Sunteți pe pagina 1din 212

OOO000,0410OOOMP000O0000***

000OOOOOOO*O00O0000O.O/1000000OOOOO
***000000000
0000****OO****004POO0000
000000.000000000000000000**00O*00000O000O0O0O
000000000000000*0001100****011************
0OOOOMOOrnornirnerne********00000.41
O*O **410000000000000
OlOOOOOMOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOMO00000
OOO OOOOMOOMOOOOOMPOOMOOOO*000MO000000001
' ::.::
S:
.0000********041.0.***OOOOOO*00OOOO****OOO000
** *******O.00OOOOO

00
00OOOOOOOO0000.0000
00
000 OOOOO 0 0. OOOOO 00000000000000 00
wo****
)************ 4om4o4,Sooe
00
00 T.- --.......

5.** .4

Z`4 il!Emm!
c%D)
4 5555555555
0
ti !: 0.

I
Ec:2,

,
01 :
-,..
z
.

-'
.44 li ii
0
A', sessessebeses

!
4
:PP 00
1 i
I..:::.:.:
00
-
..
...
.00
I

444
1
!
0
::::rinupismisti
00
0* 000 t *00
:****000** r 0* 0 t i
*0 00 **
d
_ _00:
*001.0
1.001
:** *.41.
4* I
*****t
*******
1 .. .
41.444-0.
1 4+4
F++++4 ****0:144*****0410410000000004c 0000c
ec
F4+4 046,0000000000
W+++++++++++++++++444444444
>+++44-4+++- 00,0000000000
4*
.*.+++:::=:::::***-+++++++.4444-+
44.+4.44444444*
.-+++++44++++++++.+

!+++++++++++++++++++++444+++++
'4++ +. ++++++44444++++++++++++
C
41,410.0000000C

******c
0.0000011C
.410 .01114
00000(
>+++++++++,-
++ +++++++++++++++ "1"
www.dacoromanica.ro
4+44++ +444 +44+
>
+++++++ +++++++++++++1.
EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA

N AORGA ?
4,3
11111111111111111=1111.
ISTORIA
. -

I N VATAM I NTULUI 7. :4*

ROMANESC

14.

. In general, se poate observa


Ca scopul scolii primare si se-
'. cundare, formind de fapt un
bloc, nu e unul singur, ci dublu
(afar5 de scopurile false ce i
s-au dat), si anume: pregAtirea e

omului complet, care s'.1 nu se


incurce in elate, ci s-o intelea-
O., s-o domine si s-o sporeasca .

si, al doilea, pregatirea omului


nobil, bun, energic dar drept,
luptãtor, dar milos, in locul
fiarei pe care o crea vechiul

N. IORGA
Isterio invdfdmi;,tulw rornanesC
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
ISTORIA
INVATAMINTULUI
ROMANESC

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
;1.krc", +ci,ez**. jeziez****_94, dz.),Icieeeeziee, .7,/i
;,----,...,1_1 " _.,... e_J ..--_,....e...1 ,---,V.....c.1.....5, .:--,.....;._.1
r.
-b
...,_,
..-/ R cl--, (-'
* cv...., ra ,--- , -,
L_ . ,

G-
,--v- c--\ - _ ;

4-
(-- ,-,_, r---, 4 Z- 3 0 -c-'
1),(:
..,.,

-.,

-b q.
D N. IORGA G"
-cl
C.-
D ISTORIA
(1.-
....t)
INVATAM1NTULUI
.,..D ROMANESC
...t)
cC
Editie 1ngrijiti, studiu inotroductiv si note de Gr-
1-\ ILIE POPESCU TE1U$AN
e-1
1--1
C
...e_i .)

C,
(i.,-
ti
,D C
....p EDITURA
...c\e.) DIDACTICA C
$1 PEDAGOGICA

..e.)
* rr
0
D BUCURESTI
1971
C
cl (_-
...:_-_(

es
1) (--)
..t.
...e) c+, 4 4 . + 4,, i4 4 C
--:--;c,
P*`-z6-"-z2Q-zc-9-9zzc-2 L.-0?zc-"- 0.,
11 (ear
"
-L.,.. p.i.r,-+6-AG-A6-4G-4C-46-ACAG-46-46-ppiptCZPpP4CACA6; .1,-;

www.dacoromanica.ro
Redactor : ALEXANDRU MARCU
Tehnoredactor : SENA STANESCU
Crafician coperta : EUGEN STOIAN

www.dacoromanica.ro
Studiu introductiv

1. In cadrul cercetarilor sale de istorie generala, N. Iorga a publicar,


intre anii 1901-1928, o seaml de lucrari speciale privitoare la dezvoltarea
economica si social-culturala a poporului roman sau la organizarea arrnatei
sale in diferite epoci.
India lucrare a fost Istoria literaturii romane in secolul al XVIII-lea",
vol. III (1901), urmata de Istoria literaturii romanesti in veacul al
XIX-lea" vol. IIII (1907-1909). Apoi au urmat : Istoria bisericii roma-
nesti si a vietii religioase a romanilor" editia I, 1908, editia a II-a, vol. IIT
(1928-1930) ; Istoria armatei romane" vol. III (1910-1915) ; Istoria
comertului romanesc" (1915) pe care in editia din 1925 o dezvolta tiparind-o.
in doua volume ; Istoria presei romanesti" (1922) ; Histoire de Part rou-
main ancien", Paris, 1922, in colaborare cu Gheorghe Bals ; Istoria indus-
triilor romane" (1927). In sfirsit, in 1928 el publica Istoria invatamintului
romanesc", prima sintee4 de acest gen din literatura de specialitate de la noi.
Metodologia elaborarii acestor lucrari ne este expusa de insusi marele nostru
istoric. In prefata din 1908 a lstoriei bisericii romanepi marturis,este ca End
solicitat de Ministerul Instructiei si al Cultelor sa scrie o asemenea lucrare,
nu ar fi indraznit sa o redacteze daca cercetarile sale anterioare nu 1-ar fi
pregatit pentru aceasta sarcina, dac . ele nu mi-ar fi pus la indemina un
material adunat laolalta, criticat si adus in legatura cauzala" 1. Si in alte
domenii prin prodigioasa sa activitate a descoperit putin cite putin" docu-
mentele ce i-au ingaduit sa alcatuiasca valoroase lucrari de sinteza privind
istoria romanilor sau istoria universala.
Astfel s-au zamislit toate lucrarile amintite, si tot astfel, s-a asternut sub
condeiul sau neobosit si Istoria invatamintului romanesc".
Dupa cum se va vedea in continuare, N. Iorga a acordat, de-a lungul
vastei sale activitati de istonic, o mare atentie problemelor de politica §i
legislatie scolara (aprofundind aceasta tematica s-a ocupat si de cominutul
1 Valentin Georgescu, N. lorga fi istoria dreptului romanesc, in Studii, revistI
de istorie", XVIII, 5-6, 1965, p. 1339.

www.dacoromanica.ro
invaTamintului) pe care, integrindu-le in istoria social-politica a Romaniei,
le-a consemnat in operele sale 1.
2. Lucrari de istoria invaramintului romiinesc inainte de 1928. Incercari
de a prinde in linii mari dezvoltarea invatamintului au fost ficute si inainte
de aparitia calii, acum reeditata, in 1928, uncle dintre ele fiind destul de va-.
loroase. Ele au fost stimulate indeosebi de una din cele mai importante legt
privind dezvoltarea invatamintului in secolul al XIX-lea la noi, si anume de
legea instructiei publice din 1864, care, pe de o parte, prevedea ca statul sa
puna la dispozitia poporului mijloace perfectionate de instruire, iar pe de alta,
decreta obligativitatea invatamintului.
Vom aminti, mai departe, acele incercari prin care autorii lor au evidenTiat
prezenta scolii in viava poporului roman, remarcind, totodata, efortul si
interesul depus de ei in tratarea acestui subiect.
Cea mai veche incercare o datoram lui George Missail, magistrat si publi-
cist, care manifesta o vadita pasiune pentru problemele trecutului cultural
al romanilor din Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania. El a publicat
intre anii 1865-1866, in revista Buletinul Instructiunii Pub lice, nou a. articole
despre istoria invavamintului la rornani in secolul al XVII-lea si primele
decenii ale secolului al XIX-lea 2, purtind titlul $coalele si invatatura la
romani". Este prezentata, pe rind, istoria scolilor din cele trei tari romane,
in diferite epoci, in circa 100 de pagini. Articolele nu au fost vreodata culese
in volum si ele au limas aproape uitate in filele revistei amintite.
Privita in lumina izvoarelor pe care autorul le-a avut atunci la indemina,
scrierea $coalele fi invaratura la romemi este o opera de Inceput. Ea a deschis
insa drumul cercetarilor de mai tirziu, conduse cu metoda si spirit stiintific
de catre A. D. Xenopol, V. A. Urechia si N. Iorga.
Materialele adunate de Missail, cu destula migala, stnt eterogene. Autorul
se menTine anevoie la obiect si uneori acorda faptelor semnificatii necores-
punzitoare. In primul articol, $coalele f i invatatura la romani sub fanariofi,
1700-1800", el considera epoca domniilor fanariote o epoca de silnicie, un
adevarat pat al lui Procust". Scoala greceasca purta, in opinia sa, o mi-
siune infernala". Toate informaTiile extrase din diferite izvoare, cronicari
paminteni si scriitori calatori pe la noi sau vremelnic asezgi aici (Raiteevici,
Tornton, Carra, Francois Recordon), 11 indruma catre aceasta apreciere su-
biectiva.
El ignora cele doua reforme scolare din a doua jumatate a secolului al
XVIII-lea, din Moldova (1766) si Tara Romaneasca (1776), de o covirsitoare
insemnatate pentru dezvoltarea invatamintului la noi, cad prin aceste re-
forme .scohle in limba romana au intrat in grija statului alaturi de scolile
grecesti, au devenit scoli publice, recunoscindu-se in acest chip poporului
roman dreptul la invatatura in propria sa limba.
' Din cunoscuta lucrare a lui Bar bu Theodor esc u, Bibliogralia istorica fi literarei
a lui N. lorga 1890-1934 (Bucuresti, 1935) rezulta 6.- de la inceputul activitatii sale publi-
cistice si pina in anul 1928, N. Iorga a semnat un numar de peste 200 de lucrari privind
diferite aspecte ale vietii scolare, de la articole de revisfi 0 ziar, pina la comunicari si
conferinte tinute la tribuna Academiei Romane sau a altqr institutii stiintifice. La multe
dintre ele se fac referinte in volumul de fati.
2 Buktinul Instrucfiunii Publice, numerele din octombrie, noiembrie, decembrie 1865 si
ianuarie, februarie, iunie, iulie, august si seFtembrie 1866. Primul articol a fost publicat si in
.Revista romana", Tom. III, 1865.

VI

www.dacoromanica.ro
Astfel, Missail, care se intitula vechi elev al scoalelor din Iasi", cu greti
ar fi putut sa nu fie influentat de modul in care Gh. Asachi privea scoala
greceasca si spiritul ei. Asachi, cunoscator al invatamintului predat in Aca-
demia greceasca de la Iai, insusi fusese profesor aici intre 1813-1818
scrisese : Interesul particular al acestor domnitori straini le insufla pro-
iectul de a coloniza Moldova cu greci, a intemeia aici o aristocratie de natia
lor si a trata pe paminteni ca pe niste iloti, care plan ii indemna a chema
in ajutor pe clerul grec din Constantinopol si, continua el, in timp ce limba.
nationala, alungata din templul invataturilor publice nu-si mai gasea ada-
postul decit in biserica parninteana... la scoala domneasca din Iasi, trei pro-
fesori mireni, uneori i calugari, care purtau titlul de filozofi si ecselentie,_
paradoseau grarnatica, retorica i poezia slant... iar intre tinerii moldoveni
mai procopsit era acela care recita mai multe versuri din Iliada i Odi-
seia". 1
Glasul lui Asachi nu era singurul. Vasile Draghici, traducatorul lui Robin-
son Crusoe (1835), detesta si el chipul invatiturilor greco-elenesti", care.
numai cu gramatica ofilea in curs de mai multi ani cea mai scumpa floare
a virstei lor, a tinerilor, fara sà cistige un mai deosebit folos"2.
0 apreciere critica, bazata pe o documentatie solid i o cunoastere obiec-
tiva a activitatii celor doua Academii grecesti de la Tasi i Bucuresti, aveau
sa o faca mai tirziu V. A. Urechia 3, C. Erbiceanu 4, A. D. Xenopol 5,
D. Russo 6 si N. lorga 7.
Cind, parasind tabloul regimului fanariot din Tara Romaneasca si Moldova,
intoarce privirile peste munti, Missail descopera cu satisfactie tabernaculele
in care s-a refugiat i pastrat limba i literatura romana moderna".
Din acele scoli au trecut in Tara Romaneasca si Moldova multi dascali,
de acolo s-au ridicat corifeii co1ii ardelene, din acele parti a venit Lazar,
cu a carui infacarata cuvintare la inscaunarea mitropolinilui Dionisie Lupu,
deschide MissaiI capitolul despre Scoalele i invataturile la romanii din
Transilvania (1700-1800)".
Incercarea lui Missail de a da o istorie a scolilor romanesti de pe cele doul
versante ale Carpatilor pe care insusi o apreciaza drept cutezanta are
meritul de a fi evocat rnomentele mari din dezvoltarea culturala a farilor
romane la sfirsitul secolului al XVIII-lea i inceputul secolului al XIX-lea,
ca urmare a descompunerii feudalismului i aparitiei economiei capitaliste.
Anii care au premers Regulamentului Organic au fost ani de framintari si
transformari sociale, in care s-au pus bazele noii ideologii, aceea a fortelor
sociale progresiste pe atunci. In aceasta perioada au activat un Veniamin
Costache, un Gheorghe Asachi, un Gheorghe Lazar, un Heliade Radulescu,
prin care limba patriei s-a vadit vrednica de a fi instrumentul de exprimare
G h. Asa ch i, Cvestia invataturii publice in Principatul Moldovei, Iasi 1858, p. 7-9.
2 Vasile Dr a. ghi c i, Robinson Crusoe dupa Campe, Essi, 1835 (precuvintarea).
3 V. A. U rec hi a, Istoria romanilor, vol. I, Bucuresti, 1891.
I C. Erbiceanu, Cronicarii greci, care au scris despre romanj in epoca fanariota,
Bucuresti, 1888 ; i d e m, Barbari greci fi rornani fi profesori din Academiile din Iafi fi Buc.
in epoca zisa fanariota, 1650-1821, Bucuresti, 1905.
5 A. D. X eno p o 1, Istoria roma'nilor, vol. V, p. 618-676.
6 D. Russ o, Studii istorice greco-romoine, Bucuresti, 1939.
7 N. Iorg a, Istoria literaturii rorrangti din sec. al XVIII-lea, vol. I, Bucuresti, 1901 ;
idemin vol. de fat'a p. 27-34.

VII

www.dacoromanica.ro
in domeniul tuturor stiintelor. $coala Regularnentului Organic a putut vedea
infaptuit acest %el, dar innoirile din invatamintul celor dou 'a. principate au
lost vremelnic frinate prin legiuirile din februarie 1847, puse la cale de boie-
rimea conservatoare cu sprijinul lui Mihail Sturdza si Gheorghe Bibescu, prin
care limba nationala, ca limba de predare, a fost scoasa din clasele supe-
rioare ale Academiei Mihailene din Iasi si ale scolii de la Sf. Sava din Bucu-
resti. Aceste legiuiri au fost insa inlaturate de revolutia de la 1848, lasin-
du-se astfel drum liber invataturii in limba poporului.
Critica pe care Missail o face domniei lui Mihail Sturdza, pune in lumina
lupta ce s-a dat in Moldova intre adversarii curentului national democratic
5i sustinatorii acestuia. Adeptii curentului progresist doreau un invatamint
de care sa beneficieze toate clasele sociale, asa cum avea s faca Axza'mintul
§colilor decretat de Grigore Ghica in 1851. Autorul nu trece cu vederea nici
aprecierile defaimatoare ale lui Felix Colson, fostul consul francez la Bucu-
resti, fata de domnul Alexandru Dimitrie Ghica, intemeietorul scolilor satesti
in 1838, dar care lauda in schimb pe Mihail Sturdza I.
Missail a dus cercetarile sale pina in 1860, cind incepe o noua etapa in
evolutia invatamintului la noi, determinata de unificarea acestuia, urmare
fireasca a actului din 1859.
Se pot gasi multe lipsuri acestui entuziast povestitor al trecutului nostru
cultural, dar nu ar fi drept s nu-i recunoastem locul pe care si 1-a cistigat,
prin studiile sale, in istoriografia noastra. George Missail a fost primul care
a scris o istorie a invatamintului romanesc.
Dar, pentru a pune temelii solide istoriei invatamintului de la noi, era
necesara o investigare larga a izvoarelor inca necunoscute, asa cum pentru
istoria generala a tarii incepuse Mihail Kogalniceanu s publice din 1845
Letopisetele Tarii Moldovei" (vol. IIII, 1845-1852), si August Treboniu
Laurian si N. Balcescu cele sase numere ale Magazinului istoric pentru
Dacia" (1845-1851).
Aici facem loc activitatii lui Theodor Codrescu (1819-1894), initiatorul
redactorul colectiei Uricarul cuprinzator de hrisoave, an.aforale i alte acte
din secolul al XVIII-lea si al XIX-lea", care a aparut intr-un numar de
25 de volume la Iasi, 'Imre anii 1852-1895. In aceasta colectie s-au publicat
intiile izvoare despre raspindirea i organizarea invataturii de carte in Mol-
dova. Desi Codrescu nu a publicat in colectia sa numai documente de istorie
a scolii, dorinta lui de a da la lumina tot ceea ce privea istoria invatamin-
tului national a ramas statornic i intreaga culegere este plina de asernenea
materiale.
N. Iorga aprecia in 1909 Uricarul drept opera haotica si putin sigura" 2
Cu toate acestea ii va .cita in numeroase rinduri in cuprinsul lucrarii sale.
Fostul elev al gimnaziului vasilian si al Academiei Mihailene a fost citava
vreme profesor de istorie i geografie la scoala in care se pregatise, dar s-a
retras din profesorat cind clasele cursului superior al Academiei au fost
incredintate lui Malgouverne 3, ca protest impotriva acestei lovituri aduse
limbii pamintene. Aceeasi atitudine a avut-o si in fata comisiei Adunarii
1 De Pitat pthsent et de l'avenir des Principauths de Moldavie et de Valachie, Paris, 1839.
2 N. Iorg a, Istoria literaturii romane in sec. al XIX-lea, vol. III, Valenii de Monte,
1909, p. 118.
3 Uricarul, VII, p. 203.

VIII

www.dacoromanica.ro
obstesti, insrcinat s asculte opiniile profesorilor asupra reformei scolare
dorite de boierime si care, dupa cum am mai aratat, s-a terminat cu legiuirea
din februarie 1847.
In 1850, in asociatie cu P. Cazirnir, Gh. Seulescu, T. Stamate si D. Gusti,
infiinteaza tipografia Buciumul", pe care din anul 1867 si pina la moarte,
avea s-o conduca singur 1.
Din 1852 el incepu s publice Uricarul, primele 7 volume cuprinzind multe
hrisoave scolare din Moldova secolului al XVIII-lea. Gh. Ghibanescu, care
5i-a facut ucenicia linga Codrescu, va publica si el in cuprinsul Uricarului
(vol. XVIII, XXIII si XXIV) mai multe documente de istoria invatamin-
tului, activitate pe care o va continua si in propria-i colectie, Surete si
Izvoade", incepind cu anul 1906. La aceasta coleqie va face referiri adesea
si N. Iorga in Istoria invrdmintului romanesc.
Codrescu nu a comentat documentele, nu le-a ordonat nici cronologic,
nici tematic, ci le publica in culegere imediat ce le descoperea au Ii erau
comunicate. Astfel, materialele primelor doua volume le-a cules din doua
mari condici din epoca fanariota, gasite de el in timpul cit a funcTionat la
arhive.
Un pas mai departe in constituirea unui Corpus de documente de istoria
invalamintului va face V. A. Urechia (1834-1901), care in decurs de mai
bine de 30 de ani a desfasurat in acest sens o munca sustinuta, avind ca
rezultat publicarea, intre anii 1892-1901, a patru mari volume de Istoria
roalelor de la 1800-1864.
In anii cind G. Missail ii publica studiile, bazate pe o slaba informare do-
cumentara si bibliografica, iar Theodor Codrescu facea sa. se includa, fara
nici o regula sau metoda, in Uricar", documentele de istorie a scolilor,
V. A. Urechia, director general in Ministerul Cultelor i Instructiunii, a in-
ceput s publice primul lot din marea sa coleqie de documente de istorie a
invatamintului.
V. A. Urechia, unul dintre primii profesori ai Universitatii din Iasi, apoi
din 1864, in aceeasi calitate la Universitatea din Bucuresti, membru al So-
cietatii Academice Romane de la intemeierea ei, unul dintre fondatorii
sodetatii Ateneul roman i al Socieedtii pentru invardtura poporului roman,
a fost un cercetator asiduu, reusind s adune i s publice aproape in in-
tregime dovezile scrise despre trecutul colii romanesti, din cele mai vechi
timpuri pina in 1864. Ca sa legiferam in materie de invatamint, gindea
el, este necesar sa cunoastem ce s-a facut inaintea noastra, ce a reusit si ce
nu a reusit, ce rol i-a fost atribuit scolii in diferite etape de dezvoltare ca
factor primordial de progres".
In prefara la Anuarul general al Instructiunii Publice din Romania pe
anul ;cola,- 1863-1864, in care au fost publicate, dupa condicile domnesti,
primele sale documente de istorie a scolilor, el arata c s-a straduit sa adune
pentru cei care au sau vor putea avea misiunea de a reglementa invata-
mintul, elementele in care sa poata mai cu siguranta afla adevarata stare si
adevaratele trebuinte ale instructiunii publice". Activitatea sa de editor de
documente are, astfel, un scop, capata un sens. Istoria scolilor devine o dis-
ciplin5 luminind calea legiuitorului. Acest lucru Urechia Ii va accentua 5i
G r. Cr ev u Tipografiile din Romania de la 1800 pina astazi, Bucumti, 1910, p. 17.

IX

www.dacoromanica.ro
mai mult in 1892, cind Ii apare in totalitate opera sa principall, lstoria
Fcoalelor.
In acel anuar, Urechia a publicat, in ordine cronologica, 14 hrisoave i ana-
forale din anii 1746-1816, pentru scolile din Tara Romaneasca si 6 hrisoave
si anaforale din anii 1828-1855, pentru scolile din Moldova. La sfirsitul
prefetei a transcris raportul Ministerului Instructiunii din 16 octombrie 1860
prin care se cerea infiintarea Universitatii din Iasi, raport scris de insusi
Urechia i decretul domnitorului Alexandru loan Cuza de intemeiere a
acestui inalt for de cultura.
La doi ani dupa publicarea Anuarului, Urechia publica $coalele satesti
din Romania" 1 in care cuprinde o noua suita de acte oficiale in legatura
cu infiintarea 5i dezvoltarea invatamintului satesc. In prefata, Urechia re-
afirma crezul sau in ceea ce priveste utilitatea publicarii actelor scolare emise
in trecut. Sintem decii, Dice el, a deschide cu cea mai mare nepartinire
ancheta asupra imprejurarilor care au activat ori intirziat dezvoltarea instruc-
tiunii i educatiunei sateanului roman... Nu ne propunem de a afla culpabili,
ci de a inva de la trecut procedeirile bune, de le vom afla, la organizarea
invaramintului sit tesc sau daca sint in trecut scaderi sa le descoperim spre
vindecarea lor pe viitor." Istoria este marea invatatoare i omul de scoala
trebuie s ina seama de lectiile ei.
and Urechia ti dezvaluia aceste ginduri, Koala sateasca era in primejdie
sa piarda din importanta pe care i-o dorisera fauritorii Legii Instructiunii pu-
blice din 1864, tori participanti la revolutia de la 1848. El tnsusi, intr-un
discurs tinut la constituirea in 1866 a Societatii pentru invatatura poporului
roman", daduse alarma impotriva incercarilor de a submina cultura poporului,
lovind in scoala primara de stat, de a musca" i clatina" scolile. De aceea,
Urechia se grabea sa puna inainte pildele trecutului, luminile i umbrele lui, ti-
parind documentele scoase din dosarele oficiale. Editorul de documente devenea
astfel un militant, actiunea lui o lupt a. pentru progresul invatamintului.
In 1889 Academia romana a publicat un concurs pentru o lucrare de is-
toria scolilor in secolul al XIX-lea, pina. la 1864. V. A. Urechia se foloseste
de acest prilej ca ssi-si fad cunoscutI colectia sa de documente de istorie a
scolilor, In cea mai mare parte a lor inedite ; prezina lucrarea si obtine in
1890 premiul Heliade. Ea a fost tiparita in trei volume in anii 1892-1894.
Intentia autorului de a da in volume-anexe copia documentelor citate in
cuprinsuL celor 3 volume nu s-a realizat. Prezentarea lor s-a oprit la anti!
1837, formind volumul al IV-lea al operei 2, care cuprinde copia documen-
telor citate in volumul I.
Dupa ce Legea Instructiunii din 1864 a fost pusa in aplicare, au urmat
citeva incercari de reformare a ei (10 proiecte intre 1866-1889). Autorii celor
mai multe proiecte de reforma ignorau tns, zice Urechia, tot ce s-a flcut si a
existat in fArile romane in sfera scolail. Era timpul sl se procedeze la o in-
vestigare a trecutului. Academia dorea inainte de toate un material infor-
mativ, ca arhiva portativ5", la dispozitia celor ce doreau sa" aduc a. schimbari
in sistemul scolar. Insusi Urechia nu pretinde c ar fi facut mai mult ; el a
1 V. A. Urec hi a, $coalele sategi din Romania, istoricul /or de la 1830-1867 [corect
1847] cu anexarea tuturor documentelor relative la chestiune. Bucuresti, 1868, 134 r.
2 Tomul I, 1892, 404 p. ; Tom II, 1892, 366 p. ; Tom III, 1894, 308 p. ; Tom IV, 1901,
507 p. Intreaga opera' totalizeaz5 1535 P. + facsimile i tabele.

www.dacoromanica.ro
extras acest material din acte oficiale, precum si din documente gasite cu
multa truda in arhive.-
Dar Urechia nu s-a multumit s adune i sa faca cunoscut acel arsenal"
de date mare pane din ele deja incluse in cursul de Istoria românilor
ci le-a sistematizat dupa o metodologie care sa usureze munca celui care ar
fi dorit sa.' le cerceteze. El a depasit insa tema concursului si a prezentat o
informare i asupra invatamintului din secolul al XVIII-lea, apoi a expus
materialele pe ani, incadrindu-le in trei perioade : 1800-1837 ; 1838-1848 ;
1849-1864 ; de asemenea, asupra acestor documente el a facut si comentarii,
mai ample si mai profunde, la inceputul fiecarei perioade. $tirile scurte, pe
care le da in paralel, despre evenimentele scolare din Transilvania, Banat si
Bucovina, largesc cadrul in care este prezentat invatamintul romanesc in
toate tarile romane in difente epoci. Din noianul de documente, Urechia a
4tiut s scoata in relief ideile dupa care s-au condus oamenii de $coall la un
moment dat, realitatile social-economice care le-au activizat sau le-au frinat,
directiile catre care s-a indreptat invatamintul in funcvie de transformarile
istorice.
Contributia lui V. A. Urechia la cunoasterea trecutului scolilor si la consti-
tuirea unei istorn documentare a invafamintului romanesc este, fara indoiala,
de o mare importanta. Dupa anul 1901, nici o lucrare de istoria invata-
mintului romanesc nu s-a putut lipsi de ajutorul acestui vast material do-
cumentar. Nicolae Iorga, in a sa Istorie a invaramintului romcinesc, face
numeroase trimiteri la colecvia de documente de istorie scolara a lui Urechia.
Terenul era de-acum pregatit pentru o sinteza a istoriei invatamintului
romanesc. Ne-o va da Iorga in 1928. Pina la o prezentare a ei vom mai
intirzia puNin pentru a releva i contributia lui A. D. Xenopol in acest
domeniu.
In lstoria rorniinilor din Dacia Traiana 1, prima mare sinteza a istoriei
noastre, A. D. Xenopol (1847-1920) acorda o atentie precumpanitoare prin-
cipiului unitatii de actiune a factorilor care determina viata unui popor.
De aceea, lucrarea sa este, dupa cum insusi apreciaza, un sistem intreg care
cauta sa-si dea seama de succesiunea tuturor imprejuranlor prin care (natia)
a trecut". Printre acesti factori, cel cultural este prezentat de Xenopol in
cadrul diferitelor epoci, o data cu factorii politici i economici. Viata ma-
teriala se impleteste, dupa el, cu viata spirituala, i astfel istoricul trebuie sa
cerceteze tot ce 1-ar putea duce la o cuprindere generala a ideilor. Orientarea
generala este idealista. Insa prin faptul ca intr-o serie de studii si lucrari
a suginut idei materialiste despre lume, despre cunoastere, i prin importanta
pe care o acorda, aspectelor sociale i economice in dezvoltarea istorica Istoria
rorneinilor din Dacia Traian'a a ra'mas o lucrare de referinta necesara, in
care cercetatorul intilneste argumente, colorate stilistic si bogate in me-
ditatii.
Ca si Urechia, Xenopol priveste invatamintul ca latura cea mai impor-
tanta a culturii. Propasirea culturala se realizeaza in primul rind prin scoli.
Xenopol a facut loc in !scoria ronilinilor unor intinse capitole de istoria
invalamintului, acestea totalizind peste 200 de pagini. Daca adaugarn si
.cele 86 de pagini ale Mernoriului asupra ineagimintului, scris, in 1888, cu
I A. D. Xenopo 1, Istoria rornanilor din Dacia Traianii, vol. IVI, Iai, 1888-1893.
XI

www.dacoromanica.ro
prilejul a 50 de ani de la infiintarea invatamintului superior din Moldova 1,
aportul lui Xenopol la cunoasterea trecutului co1ii romanesti este apreciabil,
el devenind, astfel, unul dintre istoricii invatamintului de la noi, alaturi de
V. A. Urechia si N. Iorga.
Dupa A. D. Xenopol, primele inceputuri ale invatamintului la noi, plasate
de el in epoca slavonismului, s-au facut prin cel bisericesc. Mai tirziu se va
dezvolta si invatamintul prin scoli. $coala nu a lipsit niciodata din viata
poporului roman, dar despre existenta vreunei scoli mai inalte ca Academia
de drept si teologie din timpul lui Alexandru cel Bun sau ca universitatea
de la Cotnari, nu poate fi vorba 2. Nu se face, zice el, istorie aruncindu-se
in sinul trecutului creatiunile propriei noastre fantezii". Istoricul, dupa Xe-
nopol, trebuie s respecte riguros faptele, asa cum rezulta ele din izvoarele
cercetate.
A. D. Xenopol a analizat complex si profund fenomenul patrunderii cul-
turii grecesti in Princip ate, infiintarea si organizarea Academiilor grecesti de
la Bucuresti si Iasi, in genere, a scolilor grecesti din orase, rolul lor in ridi-
carea nivelului intelectual al unei parti din paturile societatii. Foarte nume-
roasele manuale tiparite sau manuscrise care au circulat in cele doua academii,
identificate i adunate de Erbiceanu cu prilejul sarbatorii din 1885 de la Iasi,
evidentiaza acest fenomen. Xenopol a dat prezentarii acestor documente o
mare intindere, retinind in acelasi timp pedantismul 4i, pina la un punct,
absurditatea metodelor didactice practicate in scoala greceasa
Unul din aspectele pozitive ale invatamintului grecesc a fost determinat
de apropierea culturii romanesti de cea franceza, aceasta realizindu-se in-
direct. Profesorii greci au fost la noi aceia care au pregatit, cei dintii, pa-
trunderea ideilor iluminismului francez. La fel de insemnata este, pentru
Xenopol, i miscarea democratica' din cadrul scolilor grecesti, care s-a con-
cretizat prin accesul tuturor locuitorilor din orase, fara deosebire de clasa
sociala, la aceasta forma de invatamint 3.
In Transilvania colile s-au deschis in conditiile legiuirii Mariei Tereza
din 1774, de care romanii au stiut sa se foloseasca. Pe de alta parte, unirea
cu biserica Romei a deschis tinerilor romani portile scolilor inalte din Viena
si Roma. Acestia, reintorsi de la studii, au avut un rol important in infiin-
tarea de noi scoli romanesti in Transilvania. Multi dintre ei, precum si dintre
continuatorii lor, au trecut in Tara Romaneasca si Moldova, desfasurind si
aici o rodnica activitate in acest sens. In lucrarea sa, Xenopol subliniaza
acest important aspect al dezvoltarii culturale a romanilor.
In capitolul in care prezinta epoca dintre 1822-1848 (1822-1833,
1834-1848), epoca de mari framintari social-politice, Xenopol dovedeste oh
a reusit s In%eleag i s redea, in mare parte, procesul formarii constiintei
nationale a poporului roman. El scrie : Un puls datator de viata incepe
a bate in corpurile Ora acum lincezite ale tarilor romane ; o vointa proprie
incepe a se manifesta in poporul lor ce pina acum nu cunoscuse decit pa-
lidul reflex al vointelor straine. Curentul national ce s-afundase tot mai adinc
2 A. D. Xenopol i C. Erbiceanu, Serbarea Kolara de la Iai (acte i docu-
mente), Iaqi, 1888, p. 92-178.
2 A. D. Xenopo 1, Istoria romiinilor din Dacia Traiana, la§i, vol. 3, p. 663.
3 Ibidem, vol. V, p. 675.

