARLES . P e tine adică?
AMALIA. P e noi - ar tiş tii, gelosule!
C HARLES .”A dmirabilă d oamnă.. .”- deci aşa ?
AMALIA. Aşa.
C HARLES .Ţi-a mai zis ceva?
AMALIA.Ceva...Mi-a mai zis...de fapt , mi-a mai ş op ti t: ”S unt nebun?”
- „Nu, domnule”.-„S unt nebun, admirabilă d oamnă.Iar nebunilor li s e iartă
t o t ul. Dacă vă decideţi să jucaţi, după spec tac ol pu te ţi spune: piesa ne-a
da t- o prinţul Hamlet.P rinţul H amlet ne-a da t piesa.. .”Ce vei hot ărî,
Charles?
C HARLES . Vom juca.. .D o uă zeci de mii de ducaţi!
AMALIA.M âine îţi voi deschide uşa ,Charles .D acă vei mai bate. ..
C HARLES .Vino după c oloană!
AMALIA.Nu, domnule direc t or.
C HARLES . (trăgând- o s pre el ) Vino,vino...
28

AMALIA.Ce vre ţi, de fapt , domnule direc t o r?

C HARLES . O să vezi.
AMALIA. Şi t u eş ti nebun?
C HARLES . N ebuni s unt pes te t o t , chiar şi la os piciu.
(Se as cund după coloană .)
(INT UNE RIC )
(O s ală în castel .A ic i sunt Benvol io, Henr ic, E lis abeth ş i Su fl eur ul .)
H EN R IC .Unde-i d omnul direc t o r?
ELIS AB ETH . S - a dus după c or o ane.
H EN R IC . Eş ti indispusă, Elisabeth?
ELIS AB ETH . Tacă- ţi gura, animalule.
B EN VO LIO . Mult m-ai dai din gură, H enric.Mai ta ci un pic.
H EN R IC . (s ufleur ului ) As ta-i piesa?
S UFLEURUL. D a, d omnule Henric.
H EN R IC . Câte r oluri sunt?...D oa r tr ei?! Care-s ceilalţi d oi?
B EN VO LIO . Linişteş te- t e, eu n-am să joc.
ELIS AB ETH . Nici eu.
H EN R IC . Minunat! D eci,vom fi eu, Amalia şi d omnul direct o r.A pro p o , de
ce- ntârzie Amalia?
ELIS AB ETH . D es erveş te curt ea regală.
H EN R IC . O are câţi oameni s unt în s uita regală?
B EN VO LIO . E s ecre t de s ta t .
H EN R IC . P robabil că întreţinerea fiecărui membru al s uitei cos tă foart e
mult.. .?
B EN VO LIO . Câ t t o t te a t rul nos t ru.
H EN R IC . Nu mai vreau s ă fiu act o r, vreau să fac par te din s uita regală.
Act orii s unt luaţi în suită?
B EN VO LIO . D oar pent ru rolul de bufon.
H EN R IC . Şi cum p o ţi deveni bufon? P rin moş tenire?
B EN VO LIO . P rin numire.
H EN R IC . N oul rege are bufon? Cel al vechiului rege a murit.
B EN VO LIO . Yo rick.
H EN R IC . L-ai cunos cut?
B EN VO LIO . P e el îl cunoş t eau t o ţi .D oa r el pu te a s ă vorbeasca o rice în faţa
29

regelui, fără s ă fie pedepsit.

H EN R IC . Îl ironiza pe rege?
B EN VO LIO . D oar cu as ta se o cupa.
H EN R IC . P ericuloasă meserie.Şi regele-l supo r ta?
B EN VO LIO . Un rege deş tep t are înto td eauna alături un bufon, care- şi bate
joc de el în public. Acum pos tul ăs ta e vacant .
H EN R IC . Faci aluzie la ac tualul rege?
B EN VO LIO . Nicidecum.Nu există nici o candidatură .
H EN R IC . D e ce un rege are nevoie de un bufon, care să-şi bată joc de el?
B EN VO LIO . Ca să ş tie ce se bârfeş te în s pa tele lui.
H EN R IC . Aşadar, bufonul e ca un spion.Trage cu urechea, ca ap oi să facă
t o t ul public.
B EN VO LIO . Mai degrabă, e un o p onent .S uita nu îndrăzneş te niciodată să-l
c on tr azică pe rege.Nici un rege nu-i p oa t e impune suitei sale s ă-i spună
adevărul verde- n faţă.Ăs ta- i privilegiul bufonului.
ELIS AB ETH .N u- i pent ru tine s erviciul ăs ta .Tu eş ti un lingău şi-l vei flata.
H EN R IC .P en tr u bani s unt în s tare de orice, chiar să devin om cins tit. .. Ei,
S ufleurule, r olul meu din piesă e cumva c omic? P o a te că- i voi plăcea ca
bufon prinţului H amlet.
S UFLEURUL. P rinţii n-au bufoni, domnule H enric.
H EN R IC .A tunci, p oa t e mă rec omanzi regelui? Benvolio, vorbeş te tu cu
prinţul. S pune-i:”P rinţule, tu eş ti de- al nos t ru .Avem în t ru pă un băiat, ai
s ă-l vezi mâine ce bine joacă, pune-i o pilă pe lângă rege pentru p os t ul
bufonului.E un băiat capabil.Reprezentan tul tinerei genera ţii.Un bufon de
tip nou.U n bufon care nu-l va ironiza pe rege, ci doa r îl va amuza.Fără
s urprize.Garantez!” Ce zici Benvolio?
B EN VO LIO . Bufon-linguşitor!Aşa ceva încă n-am auzit!
H EN R IC . Linguşitorii sunt între ţinuţi de cei pe care- i linguşesc.
(Intr ă Charles şi Am alia )
ELIS AB ETH . Unde-s co r oanele?
C HARLES . N u m-au lăsat s ă ies .Consilierul regelui, P olonius , le va aduce
pers onal.
ELIS AB ETH . P e as ta pe unde ai agăţ a t - o?
C HARLES . Elisabeth, te ro g, fără nervi.
30

ELIS AB ETH . Unde a ţi fos t voi d oi?

AMALIA. Elisabeth...
ELIS AB ETH . (mirată). Mi-ai pronunţa t numele?
AMALIA. D omnul direc t o r mă aduce din do rmit orul prinţului Hamlet.
H EN R IC . Oho- ho!Ce pro gr es e!
AMALIA. Iar t ă- mă, Elisabeth.
ELIS AB ETH . P entru?
AMALIA. P ent ru t o a t e pros tiile pe care le-am spus azi.Şi dumnevoas tr ă,
d omnule direc t o r, vă ro g să mă ierta ţi.Toa t e as tea se-ntâmplă pent ru că n-
am cei şapte ani de- acasă.
ELIS AB ETH . Ce insinuezi?
AMALIA. Lasă-mă să t e s ărut .
ELIS AB ETH . S ă nu-ndrăzneş ti!
AMALIA. Şi t o t u şi o să t e s ărut . Te iubesc, Elisabeth.
ELIS AB ETH . Te po cnes c, dacă te apro pii.
AMALIA. N u mă s upăr pe tine, t e iert .
ELIS AB ETH . Aşa, deci!O femeie e capabilă de iertare d oar când e
vinovată . Ce-a ţi făcut voi doi?
C HARLES . Des tul! Nu mai s up or t !
ELIS AB ETH . P e cine nu s up or ţi? P e mine?
C HARLES . N -am timp pent ru scene de familie.
ELIS AB ETH .A tunci, dă- mi un şu t. . .N u- mi p o ţi ierta faptul că îmbătrânesc?
(plânge)
C HARLES . Ţi-am spus să-nce tezi!Nu t e mai boci at â ta! .. . Înce tează , că de
nu, s unt în s ta re de o rice.Ai găsit momentul...
B EN VO LIO . Taci, Charles!
C HARLES . S ă t ac? Da până când?
B EN VO LIO . În ţeleptul ş tie s ă t acă când nu are drept a t e . S o ţ ul ş tie să ta că
când are drep ta t e .
ELIS AB ETH . N u t e- a întreba t nimeni, boş or o gule!
B EN VO LIO . O căsnicie fericită p oa t e fi doa r între o femeie mută şi un
bărbat s urd.
H EN R IC .D e ce?
B EN VO LIO . Ş tiu din experienţă.În primul an după nuntă, eu vorbeam şi
31

nevas tă- mea asculta. În al doilea an, vorbea ea şi ascultam eu.Începând cu al

t r eilea an, vorbeam amândoi şi ascultau vecinii.
H EN R IC . Uite, de as ta nu mă-ns or eu.
B EN VO LIO . S ă-ţi alegi o neves tică mititică.
H EN R IC . De ce?Mie îmi plac cele bine făcute .
B EN VO LIO . Din t o a t e relele, t rebuie s ă-l alegi pe cel mai mic.
C HARLES . Ajunge! Unde-i piesa?
S UFLEURUL. P of tim, d omnule direct o r!
C HARLES . Adaugă paginile as tea şi citeş te .
S UFLEURUL. Ce- s as tea , domnule Charles?
C HARLES . N u-i t r eaba t a.
S UFLEURUL. Ce scris ...N u p o t s ă citesc.Cine a s cris as ta?
C HARLES . M ai puţine întrebări! Citeş te!
S UFLEURUL. (citeş te) P antomimă... In tr ă regele şi regina îmbrăţişându-se
drăgăs t o s .
C HARLES . Aşa.. .Benvolio!
B EN VO LIO . Fără mine, Charles.
C HARLES . Cum adică „fără tine”?.Tu- l vei juca pe rege.
B EN VO LIO . Nu p o t , Charles .
C HARLES . P o ţi, Benvolio, p o ţi.
B EN VO LIO . P o t , dar nu vreau.
C HARLES . Ce-nseamnă nu vreau?!Aici eu dau o rdine.Unde, în ce te a t ru s -
a mai văzut aşa ceva? N u vrea. ..Amalia!
AMALIA. D a, domnule direc t o r!
C HARLES .Tu ai s -o joci pe regină... Benvolio, îmbrăţişeaz-o drăgăs t o s . . .
N u aş a! Mai t andru .. . (suf leur ului) Citeş te mai depar t e!
S UFLEURUL. (citeş te) Int ră regele şi regina, îmbrăţişându-s e drăgăs t os .E a
îngenunchează în faţa lui, exprimându-şi as tfel...as tfel...Ce- i as ta? Aha!
exprimându-şi as tfel fidelitatea. El o ajută s ă s e ridice şi-şi lasă capul
pe. .. P e ce? Aha! P e umărul ei.
C HARLES . H ai, faceţi as ta. . .Benvolio nu s ta ca un butuc. Amalia, mai
multă pasiune!
AMALIA. Ce pasiune, cu ruina as ta!
B EN VO LIO . Nu mă chinui, Charles .
32

C HARLES .D ă- te la o par te , Benvolio... Şi uită- te! O iei de după t alie...

Amalia, în genunchi! Apleacă-ţi capul! Aşa...A cum ridică-t e, îmbrăţişează-
mă, şi eu îmi las capul pe umărul tă u.
AMALIA. S ă vă săru t, d omnule direc t or?
C HARLES . S e p oa te .
ELIS AB ETH . Ia pleacă de aici, pleacă de aici! Eu am s -o joc pe regină.
C HARLES . Elisabeth!Ne-am înţeles do ar!
ELIS AB ETH . Pleacă de aici.Boş o r og ul nu-i chiar a tâ t de pr os t .
B EN VO LIO . Charles, joacă t u rolul ăs ta.
C HARLES . Linişte!Vreau să fie linişte când lucrez!Să nu mai vorbeas că
nimeni! Ăs ta-i t ea t r u s au.. .
H EN R IC . Eu pe cine o s ă joc, d omnule direc t or?
C HARLES . G ura!
H EN R IC . M ă ierta ţi, d omnule direct o r!
C HARLES . (s ufleur ului ) Citeş te!
S UFLEURUL (citeş te) Int ră regele şi regina îmbrăţişându-se drăgăs t o s . E a
îngenunchează în faţa lui, exprimându-şi as tfel fidelitatea.El o ajută . ..
C HARLES . Mai lent!...H ai, faceţi! Aşa.Mai depar te .
S UFLEURUL. El o ajută să se ridice şi-şi lasă capul pe umărul ei.Pe urmă
s e culcă pe un aş ternut de flori. Regina, văzând că el a ado rmit, pleacă.
C HARLES . Henric, adu florile.
H EN R IC . D e unde?
S UFLEURUL. S unt în ladă, sub zale.
H EN R IC . S - aduc şi zalele?
C HARLES . D eocamdată nu. Aş terne florile....Benvolio, culcă-te şi d ormi.
B EN VO LIO . S ă sforăi?
C HARLES . D eocamda tă nu ş tiu.
B EN VO LIO . N oi jucăm comedie s au t ra gedie?
C HARLES . M ai vedem... (s ufleur ului ) Citeş te mai depar te .
S UFLEURUL. (citeş te) D eo da tă intră un bărbat. . .
H EN R IC . Ăs ta- s eu!
C HARLES . Aşa.Int ră!
H EN R IC . Intr u. . .Ş i ce fac?
S UFLEURUL. El ia co r oana, o s ăru tă . . .
33

H EN R IC . Unde-i co r oana?
C HARLES . Regele a pus -o pe flori.
H EN R IC . Regele nu d oa rme cu c or o ana?
B EN VO LIO . D ormi t u cu c or o ana, s ă vezi ce te s tr ânge!
H EN R IC . Şi dacă i-o fură cineva?
B EN VO LIO . Cine s ă i-o fure? D oar are s trajă elveţiană. Haideţi oda t ă , că
mi-am s ucit gât ul.
C HARLES . Unde ne-am o prit?
S UFLEURUL. El ia co r oana, o s ăru tă .
H EN R IC . Exact aş a- o iau şi-o s ăru t .
C HARLES . Când o săru ţi, nu plescăi, că nu-i femeie. E co r oană. M ai
depar te .
S UFLEURUL. (citeş te) El t o a rnă o t r avă în urechile regelui, care doa rme, şi
pleacă.
H EN R IC . H a! De unde iau o t r avă?
C HARLES . Elisabeth, scoa t e t u din ladă o s ticluţă o ar ecare .
ELIS AB ETH . N u s unt sluga ta!
C HARLES . Elisabeth!
ELIS AB ETH . Nu ţipa la mine!Ce să-ţi s pun, marele direc t or! S ta u şi mă
gândesc la ce- o să t e aducă t o a t e as tea?
AMALIA. P oftim, domnule direc t or.
C HARLES . D ă-i-o lui H enric!...H enric, îi t o rni regelui în urechi.
H EN R IC . D ar e g oală.
C HARLES . O să t urnăm ceva în ea.
H EN R IC . Ce?
C HARLES . M ai vedem.
H EN R IC. Ce culoare are o t r ava?
B EN VO LIO . Verde.N umai că nu vă las s ă-mi tu rnaţi nimic în urechi.Eu şi
aşa am pr obleme, nu mai aud deloc.
H EN R IC . Şi a tunci, cum t e o t r ăvesc?
B EN VO LIO . Hai să s chimbăm r olurile.
C HARLES . Imposibil! U cigaşul e mai t ânăr!
B EN VO LIO . As ta depinde de regie.
C HARLES . M ai t ăce ţi od a tă! (s ufleur ului ). Citeş te mai depar te .
34

