Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

Facultatea de Ştiinţe Economice

Specializare: Marketing
An: II
Grupa: 1

Student:
Barb Roxana Maria

Sibiu
-2010-

1
 TEATRUL NAŢIONAL
“RADU STANCA” SIBIU

I. Aspecte generale

1. Tipul de societate şi modul de constituire

Denumirea instituţiei: Teatrul Naţional „Radu Stanca”

Amplasare: Bd. Corneliu Coposu, Nr. 2, 550245 Sibiu, România
Telefon: +40 269 21 00 92
Website: www.sibfest.ro
Teatrul Naţional „Radu Stanca” este o instituţie publică de cultură din Sibiu cu
personalitate juridică aflată sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Sibiu.
Aceasta şi-a schimbat denumirea din Teatrul „Radu Stanca” în Teatrul Naţional „Radu
Stanca” în anul 2004. Societatea a fost înregistrată la Registrul Comerţului în anul 1993,
dar teatrul a fost înfiinţat încă din 1788.
Teatrul Naţional „Radu Stanca" este cel mai important teatru din România şi unul
dintre cele mai active din Europa, un teatru de repertoriu care are în componenţă o
secţie română şi una germană, prezentând spectacole în cele două limbi şi nenumărate
co-producţii internaţionale. Radu Stanca este unul dintre cei mai interesanţi autori,
dramaturgi, poeţi şi oameni de teatru din România care şi-a legat numele de Sibiu atât
ca poet, autor şi eseist, cât şi ca regizor, fondator de teatru şi şcoală, care s-a stins în
plină putere creatoare la vârsta de 42 de ani.

2. Obiectul de activitate

Obiectul principal de activitate al instituţiei îl reprezintă promovarea valorilor

cultural-artistice, autohtone şi universale, pe plan naţional şi internaţional, iniţierea şi
desfăşurarea proiectelor şi programelor culturale în domeniul educaţiei formativ-
artistice. În acest sens, urmăreşte cu consecvenţă:
a. realizarea de spectacole de teatru;
b. impresarierea tuturor producţiilor artistice proprii;
c. difuzarea de spectacole de teatru în limba română si germană;
d. promovarea valorilor consacrate ale literaturii româneşti şi universale, clasice şi
contemporane;
e. stimularea inovaţiei şi creaţiei dramaturgice şi spectacologice;
f. stimularea creativităţii şi talentului;
g. editarea şi difuzarea publicaţiilor de artă şi cultură;
h. dezvoltarea schimburilor culturale pe plan judeţean, naţional şi internaţional.
Teatrul Naţional „Radu Stanca" este continuatorul tradiţiei de aproape cinci
secole de teatru în Sibiu şi în regiune şi, alături de Festivalul Internaţional de Teatru de
la Sibiu, a reuşit performanţa unică de a obţine titlul de Capitală Culturală Europeană
pentru Sibiu, în anul 2007. Având în repertoriu 39 de spectacole diferite, pornind de la