XII

www.dacoromanica.ro
sub pamint, in decursul domniei straine, aparea iar la lumina atragind in
sclipitoarele lui unde Tarile civilizate".
Istoria scoalelor a fost dusa de X enopol pina in timpul domniei lui Ale-
xandru loan Cuza, careia i-a inchinat doua mari volume 1
In finalul acestei scurte prezentari a aportului lui Xenopol la istoriografia
scolii rornanesti, desprindem citeva din trasaturile esentiale ale operei sale.
Punem in primul rind preocuparea de a descoperi relatiile cauzale intre
fapte, intre seriile istorice de dezvoltare, care fac din istoria invatamintului
o ramura a istoriei generale ; apoi spiritul democratic si patriotic care stra-
bate intreaga opera, docurnentarea solida asupra problemelor, in sfirsit, stilul
inflorat si sugestiv.
0 alta categorie de lucrari, anterioare anului 1928, care trateaza trecutul
colii romanesti, o constituie citeva scrieri cu caracter monografic, citate
adesea pentru fondul lor serios.
Privite in ansamblul lor, aceste monografii ne dezvaluie conditiile social-
politice in care au luat fiinta institutiile scolare pe care le descriu, incepu-
turile i dezvoltarea lor, vicisitudinile prin care a trecut activitatea lor, tra-
ditiile progresiste statornicite in decursul anilor, stradania colectiva a celor
care au lucrat in cadrul lor. Ele au intregit si au imbogatit fondul de in-
formatii ce ne-a limas de la V. A. Urechia si A. D. Xenopol. Ne referim
in special la cele aparute in Transilvania.
Inregistram mai intii cartea doctorului Al. Vitzu, profesor la Universitatea
din Bucuresti, care, in calitate de inspector al scolilor, a publicat in 1888
Studii asupra invatamintului secundar de ambe sexe, in special al celui din
circumscriptia I-a (Muntenia). In partea I a lucrarii se incearca o schita a
invatamintului secundar din Muntenia in comparatie cu cel din Moldova, iar
in partea a doua, este prezentati starea instructiunii publice din scolile se-
cundare ale circumscriptiei sale intre anii 1875-1886.
Prima parte a carpi nu trateaza aspecte noi ale istoriei invatamintului
romanesc, informatia sa marginindu-se numai la ceea ce cunostea de la Asachi,
Erbiceanu, Missail si V. A. Urechia. Retinem totusi ca dr. Vitzu combate
ideea c desteptarea noastra nationala ne-a venit din Transilvania, c a' min-
tile romanilor fusesera, adica, cu totul amortite de stapinirea fanariota si
numai patrunderea ideilor inaintate de dincolo de munti a ajutat pe romani
sa iasa la lumina". II citeaza in sprijinul sau pe Odobescu 2 De valoare mai
mare, in aceasta carte, sint datele privitoare la situatia scolara pentru pe-
rioada amintit5., §i mai ales statistica populatiei din scolile secundare din
Muntenia, intre anii 1875-1886. Studiul dr. Vitzu merita a fi retinut pen-
tru aceasta din urma parte.
In urma initiativei Ministerului Instructiunii, in anul 1906 a aparut o serie
de monografii pe ramuri de invatamint, de foarte mare interes documentar.
Ele marcheaza un insemnat moment in istoriografia invatamintului romanesc.
Atunci s-au publicat : Istoricul invatamintului secundar, lucrat din insar-
cinarea Ministerului Culturii, Iasi, 1906, de P. Rascanu ; Istoricul invata-
mintului particular in Romdnia din timpurile cele mai vechi pina in zilele
noastre, Bucuresti, 1906, de Gh. RaKanu ; lstoricul invatamintului nostru
1A. D. X enopo 1, Domnia lui Cuza Voda, vol. III, Iasi, 1903, 470 p. + 527 p.
2 Odobe scu catre Papiu Ilarian, Analde Academiei, Tom II. 1869.

XIH

www.dacoromanica.ro
comercial, Bucurest.i, 1906, de N. E. Elieru care si-a continuat ulterior cer-
cetaile, publicind rezultatele in mai multe brosuri (ultima, a saptea, cu
concluzii, in 1911) : Istoricul invatamintului agricol in Romania, Bucuresti,
1906, de Ch. D. Drulu. In acelasi an, tot din iniTiativa Ministerului $coalelor
a aparut lstoricul voalelor romane din Turcia, Sofia fi Turtucaia din Bulgaria
fi a seminariilor de limba romana din Lipsca, Viend fi Berlin, Bucuresti, 1906,
de M. V. Cordescu. Despre aceasta problema scrisese, inca din 1890, si Theo-
dor Burada in lucrarea sa Cercetari despre §.coalele romanefii din Turcia,
Bucuresti, 1890.
Foarte valoroase monografii au fost scrise cu prilejul comemorarii infiin-
'sari;scolilor romanesti din Blaj, Arad, Beius, Brasov si Nasaud. Autorii lor
au scos la iveala insemnate fonduri de documente de istorie a scolilor si au
facut cunoscuta dezvoltarea specifica a instituTiilor de cultura din Transil-
vania. Astfel au aparut Scoalele din Blaj, Sibiu, 1898, de N. Brinzeu ; lstoria
§coalei normale (Preparandia) fi a Institutului teologic ortodox-roman din
Arad, Arad, 1922 de Th Bois ; $coalele din Beiuf 1828-1928, Beius, 1928
de C. Pavel ; Istoria Fcoalelor centrale romane gr. ort. din Brafov, scrisa din
incidentul jubileului de 50 de ani al gimnaziului, Brasov, 1902, de Andrei
Birseanu ; lstoria Koalelor Nasaudene, scoasa cu prilejul a 50 de ani de
existenta (1863-1913) a gimnaziului superior fundational din Nasaud, Na-
saud, 1913, de V. $otropa si N. Draganu.
3. Dezvoltarea istorica a invatamintului in conceptia lui N. lorga.
lstoria invatamintului romanesc a fost scrisa de N. Iorga in plina si stra-
luata maturitate a activitaii sale istorice. Ea venea s completeze, oarecum,
acea serie de monografii istorice pe care le-a publicat inainte de 1928. Pe
aceasta o vom prezenta in paginile urmatoare.
V. A. Urechia a strins si a publicat un imens material informativ, pe care
insusi Ii considera numai ca o simpla colecie de documente puse in ordine
cronologica.
In capitolele din Istoria romanilor din Dacia Traiana, in care se ocupa
de invatamint, Xenopol ti organizeaza materialul tot cronologic.
N. Iorga depaseste metoda cronologica, care ingusteaza, considera el, vi-
ziunea istoricului, 11 impiedica sa descopere ideile generale care se pot des-
prinde din activitatea oamenilor. Dar el nu dispreTuieste munca cercetatorului
care, dupa ce si-a adunat cu migala datele, le foloseste in scrieri de sinteza
sau de informaie. El insusi pentru a avea fundamentul lucrarilor viitoare" I
a cercetat timp indelungat documentele pe care apoi le-a publicat in diferite
colectii de documente ca : Acte fi fragmente, vol IIII, in care a adunat
diferite documente externe si care a aparut intre anii 1895-1897 ; apoi
intre anii 1901-1906, a scos cele 31 de volume de Studii fi documente cu
privire la istoria romanilor ; Contributii la istoria invatamintului in (-aril fi
strainatate 1780-1830, pe baza careia va redacta un capitol intreg, VII,
din lstoria invatamintului romanesc, a vazut lumina tiparului in 1906. Se
mai pot adauga i cele opt volume din colecTia Hurmuzaki, Documente pri-
1 N. Iorg a, Generalitati cu privire la studiile istorice, Bucureti, ed. a III-a, 1944,
p. 186.

XIV

www.dacoromanica.ro
vitoare la istoria romanilor (vol. X, XI, XII, XIV/1, XIV/2, XIV/3, XV/1,
XV/2) 1.
Adevarata istorie, insa, nu se poate infati5a pe saltare i saltara5e" 2, caci
exista primejdia ca o asemenea prezentare s nu permita intelegerea inte-
grala a fenomenelor, sa lase sa dispara tocmai ceea ce este mai caractenstic
constituie esenta vietii privita din perspectiva istorica.
N. Iorga respinge obisnuitele impartiri ale istoriei universale (veche, medie
5i moderna), pe care le considera neorganice, deoarece viata omenirii e de
o perfecta 5i admirabila unitate. Nimic, adauga el, nu se intelege intr-un
singur loc 5i la o singura data. Epocile se lamuresc nu in ele ci prin ele de
la una la alta. $i e cu neputinta de a vorbi de una lira a gindi la alta 5i de
a intreprinde explicatia uneia fail a le 5ti pe toate" 3.
Mare le istoric nu a prefatat Istoria invarzmintului romanesc, cum obisnuia
shfacI la alte lucrari, dar cuvintele din citatul de mai sus, pronuntate in
1932 la o lectie de deschidere a cursului sau de istorie la Academia de co-
mert, sint foarte potrivite ca motto al acestei lucrari.
Invatamintul a avut la noi, ca pretutindeni, evolutia sa, organic legata
de dezvoltarea societatii, intr-o strinsa interdependenta cu aceasta, intr-un
continuu proces de dezvoltare. Lucrurile yin dintr-un trecut, care se afla vii
in el 5i cuprind satnintele grele s izbucneasca ale unui viitor" 4. Aceasta
conceptie functionalista asupra istoriei, exclude inregistrarea mecanica sau
stand' a faptelor istorice, se sile5te sa descopere firul rosu al devenirii istonce,
legaturile (Entre diferitele stadii ale dezvoltarii in deplina kr solidaritate,
fenomenul original care genereaza starile de fapt pe care le observa 5i le
studiaza istoricul.
Inca din 1911, in discursul de receptie cu ocazia alegerii sale in Academia
Romana, N. Iorga clarifica pozitia sa de filozof al istoriei. Ce poate 5tiiriva
istonca ? se intreba el. Dup a. unii, s fixeze faptele, s arate legatura lor cea
mai apropiata 5i mai posibila. Ea se opre5te aci, la pragmatism, la organi-
zarea elementara anorganica a rezultatelor cercetarii critice asupra izvoarelor
din care se culeg 5i se aleg faptele. Dupa altii care stau la celalalt capat, ea
trebuie s caute 5i este in stare a o face legi generale, tipuri, adevaruri
superloare, asemanatoare cu acelea din alte 5tiinTe" 5.
In acest spirit a scris N. Iorga Istoria 2nv4;:imintului romanesc. Nu aflam
in cuprmsul acestei opere obi5nuita tratare cronologica a faptelor, a aparitiei
51 a disparitiei lor, a duratei lor, a confruntarii 5i verificarii datelor, in care
comentariul sa. fie strins legat de fiecare fapt istoric pus in discutie ; intregul
material este centrat in jurul ideilor generale pe care istoricul le considera
fundamentale 5i caracteristice intr-un anumit stadiu istoric de dezvoltare.
In primul capitol, Originile, facem cunostinta cu invatatura slavona in
forma ei rudimentara, impartiea prin calugari in minastiri sau pe linga
episcopii, intii pentru trebuintele rituale, apoi 5i pentru cele administrative,
1 In 1928, chiar in cazul acestei carti, racea cunoscuta intentia sa de a publica Actele
fundamentale ale scoalelor romanesti", intentie pe care insa nu a realizat-o.
2 Ibidem, p. 161.
3 Neamul romiinesc, 10 noiembrie 1932.
N. I org a, Generalitafi cu privire la studiile istorke, Bucuresti, ed. III-a, 1944,
p. 160.
5 Ibidem, p. 88.

XV

www.dacoromanica.ro
prin dieci sau pisari, scriitori de carti domnesti. Insisi conducatorii doinni
sau boieri invaTau slavoneste. Este vorba de o perioada indelungata (sec.
XIVXVII), de mare insemnatate pentru inceputurile noastre culturale, in
care minastirea nu se odihneste" si in care o data cu citirea cartilor bise-
ricesti sau scrierea actelor in limba slavona, romanii, caci dintre romani se
recrutau acei scriitori, invalau sa preluiasca i propria lor limb. Caligrafia,
pictura i rnuzica infloreau i ele in aceasta atmosfera.
Acestea au fost inceputurile culturale ale poporului nostru, legate de ale
altor popoare, si N. Iorga recunoaste acest fapt ca un fenomen de integrare
umana, caci viaça unui popor e necontenit amestecata cu vieile celorlalte,
fiind in functiune de dinsele i inriurind necontenit viata acestora" 1.
Aceasta teza, dupg care istoria unui popor sufera cu necesitate influenia
celorlalte popoare in mediul firesc de universalitate umana" strabate intregul
cuprins al carIii.
Lstoria nu poate fi un corpus de inciden%e istorice, biografii sau studii
cronologice, insiruire de fapte si date 2. 0 cunoastere chiar desavirsita a iz-
voarelor nu trebuie s relina pe istoric la simpla lor interpretare. Istoricului
i se cere s aiba orizont deschis, s nazuiasca la o inaltare a punctului de
vedere", la descoperirea faptului caracteristic, a fenomenului general, cartea lui
sa aiba o arhitectuth in care dupa ideea dominanta, bine pusa in vedere, sO
te poti regasi" 3.
Astfel, N. Iorga cerceteaza cu insistenTa fenomenul patrunderii la noi a
latinismului, in urma incercarilor de prozelitism ale catolicismului, venind
din Polonia, prin iezuii, sub forma culturala internalionala a Renasterii" 4.
De aceea, neuitind vechile forme de invaiamint ce se mai pastrau prin dieci,
istoricul cerceteaza inriurirea exercitata asupra scolilor romanesti de scolile
iezuite din Polonia, catre care se indreptau, in veacul al XVII-lea, feciorii de
boieri moldoveni ; Miron Costin, viitorul cronicar, a invaTat la scoala ca-
lugarilor de la Bar, in Podolia, primind o pecete pe care o va pastra toata
viaTa".
Dinspre Polonia venea, zice Iorga, glasul armonios al antichitatii pe care
II auzeau scolarii romani la studii acolo"... de aci rezulta pentru ai nostri
gustul citirii, indemnul la scris, intrevederea de orizonturi noua, setea de
adevar i presimtirea frumosului, lucru care nu putea rezulta din studierea li-
teraturii religioase in slavoneste literatura seaca, moarta, de tilc si de
exegeza" 5.
$coala romaneasca a venit in contact cu scoala apuseana pe aceasfa cale,
ceea ce exp1ici incercarea de scoala latina a lui Despot Vocla. din 1560 la
Cotnari i programul de studii in limba latina in scoala creata de Petru
Movila la Kiev, cu tot caracterul ei ortodox. Pe de alta parte, iezu4ii se
strecurasera in Moldova nu numai din Polonia, ci si din Transilvania. Dar
ceea ce se numeste la noi Renasterea latina", Iorga arata c va fi si de
influenfa ita1ian, deoarece, in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, au
stucliat in Italia tineri romani. La scolile din Italia, indeosebi la Padova,
I Ibidem, p. 91.
2 Ibidem, p. 128.
3 Ibidem, p. 186.
N. Iorg a, Istoria inviifamintului romiinesc, Bucurqti, 1928, p. 88 [Ed4ia de fal'a p. 441 .
3 Idem, Istoria literaturii ronuine in sec. al XVIII-lea, Bucumti, 1969, vol. I, p. 23.

XVI

www.dacoromanica.ro
invatau i grecii din Imperiul otoman, insusi Constantin Brincoveanu tri-
mitea intr-acolo tineri greci cu burse. Atractia catre scolile din Italia a fost
puternica si ea este dovedita de istoric pe baza unui mare volum de izvoare.
Este o alta forma' a invatamintului din Europa apuseana, cu care s-a inter-
ferat invatamintul romanesc, si care va fi frinat temporar de cel grecesc 1
N. Iorga a dat o mare atentie cercetarilor privitoare la patrunderea grecis-
mului fanariot si instalarea lui in invatamintul din Tara Romaneasca si Mol-
dova. A facut-o mai inth n Istoria literaturii romane din secolul al
XVIII-lea" si a redeschis-o in Istoria invatamintului romanesc", relevindu-se
actiunea celor doi corifei ai grecismului ortodox, Dosoftei si Hrisant Notara,
patriarhi ai Ierusalimului, inspiratorii inaltelor scoli grecesti de la Bucuresti
si Iasi la sfirsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui de al XVIII-lea.
Intemeiate pentru a tine piept tendintelor de expansiune a catolicismului,
cele doua scoli au creat in Principate un larg curent de cultura elenica, pe
care desi nu o considera ca fiind a noastra, admite ca a dat totusi un impuls
desteptarii spiritualitatii romanesti 2. Pe de alta parte, ele nu au dat aceleasi
roade ca asezamintele de o alta orientare din a doua jumatate a secolului al
XVII-lea". Este vorba de influentele polona si italiana care, cum am va'zut,
ne-au indreptat spre Koala apuseana. Ca o ultima caracterizare a acestor cul-
turi cu inriurire asupra romanilor, N. lorga releva, c in timp ce cultura
greceasca ne-a dat material, cunostinte si forme, cultura polona ne-a dat ceva
din ideile mari ale Arusului.
Se confirma teza interferentei influentelor de la un popor la altul si aceea
a prevalarii fenomenului general asupra accidentalului, a particularului. Iorga
cauta foarte rar o explicatie a fenomenului prin existenta substratului ma-
terial, ceea ce constituie una din marile limite ale gindirii sale istorice. Citeodata
ne lasa sa ghicim. Totusi, in discursul sat: la primirea in sinul Academiei Ro-
mane la 17 mai 1911, vorbind despre Dou'a conceptii istorice, el descopera
in spatele faptelor istorice actiunea fortelor economice sau de natura cultu-
rala, pornite din substratul material sau din atmosfera morala a unui popor 3.
Preponderente ramin insa la Iorga, ideile. Societatea omeneasca nu este decit
ideea realizata sau in curs de realizare. Il citam pe Iorga : Intre elementele
de materialitate ale unei societati si elementele de gindire exista, fara indoiala,
un raport de reciprocitate. Dar orice forma' materiala nu este decit incorpo-
rarea unei idei, c totul trebuie sa fie trecut in gindirea unei natiuni si apoi
restul vine de la sine" 4.
Secolul al XVIII-lea a fost dominat in scoala de grecism. Cele doua re-
forme ale invatamintului din 1766, in Moldova, si 1776, in 'Tara Romaneasca,
au intarit pozitia celor doua Academii grecesti de la Iasi si Bucu-
resti, le-au saltat la nivelul unor institutii de invatamint superior. Cu toate
acestea, inva'Omintu1 elenic cunoaste eatre sfirsitul secolului o anemiere. !ricer-
carile de a opri acest proces prin noi proiecte de reforma (1813, 1814, 1817),
nu au izbutit. Alaturi se trezea spiritul national al rornanilor, suscitat prin
1 Idem, Istoria invaramintului ronanesc, Bucuresti, 1928, p. 44. [Editia de fata p. 21.]
2 Idem, Istoria literaturii romane in secolul al XVIII-lea, Bucuresti, 1969, vol. I, p. 51.
3 Idem, Generalitati cu privire la studiile istorice, Bucuresti, ed. a III-a, 1944, p. 88.
' Neamul rominesc, 1936, nr. 35, apud $tef an Stefanesc u, N. lorga, istoric al
raporturilor agrare din Tarile romane, in: Studii, revista de istoric", XVIII, 5-6, 1965,
p. 1113.

XVII

www.dacoromanica.ro
chiar silintele grecilor de a predomina in scoall. Unul din capitolele cartii
de fatI autorul 1-a intitulat $coala national:I greceascl in luptl cu Koala
nationall a romanilor". Or, nu Koala greceascI purta lupta impotriva coIii
romanesti, ce se ridica, ci aceasta din urrnsi se ridica Impotriva aceleia. Destrs--
marea feudalismului si nasterea relatiilor capitaliste de productie ckre sftr-
itul secolului al XVIII-lea i Inceputul secolului al XIX-lea, au adus In rile
romane insemnate prefaceri social-economice, cu adinci repercusiuni in viata
culturall, respectiv scolati. Transformkile din baza economic . in aceastl pe-
rioaa, au determinat intrarea in scen'a a unei puternice miscki in favoarea
invalamintului in limba national'a, limba intregului popor, in timp ce Koala
greceasei se vedea condamnata' o daa cu clasa st4initoare pe care o slujise.
$coala greceascI incerca deci nurnai s se apere prin proiecte din care nu
lipseau serioase concesii f5cute spiritului nou.
Feamintki le din veacul al XVIII-lea, eirora N. lorga le atribuie, gresit,
avintul spre libertate al grecilor 1, erau de naturl social-po1itic i Ii aveau
ead5lcinile in nemuittimirea maselor, in ridicarea lor Impotriva exploatIrii. Cu
greu ne putem imagina avintul unor idei in afara acestor stlri de lucruri de
naturl Ideile au viga bazei care le-a generat. Referindu-se la
conceptia idealisei in istorie a lui N. Iorga, Mihail Berza observa' : Netinerea
in seaml a rolului fundamental jucat de transformile in baza economicl $i
a functiona'rii luptei de clas 5. in desasurarea istoriei, i-a tipit adesea posibi-
litatea unei explicatii reale a fenomenelor studiate" 2. Pe promotorii mnv-
mlntului superior de limba' romaneasc5. Gh. Asachi, Gh. Laz'ir i Heliade
Radulescu Ii afam in activitate tocmai in timpul descompunerii regimului
feudal, caruia miscarea revolutionail condusl de Tudor Vladimirescu in Tara
Romaneasa, desi infrint5, avea dea o loviturl fatala'. InvkImintul gre-
cesc clisp'ku prin efectul acestei ridieari a maselor.
0 bunl parte din lucrarea de fati infkiseaza' dezvoltarea inv54mintului la
romani in a doua jumkate a secolului al XVIII-lea. Este partea cea mai pe
larg dez135.tua de autor. Teza este aceea pe care o cunoastem : liniile mari de
convergenfi ale culturii europene trec si prin Orile romane i acest fapt se
va'deste in cuprinsul i elurile celor trei reforme scolare din 1766 (Moldova),
1774 (Transilvania) si 1776 (Tara Romaneascl).
Exisei o mare asernsanare intre ele. Cele trei legiuiri sparg cadrul strirat al
invWmintului feudal, destinat cu precIdere claselor privilegiate, copiilor aris-
tocratiei, cu programe deduse din cunoscutul plan de invItImint trivium §i
quadrivium. Ele deschid, acum, accesul in scoli copiilor din clasele de jos,
imp5rta'sindu-1e cunostinte practice de viafa ; organizeazli in acelasi timp
instructia pe trepte, de la clasele incepkoare (triviale in Transilvania), pinI la
clasele de invksamint superior ; fac, in sfirsit, loc invaiAmintului limbilor
moderne pe ling cele clasice ; deschid drumul cunostintelor laice, stiintelor
(epistimiilor), cu tot caracterul ecleziastic pe care-1 plstrau Inca legiuirile
amintite din Tara RomaneascI si Moldova ; indulcesc disciplina in scoli ; se
preocupl de imbunkkirea metodelor de predare. Legiuirea din 1774 introduce
obligativitatea invka'mintului.
Idem, Istoria invatamintului romanesc, Bucurgti, 1928, p. 152. [Ed4ia de fafa p. 76.1
2 M. Berz a, Studiu introductiv la N. Iorg a, Pagini alese, Bucurelti, 1%5, 13. XXIV.

XVIII

www.dacoromanica.ro
Despre legiuirea din 1776, lorga, intr-o lunga caracterizare, se exprima
astfel : E, desigur, un act de cea mai mare importanta, care face onoare con-
ceptiei scolare in tarile noastre la aceasta data. Greceasca traditionala face loc
larg limbilor de aceea$i origine cu a noastra, care deschid calea catre inva-
tatura laica $i catre noua cugetare rnoderna, permitind lecturi in vastul do-
meniu al filozofiei" secolului al XVIII-lea, al carei inchinator vroia sa
apara si Ipsilanti ca $i Ghica $i, inainte de din$ii, cei doi dintii Mavrocordati,
mai ales Constantin. Stiintele abstracte, cu care se mindrea secolul, intra in
programe, dar ceea ce inseamna cel putin atita, e bunatatea, crutatoare pentru
sufletul copiilor, care reiese din fiecare prescriptie a unei ordini interioare, spri-
jinite pe altceva decit pe conjugarea lui TilcCCO tirrtetg, respectul care
se poarta tinerelor inteligenTe, grija de o demnitate omeneasca Inca a$a de
frageda. Astfel programul muntean din 1776 se poate a4eza alaturi de vestitul
plan de educatie polon, adinc reformator, cu care e contemporan" 1
Legiuirea din 1766, din Moldova, s-a intocmit sub domnia lui Grigore
Alexandru Ghica ; legiuirea din 1774 a fost decretata de Maria Tereza pentru
intregul Imperiu habsburgic $i a devenit aplicabila printr-un rescript special
al ei din 1775, $i in Transilvania, iar legiuirea din 1776 a fost data, printr-un
hrisov de larg cuprins, de catre Alexandru Ipsilanti in Tara Romaneasca.
0 observatie : Grigore Alexandru Ghica, Maria Tereza, Alexandru Ipsi-
lanti, sint oameni ai aceleia$i epoci ; legiuirile lor exprima acelea$i teluri,
intre care cel politic trece inaintea celorlalte : mentinerea statului feudal,
pentru care se fac maselor largi concesii de ordin $colar.
Vorbind de acele legiuiri, N. lorga le atribuie initiativei personale a dom-
nilor. Actul de fundatie din 1766 al lui Grigore Alexandru Ghica de o
mare inaltime de vederi" este al unui domn invatat $i luminat 2 ; cel din
1776 al lui Alexandru Ipsilanti este al orinduitorului atitor prefaceri in Tara
Romaneasca, ajutatorul saracilor, creatorul unei noi ordini administrative etc.3.
N. Iorga sesizeaza in buna parte rolul personalitaTii in istorie. Aceasta con-
vingere a exprimat-o inca de la inceputul carierii sale de istoric. In 1901, in
lecTia de deschidere a cursului de istorie universala de la Universitate, el a
vorbit despre Ideile in istoria universala". Cu acest prilej, a combatut teza
acelora care tagaduiesc rolul personalitaTilor excepTionale in desfasurarea per-
sonalitatri istorice, dar, sustme el, pastratorii puterii, conducatorii au simtit
totdeauna nevoia morala a indreptatirii lor, prin crearea de forme noi de
viata, de principii care sa sprijine o traditie, care sa consfinteasca un ase-
zamint 4.
In 1937, tot la o lectie de deschidere, N. Iorga, vorbind despre Fond $i
forma in cautarea adevarului istoric" aduce o completare punctului de vedere
mentionat anterior, de astadata mai aproape de realitatea istorica. Dad, zice
el, sint indivizi care prin singura lor aparitie au facut ca istoria sa apuce alta
1 N. Iorg a, Istoria invatamintului romanesc, Bucuresti, 1928, P. 109. [Edi/ia de fall
p. 54.] Acest plan de educatie polon, a fost inspirat de J. J. Rousseau priu memoriul sau
Consideratiuni despre guvernamintul Poloniei (772) dar, din cauza imprejurarilor politice nu a
fost niciodata aplicat. Cf. Gh. A damesc u, Viala lui J. J. Rousseau in Emile, Bucuresti,
1920, 13. 58.
2 Ibidem, p. 93. [E.cli/ia de fa/a p. 461
3 Ibidem, p. 102, [p. 50.]
Idem, Generalitati cu privire la studiile istorice, Bucuresti, ed a III-a, 1944, p. 71-76.

XIX

www.dacoromanica.ro
cale (Napoleon), ei nu sint altceva decit cei care concretizeaza nazuintele
societatii in care traiesc, intocmai cum este un margean, la care au lucrat
atitea generatii de vietaci marunte ale marii si de-o data vezi cum se ridica
la suprafata opera aceasta admirabila a animalelor anonime care au colaborat
la dinsa" I.
Pe Grigore Alexandru Ghica i Alexandru Ipsilanti ii intelegem mai bine
in lumina acestei ultime teze. Caldura cu care vorbeste Iorga despre ei este
a istoricului care a inteles valoarea sociala a celor doua legiuiri si in acelasi
timp orizontul larg al celor doi domni.
Venind pe tron, unii domni, si printre ei i cei de care ne ocuparn, trebuiau
SI ia contact cu realitatea social-politica, proprie tarilor romane, sa asculte
Divanul domnesc din care se ridicau uneori glasuri pentru reforme de ordin
economic, juridic, administrativ sau scolar. In toate cazurile, se observa incer-
carea de a ocoli descumpanirea regimulun marilor boderi, amenintat prin
intrarea in scena politica-sociala a paturilor orasenesti, negustori i mes,
tesugari, i prin framintarile tot mai mari ale taranilor. $i N. Iorga subliniaza
cum prejudecatile trecutului" se pastrau inca in reforma scolara a lui Ipsilanti,
mai mult decit la cei doi Ghiculesti, ale caror reforme deschideau oricarui
copil drurnul in scoli, in timp ce hrisovul din 1776 dispunea, bunaoara, ca
numai fiii de boieri saraci sau copiii saraci dintre straini s fie primiti in
colegiul Academiei i nicidecum feciorii de farani, caci ocupatia lor era agri-
cultura i pastoria, iar copiii de negustori i breslasi sa fie lasgi s invele
numai gramatica, adica scoala elementara, iar dupa aceea sa fie lasati sa-si
aleaga meseria ce ii s-ar potrivi.
Mare le invatat inregistreaza acest fapt i cauta chiar un paralelism el
cauta in mod obisnuit asemenea paralelisme in ceea ce se petrecea si in
Franta acelui secol, unde in conceptia organizatorilor co1ii despartirea
pe clase cu meniri deosebite 2 determina o anumita organizare scolara.
CI hrisoavele referitoare la scoli nu exprimau vreo concepvie proprie a
domnilor care le promulgau, ci oglindeau situavia economica, sociala si cultu-
rala a tarilor romane, rezulta din compararea cuprinsului a doua hrisoave
referitoare la scoli, date la intervale de citeva saptamini si semnate de acelasi
domn. Este vorba de hrisovul din 25 decembrie 1748 pentru scolile din Mol-
dova si hrisovul din 27 ianuarie 1749 pentru scolile din Tara Romaneasca.
Domnitorul era Grigore Ghica, trecut dintr-o Tar 5. in alta, schimbindu-se cu
Constantin Mavrocordat, partenerul sau la jocul cu pungi de aur la... Ta-
rigrad.
Parasind tronul Moldovei, pentru acela al atit de rivnitei Tari Romanesti,
Grigore Ghica semna hrisovul scolilor din 25 decembrie 1748, iar la Bucu-
resti hrisovul scolilor din 27 ianuarie 1749. Intre aceste doua acte nu este
nici o asemsainare in ceea ce priveste continutul. Hrisovul pentru Moldova
este mai darnic in raspindirea invataturii, caci, in afara de dascalul cel mare
elinesc si al doilea dascal grec si slavonesc, se rinduieste i un dascal romanesc
la Iai, iar la tinuturi, afara de cele trei episcopii de Roman, Raclauvi i Husi,
se asaza scoli slavonesti i romanesti, fiecare cu cite un dascal, dator a se sili
la invatatura copiilor atit cu sirbia cit 8i cu romania". In hrisovul muntean
Ibidem, p. 234.
2 Idem Istoria invaramintului rom4nesc, Bucuregi, 1928, p. 107, [53], citind pe Bruno t,
Histoire de la langue francaise.