S UFLEURUL. (citeş te) Regina revine,vede că regele-i mor t şi începe s-o

facă pe îndurera ta .
AMALIA. Mi-e greu s -o fac pe îndurera ta .
C HARLES . Smulge-ţi părul din cap.
AMALIA. M ă doa re.
C HARLES . P refă-t e.
AMALIA. N u-s obişnuită să mă prefac.
ELIS AB ETH . N - aş pu tea s ă i-l smulg eu?
C HARLES . G ura!
ELIS AB ETH . Aş pu tea s-o fac înainte.. .
AMALIA. N u po t s ă repet aşa, d omnule direct o r.
ELIS AB ETH . P entru că n-ai t alent!
AMALIA. Vino şi joacă.
C HARLES . Unde t e duci, Elisabeth?
ELIS AB ETH . E t re aba mea.
C HARLES . N -ai voie să ieşi din cas tel! În to ar ce - t e imediat!
(Elis abeth pleacă. )
H enric, du- te şi adu- o înapoi!
H EN R IC . Imediat, d omnule direc t or. (iese şi revine im ediat ) .Mi-a ars una!
C red că- mi curge sânge din nas .
B EN VO LIO . N u s ânge, ci muci...Charles , nu mai p o t s ă s tau aici, mi-am
s ucit gâ tul de t o t .
C HARLES . H ai, Amalia, fă-o pe îndurera ta!. ..A şa .(s uf leur ului ) Citeş te mai
depar te .
S UFLEURUL. (citeş te) U cigaşul revine însoţit de t rei slugi şi se preface
îndurerat , ca şi regina. Cadavrul es te s cos .
C HARLES .Trei slugi... Tr ei slugi...N e vom descurca cu d ouă .(s uf leur ului )
Eu şi cu tine.Apucă-l de picioare.Benvolio, eş ti îngrozito r de greu.
B EN VO LIO . Mai cu grijă şi nu mă arunca ţi pe jos ca pe un s ac cu car t ofi.
C HARLES . Henric, prefă-te şi exprimă-i cond oleanţe reginei.
H EN R IC . Cum s ă fac as ta?
C HARLES . Cu jumătat e de faţă râzi şi cu cealaltă jumătat e plângi.
H EN R IC . Clar.
C HARLES . Ce „clar”? F ă!
35

H EN R IC . M âine o s -o aveţi. Am o zi întregă pentr u repe ti ţii.

C HARLES .Unde o fi dispăru t că ţeaua de Elisabeth?...Citeş te mai depar te .
S UFLEURUL.(citeş te) U cigaşul o s educe pe regină cu cad ouri.La începu t ea
parcă l-ar respinge, dar într- un final îi accep tă drag os te a. To ţi pleacă.
H EN R IC . As ta- i o scenă uş oară . Imediat o aveţi ga ta , d oar că. .. unde-s
cado urile?
AMALIA.Nu e nevoie de cad ou ri, Charles.O femeie care nu simte nimic faţă
de un bărbat , nu po a te fi s edus ă cu nişte cado uri.Aici, prinţul Hamlet n-a
prea nimerit-o .
S UFLEURUL. P rinţul Hamlet? Deci, ăs ta- i s crisul lui?
H EN R IC .I - auzi! D eci şi prinţul mai scrie din când în când.
C HARLES . As ta nu ne priveş te. .. S unt em plătiţi?Suntem! H ai cucereş te - o . . .
H EN R IC . Şi cadou rile?
C HARLES .F ără cado uri!Mai uş o r!.. .M ai uş o r!Băiete, tu uiţi unde t e afli!
As ta nu-i o fată dintr- o cârciumă.As ta- i regina!
AMALIA. Ce vrei s ă s pui,Charles?
C HARLES . Lasă-mă pe mine, H enric.. .Amalia, vino-ncoa.Uite aş a! La
începu t îi s ăru ţi mâna.U rci, s ăru tând-o până la umăr.Şi at unci, o săru ţi pe
buze.. .Ai înţeles?...H ai, Henric, s ă vedem...
H EN R IC . S ă- i sco t co r oana?
C HARLES . N u-i neces ar.
AMALIA.Va pica şi singură când mă vei t r ânti pe flori.
C HARLES . Ce flori?! Nici o floare!Acolo s crie...Ce scrie ac olo?
S UFLEURUL. Ucigaş ul o seduce pe regină cu cado uri.În cazul de faţă fără
cado uri.La început ea parcă l-ar res pinge, dar într- un final îi accep tă
drag os te a. To ţi pleacă.
H EN R IC .Cum adică:”îi accept ă dragos t ea”?As ta- i p orn ogr afie curat ă.
C HARLES .D o ar s ărut uri şi a tâ t . Regelui n-o s ă-i placă s ă vadă obrăznicii.
B EN VO LIO . Charles , va veni şi regele?
H EN R IC . Însuşi regele?E adevăra t că ne face o asemenea on oar e, d omnule
direc t o r?
C HARLES . Da, domnilor.Însuşi regele va veni mâine la s pect ac ol.Mi-a
s pus-o consilierul regal P olonius .
(Bătăi de tobe .)
36

P e unde-o fi găina aia de Elisabeth?

B EN VO LIO . Charles! Nu mai rezis t, t rebuie s -o spun.Ce facem noi, e
sinucidere cura tă .
H EN R IC . Ce vrei s ă s pui, bătrâne?Cum adică sinucidere?
B EN VO LIO .Sinucidere prin repro du cerea unei ucideri.Repro ducerea exac tă
a uciderii răp os a tului rege, t a t ăl prinţului Hamlet.El a murit în aceleaşi
împrejurări.P e când d ormea, cineva i-a t urna t o t r avă în urechi.
H EN R IC . Cine i-a t urna t o t r ava?
B EN VO LIO . Nu- ţi dai seama?
H EN R IC . N u.
B EN VO LIO . Chiar eş ti a tâ t de pr os t? Cel care s -a-nsura t cu regina văduvă.
H EN R IC . Regele?! Actualul rege Claudius!Fratele său!!!
B EN VO LIO . Şi rolul ăs ta îl joci t u, băiete.
(Liniş te de m or mânt.Se aud tobele).
H EN R IC . N u vreau! N u vre-e-ea- au!
(Intr ă Polonius )
P OLON IU S . Ce s e-ntâmplă aici?

SFÂRŞITU L ACTULUI I

A CT UL II.

(Aceeaş i scenă ca la s fâr şitul actului I)

37

P OLON IU S . Ce s e-ntâmplă aici?...V-am adus co r oanele, domnilor...D e ce

a ţi amuţit cu t o ţii? Cine ţipa aş a?
S UFLEURUL. D omnul Henric, excelenţă.
P OLON IU S . D umneata, tinere?
H EN R IC . Eu , excelenţă.
P OLON IU S . Şi ce- nsemnau urletele alea sfâşietoa re?
C HARLES . E rau indicaţiile mele, excelenţă.Repe tam.
P OLON IU S . E cumva o modă nouă?P e timpurile noas t re ac t o rii nu urlau.
Eu chiar şi a tunci când îl jucam pe Iulius Cezar, nu ridicam niciodată
vocea.. .C e- i cu voi?
B EN VO LIO . Excelenţă, Henric vrea s ă-şi depună candidatu ra pentr u p os t ul
de bufon al regelui.Îşi exersa vocea.
P OLON IU S .Bufonul regelui?Lăudabil...Bravo, bravo!D ar mai întâi tr ebuie
s ă-ţi frângem şira s pinării.Linişteş te- t e, tinere domn, la pro priu, nu la
figurat .D umneata nu ai defecte fizice, de aceea e necesar să ai c oc oaş ă.
O pera ţia nu e complicată, îţi vom s trivi tr ei vert ebre şi pes te o lună vei fi
bun de tr eabă.
H EN R IC . N u vre-e-eau! N u vre-e- eau!
P OLON IU S . D umneata o ţii una şi bună.Ce nu vrei?
H EN R IC . N u vreau să fiu bufon.
P OLON IU S . Vrei, dar nu po ţi, băiatul meu.Mai întâi că eş ti fricos , iar ap oi
îţi lipseş te cu desavârşire simţul umorului.Eu am glumit, dar s e pare că t u
n-ai înţeles ...A zi s unt alte vremuri, Benvolio.Regele nu se mulţumeş te cu un
singur bufon.Acum el are mult mai mulţi.
B EN VO LIO . Şi cine s unt ei , excelenţă?
P OLON IU S . Toa t ă cur te a, Benvolio.Acum t o ţi sunt bufonii regelui.
C HARLES . Ier t a ţi- mi indiscreţia. Şi dumneavoas tr ă, excelenţă?
P OLON IU S .E u sunt bufonul principal, domnule direc t or. . .A pr o p o , de ce
aveţi nevoie de d ouă c or o ane?D oar nu s unt d oi regi în piesă?D ouă c or o ane,
mi s e pare exagerat . Când un rege moare, următ o rul îşi pune pe cap co r oana
răp os a tului.N u-şi c omandă alta nouă- ar fi prea s cump.Iar regii, după cum
s e ş tie, s unt zgârciţi.
AMALIA. Şi dacă au cape tele de mărimi diferite, excelenţă?
P OLON IU S . Obraznică întrebare, fetiţo .. . Bine, o să vă divulg un s ecre t de
38

s ta t . S pe r că n-o să mă t urna ţi regelui?Cor oana răpos a t ului rege era foar te

mare şi când ac tu alul rege şi-a pus -o pe cap prima dat ă, i-a picat pe nas .Am
chemat bijutieri, au ajus ta t- o şi acum îi vine minunat.D omnule direct o r, din
cauza as ta a ţi ceru t d ouă co r oane- una mai mare şi alta mai mică?
C HARLES . Nu ,excelenţă.Co r o ana mică e pent ru regină.În piesă es te şi o
regină.
P OLON IU S . A-a, da, desigur,cum am put u t uita? „Uciderea lui G onzago ”!
J ucaţi după t ext ul original?
S UFLEURUL.N u, excelenţă!Mai sunt nişte replici în plus...
B EN VO LIO . El nu ş tie t ext ul,excelenţă. Din cel original lipseau câ teva
pagini şi eu le-am repr o dus din memorie.
P OLON IU S . D omnilor, eu nu vreau să mă ames tec.Aveţi libertat e deplină.Şi
am t o a t ă încrederea. Unde e s o ţia dumneavoas t ră, domnule direct o r?
C HARLES .Avem o mică neînţelegere în familie, excelenţă.
(Salve de tun. )
P OLON IU S . V-aş sfătui s -o găsiţi ,deo ar ece în curând începe os pă ţul
regal.S e întunecă , domnilor, nu mergeţi la culcare?
C HARLES . O ,nu,excelenţă , vom repe ta t o a t ă noapt ea.
P OLON IU S .Nici pâinea voas t ră nu-i uş oa ră , domnilor.Când alţii do rm s au
pe tr ec,v oi tr ebuie să munciţi.Arâta ţi-mi ce-a ţi repe ta t .
C HARLES . Încă nu s untem gat a, excelenţă.
P OLON IU S . M ă jigniţi ,d oa r s unt din branşă.
C HARLES . Bine! Benvolio, Amalia, H enric, haideţi! Lua ţi c or o anele!
Începem!
(Actor ii prezintă pantom im a. )
P OLON IU S . Excelent, domnilor.. .D ar de ce îţi t r emură mâinile, tinere
d omn? M ai cu curaj, o t r ava t o a rn- o mai cu curaj.Iar dumneata, d omnişoară,
rămâi prea rece la avansurile lui.Mai multă pasiune, mai multă pasiune...S ă
vedem mai depart e.
C HARLES .D o ar până aici am ajuns,excelenţă.As ta- i pant omima.Mai depart e
urmează t ext ul.
P OLON IU S . Cont ez pe voi.S e pare că o s ă vă merita ţi duca ţii pe care o s ă
vi-i plătim.
(Salvă de tun .)
39

R egele a închinat primul p ocal.S unt nevoit să vă las , domnilor.P oa t e tr ec

mâine pe aici.Iar dumneata tinere, ţine minte: în ţ ar a c oc oş a ţilor, s au eş ti şi
t u c oc oş a t , sau cel puţin t e prefaci că eş ti coc oş a t .(iese)
H EN R IC . Ai auzit, ta t aie?
B EN VO LIO . Am auzit.
H EN R IC . Şi-at unci, de ce m-ai s periat?Ce t o t t r ăncăneai pe- aici?Vezi?
B EN VO LIO . E uş or s ă vezi, e mai greu să prevezi.
H EN R IC . M-am s ătu ra t de aforismele tale.O s ă facem mare vâlvă, domnule
direc t o r!
C HARLES .M are , H enric, mare.. .Unde naiba a dispăru t Elisabeth?
AMALIA. M ă duc s-o cau t.
C HARLES . Tu?
AMALIA. Acum cunos c cas telul.
C HARLES .N u vă mişcaţi de aici. Repet a ţi pant omima şi mergeţi mai
depar te . . . H enric, dă-mi s pada .(ia spada ş i ies e)
(Întuner ic.)
( U n culoar al cas telului. E lis abe th plânge lângă o coloană. Ap are Horaţio .)
H ORA ŢIO . D e ce plângi, Elisabeth?
ELIS AB ETH . Cară- te de aici!
H ORA ŢIO . N u există put er e pe lumea as ta s ă mă facă s ă plec de aici.
ELIS AB ETH . I - auzi la el!Ce te t o t ţii după mine?
H ORA ŢIO . Lacrimile femeieşti sunt mai put ernice şi decât t alazurile
o ceanului.
ELIS AB ETH . S unt cam tr ecu t ă pent ru c ochet ării, domnule.Cum ziceai că te
cheamă?
H ORA ŢIO . H ora ţio .A rheolog .Ia r arheologii s unt interesa ţi numai de lucruri
t r ecu t e , Elisabeth.
ELIS AB ETH . D acă- ţi ard una, ai s ă vezi ce t re cu tă s unt.
H ORA ŢIO . Eş ti minunată când t e înfurii!
ELIS AB ETH . Ce vrei de fapt?
H ORA ŢIO . Un s ărut .
ELIS AB ETH . H a!
H ORA ŢIO . Cum s ă-nţeleg as ta?
ELIS AB ETH . Cum vrei.
40

H ORA ŢIO . Îmi permiţi?