2
tragedia greacă şi ajungând la cel mai novator experiment al secolului XXI, Teatrul
Naţional „Radu Stanca" colaborează cu cei mai importanţi regizori români şi europeni:
Silviu Purcărete, Andrei Şerban, Andriy Zholdak, Rodrigo Garcia, Mihai Măniuţiu,
Tompa Gabor, Alexandru Dabija, Claire Dancoisne, Charles Muller, Yuriy Kordonskiy,
Radu Alexandru Nica, Robert Raponja etc. Spectacolele Teatrului Naţional „Radu
Stanca" au fost invitate la cele mai importante festivaluri ale lumii, de la Edinburgh, la
Avignon, Bruxelles, Roma, Tokyo, Seul, Sankt Petersburg, Moscova, Napoli, Paris,
Merida, Liverpool, Londra, Budapesta, Tampere, Poznan, Varşovia, Koln, Freibourg,
Barcelona, Lisabona, Porto, Cairo, Erevan, Tibilisi, Nitra, Atena, Thessaloniki, Belgrad,
Varna etc.
Teatrul Naţional „Radu Stanca" a creat, împreună cu Festivalul Internaţional de
Teatru, Bursa de Spectacole de la Sibiu (singura din centrul şi sud-estul Europei),
şcoala de teatru din cadrul Universităţii „Lucian Blaga" Sibiu şi şcoala de management
cultural din cadrul aceleiaşi universităţi, devenind una dintre cele mai importante
platforme de creativitate, dialog şi mobilitate a artiştilor din întreaga lume.
Răspunzând tuturor provocărilor contemporane, spectacolele Teatrului Naţional
„Radu Stanca" încearcă să surprindă diversitatea tendinţelor din artele spectacolelor,
pornind de la tradiţie, cuvânt şi imagine, şi ajungând la spectacole de instalaţii, teatru-
dans, muzicale etc.
Vocaţia internaţională nu se materializează numai în turnee, ci şi într-o
multitudine de coproducţii cu structuri de spectacole şi festivaliere din întreaga lume.
Spectacolele, regizorii şi artiştii colaboratori ai Teatrului Naţional „Radu Stanca" au
primit nenumărate premii naţionale şi internaţionale.
Începând cu anul 2000, Teatrul "Radu Stanca" a deschis porţile pentru colaborări
naţionale şi internaţionale, invitând la Sibiu reputaţi regizori români şi străini şi au fost
realizate spectacole de mare valoare artistică

3. Administrarea şi conducerea societăţii

Conducerea instituţiei este formată din:

Constantin Chiriac - Director General
Florin Ţicu - Director Tehnic
Irina Vasiu - Director Economic
Societatea cuprinde următoarele departamente:
Departamentul Financiar - Contabil
Departamentul Juridic Şi Resurse Umane
Serviciul Marketing, Organizare Şi Promovare Spectacole
Secţia Germană
Consultant artistic
Departamentul Tehnic
Departamentul Informatică
Pregatire Şi Realizare Spectacole
Croitorie Şi Construcţii Decor
Scenă si Montare Spectacole
Serviciul Administrativ

3
 II. Activitatea de marketing a întreprinderii

1. Mediul extern

a. Micromediul
 Clienţii – sunt cea mai importantă parte a mediului intern a instituţiei. Serviciile
întreprinderii sunt adresate pieţei de consum. Teatrul oferă servicii de cea mai bună
calitate către o gama variată de consumatori, indiferent de vârstă, sex sau oraşul din
care provin. Instituţia este orientată atât înspre consumatorii care au venit stabil, dar şi
înspre studenţi şi elevi.
 Concurenţa – pe piaţa sibiană există concurenţi care oferă servicii similare sau
substituibile aceloraşi tipuri de consumatori. Există concurenţă indirectă formată din
Teatrul Gong care oferă spectacole de teatru şi de păpuşi pentru copii şi tineret, dar şi
Teatrul de Balet care pune la dispoziţia celor interesaţi reprezentaţii de teatru prin
intermediul baletului. De asemenea există şi concurenţa de subtituţie formată din fimele
redate de cinema Arta şi spectacolele de muzică simfonică oferite de Filarmonica de
Stat de la Sibiu. Toate serviciile oferite de aceste instituţii sunt adresate aceloraşi
categorii de consumatori.