XX

www.dacoromanica.ro
nu se aminteste si nu se iau masuri de administraTie decit pentru cele doua
scoli de la Bucuresti : e1ineasc i slavona.
De observat este si faptul ca hrisovul din 1748 pentru Moldova, dat de
Grigore Ghica in a treia domnie, aminteste ca rinduiala ce face acum era
asezata" Inca de la prima domnie 1727-1733. Or, din Moldova, Grigore
Ghica a trecut in Muntenia intre 1733-1735, in care timp, cu nirnic nu s-a
aratat doritor de vreo miscare scolara asemanatoare celei din principatul para.-
sit. Nu avea sa inceapa o astfel de miscare nici prin hrisovul din ianuarie
1749, care a lasat lucrurile asa cum le-a gasit.
Ace lasi lucru putem spune de Grigore Alexandru Ghica, de la care avem
insemnata legislavie scolara din 1766. El a trecut in 1768, pentru un an, in
Tara Romaneasca, dar, dupa cum constata insusi Iorga, n-avem nici o alta
dovad a. ca intr-o cirmuire de un an (1768-1769) el ar fi avut vrerne sa
organizeze invatarnintul si acolo, desigur, in plina decadenta, dupa aceleasi
norme stiintifice i latine de la Iasi" 1
Patrunderea ideilor apusene in legislmia scolara si in practica invaiamintului
de la noi, incepind din secolul al XVI-lea, pe caile pe care le cunoastem, este
un fapt istoric. Spiritualitatea apuseana" a jucat rol de catalizator al nazuin-
velor de libertate i independenva social-pohtica pe care poporul nostru le-a
manifestat necurmat.
Adinca incredere pe care marele istoric o avea in virtu/ile poporului nostru
1-a facut sà priveasca aceasta patrundere fara teama ca se poate produce o
alterare a fondului original al poporului. Daca a cautat sà puna dezvoltarea
poporului roman in legatura cu aceea a popoarelor vecine, el nu a uitat sa
invedererze nici ceea ce romanii au putut sa dea vecinilor, partea cu care
romanii s-au inscris in istoria universala a culturii. Intr-o lecvie despre in-
semnatatea romanilor in istoria universala" Tinuta la Valeni in 1912, el Ii
asigura auditoriul : Pastram rostul nostru in viga lumii, fara a-i jertfi fiinTa
noastra proprie" 2.
Iata pentru ce, doua din capitolele Istoriei invitamintglui rornanesc s tra-
teaza despre..ridicarea poporului romanesc impotriva oridror incercari de a
i se stirbi fnnIa i dreptul de stapinire absoluta pe pamintul pe care s-a
nascut.
Mu lta vreme scoala greceasca reprezentase la noi o forma a culturii uni-
versale, aducindu-ne ceva din elementele acesteia, dar dupa ce grecii din Tara
Rornaneasca si Moldova au incercat o politica scolara bazata exclusiv pe un
invatamint in limba greaca, Koala greceasca devenea in cele doua principate
inoportuna. Un Gobdelas, directorul co1ii grecesti de 1,a Iasi, care incerca
sa inlature pe Asachi i elevii lui de sub acoperamintul Academiei sa
se cureve scoala de asa-zisele stiin%e moldovenesti, iar moldoveanul sa fie
stramutat la scoala lui moldoveneasca din Socola" 4, un Veniamin, la Bucu-
resti, care se indoia ca Lazar ar putea preda tiinele abstracte in limba ro-
mana erau reprezentantii acelui exclusivism, caruia poporul romanesc i
s-a opus.
1 Ibidem, p. 102. [50].
2 Cf. Stefan Mete Activitatea istorica a lui N. lorga, Bucumti, 1921, p. 203.
3 Cap. IX 5coala nationala greceasca in luptã cu goala nationala a romanilor ; Cap. XI,
Lupta scoalei naçionale cu incercari de desnationalizare franceza.
4 N. Iorg a, Istoria invatamintului românesc, Bucurefti, 1928, p. 162. [81].

XXI

www.dacoromanica.ro
In timp ce scoala greceasca de la Bucuresti era macinata de discordia dintre
puristi i sustinatorii limbii vorbite si se cauta prin noi proiecte de reforma
o imbunatatire a invatamintului, glasul lui Lazar urzea de pe catedra de la
Sf. Sava firele noului invatamint romanesc, punea temeliile inaltei scoli na-
tionale", chemind tineretul linga el. La Iasi, biruitor", zice Iorga, Asachi
va cinta in 1820 in versuri biruinta : invatamintul stiintelor in limba roma-
neasca era de-acum inceput.
Iata, in paralel, sub condeiul de neintrecut portretist al lui N. Iorga, chipu-
rile celor doi corifei ai invatamintului care au facut ca nazuintele romanilor
sa triumfe in lupta surcia dintre grecism i ideea unui invafamint national.
Lui Lazar i-au lipsit insusirile de poet ale lui Asachi. Nu vazuse Italia, nu
trecuse prin cercurile poetice de acolo, nu se formase din frageda lui tine-
rete prin gustarea marilor literaturi creatoare ale lumii. Nu-1 preocupau macar,
ca pe marii lui inaintasi din Ardeal, chestiile la ordinea zilei, de istorie, de
gramatica, pe cind Asachi introducea in prefata la o carticica a parintelui
sau consideratii asupra limbii romanesti, pe care o descopera sora buna a
reginilor poeziei universale... Nu avea nici un fel de talent literar... elocinta
ii era greoaie... In schimb, Lazar avea alte calitati cap abile de a duce la bun
capat nu numai o schimbare didactica, ajunsa necesara, dar i revolutia in
spirite de care de mult era atit de mare nevoie.
Nu i se poate tagaclui lui Asachi simtul adinc al marelor noastre origini,
pe care le-a cintat ca roman al Daciei"... ; aceleasi idei t sentimente aveau
insa alt rasunet cind erau rostite, nu din buzele delicate ale unui poet de o
inalta cultura, ci din gura aspra a unui dirz caracter, a unui cerberos apostol,
cum era feciorul de Taran din Ardeal, caruia inca de la inceput i-a pasat
putin de calcarea programului (trasat de Eforia scolara, n.n.) ca s intre in
domeniile scumpe lui, unde era chiar filozofia kantiana, de o superioara.
Era intrinsul ceva din revolutionar, era plebeul pornit pe protestare i raspla-
tire, care nu uita s arate in ce vizuine si bordee, cele mai proaste i incenu-
sate" sub ce jug al prostiei", in ce hal rupTi, goi i asernanati dobitoacelor"
se aflau stranepotii marelui Caesar, slavitului Aurelian si inaltului Traian" 1.
Izbinda a fost a lor. $i gindul invietor umbra si mai departe". La Bucu-
resti, 11 va purta Heliade si intreaga pleiada de intelectuali formati la Sf. Sava,
iar la Iasi insusi Asachi, incepatorul. Romanii avura scoala lor. Limba patriei
se vazu inaltata la cea mai mare cinste, pe care o va consfinti rinduiala cea
noua a Regulamentului Organic. Dar avea sa se mai vada Inca o data in
primejdia de a fi inbuit i inlocuita pe catedrele claselor superioare ale
celor doua Academii de la Iasi si Bucuresti, in 1847, cu limba franceza.
Incercarea este redata pe larg in lucrare si este unul din capitolele scrise
cu multa caldura de autorul ei. Invatamintul national, injghebat cu atita
greutate i inut cu atitea sacrificii, se intilni indata dupa organizarea lui cu
o putermca rezistenta a unei parti din clasa boiereasca, pe care o fermecase
splendida civilizatie franceza si care n-avea nrici o consideratie pentru incepu-
turile nedesavirsite i adesea neindestulatoare de la noi. Imbogatiti, prin
exploatarea mosiilor, in vederea comertului liber, asigurat prin pacea de la
Adrianopol, oei noi [genergia noua de boieri] cunosteau Apusul si nu se
puteau recunoaste in propria lor Ei preferau pentru biieçii i fetele
1 Ibidem, p. 167 [84] i urm.

XXII

www.dacoromanica.ro
lor orice pensionat, asezamintelor romanesti ale statului. ... Dar cu aceste
scoli private, cu multi preceptori de casa i multe guvernante, curentul strain,
oricit de simpatic prin asemanare de limbi, leg aturi de rash si valoarea intrin-
seca a culturii franceze, tindea sa pule stapinire pe Koala publica insi. Multi
boieri intelegeau prin aceasta ca ea sa fie aproape inchisa acelor clase mii-
locii, care folosindu-se de invatatura imecliat inteleasa, ajunsesera in citiva
ani, cu cel mai frumos si mai laudabil avint, s ia in stapinire scolile. Un
puternic element de lupta sociala se adaugea la concurenta atit de neegala
intre doua civilizatii" 1
Nicolae Iorga nu vedea necesitatea luptei de clasa. El este partizanul inte-
legerii dintre clase, rniliteaza pentru o iluzorie armonie sociala, cu tot atacul
vehement pe care il indreapta impotriva oricarei apasari din partea celor
puternici. Intreaga istorie a omenirii este pentru el o miscare, un curs. 2
Desfasurarea ei normala se face in cadrul general al umamtatii prm jocul
necontenit al influentelor de natura culturala. Dar sint si ciocniri de interese
intre clase, remarca' insusi Iorga. Boierimea, mai corect marea boierime, se
temed observa el de promovarea prin scoala a copiilor din paturile
neprivilegiate si lua masuri ca sa se ingrad.!asca accesul acestora la invatatura:
Aici apare conflictul social intre clase antagoniste intre marea boierime 51
clasele de jos ale populatiei pe care marele nostru istoric 11 remarca, fara
insa a-i intelege importanta.
Lupta sociala Ii avea radacinile in neegalitatea economica si social-politiel,
ce ingaduia unui foarte mic numar de persoane sa se bucure de toate bunurile,
inclusiv de cel al stiintei de carte, prin pensionate i profesori particulari
straini. Dar aceasta inca nu era de ajuns. Cele doua Academii, de la Iasi si
Bucuresti, reorganizate prin regulamentele scolare din 1833 (Tara Romaneasca)
si 1835 (Moldova), devenira tinta atacurilor marii boierimi ; mai multe comisii
au fost numite pentru o pretinsa imbunaratire a invatamintului gimnazial
rezultatul acelor uneltin, pe care le-am amintit si mai inainte, a fost inlo-
cuirea limbii romanesti ca limba de predare in clasele superioare ale colegiu-
lui (Bucuresti) sau gimnaziului (Moldova), cu limba franceza.
Cele doua legiuiri decretate in conditii identice in ambele principate (fe-
bruarie 1847), care par a fi o victorie a marii boierimi in frunte cu cei doi
domni, M. Sturcln i Gh. Bibescu, poate si a unor presiuni din afara, nu
avura viata. lunga. Intelectualitatea cu idei inaintate, credincioasa invatamin-
tuhii national, nu a Incetat sa pastreze vie lupta impotriva instrainartii.
Revolmia din 1848 dete peste cap in Tara Romaneasca si Moldova acele
incercari odioase. Vom vedea indata ce au pus in loc oamenii revolutiei.
Europeana" era si scoala voita de reforma din 1774 a Mariei Tereza, dar
acolo dezvoltarea ei vorbim de scoala romanilor din Transilvania se facu
in alte conditii decit dincoace de munti, raminind totusi o scoala a clasei
stapirntoare, o Koala' cu caracter de clasa. Acolo, se incerca sa se creeze pen-
tru Imperml habsburgic o singura categorie de ascultatori supusi, gata de
bir sit mihpe... romanii trebuiau sa aib i ei parte de Koala Apuseana laica
tnsuflepta de noile curente ale filozofiei reformatoare" 3. Dar nu 'impartasim
1 Ibidem, p. 240 i 243. [120 §i 122].
2 Mem, Observatil ale unui nespecialist asupra Istoriei Antice, BucureFd, 1910, apud
Stefan Mete, op. cit., p. 267.
3 Idem, Istoria invdtdmintului romdnesc, Bucure.,sti, 1928, p. 123. [61].

XXIII

www.dacoromanica.ro
p5rerea autorului c5 nu se urin5rea prin aceasta scopuri nationaliste ger-
mane".
Imperiul habsburgic era un stat feudal, inauntrul c.'ruia, in a doua jum5-
tate a secolului al XVIII-lea, au inceput s5. ia forme din ce in ce mai accen-
tuate relatiile capitaliste de productie. Infiintind scoli pretutindeni, statul
feudal nu intelegea s fac5 aceste concesii de ordin cultural diferitelor popoare
din imperiu dedt in scopuri politice. Or, instructia in limba german5, ca in
§colile giiniceresti, era cel mai adecvat instrument de guvernare. Faptul cb
romanii s-au ferit din calea acestei primejdii atest5 Inca o dat5 puternicul
lor simt de conservare, acel simt care a scos la suprafat5 pe marii conduckori
ai si, Ion Inochentie Clain, pribeagul la Roma pentru dreptatea neamului
s5u" pe Petru Maior, Gheorghe $incai, Samuil Micu Clain si Ioan Pivariu-
Molnar, vestitul oculist, profesor la Universitatea din Cluj. Se ridica astfel
o puternic 5. mi§care national5, stindard de lupt5 pentru romanii de pretutin-
deni, asa-numita $coal5 ArdeleanI. Aici, ca si in Tara Romaneasa si Mol-
dova, .aceeasi directie a spiritului care se desc5tuseaz5, aspir 5. s5-si afirme
proprille puteri. Revolutia din 1848 avea s dea un nou avint acestei directii.
Ceea ce afam de la N. Iorga in aceast5 privinta este ins 5. foarte putin, c5ci
si sub acest raport el este un adversar al revolutiei. Revolutia sfarm5 echi-
librul social, intrerupe cursul vieii normale, nesocoteste traditia. Intr-o lectie
de deschidere a cursului s5u la Academia de comert, in 1933, despre Ce
istorie contemporan5 se face", opiniile sale despre acest subiect au fost expri-
mate Impede. Pe aceeasi linie idealist 5. el calific5 de tendentioas5 si molip-
sitoare" orice incercare de a prezenta in scoli misc5rile revolutionare ca fapte
de istorie 1. Revolutiile sint opera filozofilor", printre care cel mai virulent
a fost Rousseau suflet de valet sentimental si ideolog". Secolul al XVIII-lea,
secolul filozofilor" a fost inainte de toate o epoc 5. neistoric5, nerea15, f5s5
cel mai mic respect pentru traditiile cistigate 2.
Secolul filozofilor este secolul luminilor, concept pe care N. Iorga nu-1 folo-
seste niciodat5 in aceast5 carte, desi ii descoper5 frecvent prezenta in tendin-
tele cele noi de inspiratie apusean5. Un intreg capitol, Scoala filozoficl a
Principatelor", relev5. tocmai curentul cel mai filozofic", tendintele lui stiin-
tifice". Anaforaua de reforme propuse in Moldova de c5tre mitropolitul Iacob
al II-lea, in ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, era p5truns5 de acel
spirit stiintific al precarii disciplinelor abstracte in limba national5, dup5
reguli pedagogice de caracter apusean, o scoal5 deci indreptat5 spre Occident.
Dar noi §tim ca. iluminismul s-a impletit la noi In acel sfirsit si inceput de
veac, in jurul anului 1800, cu lupta antifeudal5 a maselor, dezvaluind n51-
zuintele de libertate si independent5 ale poporului romanesc de pe cele doua
versante ale Carpatilor, incit innoirile revolutionare" stirnite de curentele
acele apusene din care rezultase o asa de cumplit5 prefacere in toate dome-
niile" 3, au fost un bine nu un r5u. Filozofia reformatoare (§i f5.1.5. dumnezeu") 4
a cucerit veacul i, triumfatoare, a descItusat popoarele de tirania feuda15.
In alutarea cauzelor revolutiei la noi, Iorga se opre§te asupra singurei
dar i aici greseste care este in acord cu conceptia sa idealist5. : ideile
1 Idem, Generalitati cu privire la studiile istorice, Bucumti, ed. a III-a, 1944, p. 191.
2 Idem, Evolutia ideii de libertate, Bucurqti, 1928, p. 240.
3 Idem, Istoria invardmintului romiinesc, Bucure§ti, 1928, p. 150. [75].
4 Ibidem, p. 121, [60].

XXIV

www.dacoromanica.ro
vehiculeaza ideologiile revolutionare. Intr-o conferinta tinuta in anul 1935 la
Paris, Le developpement des idées sociales et politiques de la revolution
francaise en Roumanie entre 1830 et l'union des principautes (1859)" 1 dez-
valuie din nou teza sa. Tot ce s-a f acut in Principate, intre 1830-1840 s i
1859, este rezultatul unei ideologii in raport cu Revolutia Franceza, fie ca a
fost vorba sa fie acceptata sau combituti, dar pIn la urmi a avut loc o
sinteza."
Asadar, analitic privind lucrurile, jurnalele frantuzesti, literatura revolu-
tionara, profesorii francezi cu idei revolutionare in scohle particulare, unii
strecurindu-se si in scolile publice, caVaillant sau Quenin, la Iasi, fara in-
fluen ta caruia, se spune, nu (se poate i magina pregatirea lui Mihail Kogalni-
ceanu chiar inainte de a merge in Franta, apoi tinerii din Tara Romaneasca si
Moldova care fac studiile lor in Franca, Inca si ofiterii rusi din timpul ocupa-
tiei tariste pot fi considerate tot atitea cai de patrundere a ideilor revolutiei
franceze, care au pregatit, in parte, si in tarile noastre o asemenea ideologie.
In monurnentala sa opera Istoria romanilor, N. Iorga, pe linia conceptiei
sale traditionaliste, incearca sa princla inca o data contururile epocii : In mo-
mentul cind totul era spre schimbare in Europa, zguduita de revolutia ratio-
nalismului, care in puterca unor principii abstracte darima asezamintele de
temei, la care lucrasera veacurile... toate partile neamului romanesc urmarind
instIinctiv o unitate erau strabitute de aceste idei ale filozofiei" Occi-
dentale" 2.
In lucrarea de fata nu gasim decit o foarte sumara referire la contributia
revolutiei de la 1848 pe tarim scolar. Dar revolutia de la 1848, desi infrinta,
a zguduit din temelii feudalismul si a pus inceputul unei noi ordini sociale. In
materie scolara a proclamat principii formulate de multi vreme in scrierile
unor barbati cu idei inaintate, din rindurile burgheziei si chiar din rindurile
micilor i marilor boieri. Ace le principii le aflam exprimate in Proclamatia
de la lslaz, in Petitiunea program de la Iafi §i Proiectul de constitutie pentru
Moldova. Ele exprimau, intr-un chip pregnant, necesitatea unor reforme de
structura a intregului invatamint. Se condamnau prin ele dispozitiile legilor
reactionare din februarie 1847, prin care clasa conducatoare incercase sa stran-
guleze invatamintul in limba romaneasca i s margineasci patrunderea inva-
taturii de carte in popor ; proclamau apoi egalitatea i dreptul ambelor sexe
de.a se impartasi de binefacerile stiintei de carte, proclamau libertatea instruc-
vim i gratuitatea ei. $i in Transilvania, Marea adunare de la Blaj din mai
1848 cerea masuri pentru largirea dreptului la invatamint, infiintarea de scoli
romanesti in toate satele, gimnazii, institute militare, seminarii preotesti i o
universitate romana.
Institutional, la Islaz i Iai, declaratia de principii avea sa se realizeze
prin scoli primare, secundare, superioare ; Koh elementare de biieti si fete
in sate si orase, gimnazii i licee cu internate, atit pentru baieti cit si pentru
fete in toate orasele resedinta de judet sau tinut, o scoala normala de inva-
tatori la Iasi, scoli practice de meserii, de comert, de navigatie in Moldova,
cite o Koala politehnica la Iasi si Bucuresti, cite o universitate la Iasi, Bucu-
resti i Craiova.

1 Academie Roumaine, Bulletin de la section historique, Torn XIX, Bucureti, 1935.


2 N. Iorg a, Istoria romanilor, vol. VIII, Bucuregi, 1938, p. 234.

XXV

www.dacoromanica.ro
Principiile proclamate de revolutia din 1848 pe linia invatamintului au
constituit charta viitoarelor prefaceri in Koala romaneasca. Ele au devenit
posibile prin chiar actul istoric care le-a generat. Zdruncinind baza economica
feudala, revolutia de la 1848 a impus schimbari in structura economica a
societatii, si o data. cu aceasta, si nevoia unei noi organizari juridice a in-
strucTiunii publice, necesara consolidarii statului burghez creat prin actul Unirii
din 1859.
Cea mai insemnata reforma scolara incercata de guvernul revolutionar de la
1848 in Tara Romaneasca, in scurta lui existen;a., a fost, pe linga decretarea
gratuitaIii invafamintului de toate gradele, infiintarea de scoli de fete in
toate orasele de resedinta ale judetelor si inmulTirea lor pina la patru in
Capita la, invocindu-se egalitatea sexelor sit insemnatatea instrugiei si edu-
catiei fetelor pentru generatiile viitoare j.
Intoarcerea regimului boieresc", cum observa Iorga, avea sa duca la resta-
bilirea trecutului in scoli, adica a regimului creat de Regulamentul Organic,
respectiv de legislatia scolara din 1833, incepindu-se cu destituirea profeso-
rilor sit invatatorilor participanTi la revolutie, deci a acelora ce se abatusera
de la crestineasca datorie a omului" ; intre ei, in primul rind, profesorii
transilvanern : August Treboniu Laurian, Aaron Florian, Ion Maiorescu. Sco-
lile satesti au fost pur si simplu suprimate.
Zavorirea scolilor si persecutarea elementelor inaintate din rindul profe-
sorilor si al invatatorilor nu au reusit sa stavileasca ideile revoluviei. Ele gu
continuat sa: se manifeste activ mai intii prin proiectul de organizare a inva-
tamintului din 1850, intocmit de P. Poenaru, Simion Marcovici si C. D. Brai-
loiu, din ordinul lui Barbu $tirbei, caruia N. Iorga ii face un mare loc in
istoria invalarnintului, si apoi prin reforma intregului invatamint, dupa. actul
Unirii, in 1864.
In ce priveste aportul lui Barbu Stirbei la progresele invatamintului in Tara
Romaneasca, lasind la o parte atitudinea lui rigida' fata de emigranti", adica
a carturarilor veniti din alte parti, pe care ii voia cit mai departe de vara,
remarcam ca insusi Iorga condamna prinoipiul formulat de acest domn, dupa
care Koala publica trebuie sa multumeasca nevoile cleosebitelor clase", inte-
lese de pe o pozitie reactionara asa cum le dorise si marea boierime inainte de
1848, atit in Tara Romaneasca" cit i in Moldova. De altfel, daca pe baza
noii reforme scolile din orase se redeschisera in 1851, swine satesti au trebuit
sa mai astepte pina in 1857, cind le-a redeschis intemeietorul lor din 1838,
Alexandru Dimitrie Ghica, revenit ca lociiitor domnesc in 1856.
Actul Unirii din 1859, de covirsitoare insemnatate pentru istoria poporului
nostru primul pas spre crearea statului national al romanilor , a fost
urmat de o actiune legislativa menita sa. asigure fiecarui sector de viata social-
economica bazele legale de dezvoltare in spiritul unificarii. In aceste con-
ditii s-a impus si o noua lege a invatamintului. Ea a fost indelung pregatita,
dezbatuta, si, cu o oarecare intirziere si multe pieclici, promulgata la 25 noiem-
brie 1864.
N. Iorga pune reforma scolara, astf el realizata, precum si proiectele ulte-
rioare ce s-au facut pentru modificarea ei, sub semnul eclectismului, (expre-
1 Arhivde Statutului Bucuregi, fond Ministerul Instructiunii Pub lice, Tara Rornineasea,
dosar 1476/1848, f. 1, 2 §i 3.

XXVI

www.dacoromanica.ro
sie folosita de el in sens pozitiv) care a dominat, apreciall el, lunga perioada
intre 1859-1890, mai bine zis 1900. Sint calificate astfel incercarile de a
altoi pe fondul specific national idei sau principii imprumutate de la tari cu
un invatamint mai dezvoltat, in special din tarile latine. Aprecierea trebuie
retinuta ; ea este confirmata de documentele tirnpului. Schimbul de experienta
intre popoare in ceea ce priveste instructia a devenit foarte activ la inceputul
celei de a doua jumatati a secolului trecut. Din Moldova au fost trimisi sà
studieze sistemele de invatamint din unele tari Alex. Tereachiu in 1851,
August Treboniu Laurian, in 1855, iar din Tara Romaneasca, intre
1857-1859, G. Costa-Foru. Vizitind unele ri apusene, acesta din urma ne-a
lasat un men-ioriu intitulat Studii asupra instructiunii publice in unele din
statele cele mai inaintate ale Europei", insotit de o colectie de 435 de docu-
mente referitoare la legislatia scolara din acele taxi
In cornentariul pe care N. Iorga 11 face conditiilor in care a fost alcatuita
Legea instructiei publice din 1864, s-au strecurat mai multe erori. El impar-
taseste relatia neconforma cu adevarul a lui V. A. Urechia 2, dupa care proiec-
tul de lege a fost intocmit in Consiliul de stat de catre Poenaru, Bozianu ti
Cretescu i apoi revazut de ministru i de directorul sau, V. A. Urechia, in-
tr-o noapte", i fara s fi trecut prin discutia unei adunari, a fost legiferat 3.
Sint aci doua erori. Proiectul de lege al instructiunii nu a fost intocmit in
Consiliul de stat, ci numai revizuit, caci el fusese pregatit mai intii de catre
o comisie din care nu au facut parte nici Bozianu, nici Cretescu. Acea comisie
avusese ca membri pe August Treboniu Laurian, Aaron Florian, Mihail Ko-
galniceanu, Petre Poenaru, Vasile Boerescu, dr. Davila si Ion Zalomit, cei mai
multi dintre ei participanti la revolutia din 1848. Ei aveau sa. dea glas prin-
cipiilor revolutiei in domeniul invatamintului.
Neexacta este afirmatia c proiectul legii din 1864 nu a trecut prin discutia
Adunarii nationale. Proiectul a fost depus de catre ministrul D. Bolintineanu
pe birourile Adunarii la 1 februarie 1864 ; la 24 februarie se hotari inscrierea
lui pe ordinea de zi, iar la 11 manic 1864 a fost dezbatut si votat cu unele
rnodificari. Proiectul votat de Adunare nu a fost insa sanctionat de domn,
ti ca urmare a acestui fapt, a fost trimis Consiliului de stat pentru revizie.
Aci, 11 intimpina Poenaru, membru al Consiliului, i proiectul, cu mici redu-
ceri in text, fara sa fie afectat vreunul din principiile lui de baza, a fost
aprobat i sanctionat. La 25 noiernbrie 1864, cum am spus, a fost pro-
mulgat 4.
Observam c relatarea gresita despre imprejurarile in care a fost decretata
Legea instructiei din 1864 nu a fost pusa la indoiala de nimeni, deoarece
autorul ei facuse parte din personalul superior al Ministerului Instructiei la
data alcatuirii legii. Marturiseste, numai, ca a fost unul din coautorii ei prin
1 Arhivele Starului Bucuresti, fond M.I.P., dosar 343/1860, f. 1-9.
2 V. A. Crechi a, Istoria Koalelor III, p. 276.
3 N. Iorga, Istoria inviltamintului romiinesc, Bucuresti, 1928, p. 325. [162]. 0 asemenea
apreciere inci din 1903, in articolul Ref ormele in inviitelmint ale ci. Haret in S'arn'ankorul`,
II, nr. 54, 1903.
Ilie Popescu Teiusan, Contributii la studiul legislatiei golare romiinefti. Legea
instructiei publice din 1864, Bucuresti, 1963, passim.

XXVII

www.dacoromanica.ro
functia sa de director general. N. Iorga s-a putut deci insela asupra temei-
niciei informatiei 1
Ceea ce se cere insa mai de aproape analizat este judecata sa categoric
exprirnata asupra legii instrucicei publice.
In lucrarea de fata Iorga declara aceasta lege drept o oper'd lipsita de
originalitate, r'cizimard adesea pe copierea strainatarii (fi far'a) nici o baz'a de
tradirie Fi nici o insuflerire de ideologie moraa" 2 (subl. n.).
Problema copierii modelelor straine este veche, ea a facut obiectul mul tor
dezbateri de-a lungul secolului trecut i inceputul celui de acum.
Referindu-se la starea scohlor din acea vreme, Ion Heliade Radulescu opina,
in 1840, sa se fereasca romanii de imprumuturi straine si sa-si organizeze
scohle dupa trebuin%ele lor proprii" 3. Ion Ghica considera, dimpotriva, ,,valo-
roas i concludenta experienta Tarilor cu o cultura inaintata, de aceea reco-
manda sa imprumutam exact organizarea, clasa cu clasa, a coleghlor franceze
sau a gimnazillor germane" 4. 0 cale de rnijloc exprima Gheorghe Costa-Foru
in memoriul sa4.1 : 5tiinta i experienta popoarelor civilizate ne vor dezdauna
de timpul pierdut, de vom sti in adevar sa ne foloshn de dinsele..., s creem
cu incredere in noi, dar fara superbie, s imitam cu recunostinta dar fara ser-
vilism" 5. Tot el, deschizind dezbaterile asupra proiectului la 11 martie 1864
in calitate de raportor, revenea la cele spuse in memoriu : Nu ar fi prea
cutezatoare din parte-ne pretentiunea de a face mai bine decit chiar aceea de
la care mergem sa invatam, pentru ca avem dreptul de a profita de expe-
rien%a altora, de a alege mai multe modeluri si de a cladi din nou pe tarim
sanatos" a.
V. Boerescu, autorul anteproiectului legii din 1864, a vinut si el sa declare
ca, intocmind acea lucrare, s-a ferit s copieze, caci era impotriva adoptarii
exclusive a organizatiei straine." 7 Chiar si dupa adoptarea legii, oamenii de
scoala de la noi au ramas constant impotriva copierii modelelor straine. In
sesiunea din septembrie 1866, Consiliul general al InstrucTiei respingea tendin-
tele de a copia vreo reforma straina. Programele straine, se spunea, fie cit
de bune pentru Tara undesi-au luat nastere, nu se pot aplica Orli noastre".
Consiliul nu ignora experienta altor popoare, dar Tinea seama de impreju-
rarile speciale ale %aril noastre 8.
Legea, cum am mai observat, a fost intocmita in spiritul principiilor revo-
lutiei din 1848 si trebuie s observam c inainte de promulgarea ei, mulvi
barbali cu idei inaintate au formulat proiecte de invatamint, ca Alexe Marin
in revista sa Muzeul national" (1857-1860), sau ca August Treboniu Lau-
1 Chiar dupa ce prin cercetari de arhiva, am restabilit faptele, prin lucrarea mai sus
citata, greseala lui V. A. Urechia a putut fi Inca preluata in lucrari istorice de baza, ca in
Istoria Romaniei", vol. IV (1964),p. 694.
2 N. Iorg a, Istoria invaPmintului românesc, Bucuresti, 1928, p. 325. [162].
3 In memoriul adresat banului Mih. Ghica, in Foaia pentru minte, inima i literaturr,
III, mai-iunie 1840.
4 Ion Ghic a, Despre Koala pro/esionalã fi medie-teoreticii, in Foaia pentru minte...",
nr. 31 si 45 din 1847.
5 G. Costa-Foru, op. cit., p.485.
° Arhivele Statului Bucuresti, fond Obsteasca Adunare a Tarii Romanesti, ds. 15/1868,
f. 285.
7 V. Boerescu, Proiect de lege asupra organizarii Instrucfiei publice din Romania,
Bucuresti, 1863.
a Arhivele Statului Bucuresti, M.I.P., dos. 417/1866, f. 131-150.