ELIS AB ETH . D ar nu aici.
H ORA ŢIO . A tunci unde?
ELIS AB ETH . D e faţă cu s o ţul meu.H aidem!
H ORA ŢIO . Aş teap tă , Elisabeth.
ELIS AB ETH . Ce?Ţi s -a evapo ra t pasiunea? To ţi sunte ţi la fel.To ţi vre ţi s-o
faceţi pe furiş, în întuneric, iar apoi s -o ş te rge ţi.
H ORA ŢIO . Am glumit.
ELIS AB ETH . Aşa deci? A tunci am să glumesc şi eu.
(îl îm brăţişează ş i-l muşcă de ureche)
H ORA ŢIO . A oleu!Ce-ai făcut?Mi-ai dis trus urechea!
ELIS AB ETH . Las -că nu mori.
H ORA ŢIO . Curge sînge.
ELIS AB ETH . Dă s ă văd.. .I a batis ta mea.
H ORA ŢIO . D e ce- ai făcut as ta?
ELIS AB ETH .Ca s ă-ţi rămână s emn! Şi ţine minte, tinere, femeilor le place
s ă fie iubite br utto , nu netto .. .Te d oare?
H ORA ŢIO . Cam da. .. D e ce eş ti singură?
ELIS AB ETH . D e ce mă-ntrebi?
H ORA ŢIO . Unde-s ceilalţi?
ELIS AB ETH . Du- te şi cau tă - i.
H ORA ŢIO . Te- a alungat Charles?
ELIS AB ETH . P e mine? D acă nu plec singură, pe mine nimeni şi nicioda tă
nu mă po a te alunga.
H ORA ŢIO . S ă mergem.
ELIS AB ETH . S pune-mi t o t uş i, ce jocuri faceţi voi aici?
H ORA ŢIO . M ai încet, Elisabeth.
ELIS AB ETH . Lăs aţi-ne să plecăm.N-avem nevoie de bles temaţii voş t ri de
ducaţi.
H ORA ŢIO . As ta nu depinde de mine.
ELIS AB ETH . D e prinţ a tunci?
H ORA ŢIO . Acum nici de el nu mai depinde.
ELIS AB ETH . A tunci, de vulpoiul de P olonius?
H ORA ŢIO . N u ţipa. ..M aşinăria a po rnit.Nimeni n-o mai poa t e op ri.
41

ELIS AB ETH . Mă duc s a vorbes c cu regele..

H ORA ŢIO . M ă faci s ă râd.Cine o s ă te lase la el?
ELIS AB ETH . A tunci mă duc la regină.E femeie şi o s ă mă-nţeleagă.
H ORA ŢIO .Regina e cam c onfuză,chiar dacă ai ajunge la ea.F emeia e în luna
de miere!
ELIS AB ETH . Ce neruşinată!
H ORA ŢIO . Taci! Ce t r ompet ă po ţi s ă ai...H aidem!
ELIS AB ETH . Nu mă-nto rc ac olo. S ă vină s o ţ ul meu să mă cheme.
(Intr ă Charles .)
C HARLES . Iat ă că am şi venit.Voi ce faceţi aici?
ELIS AB ETH . N u t e priveş te.
C HARLES . Ce-a ţi păţit la ureche, domnule? V ă curge sânge.
H ORA ŢIO . S ânge?Nu se p oa t e .
C HARLES . N -o faceţi pe pr os tul.Ce făceaţi aici amândoi?
ELIS AB ETH . Chiar t e interes ează?
C HARLES . Batis ta ta!
ELIS AB ETH . Ai recunos cu t- o!
C HARLES . P ermite ţi-mi să vă s pun, domnule, că vă det es t!
ELIS AB ETH . Oho- ho! O face pe gelosul!Nu fi cabo tin!
C HARLES . D omnule, vă pr ovo c la duel.
ELIS AB ETH . D uel? Din cauza mea? N u p o t să cred!
H ORA ŢIO . P aloş s au s padă, domnule?
C HARLES . Alegeţi dumneavoas t ră arma.
ELIS AB ETH . G at a, op riţi-vă, ce v-a apucat . . .
C HARLES . Te- a jignit, Elisabeth!
ELIS AB ETH . Şi tu eş ti ga ta s ă-ţi dai viaţa pent ru mine?
C HARLES . Viaţa?Ce t o t vorbeş ti? Am nevoie de cinci secunde ca s ă-l
ciuruesc pe s tudenţelul ăs ta pirpiriu.
H ORA ŢIO . Elisabeth, reiese că numai eu sunt ga ta să-mi dau viaţa pent ru
tine.
(O îm puşcătur ă de tun. )
ELIS AB ETH . M-a as urzit de t o t canonada as ta .N - o fi început cumva
războiul cu norvegianul F or tinbras?
C HARLES . Î ţi explic mai t âr ziu.D u- t e la ai noş tri.
42

ELIS AB ETH . Singură?

C HARLES . Singură.
ELIS AB ETH . Şi tu ce ai să faci?
C HARLES . N u vezi? O să mă duelez din pricina t a.
ELIS AB RTH . P r omite- mi că n-ai s ă-l omo ri.
C HARLES . (ges ticulând cu s pada) O , cerule!E îndrăg os tită de el! Te omor,
t r ădă t o a re o !Piei din ochii mei!
ELIS AB ETH . Charles, vino-ţi în fire!
C HARLES . Cară-t e!
ELIS AB ETH . Unde s ă mă duc?Dumnezeule! A înnebunit!
C HARLES . M ergi în sală.Spune-le lui Henric şi Benvolio să pregă te as că o
ladă go ală.
ELIS AB ETH . P ent ru ?
C HARLES . Acolo vom pune cadavrul lui.
H ORA ŢIO . Adio, Elisabeth!Te iubesc!
ELIS AB ETH . (lui H or atio) Tu ai vrut - o .(ies e)
C HARLES . Ce s ă-i faci? E pr oas tă din năs care.Ţ ărancă!
H ORA ŢIO . Iar t ă- mă, Charles .
C HARLES . E - n regulă.Cel mai mare rău pe care pu teai s ă-l faci e s-o piş ti
de fund.
H ORA ŢIO . N -am avut gânduri pro- fu n de , Charles .
C HARLES . N u mă-ndoies c.Fundul ei nu t r ezeş te gânduri pr ofunde.
H ORA ŢIO . Eş ti nedrep t cu ea, Charles.
C HARLES . M-a plictisit de moar te!Chiar mâine o t rimit înapoi la t aică-s ău,
s ă pas că oile...As ta dacă ieşim vii de aici.
H ORA ŢIO . Cum t e simţi?
C HARLES . Rău.
H ORA ŢIO . Ceilalţi ş tiu?
C HARLES . D a.
H ORA ŢIO . To t?
C HARLES . Apr oape t o t .
H ORA ŢIO . Tu le-ai spus?
C HARLES . Benvolio.
H ORA ŢIO . Am adus cinci mii de ducaţi.
43

C HARLES . Cine i-a t rimis?

H ORA ŢIO . P rinţul Hamlet.
C HARLES . P u ţintel.
H ORA ŢIO . N u fi cărpănos .S un t ultimele lui ec on omii din puş culiţa de
s tudent .
C HARLES . E ra vorba de încă cinsprezece mii.
H ORA ŢIO . Ăia o să-i primeş ti de la P olonius .Ăş tia-s s eparat .
C HARLES . P olonius ş tie si el.
H ORA ŢIO . Ş tiu că ş tie.
C HARLES . Iar eu nu ş tiam, că tu ş tii, că el ş tie.
H ORA ŢIO . Iar eu ş tiam că tu nu ş tii.
C HARLES . Ce ş tiai t u?
H ORA ŢIO . D ar t u ce nu ş tiai?
C HARLES . Eş ti t u şmecher,dar nici eu nu-s pr os t .
H ORA ŢIO . N u sunt pr os t , dar şi tu eş ti şmecher.
C HARLES . Dacă voi fi întrebat, le voi s pune că paginile cu noul t ext mi le-
ai dat t u.
H ORA ŢIO . N -ai d ovezi.
C HARLES . Elisabeth mi-e mart o ră .
H ORA ŢIO . Ea - i s o ţia t a.
C HARLES . E scrisul lui H amlet.
H ORA ŢIO . H amlet e inatacabil.
C HARLES . P ent ru că- i nebun?
H ORA ŢIO . P ent ru că- i prinţ.N u s untem noi în măsură să judecăm as ta.
C HARLES . Benvolio are drep t a t e- suntem niş te pioni.Tu cine eş ti?Ofiţerul?
H ORA ŢIO . Calul.
C HARLES . Ce calcul perfect!Aşadar, şah regelui.
H ORA ŢIO . Ş ah, dar nu complet.N u uita de regină.
C HARLES . Şi care va fi ultima mutare?
H ORA ŢIO . N u ş tiu.
C HARLES . D ar eu ş tiu.Regele va decapita pionii.
H ORA ŢIO . Elementar.
C HARLES . D ar precis .
H ORA ŢIO . Eu ţi-aş pr op une următ oa rea variantă. .. Cine v-a invitat aici?
44

C HARLES . Consilierul P olonius.

H ORA ŢIO . Şi cine a asis ta t la repe ti ţii?
C HARLES . Consilierul P olonius.
H ORA ŢIO . D eci?
C HARLES . Vrei s ă s pui...
H ORA ŢIO . Chiar aş a.
C HARLES . D ar nu pare at â t de pr os t .
H ORA ŢIO . Dimpot rivă.. .D ar deş tep ţii fac, de fapt , cele mai mari pr os tii.
C HARLES . As ta nu mă priveş te.
H ORA ŢIO . Aşa şi t r ebuie.N e vedem mâine seară la spec tac ol.
C HARLES . Eş ti precau t.
H ORA ŢIO . Situa ţia mă obligă.
C HARLES . Credeam că faci t o a t e as tea de dragul unei idei.
H ORA ŢIO . Ce idee?
C HARLES . S ă zicem de dragul prieteniei.
H ORA ŢIO . Charles, re ţine ce- ţi spun acum.Fiecare om pe lumea as ta are un
singur prieten.
C HARLES . Şi cine-i ăs ta?
H ORATIO . El însuşi.Pe unicul meu prieten îl cheamă H ora ţio .Ai înţeles?
C HARLES . Am înţeles .
H ORA ŢIO . La revedere , amice.
(O îm puşcătur ă de tun. )(Întuner ic).
SAL A D E R EPE T I Ţ I I.

H EN R IC . Iar bubuie tunul.Regele ăs ta ridică prea des pocalele!

AMALIA. Charles întârzie.N - o fi pă ţit ceva Elisabeth?
B EN VO LIO . P ăi tu as ta îţi d or eş ti, nu?
AMALIA. Minţi! E o femeie bună, iar eu o iubesc.
B EN VO LIO . S e pare că duduia s e simte vinovată.
AMALIA. Faţă de ea s unt vinovată.
H EN R IC . Te- ai culcat deja cu domnul direct o r?Când ai reuşit?
AMALIA. M ai t aci, pu ţ oiule.
H EN R IC . În noap te a aia, parcă îmi s puneai altceva.
AMALIA. Nu ş tiu ce- ţi spuneam.Ceea ce ş tiu e că eş ti un pu ţ oi.Fără
45

îndoială.
H EN R IC . S ă mergem s ă te calmez niţel, s ă vedem ce- o să cânţi după.
AMALIA. M ă dezguş ti!
H EN R IC . Băt râne, Amalia e îndrăgos ti tă!Incredibil!
(Intr ă EL I SA B E T H )
ELIS AB ETH . H enric, g oleş te o ladă!
H EN R IC . D e ce d oamnă?Unde a ţi dispărut a tâ t a timp?
ELIS AB ETH . G oleş te lada ţi-am s pus!O să punem ac olo un cadavru.
H EN R IC . Cadavru?Al cui?
B EN VO LIO . P robabil chiar al tă u.
AMALIA. Unde-i Charles?
ELIS AB ETH . D ar de ce t e interesează aşa de ta re?
AMALIA. Unde-i Charles?L-ai omorâ t?D umnezeule!
ELIS AB ETH . Tacă- ţi fleanca, t ârfă!
B EN VO LIO . Elisabeth, unde-i Charles?
ELIS AB ETH . Charles a omorâ t la duel un t ânăr, care şi-a permis s ă-mi
facă curt e.
AMALIA. Curt e?Ţie?Las-o baltă!
ELIS AB ETH . M ai vedem... În curând va aduce cadavrul aici.
S UFLEURUL. D ar în ladă nu e bine.
ELIS AB ETH . D e ce?
S UFLEURUL. Îl vor descope ri după miros .
ELIS AB ETH . M âine s eară îl s coa tem de aici.
S UFLEURUL. N u se p oa t e .
ELIS AB ETH . D e ce?
S UFLEURUL. P entru că nu veţi ieşi prea curând de aici.Asta, dacă veţi ieşi
vreoda t ă .
B EN VO LIO . Şi tu?
S UFLEURUL. Eu o să ies .
ELIS AB ETH . Ai s ă ieşi cu picioarele înainte.G oleş te lada.
S UFLEURUL. N u ţipa la mine!Nu sunt slugă, ci s ufleur.
ELISA B ETH . M ai vedem noi cine eş ti.O să vină bărbatu - meu şi o s ă t e
azvârle din t r up ă.
AMALIA. G oleş te lada, Henric.
46

H EN R IC . (s coate din ladă arm e, paloşe ) .Curios , cu ce s -o fi lupta t d omnul

direc t o r?
ELIS AB ETH . Cu paloş ul!
H EN R IC . D ar i-am da t un paloş de lemn, Elisabeth! Bu taforic!
ELIS AB ETH . D oamne!
AMALIA. D oamne!
ELIS AB ETH . L-a omorâ t! .. . Charles!...Unde eş ti?Mai t răieş ti oa re?
(Intr ă CH A RL E S. )
C HARLES . Ce s -a-ntâmplat Elisabeth?
ELIS AB ETH . D eci, eş ti viu?
C HARLES . Ai fi vrut s ă mă vezi mor t?
ELIS AB ETH . Unde-i cadavrul?
C HARLES . E as cuns într- un loc sigur.
ELIS AB ETH . Ia dă- mi paloş ul.
C HARLES . P ent ru. . .?
ELIS AB ETH . D ă-mi-l!
C HARLES . Nicidecum.Arma nu-i o jucărie.
ELIS AB ETH . (îi s mulge paloş ul din m ână ş i-l ciom ăgeşte ca ş i cu o bâtă)
Mincinosule!Des trăbălatule! D uel? Din cauza mea?Ţi-arăt eu ţie duel!
(Intr ă OFEL I A)
OF ELIA . Bravo, d omnule, bravo!As ta- i comedia de mâine s eară?F oart e
c omic!P o t s ă asis t?De ce v-a ţi o prit, continuaţi, vă r og . . .S cu za ţi-mă dacă v-
am deranjat repetiţia, dar aş vrea at â t de mult s ă rămân... Tr ebuie să plec?
C HARLES .Vai de mine, d omnişoară, nici vorbă!Rămâneţi, desigur.
OF ELIA . Lola, t u pe cine joci?
AMALIA. P e regină, dragă Ofelia.
H EN R IC . Oho! D ar de când sunte ţi at â t de apr opia te?
ELIS AB ETH . Eu voi fi regina.
AMALIA.Ţi-o cedez, Elisabeth.
B EN VO LIO . Iar eu, Charles, îţi cedez regele!
H EN R IC . Eu nu-l dau pe Lucianus!
C HARLES . Linişte!Ce-i cu anarhia as ta? Eu hot ăr ăsc cine şi ce joacă.
Ier t a ţi- mă, d omnişoară.
OF ELIA . S pune ţi-mi Ofelia.La voi e a tâ t de vesel...Ce ladă mare!Dacă mă
47

va cău ta t a t a , s ă mă as cunde ţi aici...Ce plicticos e banchetul regal.