b. Macromediul
 Factorii socio-culturali – într-un mediu în care oamenii nu mai citesc, teatrul
vine în întâmpinarea nevoilor lor cu puneri în scenă a unor piese foarte cunoscute.
Valorile şi principiile oamenilor s-au schimbat în decursul timpului şi de aceea serviciile
trebuie să se adapteze acestora. Din cauza tehnologiei avansate oamenii se aşteaptă la
noi idei de punere în scenă a spectacolelor şi teatrul vine mereu cu idei noi în acest
sens.
 Factorii tehnologici – datorită inovaţiei teatrul poate să aducă îmbunătăţiri
serviciilor oferite astfel că a pus la dispoziţia consumatorilor servicii de cumpărare a
biletelor direct de pe site-ul instituţiei. Piesele de teatru se aud mult mai bine în urma
utilizării boxelor, le pot fi traduse oamenilor piesele în diferite limbi prin căşti speciale şi
clienţii stau mult mai confortabili pe scaune.
 Factorii economici – în momente de criză financiară, instituţia trebuie să fie
atentă la preţurile pe care le practică. Aceşti factori sunt în strânsă legătură cu factorii
socio-culturali. Şomajul are o rată ridicată din cauza crizei şi mulţi oameni nu îşi găsesc
uşor un loc de muncă, iar mulţi din cei care sunt angajaţi au un venit minim pe
economie. În momentul de faţă clasa cea mai predominantă este cea mijlocie astfel că
uneori şi acest lucru poate afecta activitatea teatrului.
 Factorii politico-juridici – această instituţie poate fi afectată din cauza situaţiei
precare a politicii care poate să voteze anumite legi care poate să reducă din fondurile
alocate culturii. Legislaţia ţării impune anumite interdicţii instituţiilor de cultură pe care şi
teatrul în cauză trebuie să le respecte.

c. Relatiile instituţiei cu mediul extern

Relaţiile pe care instituţia le are cu mediul extern sunt de tip direct şi mai există
cele cu concurenţa. Cele de tip direct se referă la relaţiile cu piaţa şi anume cu

4
consumatorii. Cu aceştia firma are relaţii de transmitere de informaţii şi mesaje, cu unii
au relaţii periodice, permanente sau ocazionale, de asemenea ele mai pot fi
concentrate sau dispersate şi nu în ultimul rând pot să aibă cu aceştia şi relaţii de
vânzare şi cumpărare.

2. Mediul intern al întreprinderii

a. Capacitatea comercială
Din punct de vedere comercial, instituţia este foarte cunoscută atât pe plan
regional, cât şi naţional pentru calitatea serviciilor oferite astfel că în perioada estivală
vin numeroase persoane să participe la spectacolele de teatru oferite de aceasta.
Programul de sfârşit de săptămână le permite şi celor care lucrează să se bucure de
serviciile culturale ale instituţiei. Piesele de teatru se reiau periodic astfel încât cei care
nu au văzut un anumit spectacol, au oportunitatea de a reveni la o altă dată.
Reputaţia instituţiei în rândul oamenilor este una de necontestat, acest lucru
datorându-se în special personalului calificat, calităţii serviciilor oferite şi prestaţiei
spectacolelor. Teatrul Naţional „Radu Stanca” are o promovare foarte bună, realizată de
către departamentul de marketing al firmei şi împreună cu mass-media locală şi prin
site-ul propriu.
Forţele de vânzare sunt calificate în încheierea de colaborări între instituţia de
teatru şi firmele din piata business sibiană. În decursul timpului s-au adus inovaţii la
nivelul achiziţionării de bilete, de audiere a unui spectacol, ceea ce creşte nivelul de
calitate a serviciilor.

b. Capacitatea financiară
Activitatea desfăşurată de instituţie este rentabilă deoarece multe spectacole
sunt jucate cu casa închisă. De asemenea există stabilitate din punct de vedere
financiar putând să creeze condiţii optime de desfăşurare a reprezentaţiilor teatrale.
Instituţia primeşte şi finanţări din partea Minsterului, dar se şi autofinanţează din banii
obţinuţi din vânzarea biletelor.
Finanţarea cheltuielilor necesare funcţionării Teatrului National “Radu Stanca” se
realizează astfel:
a. cheltuielile necesare realizării programului minimal anual prevăzut în
contractul de management se acoperă integral din subvenţii acordate de la bugetul
judeţean;
b. cheltuielile necesare realizării proiectelor, altele decât cele din programul
minimal, se acoperă din venituri proprii, din subvenţii acordate de la bugetul judeţean,
după caz, precum şi din alte surse;
c. cheltuielile de personal se asigură din subvenţii acordate de la bugetul
judeţean, după caz, precum şi din venituri proprii, pentru stimularea personalului pot fi
utilizate fonduri din venituri proprii, în condiţiile legii;
d. cheltuielile necesare pentru întreţinerea, reabilitarea şi dezvoltarea bazei
materiale se acoperă din subvenţii acordate de la bugetul judeţean, după caz, din
venituri proprii şi din alte surse.
Veniturile proprii ale instituţiei pot proveni din exercitarea următoarelor activităţi:
a. prezentarea de spectacole realizate sau organizate de instituţie;