XXVIII

www.dacoromanica.ro
rian, redactorul revistei Instructiunea publica" (1859-1861). Ei cereau inva-
fatura' pentru toate clasele sociale, instructie primara generahzata, pro-
movarea invkamintului tehnic-profesional, ridicarea tuturor gradelor de
invatamint la nivelul cerintelor contemporane.
Baza ideologica a reformei scolare au constituit-o ideile revolutiei din 1848.
Actul istoric al Unirii i particip area maselor populare la infaptuirea lui au
adus la suprafala pe oamenii revolupei, i un August Treboniu Laurian, un
Aaron Florian, un Mihail Kogalniceanu, un Dimitrie Bolintineanu nu aveau
sa uite chemanile revolutiei : scoli in toate satele i orasele, scoli medh si
superioare, scoli speciale, scoli pentru ambele sexe, invatamint gratuit i obli-
gatoriu. Iata de ce principiile fundamentale ale legii din 1864, impreuna cu
altele, ca inamovibilitatea cadrelor didactice sau egalitatea sexelor la invata-
tura, echivalarea invkamintului primar rural cu cel urban, poarta pecetea de:
mocratismului, depasind astfel caracterul retrograd al legiuinlor din 1833 §t
1835 din Tara Romaneasca si Moldova, in care invkamintul satesc fusese uitat
cu desavirsire. Sa. mai adaugam faptul ca, la data proclamarii la noi a obli-
gativitatii scolare, aceasta nu fusese cuprinsa decit in legiuirile scolare din
citeva tari din Europa i acolo mai mult pentru motive de ordin religios
si din doua state ale Statelor Unite ale Americii. In Italia, desi proclamatl in
anul 1859, obligativitatea scolarai nu s-a realizat decit in 1877 ; in Franta,
catre care se indreptau cu precadere atunci privirile romanilor, obligativitatea
instructiei elementare nu a fost recunoscuta decit prin legea din 28 noiembrie
1882. Anglia nu a avut o lege in care sa fie recunoscuta obligativitatea scolara,
decit in 1870, Elvetia numai in 1874, iar dintre tarile vecine, Bulgaria in
1879, Serbia in 1882, Ungaria in 1868 prin legea XXXVIII aplicabila si in
Transilvania.
Politic.a i legislaPa scolara' din Romania in ultimul deceniu al secolului
trecut si in primele ale secolului al XX-lea au fost in atenPa directa a lui
N. lorga. Observatiile sale critice se impletesc treptat cu expunerea propridor
sale idei despre organizarea invatamintului la noi.
Conceppa sa scolara se va contura definitiv in anii 1931-1932, cind a
detinut cu ceva peste un an postul de ministru al EducaPei nationale. Este
aceeasi pe care o aflam in ultimele pagini ale Istoriei 2nv4rzm2ntu1ui romanesc.
Procesul de cristalizare a acestei conceptii a inceput insa din anii tineretii.
Nici un pnlej nu i-a scapat ca sa-si faca cunoscute parerile asupra proble-
melor colii romanesti, oricare ar fi fost tema expunerilor sale.
Considerapile sale critice se concentreaz 5. in primul rind asupra structurii
generale a invatamintului, care facea din primele doua grade de invatamint
elementar i mediu stadii pregatitoare pentru gradul imediat urmator.
Iorga condamna pregaurea pentru scoara din grad in grad", doreste o 5coa1 a
incepatoare al carei scop trebuie cautat in satisfacerea nevoilor imediate ale
viepi, nu o pregatire pentru ca elevul s fuga de la tarsi, sa vina la oras", ci
o scoala potrivita cu locul unde se gaseste 1 Dar, propunerea pe care o face
de a se.crea in folosul fiecarui tip social, tipul de scoall corespunzkor" nu
poate fi..acceptata. $coala generala trebuie sa ramina una si aceeasi pentru
top copm, de la tara sau de la oras, asa cum este astazi.
I N. I o r g a, Noua directie a invatamintului rondrnesc ; 4 con f erinte la radio, Valenii
de Munte, 1931 ; Idem, $coala care ne trebuie, n Neamul românese, nr, 20 din 27 februa-
rie 1927.

XXIX

www.dacoromanica.ro
Nici gimnaziul sa nu fie o prefka a liceului, ci o scoala de cultura gene-
rala, de pregatire completa, iar numai ultirnele trei clase ale liceului sa fie
o pregatire pentru universitate 1.
In legea pentru modificarea unor articole din Legea invatamintului secun-
dar din iulie 1931 2, N. Iorga imparte invatamintul secundar In doua categorii
de scoli gimnaziul de 4 clase care trebuie s dea cultura generala deosebita
pentru biei i fete ; liceul cu alti patru ani i cu o bifurcare de studii lite-
rati si stiintifica in ultimul an pregatind pentru universitate.
Studiile liceale vor fi sanctionate prin examene de bacalaureat, care vor
da dreptul la intrare in Universitate. 0 lege modificatoare a vechilor dispo-
zitii cu privire la okinerea diplomei de bacalaureat a fost votata la sfirsitul
lunii iume 1931 3, exprimind vederile pe care le cunoastem din expunerea de
motive a autorului. El spunea cu acest prilej, in fata Camerei deputatilor, ci,
asa cum a fost condus examenul de bacalaureat pina atunci, a fost mai mult
o loterie hazardatr, sfirsind in fapt un invafamint mecanizator, zdrobi-
tor al oricaror avinturi, de o totala neincredere in forTele proprii si de stin-
gere a bucuriei de a sti, din care pleaca tot ce e bun in orice invata-
mint". Noua lege preciza scopul bacalaureatului astfel : De a verifica
cunostintele dobindite de elevi la materiile de studii cele mai importante si mai
ales de a dovedi influenta studiilor facute asupra formarii cugetarii kr".
In general, spune N. lorga, se poate observa c scopul colii primare si
secundare, formind de fapt un bloc, nu e unul 'singur, ci dublu (afara de
scopurile false ce i s-au dat), i anume : pregatirea omului complet, care sa.
nu se incurce in vika, ci s-o inteleaga, s-o domine i -o sporeasc i, al doilea,
pregatirea omului nobil, bun, energic, dar drept, luptator, dar milos, in locul
fiarei pe care o crea vechiul invatamint pur stiintific i numai real si care a
dat pe rind bestia de cistig, bestia de razboi i bestia de sport" 4.
In ce priveste Universitatea, ea a limas, zice Iorga, asa cum a conceput-o
legea din 1864, Fara autonomie, dezvoltindu-se anarhic, dupa hazardul capa-
citatilor care se prezenta si a intereselor politice care le inlocuia, in loc de a
se forrna armonic". intr-o conferinta din 1926, Iorga d o expresie
avintata opiniilor sale despre ceea ce trebuie sa fie invatamintul superior.
Invatamintul superior trebuie s deschicia perspective si orizonturi. El e
vechea filozofie (iubire de intelepciune). El pune probleme, le discuta, cla
(trage) concluzii totdeauna provizorii i mai ales... el revizuieste, schimba,
propune, profetizeaza, este o arena de lupta pentru convingeri, care trebuie
rostite cu elocveka de oameni anume chemati pentru aceasta misiune, cu
ceva providential in ei. E locul uncle se aduna idealitatea unei societati, o
noua idealitate mingaietoare, indemnatoare i pina la cel mai umil din oamenii
traind In aureola universiekii" 5.
Foarte clar se exprima Iorga in pibblemele de continut ale invatamintului
mediu. Intr-o intilnire cu profesorii UniversitAii din Cluj, In 1931, ca mi-
nistru al Educatiei nationale, enunTa, repetind cunoscuta sa poziTie impotriva
scolii teoretice, baza de la care urma s propuna proiectul de lege la care se
1 Idem, Credinta mea (Cuvintilri) Bucure*ti, 1931, p. 195.
2 Monimrul Oficial, Dezbaterile Aduneirii deputacilor din 1931, wlinva. din 10 itklie 1931.
3 Ibidem, nr. 147 din 29 iunie 1931.
N. Iorg a, 1storia Inveigimintului romilnesc, Bucurelti, 1928, p. 343. [169].
6 Idem. lnceputurile inviitamintului superior la romani, Chilinlu, 1926, p. 23.

XXX

www.dacoromanica.ro
gindea : ameliorarea programelor, indrcate cu prea multe cunostinte teore-
tice, i mpletirea lor cu activitgti practice ping la Invgtarea unui mestesug ;
programul teoretic urma sg se desfisoare in orele de dimineati ; cel de acti-
vitati practice, in orele de dupg amiazg. In scolile de fete, elevele se vor inde-
letnici cu lucru de ming. (arta nationalg i produse casnice) 1.
In problema raportului dintre clasicism si realism, care a flcut obiectul
multor dezbateri la noi, intre tabere inconciliabile, N. Iorga se exprima pen-
tru o solutie de *loc. 0 scoalg numai pentru 5tiinve, sustinea el, ar fi o
sMbgticire tehnicg, precum o scoa1 g. numai pentru litere", sprijinit g. mai ales
pe clasicism, ar fi o fabrid de poeti si de filozofi, de care in asa de mare
numgr, si frà un pronuntat talent, societatea noastrg n-are nevoie... Invgfi-
mintul real, de 4ninve deci abstract -- nu poate fi admis decit in cursul
superior, ca o introducere la faculati si la inalte scoli speciale" 2.
Despre insemngtatea i locul stiintelor exacte in invItgmint, Iorga s-a pro-
nuntat incg din prezma reformelor ce au urmat dupg primul rgzboi mondial,
in 1919, intr-o conferintg publicg. 3 ,,Orice materie de invItgmint sl fie,
inainte de toate, un element de educatie nationalg, sg poarte, deci, o sarcing
peclagogicg, sg. nu liming in compartimentul sgu strimt de specialitate. In al
doilea rind, stiintele ca i celelalte studii s contribuie la formarea
mintii tingrului."
In scurta guvernare de care am vorbit, N. Iorga a reusit sg. legifereze punc-
tele sale de vedere, sl le fixeze in texte normative. In editia francezg a cgrtii,
apgrutg in 1933 4, el tsi exprima nadejdea d cei ce ii vor urma la conducerea
Ministerului Educatiei Nationale vor pgstra inovatiile sale.
Legea invgfimintului secundar din 1937 pgstreazI unele din mg.surile luate
prin legile din iunie-iulie 1931 ; altele au fost insg anulate 5.
Abandonarea programelor rigide i adaptarea lor continua' la trebuintele
practice ale sociefatii, impletirea muncii intelectuale, teoretice, cu lucrgra
manuale de caracter mestesuggresc, potrivite cu virsta scolarilor, colaborarea
membrilor corpului didactic prin schimb de experientg .in scopul perfectiongrii
lor profesionale, asezarea bacalaureatului pe temeiuri rationale i ridicarea
prestigiului institutelor superioare de invAgmint, considerate in primul rind
ca centre de creatie tiin%ific, sint idei pe care regimul socialist din taxa
noastrg le-a pus in practicg in viata cobii, asigurindu-le totodatl o sohdi
bazg materialg, conditia cea dintii a succesului lor.
*
* *

Citeva consideratii sint neapgrat cerute de stilul Istoriei invgNmintului


romSnesc. Intr-o lectie de deschidere a cursului de istorie, la Universitate, in
1897, N. Iorga a vorbit studentilor despre Frumusetea in scrierea istoriei" 6.
' Idem, Credinta mea (Cuvintari). Bucureti 1931, p 195-196.
2 Idem, Istoria inveitarnintului romelnesc, Bucumti, 1928, p. 331. [165].
3 ldem, Introducerea stiintelor In invatamIntul romiinesc, Bucuresti, 1919, p. 34.
5 Idem, 1-listoire de renseignement en pays romains, trad. par Mlle Alexandrine Dumi-
trescu, Bucuresti, 1933.
5 Legea pentru invAlrni'ntul secundar din 15 mai 1928, c-ti rnodificrile aduse prin legile
din 29 iunie 1931, 22 lulle 1931, 28 decembrie 1931, 24 martie 1932 si 22 aprilie 1932, Bucu-
resti, 1937.
'3 N. lorg a, Generalitati cu privire la straddle istorice, Bucuresti, ed. a II-a, 1944,
p. 41-43.

www.dacoromanica.ro
Intr-o opera istorica, spunea el, sint patru elemente : material, critica, organi-
zare j stil. Cele doua dintii determina soliditatea i adevarul ei, celelalte doua
frumusetea ei. Tinarul profesor nu le-a pierdut din vedere niciodat i nazuinta
de a da o expresie aleasa scrisului sau a fost constanta. A marturisit-o pina la
sfirsitul tragic al vietii sale : As fi vrut, din partea mea, sa. am mai mult
talent poetic pentru a fi mai aproape de adevar 1
Adevarul acesta se releva sub pana sa pe toate paginile cartii pe care am
prezentat-o. Chiar daca expunerea sa este pe alocuri extrem de concentrata,
lasindu-ne impresia ca ideile au fost suite sa se comprime, facind in acelast
timp loc unor constructii incidentale, este drept, cerute de logica sintactica,
chiar daca aceste incidentale ar putea iesi din tiparul in care au fost prinse
spre a da un curs mai liber depanarii gindului, dinamica scrisului sau curge
sub ochii nostri scinteietoare de imagini neasteptate, de caracterizari atot-
cuprinz atoare ce dau culoare paginii pe care, tu cititor, ai vrea sa le pastrezi
integral in memorie, ca, bunaoara, fermecatoarea paralela dintre Asachi si
Lazar, pe care am reprodus-o la pagina XXII a studiultui nostru, si care ne
duce cu gindul la Plutarh.
Coplesitoarea viziune a trecutului care nu este decit alta viata", vibreaza
puternic pe paginile in care istoricul ne invita s ascultam pe episcopul Gri-
gore al Argesului, care a ridicat in prefata Logicii sale din 1926, un adevarat
imn pentru invatamintul romanesc, sau pe tinarul student C. Brailoiu, scriind
din Geneva in 1828 parintelui sau, sau pe calugarul Virnav, care intr-o bro-
sura publicata la Paris in 1848 indemna pe tinerii studenti romani din Franta
sa se sileasca cu cele de trebuinta ca sa fie de mingliere parintilor i tarii" ;
sau cuvintele de foc din 1838 ale lui Aaron Florian intr-o conferinta despre
inaintarea civilizatiei din Tara Romaneasca. Romanii, zicea acesta, cu min-
drie pot sa-si ridice capul naintea veacurilor trecute a revolutiilor si intim-
pl arilor ce i -au izbit i cu un glas triumfator pot sa. zica : noi tot sintern".
Se intelege, ceea ce ne impresioneaza in mod deosebit in scrierile stiintifice
ale lui N. Iorga i acest lucru 11 raportam si la Istoria Inveitamintului
romanesc este eruditia sa, uluitorul suvoi de informatie, stapinirea ma-
gistrala a particularului in larga cuprindere sintetica a generalului. Cu toate
acestea, operele sale istorice, carora specialistii le-au putut si mai pot afla Inca
multe inadvertente i chiar erori, au fost scrise intr-un stil antrenant, care
ne cucereste. Pentru a fi istoric, trebuie o natura de artist 2, spunea el, Inca
de tinar, cind isi croia drumul stralucit pe care I-a urmat.
In Istoria invatamintului romanesc", aceasta logia I-a purtat pe Iorga
catre studierea legaturilor culturale ale romanilor cu celelalte popoare si a
aparitiei fenomenului original al creatiei lor, in lupta impotriva inriuririlor
ce-ar fi putut atinge puritatea spiritului national. La peste 40 de ani de la
aparitia ei, aceasta opera isi pa'streaza' marea ei valoare tiinific i generatii
dupa generatii de cercetatori s-au indreptat si se vor mai indrepta catre ea
ca spre un izvor nesecat de informatie i de metodologie istorica.
ILIE POPESCU TEIU$AN

1 Idem, n prefga la Materiale pentru o istoriologie urnana, Bucuregi, 1968.


2 Idem, Generalititti cu privire la studiile istorice, Bucurqti, ed. a III-a, 1944, p. 47.

XXXII

www.dacoromanica.ro
Noti asupra editiei

1. Istoria invaramintului romanesc a aparut in edaura Casei $coalelor in anul 1928. In


1932, in aceeasi editura a aparut editia franceza in traducerea Alexandrinei Dumitrescu,
Histoire de fenseignement en pays roumains. Pe coperta, anul 1933.
2. La Biblioteca Academiei R.S.R. se pistreaza manuscrisul original al lucrarii (ms. 3484),
care desi cu pagini lipsa si text uneori numerotat gresit, ne-a ajutat sa completam unele
goluri in textul tiparit.
3. Textul cartii a fost supus de noi unei foarte atente verificari a trimiterilor la izvoare.
Ne consideram indreptatiti sà afirmam ca N. lorga cita adesea din memorie si era natural
ca uneori sa se insele. Intr-o imprejurare oarecare, el marturiseste : Sint deprins a citi mult
si repede". De aci veneau si acele greseli. Apoi, multe izvoare au fost mentionate necomplet,
cum dovedeste manuscrisul, i intregite in timpul nparirii. Se intelege, multe scarari si tran-
scrieri gresite se datoresc i tiparului. Eclitia franceza nu indreapta nicaieri aceste greseli.
4. Erorile de cronologie, de informatie, stilistice, precum i orice alta interventie a noastra,
au lost introduse in paranteze drepte. Greselile de pagini sau capitole le-am corectat direct.
5. Acolo uncle autorul si-a exprimat dorinta ca asupra unor probleme sau aspecte sa se
duca mai departe cercetari, am indeplinit dorinta ilustrului istoric si am citat lucrarile apa-
rute dupa 1928 in aceasta directie.
6. Ne-am ingaduit sa citam i unele lucrari de istoria invçmintului romanesc, aparute
dupa 1928, re care le-am considerat de folos lectorului de astazi. Le-am cuprins pe toate in
paranteze drepte.
7. Am modernizat ortografia autorului dupa normele ortografice actuale : supt sub ;
teara tara ; cari care ; Inii insisi etc. ; de asemenea, am scris cu litere mici numele
lunilor (mai, septembrie, octombrie etc.), cel al popoarelor (roman, turc, sirb), al dregatoriilor
(vornic, vistier, spatar, mitropolit etc.).
8. In putinele locuri in care textul a trebuit sia fie intrerupt, s-a marcat acest fapt prin
citeva puncte asezate intre acolade.

ILIE POPESCU TEIU$AN

XXXIII

www.dacoromanica.ro
I.

ORIGINILE

$coala face parte din vechiul tezaur al limbii romanesti, pe dnd Kolar e
o inovatie lingvistic, inaintea careia se intrebuinta in Moldova cuvintul
,ccoler, din secolul al XVIII-lea 1, care traieste nc ri popor, sau sholer,
dupa greceste, pe care 1-a pastrat i Regulamentul Organic 2 Ucenicul apar-
tine imprumuturilor din slavoneste : el era inca de foarte demult intrebuin-
tat curent. Pe la 1680 se zicea dupa greceste : spudeu (a-imam:4 ; cuvin-
tul II intilnirn intr-o rnarturie cu privire la parintele lui Neculce 3 si in
certificatul de cultura dat de Genealogia Cantacuzinilor vestitului Constantin
Stolnicul 4. Spudeului" Ii raspunde, din acelasi izvor, dascalul (ötölicsicaA.4
pe care I-am luat poate mai din vreme din slavoneste. Dar mostenirii latine
ii apartin cuvintele de baza : a invata, invatatura i invatator (invatamint e
iarasi de creatie moderna), ba chiar i invatacel. Venind de la invitiare, in
care vitium n-are intelesul peiorativ obisnuit, s-ar putea ca depninderea cu
studiul sa fi venit din modesta, dar foarte obisnuita deprindere a animalelor,
a oilor in .special cu serviciul la om. Carta (charta), carturar (chartularius),
a scrie, scrlptura, apartin iarasi nobilului vocabular prirnitiv 5.
Cit de veche e $coala la romani ?
S-a crezut atita vreme intr-un celebru discurs la scolile din Hotin o
afirma cu hotarire Alexandru Hasdeu, caruia plasmuirile nationale" nu-i
erau necunoscute, si pina astazi sint oameni culti care o repeta cO
Alexandru-cel-Bun ar fi intemeiat in Suceava sa de pe la 1400 o scoa15.', o
Academie de drept, in legatura cu pretinsa legislatie care i se atribuia. Aca-
demia exista tot asa de putin ca si sistemul lui de drept. Nu se putea face
aa .ceva intr-o Tara abia incepatoare, atunci cind nici apropiatii .ruteni din
Galitia, mci departatii slavi de sud, invatatorii, in mare parte, at principa-
I De ex. In Ne diogl u, Cea mai veche roala romcineasca cu caracter statornic (Koala
de la Sj. Gheorghe Vechi), Bucureti, 1913, p. 18 Di pentru dawn tot acolo, la 1760 : Ko-
IiireFri"). Un S'arindaru Kolearu", Ia 1744 ; Studli i doc., VII, p. 326, nr. 47.
2 Regulamentul Kolar rnoldovean din 1851 zice : scoleri.
3 Buletinul comisiei istorice a Romaniei, IV, p. 6.
4 Ed. Iorga, r. 292.
5 A citi e slavon.

www.dacoromanica.ro
tului muntean, n-aveau un astfel de asezamint si nu puteau deci trimite pro-
fesorii. Ideile de renovare a dreptului nu dominau nicaieri in acest sud-est
european, nici in fari de o mai veche dezvoltare decit ale noastre.
Dar un invatamint exista fr indoia15, nu in legatura cu urmarirea
pe cat teoretice a adevarului, ci cu nevoile adinci, neaparate ale societatii
care, in vremuri normale, creeaza Koala si-i determina caracterul.
Nu trebuie s uit5m insa mci faptul ca in orasele interneute cu cetateni
de imprumut, veniti din farile regelui Ungariei si din acelea ale regelui Poloniei,
era o numeroasa populatie straina apartinind unor popoare, germanii i chiar
ungurii, care aveau o veche invatatura. E de crezut c sasii din. Cimpulung
sau din Tirgoviste, in necontenita legatura cu negustori din patria lor arde-
leana, isi vor fi trimes copiii la carte in Brasov, Sibiu sau Bistrita, ca si
conationalii lor din Baia, legati de cel din urma din orasele sasesti de mat sus.
Nem tii din Siret i Suceava nu-si uitasera pe ai lor din casa cea veche. S-au
semnalat copii de-ai lor care mergeau pana la marea universitate din Cra-
covia, centru de adunare al strainilor in secolul al XIV-lea, cind Galitia este
sub sceptrul iubitorului de cultura rege Casimir. S-au regasit in registrele
acestei inalte scoli moldoveni" din Suceava si din Siret 1.
Sa nu uit'am darasi ca acesti cetateni, traind dupa. dreptul de Magdeburg'
pentru galiieni, dup a. cel sasesc pentru ardeleni, aveau nevoie de cunoscatori
ai acestor traditii juridice pentru a hotari in acele procese cu hotariri date
in limba lor, pe care le cunoastem din acte ale secolului al XV-lea. Raportul
lor in aceasta privinta cu cei ramasi la vatra era acelasi ca raportul Italie-
nilor din Pera sau din Chios, din Tripoli de Asia sau din Alexandria cu
cetatile lor de origine, Genova si Venetia.
Apoi grija sufleteasca a acestor latini" de religie era incredintata nu nu-
mai unor episcopi din Ardeal, din Po Ionia, ci si preotilor clintre care o parte
macar trebuia sa fie indigeni. $i biserica apuseana, catolica, fara scoala linga
dinsa i pentru cei care nu voiesc sa devie clerici clercs in frantuzeste
inseamna : om cu studii, spudeu" nu se poate concepe. Iar clasele domi-
nante la noi au avut totdeauna o slabiciune, explicabiL, pentru un invata-
mint dezvoltat, impartit de straini. Fara indoiala, am avut si pentru ai nos-
tri, la resedintile episcopale din Milcov Inca in veacul al XIH-lea --
Baia si Siret, din Bacau, din Arges, scoli de latineste, din ale caror binefa-
ceri s-au impartasit copiii roman' de pe vremuri. $i, alaturi de episcopi, ca-
lugarii convertitori si cirmuitori au trebuit sa-si aib a. micile lor coli, ori
daca e vorba de Dominicanii din Siret, ori de Franciscanii din Arges, de
aceia care de la casele" din Ciuc s-au strecurat si acivat in preajma resedin-
tei episcopale din Bacau. Iezuitii din secolul al XVI-lea n-au fost singurii
scolarhi" de carte apuseana in panne noastre.
In ce priveste propriul nostru invatamint, legat de limba slavona a sta-
tului si de pravoslavnicia bisericii, el este desigur o foarte veche realitate.
Necesitatea lui era impusa de cresterea clerului inalt, de producerea unor
caluOri invatati, caligrafi i jpictori, de initierea domnilor si boierilor si de
deprmderea profesionala a scriitorilor de diplome.
1 Citati de Eugeniu Barwinski, n prefata la Chronicon Moldavicle al lui Miron
Costi n, ed. Comisiei Istorice a Romaniei.

www.dacoromanica.ro
Nu vom sti niciodata exact care a fost rolul jucat la noi de acel Grigori'2
Tamblac, al carui nume, explicat foarte ingenios, dar fara temei, si altfel, s-a
dovedit a fi al unei familii bizantine 1 Predica, vadita din manuscrisele pas-
trate ale cuvintarilor lui, nu era un obicei numai la Suceava unui autocrat"
de moda bizantina., insurat cu acea Marina care venea, desigur, din lumea
imperiala greceasca, dar i, mai tirziu, pe vremea cind locuia la noi inv a-
Tatul Chiril n vn torul n al Rome' celet noi, la Tirgovistea din
acei primi ani ai secolului al XVII-lea. Nu fara ucenicie", la scoala de mi-
nastire, dar si pe linga un inalt cleric invatat se vor fi deprins cu cartea
slavona oameni ca Teoctist i ceilalp man vladici moldoveni ai secolului al
XV-lea, sau cutare mitropolit muntean, vrednic de mostenirea arhiereilor din
Vicina asezati la Arges in secolul al XIV-lea, care cerea nomocanoane de la
Bizant 2, pe cind un episcop de Roman dadea dezlegari in chestii canonice
pe la jumatatea acelmasi veac al XV-lea 3.
Cel putin in minasnrea munteana, dintru inceput de calugari carturari, a
Tismaniei invatatului cutor Nicodim si in Neamtul creat, peste putina vreme,
de ucenicii acestui cleric, a fost o adevarata scoala de caligrafie st de zu-
gravire a manuscriptelor, dar, in acelast nmp, si, pentru c limba acestor
carp era strin i trebuta invatata, de slavoneste. Din aceste scoli de chilie
au tesit oameni ca, in Moldova secolului al XV-lea, Gavriil fiul lui Urie si
tahii", tahigrafii, Atanasie si Paladie 4, ori Mircea caligraful", care a scris
un manuscript de la Chilandariu la 1462-3 5.
Si in aceastalalta Tara' putem constata, la 7003 (1494-5) o scoala, caci
cutare manuscript de Pravda' pastrat tot la Chilandariu e datorit mult gre-
sitului monah, gramiiticur deci i profesorul Damian 8.
0 scoala de rneserii" era aceea unde, tot pe acolo, in invatau meseria,
mult inaintea aparinel celor dintli argintari profam, de felul celor din Ar-
dealul sasesc, mestern imbracatori in argint ai cartilor i ai icoanelor de
catapeteacma 7.
SI arnintim i necesara scoala de muzica, de psaltichie, a cite unui diac
domnesc" care invata la sapte glasuri" 8.
Am citat aiurea conditille in care, mai tirziu, dar desigur c i pe acest
timp, se recrutau invatacei, copii prini, furati de prin sate, din care se fa-
ceau oameni de treaba, v1dici i egumeni i preuti i diaconi pre la svintele
minastiri" 8.
Pisarii munteni din veacurile al XIV-lea si al XV-lea, care scriu cartile
domnesti si scrisorile catre orasele ardelene cu cerneala neagr
i albastra in
slove marunte, strimte, ghemuite, dupa datina bulgareasca si mai ales sir-
beasca, nu ne sint cunoscuti. Nu putem spune nimic despre natia careia-i
v. 4i Rev. Istoricii, XI, p. 13.
2 Hur mu zak i, XIII, p. 348, nr. 6.
3 V. [N. lorga], 1st. literaturii române, I, [ed. a II-a], p. 98-99.
1st. lit. rom., I, [ed. a II-a], p. 95-96.
5 Liubornir Stoianovici, in Sbornicul din Belgrad, pe 1923; v. i Rev. 1st., X,
p. 153-4.
6 Liubo in ir Stoianovici, I.c., p. 36, Cf. Rev. 1st. X, p. 154.
Pa'n5 in secolul al XVIII-lea se invka la staret : astfel pentru schitul Pascanii pe la
1768 ; [buletinul] Ion Neculce, I, [p. 106].
8 1st. lit. rom., I, [ed. a II-a], p. 97.
9 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
apartineau. V.A. Urechi a. pomenea dupa inedite pe un Neagoe i un Radu
Gramaticul 1. Dar pentru Moldova epocii lui Alexandru-cel-Bun se poate
stabili o lunga lista a acestor oameni destepti i dibaci. Ce mai frumoase
nume romanesti decit ale lui Otel, Birlea, Oanta, Vulpas, Negrilas, $teful,
Borcea, Sacara, Bors, CIrj 2 ? Chiar numele slavonesti : Stetco, Ivasco nu
inseamna o obirsie straina, ele fiind pe atunci comune in Moldova. Un diac
Giurge e fiul protopopului Moldovei, Toil 3.
Dar alte nume, ca $andru (din Sandor), trimit la Maramuresul originilor
moldovenesti. $i intrebarea se pune : ce datoram in acest domeniu rutenilor
de sub sceptrul Iagelonilor 1 i ce vine de la descalecatorii coboriti din acel
Maramures al regelui angevin din Ungaria ? Forma diplomatica a actelor
Moldovei incepatoare e a documentelor unguresti. S-a constatat acuma in
urma 4 c voievozii i cnejii romani scriau slavoneste in patria lor maramu-
reseana. E de crezut deci c scriitori ca $andru veneau de acolo, o data cu
descalecatorii sau mai tirziu, viata romaneasca dainuind si mai departe, pu-
ternica, in acele locuri. $i, daca e asa, se stie ce §coli de caligrafi i diplomatisti
erau in tot Apusul latin al evului mediu.
Domnii invatau carte. Chiar aceia care nu puteau scrie erau datori sa
stie slavoneste, daca nu invatasera aceasta limba politica si sacra in casa
la ei, de la mamele de origine slava, bosniace in Tara Romaneasca (sotia lui
Alexandru-Voda din care s-a nascut Vladislav-Vlaicu), rutene in Moldova
(sotia lui Latcu, cu numele asa de rusesc). $tefan-cel-Mare se putea intelege
tn aceasta lirmba cu solii rusi trimisi de regele Poloniei 5.
Cite un ostatec, ca al doilea Dan, traind la bizantini, trebuia s invete
acolo, i copiii crescuti la turci ai lui Vlad Dracul, teribilul Vlad i frumo-
sul Radu, vor fi prins i ceva carte crestina.
Totusi, cind Ilie Rams se turd, un contemporan grec, intr-o predica, in-
vinuieste lipsa lui de crestere. Se cuvenea" i totusi Tnaica lui era o fata
de despot sirbesc, dintr-o familie luminata, si ea insasi stia sa scrie plingeri
in slavoneste catre acel sultan Soliman, la Curtea caruia se redactau acte in
aceasta limba sa se incredinteze vreunui supraveghetor si pedagog,. ca sa
se ingrijeasca de copii si s nu-i lase sa se amestece cu cine se intimpla, ci
sa-i invele cite tind spre virtutea sufleteasca i trupeasca, iar ei, lasindu-i
in voia lor, ii fac sa-si caute numai de jucariile lor, de povestile si datinele
paginesti, de caraghiozlicuri si de stricaciuni... Asa stie necresterea, nu nu-
mai a lipsi pe om de cinstea de fail, dar si de cea vesnica 6". Dar nepotul
doamnei Elena Brancovici, Bogdan Lapusneanu, fu crescut de mama-sa, doamna
Ruxanda Rams destul de bine pentru a putea figura in societatea nobililor
poloni de peste Nistru, care-I cuceri si-1 pierdu. $i Ioan-Voda-cel-Cumplit
putea sa scrie romaneste, desi crescut in exil oriental, iar alt pribeag prin
Rasarit, Petru Cercel, stia destul italieneste ca sa scrie un imn lui Dumnezeu.
Fratele lui, Mihai Viteazul, are un scris extrem de fin, care arata scoala.
1 V. A. Ur e chi 1st. Koalelor, tom. I, p. 7.
2 1st. lit. rom., I, [ed. a II-a], p. 97. 0 a1t51 list.5. in I. Bog da n, Album pali.ographique
moldave, PrefaTa ; o a treia, de demult, in U r echia, 1st. Koalelor, I, p. 6-7.
3 Rev. !storied, II, p. 87.
4 1 o r g a, in An. Ac. Rom., 1926, [Mem. seq. ist., Seria III, t. VI, p. 69-72.]
5 Bogdan, Doc. lui $tefan-cel-Mare, II, p. 479.
Noc 'EXA:nvogviipc.av XIII, p. 57-9 ; traducere in Rev. 1st., II, p. 179.