(O îm puşcătur ă de tun)
R egele a mai închinat o cupă.U rmează s ă-şi r os te as că discursul.Aceleaşi
fraze plictisitoare .D ou ă s ute de oameni i s e uită în gură.Ta t a mă calcă pes te
picior pe s ub masă,ca s ă nu pufnesc în râs .D ar cum să nu râzi?Lola, îţi p o ţi
imagina că degus tă t o r ul- şef bea din ulcior şi noi t o ţ i aş tep t ăm s ă vedem
dacă moare sau nu.Ce ridicol!Şi numai după as ta îi t o a rnă regelui.Apoi vine
bucă tar ul regelui şi gus tă friptura. N oi, iar aş tep t ăm: moare, nu moare,iar
el s tă ca un pr os t uite cam aş a...A ţi râs , deci l-am imitat bine.Act or ul
t r ebuie să ş tie să imite.Acum o să vi-l ară t . . . Vi-l arăt . . . P e cine s ă vi-l arăt?
Ş eful s trajei elveţiene!El merge aş a... Şi zdrang! Zdrang!Dă cu paloş ul pe
s ub mese.Verifică dacă nu s e ascunde vreun ucigaş pe acolo.Şi acum am s-o
ară t pe regină...Îl îmbrăţişează pe Hamlet, dar îi zâmbeş te regelui:
„Mai risipeş te- ţi noapt ea , dragă Hamlet,
Şi-l vezi cu o chi prietenoşi pe rege.
N u-l t o t căt a, pleoapele plecând,
P e nobilul tă u ta t ă în ţ ăr ână.
Ş tii că, firesc: t o t ce t r ăieş te, moare,
Trecând spre veşnicie prin natură .”

Ip oc rita!Numai să nu mă s puneţi lui t a t a .V ă mulţumesc pentr u aplauze,

tinere d omn.Cum vă numiţi?
H EN R IC . H enric, prea- frumoasă d omnişoară.S unt e ţi o ac triţă înnăscută.
OF ELIA . L-am minţit pe ta t a că merg la culcare a tunci când regele şi-a
t erminat plictisitorul discurs .S ă vă ară t cum îşi ţine regele discursul.
S UFLEURUL. N u faceţi as ta , s tăpână milostivă.
OF ELIA . D e ce?
S UFLEURUL.N u po t admite ca în prezenţa mea să fie caricatu rizat regele.
A r t r ebui s ă reac ţionez într- un anume fel, altminteri reiese că vă s unt
c omplice.
OF ELIA .Glumiţi, d omnule.Eu nu carica turizez,ci imit.O clipă d oar, s ă-mi
pun c or o ana.As ta - i prea mare.
H EN R IC . P oftiţi una mai mică.
OF ELIA . M ulţumesc Henric...A şadar,eu sunt regele:
48

„E caldă încă amintirea mor ţii

Lui Hamlet, frate- al nos tr u drag , şi-i drept
În inimi să jelim, iar ţ ar a- ntreagă
Obrazul s ă-şi zgârceas că de durere .”

Aici el plânge.Şi t o ţi plâng.Apoi face o pauză, oftează , t o ţi of tează,şi el

c on tinuă:
„Cum însă judecata firea-a- nfrânt
Îl p omenim cu înţeleap tă jale,
D e cele-a noas tre , iarăşi, neuitând... ”
Aici el zâmbeş te şi t o ţi zâmbesc:
„D eci,dar,cu s o ra noas tr ă, azi regină,
D omnesc urmaş al ăs tui s ta t războinic,
N e-am însurat - cu bucurie frântă,
C u-un o chi surâzăt o r, cu altu- n lacrimi,
Voioşi la-nmormântare, t riş ti la nuntă,
D esfăt şi scârbă cumpănind;”
Aici regele ridică pocalul şi t o ţi beau.A poi s e discută des pre politica
exte rnă şi despre relaţiile noas t re cu N orvegia şi F or tinbras.
C HARLES . Ce se spune la cur t e des pre F or tinbras?O să ne invadeze?
OF ELIA . N u mă interesează as ta, d omnule.Se zice că e t ânăr şi frumos .
P rinţul Hamlet îl cunoaş t e. . .Ce crezi, am calită ţi act o riceş ti?
C HARLES . Cu o minimă pregătire, aţi put ea juca în o rice te a t ru
pr ofesionist.
OF ELIA . M ă luaţi cu voi?
ELIS AB ETH . Şi as ta s -a molipsit!
C HARLES .Imposibil, dragă d omniş oară. Ta tăl dumneavoas tr ă n-o s ă vă lase.
OF ELIA . Nici măcar n-o s ă-l întreb.N u mă duc la mânăs tire.L ola, cum era
cântecelul acela:
„Ea,fată a intrat la el,
Dar fată n-a plecat. ”
Vine ta t a .A scunde ţi-mă în ladă.
H EN R IC . Intr a ţi cât mai repede.
(Intr ă PO LO NIU S)
49

P OLON IU S . D omnilor, e timpul de culcare, t re ce ţi în sala de do rmit.A

începu t banchetul regal şi nimeni n-are voie s ă umble prin palat.
AMALIA. Banchetul a început acum do uă o re , excelenţă.
P OLON IU S . Aceea a fos t part ea oficială, fetiţ o. Regina s-a ret r as în iatacul
s ău şi adevăra tul banchet abia acum începe.P regă teş t e- te!
AMALIA. Cum? Iar, excelenţă?
P OLON IU S . Ia r, fetiţ o. Te cheamă regele.
ELIS AB ETH . Nici nu-i de mirare- aş a fetiţă, aşa re .. .
C HARLES . Taci! Excelenţă, act ri ţa a ob osit.M âine t r ebuie să fie pr oas pă tă
pent ru reprezen ta ţie.
AMALIA. N u vorbiţi în numele meu, d omnule direc t or.
C HARLES . Amalia!
AMALIA. D a, domnule direc t o r!
ELIS AB ETH . Charles!
H EN R IC . P r og res ezi, fetiţ o!
B EN VO LIO . D acă nu vom reuşi s ă pregă tim piesa, ne veţi da drumul,
excelenţă?
P OLON IU S . Ce vorbeş ti, Benvolio?Cu experienţa voas t ră!M ergeţi, mergeţi
s ă vă culcaţi.M âine pu te ţi repe ta t o a t ă ziua.
(Actor ii ies .)
AMALIA. S ă mă s chimb, excelenţă?
P OLON IU S . M erge şi aş a.
AMALIA. Ce voi primi în s chimb?
P OLON IU S . N u s pera că vei deveni vreo d oamnă de la cur t e.
AMALIA. Ce t r ebuie s ă fac?
P OLON IU S . S ă cânţi şi s ă dans ezi.D upă aia mai vedem.Te voi înmâna
pers onal regelui.
AMALIA. Vreau s ă ş tiu rec ompensa.
P OLON IU S . Tu ce- ai vrea?
AMALIA. S ă fiu numită primadona te a t rului regal.
P OLON IU S . Eş ti neobişnuit de modes tă.
AMALIA. Îmi ş tiu pre ţul.
P OLON IU S . A tunci, s t răduieş te - t e.
AMALIA. Unde, pe s cenă s au în pa t? Regele mai po a te?
50

P OLON IU S . N - am întrebat - o pe regină.

AMALIA. Va fi şi ea de faţă?
P OLON IU S . Căţ ea! Mergi înainte.
(C ei doi ies )
(OFEL I A ies e din ladă , s tudiaz ă recuz ita, măştile , se joacă cu ele.)
(Intr ă SU FL EU RU L )
S UFLEURUL. Milos tivă d omnişoară!
OF ELIA . Vai, ce m-a ţi speriat!
S UFLEURUL. Nu mi-aţi pu te a face un serviciu?
OF ELIA . Cu multă plăcere.
S UFLEURUL. A ţi pu tea s ă-i da ţi as ta t a t ălui dumneavoas tră?
(îi dă câteva f oi s crise)
OF ELIA . D ar ăs ta - i s crisul lui Hamlet!
S UFLEURUL. S unte ţi sigură?
OF ELIA . Am primit o mulţime de s crisori de la el! I le-am înapoiat pe
toate.
S UFLEURUL. P r obabil că- l urâ ţi?
OF ELIA . D e ce mă-ntrebaţi?
S UFLEURUL. Am înţeles!Îl iubiţi!
OF ELIA . Cum vă permiteţi?
S UFLEURUL. Cu umilinţă, vă r og să mă ierta ţi, dar e vorba de viaţa
prinţului.Trebuie să-l s alvăm.Citiţi şi o să vă convingeţi.
OF ELIA . N -am s ă citesc, domnule.D umneata joci un joc murdar.
S UFLEURUL.N u vreau nimic în schimb.Am copiat t ex tul.D o ar tr ansmiteţi-i
t a t ălui dumneavoas t ră originalul.
OF ELIA . D e ce nu i l-aţi da t când a fos t aici?
S UFLEURUL. N - am găsit un moment prielnic.
OF ELIA . Şi ce t rebuie s ă facă t a t a?
S UFLEURUL.S ă o pr eas că aceas tă reprezenta ţie periculoasă, care ameninţă
viaţa prinţului.
OF ELIA . Nu sunt at â t de naivă, domnule.Viaţa prinţului nu poa t e fi în
pericol.V ă t emeţi pentru pr op ria viaţă.
S UFLEURUL. Nicidecum, milostivă s tăpână.S un t sufleur.Ultima s piţă la
căru ţă .
51

OF ELIA . D ar vre ţi s ă deveniţi direct o r ul t ea t r ului?

S UFLEURUL. To ţi avem păcat e, înţeleaptă domniş oară.
OF ELIA . Ce-s hâr tiile as tea?
S UFLEURUL. E piesa prinţului H amlet.
OF ELIA . D es pre ce e piesa?
S UFLEURUL. Despre rege, d omnişoară. În piesă e prezenta t însuşi regele.
OF ELIA . Minunat, as ta o să-i facă o mare plăcere.
S UFLEURUL. D ar el es te zugrăvit într- o manieră sa tirică.Şi nu-i do ar el, ci
şi regina.
OF ELIA . O , va fi t ar e haios!
S UFLEURUL. Aşa credeţi?
OF ELIA . Da ţi-mi foile.O să le păs tr ez ca amintire de la prinţ.La mânăs tire
o să am des tul timp pent ru citit.
S UFLEURUL.Ţineţi minte, d omnişoară, că eu v-am prevenit.Şi s per să
c onfirmaţi as ta , dacă va fi nevoie.
OF ELIA . N e vedem mâine la spec tac ol, d omnule.Pe mâine.
(Întuner ic.)
(O s ală în castel pentr u reprezentaţi i teatr ale. În spate e scena, în
culis e sunt toţ i actor ii, cu excepţia Am al iei. )
C HARLES .To t u - i pregă ti t. Regele şi regina şi-au oc upa t deja locurile.
C urând începem.
H EN R IC .Unde-i o t r ava mea?Mi-am pierdu t o t r ava .
C HARLES . Fără panică.Uită- t e în ladă.
H EN R IC . M -am uitat , nu e.
B EN VO LIO . Descurcă-t e şi fără o t r avă. Şi aş a mă do r urechile.
H EN R IC . Fără o t r avă nu po t juca.Tu mi-ai ascuns-o?
C HARLES . S c oa te o t r ava, Benvolio.
B EN VO LIO . D rept cine mă iei,Charles?
V OC EA REG ELU I . Cum se simte nepo t ul nos t ru H amlet?
V OC EA LUI HAMLET. Minunat!Ţin o dietă aeriană!Mă hrănesc cu aer
c ondimentat cu pr omisiuni.Nici măcar claponii nu s unt îndopa ţi aşa.
V OC EA REG ELU I. Aces t ras puns nu e pent ru mine, H amlet.Cum să-nţeleg
vorbele t ale?
V OC EA LU I HAMLET. Dar cum aş pu tea s ă le re t ra g?
52

B EN VO LIO . N u-mi place dialogul ăs ta. Charles , t u- i auzi cum s e înţeapă?

D e ce nu joci t u în locul meu?
C HARLES . P rea tâ rziu.
B EN VO LIO . Eu o ricum nu ş tiu t ext ul.
C HARLES . Ascultă s ufleurul.Elisabeth, cum eş ti?
ELIS AB ETH . Aha, în sfârşit ţi-ai amintit de mine.Aia a dispăru t şi acum
t r ebuie s ă te salvez eu.
C HARLES . S ă fii t ar e, fetiţa mea!
ELIS AB ETH . Linişteş te - t e, Charles .
V OC EA LUI HAMLET. D omnia voas t ră parcă spunea că a jucat pe timpuri
la Universitat e?
V OC EA LU I P OLON IU S . Am jucat, prinţe şi eram c onsidera t un ac t o r bun.
V OC EA LU I HAMLET. Şi pe cine l-aţi jucat?
V OC EA LUI P OLON IU S . P e Iulius Cezar, prinţe. Brut us m-a ucis în
C apit oliu.
V OC EA LU I HAMLET. A fos t des t ul de bru tal din part e lui Bru tus s ă ucidă
o brut ă.
H EN R IC . I- a zis-o, frate! L-a dis trus dintr- un foc!
C HARLES . Ai găsit o t r ava?
H EN R IC . N u-i nicăieri.
C HARLES . O să joci cu o s ticluţă imaginară.
B EN VO LIO . Nu ţin minte nici o replică, Charles!
C HARLES . ( su fleur ului ) D ă-mi piesa. (ia pies a) Ce-i as ta?
S UFLEURUL. Am făcut o copie.
C HARLES . Şi unde-i o riginalul?
S UFLEURUL. L-am dis trus .
C HARLES . D e ce?
S UFLEURUL. Vre ţi să vă t aie la t o ţi cape tele?
C HARLES . Ce-ai făcut nenor ocitule?Cine o s ă ne mai creadă că ăs ta- i
t ext ul prinţului Hamlet? Ce idiot! Idiot cretin!
S UFLEURUL. Al prinţului H amlet? D ar n-am ş tiu t, domnule direc t or. D e ce
nu mi-a ţi s pus?Am crezut că l-aţi s cris dumneavoas t ră.
C HARLES . Ticălosule! După s pect acol t e zbor din te a t ru . S un te ţi gat a?
V OC EA REG IN EI . Vino încoace, dragul meu H amlet,aşează- t e lângă mine.
53

V OC EA LUI HAMLET.N u , mamă dragă, e aici un magnet mai a tr ăgă t o r.