5
 b. editarea şi difuzarea unor publicaţii proprii sau de altă producţie, pe orice fel
de suport, din domeniul teatrului, ştiinţei, artei, culturii şi educaţiei permanente, cu
respectarea prevederilor legale in vigoare;
c. organizarea unor manifestări culturale;
d. valorificarea unor lucrări realizate prin activităţi specifice;
e. taxele pentru cursuri, inclusiv cele de perfecţionare;
f. derularea unor proiecte şi programe culturale în parteneriat sau în colaborare
cu alte instituţii din ţară şi din străinătate;
g. prestarea altor servicii şi/sau activităţi culturale sau de educaţie permanentă în
conformitate cu obiectivele şi atribuţiile instituţiei, potrivit legii.

c. Capacitate productivă
Personalul este unul specializat fiind pregătit în mod constant şi care aduce idei
creative şi inovative despre cum ar trebui promovate serviciile oferite de instituţie.
Angajaţii sunt mereu pregătiţi să facă faţă situaţiilor neprevăzute şi să se adapteze la
toate condiţiile impuse. Uneori programul de începere a spectacolelor este întârziat din
diverse motive, dar acest lucru nu diminuează calitatea reprezentaţiei.

d. Capacitatea organizatorică
Există o bună conducere a instituţiei realizată de un om cu reale calităţi
manageriale. Managementul are un grad ridicat de adaptabilitate şi creativitate.
Instituţia este organizată pe departamente, iar directorul general ia deciziile cele mai
importante cu privire la ce se întâmplă în cadrul firmei.

3. Piaţa întreprinderii

Teatrul Naţional „Radu Stanca” se adresează în mod special pieţei sibiene,

categoriilor de persoane angajate în sectoarele de servicii, industrie şi construcţii,
elevilor şi studenţilor. Aceştia ocupă o pondere însemnată în populaţia oraşului precum
o redă tabelul următor cu privire la salariaţii din aceste domenii în luna martie a acestui
an.

*persoane M
Industriesi
După cum se poate observa potenţialul pieţei este ridicat, dar numai o parte din
ei sunt interesaţi de spectacole de teatru şi cultură. Piaţa nu este încă saturată ca
dovadă se află faptul că sunt cerute ca anumite piese să se rejoace în mod periodic şi
consumatorii cumpără bilete la acestea. Mulţi consumatori sunt multumiţi de serviciile 5
constructii
culturale oferite şi se intorc mereu să se bucure de reprezentaţii chiar dacă pe unele

6 Servicii 5
le-au mai văzut. Persoanele vin la teatru şi în funcţie de venitul net lunar pe care îl
câştigă.
În cadrul pieţei sibiene există şi nonconsumatorii relativi care nu vor să vadă
spectacole din cauza unor motive subiective precum faptul că sunt uşor influenţabili de
către prieteni, familie sau de către unele persoane cărora nu le-au plăcut unele piese. Ei
trebuiesc să fie convinşi prin diverse mijloace. Mai există, de asemenea, în cadrul pieţei
şi nonconsumatorii absoluţi care prin faptul că sunt conservatori şi au propriile
convingeri şi principii nu pot să fie convinşi de a participa la vreun spectacol.