www.dacoromanica.ro
Cum se facea acest invatamint o stim pentru sfirsitul secolului al XVI-lea.
Copilasul iubit al lui Petru $chiopul, Stefan, plapinda fiinta menita unei
asa de scurte vieti, avea ca dascal pe calugarul Teodosie Barbovschi, care
ajunse mitropolit si, pe linga .cetirea din psaltire i alte carti sfinte, i se
punea in mina, pentru exercitiu i invatatura pe de rost, cite o socoteala
de cronologie, a anilor trecuti de la Facerea Lumii i alte date capitale, curn
ni s-a pastrat, in romaneste, un mic izvod 1
Boierimea putea sa-si capete si ea asemenea cunostinte tot prin caluga-
rasul de casa. Desigur c dregatorii Sfatului domnesc in veacul al XV-lea in-
telegeau slavona documentelor la care erau martori sau chiar ispravnici. Dar
acesta e un lucru care se invata, 4i.un lucru greu care se invata cu cheltuiala
de vreme i sirguinta. Pina va vern vremea pribegilor, in care feciori de bo-
ieri vor fi dap, in Ardeal si Polonia, la carte latineasca, ori a domiciliului
fortat" la Constantinopol 4i aiurea in Orient, pe linga un domn mazil, in
care caz le statea la indemina ce mai ramasese din marea cultural bizantina..
Din fericire ni s-au pastrat si trei nume de invatatori, citesitrele din Mol-
dova, pentru acest secol al XV-lea. Despre pisarul Toader Popovici, deci fiu
de preot, se spune 2 ca era fratele lui Ion dascalul". $i acest Ion dascalul
e pomenit intr-un act de la 1476, mai tirziu si pisarul Coste, fratele lui Ion
dascalul" (1488) 3. La 1500 scria hrisoave pentru acelasi mare domn, $tefan,
un Efrem sau Ifrirn dascalul 4. Un mai vechi dascal de copii" trebuie si
fie acel Moise, din Rebricea, caruia i se da, cu mindrie titlul de filosoful" 5.
Alexandru-cel-Bun pomenea pe acest invatator °.
Toate aceste patru feluri de scoli se pot urmari si in secolul al XVI-lea,
pina la inceperea curentului apusean, sporadic la inceput, pe urrna din ce
in ce mai puternic, in noi conditii de viata si sub deosebite influente straine.
Ce decade [sint], o data cu catolicismul din jurul episcopiilor de propa-
ganda', colile alipite de dinsele. Din ce in ce mai rar Yin in vizita episcoyii
din Polonia, Argesul nu mai are de mult piscupul" sau apusean, calugarii
latini ai Ciucului, baratii, sint i ei niste bieti ignoranti. Marturiile rarilor
delegati ai Sfintului Scaun sint tot mai dezolante : saracie i intunecime, pa-
rasire i trista vegetare. Din acest izvor deci nu se va alimenta Koala din
tarile noastre.
Cetatile straine ajung sarace si, in acelasi timp, hi pierd caracterul lor
initial, de centre colonizate. Cufundindu-se in viata generala a tarii, ele nu
chtiga nici sub raportul care ne intereseaza. Putini mai stau pe linga bite-
ricile asa de cercetate odinioara ; deveniti simpli oraseni moldoveni sau
munteni, urmasii agerilor negustori din veacurile al XIV-lea si al XV-lea
n-au mai multe nevoi culturale decit mahalagii romani cu care s-au amestecat.
1 Hurmuzak i, XI, p. 197, nr. CCCXXV.
2 Uricariul, XVIII, p. 527-528.
3 In colectia Sf. Spiridon din Iasi, mosia Popricani, v. Urec hid, o.c., [I], p. 6. Azi
publicate de I. Bogda n, Doc. lui Stefan-cel-Mare, I, p. 209, v. si ibid., p. 267. Ca pisar
*i ibid., p. 319, an. 1488. Cf. si tabla, la p. 522, sub Ion diac".
4 Ibid., II, p. 178.
5 Ibid., I, p. 65 (la 1462 triau fiii lui, Danciul i Marusca) ; II, p. 79 (nepotul lui la
1495 : Nicoafa Cioarlie). Satul insusi se numi Filo,ofii ; ibid., p. 81.
Ghib5nescu, Suiete f i izvoade, I, p. 21 siurm.

www.dacoromanica.ro
Scoala de episcopi continua insa. Sirul inaltator de clerici carturari merge
in Moldova pina la invAatul mitropoiit Teofan, trecind prin personaliati
ca ale lui Macarie de Roman si Eftimie, scriitori de inflorite istorii" dom-
nesti dupa bizantinul Manase, devenit o carte de intrebuintare curenta la
slavii de peste Dunare. In Tara Romaneasca, unde viitorii preoti de .sat
inva'tau si la eclesiarhii episcopiilor (un caz din 1660) 1, se pastreaza i o
alipire la cultura greceasca, si mitropolitul lui Mihai Viteazul va cere la
Constantinopol un Nomocanon de care simtea nevoie in eparhia sa. Toate
lucruri care presupun o continua si serioasa urrnare a studiilor, din generatie
in generatie.
Minastirea nu se odihneste. In vechile fundatii glorioase, ca si in cele noi,
se invata de sirg slavona, caligrafia, pictura si muzica. Manuscriptele mol-
dovenesti sint de toata frumusetea, continuind cele rnai bune tradivii ale
Bizantului. Multi episcopi sint de postrig" * din aceste harnice lacasuri.
Dar mai ales infloreste scoala de dieci". Pentru crile domnesti, tot
mai multe, e la lucru o intreaga legiune de maiestri minuitori ai condeiului.
Rareori vreun strain, ca activul Nebojatco de la sfirsitul secolului al XVI-lea.
La mindrele nurne vechi se adauga ale lui Bogza, Buzdugan, Dumsa, Cozmin,
Pepelea, Mustea, Harnza, Pitic, Gheanghea, care inainta in onoruri, Vilcul,
in Moldova ; Cherchelan, Mogos, Razmerila, Florea, Badea, Fiera, Bercea,
Stoicea, Oprea, Badea, Cazan, Mihu, la munteni 2 Unii sint preoti si Ii
se zice ; Popa altii se cred obligati s spuie ca au de tata un preot, un
calugar, ca Luchian Popescul ori Vasca sin Varnava ; parintele e men-
Tionat, fiindca va fi fost insusi un diac, In numele terminate cu escul,
ca un CrIstea Mijhilescul, un Stan Savescul, un Calotescul, un Radul sin
Bratul, Stanislav al Tatului ; altii arata locul lor de origine si se vadesc
copii de sateni : Borileanul (din Borolea Dorohoiului), Eremia Baseanul (din
Baseni), Fundeanul, Stanciul ot Miros, Neagoe din Negornoresti, ceva mai
ttrziu, la 1622, Tecman Covurluianul 3.
Vechea cultura slavona se invrednici si de ingrijirea lui Alexandru Lapus-
neanu. Acela care-si cauta pictori pentru Slatina la Venetia si care nu dorea
nimic mai mult decit s intre prin Polonia in rindul principilor Apusului era
in acelasi timp un zelos traditionalist. Ctitor al bisericii moldovenoti din
Liov, corespondent si generos daruitor al calugarilor rusi ai Stavropighiei,
minastirii autonome din capitala Galitiei, el nu le scria nurnai pentru tipo-
grafie, dar si pentru pregatirea cu psaltichia, greceasca si sirbeasca" a das-
clilor lor de muzica la psaltii care invatau pe cintaretii din minastirile
btsericile Moldovei : el adauga ca. la scoala lui de cintari au invaTat i tineri
ruteni trimisi din Przemysl 4. In schimb, moldovenii invatau, uneori, si la
scoala Fratiei" din Liov, care tipari, la 1591, o gramatica slavo-greaca 5.
1 Rev. 1storica, VI, p. 123.
* [de «postrig* = de metanic, locul de calug'arirc.]
2 Urechi 51, os., [I], p. 6-7.
3 Studfi fi doc.. V, p. 82, nr. 20.
4 Hurmuzaki-Bogdan, I, p. 209, nr. CIII analizat 0 in Iorga, Polonais et
Roumains si Note polone, 1924.
5 Revista Archivelor, [II, (1924-1926)], p. 418.

www.dacoromanica.ro
Cind, pe o icoana din 1566, daruita de arhirnandritul Spiridon minastirii
Putna, citirn, in romaneste : Intelepciunea au zidit tie casa", ne putem in-
treba claca nu e vorba de o scoala 1.
In Tara Rornaneasca stim unde era izvorul acestei invataturi. La 1576, o
carte domneasca a lui Alexandru-Voda Mircea e scrisa in sfinta minastire
ce se cheama a marelui mucenic al lui Hristos Gheorghe", de grarnaticul
Stan, care, intre aceste ziduri, de multe ori refacute pe urma, 'Dina la pier-
derea vechiului caracter, pregatea ;aril sale alti buni diaci ca clinsul 2
Aceasta ne face sa intelegern 'insa cum era trivatarea si a altor scriitori de
h risoave.

1 Rev. p. ist. arh. i filologie, I, p. 296. Cf. Rev. 1st., VII, p. 159.
G h. Nediog1 u, fo.c.J, p. 8.

www.dacoromanica.ro
II.

INCERCARI DE KOALA APUSEANA LA NOI SI $COLARI ROMAN!


LA SCOLILE APUSENE

Pribegia in Ardeal si in Po Ionia e unul din fenomenele cele mai obisnuite


ale vieTii politice romanesti din veacul al XVI-Iea. MulTi dintre moldoveni
trec in Polonia : pretendenTi, rude domnesti, boieri compromisi, conspiratori,
care-si asteapta ceasul. Se oplosesc, cei din Moldova, pe unde pot, Tinup pe
banii lor sau redusi a imprumuta, uneori traind si din mila Craiului Mariei
Sale, pe care 1-au servit ori au de gind sa-1 serveasca. 1i aflam prin Liov mai
ales, care e plin de dinsii, pina ce au ajuns a lua in arena' venituri regale,
ca bogatul fost vames al Moldovei, sub Alexandru Lapusneanu, Constantin
Corniact, care aducea vinuri moldovenesti si le vindea in circiuma, inca pas-
trata, a elegantei lui case cu colonete in stilul Renasterii, sau chiar ca Nistor
Ureche insusi 1, pina ce, facindu-se ceta%eni ai Regatului, isi cumparau mosii,
ca Ustia Movilestilor. In aceleasi condiTii traiesc prin cetaTile ardelene cei
urrnariTi de urgia domnilor munteni, vinzind pina 5i margaritare, ultima
piatra scumpa, ultimul obiect de aur sau de argint pe care-1 mai pastrau din-
tr-o avere distrusa.
In acesti lungi ani de exil, care, uneori, se mintuiau, si pentru munteni, cu
o incetatenire ca a neamului lui Ioan Logofatul 2 -, copiii cresteau si se
cereau daTi la carte. Se puteau adresa parin%ii la cite un cleric partas al
acelorasi mizerii, si aceasta se petrecea probabil foarte adesea. Dar in apro-
piere ispitea Koala straina. Ba chiar boieri din Tara se adresau la ea, ca acel
Petru din Iasi, care-si daduse la Liov, pentru a fi crescut acolo, fiul,
Tann" sau Teofan, care muri peste un an, in casa fostului consul Grigore 3.
Un asa de bun ortodox ca Petru $chiopul, refugiat in Tirol, isi parasi unicul
si atit de iubitul copil in sama iezuiTilor din Innsbruck, care facura din
Stefan-Vocla al .Moldovei si al Terii Romanesti" un membru devotat al
Congregailei Mariane, dar si un candidat la moartea de slabanogie in ado-
lescenfa 4. $colile de latineste ale Liovului aveau si cite un ucenic valah",
i Picot InPrinos lui D. A. Sturdza, p. 204 si urm.
2 v. Cronica lui Constantin Capitanul Filipescu, ed. Iorg a, p. 66, nota 3.
3 Studii fi doc., XXIII, p. 378, nr. CCXXXVIII.
' Hurmuzak i, XI, [p. 196], passim.

www.dacoromanica.ro
sio data' intirnpinam la Magistrat o plingere contra acelui bliat de boier
care, aruncind o piatra de pe fereastra, sparsese capul cutarui evreu care nu
se claclea multamit cu atita 1
In veacul al XVII-lea vechile forme scolare se pastreaza. Gasim dascali
scriitori, dieci, prin sate, ca Toader din Stoiestii Focsanilor, Gheorghe din
Odobesti (anii 1670-80) 2. Dar invatamintul romanesc, iesind din rosturile lui
patriarhale, tintea acum mai sus.
Lupu Stroici scria poloneste mai bucuros decit cu chirilica farii si se ficuse
Luca pentru a fi la nivel. Grigore Ureche primise, in vremile grele ale fa-
miliei sale, o crestere apuseana, in asezamintele din Po Ionia.
La inceputul veacului al XVII-lea, fiul lui Costin Hatmanul, finul lui
Vocla Miron Barnovschi, Miron sau, cum fi ziceau colegii poloni : Mironasco,
invala la scoala calugarilor de la Bar in Podolia, prirnind astfel o pecete pe
care o va pastra toata viata.
Daca fetele lui Alexandru-Vocla Lapusneanu se putura marita in Polonia,
dad fiul lui, Bogdan a carui mama, Ruxanda, era sirboaica dupa mama
si primise o cultura rasariteana, slavona putu sa. alerge dup a. aventuri,
in tovarasia tinerilor nobili poloni, rude sau prieteni, aceasta inseainna ca
in aceasta familie se da i o educatie occidentala. Acelasi a fost $i cazul cu
Movilesni, fete intrate in cele mai mari familii din Polonia i bieçi, in
acest caz fluid i explicatia indelungatei lor petreceri in aceasta lume polona
pina la acea mosie unde se strecurara atitea triste zile de destarare.
Renasterea latina veni insa catre noi, in tail, de doua ori. Nu din Ardeal,
uncle preotii din Scheii Brasovului traiau in vechea traditie rasariteana si
ei si-au avut flea indoiala o scoala, o adevarata scoala, de limba slavona.
si influenta bisericii calvine, ocrotit i impusa de preotii rnaghiari ai 111.8,
trebui sa aduca, nu numai cartea sfinta, cartea de slujba, predica In roma-
neste, dar 4i o scoala pe linga dinsa, pentru formarea unui cler capabil de
a face necesarele deosebiri de dogma. Dar de acolo n-a incercat nimern sa
stramute in Tara Rornâneasca ori in Moldova un invatamint de caracter
occidental.
Un neasteptat si curios incident, Domnia lui Ioan-Vocla Despot, ere-
dud", dadu o astfel de scoala, cu totul anacronica, Moldovei anilor 1560.
Desigur.ca acela care se incorona cu o coroana ca a printilor Apusului 4i
batu taleri infatisindu-1 astfel, cu sceptrul in mtn i trupul cuprins in zale,
aventurierul inconjurat de mercenari unguri i burgunzi, petitorul unei lo-
godnice polone, nu intelegea s faci nurnai o scoala menita sa aduca la lute-
ranismul .sau la socinianismul polon al episcopului Luzinski, adus de dinsul,
pe nemth vieri, ramasi catolici, la Cotnari, unde zidi o frumoasa biserica in
alt stil decit al tarn. Era si acesta un scop, si de aceea, pentru a complacea
prietenilor i sprijinitorilor si, reformatii din Polonia, adusese el, dupa re-
fuzul, asa de firesc, al ginerelui marelui Melanchthon, Gaspar Peucer, pe acela
care si 1u conducerea colii, silesianul Iacob Sommer. Dar Iacob Vasilikos,
ajuns Mari!a Sa Ioan-Voda, ii aducea prea bine aminte de anii dnd era
Studii i doc., XXIII, p. 413-4, nr. CCCXXXI ; cf., Iorg a, Relatiile comerciale ale
prilor noastre cu Lembergul, din Economia Na%ionare, Bucurei 1900, p. 71-72.
2 Studii i doc., VII, p. 321, nr. 19 ; cf. Rev. Ist., V. p. 228.

www.dacoromanica.ro
student in rnedicina la Montpellier , de truda sa, alaturea de prietenul Diasori-
nos, la copierea de manuscripte grecesti pentru Carol Quintul,,, de tratatele
sale latine despre.normele razboiului pentru ca sa' lase fara stiima de carte in
Apus pe fii i boienlor sai. 0 noua generatie de cultura latina trebuia s iasa din
aceasta scoala pentru a indeplini marea misiune care-i era pIstrata : unirea
cu Tara Romaneasca, luarea tn sta"pinire a Ardealului, intoarcerea mrindre-
lor vremuri romane.
Dar toata aceasta vraja se risipi. Voda strainul statu inchis pina in cea-
sul mortii sus la Suceava in cetate, iar, in goana contra prietenilor i clien-
tilor lui, Sommer fi rupse dactorala toga prin haragii viilor de la Cotnari,
bucuras ca. a putut, ajuns in sfirsit la adarpost, s cinte in elegii sfirsitul ilu-
ziilor romane 2.
Dar unde nu izbutisera protestamii, se incercara, in acelasi secol al
XVI-lea, catolioii.
Misiunea de la Lublin a iezu4ilor, cu Warszewiecki in frunte, se sprijinea
si pe coal, pe vestitul Colegiu de acolo, intr-un timp cinid ca am al cul-
turii si al scolii aparea in Andeal iezuitul Possevino, o lumina a timpurilor
sale, inviind la Alba-Iulia, o data cu episcapia 1atin, i o activitate sco-
lara. Sfatuit de albanezul italienizat Bartolomeo Bruti, ceatean al Vene-
Pei, din care facu postelnicul sau, Petru $chiopul, care nu prevedea exilul
sau apropiat i coala iezuita a lui $tefan, fiul inimii sale, dadu voie sa se
tipareasca mince si calendare pentru romani si sa se intoarca la catolicism
scoala de la Cotnari, asteptind un asezamint pentru romanii insisi 3. Era
vorba chiar de un seminar cu limba de propunere greceasca, suginut cu o
suta de scuzi lunar. Din aceasta tentativa se alese insa, doar Fara drama de
la sfirsit, tot asa de putin ca si din improvizmia didactica a lui Despot-
Voda" 4.
[Radu, nepotul lui Petru Schiopul, ajuns fiul unui tata turcit, care-si para-
sise sopa i pe tntoarea doamna Visa", mama sa, a fost adus la Venetia in
minastirea de calugarite din insula Murano, unde se gasea Maria Adorno
Vallarga, sora doamnei Ecaterina, mama lui Mihnea Vod i bunica copilu-
lui exilat 5. Dupa o ucenicie greceasca in minastirea Ivirilor de la Athos
alta inovatie scolara Radu-si facu toata educatia linga aceasta. matusa.
Astfel insa incepe un alt capitol din scoala noastra cea putin stiuta : in-
fluena italiana.]

I [v. N. Ior g a, Despot-Voclii, student in medicina la Montpellier, in Cinci comunicari


la Academia Rom'an5", Buc., 1931].
2 Sommer, Vita Despotae, n Legrand, Deux vies de Jacques Basilicos, Paris, 1889,
p. 29-30.
3 v. Hurmuzak i, XI, p. LXIIIV.
4 [v. $ t. Birs nescu Schola latina" de la Cotnari, biblioteca de curte fi proiectul de
Academie al lui Despot Voder, Buc. 1957].
5 [Formularea acestei fraze este luata dup5 editia francez5.]

www.dacoromanica.ro
IlL

INFLUENTELE ITALIENE ASUPRA SCOLII ROMANE$TI

Un Bartolomeo Bruti 1ncercase a aduce scoall catolica, fie si polona, in


Moldova lui Petru Schiopul. [Nu stim daca va fi innoit incercarea Vene-
tianul" mindru si luxos, superbul" Radu Mihnea, cu toate c ltng clinsul
sta alt postelnic de provenienta venetiana, Bernardo Bonisi, jar din Bartolomeo
Minetti sa faca un tutore al fiului sau, Alexandru Coconul l.]
Dar o epoca influentata de Italia, direct sau prin sucursalele ei rasaritene,
cum era Creta, dar si Pera levanttna, patria Ecaterinei si a Marioarei, cu
dulcele nume romanesc, era sa vie. Pina la dinsa insa se va trece, in Moldova,
tara inai inriurita de Apus, printr-o faza de strecurare latina din Po Ionia.
Iezuitii se asezasera in tara, favorizati de Movilesti, si-si facusera scoala la
Iasi.
Petrascu, fiul lui Simion-Voda Movi1i, i, o bucata de vreme, pretendent
la tronul parintelui sau, ajunse, traii aiurea decit la noi, [la Kiev] creatorul
unei scoli noi, In care alipirea de ortodoxie era unita cu studii in latineste
dupa tipicul fixat in asezamintele iezuite. Se poate zice ca. in aceasta singura
data se intilneste o ordoxie internatiosaala, nesprijinita pe greceste sau slavo-
neste si un program iezuit fara legatura cu catolicismul roman. Yi era dat
unui moldovean, unui roman care prin originea natiei i prin asezarea pa-
triei era legat de cele doua lumi deosebite i adesea opuse s realizeze aceasta
sinteza, Inca una din acelea Intre Orient si Occident de care e bogat trecu-
tul nostru cultural 2.
0 §coal 5. pur iezuita functionase la Iasi, de mai multa vreme. Vin parinti
din Ardeal s-o Intemeieze 3. Elevii obisnunau chiar sa se infatiseze de Anul
Nou la Curte, recitind lauda lui Voda in latineste. Zece, doisprezece copii,
1 [In editia originarà textul se continua cu cuvintele : $i ca o Doamng levantin5, Vic-
toria, sa stea 1inga" Leon Vod5, venit din Constantinopoll
v. si editia itallani a cartii mele, [N. Iona], Istoria Romanilor fi a civilizatiei lor.
2 v. P. P.Panaltescu, L'influence de Foeuvre de Pierre Mogila, archeveque de Kiev,
dans les Principautes roumaines, in Melanges de l'Ecole roumaine en France, 1926, 1, p. 3
urm.
3 Veres s, Scrisorile misionarului Bandini, in An. Ac. Rom', 1927, p. 13.

11

www.dacoromanica.ro
unul mai mic decit altul, ii salutau atit latineste i greceste, cit si in limba
p5rinrteasca j". Boieri, ba chiar, poate, Ioan Vod5, fiul lui Vasile Lupu,
trecurl pe acolo 2
Se intimpida doi catolici, Novakovich si Bankovich, trimisi la studii in
Polonia 3, pe un timp cind la Camenita inv5Tau fiul medicului lui Duca Vod5
5i un Dumineca al lui Capra' 4, si se urma un mic seminar iezuit la Iai, pe
ling5 scoala lui Ressi, Franciscan, la GalaTi 5. Cutare reprezentatie de tea-
tru", cu cei trei Crai de la R5.s5rit imprumutaTi din Apus, e in leg5tur5 cu
acest asez5mint Kolar. Craii in vesmint regal mergeau la Curte cu doispre-
zece ucenici, purtind icoana Precistei, si cintind romaneste i latineste" 6. De
data aceasta ins5, Vasile Lupu se 15s 5. influentat de romanul care juca un
asa de mare rol si in biserica rutenilor si in nobilimea polon, p1in5 de ru-
dele lui, pentru a introduce la el o sucursal 5. a noii Academii Kieviene.
Tipografia moldoveneasea, pl5nuit5 inc5 de Miron-Vod5 Barnovschi Movi15,
ctitor al noii biserici moldovenesti si al unei a doua de acolo din Liov, pen-
tru ruteni, fu adusI la indeplinire, cu material rusesc, de Vasile, cu ajutorul
mitropolitului de la Kiev 7. Scoala trebuia s vin5 in acelasi timp.
Domnul o ceru de mai multe ori aceluia a c5rui activitate cultura15-i ser-
vea de model. Chiliile de la Trei Ierarhi, ispeavite trica' din 1639, a$teptau
pe daseilii care nu puteau veni decit de la Kiev. Directorul era chemat sa
fie si egumen al min5stirii, cu totul deosebit5 ca menire de acelea care in sco-
lile lor preg5teau c5rturari mai modesti, la Neamt, la Bisericani i aiurea.
Veni, in fruntea unui grup de inv5Tatori, rusi, care stiau greceste, dar si
latineste, fostul rector al Colegiului din Kiev, Sofronie Pociatchi. Dl. P. P. Pa-
naitescu ne-a infatisat activitatea acestui calug5r care ca mirean tip5rise
la 1622 versuri rusesti dup5 datina occidenta15, care scormonea str5mosi la-
tini,.ca Mucius Scaevola, lui Movia, care se privea pe sine ca 'trichina:tor al
regmei stiinTelor, Minerva", necuprins5 in vreun calendar, si care cultiva
ca specialitate retorica, in care intra i ceva mitologie, predat 5. in latineste $i
in poloneste, dar nu in limba slavon5 sau ruseasc5. Tot de acolo stim mai
bine m5car pe unul dintre ceilalti profesori : Ignatie Iavlovici, elev al lui
PociaTchi i purtat pe la Zamosc, unde era scoala de eruditie clasic5 inteme-
iat5 de hatmanul Ioan Zamoyski, fost scolar la Padova si un ales reprezen-
tant al Renasterii. La 1645 'inva'fa'rn'intul se urma Inca, oaspeOi la nunta
Mariei lui Vasile-Vocra intilnind la Iai pe kieviti 8
In 1646, ealugrul grec Benedict de la Vatopedi, care predase la Kiev, apoi,
dup5 recomandaTia lui Vasile chiar, i la Moscova, unde a fost fondatorul
unei tipografii, functiona la Colegiu si furniza pe Tar cu manuscripte gre-
1 Ibid., p. 61. La Ciuba'rciu, un Dominican ; ibid., p. 64.
2 P. P. Panaitescu, Influenta polona in opera fi personalitatea cronicarilor Grigore
L1reche fiMiron Costin, Bucuresti, 1923, p. 13 ; I. Mine a, Dimitrie Cantemir, p. 6.
3 V eress, o.c., p. 65.
4 P. P. P a nattesc u, o.c., i p. 17, nota 6.
5 lbidem.
6 T. Burad a, 1st. teatrului in Moldova, I., Iasi, 1915. Cf. Revista 1storica, I, p. 121-2,
dupi Bandini, in An Ac. Rom., XVI, p. 319.
7 v. P. P. Panaitesc u, o.c., p. 49-51. Un tipograf roman, Gheorghe, la Liov,
ibid., p. 51-2.
P. P. Panaitescu, o.c., p. 76.

12

www.dacoromanica.ro
cesti din Moldova. La 1650 Inca acesti monahi profesori indeplineau i sar-
cini politice, Iiind corespondenTa lui Vocla. cu Kievul 1
-a fost printre profesori i acel Eustratie Logofatul, intrebuin%at la pre-
gaurea legislatiei mai mult teoretice a lui Vasile si capabil de a da, cum
credeam frumoasa traducere completa a lui Herodot in romaneste, care
cade tocmai in acefti ani ai functioniirii Colegiului ? Nu stim nimic asupra
originii i pregatirn lui, dar sint multe probabilitaTi ca el a ajutat aceasta
trecatoare opera de inalta cultural 2.
Dar e sigur ca aid s-a format stiinca si de greceste si de latineste a acelui
Nicolae Milescu, care fu capabil s dea singur o versiune a Bibliei, a lui
Herodot, poate, si care, mergind la Moscova, fu elenistul de capetenie, dar
nu fara legaturi cu Apusul, al vremii sale 3. Stim tns ca el si-a desavirsit
invatatura la Academia constantmopontana, patriarhall, intemeiata pe vre-
inea cind grecii aveau fruntasi atit de invavavi ca dragomanul Panaioti
Nikusios 4.

Atha se cunoaste despre scoala lui Vasile-Voda care se pare ca nu tinu


pina la iesirea lui din Scaun, poate din cauza, nu numai a invidiei grecesti
i Vasile.era candidat de Imparat" pentru greci ci vreunui conflict cu
biserica irii, condusa atunci de un asa de calduros reprezentant al curentu-
lui romanesc ca mitropolitul Varlaam. $i noul ni se pare acum c actul de
la Gheorghe $tefan-Vocla, inlocuitorul silnic al lui Vasile, care laucla pe
acesti dascali, e o falsificare a lui Gheorghe Asachi, in veclerea capatarii
pentru scoala romaneasca a veniturilor mtnstirii, aflatoare in mina grecilor 5.
Scoala de la Sfintul Sava [din Iasi] are, desigur o alta origine. E o for-
matiune paralela, intemeiata la acest metoh al patriarhiei din Ierusalim pe
care o va reprezenta cu atita stralucire i autoritate un patriarh Dosoftei. In
chiliile de linga biserica lui Petru Schiopul i refacuta, impodobita sub Radu
Mihnea, care putea fi i un ctitor cultural, preda, in timpul cind inflorea
scoala, de alta directie, de la Trei Ierarhi, un Nicolae Kerameus, dupa care
luI conducerea un trapezuntin, Teodor si rolul acestui izolat Trapezunt
in cultura greceasc a. a timpului ar trebui cercetat de aproape, filozof 5i
scriitor, care-si ispravea zilele in 1665 6

I P. P. P an a it es cu, o.c., P. 77.


I, [ed. a II-a], p. 1265] i urm. ; [idem, II, ed. a a II-a, P. 86.]
2 V. 1st. lit. rom.,
3 v. P. P. Panaitesc u, in acelasi Melanges, pe 1925, p. 65 si urrn. [Const. C.] G i u-
resc u, in An. Ac. Rom. pe 1927, [Seria III, t VII, Mem. sect. ist. p. 231].
4 Rudele lui Stefan Milescul c-au fost Postelnic", in Iasi, la 1691, le-arn gasit undeva.
Banul Barbu Milescul, noiembrie, 7201 ; Ghibinesc u, Surete fi izvoade, VI, p. 126,
nr. 121. N-ar fi imposibil ca el sa fie acel Neculai de Vasluiu, prietenul nostre, vinzator
al unui tigan la Munteni, catre care scrie Gavril Hatmanul, fratele lui Vasile Lupu : Archiva
istorica, I, p. 135-6, nr. 196. Pentru Koala patriarhala din Constantinopol, Litzica,
Catalogul manuscriptelor grecegi, p. 354-5, nr. 642 (an. 1709).
5 P. P. Panaitesc u, o.c., p. 66 si nota 1 ; p. 74 si urrn.
G 1st. Lit. rom., II, [ed. a II-a], p. 37, unde i vizita la 1664 a Patriarhului Nectarie.
[Asupra persoanei lui Theodor Trapezuntinul s-au emis pareri contradictorii : Erbicean u,
in : Barbati culti greci... pag. 9 il stie profesor si director al $coalei domnes-ti din Bucuresti,
mort in 1695 ; C. Tsourka s, in Les debuts de fenseignement philosophique... (1967)
p. 170, il arata profesor mai intli la Bucuxesti i apoi la Iasi, la scoala de la Sf. Sava, unde
a murit nu in 1665, cum scrie Iorga, ci in 1695].