D omniş oară, p o t să mă-ntind între genunchii dumneavoas t ră?
V OC EA OFELIEI . Nu, alteţ ă!
V OC EA LUI HAMLET. Credeţi că m-am gândit la ceva urâ t? S au că aş vrea
ceva indecent?
V OC EA OFELIEI . Nu cred nimic, prinţe.
V OC EA LU I HAMLET. Deşi nu e rău deloc s ă s tai între picioarele unei
d omnişoare.
ELIS AB ETH . Cum poa t e să s pună as emenea scârboş enii!Halal prinţ!
C HARLES . Ş tii d oar că- i nebun.
B EN VO LIO . Cum vei demons t ra că ăs ta - i t ext ul lui?
C HARLES . To ţi or s ă confirme. Începem! Benvolio, Elisabeth, ieşiţi!
(Sunetul goarnei.Se joacă pantom im a. Intr ă Regele (Benvolio ) şi regina
(Elis abeth), îm brăţiş ându- se drăgăs tos . Ea îngenuncheaz ă în f aţ a lui ,
arătându- ş i ast fe l f i de li ta tea. El o ajută să se ridice ş i-ş i las ă capul pe
um ăr ul ei.Pe ur mă s e culcă pe un aş ter nut de f lor i .R eg ina , văzând că el a
adorm it, pleacă.D eodată intr ă un om ; el ia coroana,o s ărută, toar nă
otravă în urechile regelui care doar me ş i pleacă. Reg ina revine, vede că
regele- i m or t ş i începe s -o f acă pe îndurerata.U cigaş ul revine îns oţit de
două slugi şi se pre face îndurer at, ca şi regina. Cadavrul este
s cos.U cigaş ul începe să o seducă pe regină. L a început ea parcă l- ar
respinge, dar într- un f i na l acceptă dragos tea lui. Toţ i ies .
ELIS AB ETH . Ei, cum a fos t?
C HARLES . F ormidabil!
B EN VO LIO . O s ă-mi explodeze inima.
H EN R IC . N -a- nţeles nimeni că i-am tu rnat o t r avă în urechi.
C HARLES . Calmaţi-vă!Acum urmez eu, spun pr ologul şi intra ţi voi.
V OC EA OFELIEI . Ce-a fos t as ta alte ţă?
V OC EA LU I HAMLET. De unde să ş tiu?
V OC EA OFELIEI . P robabil că pantomima ne-a prezenta t conţinutul piesei?
IN TR Ă P RO LO GU L (CHARLES ).
V OC EA LUI HAMLET. Amicul nos tru ne va lămuri.Acto rii nu ş tiu să ţină
un s ecret . Ce- i în guşă şi-n căpuş ă.
C HARLES -P RO LO GU L
54

P ent ru t ra gedie şi ac t o ri
R og pe milos tivii s pect a t o ri
S ă ne-as culte piesa răbdă t o ri.
(Iese).
V OC EA LU I HAMLET. Ce-i ăs ta - un pr olog , s au inscripţia de pe un inel?
V OC EA OFELIEI . În tr- adevăr, alte ţă , a fos t cam s cur t.
V OC EA LU I HAMLET. Ca dragos t ea femeii.
Intr ă R EG EL E(B ENVO L IO ) ş i R EG INA(E L IS A B ET H )
R EG EL E(B EN V OLIO ).
De t reizeci de ori Phoeb a-nconjura t
P ământul şi noianul cel sărat
Şi-s t r eizeci de duzini de luni t o t reci
D e do uăs prezece o ri câ te t r eizeci-
D e când cu drag os te a fierbinte
Unitu-ne-a cu sfinte legăminte...
S UFLEURUL. Hymen.
R EG EL E(B EN V OLIO ). Hymen.
R EG INA (ELISABETH ) .
A tâ tea luni şi ani s ă se perinde,
Iar dragos t ea s ă dăinuie-nainte!
D ar de un timp eş ti fără chef, vai mie!
B olnav, s trăin de vechea-ţi voioşie,
Încât mă pui pe gânduri.
R EG EL E(B EN V OLIO ).
Silit s unt s ă t e las curând, crăiasă,
Căci vlaga...vlaga.. .
(Su fl eur ului) Text!
S UFLEURUL . .. ce- mi dădea put eri mă lasă.
R EG EL E(B EN V OLIO ).
C ăci vlaga ce- mi dădea pu te ri mă lasă
Şi t u rămâi să vieţui în on or
P e lume; şi alt om, t o t iubitor,
C a s o ţ vei...
R EG INA (ELISABETH ) .
55

O , blestem aşa urmare!

Un as tfel de amor ar fi t ră dare ,
Căci cununii îşi pun a doua oa ră
D oa r cele ce pe- ntâiul s o ţ omoară .
R EG EL E(B EN V OLIO ).
Ce-ai spus eu cred că- i gândul tă u cura t;
D ar dese ori călcăm ce ne-am legat.
Ce plănuim –într- una se des t ramă,
Iar gândul nos t ru nu-i luat în seamă.
D a,gândul cum că văduvă rămâi
M uri-va ca bărbatul t ău dintâi.
R EG INA (ELISABETH ) .
To t ce umbreş te- al bucuriei chip
S ă- mi s trice t o t ce năzui s ă-nfirip!
M ă hăituiască veşnica năpas tă
D e voi mai fi din văduvă- nevas tă!
V OC EA LU I HAMLET. Şi dacă îşi încalcă jurământul?
C HARLES . Continuă.
R EG EL E(B EN V OLIO ).G reu. ..
S UFLEURUL. G reu jurământ.
R EG EL E(B EN V OLIO ).G reu jurământ. ..Răgaz acum să-mi dai;
Mă-ntunec, şi-aş voi să-nşel încai
P rin s omn a zilei t ru dă .
(Adoarm e ).
R EG INA ( ELIS ABETH ) .
S omn uş or,
Şi pes te noi nici umbra unui nor.
(Ies e ).
C HARLES . Bravo, Elisabeth!
ELIS AB ETH . Am încurca t t ex tul.L-am s cur ta t pe jumătat e.
C HARLES . Nu c on tează .
V OC EA LU I HAMLET. Cum vă place piesa, d oamnă?
V OC EA REG IN EI . D upă părerea mea, doamna as ta prea pr omite multe.
V OC EA LU I HAMLET. Dar îşi va ţine pr omisiunile ?
56

V OC EA REG ELU I . Cunoş ti s ubiectul? N - are nimic c ondamnabil?

V OC EA LU I HAMLET. O o t r ăvire-n glumă.Abs olut nimic c ondamnabil.
V OC EA REG ELU I . Cum se numeş te piesa?
V OC EA LU I HAMLET.”Capcana de ş oa reci”. Titlul piesei e metaforic.
Adică e o metaforă.Piesa înfăţişează un omor, săvârşit la Viena.Ve ţi vedea
îndată o maşinaţiune diavolească, dar ce- are- a face? P e M ăria-ta şi pe noi,
care avem cuge tul curat , as ta nu ne priveş te.S ă- şi pună chelul mâna-n cap;
noi nu s untem chelboşi.
(Intr ă H ENRIC - U cigaş ul)
Ăs ta-i unul Lucianus , nepo tul regelui.
V OC EA OFELIEI . Juca ţi bine rolul co rifeului, prinţe. În tâmplările devin
clare.S co a te ţi t o t ul la lumină.
V OC EA LU I HAMLET. Da. Aş put ea să t ălmăcesc ce s e pet re ce între
dumneavoas t ră şi amantul dumneavoas tr ă.
V OC EA OFELIEI . S unte ţi înţepă t o r, alte ţă .
V OC EA LU I HAMLET. Ai fi ofta t mult şi bine înainte să-mi t o ces c eu
ascuţişul.
V OC EA OFELIEI . Din rău în mai rău .
V OC EA LU I HAMLET. Aşa cum călăriţi şi voi bărbaţii, unul după altul. D ă-
i drumul, ucigaşule, lua-t e- ar dracul! Is prăveş te cu grimasele as tea
bles temate şi dă- i drumul!
U C IGA ŞUL (H EN RIC) .
Gând hâd, venin, ceas tainic, braţ dibaci,
P rilej prielnic faptei ce o faci:
S uc rău din ierburi noapt ea adunate ,
S purcat prin t rei blesteme de Hecat e,
Cu vraja şi put er ea- ţi fioroasă
Sleieş te grabnic viaţa sănăt oas ă .
(Se pref ace că toarnă otr avă în urechile celui adorm it ) .
V OC EA LU I HAMLET. Îl o t r ăveş te în grădină, ca s ă-i ia t r o nul.P e regele
ad ormit îl cheamă G onzago .Ve ţi vedea îndată cum ucigaş ul o seduce pe
s o ţia lui G onzago .
V OC EA OFELIEI . Regele s -a ridicat!
V OC EA LU I HAMLET. De ce? S - a s periat de- o pe ta rdă pentr u c opii?
57

V OC EA REG IN EI . S o ţ ul meu, ce s-a- ntâmplat?

P OLON IU S . (intrând în s cenă). Opriţi spec tac olul!
V OC EA REG ELU I . Faceţi-mi lumină!Vreau s ă ies!
P OLON IU S . Lumină!Făclii! Făclii!...D omnilor, în numele regelui, sunte ţi
ares t a ţi.S unte ţi acuza ţi de c omplo t împotriva s ta t ului.P ărăsiţi imediat s ala,
la uşă vă aş teap t ă s t raja elveţiană.
C HARLES . Dar, milos tive d omn, as ta - i o neînţelegere.
P OLON IU S . Cine v-a permis s ă jucaţi piesa as ta?As ta-i pr ovo care! Regele-i
t urba t!
ELIS AB ETH . Ca să vezi cum a ieşit t o t ul! D ă-ne banii şi plecăm!
P OLON IU S . Închide-ţi gura, d oamnă, altminteri te t rimit direct la
s pânzurăt o a re .
ELIS AB ETH . Cum îi permiţi, Charles?
C HARLES . Taci, Elisabeth!Excelenţă, amintiţi-vă, d oa r aţi fos t as eară la
repe ti ţie.
P OLON IU S . M -aţi indus în er oa re , d omnilor!Mi-a ţi ară ta t o altă piesă.
C HARLES . Nu es te adevăra t , excelenţă!
P OLON IU S . Îndrăzneş ti s ă mă cont razici?Poa te vrei s ă spui că am aproba t
ceea ce a ţi jucat în s eara as ta?
S UFLEURUL. Aş pu tea să expun eu anumite fapte ,excelenţă?
P OLON IU S . F ără vorbe! Pleca ţi!Explicaţiile o s ă le daţi călăului regal.
H EN R IC (căz ând în genunchi) . Îndura ţi-vă, d omnule!
C HARLES . Ridică-te , H enric.A rtis tul tr ebuie s ă-şi păs t reze simţul
demnităţii.
B EN VO LIO . S ă mergem, Charles!
P OLON IU S . M âine dimineaţă veţi fi inter oga ţi.Aveţi grijă ce s puneţi.D e
as ta depinde s oar ta voas tră .P leca ţi!Adunaţi-vă calabalâcul! Nici urmă de- a
voas t ră s ă nu mai văd pe aici!
(Artiş tii ies .A pare Horaţio .)
H ORA ŢIO . Cum a mers , excelenţă?
P OLON IU S . Excelent, H or a ţi o! Regele-i t urba t. D a r Hamlet?
H ORA ŢIO . H amlet e nebun.
P OLON IU S . D eci, t o t u - i în regulă.
H ORA ŢIO . Şi eu aş a cred.
58

P OLON IU S . D ar nu şi la tine, amice, nu şi la tine.

H ORA ŢIO . Ce vreţi să s puneţi?
P OLON IU S . H amlet e t erminat, H o ra ţi o.
H ORA ŢIO . Şi de ce nu regele, excelenţă?
P OLON IU S . Amice, l-ai citit pe E rasmus din Ro t t e r d am? ”U rechile regilor
nu s up or t ă adevărul”.
H ORA ŢIO . Iar dumneavoas tră i-a ţi citit pe grecii antici,excelenţă?”P rivirea
viteazului e mai pu te rnică decât sabia fricos ului”.
P OLON IU S . Te referi la privirea ta , amice?
H ORA ŢIO . Nicidecum, excelenţă, eu s unt un om mic...
P OLON IU S . Când cei mari s unt t erminaţi, cei mici devin ei mari.
H ORA ŢIO . E pr onos ticul dumneavoas t ră, excelenţă?
P OLON IU S . Cuge tă , băiete.Aminteş te- ţi cum t o t mormăie Hamlet:”S us
cuget e, t re zeş t e- t e!”
H ORA ŢIO . Regele e gol.
P OLON IU S . G ol, dar rege.
H ORA ŢIO . N u p o ţi s ă înşeli po po r ul cu aceiaşi minciună de d ouă ori.
P OLON IU S . P op o r ul e o javră fricoasă, latră dar nu muşcă.
H ORA ŢIO . Şi dacă javra t ace?
P OLON IU S . Loveş te - o mai ta re .
H ORA ŢIO . N u p o ţi lovi t o t po p or ul, excelenţă.
P OLON IU S . Binenţeles , H o ra ţi o, dar e suficient s ă dai în unul.În cel mai
impor tant .Cum spunea colegul tă u Ovidius:”Fulgerul îl loveş te pe unul, dar
îi s perie pe mulţi”.
H ORA ŢIO . Ovidius a mai zis şi altceva, excelenţă.
P OLON IU S . Ce anume?
H ORA ŢIO . ”O ri nu începe de loc, o ri du t re aba până la capă t” .
P OLON IU S . Aşadar, as asinat?Te- am înţeles c orec t?
H ORA ŢIO . Eu n-am s pus aces t cuvânt, excelenţă.
P OLON IU S .D ar ai ajuns la aceas tă c oncluzie, băiete. În ţeleap tă concluzie.
R egii danezi p o t fi lichidaţi doa r fizic...Dar Hamlet nu-i în s ta re să omoare
nici măcar un ş obolan.
H ORA ŢIO . D umneavoas t ră chiar vă referiţi la un omor fizic?
P OLON IU S . N u exis tă altă s oluţie. Cel pu ţin deocamda tă. A rmata e de
59

par te a regelui.
H ORA ŢIO . Nici o armată nu p oa te o pri o idee, care s -a cop t .
P OLON IU S . Te înşeli, amice!Armata nu învinge idei.Armata învinge altă
armată .
H ORA ŢIO . Şi unde-i aceas tă „altă” armată?
P OLON IU S .La frontiera noas t ră. N o rvegianul F or tinbras aş teap t ă la
p oar t ă . Şi va intra fără să bată .
H ORA ŢIO . Vre ţi să spuneţi că norvegianul dictează s ta rea lucrurilor în
D anemarca?
P OLON IU S . Indirect , tinere.Acum indirect , dar în viitorul apro piat - direct .
Iar at unci când d oi se bat , al t reilea câş tigă.
H ORA ŢIO . N u cumva dumneavoas tr ă, excelenţă?
P OLON IU S .D acă nu eu, at unci c opiii mei, amice.Omul t rebuie s ă-şi asigure
c opiii s ăi câ t e încă în viaţă.D upă ce moare el, nimeni n-are grijă de ei.
H ORA ŢIO . Încep s ă vă-nţeleg.D eci, regele şi H amlet s e omoa ră între ei,
vine F or tinbras şi vă pro clamă regele D anemarcei.
P OLON IU S . S unt bătrân pent ru as ta.Fiul meu Laert ar fi mai po t rivit.Iar
fiica mea, Ofelia, mărita tă cu F or tinbras ar deveni regina N o rvegiei.Şi
a tunci, amice, s e va aş te rne pacea.P acea pe care o aş teap tă t o t p op o r ul.
H ORA ŢIO . Şi nu vi-e frică să-mi spuneţi t o a t e as tea?Aş pu tea s ă-l informez
pe rege.
P OLON IU S . N -ai s ă faci as ta .S unt sigur că vei păs t ra s ecret ul.E avantajos
şi pentr u tine.
H ORA ŢIO . Când un lucru e ş tiut de d oi o ameni, ăs ta nu mai e secret .
P OLON IU S .Ş tiu, ş tiu!D oi p o t păs tra o taină numai dacă unul din ei e mort .
H ORA ŢIO . M ă ameninţa ţi, excelenţă?
P OLON IU S . O , nu, amice...Tu îmi placi...N oi doi ne-nţelegem de minune...
M ă duc în iatacul reginei.Trebuie s ă aud ce va discuta ea cu H amlet. E
neplăcut, dar.. .as ta mi-i slujba.
H ORA ŢIO . Ce s e va-ntâmpla cu act o rii, excelenţă?
P OLON IU S . D e curând, chirurgul regelui mi-a ară ta t un o rgan, pr oas pă t
s cos din c or pul uman, care s e numeş te apendice.A rtiş tii sunt ca niş te
apendice, prietene.Cînd s tau cuminţi s unt inofensivi, dar de îndată ce încep
s ă vorbească- t rebuie extirpaţi.
60