4. Mix-ul de marketing

a. Politica de produs
Instituţia oferă servicii de cultură prin oferirea de spectacole de teatru. Serviciile
oferite sunt mereu perfecţionate prin selectarea de actori şi regizori dintre cei mai buni,
angajarea unui personal specializat şi calificarea lor continuă. De asemenea, serviciile
sunt realizate ca să atragă o mare varietate de consumatori şi să întâmpine nevoile şi
dorinţele lor. Spectacolele care sunt puse în scenă sunt asigurate din punct de vedere
legal pentru ca nimeni să nu fure ideile regizorilor.
Teatrul pune un mare preţ şi pe piesele mai vechi astfel că regizorii le aduc
numeroase îmbunătăţiri pentru a se adapta condiţiilor actuale ale mediului social şi
politic. Prin diversificarea serviciilor oferite, instituţia poate atrage şi nonconsumatorii
relativi.
Firma vrea să ofere clienţilor o imagine foarte bună a serviciilor sale, să
promoveze calitatea lor şi încearcă să ţină cont de unicitatea fiecărei persoane şi de
modul în care aceştia ar putea să recepţioneze mesajele pe care aceasta le transmite.
Deşi de multe ori sunt diferenţe între imaginea transmisă şi cea recepţionată, teatrul
încearcă să diminueze aceste deosebiri.
În Sibiu, Teatrul Naţional „Radu Stanca” are notorietate şi pentru că este singura
instituţie care oferă spectacole de asemenea valoare şi cunoscute printre cei care se
interesează.
În cadrul acestei politici, din perspectiva dimensiunii şi structurii gamei instituţia a
ales strategia stabilităţii sortimentale. După nivelul calitativ al produselor, strategia
aleasă este cea de adaptare calitativă. Iar după gradul de înnoire a produselor, instituţia
a găsit ca cea mai potrivită strategia de perfecţionare a serviciilor.

b. Politica de preţ
Ca în orice organizaţie şi în cadrul acestei instituţii politica de preţ ocupă un loc
important în recuperarea investiţiei realizate. În situaţia de criză financiară din acest
moment, teatrul are ca obiectiv orientarea spre menţinerea situaţiei actuale. Unele piese
sunt cu un preţ mai convenabil datorită cheltuielilor mai mici, dar altele care se
desfăşoară în alte spaţii în care sunt necesare multe decoraţii şi închiriere a sălii, preţul
este unul mai ridicat pentru recuperarea investiţiei.
Strategia de preţ utilizată este cea a preţurilor moderate, astfel şi persoanele cu
venituri moderate sau mai mici putând să îşi permită să asiste la o reprezentaţie de
teatru la intervale regulate. De asemenea, instituţia consideră ca fiind importanţi şi

7
studenţii şi elevii, folosind reducerile de preţ ca modalitate de atragere a acestor
segmente de piaţă care ţn viitor vor dori să revină.
Formarea preţurilor de către conducere are o orientare după costuri. Instituţia se
asigură astfel că vor acoperi costurile care le folosesc în oferirea serviciilor sale şi ca să
mai obţină şi un mic profit din urma lor. Deşi organizaţia primeşte subvenţii de la diverse
organisme guvernamentale, ea mai are şi anumite cheltuieli pe care trebuie să le
acopere.

c. Politica promoţională
 Publicitatea – teatrul îşi face publicitate în revistele şi ziarele locale, are un site
bine pus la punct de unde consumatorii se pot informa asupra programului
spectacolelor. Instituţia se mai promovează prin afişele postate lângă teatru, în pasajul
de la magazinul Dumbrava şi la panourile de afişaj din Sibiu, prin filmuleţe la ecranul de
la teatru şi prin intermediul radio-ului şi televiziunii.
 Utilizarea mărcii – instituţia foloseşte marca sa în toate mijloacele sale de
promovare, fiind recunoscută de către toţi consumatorii. Marca Teatrului Naţional „Radu
Stanca” constituie o modalitate de certificare a calităţii serviciilor oferite faţă de alte
instituţii de acest gen, dar şi un mijloc de garantare şi recunoaştere. Marca organizaţiei
este uşor de recunoscut, având o anumită personalitate.
 Manifestările promoţionale – organizaţia participă în fiecare an la diferite
festivaluri şi susţine spectacole atât în ţară, cât şi în afara granitelor tarii. De asemenea,
are standuri şi la Bursa de Spectacole organizată în fiecare an la Sibiu în timpul
Festivalului Internaţional de Teatru şi la alte târguri şi expoziţii.
 Relaţiile publice – sunt o altă formă de promovare a instituţiei. Se foloseşte de
această formă de promovare pentru transmiterea de informaţii către consumatori prin
intermediul articolelor din ziare, conferinţelor de presă atunci când este necesar.
 Forţele de vânzare – sunt specializate şi sunt folosite în mod special pentru
obţinerea de resurse financiare pentru desfăşurarea unor anumite proiecte. Forţele de
vânzare constituie nişte arme puternice prin care instituţia se poziţionează în cadrul
mediului business sibian. Ei sunt printre cei care creează o imagine favorabilă
organizaţiei şi a calităţii serviciilor oferite.