13

www.dacoromanica.ro
In provincie, am vazut c gasim dascali la Focsani, pe la sfirsitul acelu-
iasi secol 1
In aceasta Moldova de la jumatatea veacului al XVII-Iea, o fat a. a lui
Grigore Ureche, cronicarul, Antimia, putea s insemne pe un act ca iscalitura
e de mina ei, fiind bine invatata In carti" 2
Tara Romaneasca a lui Matei Basarab, in concurenta continua' cu Moldova
lui Vasile Lupu, imprumutase mesteri de tipar de la rusii din Kiev, ca si de
la cei din Liov 3. In acelasi timp are loc cel dintii contact cunoscut al unui
tinar roman, muntean, doritor de invatatura, cu acea lume ruseasca in care
studiile mai inalte erau relativ recente. Inainte de 1627, cind intra in rindurile
boierimii, Udriste Nasturel din Fierestii Ilfovului, care, din mindria pedantis-
mului sau, se va iscali Uriil, dupa Biblie, i Oreste, dupa traditia elenica, acest
f rate al doarnnei Elina a lui Matei-Voda, capata invatatura de latineste de la
cineva care ar putea fi i Chiril Lukaris, prelatul grec, dispus la inovaiii,
care n-a dispretuit legatura cu Apusul catolic. Toata viata sa, Udriste, care
a avut si un schimb de vederi asupra deosebirii de confesiune cu calugarul
croat Rafail Levacovici 4, nu s-a sfiit s priveasca spre acea lume occidentala
pe care de obicei ai nostri o considerau cu ochii binecredinciosului ingrijorat.
Cred c tinarul boier a facut i un drum In strainatate, ca si acel Tudor, care,
la 1636, in cutare document muntean scris de dinsul, se intituleaza cu o deo-
sebita mindrie : spudeu 5. Din aceste raporturi, traducatorul din latineste
in slavoneste a Imitatiei lui Isus Hristos, acela care pomeneste cel dintii de
inrudirea limbii noastre cu latina 6, pastra anumite caractere, cu totul neo-
bisnuite, ale activitatii sale culturale. Totdeauna mi s-au parut curioase li-
terele de duct latin ale inscriptiilor puse pe mormintul Elinei, al copilului
ei Matei (la Biserica Domneasca din Tirgoviste) i chiar al batrinului Voda-
Matei insusi (la Arnota). Se putea dovedi o influenta ardeleana on i una
venita din departata Italie. Azi putem spune cu sigurant, ci e vorba de un
imprumut de la rusii apuseni, invatatorii i indreptatorii ambitiosului spudeu".
Cutare document muntean din acelasi timp are, in caligrafie ca si in stilul
insusi, cu inovatii chiar in titlul domnesc, o pecete kieviana 7. Acum in urma,
analiza facutl de dl. Silviu Dragomir privilegiului, mai tirziu, de danie catre
mitropolia din Ardeal a dovedit c i aici e curentul rusesc datorit lui Nas-
turel 8.
Cind pe icoana de la Hilandariu, facuta de Loghin Corenici pentru mitro-
politul de luau Teofan se da lui Matei titlul de cneaz si domn", recunoastem
influenta ruseasca, i cu atit mai mult, cu cit pe aceeasi se pomeneste Udriste
al doilea logofat, linga Serban al doilea vistier 3. De altfel, la 1652 el chema

1 Studii ,£i doc., VII, p. 321, nr. 19.


2 Elena Efti rn i u, in Revista Arhivelor, [I], p. 371. Pentru invatamintul modest de
la sate, Ghibanescu, Surete fi izvoade, Dorohoia i $endrkeni, p. 21.
3 P. P. Panaitesc u, o.c., p. 19 5i urm.
4 Ibid., p. 37, nota 1 (unde izvoarele).
5 Bul. Com. Istorice a Rorraniei, V, p. 190, nr. 21.
° P. P. Panaitescu, o.c., p. 46.
7 L-am dar i in facsimile in memoriul la Ac. Rom., despre molille familiei Beldy in
Tara Romaneasca (An. Acad. Rom., 1925, [Seria II, t. IV,] p. 385).
8 Revue historique du Sud-Est europien, 1927, p. 30 si urm.
° Liubomjr Stoianovici, in Sbornicul pe 1923.
14

www.dacoromanica.ro
de la Moscova chiar pe calugarii Vartolomei si Dosoftei, pentru scopuri cul-
turale, poate chiar si 5colare, prin acel Teodor care era dascalul copiilor
sal" 1, sau, cum i se zice aiurea, acestui rus Teodor, studentur (cuvintul
apusean este) lui Udriste 2 dintre care Radu ajunse 6 el un mester de
slove, dar fara tendintele innoitoare ale parintelui sau.
Poate c Udriste insusi n-a deschis o 5coarl ; cunoastem pe aceea care a
fost infiintata la Cimpulung, dar nu in camarutele, cu arcade gotice si vechi
fresce din secolul al XIV-lea, ale minastirii domnesti, unde se odihnea ctitorul
Nicolae Alexandru-Voda, ci in casa cumparata de la Stroe Vornicul Golescu,
de fiul sau Radu, prietenul lui Gheorghe Brancovici Brincoveanu", croni-
carul sirbesc 5i doritorul de tron al Serbiei inviate 3. Acestei 5co1i ii facea o
danie, la 28 martie 1670, Antonie-Voda. Deci Domnia Mea si gindiiu intru
inema Domniei Meale i facui Domnia Mea casa de invatatura, adeca scoala,
in crawl Cimpulung, intru care sa hie putinta 5i bogatilor i saracilor a-si
darea feciorii sa se intelepteasca de buna invatatura dentru Sfinta Scriptura" ;
hranita cu veniturile Rucarului i Dragoslavelor, ea era data in seama mitro-
politului Teodosie 4.
Insemnarile rusului moscovit Arsenie Suharev ne arata luind parte la dis-
cutii teologice, alaturi de un Vlasie, de cei doi greci inriuriti si ei de occiden-
talism, Meletie Sirigul i Paisie Ligaridi, pe doi dascali, unul rutean, Grigorie,
care traia pe linga iubitorul de carte mitropolit $tefan, altul grec, Malahia 5.
Era 5i o biblioteca la indemina acestor teologi bucurosi de discutii, i carti ve-
neau in acelasi timp din lurnea ruseasca, din Athos si din partile apusene 6
In acest principat muntean relatiile erau, deci, tot atit de strinse cu grecii
de felul lui Meletie Sirigul si al acelui Ligaridi, care avu o mare influenta si in
Moscova, combatind curentul apusean, venit din Polonia si de la neobosita
propaganda a iezuitilor calatori de speta vestitului Possevino. Dar de la un
timp erau i altfel de greci : aceia care, ca propagandisti pentru unirea bise-
ricilor in lumea moscovita, erau patrunsi de cultura
Venetia a ramas pina la sfirsitul existentei sale politice i o putere orientala.
Nu numai prin rostul pe care-I pastra la Constantinopol, unde bailul ei avea
cuvint in multe, dar prin stapinirea in Insulele Ionice si in Creta, care fu
pierduta numai in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, pe cind Ciprul,
alt loc de schimb intre culturi, fusese luat de turci inca din secolul precedent.
Ea avea intre supusii si cetatenii ei atitia greci, care considerau uneori italiana
ca a doua limba a lor i, chiar cind scriau greceste, se conduceau dup a. alte
norme clecit cele traditionale din rasarit (dovada Erotocritul, in legatura cu
epopeea italiana din vremea lui Ariosto si Torquato Tasso, si o intreaga lite-
ratura pentru teatru). In cetatea suverana chiar, biserica Sfintului Gheorghe
1 P. P. Panaitescu, on., p. 37.
2 Ibid., p. 40.
3 Dan I. Simonescu, Viata liserará fi culturalii a minstirii Cimpulung in trecut.
Cimpulung-Muscel, 1926, p. 34-5. ($i dupi prefata generalului P. V a siliu Nasturel
la editia lui Varlaam fi loasaf a lui Udrige).
4 Dupa D. I. Bajan, Documente dmpulungene, C. Radulescu-Codin si preot
I. Ratites c u, Dragoslavele, ampulung, 1923, p. 10-3. In Radulescu-Codin,
Cimpulungul Muscelului, 1925, p. 143 se dau i dascàlii, incepind cu Dumitru : (1689) $i Radu
Langescu (acelasi an). v. $i Anuarul Institutului de istoria Romanilor din Cluj, 1927, p. 745.
5 P. P. Panaitescu, o.c., p 38-40.
o Ibid., p. 40.

15

www.dacoromanica.ro
a grecilor, care primi danii si de la Petru $chiopul si de la Matei Basarab $i
in preajma careia va trai cutare grec al Brincoveanului, reprezenta necontenit
locul de intilnire a celor doul civilizatii, dintre care fireste imprumutatoarea
era aceea a grecilor. $i aici ortodoxia putea sta alaturi, neatinsa, cu biruitoarea
Renastere. Linga aceasta biserica, in care se ingropase Zotu Tigara, ginerele lui
Petru $chiopul, si fratele sau Apostol pe cind neamul lui Voda pribeagul
isi hotarise locul de odihna la calugaritele catolice din Murano ale Marioarei
Adorno Vallarga , se intemeiase, din banii acestui domn exilat, care trecu-
sera la fiicele lui maritate cu credinciosi greco-italieni ai bisericii, Colegiul
Flangini, numit dupa unul din ginerii domnesti, colegiu care traieste si
pina acuma 1.
In Italia ajunsera a invata de la un timp i greci din imparatia turceasca
stiinta medicinei unita cu acele cunostinte generale care faceau dintr-un medic
respectatul iatrofilozof". Alexandru Mavrocordat, viitorul a secretis
al imparatiei turcesti, Exaporitul", facu drumul la Padova, unde se preda
astfel, pe baza de umanitati", cursurile medicale. Pe vremea cind pentru
apropierea celor doul lumi se ostenea un Nicolae Papadopulo-Comnenul,
iatrofilosof" era si un loan Comnenul, din care staruintele lui Brincoveanu
facura un mitropolit la Silistra, Dristra". Helladius se ocupa de aceste ra-
porturi chiar, intr-un opuscul bogat in revelatii, si Leon Allatius dadea la
lumina' o cunoscuta carte pentru stabilirea unitatii bisericesti. Sfintul Scaun
intemeiase de mult la Roma un colegiu pentru grecii pe care-i atragea la
Unire, ca acel Camilli care a jucat un rol tn viata romanilor uniti de la apu-
sul Ardealului.
Adaug pe acei negustori romani din Peninsula Balcanica, pe acei mace-
doneni" vinzatori de cergi i alte fabricatii indigene" si uneori aproviziona-
tori ai armatelor turcesti, care nu numai c erau adeseori la Venetia, dar isi
trimiteau copiii la invatatura acolo, ca sa' deprinda italieneste, recomandind
gazduitorilor s intrebuinteze mai multe mijloace ca sá ajunga la acest scop :
te rog s aibi drag pe Dirnitrachi, sa-1 inveti si sa-1 silesti s invete socoteli
si sa scrie frinceste ; daca-1 vezi ca face vreo necuviinta, sa-1 indrepti" 2.
lntre ei erau si de aceia care, ca Pana Pepano ruda lui, Dona, are sarcina
refacerii minastirii din Arges sau ca agentul brincovenesc, N. Caraiani,
care dadea j carti din Venetia lui Nicolae Mavrocordat a, aveau asezare sta-
tornica in cetate : Constantin Stolnicul insusi va traduce din greceste la 1677
diathichi", testarnentul unui membru al acestei familii, prietenul sat', acel
Dona Pepano care zidi i minastirea pe Mostiste 4.
Brincoveanu va trimite i bursieri greci la Venetia : pe medicul filozof
Gheorghe Chrysogon I-lypomenas, din Trapezunt, nepotul dascalului sau de
Academie, pe un Anton Stratigos i un Paladie Damian ; Hypomenas e acel
Gheorghe din Trapezunt, alt iatrofilosof", care urma la Padova, la profe-
sorul Anton Valisnieri 5. Tot la Padova invata Ioan Hrisoscoleu, apoi doctor
1 v. Foaia de zestre a unei domnite moldovene din 1587, in An. Ac. Rom.', pe 1926,
[Mem. sect. ist., Seria II, t. VI, p. 213.]
2 An. Ac. Rom., XXXV1I, p. 315-6.
3 Hurmuzaki, XIV2,p. 888.
4 Operele lui Constantin Cantacuzino, ed. lorga, Buc., 1901, p. 13 i urm.
6 1st. lit. rom., II, [ed. a II-a], p. 47-8, 54. Un Brricianino din Padova e in cores-
pondent'a cu Patriarhul de Ierusalim, Dosoftei ; ibid., p. 51. Cf. An. Ac. Rom. o.c.

16

www.dacoromanica.ro
din Siena, care fu novice la iezuiti la Roma, reveni ca mirean la Venetia 4i
muri ucis de nirci 1.
In aceste imprejurari nu e de mirare c doi din fiii invatatului postelnic
Constantin Cantacuzino cu bogata, desteapta si energica fata a lui Radu-Voda
$erban, domnita Elina, luara si ei acest drum apusean al invataturii.
Ace la la care ea nu dadu nici initiative culturale, nici opere literare, ci nu-
mai un gust deosebit pentru arta, fu Mihai, viitorul spatar (la 1687 insa,
alaturi de Constantin, care ar fi unit", se asaz a. de un calugar catolic, ca
alt filozof" si unit", fratele Matei 2). Genealogia Cantacuzinilor, redactata
de un alt carturar al neamului in secolul al XVIII-lea, spune apriat : In ti-
neretele lui a umblat pe la multe locuri ale Europei : acea multa rivna a lui
era data la gheografie i la arhitectura" 3. Cu mindrie spune aceeasi Genea-
logie" despre Constantin Stolnicul, indreptatorul lui Brincoveanu, nepotul
sau, in ale culturii : Nurnitul Stolnicul Constandin Cantacuzino din copci-
laria lui a fost dat cu totul asupra invataturii : la limba elineasci era un
mare filosof. Dupa ce a venit in virsta, s-a dus in Europa, iar pentru invata-
tura la Roma" e o greseala , a tnvatat limba latineasca i italieneasca,
in care limba era desavirsit spudeu. El pentru practica a petrecut citiva ani
in Viena, In Venetia, in Varsovia, i pe la ake Craii ale Europei" 4. Nimic
nu era mai natural decit acest drum la Viena din partea fiului domnitei des-
pre care fiul ei spune cu satisfactie ca a fost crescuta la Viena" 5.
Un fericit hazard ne-a pastrat documentul insusi al acestor studii : carnetul
lui de student. Din el se vede cum a calatorit spre Apus spudeul". Leat
1665, mesita Mart 12, zi Joi, am purces", scrie el, den mila lu Dumnezeu den
Bucuresti de am venit la Odrii, aducand i poclonul haraciului. Si am sazut
la Odrii pan la Iulie 15 ; deci am venit aizi in Constantinopol, adecate in
Tarigrad" 6. Statea pe linga capuchehaua rii, Lascarachi Ruset Cupariul,
avind mertic de carne" Cele dintii studii le facu el cu ajutoriul Celui ce
tuna inalt" Altitonans, se simte deprinderea cu clasicitatea latina , la
povatuitoriul sau dascal chir Dionisie, in metohul Ierusalimului, desigur dupa
recomandatia aceluia care atunci juca un rol orinduitor la Bucuresti, pa-
triarhul Dosoftei de Ierusalim, care porni astfel mn riie noastre studiile
clasice. Am inceput tare", scrie el cu mukamire spudia crii, mesita Av-
gust 3 dni, zi Joi, leat 1665 de la Spasenie" [7] Numai moartea dascalului opri
aceasta harnica spudie". Caci jurnalul spudeului", insemnind sosiri i ple-
cari de-ale curierilor domnesti, cuprinde : Purces-au dascalul mieu Dionisie
de aici din Odrii" deci o intoarcere acolo a amindurora Aprilie 25 dni,
Miercuri Ei, de au mers la Tarigrad, si au murit la Tarigrad, zi Sambata,
Mai, 19, leat 1666" 8. 0 alta invatatura trebuia deci sa inceapa, In Octombrie
1 1st. lit. 70m., II, [ed. a II-a], p. 59. Un DimitraKu Hrisoscoleu, [in] Hurmuzak
XIV2, p, 1802, nr. DCCXC.
= A. D. Xenopol, in Arch. societatii fiiintifice fi literare din lafi, V. r. 548.
3 Ed. mea, p. 342.
Genealogia Cantacuzinilor, p. 272.
5 Operele 1ui Const. Cantacuzino, p. 55 : fu educat'a in Vienna".
6 Operele, p. 11.
" rmertic m5surg, tainl
7 Ibid., p. 12. [mesiva = luna].
8 Ibid.

17

www.dacoromanica.ro
1666 1, j dascalul pana la Ianuar 1667, e Gherasim Cretanul, un calugar din
Creta care deci stapinea si limba italiana si al carui spirit era indreptat catre
Venetia 2
La 10 ianuarie 1667 se ispravea si ucenicia la calugarul cretan i, la 18 cu
ajutoriul filanthropului Dumnezeu i Parintelui, si cu mesitia theantropului
lui fiiu si in purtarea Prea-Sfintului Duh", tinarul roman mergea cu caicul,
in tovarasia parintelui Vartolomei cel mic", a unui cintaret" frinc din
Atena, Loiz, si a fratelui Mihai care nu-I intovarasi mai departe , la
insula Chalki, uncle astepta corabia franceza Madonna del Rosario sau Corona
aurea, cu care avea sa mearga la Venetia, pentru continuarea, in alt teren $1
in alt spirit, a studiilor.
Pe la strajile Marii Albe" (Mediterana), pe la Milo vasul inainta, cu frica
de pirati, pina ce gasi acolo pe marchizul Villa, care venea din Creta la
Zante, i doua mici corabii din Malta. Prin Insulele Ionice i pe la Drauza",
care e Ragusa, corabia ajunge in sfirsit la Venetia, pe zi frurnoas i linis-
te", la 19 februar, tinarul intimpinat fiind de ierornnimonul Gonduli, care-1
duce la casa lui Pada Pepano.
Sederea in stralucitul oras, ale carui monurnente le trece pe scurt in car-
net, nu tinu insa multa vreme. La 18 april el pleca de acolo cu Pana, cu avu-
catul Raul Santonino" 4i cu fratele acestuia, la castelul farniliei veneiene,
Mira. Pan i fratele avucatului" 11 dusera apoi la Padova, Baduva" unde fu
asezat la loan Filip Cornilie", irnpreuna cu un coleg grec Nicolae Bubuli,
cu bune rude la Venetia 3, ca s ne afle dascal si loc bun de sezut". Bubuli,
Bubulios, s-a asezat apci in tarile noastre, facind versuri grecesti, ca pentru
Orologiul grec din 1714 4. Un popa", un canonic de la Sant Antonio, Alvi-
sio Florio 3, 11 lua in gazda, in casa, hranindu-1, dindu-i pre luna 15 duca0".
In aceeasi casa, un academic", Antonio dall-Acqua, autorul panegiricului
lui Angelo Giustiniano si al cartii Etica insana 8, ii dadea 1eciii, in orandu-
ita vreame". Si el urrna cu a lui mica putere omeneasca". Pe araturi asculta
si pe un grec, Kaludis 7, care e o remarcabila personalitate culturala, caci in
el recunoastem pe calugarul Arsenie Kaludis, profesor la $coala cottuniana"
din Padova si care la 1661 dedica bietului necarturar de Istrate Dabija, domn
al Moldovei, un Proschinetatariu" al Athosului, tipanit la Venetia 8.
Multumiita vechiului meu prieten profesorul Vittorio Lazzarini din Padova,
pot lamuri deplin rostul acestui invatamint. Colegiul cottunian, fundatie a lui
Ioan Cottunio, ii incepe activitatea la 1657, in casele din Strada del Santo,
pentru opt bursieri greci, al caror tain se fixa cu precizie9. Programul pre-
vedea greceste i latineste, gramatica, poezie 4i retorica. Era si putinva unei

1 Un preot luteran rascumparat de romani de la turci pentru a-I face profesor, lauda
pe tinarul boier Constantin (Rev. 1st. IX, p. 198).
2 Operele, p. 1 1 .
3 I or g a, in An. Ac. Rom. XXXVII, p. 306, dupa Rev. p. ist. arch. i fil. 12, p. 14.
4 1st. lit. rom., II, [ed, a II-al, p. 57.
5 Lipseste in lista canonicilor cercetata de d. Vittorio Lazzarini.
0 11 vevere pacifico, panegirico, nella partenza di Angelo Giustinian, capitano, Padova,
1657 ; L'etica insana, 1671 (ambele tiparite la Pasquati). Comunicare a d-lui Lazzarini.
7 Operele, p. 9.
8 1st. lit. rom., II, [ed. a II-01, p. 57.
o Inedit, la Bibl. Universitara (Archivo Antico Univ., busta 606), semnalat de d. Lazza-
rini.

18

www.dacoromanica.ro
pregatiri pentru universitate, de care insa scolarul roman de imparatesc nurne
nu era sa se foloseasca. Rectorul Arsenio Caludi era profesor nou, caci fusese
nurnit abia in octombre 1660 1
De la acesta trecu el apoi, pentru logica", la luminatul si mult stiutul
Albanie Albanez", nobil padovan, numit profesor de logica, in tertio loco",
la 1666 abia, ca s inainteze pina la locul intii in 1667 si apoi in 1681 2.
Elevul roman se ruga lui Dumnezeu sa-1 ajute a ispravi tot cu dinsul filo-
sofia". In noiembrie trece la fisica".
La sfirsitul lui martie, spudeul, devenit student", trecea din casa canoni-
cului la aceea a jupinesei Verghinia Romana", unde avea de tovalis pe un
sas, jupinul Martin Herman", a carui cariera ar putea fi urmarita. Chel-
tuiala o tmea acesta, care va fi fost mai in virsta. La Bonvici", adica Vale-
riano Bonvicino, veronez, numit la 1661 profesor al doilea de filosofie cx-
traordinar" (+ 1668)3, se incepe acum studiul matematicii, adeca den
partea rnatematicii gheometrica, care sant stihiile lui Euclid, si dintr-alta
parte sfera care se zice .armilaris., care este a toatei lumi". In mai se ter-
mina 4i ceale 8 carti ale fizicei", pentru a reveni, pina in august, la inva-
tatura Albanezului", [de] data aceasta, [profesor] de Suflet". In afara de
studii, biblioteca studentului punea alaturi pe Homer si Virgiliu, Terentiu 5i
Horatiu, Tit-Liviu i Quint-Curpu, Valeriu Maxim si Martial, Epictet, Sinesiu,
Lucian, Aristotele, pe linga Institutiile lui Iustinian si cite o povestire isto-
rica, precum e Natalis Comes sau Istoria dogilor, cartde de scoala ale
vremii 4.
Si astfel, studiile fiind deplin ispravite 3, Cantacuzino, care tiparise la ti-
pografia Seminariului o harta a Tarii Romanesti, cu litere grecesti, intere-
santa opera, tradusa" de Del Chiaro, in Revolutiile Valahiei" 6, dar ne-
gasita pina acurn 7, pleca prin Venetia, in iulie, ca s ajunga cu luna lui august
la Beciu, la Viena, unde, dupa insemnarea Genealogiei, era sa inceapa alt
curs de invatatura sau macar sa culeaga' alte mijloace de informatie cultu-
rala 9. Din nenorocire, nu mai avem de aici inainte, pentru a ne lamuri,
pretiosul carnet 9.
Din atita ce invatase, devenind i pentru un Dimitrie Cantemir un om
de pedepsv dovedit, ispitit, i de cJ multe i departe si de teri strIine si late
asudat i zbuciumat" 10, stolnicul p5.stra nlaterialul bogat care-i servi pentru a
incerca o Istorie a tuturor Romanilor, care intrece in conceptie si forma pe
toate celelalte : forma completa mergea pina la descalicatoarea Domnilor" ;
' Gio rn o, L'archivio antico della universita di Padova, in Nuovo Archivio Veneto', VI.
2 In praelectionibus disertissirnus atque adeo in Aristotelis libros versatus ut, textus omnes
phtlosophi et mernoria tenere et ex ternpore reddere solitus, miraculo auditoribus suis foret :
Papadopol i, Historia gymnasii patavini, I. Venetia, 1726, p. 187 ; citat de d. Lazzarini.
3 Facciola t j, Fasti gymnasii patavini, Padova, 1757, p. 200, dtat de d. Lazzarini.
4 Operele, p. 2-4.
5 lnca o carte italiana din Biblioteca lui, in Adevarul literar fi artistic", 1925, 5 aprilie.
6 v. a doua editie a acestor Rivoluzioni della Valachia, Valenii-de-Munte, 1914.
7 $i d. Lazzarini a cautat-o in zadar. Dar in Biblioteca Serninarului, spune d-sa, se
aflà o harta a Europei, din 1701, cu text italian, cuprinzind i ambele principate. [S-a aflat
totusi, v. p. 28 nota 4].
8 Operele, p. 8-9.
° Nepotul parohului catolic din Cotnari, Barcua, era atunci la Roma, Diplomaturiurn
italicum, I, 1925, Roma, 1926, p. 72 si urns. ; apoi un Gross, un Wolf, p. 74 si urrn.
" Istoria ieroglifica, [Bucuresti, 1883,] p. 96-7.

19

www.dacoromanica.ro
un ms. de la Hurez, trimis de arhimandritul Dorothei la Mitropolie pe la
1830, ca sa' serveasca lui Naum Rimniceanu sau lui Aaron Florian, s-a pier-
dut din nenorocire 4. Dar el ti simti datoria de a da si tarii sale o scoala.
Nu numai o scoala' de minastire ca aceea pe care o intemeie linga minds-
tirea i spitalul ltii fratele s'au Mihai, cu daseali platiti 2, - $erban vorni-
cul, fiul unui frate mai mare dintre acesti Cantacuzmi, adlugind apoi un pa-
raclis anume pentru scolari" 3 -, nici ca vechea scoali slavona', devenita
acurn si romaneasd, de la Sf. Gheorghe4. El voi o Academie asemenea cu
aceea a academicilor" la care inva'tase. $i cum, la 1678, fratele sau Serban
ajunse domn, Constantin putu sa-si indeplineasd aceasta' dorinta5.
Limba de propunere n aceasa scoall, al carei act de fundatie s-a pierdut
din nenorocire, era pe o vreme cind patriarhul de Ierusalim avea cel dintii
glasul In cele culturale, vechea elineasai. Astfel se puteau cistiga mai usor si
dasdlii. Dar materiile erau cele pe care odinioad, ca spudeu , le invatase
eruditul initiator. Pentru a conduce fu adus un om de o mare culstura, dar
au un italo-grec, ci un trapezuntin, Sevastos Chimenitul (Sebastos Kymeni-
tes) 8, venit d.in orasul, acum sarac i izolat, care ad'apostise o impa'ratie si in
care, la minsastirea, deseoni claruita' si de domnii nostri, de la Sumela, fundatie
a imparatului Alexie Conmenul, se psastra o pepinied de carturari 7 : actul va
fi fost contemporan cu al lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul pentru
$coala cea Mare, de litere clasice" din Constantinopol 8.
Scoala Stolnicului Constantin si a lui $erban Voievod, fratele lui, era nu
pentru oricine, ci pentru nobiliime, in frunte cu beizadea Iordachi, fiul lui
Voda' si al unei fete de negustor din Bulgaria, devenit boier al Tarii Roma-
nestri, Ghetea. Unul din elevi, ale dror caiete de studii s-au mai pastrat 9, a
fost Matei Cretulescu, unchiul acelui Iordachi care a luat pe Saftica, fata
Brincoveanului. 11 vedem iscalindu-se !Ina niste versuri grecesti in carnetul
de student al Stolnicului 10 . Avem testamentul lui, scris la tad, la Balotesti, in
ianuarie 1719 11 .
Yi place mai ales vorbind de domnul ssau, Nicolae Mavrocordat i cerindu-i
stapaneasca ertaciune sa' blagoslovenie, iertandu-1 de ceale ce nu va fi odihnit
in diregatoria sa pe Maria Sa", s amestece cuvinte grecesti i, pe de alta
parte, intr-o vreme cind neologismele latine apar si la cronicarii Radu Po-
1 Revista Arhivelor, I, art. lui G h. Nicolaias a, [Cercetari de izvoare istorice in
.trecut, p. 96.], in Rev. 1st., X, p. 143-4.
2 Gen. Cant., p. 342-3.
a Ibid., p. 342.
Nedioglu, o.c., p. 10.
5 [Asupra ie.fiinilrii Kalil grecesti de la Bucuresti, unii istorici (V. Papacostea in
Noi bursieri", (1961) I. Ionascu, in Cu privire la data intemeierii Acaclemiei domneFti
din Bucureltr, (1964), G h. Cron; in Academia domneasca din Tara Romaneasca", (1965),
sustin ca ea a fost fondata in 1694. C 1. Tsourka s, in Les debuts de l'enseignement
pbilosophique et de la libre pensee dans les Balkans" (1967) opineaza pentru o data chiar
anterioara anului (1678), pomenindu-se ai primul dascal Ghermanos din Etolia].
6 1st. lit. rom., II, p. 40.
v. Hurmuzak i, XIV2, p. 1138 (danie din 1757), p. 1175, nr. MCLVII (din 1764) ;
p. 1182, nr. MCLXXI (din 1766).
8 Hurmuzak i, XIV', p 415 i urm., nr. CCCCXLII.
° v. si Erbiceanu, Cronicarii greci, p. XXV.
10 Operele, p. 11.
" Iorg a, Documentele Cantacuzinilor, p. 198 si urm. nr. LXXXVII.