(Întuner ic)
O cam er ă în castel .A ic i se a fl ă Charles ,Suf le ur ul şi Călăul.
CĂLĂUL. (su fleur ului ). S crie! (L ui Char les ) . N umele, pr ofesia?
C HARLES . Mă numesc Charles.Sunt act o r şi direct o r ul t ea t r ului.
CĂLĂUL. (su fleur ului ). Nu s crie! (lui Char les ) . Minţi!.. N umele,profesia?
C HARLES . N umele meu e Charles .Acto r.Direc t o rul t ea t r ului.
CĂLĂUL. Minţi!Numele, profesia?
C HARLES . Charles , act o r, direct o r ul t ea t r ului.
CĂLĂUL. (su fleur ului ). Du- l în camera de alături.
Su fl eur ul îl s coate pe Char les .Rev ine.
S UFLEURUL. D e la ăs ta n-o s ă scoa t e ţi nimic, d omnule călău.
CĂLĂU L. Încă nu mi s -a- ntâmplat aşa ceva.
Se aud ur letele lui Charles .
S UFLEURUL. D oare ta re , nu?
CĂLĂUL. N -am încerca t. . . D u - t e şi adu- l.
Su fl eur ul îl aduce pe Char les .
CĂLĂUL. (s ufleur ului ) . S crie! (lui Char les ). Numele, profesia?
C HARLES . N umele meu es te Charles .P r ofesia- ac t o r, direct o r ul t ea t r ului.
CĂLĂUL. (su fleur ului ). Adu-l pe tânăr.
Su fl eur ul îl aduce pe H enr ic.
N umele?P rofesia?
H EN R IC . N umele meu e- p or c murdar.P r ofesia- s ă sco rmones c în lături.
CĂLĂUL. Aşa deci. (s ufleur ului ). S c oa t e- l!
Su fl eur ul îl s coate pe H enr ic.R evine.
(lui C harles ). Numele, profesia?
C HARLES . M ă numesc Charles.P rofesia- ac t o r, direc t or ul t ea t r ului.
CĂLĂUL. (su fleur ului ). Adu-l pe moşneag.
Su fl eur ul îl aduce pe Benvol io.
N umele, pr ofesia?
B EN VO LIO . Numele meu e- p or c murdar.P r ofesia- să s cormonesc în lături.
CĂLĂUL. Aşa .. .S c oa t e - l!
Su fl eur ul îl s coate pe Benvo lio .R ev ine.
N umele,profesia?
C HARLES . Charles , act o r, direct o r ul t ea t r ului.
61

CĂLĂUL. (s ufleur ului ). D u- l în camera cealaltă.

Su fl eur ul îl s coate pe Char les .Rev ine.
S UFLEURUL. Aş îndrăzni s ă vă-ntreb, d omnule călău?
CĂLĂUL. Înt reabă, dar pe scurt .
S UFLEURUL. D e ce începeţi cu numele şi pr ofesia?
CĂLĂUL. Ai dezvirginat vreoda t ă o femeie?
S UFLEURUL. N u, d omnule călău.Mie mi-au picat numai dezvirginate.
CĂLĂUL.A tunci, mă vei înţelege mai bine.Femeia s e-mpot riveş te doa r
prima da tă .
S UFLEURUL. N - am prea înţeles ce mi-aţi spus .
CĂLĂUL. Ş tii cum un om devine t ră dă t o r ?
S UFLEURUL. Ş tiu.M ai întâi s e t ră dează pe sine.
CĂLĂUL. Co rec t . Şi după aia?
S UFLEURUL. După aia nu mai e nicio problemă.Trădează pe alţii fără nici
o remuşcare. ..Acum am înţeles.
CĂLĂUL. Ş tii de ce t e- am păs t ra t pe lângă mine?
S UFLEURUL. P ent ru că eu v-am informat benevol des pre t o a t e .
CĂLĂUL. Aiurea!Te- am lăsat pentru aş a zisul efect psihologic.Colegii t ăi
înţepenesc când te văd alături de mine.Mai vedem noi dacă mi-ai s pus chiar
t o t ul.
S UFLEURUL. Nu mă crede ţi, d omnule călău?
CĂLĂUL. Cine bârfeş te cu mine, mă va bârfi şi pe mine.Spune-le s ă
înceteze şi adu- l încoace.
Su fl eur ul iese.Î l aduce pe Char les .
CĂLĂUL.(su fl eur ului) Lasă loc pent ru nume şi pr ofesie .(lui Char les ) Cine v-
a invitat la cas tel?
C HARLES . P rimul consilier regal, P olonius.
CĂLĂUL. D e ce?
C HARLES . Ca s ă-l dis trăm pe prinţul bolnav.
CĂLĂUL. Ce avans a ţi primit?
C HARLES . Cinci mii de ducaţi.
CĂLĂUL. (s ufleur ului ). E adevărat?
S UFLEURUL. N u ş tiu.El ţine casa şi nu ara tă la nimeni banii.
CĂLĂUL. Unde-s banii?
62

C HARLES . Au fos t c onfiscaţi.

CĂLĂUL.Adevăra t. Uite- i.Dar aici s unt zece mii, nu cinci mii de ducaţi.Cine
v-a da t res tul?
C har les tace.
(su fleur ului ). Tu ş tii?
S UFLEURUL. Nu ş tiu.P r obabil t o t d omnul P olonius i-a dat , când a fos t la
repe ti ţie, iar d omnul direct o r, as cunzându-i de noi, şi i-a însuşit.
C HARLES . Cum îndrazneş ti, canalie?
CĂLĂUL. Ai drep ta t e , e o canalie, prin urmare supoziţia as ta pică. Aşadar,
cine v-a dat încă cinci mii de ducaţi?Degeaba îl pr o t ejaţi pe cel care vi i-a
da t .(s uf leur ului ) Mergi şi s pune-le s ă-l r oa ge pe d omnul H ora ţio , membrul
s uitei regale, să vină aici pentr u cât eva clipe.
Su fl eur ul iese.
V ă doa re mâna? D e ce nu plângeţi?
C HARLES . Acolo unde e interzis râs ul, e intezis de obicei şi plânsul.
CĂLĂUL. As tăzi e permis- avem un nou doliu.P rimul c onsilier regal
P olonius . O crimă fără premeditare. A fos t c onfundat cu un ş obolan şi
s t răpuns cu spada. În do rmit orul reginei, de că tr e fiul ei, prinţul H amlet.
C HARLES .N - amş tiut .Ia r tă - l,D oamne!Înseamnă că şi prinţul e în închisoare?
CĂLĂUL.Pe el nu ni l-au da t .L - au t rimis în Anglia într- o misiune
diplomatică. Dar pe drum se p oa te întâmpla o rice. E îns oţit de Ros encrantz
şi Guildenstern.
C HARLES . D e ce? S e ş tie d oa r că nu-i sănăt os ?
CĂLĂUL.În ţ ar a as ta d oar călăii s unt normali, pent ru că slujesc adevărul.
Adevărul şi numai adevărul.Când aţi adera t la complotul împot riva regelui
nos t ru Claudius?
C HARLES . Ce c omplo t?
Intr ă Su fl eur ul .
S UFLEURUL. Am t ransmis să fie invitat d omnul H or a ţi o, membru al suitei
regale.Acum e la rege, va veni imediat ce s e eliberează.
CĂLĂUL. (su fleur ului ). S crie! (lui Char les ) N umele, pr ofesia?
C HARLES . Am mai spus .Charles , s unt ac t o r şi direc t o r de te a t ru .
CĂLĂUL. (suf leur ului) N u scrie, lasă loc. (lui Char les ) Când aţi aderat la
c omplo tul împotriva regelui nos tr u Claudius?
63

C HARLES . Eu n-am auzit de niciun c omplo t.

CĂLĂUL. (s ufleur ului ). S ă vină t ânărul.
Su fl eur ul îl aduce pe H enr ic.
H EN R IC . N umele meu- p or c murdar,pr ofe. ..
CĂLĂUL. Ş tiu.P oves teş te mai depart e.
H EN R IC .Am participat la complotul antis tat al împotriva regelui nos tr u
Claudius .
CĂLĂUL. Cum a începu t ac tivita tea t a de s pionaj?
H EN R IC .La noi a venit un om, agentul norvegianului F or tinbras , care ne-a
s pus: s chimbaţi-vă t r as eul şi merge ţi pe lângă cas telul Elsinore.
C HARLES . D e ce minţi, Henric?
CĂLĂUL. Continuă!Cu curaj, mai cu curaj!Cu cine a vorbit aces t om?
H EN R IC . Cu d omnul direc t o r Charles .
CĂLĂUL. Unde erai în acel moment?
H EN R IC . În a do ua căruţ ă, de aceea am auzit t o t .
CĂLĂUL. M ai depar t e.
H EN R IC Agentul norvegian a spus , că ne va întâlni consilierul regelui
P olonius şi ne va da un bilet de intrare în cas tel pent ru şas e ac t o ri.
CĂLĂUL. N umele celor ş ase?
H EN R IC . D omnul direc t o r, s o ţia lui- Elisabeth, d omniş oara Amalia,
B envolio, d omnul s ufleur şi eu.
CĂLĂUL. To ţi ş tiau de misiune?
H EN R IC . N oi cinci- da, domnul sufleur nu ş tia nimic.
CĂLĂUL. Ce misiune a ţi avu t?
H EN R IC . S ă jucăm o piesă, iar în timpul reprezenta ţiei s ă realizăm
c on ţinutul ei.
CĂLĂUL. Cum s e numea piesa?
H EN R IC .”U ciderea lui G onzago ”.
CĂLĂUL. S ubiectul?
H EN R IC . U ciderea regelui.
CĂLĂUL. Cum tr ebuia să realizaţi conţinutul ei?
H EN R IC . S ă creăm învălmăşeală şi s ă-l ucidem pe rege.
CĂLĂUL. Cine t rebuia să-l omoare pe rege?
H EN R IC . D omnul direct o r Charles .
64

C HARLES . Ce-i cu fars a as ta? Ce t o t spui, Henric?E o farsă or dinară!

CĂLĂUL. M ai depar t e!
H EN R IC . Am jucat s pect ac olul, am crea t şi învălmăşeala, dar n-am apuca t
s ă-l omo râm pe rege, pent ru că ne-au ares t a t . Îmi recunos c vinovăţia,
dezaprob acţiunile mele, merit o pedeaps ă as pră, dar echitabilă.Rog s ă fiţi
îngăduit ori şi s ă-mi cru ţa ţi viaţa.
CĂLĂUL. (s ufleur ului ). E co rec t? E c onform pr o t o c olului?
S UFLEURUL. Cuvânt cu cuvânt.
CĂLĂUL. S emnează.
H ENR IC semnează.
Adu-l pe băt rân.
Su fl eur ul iese.
C HARLES . Credeţi în t o a t e as tea , domnule Călău?
CĂLĂUL. S arcina mea nu e să cred, ci să ob ţin adevărul.
C HARLES . Care adevăr?
CĂLĂUL. Acel adevăr care e u til s ta t ului.
Su fl eur ul îl aduce pe Benvol io .
N u te - ntreb numele şi pr ofesia, le ş tiu.
B EN VO LIO . V ă mulţumesc nes pus, d omnule Călău.
CĂLĂUL. P oves teş te!
B EN VO LIO . Am par ticipat la c omplo tul antiregal împotriva s ta t ului...
S UFLEURUL. Complotul antis tat al.. .
B EN VO LIO . La complotul antis ta tal împotriva s ta tului...
S UFLEURUL. Împot riva regelui...
CĂLĂUL. D e la-nceput .
B EN VO LIO . Am par ticipat la anti...N u ţin minte.
CĂLĂUL. (s ufleur ului ). S uflă-i.
B EN VO LIO . (cu ajutor ul s uf leur ului) Am par ticipat la c omplo tul antis tat al
împotriva regelui nos tr u Claudius. La noi a venit un om, agentul
norvegianului F or tinbras şi ne-a po runcit s ă ne s chimbăm t r as eul- s ă
mergem pe lângă reşedinţa regală.Aces t om a vorbit cu mine.
CĂLĂUL. Şi cu mai cine?
B EN VO LIO . Cu d omnul direct o r Charles.În cas tel ne-a adus primul
c onsilier regal P olonius , care ne-a da t un permis de intrare pentru şas e
65

pers oane.
CĂLĂUL. C on tinuă.
B EN VO LIO . Nu p o t să c on tinui.
CĂLĂUL. (s ufleur ului ). Citeş te!
S UFLEURUL. (citeş te ) Regele t rebuia s ă fie omo râ t de căt re d omnul
direc t o r Charles.N oi am jucat spec tac olul, am creat învălmăşeală, dar n-am
apucat să-l omorâm pe rege, pentr u că am fos t ares t a ţi. Îmi recunos c
vinovăţia, dezapr ob ac ţiunile mele, merit o pedeapsă as pră, dar
echitabilă.Rog să fiţi îngăduit ori şi să-mi cru ţa ţi viaţa. Ta tăl meu, fos t prim-
act o r în t ru pa regală a fos t executa t , apoi reabilitat p os t - mor tem.S emnătura
- B envolio, act o r ambulant al t r up ei t ea t r ale a direc t or ului Charles .
CĂLĂUL. (lui Charles ) Aveţi ceva de adăuga t?
C HARLES . Recunosc, sunt vinovat .
CĂLĂUL. Vinovat de ce?
C HARLES . S unt vinovat că am accep ta t să joc la Elsinore şi n-am ţinut
c on t de aver tismentele celui mai vârs tnic ac t o r al t r up ei, Benvolio.S unt
vinovat că l-am pus pe tânărul şi neexperimenta tul act o r Henric s ă joace
r olul ucigaş ului Lucianus .
CĂLĂUL. M ai depar t e!
C HARLES . N u mai am nimic de adăugat .
CĂLĂUL. ( s uf leur ului) Du- l în camera de alături.
Su fl eur ul îl s coate pe Char les .Rev ine.
H EN R IC . Vă implor să ţineţi cont că n-am avu t o t r avă la spec tac ol.
S UFLEURUL. P entru că am as cuns -o eu.
CĂLĂUL. D e ce?
S UFLEURUL. D e ce? Ca s ă nu-l s upere pe măria-s a, Regele.
CĂLĂUL. Ce vrei să s pui?Vorbeş te!
S UFLEURUL. Mă refer la t ex tul suplimentar, pe care l-a adus domnul
direc t o r Charles .
CĂLĂUL. Ăs ta-i?
S UFLEURUL. D a.
CĂLĂUL. Al cui e s crisul ăs ta?
S UFLEURUL. Al meu, d omnule Călău.
CĂLĂUL. D eci, t u l-ai s cris?
66

S UFLEURUL. V-am mai spus , eu d oa r l-am c opiat .