5. Organizarea activităţii de marketing

Organizarea activităţii de marketing a instituţiei vizează următoarele aspecte:

planificarea şi organizarea activităţii de marketing, proiectarea şi funcţionarea sistemului
informaţional de marketing, procesul de adaptare a deciziilor de marketing şi elaborarea
programelor de marketing, care constituie instrumentul esenţial de coordonare şi
optimizare a eforturilor organizaţiei, controlul şi evaluarea activităţii de marketing.
Departamentul de marketing are grijă ca întreagul personal să se identifice şi să
promoveze organizaţia. Această arie asigură culegerea, stocarea şi prelucrarea
informaţiilor necesare fundamentării deciziilor. Se elaborează programele de marketing
şi se coordonează strategiile şi posibilităţile de marketing pentru a se spori eficienţa
activităţii economice a organizaţiei.

8
 III. Idei, opinii, sugestii

În opinia mea, serviciile oferite sunt unele de calitate, dar mai trebuie să fie
îmbunătăţite constant pentru a convinge cât mai mulţi oameni de acest lucru. Trebuie
găsite mai multe modalităţi de promovare a instituţiei mai ales pe internet prin machete
pe diverse site-uri, newslettere şi altele. Sunt multe persoane care folosesc reţelele
sociale şi pe care teatrul ar putea să le folosească pentru a-şi prezinta oferta, fiind în
acelaşi timp şi o mdalitate prin care consumatorii pot să dea feedback direct.
Teatrul Naţional „Radu Stanca” a obţinut numeroase distincţii pentru spectacolele
sale şi pentru una dintre actriţele sale.

PREMII

În 2003 Teatrul „Radu Stanca" este clasat ca fiind primul teatru din ţară,
spectacolul Othello primind premiul UNITER pentru „Cel mai bun spectacol al
stagiunii", în anul 2005 regizorul Radu Alexandru Nica primeşte Premiul UNITER
pentru Debut, pentru spectacolul Nora, iar în 2008, Ofelia Popii primeşte Premiul
UNITER pentru cea mai bună actriţă într-un rol principal, pentru rolul Mefisto din
megaspectacolul Faust, în regia lui Silviu Purcărete. Tot în anul 2008, Teatrul Naţional
„Radu Stanca" Sibiu a primit premiul pentru cea mai bună dramaturgie, cel mai bun
montaj (Mihai Măniuţiu) şi cea mai bună actriţă în rol principal (Mariana Presecan) la
Festivalul de Teatru Clasic (Merida, Spania), unde a prezentat spectacolul „Electra"
după Sofocle şi Euripide, regia Mihai Măniuţiu, şi premiul pentru cel mai bun spectacol
la Festivalul ExPonto (Ljubljana, Slovenia), unde a prezentat spectacolul „Cumnata lui
Pantagruel", regia Silviu Purcărete.
În august 2009, Teatrul Naţional "Radu Stanca" Sibiu a înregistrat un succes
fenomenal la Edinburgh International Festival unde a jucat cu casa închisă 5
reprezentatii ale spectacolului Faust, după Goethe, în regia lui Silviu Purcărete. Cu
această ocazie, actriţa Ofelia Popii a primit premiul The Herald Angel pentru cea mai
bună actriţă.