20

www.dacoromanica.ro
pescu si Radu Greceanul, Voda e pentru dinsul Clementa Sa" si pocloabele
r...1 galanterii", ceea ce arata, si la el, o deprindere, fie si mai usoara, cu
limbile latina i franceza. Dar acest testament mai arata un lucru. Daca
Matei Cretulescu, care stie italieneste, nu s-a dus si el la Venetia, ca fiul
lusi Pascale vornicul de Tirgoviste, pe vremea lui 2 el a petrecut citva timp,
ca si Constantin Stolnicul, dar ca orn matur, condus de un suedez, Ion Sfetul,
caruia-i lasa un cal si contesul cecemeniu" 3, §1 claruit de Chesar" cu
lant de aur si cu portretul lui 4, la Viena. Caci citim : Ma rog Marii Sale
sa priirneasca de la neharnicia mea un atlante, care 1-am cumparat cand
am fostu la Vtiena, drept zloti nemtesti 48" 5. $i mai aflam, intre ce
lasa copiilor, Iord,chi i Mateias cartile de invatatura, care le are in
catastih, tot pe anume scrise carti 124, filosofesti, gramaticesti, politicesti,
bisericesti, istoricesti, latine,sti, italienegi 6, iproci, proci, care mai multe din-
tr-astea le-am cumparat cind am fost la Viena, pentru treaba acestor 2 copi-
la$i". $i el adauga cal a facut-o ca s invete greceaste, iar mai vartos lett-
neafte fi italiane,ste" 7.
Nu se poate o mai buna dovada de existenta, pe lined' Constantin Cantacu-
zino si dupa dinsul, a acestui curent apusean care a fost apoi inabusit, citva
timp insa numai, de grecismul fanariot. Nu numai atita, dar Matei Creculescu
cere ca si copiii sa fie trimisi in strainatate, pentru a invata aceste doua limbi
apusene, stramoseasc a. si frateasca, renovatoare pentru neamul nostru inde-
partat de originile lui : Ma' rog Zoitei, au oricare copila ne-ar scapa cu
viata, s faca acest mare bine ce-1 doresc din tot sufletul mieu ca sa-mu inveate
copilasii, si sa-i si striineaze pentru carte, de sa va putea, ca sa sa pedep-
seasca mai bine. Asa m rog, pentru mare numele Domnului Hristos. $51 sa
mi-i pedepseasca mai vartos la letineasca §a la italieneasca. $5.', de ma yeti
asculta, iubitilor miei fii", incheie el cu caldura unui ales si rivnitor carturar,
ca sa va ghimnasiti la invaratura cartii fa al ftiintii acestor trei limbi, , de
yeti metahirisi giinta voastra spre nevatamarea bietului suflet, de vreame ce
incepatura intelepciunii iaste frica Domnului, vet castiga mila dumnezeiasa in
casele voastre, sa numele vostru va fi cinstit sa prea-slavit la Curtile celor
mari: Numai, la oricine yeti sluja, v rog pentru mare numele Domnului
Hristos, sa asa sa-mi aveti molitfa sa blagosloveniia, s1 slujati cu tot adeva-
rul i dereptatea, cu care mai vartos yeti impila sa yeti supune pe toti vraj-
masai vostri" 8.
La Padova se trimisese inca de la inceputul secolului, iaolait, Raducanu,
fiul Stolnicului Constantin, mai tirziu i tinarul arhimandrit de Ierusalim,
Hrisant Notara, gazduiti fiind la vestitul invatat Papadopol Comnenul. La
plecarea spre Paris, Raducanu viziteaza pe cardinalul Albani 9.
1 v. 1st. lit. rom., II, [ed. a II-a, p. 174 si urm.].
2 v. An. Ac. Rom., [Seria II], XXXVI, p. 496-7 : Au mersu int? acele Valli ale Ve-
netier. Se face apoi calugirul Atanasie la Stavronichita din Athos.
3 Documentele Cantacuzinilor, p. 209.
4 flbid.J, p. 210.
5 flbid.), p. 200.
6 v. in 1st. lit. torn., II, [ed. a II-a], p. 561 desrre artile elinesti, letinesti, frantozesti,
turcesti" de la Vida-esti. Lista, in .An. Ac. Rom.", XXXVI, Seria a II-a, p. 85 si urm.
7 Wocumentelel, p. 206.
5 [Ibideml, p. 206-7.
9 Bis. ort., XV, p. 676.

21

www.dacoromanica.ro
Papadopol vorbea astfel de fostul sau elev, intr-o scrisoare de acolo, din
Padova, 25 martie 1701 : Preanobilul dornn Raducanu, floarea evgheniei si
adunarea tuturor virtutilor in Europa, imi scrie in limba italiana ; care scri-
soare vazind-o aici multi dintre italieni, au admirat-o ca foarte bine scrisa
italieneste : am s-o trimet si la Roma ca sa se mmuneze laudarosii ca. a invatat
limba intr-un an, pe care cei multi nici in zece ani n-au deprins-o".
$i prin scrisori grecesti cunoastern calatoria in 1709, la Celti", in Paris,
impreuna cu Hrisant Notara, care invatase 5i el in Padova, la Nicolae Comnen
Papadopulo 1, a lui Raducanu i cresterea in Apus a lui Nicolae Roset, care
va scrie o scuTta Cronica a tarii pentru acelasi Nicolae-Voda 51 care, conte
al Sacrului Imperiu, asezat in Ardeal, va duce o viata aproape cu totul des-
01.0t '. de a tarii sale. Acest catolic i ocrotitor al catolicilor scria si el o limba
impestritata de neologisme, ca seninatul printep", i confidentie", ames-
tecind chiar i locutiuni latine. La 1740, in vremi de grea nevoie, el se ruga
de la Brasov, unde i se va sfirsi viata, sa nu fie privit ca de tot instrainat de
cele parinteaste" 2
La 1777, un nepot al lui Ilie $tirbei, Andronie Andronachi, voia sa-si tri-
meata fiul, Mateiu, la Roma, in Colegiul Sf. Atanasie, al grecilor, sau i in
cel Urban 3.
Relatiile de invatatura cu Apusul erau, de altfel, atit de dese, inch unul
din ucenicii la tipografie ai vestitului mitropolit Antim, Mihail, venit si el
din Ivir 5i care mergea, la 1713, in Rusia muscalilor, la Stolita", pleca din
Tara la intoarcere, in Olanda, pentru dorinta de o mai mare invatatura" 4.
Curtea lui Brincoveanu era plina de astfel de oameni de cultura amestecata :
contele Bartolomei Ferrati, medicul Iacob Pylarino, viitor consul venetian la
Smirna, secretarul Del Chiaro, de o parte, predicatorul grec din Venetia al
Curtii, Ioan Abramios, de alta 5. SI nu uitam pe medicul Brecht von Brechten-
berg, fiu de pastor din Strassburg, care ar fi tradus Catehismul lui Luther
si multe cintari in limba romana, tiparindu-le cu litere romane", ba chiar pe
Tucidice" 6.
Sub conducerea dascalului stiintelor din Bucuresti7, Sevastos [Kimenitull
(+1702), poate 5i a acelui Damaschin dascalul" pe care Vod 11 intrehirinta
Hurmuzak i, XIV', p. 327-8, nr. CCCXC. Regretele lui Nicolae Mavrocordat pentru
plecarea lui Hrisant, ibid., p. 344-5, nr. CCXCIX.
2 Studii fi doc., V, p. 56-7, nr. 255. 0 danie a lui catre Sf. Mormint, in amintirea
fiicei Stanca ; Hurmuzak i, XIV2, p. 844 si urm., nr. DCCCXXVII ; ibid., p. 868 si
urm., v. si ibid., p. 868 si urm., nr. DCCXLVI ; p. 973 si urm. nr. DCCCCXLV :
p. 1010-1, nr. DCCCCLXXII. Casa lui din Constantinopol, ibid., p. 1176, nr. MCLIX.
3 Ephemeris daco-romana, III, 1925, art. d-rei Virginia Vasiliu. Popa Nicolae din Sinope
indemna la studii in Anglia (ibid.).
* Bis. ort. XV, p. 391.
3 Ist. lit. rom., II, [ ed. a II-a. ], p. 54 ; Diplomatarum italicum, I, p. 80, nota 9. Ferrati
staruie a se da arhiepiscopatul de Sofia unchiului sau, v. si ibid., p. 144-5, nr. XLII. Cf si
mentiunea unui pictor, in Arch. soc. f t. fi lit., v. p. 549.
6 Dupa der Ungar din 1842, in Iosif Gellne r, Medicii safi ai secolului XVI fi XVII
din Brapv fi Sibiiu, Cluj, 1925, p. 25 si urm. Medici greci ai lui Brincoveanu, p. 92-3.
Un medic francez, Aricescu, Condica, p. 661.
Ilpo.vco SiSemccao; ro v 133Jzoapecrrica tk; Cthypolmrxia; (ppcovrtatnpfou.
se scrie el in 1696 ; Hurmuzak i, XIV', p. 304, nr. CCCLXX. Cf. si ibid.,
nr. CCCLXVIII.

22

www.dacoromanica.ro
pentru misiuni in Ardeal 1, elevii, intre care viitorul patriarh ierosolimitan
Hrisant Notara, se dedau la exercitii retorice clue domn, ca acelea din 1696,
iscalite de $erban fiul durnisale vistierul", i cele din fruntea editiei de la
1699 a Pravoslavnicei marturisiri" in greceste. Ei se asociau cu colegii lor
de la scolile din Ianina, subventionati, dupa cererea influentului boier Gheorghe
Castriotul, creatorul lor, tot de Brincoveanu, ai carui fii, de la 1689 inainte,
urmara toti aceasta Koala' a intaiului dascal", ajungind capabili a concepe
laudele Sfintilor ale caror nume le purtau 2, laude revazute si redactate apoi
de predicatorul Curtii, Maiota 3. Radu Brincoveanu era foarte mindru fata de
Hrisant, la 1704, pentru discursul sau tiparit, pe care-I trimitea aceluia la
Paris 4. Dascalul cel mare traduse in 1698 pentru Brincoveanu tratatul lui
Aristotel despre Virtuti si Vicii 5, lectura potrivit i pentru scolarii s5.i.
Profesorul insusi e un cleric, preocupat de Eortologii" pentru sarbatori
si de teoria ortodoxiei. Cind iese din acest domeniu insa, 11 intereseaza, din
literatura clasica, pe care o intelege bine, afara de Aristotel numai
retorii : de la Isocrat la Sinesiu, A gapet i Teofilact. E capabil si de versuri 6.
Aceeasi crestere va fi avut-o si urmasul sat' loan Hypomenas, al carui f rate,
Gheorghe, si el amestecat in viata scolara de la noi, ii trirnetea, in martie
1712, o carte de la Venetia printr-un tinar boier cunoscut, inca un student
de felul Cantacuzinilor (Constantin, Mihai i Raducanu), Ioan Hrisoscoleu,
ruda Mayrocordatilor 1. Un rost la aceeasi scoala avu apoi Marcu Porphy-
ropulos din Cipru, care dadea lui Hrisant stiri despre acest asezamint in
mai 1713 8. In relatii cu predicatorul Abramios 2, care si el se interesa de scoala,
si cu Ieroteiu Comnenul, el se declara smerit rivnitor al inaintarii si im-
podobirii nearnului sau drept-credincios" N. El copia manuscrise pentru Hri-
sant si aseza, cu grecul levantin Nicolae da Porta, traducator din latina
pentru $tefan Cantacuzino 1l, apoi functionar inalt austriac in Oltenia, bi-
blioteca de la Margineni a Cantacuzinilor 12. Tot el se ingrija de noul hrisov
al scolilor din 1714 si invata pe vultur s zboare i pe cuc s cinte ca
un corb" 13.
11 vedem gindindu-se si la triparirea, dorita de Hrisant, a cutarei carti la-
sate de Dionisie patriarhul, de interesele literare ale patronului salt, si in
septembrie 1715 ii transrnitea i ornagiile lui da Porta, dar si ale dascalului
v. Aricesc u, Condica, p. 352 (an. 1697). E viitorul episcop de Rimnic, tra-
ducatorul.
1st. lit. rom. II, [ed. a II-a], p. 53, Hurmuzak i, XIV', p. 304, nr. CCCLXVI1I.
0 astfel de lauda, ibid., p. 560-2, nr. DLIX, Alta, ibid., nr. urmat.
3 1st. lit. rom., II, [ed. a II-a], p. 54.
4 Hurmuzak i, XIV', p. 355, nr. CCCCIV. Un alt discurs se tipari la 1706 ; Bianu
si Ho do s, Bibliografia româneasca veche, I, p. 469, nr. 152.
5 Hurmuzak 1, XIV!, p. 314, nr. CCCLXXXVII. -- 0 scrisoare a lui din 20 mar-
tie 1698, catre Hrisant, ibid., p. 314-5, nr. CCCLXXXIX.
° /st. lit. rom., II, [ed. a II-a], p. 54. Cf. Hur muz a k i, XIV', p. 757, nr. DCCXXXIV.
7 Ibid., p. 457, nr. CCCXXXIII. Un Dumitrachi Hrisoscoleu, interesindu-se de un ma-
nuscript al lui Bryennios, ibid., p. 554, nr. DL.
8 Ibid., p. 526-7, nr. DXXVI.
9 Antim Mitropolitul ii zice i lui profesor", in 1713 ; Bis. ort., XV, p. 390, 392, 395.
10 Hurmuzak i, XIV', p. 542-4, nr. DXL-I.
11 Ibid., p. 610-1, [DXCIII.]
72 Ibid., p. 572-3, nr. DLXVIII.
13 Ibid., p. 597-8, nr. DLXXXIII.

23

www.dacoromanica.ro
chir Gheorghe, cu ceata ucenicilor" 1 Se pare c i sosise acum noul profesor
Gheorghe Hypomenas, spudeul" din Padova.
0 scrisoare a lui Marcu ne arat i ce se preda pe atunci in scoala dom-
neasca : trei stiinte grarnatice, afara de gramatica propriu-zisa ; la tehnologie
se dau teme; dintre tiini1e filozofice se preda fizica si o data ori de doua ori
pe saptamina teme la gramatica fericitului Alexandru" (Mavrocordat). Voda,
se ingrijeste ca un binefacator si de dascali si de scolari : a facut i pentru das-
calul al doilea metric". In schimb, i se adresau tetrastihuri" la sarbatori 2.
Programul va fi relevat si imbogatit de patriarhul Hrisant, printr-o gra-
mata care ni s-a pastrat.
Intiiul dascal trebuia sa predea logica, retorica, dar si fizica i despre cer",
despre nastere i peire", despre suflet", adica psihologia si metafizica. Al
doilea avea in program cuvintarile lui Isocrate, tragediile lui Eshil i Euripid,
cuvintarile Sf. Grigorie din Nazianz i versurile acestuia, epistolele lui Sinesiu
si cuvintarea lui despre Imparatie, Pindar insusi, aproape indescifrabilul
Pindar Demostene, cuprinzind totdeauna cele mai usoare cu cele mai
grele, dupa puterea ucenicilor". Aceasta numai dimineaTa, iar dupa amiaza
Sintaxa Exaporitului cu teme, Apostolul, dar si Xenofont, continuat cu Plu-
tarh, de la care mintea bieOlor elevi se ridica la Tucidid, cu oarecare incercari
de poetica. Celui de-al treilea ii reveneau cugetarile lui Chrysoloras, linga ale
lui Caton, Focilide i Pitagora, fabulele lui Esop, dar i Laudele" crestinului
Agapet, canoanele celor douasprezece serbatori", epistoliile lui Teofilact Si-
mokattas bizantinul, dar si, la capat, Homer. Dupa amiaza lui va cuprinde :
Gramatica lui Laskaris, oarecum usurata, Evanghelia i, iari, Apostolul. Lec-
Iiile se dau numai luni, marti, miercuri si simbata. Se recomanda studiul trep-
tat si exercitii de prefacere in limba greceasca vulgara, incercari dialectice
si sofistice" teme, adica paradigme retorice", dialoguri, deslegarea antiteselor,
propuse intre sine ori de invatatort, prin silogisme i entimeme" 3. Chrysoloras,
Caton si Focilide figureaza si in programul scolii din Kastoria, patria sa,
fundata de Gheorghe Kastriotul, influentul boier al lui Brincoveanu, la
martie 1708 4.
Atunci, sub Brincoveanu, se plateau, la 1727, [corect 1707] din veniturile
minastirii Sf. Gheorghe 300 de lei pe an pentru plata dasailor acestei scoli,
asezata in chiliile de la Sfintul Sava : cel mare", de stiinti filozofice", lua
200 din ei, cel mic, de enciclopedie", numai o suta 5.
Avem 5i o donatie facuta, la 3 septembrie 1707, scolii domnesti, Tinuta si
cu veniturile bogate ale baltii Greaca 6.
I Ibid., p. 691-2, nr. DCLIX.
2 Ibid., p. 704, nr DCLXIX. $i aici e vorha de dascalul Gheorghe. Cf. si ibid., p. 706.
Hrisant pregatea o Teologie morata, scolara 5i dogmatica" ; ibid., p. 708, nr. DCLXXIII.
3 Hurmuzak i, XIVi, p. 392-4, nr. CCCCXXVI (august 1707) ; Bis. ortodoxii, XV,
p. 492-494. Pentru biblioteca si tipografie, Hurmuzaki, XIV1, p. 413.
4 Ibid., p. 406-408, nr. CCCCXXXV. Cf. si ibid., p. 408-409, nr. CCCCXXXVI_
Testamentul Iui, ibid.,p. 410-411, nr. CCCCXXXVIII. v. si ibid., p. 699-701, nr.
DCLXV-VI.
5 Ibid., [p. 392] siurm., nr. CCCCXXVI (se promite gramata ce se face din chib-
zuire de obste cu cei ce cunosc aceste lucruri, pentru felul de viata i calauzirea acestei
inalte scoli domnesti"), Cf. V. A. Ur echi a, 1st. Koalelor, I, p. 12.
6 muzak i, XIVI, p. 394-396, nr. CCCCXXVII. Aceeasi si ibid., p. 760-762,
nr. DCCXLVII. v. C. Erbicean u, in Bis. ort. XV, p. 489 si urm. (sept. 1708).

24

www.dacoromanica.ro
Dar, alaturi, urma vechea Koala romaneasca si slavona, pe care o cercetau
numai doritorii de a fi died pentru documentele domniei. Asemenea aseza-
minte scolare n-au insa o dezvoltare istorica.
Moldova lui Duca-Vocla, simplul, dar harnicul i maretul rumeliot, rid.icat
din taranimea greceasca, de pe paminturile unui spahiu ferfenitos, avu, in
aceasta intrecere culturala cu Tara-Romaneasca a Cantacuzinilor atituclinea
pe care, in sens invers, o avusese Tara Romaneasca a lui Matei Basarab fa
de Moldova lui Vasile Lupu.
Din indemnul patriarhului Dosoftei, Koala de la Sfintul Sava lua un nou
avint, si in acelasi timp dascali greci pregateau pe copiii boierimii. 0 data,
la 1701, Duculet" trimite la Brincoveanu pe popa Ilie dascalul", care e
vestitul predicator Ilie Miniat1. 0 astfel de crestere permitea tinarului Con-
stantin Duca sa imprumute de la Hrisant Notara operele cronicarilor bizan-
tini, Nichifor Gregoras si Chalkokondylas. Dar el a fost i elevul parohului
iesean Renzi, care putea scrie la 1699 ca toata floarea boierimii vorbeste Ia-
-tinete si multi sint si foarte buni filozofi" 2, pe clod pentru ceiiali ajungea
cite unul ca modestul diac Patrascu dascalul". Nefiind aici un om ca Stol-
nicul muntean, aceasta invatatura era de obicei dupa traditia straveche bi-
zantina, flra' atita amestec apusean. Copiii lui Duca-Voda furl crescuti de un
Spandonidi sau Spandoni, dicheofilax, apoi Mare Retor, chartophylax 4i pro-
fesor, probabil acel Scarlat Spandoni pe care-I gasim, in 1716 3, la noua scoal.1
din Fanar.
Totusi invatatorul fiilor lui Constantin-Vocla Cantemir fu doctorul cretan
Teremia Cacavela, care traduse din latineste un izvor in legatura cu catoli-
cismul, Viata Papilor" de Platina, opera frumoas i intinsa a unui om al
Renasterii 4, si de aici va pleca marea dorinta de invatatura care duse pe
Dimitrascu, viitorul domn de o asa de larga eruditie, la Constantinopolul
invataturilor, in care cerceta deopotriva, purtind costumul sau semi-oriental,
gemi-francez, pe dascalii greci, pe invatatii turci siambasadele apusene 5. Prin
Teremia invata el latineste i desigur italieneste, limba franceza putindu-si-o
insusi la Pera, printre elciii Puterilor Occidentului. E vrednic de observat cá
Dimitrie insusi recurse pentru cresterea copiilor tot la un astfel de grec de
doua hotare, un Corciriot din Corfu, Anastase Condoidi, ortodox, care ajunse
episcop in Rusia, iar Antioh, fratele lui Dimitrie, ii alese ca preceptor de
casa pe un grec din Arhipelag, din Santorino, unde se continuau traditiile
venetiene, Azarie Tzigala, sau Cigala, autor al unei gramatice a limbii eline,
inchinata beizadelei Joan 6.
Fara nici un imprumut din Principate e scoala ardeleana. In legatura cu
guvernul maghiar al tarn, ea functioneaza ca un instrument de calvinisare.

' Aricescu, Condica Vistieriei, p. 60.


2 Flora tutto ii fiore della nabilita parlano in latino e multi sono ancora buonissimi
filosophi" ; 5coala Ronana din Roma, Diplomatarium italicum, documenti raccolti negli
archivi italiani, I, 1925, Roma 1926, p. 49.
3 Hurmuzak i, XIV2, p. 774-775, 795.-796, 806 (cu oastea in 1717), v. p. 856
si urm.
4 1st. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, II, [ed. a II-a], p. 42, (izvoarele in nr. 4).
5 Viara lui Constantin Cantemir, de fiul sàu Dimitrie, editia rnea.
6 [Ist. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, ed. a II-a, p. 431

25

www.dacoromanica.ro
La 1657 Suzana Lorantffy, vaduva lui Gheorghe Racoczy I, intemeiaza astfel
la Fagaras, linga Koala maghiara, o scoala romaneasca, i cu limba lama
si maghiara in program, dar sa poata invata si elevi maghiari, daca le
place limba i scrisoarea romaneasca". Se preda abecedarul, catehismul, se
explica Psaltirea i Testamentul Nou, textul de la Balgrad, se invayau cin-
tarile de la Caransebe i Lugoj. Gramaticii din Tinut erau datori s urmeze
aceste cursuri. Alaturi insa e simpla veche scoala de sat, cu dascali din Mol-
dova, de la rusi, dieci, copisti, ca a lui Vasile Sturza din Stracas, pe la
1680 i . Se poate trece si la scoala latina 2 De acolo inca de la sfirsitul veacu-
lui al XVIII-lea, cite un dascal la noi 3, ca Ion din Bistri%a pe Teleajen la
1700, precum atipa calugari de dincoace plecau cu traista de carvi acolo.
In orase, ca in Fagaras, in Scheii Brasovului, functionau dascali bine platiti.
Avem pentru ceva mai tirziu i programele co1ii fagarasene4. La Brasov,
in vremea Brincoveanului invata pe ucenicii scheieni dascalul loan Corbea,
al carui fiu, David, fu, ceaus", ofiter la munteni 5.

1 Nicolae Fir u, Urme vechi de cultura romaneasca in Bihor, Oradea-Mare 1921,


p. 17 i urm.
2 Dupà Glasul minoritatilor, in Rev. 1st., IX, p. 187-191.
3 v. pentru regiunea Teleajenului un caz in articolul meu despre Chioajde in Codrul
Cosminului, I, p. 103.
4 v. mai departe p. 62 si urm.
5 Stingh e, 1storiia besirecei 5cheilor Brafovului, Brasov, 1899, p. 17.

www.dacoromanica.ro
IV.

INTRA EPOCA A SCOLII FANARIOTE

Constantinopolul Ii avea de o bucata de vreme, cum am vazut, $coala lui,


aceasta, de stricti ortodoxie, n-avea, nu %inea sa aiba legaturi cu lumea
occidentala, de caracter italian.
Dupa aceasta. $coala a Fanarului, larg daruita de domnii nostri, era sa se
intemeieze de Nicolae Mavrocordat, om de o Ina lta cultura, cu strnt pentru
stilulionic", autor al cartii Despre datorii" $1 al Teatrului Politic",
arheolog diletant. cautind sO .descopere unde. e Clazornena Ii unde e Teos
carturar el insu$1 .1ntr-o farrnhe de carturart chtar $1 fernetle : sora lut,
maritata cu Mate'. Ghica beizadea, cunoscuta pentru cuno$ttmele et medi-
cale noua $coala 'Malta din Principate.
Daca $coala mat veohe fusese datorita i Indernnului,.sfaturilor unui Do-
softet patriarhul .de Ierusalim, aceastalalta se alcatui :nal ales prin ostenelile
acelut fost arhidtacon Hrisant, nepotul i apoi urma$ul, la 1707, al patriar-
hulut, pe care-l.cunoa$tem i prin cartea lut de rnatematica aparuta la Paris.
Hrisant fusese $1.el trums, curn am $i aratat mat sus, de unchiul sau, n Apus,
invkind la Paris, chiar i in Anglia. Ca $ef al Bisericii ierosalirnitane ti
facu el intrarea in Iai, prin noviembrie al anului 1716 3, cu misiunea anume
de a crea noul invatarnint in Moldova : $coala ca s inve.ce cine ar vrea,
fara de plata", deci gratuita i deschisa, nu, ca Academia brincoveneasca,
fnlor celor mai de frunte boieri, ci oricarui doritor de invkatura.
Nu $tim decit prm cuvintele cronicarului de Curte care era organizarea
Academie: iewne, pentru care la 3 aprilie 1714, Nicolae-Voda era felicitat
de Iacov Manu din Argos 4 Credearn Ins c dascalii cei doi de eline$te si cel
1 Mulfimirea lui eatre sasul Stefan Bergler din Brasov, care i-a traduc cartea in la-
tineste ; Hurmuzak i, XIV2, p. 877, nr. DCCCLII (an. 1722). Acelasi indreapta Le-
xiconul lui Chiril ; ibid., p. 886, 888 (an. 1723).
2 Ibid., p. 897. Se interesa si de botanica ; v. ibid. p. 902. Cf. si p. 904-905, nr.
DCCCLXXXI.
3 [Este o greseala a autorului, transcrisa chiar in manuscrisul lucrarii (p. 39). Nu poate
fi vorba decit de anul 1713. A se vedea si consideratiile lui C. D. Stoide in Contributii
la istoria invatamintului in icolile din Iafi in sec. al XVIII-lea" din vol. Contributii la
istoria invatamintului romanese (1970) p. 931.
4 [H urmuzak i, XIV2, p. 585], nr. DLXXVIII. Pentru el mai vezi ibid. p. 535
536, 543.

27

www.dacoromanica.ro
de greceasca vulgara nu predau laolalta cu cel de slavoneste i cu un al
patrulea, platit ca sei invere pe inteles moldovenege", cea dintii coa1a
in limba tairii, i un fanariot era acela care o intemeia 1 Nu stim iarasi care
erau veniturile domnesti, din care se hranea institu0a.
Dar pe unul din fiii sai Nicolae-Vocla pare a-1 fi trimis la Constantinopol,
la vechiul sau dascal i prieten Iacov. $i iata in ce termeni se arat a. el in-
grijat de educatia beizadelei, care e Scarlat : Incetineala si lipsa de energie
a fiului nostru intru capatarea cresterii ne atinge pina in adincul inimii. Caci
ce ni e noua mai dorit decit inaintarea lui, in care rasuflam, in care traim
Si intru aceasta Inca tu, invAate, nu esti fara dojan i vinovatie. Caci
n-avem s flecarim despre intristarea ce ne cuprinde, ca unii ce sintem de-
parte de fatarnicie, si nu e destula indreptaiire indaratnicia lui 5i lipsa de
bunavoinca in a inva%a. Caci fragezimea virstei, usurin;a de a o intoarce
putinTa de a o calauzi si supunerea lesnicioasa la sfaturi, la lucrurile ce im-
presioneaza, toate acestea 11 scot pe el din toata vina si grija dumitale o
apasa, de oare ce nu framinti sufletul tinar cu gind mai staruitor spre mai
bine, nici 11 impingi in arena cresterii. Ci macar de acuma, dragul mieu, le-
padind citva timp blindetea i bunatatea peste ce trebuie, cu ochiu sever si
cu glas mai i mpunator impresioneaza-1, si trezeste zabava copilului si, im-
pungind, inteteste-1 si Fara voie la ambitionarea virtutii. $i, de va fi nevoie
nici mina sa nu rImiie inceata, si sa fie si batut, numai sa se indrepte spre
crestere. Caci, daca, fereasca Dumnezeu, si mai departe asa ar merge ale lui
yi n-ar ajunge imitator al bunicului raposat si al mieu care 1-am nascut, sa
stn ca nu mai e de trait pentru voi. Ci, daca-Ti pasa de ale noastre, ip
va pasa si de fiu ; nici tu, care atitia ani ai aratat o aplecare in adevar parin-
teasca faTa de noi, acuma sa ne lasi un timp in nacaz" 2
In martie 1715, domnul mulvamea lui Hrisant i pentru spudeul ce ni-I
vei trimete : cind va ajunge aid, ori pe dinsul ori pe prea-invatatul popa.
chir Serafim T1 vom orindui pentru al vostru prea-iubit fiu si rob al tarii"
intors deci in tara , cum 11 vom socoti mai potrivit" 3. Printr-o scri-
soare a beizadelei Scarlat se vede ca intrebuinta harti geografice trimise
de patriarh i Vietile celor doisprezece Cesari de Suetoniu 4.
Cind venira i Serafim i dascalul, spudeul" chir Constantin, cel dintii
fu reTinut pentru fiul domnesc, iar celalt trecu la scoala 5. $i avem, din feri-
cire, i scrisoarea acestui Serafim de la Sf. Mormint, care arata ca venise si
un alt dascal cu Constantin ; pentru al doilea loc de dascal se ivi o concu-
rena intre noul venit, intre popa Gherasim, care functiona, i un tinar din
partea locului, $tefan, care primea sa serveasca numai cu 40 de lei pe an.
A xin tie Uric ariu 1, p. 162. Pentru legaturile lui Nicolae Mavrocordat cu bi-
bliotecile, v. i Hurmuzak i, XIV2, p. 781, nr. DCCLXXI.
Hurmuzak i, XIV2 p. 565-566, nr. DLXI. V., pentru Iacov, atit de adesea po-
menit, ibid., p. 614-615, nr. DXCIXDC. El, Iacomi, e alaturi de Spandoni, intr-o scri-
soare a Comnenului de la Silistra din 1715 ; ibid., p. 690-691, nr. DCLVIII. Nicolae-Voda
da Vacarestilor un Homer de la 1551 : Bis. ortodoxa ronanii, XL, p. 184.
Hurmuzak i, XIV', v. 671, nr. DCXLI.
4 Hurmuzak i,X1V1 p. 673-674, nr. DCXLIV. D. consul Diamandescu uini anunta
ca a gasit la British Museum harta Stolnicului. [Acest fapt a lost adus la cunostinta de
N. lorga in sedinta Academiei din 23 decembrie 1927. 0 prezentare a cuprinsului hartii,
la Const. C. Giurescu, Harta Stolnicului C. Cantacuzino, in Revista istorica romana", vol.
XIII, 1943].
5 p. 676. nr. DCXLVI.