CĂLĂUL. D e ce?
Se aud ţipe tele lui Charles din cam er a vecină.
S UFLEURUL. Iar mă intero ga ţi, d omnule Călău?
CĂLĂUL. G ura, mincinosule!Aici eu pun întrebări!Numele? P r ofesia?
S UFLEURUL. N umele meu- po rc murdar, profesia- s cormones c în lături.
CĂLĂUL. Tinere, t re ci t u în locul lui.S crie!
H enr ic se aşeaz ă în locul Su fl eur ului .
D ă-i drumul!
S UFLEURUL. Am par ticipat la c omplo tul antis tat al împot riva regelui
nos t ru Claudius . M -a implicat în el d omnul direc t or Charles, care mi-a da t
un t ex t cu un c on ţinut subversiv.Nu ş tiu cine a c ompus acel t ext , dar s crisul
era al prinţului Hamlet.
CĂLĂUL. Minţi! Tu n-ai de unde să ş tii scrisul prinţului H amlet?
S UFLEURUL. D omniş oara Ofelia poa t e să c onfirme.Originalul e la ea.
CĂLĂUL. Cine i l-a da t?
S UFLEURUL. Eu .
CĂLĂUL. Cu ce s cop?
S UFLEURUL. Ca să-l t ransmită t a t ălui său, c onsilierului P olonius şi
dumnealui s ă op reas că spec tac olul.
CĂLĂUL. Răp os at ul c onsilier regal s -a d ovedit a fi s pion norvegian.Reiese
că şi tu eş ti la fel.
S UFLEURUL. Fie-vă milă, domnule Călău!
CĂLĂUL. Tinere, du- l în camera vecină şi adu- l pe d omnul direc t or.
H enr ic îl s coate pe Su fl eur .
Te d or c oas t ele?
B EN VO LIO . Mă d or, d omnule Călău.
CĂLĂUL. Aşează-te pe locul meu.
B EN VO LIO . Mulţumesc nes pus , d omnule Călău.
CĂLĂUL.Vrei să mai t răieş ti?
B EN VO LIO .Omul tr ebuie să t r ăiască mult, ca să-nţeleagă ce s cur tă - i viaţa.
CĂLĂUL. A tunci t r ebuie ca aces t ca tâ r să-şi recunoască vina.
B EN VO LIO . O s ă-ncerc ,domnule Călău.
H enr ic îl aduce pe Charles .
67

CĂLĂUL. (lui Benvol io) . S crie! (lui Charles ) Numele? P rofesia?

C HARLES . M ă numesc Charles, profesia...
CĂLĂUL. D es tul.N -am ce face, tr ebuie să t e t rimit pe ro a tă .
C HARLES . Cine moare azi, scapă de neplăcerea de- a muri mâine.
Se aud ţipe tele Su fl eur ului din cam er a vecină.
CĂLĂUL. Ăs ta zbiară prea t ar e. Rămâneţi pe locuri .(iese)
B EN VO LIO . Iar tă - mă, Charles, n-am mai supo r ta t durerile.Dacă mă mai
for ţa u- recunoş team că- s s pionul Angliei s au al Franţei... ( ar ătând s pre
H enr ic) El te - a t urna t primul.A fos t primul la intero ga t o riu.
H EN R IC. Ba s ă avem iertare .P rimul a fos t S ufleurul.
B EN VO LIO . Recunoaş te - ţi vina, Charles.Nu mai are nici un r os t , zău.
C HARLES . Unde-i Elisabeth?
B EN VO LIO . N -am văzut - o. N e- au închis separa t . (plânge) D ouă nopţi m-au
ţinut în picioare.
H EN R IC . Acum po ţi s ă s tai jos.
Intr ă Călăul.
CĂLĂUL. S ufleurul vos tr u nu mai suflă.
H EN R IC . N u vreau! N u vre-a-a- au!
CĂLĂUL.(lovindu- l) Tacă- ţi fleanca, ţ âncule.N u supo r t is tericalele...
S ufleurul vos t ru a merita t- o.Am un principiu: dacă- i ierţi pe vinovaţi, îi
c ondamni pe nevinovaţi.
Se aude vocea O f el iei .
OF ELIA . (cântă)
Intr ă O fe lia însoţi tă de H or aţio.
B ună ziua, do amnelor.Bună ziua, drăguţ e d oamne, bună ziua, bună ziua.. .
H ORA ŢIO . A luat- o razna.Îl plânge pe t aică-s ău şi s pune că a aflat des pre
nişte intrigi.Regele m-a sfătuit să n-o las singură,ca s ă nu apară vorbe.Mi-a
p or uncit să n-o s cap din o chi.
CĂLĂUL. Lua ţi loc, d omnule H o ra ţi o.
Benvol io se r idică .
H ORA ŢIO . O , nu.Lasă s ă s tea băt rânul.Arată foart e obosit.
OF ELIA . P e cine să vi-l imit?O, am să vi-l imit pe băt rânul şi perversul
rege.
CĂLĂUL. Imita ţi-l, nobilă d omniş oară.
68

OF ELIA . Mă confundaţi, doamnă.Eu s unt Regina. Regina D anemarcei şi

N orvegiei.N u, nu, sunt fiica bru ta rului.N u, nu... S un t un nimeni, do amnă.
Vedeţi ce murdară sunt , mă duc la râu să mă s păl.
CĂLĂUL. D ar vroiaţi să ni-l arăt a ţi pe regele pervers , preamărită regină.
OF ELIA . O , nu, d oamnă.As tea sunt s ecre tele noas t re intime.N u-ncercaţi s ă
le aflaţi, căci o să vă omoa re.U nde- i s traja elveţiană?( cântă încet)
CĂLĂUL. D omnule H ora ţio! Aprop o , care dintre voi t r ei îl cunoaş te pe
d omnul H o ra ţi o?
H EN R IC . Îl văd pent ru prima da tă , d omnule Călău.
B EN VO LIO . Şi eu la fel.
CĂLĂUL. (lui Charles ) Şi t u?
C HARLES . N u-l cunosc.
H ORA ŢIO .Vai,Charles!Chiar refuzi să recunoş ti că ne-am cunos cu t?
D omnule Călău, permite ţi-ne s ă discutăm între pa tr u o chi.
CĂLĂUL. Tr ei minute, nu mai mult.Şi ăş tia d oi s ă iasă şi ei.
Benvol io,Char les , Horaţio ş i Henr ic ies .
OF ELIA . (cântă)
CĂLĂUL. (brus c) D ă-mi hârtiile scrise de prinţul H amlet!
OF ELIA . N u, nu!
CĂLĂUL. D ă-mi-le!
OF ELIA . D oamnă, s unteţi o do amnă rea .Mă duc să mă s cald la râu.
CĂLĂUL. P rea bine, preaslăvită regină.Da ţi-mi voie să vă sco t ro chia, ca
s ă n-o udaţi.
OF ELIA . D esigur, d oamnă, dezbrăca ţi-mă.
CĂLĂUL. (după ce i- a s cos discret fo il e) Aşadar, regină milostivă.Ş tiţi
cărarea s pre râu?
OF ELIA . Vă mulţumesc, d oamnă, noapt e bună, d oamnă. (ies e)
Călăul com par ă cele două texte. Intr ă Horaţio .
CĂLĂUL. D omnule H ora ţio , s unteţi acuza t de organizarea complot ului
antis ta tal împot riva regelui nos t ru Claudius.P rofitând de nebunia prinţului
H amlet, l-aţi forţ a t să s crie o piesă cu c on ţinut jignitor la adres a regelui.Aţi
plătit act o ri ambulanţi cu cinci mii de ducaţi,ca s ă joace aceas tă piesă la
reşedinţa regelui.S copul dumneavoas t ră a fos t s ă crea ţi învălmăşeală şi să-l
asasinaţi pe rege. P oftim d ovada .(îi ar ată f oi le ). Aşadar, numele?P rofesia?
69

H ORA ŢIO . D omnule Călău, am venit la dumneavoas tră în calitate de

membru al s uitei regale din par te a măriei s ale, regele D anemarcei.Ţin să vă
reamintesc că s arcina dumneavoas t ră es te s ă-l demascaţi ca spion pe primul
c onsilier regal P olonius , s ă ob ţineţi de la c omplicii lui, act o rii ares ta ţi,
declaraţii în s cris şi să le prezenta ţi urgent consiliului regal.Vi s -a interzis
cat eg o ric s ă amintiţi în anchetă numele prinţului Hamlet.Ş ti ţi foar te bine ce
urmări ar pu tea să aibă as ta pent ru D anemarca.Din cauza as ta , prinţul a fos t
t rimis într- o misiune diplomatică în Anglia.Cine v-a permis să încălcaţi
o rdinul regelui? D aţi-mi imediat foile şi continuaţi ancheta .
CĂLĂUL. (dându-i hârtii le) Fiţi at en t, d omnule.Regii pleacă, eu rămân.
H ORA ŢIO . Şi dumneata să fii a tent , domnule!Călăii pleacă, iar eu rămân să
s criu ist oria.
(Intr ă Am al ia)
Bine aţi venit, domnişoară!
(Hor aţio iese)
AMALIA (dându- i o hâr tie călăului) P ermis de la rege .
CĂLĂUL. (după ce a citit - o) O secundă.( iese ş i-l aduce pe Charles )
Aveţi cinci minute .(ies e)
AMALIA. Ai încurcat - o rău , Charles ...D e ce t aci? Mă det eş ti?Şi eu t e
de tes t . Eş ti un mincinos de d oi bani.Te-ai născu t s ă fii cioban, nu ac t o r şi s ă
t e ţii de fus tele ţ ăr ăncilor. ..D e ce t aci?Zi ceva!.. .S pune că m-ai adunat din
cărciumi şi că s unt nerecunos căt o a re!S p re deos ebire de tine, Charles, eu am
fos t înto td eauna liberă. Liberta te a es te s ensul vieţii mele!Am fos t liberă să-
mi aleg bărbaţii cu care m-am culcat. Şi s unt liberă să-mi aleg viitorul.Iar
viitorul meu e luminos, Charles .Am cu ce să mă laud- voi fi primadona
t ea t r ului regal.Cum ţi s e pare?
C HARLES . J ocul t ău e periculos. S ă fii metres a regelui e o o cupa ţie
riscantă.
AMALIA. Eş ti gelos?... Taci.Nu m-ai iubit nicioda tă. Eş ti la fel de ticălos ca
t o ţi ceilalţi bărba ţi.Îmi do reai t r up ul, pe când eu ţi-am oferit inima.
C HARLES . Înţeleg.
AMALIA. Femeile sunt făcute ca s ă fie iubite, nu înţelese... Te urăs c!.. .Şi tu
mă urăş ti.Ş tiu că ai începu t să mă urăş ti în ziua şi în clipa când m-am culcat
cu tine după c oloană, pe p odeaua de marmoră.N u credeam că eş ti aşa,
70

d omnule direct o r. E ş ti un animal mult mai rău decâ t t o ţi ceilalţi.

C HARLES . D a, sunt un animal şi mă pregă tes c pentr u s acrificare.
AMALIA. Te crezi cumva ero u?Că faci o faptă er oică?Că ai s -ajungi
nemuritor? Te înşeli!
C HARLES .Uneori e suficient un singur cuvânt ca să devii nemurito r.
Trebuie do ar s ă-l s pui la timpul p o t rivit.
AMALIA. Şi t u ai s pus cuvântul ăs ta?
C HARLES . L-am spus .
AMALIA. Ce naiv eş ti!Aici n-o s ă-l audă nimeni.
C HARLES . Nu aici, domniş oară metresă.L- am s pus acolo pe scenă,
uitându-mă în ochii regelui.D e faţă cu t o a t ă cur te a regală.Când tu îl
aş tep t ai în pat .
AMALIA ( m ir ată )A dică, t e- ai prefăcut?
C HARLES . D a, m-am prefăcu t.
AMALIA Şi-ai minţit că jucăm pentr u bani?
C HARLES . Am minţit.
AMALIA. Şi cu bună ş tiinţă ne-ai s emnat c ondamnările la moart e?
Tu t u r o r?!Cu ce drept?
C HARLES . M ă-ndrept ă ţeş t e ar ta pe care o slujesc şi care t rebuie să spună
adevărul.
AMALIA Nu ar ta ai slujit-o , ci pe aces t băt rân imbecil, P olonius şi pe
F or tinbras .
C HARLES . As ta ţi-a s pus-o „regele tă u”.
AMALIA. E at â t al meu, câ t şi al tă u.Altul nu avem.
C HARLES . Regele tă u e un ucigaş.
AMALIA. N u mai s pune!Şi cum ai s -o d ovedeş ti?
C HARLES . D eja am făcut- o!
AMALIA. De pe scenă? Mă faci să râd! Eş ti un jalnic papagal, care repe tă
vorbele nebunului de H amlet .(în şoaptă) Aminteş te- ţi ce mi-a spus , Charles:
”După s pect ac ol să s puneţi că piesa v-a da t- o prinţul H amlet, prinţul
H amlet v-a da t piesa.”As ta t e p oa te s alva, Charles ...P ent ru as ta am venit
aici, dragul meu.
C HARLES . N -are nici un r os t , Amalia.As ta nu mă va s alva.N oul membru al
s uitei regale, domnul H or a ţi o, t o cmai mi-a comunicat as ta.
71

Intr ă Călăul.
CĂLĂUL. V-a expirat timpul.
AMALIA. Adio, Charles.
C HARLES . Adio, milos tivă d oamnă.
Am al ia pleacă.
CĂLĂUL. H ei, tu!Înc o t r o ?Tre ci în camera cealaltă!
AMALIA. Cum îţi permiţi, mitocanule?
CĂLĂUL. Tâ rfă jegoasă!Am să t e dau pe mâna s t răjerilor elveţieni!Sunt
vreo d ouăzeci!Şi n-au mirosit femei de- un an!
AMALIA. Ş tii cu cine s tai de vorbă?
CĂLĂUL.Cu încă o t ârfă de-o zi a regelui.Permisiunea de a intra aici
înseamnă s ă nu mai ieşi de aici nicioda tă. Ăs ta-i obiceiul regelui. S tr aja!
Lua ţi-o! (o îm br ânceşte a far ă)(lui Char les ) N umele? P r ofesia?
C HARLES . Unde-i s o ţia mea?
CĂLĂU L. Ţi-o aduc, dacă- mi spui numele şi pr ofesia.
C HARLES . Ce t r ebuie s ă s pun?
CĂLĂUL. Ai auzit mai devreme.
C HARLES . N umele meu e po rc .. .
CĂLĂUL. Nu te grăbi...S t raja! Aduceţi-o pe d oamna.. .P e ea încă n-am
inter oga t - o .P o a t e nici nu va fi nevoie.
C HARLES . Vreţi s ă s puneţi că aţi put ea s -o eliberaţi?
CĂLĂUL. D e tine depinde.
C HARLES . Şi care- i garanţia?
CĂLĂUL. Cuvântul de onoa re al Călăului.
C HARLES . N u-i prea mult.
CĂLĂUL. D ar nici puţin.
Intr ă E lis abeth .
ELIS AB ETH . Charles , pe unde ai umblat a tâ t a timp?Cum po ţi să mă laşi de
una singură?S tau de d ouă zile în celulă şi nu ş tiu ce s -a-ntâmplat.
N erecunos că t o rule!N u te gândeş ti de loc la mine!Ţi-am spus s ă nu ne băgăm
în t o a t e as tea, dar t u nu m-ai as culta t . . .H ai s ă mergem...
CĂLĂUL.Da, doamnă, dar mai e o mică formalitate. S o ţ ul dumneavoas t ră
t r ebuie s ă răs pundă la câ teva întrebări.
ELIS AB ETH . H ai, răs punde mai repede şi s ă plecăm.
72

CĂLĂUL. N umele?P rofesia?

C HARLES . N umele meu e po rc murdar. P r ofesia- să s cormonesc în lături.
ELIS AB ETH . Ce t o t s pui, Charles?
CĂLĂUL. M ai depar t e.
C HARLES . Am par ticipat la c omplo tul antis ta tal împot riva regelui nos t ru ,
Claudius .
CĂLĂUL.M ai depar te , eu no tez .
C HARLES . Am fos t c on tac t a t de un om, agentul norvegianului F or tinbras ,
care mi-a s pus: ”Schimbaţi t r as eul şi merge ţi pe lângă reş edinţa regală.”
Nimeni din t r upă nu l-a văzut , pentr u că am discuta t în căru ţa mea.Agentul
norvegian mi-a s pus că vom fi aş tep t a ţi de c onsilierul regal P olonius ,care
ne va c onduce pe ş ase dintre noi la Elsinore. Eu am ales cinci act o ri, fără ca
ei s ă cunoas că mo tivul pent ru care am venit la cas tel.Tr ebuia s ă jucăm
piesa ”Uciderea lui G onzag o” şi în timpul spec tac olului s ă realizăm
c on ţinutul ei.Eu pers onal am scris un t ext suplimentar şi am montat o
pant omimă cu un c on ţinut jignitor la adres a regelui.Eu aveam misiunea s ă
pr od uc o învălmăşeală şi să-l omor pe rege cu paloşul as cuns în culise.
ELIS AB ETH . Charles, t u te - ai ţ ăcanit de t o t?Ai uita t că t ext ul ţi l-a da t
s tudent ul ăla.. . oa re cum îl chema?
CĂLĂUL. H ora ţio .
ELIS AB ETH . Exac t aşa.
CĂLĂUL. V ă-nşelaţi, do amnă.M ai depar t e.
ELIS AB ETH . N u mă-nşel.Am văzu t cu ochii mei când i-a s t recura t tex tul.
CĂLĂUL. N u ne interesează aces te de talii.Mai depar t e.
C HARLES . Îmi recunosc vina şi aş tep t o pedeaps ă s everă, dar echitabilă.V ă
r og să-i achita ţi pe colegii mei, deo arece n-au ş tiu t nimic despre complotul
antis ta tal împot riva regelui, în care i-am antrena t.
CĂLĂUL. S emnează!
(C harles semnează)
D oamnă, s unteţi liberă.
ELIS AB ETH . Eu?
CĂLĂUL. D a, dumneavoas tr ă.
ELIS AB ETH . Şi Charles?
CĂLĂUL. Cine-i Charles?
73

ELIS AB ETH . S o ţ ul meu.

CĂLĂUL. P or cul murdar, care sco rmoneş te prin lături?
ELIS AB ETH . Tu auzi, Charles , cum te numeş te?D e ce nu-i dai una pes te
bo t?
C HARLES . N u-i t r eaba t a, Elisabeth!Închide gura!
CĂLĂUL. P ent ru vorbele as tea, d oamna ar merita să rămână aici.
C HARLES . Elisabeth, pleacă!
ELIS AB ETH . Înco t r o , Charles?
C HARLES . D u-t e acas ă, la ţ ar ă.
ELIS AB ETH . Şi tu?
(Se aud ţipetele Am al iei )
CĂLĂUL. D oamnă, plecaţi până nu vă dau pe mâna flăcăilor elveţieni.
ELIS AB ETH . Lăs aţi-ne singuri.
CĂLĂUL. N u- i voie.
ELIS AB ETH . Ţi-am zis să ne laşi singuri!
C HARLES . Taci, Elisabeth!
ELIS AB ETH . N -am s ă ta c!N u te mai recunos c!Ce au făcut din tine?Tu eş ti
Charles?Fricos nenor ocit!
C HARLES . Taci!
ELIS AB ETH . Nu, t u nu eş ti Charles al meu!Charles al meu e pu te rnic şi
curajos!Charles ar omorî pe oricine, care i-ar zice p or c murdar.. .”H ai cu
mine, Elisabeth,- aşa mi-a spus Charles al meu acum d ouăzeci de ani.-N u-ţi
p o t promite bogă ţii,-mi-a zis el,-dar îţi voi dărui întreaga lume”.Şi am fos t
fericită cu Charles al meu! Charles al meu!El a făcut din mine ac triţă ,din
mine,o ţă răncu ţă pro as t ă. D oamne, cum râdea şi plângea publicul când jucam
eu cu Charles!Charles al meu e un mare ac t o r!Cel mai mare ac t o r din
lume!”Arta e mai pres us de orice,- s punea Charles al meu.-Cine şi-a închinat
viaţa ar tei, ăla nu are viaţă pers onală,-spunea Charles al meu.- Cine şi-a
închinat viaţa art ei, nu p oa te s ă se gândeas că la casă, la co pii, la bani,-
s punea Charles al meu.-A rtis tul, oricât l-ar c os t a, t rebuie s ă spună numai
adevărul.Zece regi nu p o t să facă ceea ce face un singur ac t o r, - mereu
repe ta Charles al meu!Auzi t u, vierme prăpădit! Te chirceş ti sub papucul
d obit ocului ăs ta!
CĂLĂUL. S tr aja!
74

C HARLES . Taci!
(Se aud ţipetele Am al iei )
ELIS AB ETH . Toa t e femeile erau la picioarele lui Charles al meu.O , ce
amant fermecăt or era!Dar nu m-a părăsit nicioda tă, Charles al meu!Şi ce
voce minunată avea Charles al meu!Toat ă t r up a înţepenea când îl as culta.
CĂLĂUL. (s trigă) S t raja, lăsaţi pros tit ua ta şi ocupa ţi-vă de as ta!
C HARLES . N u-ţi permit, p or c murdar!
CĂLĂUL. Înapoi!
ELIS AB ETH . S tr ânge-l de gâ t, Charles!
CĂLĂUL.Dă-mi drumul...M ă s ufoc. ..
C HARLES . Cine eş ti? Numele? P rofesia?
CĂLĂUL. (de abia auz indu- se ). S t raja!
Se aud ţipe tele Am al iei.
C HARLES . N u te aude nimeni!Numele?Profesia?
CĂLĂUL.Las ă-mă...N umele meu e p or c murdar, pr ofesia- s cormones c în
lături.. .
C HARLES . Aşa.. .A cum s untem chit!( îi dă dr um ul)
ELIS AB ETH . Ce-ai făcut , Charles?
C HARLES . N u ş tiu.
ELIS AB ETH . N u mai res piră.
C HARLES . Mi-e grea ţă .
ELIS AB ETH . L-ai omorâ t , pros t u ţ ule. .. Ce- o s ă se-ntâmple acum cu noi?
C HARLES . N u ş tiu, Elisabeth.. .Mi-e rău.
ELIS AB ETH ..D umnezeule, o s ă ne omoare! Mi-e gr oa ză, Charles... Amalia
urlă aş a? Vo rbeş te, Charles! Ce ţi s-a- ntâmplat?Du-mă imediat la mama!
C HARLES . D omnule Călău…d omnule Călău…S unte ţi viu?
CĂLĂUL. (s e r idică lent , ţinându - s e de gât) S unte ţi acuzat de ten ta tivă de
omor as upra unei pers oane oficiale aflată în exerciţiul funcţiunii.Sentinţa-
moar te prin decapitare .
(Întuner ic.)
Acelaş i decor.Călăul îl îm brânceş te pe Henr ic.
H EN R IC . N u vreau să mor. .. N u vreau. .. N u vreau.. .
C ălăul ies e şi- l aduce pe Benvo lio .
N u vreau s ă mor.. .N u vreau.. .
75

C ălăul ies e.
B EN VO LIO . Taci, Henric! D ecât o viaţă nedemnă, mai bine o moar te
demnă.
H EN R IC . Ţie-ţi convine, negiob băt rân. Tu de ce să mai t răieş ti?
B EN VO LIO . P entr u om, e impor tant câ t mai are de t r ăit , nu cât a t răit. În
cazul de faţă s untem egali.
H EN R IC . Boş or o g cinic...Tu eş ti de vină!Dar eu ce-am făcut?Care- i vina
mea?
C ălăul o aduce pe Am al ia şi iese.
Uite- o şi pe as ta .. . Nici n-o mai recunoş ti...D e ce s ă mai t r ăiască?
B EN VO LIO . Vino la mine, vino, fetiţa mea.Ce ţi-au făcut?Vino, Amalia,
vino la bătrânul Benvolio.
AMALIA. S unt moart ă, bătrâne. .. S unt moart ă. . .F a ţa mea.. .Ce- i cu faţa
mea?... Tr up ul meu...Au muşcat din mine, Benvolio, m-au rup t , m-au
sfârteca t ca niş te câini...
C ălăul îl aduce pe Charles ş i iese.
H EN R IC . Şi ăs ta - i aici!Cum vă simţiţi, domnule direc t or?Ce- aţi făcut as tea
zece zile?Aţi aranjat să vă elibereze?N oi pe eş afod,iar dumneata cu do amna
direc t o re as ă vă burduşiţi s acii cu ducaţi şi valea!
C HARLES . Colegi, păs t ra ţi- vă calmul...Am luat t o a t ă vina as upra mea...O
s ă fiţi eliberaţi.Benvolio, de mâine t u c onduci te a t rul.
H EN R IC . Minţi! N u vreau s ă mor.. .nu vreau!
AMALIA. S unt moart ă, Charles ...N u vezi?De ce t e faci că nu vezi?
C HARLES . Tu, Amalia, vei fi primadona t ea t r ului.
B EN VO LIO . Nu t rebuie, Charles... To ţi o să murim...N u vrem s ă murim, fă
ceva!
C ălăul o aduce pe El is abeth.
ELISA BETH . D e ce nu l-ai sugrumat pe animalul ăs ta , Charles? P e
cas tr a tul ăs ta! P at ru m-au ţinut şi el n-a put u t face nimic.
CĂLĂUL. Vrăjitoa re- o!
ELIS AB ETH . Hai, ara tă ceea ce n-ai!Arată!I- am da t un genunchi eunucului
că a rămas şi fără ce mai avea în pantaloni.
CĂLĂUL. Las ă că t e- au aranjat băieţii şi pent ru mine.
ELIS AB ETH . Crezi că mi-a fos t rău? S unt ţ ăr ancă, Charles.N -am păţit
76

nimic.Şi o s ă-ţi nas c o mulţime de c opii...

AMALIA. S unt moart ă, Charles ...
ELIS AB ETH . Şi Amalia o să-ţi nască co pii, Charles.Nu- i aşa, Amalia?Uite
ce bărbat e Charles al nos t ru!Vreau s ă mor alătu ri de tine, Charles.
CĂLĂUL. Acuzaţii s ă s e ridice!Voi da citirii verdictul regal.
B EN VO LIO . (Am aliei ) S prijină-t e de mine, fetiţa mea.
CĂLĂUL.În numele s ta tului danez, c onsiliul regal dispune condamnarea
par ticipanţilor la c omplo tul antis tat al împotriva regelui nos t ru Claudius la
următ o ar ele pedeps e: Ch arles, direct o r ul t ea t r ului ambulant, o rg anizat o rul
c omplo tului, care a c omis şi un at ac as upra unei pers oane oficiale, aflată în
exerciţiul funcţiunii, es te condamnat la pedeapsa prin decapitare;
Elis ab eth , ac triţă a te a t rului ambulant, s o ţia s us-p omenitului,participantă
la c omplo t şi instigato ar e la s us -amintitul a tac , es te c ondamnată la
pedeaps ă prin decapitare;
B en volio , act o r al t ru pei ambulante, par ticipant al complotului es te
c ondamnat la pedeapsă publică-o s ută de lovituri de bici la s tâlpul infamiei;
Hen ric , act o r al t ru pei ambulante, par ticipant al complotului es te
c ondamnat la pedeapsa publică-o s ută de lovituri de bici la s tâlpul infamiei;
A malia ,ac triţă a t ru pei ambulante,pros tit ua t ă ,es te condamnată la pedeaps a
publică-cinzeci de lovituri de bici la s tâlpul infamiei în cinci o raş e ale ţ ării;
Ultimii t r ei,şi anume: Ben volio, Henric şi Amalia, dacă rămân în viaţă,v or
fi eliberaţi, dar vor fi lipsiţi de t o a t e drept urile civile şi posibilitatea de a
prac tica meseria.
Intr ă H O RA Ţ IO .
H ORA ŢIO . D omnilor, sunt mandata t s ă dau citirii decre t ul regal.
CĂLĂUL. Tocmai l-am citit eu, domnule c onsilier regal.
H ORA ŢIO . S unte ţi depăşit de evenimente, domnule Călău.În cas telul regal
acum o o ră s-a pet re cu t o adevărat ă tr ag edie antică.
S unt morţi: prin ţul Hamlet , revenit din Anglia, a fos t s t răpuns de spada
o t r ăvită a lui Laer t , fiul răp os at ului P olonius; Laert - înjunghiat de prinţul
H amlet; regin a a bău t cupa cu vin o t r ăvit, des tinată regelui; şi însuşi regele
Clau d iu s , pe care l-a s t răpuns cu sabia prinţul Hamlet.P a tr u cadavre şi un
nou rege- regele F or tinbras! Iat ă deci, decret ul regelui F or tinbras , întocmit
de mine şi semnat de rege:”Act o rii t r up ei ambulante:direc t o rul Charles ,
77

act o rii Elisabeth, Benvolio, Amalia, Henric, par ticipanţi ac tivi ai

c omplo tului împotriva fos tului rege Claudius , s unt declara ţi eroi ai
D anemarcei.Le aduc înaltă recunoş tinţă regală şi-i numesc act o ri ai noului
t ea t r u regal permanent, în frunte cu direct o r ul Charles .”
CĂLĂUL.Şi eu, domnule c onsilier?
H ORA ŢIO . Luând în considerare experienţa dumneavoas tă , sunte ţi numit
C ălău regal, domnule Călău regal...Înainte de moar te , prinţul Hamlet mi-a
s pus: ”H o ra ţi o, s ă spui cinstit p oves tea mea”! A venit vremea s-o poves tes c
cinstit, iar prinţul H amlet va fi înmormântat cu on or uri.D omnule Călău,
da ţi-le d omnilor act o ri cei zece mii de duca ţi c onfiscaţi.Vor fi neces ari
pent ru noul te a t ru regal.
C HARLES . D ar res t ul, domnule? Ce-i mai depart e?
H ORA ŢIO . M ai depar t e- linişte . ..( Res tul e tăcere. .. )

CO RTINA