28

www.dacoromanica.ro
Mai scriu, spune el lui Hrisant, ca ai auzit cum ca nu s-a aratat placut,
dascalul unor ucenici. De sigur, stapine, la inceput nu li-a placut, ci acum
rnerg tori la scoala, de care prea-invatatul chir Constantin se ingrijeste
bine, si nadajduiesc in Dumnezeu ca. se vor procopsi ucenicii prin ingri-
jirea si calauzirea acestui om 11.Iva:tat". Erau acum, in decembrie 1715,
scoli indoite" (Strad' axoXat) la Iasi 2. Hrisant trimitea bibliotecii si carti
latine i italiene3, dintre care citeva ni s-au pastrat, ca scrisorile lui Paul
Manuzio, daruite noii scoli domnesti de greceste" (t1 gv riacrico ccalevtirq
VIrivtic4 oxoXiD) la 1728 4.
Desigur c acelasi fu sfatul, i rezultatul acelasi, si in Tara Romaneasca,
unde la inceputul anului 1716 se muta Nicolae-Voda, fostul elev al dasca1u-
lui Iacov 5. Director al scolii de acolo, care nu era Inca' asezata linga vestita
biblioteca a Mavrocordatilor, asa de trist imprastiata, in noua rninastire
domneasca a Vacarestilor, a fost acel Anton Stratigos, pe care Brincoveanu-1
trimisese ca bursier al lui in Apus. Ii vedem la 1723 cercetind un manu-
script al lui Hesiod °.
Un alt stipendiat brincovenesc in Italia ii lua locul, Gheorghe Hypomenas,
nepotul lui Sevastos 7. Cum se vede, regimul prirnului Fanariot pastra in
fruntea invatamintului pe Padovanii" Stolnicului : al treilea protodidascal",
care, dup a. traditie, era si literator, facind versuri bisericesti si profane, ra-
mase la locul lui pina la moarte, in 1745. Pe atunci Ruxanda Ghica se gin-
dise a-si trimite si ea fiul in strainatate, pentru invatarea literelor sau
alta stiinta" 8.
Un rol trebui sa aiba in .acest invatamint i acel prea-invatat popa Mi-
trofan" pe care-1 recomanda Hrisant, in 1716, prietenului sau dornnesc9. E,
desigur, nu, cum credeam, episcopul de Nisa, mai vechi oaspete al Curtii
muntene, ci nepotul lui Mitrofan, vladica de Cizic, Mitrofan Gregoras, autor
de cronica. Dascalul Gheorghe pare sa fie Gheorghe Papadopulo, care trecu
apoi in Moldova, si acesta e autorul unei Istorii pe scurt a Domnilor" si
catalog al lor 10, de cintari catre Maica Domnului, de canoane ale Sfintilor
Antim i Ierotei, pentru prietenii lui cu acest nume, si de epigrame, un poet
in adevar inzestrat, din care am facut s treaca unele versuri, duioase, in
rornaneste ". Antim ii prezinta intr-un rind, la 1714, rasplatit cu douazeci
1 Ibid., p. 683. v. si ibid., p. 688, nr. DCLVI.
2 Ibid., p. 699. nr. DCLXV.
3 Ibid., p. 696. n.r. DCLXII (tradusa de C. Er bicean u, in Bis. ort., XV, p. 673-675).
4 Cf. Iorg a, in RAn. Ac. Rom", [Mem. sect. ist., Seria IL] XXXVI, p. 801. 0 carte
greceasca e data in 1714 (ibid).
5 Hurmu za k j, [XIV'], p. 420-421, nr. CCCCXLV ; p. 427, p. 457 nr. CCCCLXXIV ;
p. 454 si urm., 558-559, 565 si urm. Un Anastasie Bunellis, din lanina, un Iosif erau, la 1712,
in Moldova, linga copiii lui Nicolae-Voda Mavrocordat ; ibid., p. 459-460, nr. CCCCLXXXV.
Lectiile de citit ale Smaragdei Domnim, ibid., p. 495, nr. DVIII.
o Penn-u legaturile lui Nicolae Mavrocordat cu bibliotecile, v. si ibid. [XIV2], p. 781,
nr. DCCLXXI.
Penn-u ca.rti v. si ibid., p. 877, nr. DCCCLIII.
7 1st. lit. rom., II, [ed. a II-a], p. 64.
s Hurmuzak i, XIV2, [r. 806].
9 Ibid., p. 790, nr. DCCLXXXII.
10 D. Russ o, in Buletinul Comisiei Istorice a Ronanier, II, p. 9 si nota 2.
it 1st. lit. rom., II, [ed. a II-a], p. 56-57.

29

www.dacoromanica.ro
patru de cri pentru osteneala" lui de dascal, c5rTi din care dal una lui
Voc15 pentru o bun5 rasp1at5, iar restul in patria lui" 1.
$colile acestea f5r5 leg5tur5. cu Tara, care se va trezi la o vik5 nou5, si
cu tot mai puternicul curent ckre Apus, nu cfaclur 5. aceleasi roade ca asez5-
mintele de o alt5 orientare, din a doua jumkate a secolului al XVII-lea.
Constantin, Marele-Retor al Bisericii constantinopolitane, instiinTa pe Hrisant
in iulie 1716 ca nu se allsa §rolari pentru elinefte : Moldovenii au spus c5.
nu vreau s5 invew literele elinesti copiii lor", desi dasc5.lul, chir Constantin,
se indkatnicea s5 mai r5min 5. in scoal5 2.
De la acest dascal Constantin al domnestii Academii din Iasi" avem o
scrisoare de plingere, din 4 mai 1717, ckre patriarhul Hrisant. Luat din
ara Romaneasa, uncle era ca acasa la el", s-a Onut de sarcina pe care
i-a impus-o acest ocrotitor al ski. Dar aseanintul e pe ruin5, si in ce pri-
N ege dascalii si in ce priveste pe ucenici. Nu i s-a plkit nici leafa, necum sa
mai aib5 vre-o mil l. de la cineva. Si cIi bani i-am avut din Tara Roma-
neasc5, i-am cheltuit toO pentru intreOnerea noastri. Acuma nu mi-a mai
r5mas decit ori s5 And c5rOle mele ca s m hrInesc i pe mine si pe cei
de pe ling5 mine, ori hainele mele, vai de mine ! M-am rugat de sfinOii epi-
tropi" deci egumenii greci din Moldova, in mii de rinduri ca s5-mi
dea leafa anual5, i mi-au spus s5 nu nacrajduiesc lefi si plki, de la ei, nici
de la alt cineva aici, in Iasi, cci n-au de asteptat ei inii s ia bani de la
cineva ; numai, cind vei veni Fericirea Ta, de la dinsa". Scoala n-are teme-
lii sigure, $i lui Ii e a se duce 3.
Marele Retor Constantin afirm5 in acelasi an c5 Mihai-Voc15 RacoviO,
urmasul lui Nicolae Mavrocordat, desi a dat, cu zalav5, hrisovul scolilor, nu
se One de cuvint, cum nu o face nici pentru veniturile min5stirilor 4. Scoala
elineasca nu se bucura, vklit, de simpatiile acestui boier de %ara, desi era
inrudit cu Cantacuzinii, dusmani ai grecilor, dar ocrotitori ai elenismului
cultural.

Cu mult mai bine merse acest inalt invk5mint tn marea limb5 de cultura
a orientului la Bucuresti, dup5 intoarcerea mn domnie, pe mult timp, pin5
la moarte, a ctitorului.
La 14 februarie auzim pe dasalul Marcu, al Academiei domnesti", vor-
bind din nou, si pentru colegul lui, dasalul Gheorghe, i pentru ceata uce-
nicilor" c5.tre Hrisant Notara, cu mul%5Iniri pentru noua domnie, promita-
toare de binefaceri 5.
and sosi la Bucuresti dascalul din Argos, bkrinul Manu, la 1719/20,
Nicolae Mavrocordat, intors in scaun, nici nu binevoi primeasa, 4i bietul
om, care-si fkuse speranw, nu stia cum s5 se pling 5. patriarhului de Ieru-
salim, declarind c5-i pare r5u pentru deslocuire, mai ales intr-un oras unde
petrecerea i se pare una cu moartea si mai intunecat5 si mai nepl5cuta decit
1 Bis ort., XV, p. 394.
2 Hurmuzak XIV2, p. 791, nr. DCCLXXXIII.
3 Ibid., p. 814, nr. DCCCVI.
4 Ibid., p. 822-823, nr. DCCCXII.
5 Ibid., p. 846-847, nr. DCCCXVIII. Doamna Zamfira, vacluva lu: loan Mavrocordar.
spune ca. pe copiii ei ii crqte in casa ; ibid., p. 851.

30

www.dacoromanica.ro
iddul" J. Pe atunci nici bolnavul mitropolit Mitrofan, inlocuitorul harnicului
si luminatului Antirn, nu acorda, ori nu putea sa' acorde, vreo atenve colii
lui Hrisant 2.
Nici de la Nicolae n-a putut veni deci un insemnat ajutor vreuneia din
colile crealiei lui. Grija cea mare era pentru Mtya crxoXelov, pentru a$ezsa-
mintul de capetenie din Fanar, care se cladise in 1719 pe jumatate, Spandoni,
Inca in viacal, cerind ajutor $i de la domn $i de la patriarhul care-I privea ca
pe dasellul" sau 3. $coala pare sa fi fost a$ezata in chiliile din afarr ale
bisericii patriarhale insa$i 4. Moldova dadea acestor 4coli 1 000 de lei pe an,
Tara Romaneasca 500 5. Se facu, pe linga' $coala din Ianina, $i una la
A drianopol, la care, dascalul fiind platit cu 150 lei pe an, Hrisant staruia
ca din acest ora$ mare, cu muhe rufeturi" de mege$ugari, sa: se mai adauge
cincizeci, pentru cumpa'rarea de car%i i nevoi ale ucenicilor. El arata' ca
dascalul trebuie bine pratit ca sa' fie in adeva'r de folos, avind adica : pu-
tere i des'avir$ire i practica' bura $i teorie $i sirguinfa $i grifa", flra' care
clascaltia e moarea, i faira folos, $i trudi degeaba" 8. Si cu acest prilej el
arata cum inTelege inva'arnintul : e tot ce a limas neamultu sau, acelui yávog
grecesc, cufundat in prea mult intunerec, care nu trebuie ssa piard i acest
mai mare bine $i s ajungsa in cea de pe urm i desavir$ita necinste $i in-
d i ferenTa" 7.
In Iasi, fu adus, la inceputul anului 1720, de Mihai Racovi v5. insusi, un
nou dascal, ieromonahul Atanasie Butronthis. Dar el ga'si aici s'aracie i lipsa
mijloacelor de studii : Toate", scrie el duhovnicului cartueariei inalte in fa-
rile noastre, lui Hrisant, ne sint slabe inrauntru si in afara. $i mai ales
n-avern carri de studiu, nici slovenevi, nici elinefti" ceea ce inseamna
ca' ambele materii fuseseil reunite de domnul roman. $i sint lipsit de sana-
tate st de inva'fatursa, i m aflu in primejdie". Pentru a-si avea manua-
lele la indemina, el cere cartea lui Manuil Chrysoloras, un Caton", adica
SentinTele" $i altele poetice", cu care pornesc incepatorii Utpxdpio
,,Poate sa se afle i caiete de $coal'a, $i vreo gramatica, neavindu-le" 8.
0 declargie care ne mirsa, caci, in rnartie 1727, la mina'stirea Barnovschi
era Homer $i Aristofan, Teocrit i Opian, Eshil i Euripide, Deipnosophis-
tul", Isocrat $1 Demostene, Aristotel, Xenofont, Hrisostomul i Suidas, PI-
rinti ai bisericii, Sf. Vasile i Sf. Grigore din Nazianz, gramatici ca a lui
Laskaris i dicTionareoca al lui Gaza $i al lui Varinus, carvi de drept ca Vlas-
taris, tipariturile moldovene$ti de la CetAuia ($i Didascalia dogmaticr a
Chimenitului), pe lIng carTi latine, Virgiliu, Ovidiu, Cicerone, Salustiu,
I Ibid., p. 865, nota 1.
2 Scrisoare din 28 ianuarie 1718 a lui Mitrofan, publicata de C. Erbicean u, in Bis.
ort., XV, p. 778-780. Mitrofan sfatuieste prin Hrisant pe Nicolae Mavrocordat si nu villa'
cu multi greci intr-o lara saraca, ibid.. r. 782.
3 Hu rmuzak xnn, r. 856-858, nr. DCCCXXXVI.
4 Ibid., p. 860 p urm., nr. DCCCXXXIX.
5 Ibid., p. 1 199, nr. MCXC.
6Kat Uvatitv, Kai tambItTra, Kai tspgtv icaAfiv, vcai .0.Ecopiav, xai (paorcoviav, xat ret-
pact.... ,Ca incoia Srav Asirtouv, êKcvq 171 5145aolcaXia etym. vexpa Kai avcatpatjc, icaf
patatotrovia
[Hurmuzaki XIV2], p. 871, nr. DCCCXLVIII.
7 Atli vet ply xacscollev Kai abto pcya?dtcpou xaXóv scab icatavtfiacapev ct; Eavitriv Kat
navtarilattaiav xai diraB.eiav
p. 870, acelasi nr.
I Ibid., p. 863-865, nr DCCCXLII.

31

www.dacoromanica.ro
Cezar, Quint-Curtiu, Euclid, gramadci felurite, o istorie ruseasca a lui Ioan
Patricius, carti de teologie 4i logica, de retorica, de dialectica, istorie romana,
universala, de geografie, de fizica, de aritmetica, de anatomic. Nu lipseau nici
carti slavone, de scoala si de morala, citeva lesesti si un ceaslov georgian 1
Cele mai multe, evident, pentru scoala.
La Bucuresti, cum am vazut, se purtau prin scoala manuscripte ale lui
Hesiod, i o notita din 1727 spune : Am inceput in anul 1727, in scoala din
Vacaresti, in luna Februar". Caci de la 1721 Koala bucuresteana era bine
adapostita in minastirea Vkarestilor 2
Dar o incredere deosebita in aceste sarace fundatii cu cite un calugar
doi pe linga dinsele nu exista nici de acuim inainte. Nicolae Mavrocordat
isi crescuse fiii in casa, cu grecul Lazar si cu un ragusan, Bettera 3. Mthai
Racovita, ca domn al Moldovei, Ii trimitea fiul la Constantinopol pentru
studii. Sint interesante recomandatiile lui catre Hrisant, care si lui it era
prieten, ca i fanariotilor de acelasi neam cu patriarhul : Sa-1 iubesti ca un
parinte, §i sa-1 aibi in deosebita bunvoin i parinteasca aplecare, i sa-1
inveti minte j sa-1 slatuiesti totdeauna cite cuminte le tii Fericirea Ta, pen-
tru cresterea mai mare si de desavirsit i pentruinaintarea invataturn si a
procopsirii i aclaugirii intru bunele moravuri a lui, precum i, cind 11 aveam
aici, in bratele noastre parintesti nu i-au hpsit necontenit, i prin scrisorile-ti
venerate si prin sfaturi ca de parinte si indemnuri folositoare" 4.
Din partea lui, Grigore-Voda Ghica, fiul Ruxandei Mavrocordat, socotita
catolica, avea ca invatator in casa pe calugarul Ioanichie ; la 1727 el Ii in-
deplirnse sarcina, i domnul vorbea de petrecerea-i, timp de ani destui, aici,
in casa noastra", in cursul careia a putut fi pretuit i cunoscut ca avind o
\riga demn i o purtare dumnezeiasca", pentru care merita a fi recomandat
lui Paisie, patriarhul de Constantinopol, In vederea unui rang arhieresc3.
Ioanichie fu inlocuit prin acel Nichifor care fu facut la 1727 mitropolit
Sidis 0, in asteptarea unei alegeri ca mitropolit al Moldovei, care va stirni
din partea boierilor romani o putermca i biruitoare opoziie. Cronicarii con-
temporani prezmta pe Grigore-Voda ca un sprijinitor, prin lefi, al dasca-
hlor elinesti, grecesti i slovenesti", de la scoli la care, nu numai cei saraci,
ce nu aveau cu ce plati invatatura" si din alte firi copii saraci"
ce i feciorii boierilor celor niari i mici, a tutulor, de obste, au iesit in-
vatati" 7.
,
Cu prilejul calatoriei lui Hrisant in Moldova la 1728 era vorba de o inte-
meiere din nou a scolii de acolo 8 $i anume, cum o arata Nicolae Mavro-
cordat, care-si lauda foarte calduros nepotul, Grigore-Voda Ghica, pentru
aceasta, de alcatuirea. celor trei scoli de acolo si reasezarea dup a. cum au
1 Ibid., p. 909, [ nr. DCCCLXXXVII.]
2 Ibid., p. 872 si urm., nr. DCCCL. V. si ibid., p. 885 si nota 1. Daruri de crti fa'cute
de Htisant din Bucuresti la 1728, ibid., p. 967-968.
3 1st. lit. rom., II, f ed. a II-al, p. 63.
' Hur muzak I, XIV2, [p. 893, nr. DCCCLXVIII.]
5 /bid, p. 921-922, nr. DCCCXCVI.
6 Ibid., p. 937-938, nr. DCCCCXIII. [mitropolit Sidis = al Sidiei, al unei oarecare lo-
calitAi...]
7 Mu ste a, p. 73 si Amiras, p. 168, in K o g lnicean u, Letopisire, III.
8 Hurmuzak i, XIV2, f p. 991, nr. DCCCCLIX.]

32

www.dacoromanica.ro
fost in vechime si innoirea lor, adica a celei elinesti, a celei slavonesti si a
celei moldovenesu". Antonie Stratigos fu lasat deci s mearga acolo i inzes-
trat cu cele de nevoie pentru a supraveghia reforma 1.
Actul solemn, redactat in cele mai bine sunatoare perioade elinesti de
Hrisant, poarta data de septembrie 1728. Patriarhul pomeneste opera lui
Nicolae-Voda, cel care, nu numai a impodobit Tara lubitoare de Hristos a
evlaviei Sale cu frumuseTa i marimea scolilor 5i cu inaltarea altor lucruri
sfinte i stralucite, ci inca n-a z abovit s5 se ingrijeasca bogat s i evlavios de
scoli si in mai multe Tinuturi din Grecia decazuta, si in chiar Cetatea im-
parateasca". Ghica imita acest frumos exemplu, refacind scohle care in
curgerea vremii fusesera trecute cu vederea i cu totul se nimicisera, [din
pricinal neingrijirn i trecerii cu vederea a celor ce au domnit". Vor fi deci
doua scoli elinesti (una pentru clasica, alta pentru vulgara), o scoal 5. slavo-
neasc i una moldoveneasca". Cele dintii vor preda gramatica i miparea
in filozofie. Gramatica slavona va fi predata de un dascal deosebit, iar,
pentru romaneste, vor fi in program cele dintli elemente ale limbii..., si apoi
celelalte carTi bisericesti ; i trebuie ca dascalul sa-si invele ucenicii i cali-
grafia", sau cele dintii principii i, ca sa zicem asa, literele comune". Nu se
uita nici scoala din Ierusalim, cea greceasca i cea arab5.".
Venitul scolilor e fixat la 600 de lei pe an, fiecare arhiereu i fiecare boier
fiind inscris cu o suma : cincizeci de lei ai mitropolitului si patruzeci pina
la treizeci ai episcopilor, treizeci pina la douazeci de lei ai marilor boieri, co-
borindu-se la zece si chiar cinci ai celor mici ; negustorii irnpreuna dau trei-
eci de lei. Plata, in doua rate, a dascalilor greci e de doua sute i o suta
de lei pe an ; a dascalului de sloveneste optzeci, i numai saizeci a dascalului
de limba T5.rii. Tori sint scutiTi de dari. Intiiul dascal grec scuteste si 50 de
stupi, al doilea, 30. Un apar si.un lemnar li se pun la dispoziTie.
0 suta de lei pe an trec, prin egumenul de Galata, la Ierusalim, al cIrui
patriarh e patronul permanent al acestui invaTamint. Efori sint mitropolitul
si vistierul 2 $coala incepu inca de la 14 septembrie.
Gindindu-se si mai departe la partea practica din aceasta fundatie ro-
mano-slavona a sa, Grigore-Voda nu uit s insarcineze. la 23 noiembrie
1736, pe mitropolitul Moldovei, caruia-i facea o danie, s aiba purtare de
grija si necontenita cercetare asupra dascalilor, ca sa puie nevoinTa asupra
ucenicilor sa-t invete, precum se cade i sa-i procopseasca", in chiar interesul
bisericn, ca acei.ce se vor face preoTi dintre dinsii sa fie invaTaTi si pedep-
sin, sa poata ceu orinduiala bisericii dupa cum se cuvine"..Tot in sarcina
lui cadea ca pe ucenicii care se vor sili cu invatatura" sa- 4 ingrijeasca de
toate, pre unii cu leafa, pre alTii cu imbracaminte, pre alTii cu hrana, pen-
tru ca sa nu lase invatatura dintre acea pricina". Iar Constantin Mavrocor-
dat, urmind varului sau, scuteste de dajdi pe preoTi, si mai mulea: mila" fa-
gadumd celor care se vor sili cu invaTatura, facindu-se preoTi iscusiti si cu
totul vrednici", la cele doua scoli existente 3.
1 Ibid., F. 995, [nr. DCCCCLXII.1
2 Hurmuzak j, XIV2, p. 1 001 si urm., nr. DCCCCLXVIII (tradus si de C. E r b i-
cean u, n ort. XV, p. 577 si urm.) Miluirea Patriarhiei, ibid., p. 1 011-2,
Bis.
nr. DCCCCLXXIII. Cronica lui Mustea pomeneste intemeierea sco1i1or. Cf. pentru veniturile
ei n Tara Romaneasc51, Hu rmuzak i, XIV2, p. 1 016 si urm., nr. DCCCCLXXVIII.
3 Urech o.c., [I,] p. 13.

33

www.dacoromanica.ro
$tim din Neculce cI se atrIgeau de acelasi domn la scale moldovenesti
feciorii tuturor maziliilor in toata Tara..., ca s invete orice limba h-ar fi
voia, pentru ca sa se afle oameni invatati i in pamintul nostru al Moldo-
vei, precum sint si prin alte 0.6 si parti de loc" 1 Iar un alt izvor 11 prezinta
cercetind prin inspectori anume stiinta preoplor si punind sa se citeasca in
biserici cartile romanesti aduse de la munteni 2.
$i croruca aceasta a lui Ienachi Kogalniceanu i cea pastrata numai in
traducere greceasca arata cita grija a cheltuit domnul, care si in Tara Ro-
rdneasca se scandaliza de nestiinta preotilor, pentru 1nvatatura celor din
Moldova, Preoti invatati" pusi pe capul" celorlalti, inspectori de cetanie",
exemplu dat prin aceea ca la Ia.si, un preot ce-1 avea Maria Sa invatat la
carte greceasca i romaneasca se suie in amvon de le cetia dupa cum se cade
a sti fiestecare preot orinduiala bisericii si a botezului 4i a ispovedaniei".
La care", adauga cronicarul nu tocmai Inte legator, nu putem scrie ce frica
trageau bietii preoti, c sa apucau la batrinete s invete carte
Un astfel de hrisov se facu si pentru scoala lui Antonie din Bucuresti :
[la Academia de aici] se prevedea crearea unui al doilea loc de dascal eli-
nese. Cum vechiul conducator, care-si ceru si leafa pentru trecut, era pus de
domnul cel invatat sa copie o carte de istorie de curind talmacia, la &mil
sute de coli si mai mult" probabil ()savoy no2atucciv ori OtkoOgou
icapspya 1, else mai simti in stare si poarte grija tuturor ucenicilor si mai ales
celor mici, ci astfel ceru ca din fostii lui scolari, multi, pe care-i arata cu nu-
mele, s i se dea un ajutor. Hrisant, care nu fusese consultat, se supara pentru
schimbare" si trimise un alt dascal. Bunul Antonie, scuzindu-se, incheie asa :
Sa pofteasca, sa vie cu sanatate i cu bucurie, s o cIrmuiasC i sa se irn-
bogateasca asa ca mine ! Eu nu voiesc decit rugaciunea i binecuvintarea
Fericirii Tale, si, de nu voiu avea chiverniseala mea de la scoala, o voiu afla
iarasi linga Fericirea Ta, la care am de gind sa caut adapost, ca una care e
mai sigur i afara de prin-iejdie i frica", la mitocul din Constantinopol,
unde mai fusese 8. Trimisul lui Hrisant, Constantin, ii lua locul indata pe
Una Antonie, care, dupa cagacluiala.", ii primi frateste 8. In anul urmator
era vorba insa de a se aduce alt dascal, i un boier corespondent al patriar-
bului glumea pe socoteala acelora care nu stiu face perioadele. nici chiar
pune accentele 7.
Se va vorbi mai departe despre Koala olteana in cei douazeci de ani cit
cele cinci judete au stat sub austrieci. Ei n-au putut desfiinta vechile scoli
romanesti ale vladicilor Inochentie, Damaschin si Climent, care dadeau nece-
sarii cantelisti romanesti", dar gasim un Antonie dascal letinesc", care
primeste bani pentru a griji casele de scoala" 8.
1 p. 419.
2 Ienachi Kogalniceanu, p. 204.
3 Ienachi Kogalniceanu, p. 203-4, si D. Russo, Cronica Ghiculeitilor, in
Buletinul Comisiei Istorice a Romaniei`, II.
4 v. Hurmuzak XIV2,
2, p. 1 047, nr. MVII.
5 Ibid., p. 1 028-1 029, nr. DCCCCLXXXIX.
6 Scrisoarea lui, din 25 august 1729, thid., p. 1 033.
7 Ibid., p. 1 049.
8 Studii i documente, V, p. 149, nr. 87. Scoli catolice, pina la Ciubarciul basarabean, Di-
plomatarium italicum, I, p. 123, 153.

34

www.dacoromanica.ro
V.

NOI INCERCARI DE INVATAMINT APUSEAN

Moartea celor doi oameni carora li se datorote invatamintul superior strict


elenic la noi fie si prin greci atinsi de cultura apuseana Nicolae Ma-
vrocordat i Hrisant Notara, nu incheie acest capitol de sfortari pentru a
intemeia o forma de instructie care pentru patriarhul de Ierusalim, daca nu
pentru domnul care citea cronicile tarii prefacute de el intr-un corp, 1 era
un act national, pentru neam".
0 incercare de intoarcere spre trecut o facu in 1747 (25 decembrie)
Grigore Ghica, prin noul sau act solemn pentru scolile moldovenesti, dat pe
vremea cind Nichifor, fostul dascal al copiilor lui, era mitropolit. El con-
stat c venitul de la boieri, cum era fixat prin actul din 1728, nu se putea
stringe usor, ei fiind intr-o continua schimbare. Se recursese deci la masura
de a se ierta clerului dajdea de Sf. Gheorghe si de Sf. Dumitru pentru a o
inlocui cu un galben pe an pentru scoli. Constantin Mavrocordat (1741-3)
a pus din nou lefile in sama vistieriei. Aceasta se dovedote insa cu neputinta
sub Ioan-Voda Mavrocordat, (1743-7), sub care scolile se stramuta", se
stria. deci. Nesuferind a raininea orasul acesta fara' scoala de invaTatura",
Ghica le restituie pe toate patru, cu leafa de la preoti, galbenul impartit in
doua rate de cite zece potronici la cele doua serbatori-termine. Lefile, a ca-
ror socoteala o va purta vistierul, sint rnult crescute : 360 si 120 de lei das-
cahlor de grecote, 130 celui de slavona, 100 celui romanesc (asa i se zice :
nu rnoldovenesc), pastrindu-se si suta de lei pe an pentru scolile din Ierusalim.
Mitropolitul e inspector permanent al invatamintului, facind cercetari so-
lemne de doua ori pe an. Se adauga si trei scoli la cele trel episcopii, cu
dascali invatati la slovenie ori si la romanie, ori din cei iesici din scoalele
de la Iasi, ori dintr-altii", cu 80 de lei anual 2 Se vor da pentru scoli, la
1762, si averile, care reveneau domniei, ramase fara mostenitori 3.
1 Hurmuzak i, XIV2, p. 1 051, nr. MX.
V. 1st. lit. rom. II, [ed. a 11-al, p. 89 $i urm. despre corpurile de cronici initiate de dinsul.
2 Erbiceanu, 1st. Mitr. Mold., p. 13-14; Urechia, o.c., [I, p. 16-181 ; Cf. Iorga,
1st. lit. rom., II, led. a II-al, p. 502. Intarire de Matei-Voda Ghica, la 11752.1. Urechi
o.c., [II, p. 23. De alti [dascali,1 p. 24-25, 28-29. Se citeaza pentru aceastl reforma $i
o scrisoare din 1771 a Mitropolitului Gavriil ; ibid., p. 1351.
3 [U rechi a, o.c., 1,1 p. 29, v. [pe aceeasi paginal nota.

35

www.dacoromanica.ro
Fafai de aceste coli, adesea cam pirisite, i gustul de indfaturi scidea
Desi o tipografie a scoalei Vicirestilor" functiona intre 1741 si 1742 1, la
9 mai 1746, boierii munteni observi cu pirere de du, intr-un raport citre
domn, care, fiind Constantin Mavrocordat, va fi provocat aceasti observape,
ci de la o sami de vreme toti feciorii de boieri s-au rick de due invatl-
tura', la care mai inainte" pe fericitele vremuri ale lui Constantin Can-
tacuzino, toati boierimea avea multi plecare a-si da pe fiii lor ca sI
inveve si si.se procopseasci la carte elineascl, iar acum nu ne putem pricepe
din ce prima' s-au lenevit atit pirinIii, cit si feciorii lor, a urma acestei
bunitki de folos si de podoabi neamului boieresc, incit au rimas mai prosti la
invkituri decit alte trepte mai de jos". Pentru ca si nu riminl de tot in
pripastia neinvitituth si s fie mai jos decit alte neamuri, dimprejurul Orli
noastre", ei cer i Vodi aprobi ca de acum Uri carte elineasci",
si anume cu temeiul ei pe deplin", si nu se capete rang boieresc sau loc
la Curte. Cu atit mai mult, cu cit domnul, pentru folosul patriei noastre,
iar mai ales pentru invititura i cinstea feciorilor de boieri, au asezat si au
intemeiat atitea scoale de limba elineasci, ca si nu mai poat gsi nici unul
pricin ci nu are unde invka" 2.

De altfel, prin incetarea corespondemei lui Hrisant cu domnii i boierii


tarilor noastre, Imuriri1e asupra indfamintului 5recesc in Principate dispar
aproape cu totul. Ghicim doar, printr-o notila in Cronica lui Atanasie
Comnen Ipsilanti, cal Misail, egumenul de la Trei Ierarhi din Iasi, dascilul
lui Iacovachi Rizu i tatil doamnei lui Scarlat Grigore-Vodi Ghica, a fost
cindva invtor la Academia moldoveneasci. Rizu voi sa-1 fad rnitropoht,
si aceasta trezi in cercurile fanariote proteste contra unui om de moravuri
ticiloase" i risipitor 3. Tot la aceasti scoali se va fi format Gavril Calli-
machi fiul Calmisului basarabean, care era capabilde a functiona ca mitro-
poht al Salonicului, inainte de a cipita scaunul Insusi al Moldovei.
at despre cellalt principat, la 1 septembrie 1741 Mihai Racoviti, pro-
babil sub impulsul cirturarului mitropolit Neofit Cretanul, didea o noui
orinduire, mai ales in ce priveste lefile, scolilor domnesti" din Capitali, ca
4i celor de prin orasele dupre afari". Pe atunci, dupi dascilul Stoica din
1728, care traduse Semnele venirii lui Antihrist" 4, intre cei doi dascli
de la scoala sloveneasci" era si acel mare caligraf 4i miniaturist, Flor, cu-
noscitor al lui Aristotel i traducitor al explicatiei credin%ei de Joan Cario-
fil, care nu uiti sa insemne in josul hrisoavelor scrise i impodobite de dinsul
calitatea sa de invititor : el poate fi privit de altfel ca adeviratul restaura-
tcr al scolii sale. Ca' Neofit era indemnkorul, se vede 4i dupi actul din
17 ianuarie 1749 al lui Grigore Ghica-Vodi, care, semnalind ci la scolile
noastre yin i striini", pentru dragostea invkiturii si criticind orinduiala
nestatornici si fr indreptare", incredinleazi situatia de ispravnic i pur-
1 Bianusi Hodos, o.c., II, pp. 54, 55, 61.
2 Urechi5., o.c., rI,1 p 14.
3 Pasagiul e zeprodus in Hurmuzak i, XIV2, p. 1 144, nr. MCXXI.
4 Celalalt e Lupul sau, cum iscaleste : Lupp". Urmeaza Constantin 5i Dragomir (1775 ;
Flor pina la 1765) ; Nediogl u, o.c., p. 15. Socotelile mitropolitului Neofit pomenesc Koala
unde invaa copii popa Floe' ; revista Miron Costin pe mai 1915.
6 Iorga, 1st. tit. rom., II, [ed. a H-al, p. 482.

36

www.dacoromanica.ro
tator de grije vrednic, ca s poarte lor de grije pentru toate cite ar avea
trebuini i s imparta fiecaruia din didascali plata ce i s-ar cadea, dupa
potriva lor", stringind pentru aceasta dajdea preotilor, pe mitropolit 1, Matei-
Voda intari aceasta hotarire, iar fratele lui, Scarlat, ridica la 1759 edificiu
nou scolii de la Sf. Gheorghe 2
Am pomenit de prezenta pe scaunul mitropolitan [de la Iasi] al acelui
mitropolit Nichifor, fost dascal in Casa domneasca, pe care clerul de Tara
va cauta, in 1752, sa-1 filature. Indernnul lui se simte in actul de intemeiere
a scolilor. In 1749 el ia una din cele mai neasteptate si mai indraznete ma-
suri, cu totul moderna", fara pereche in farile apusene, pentru generalizarea
culturii.
Tinind seama ca omul din tinereTele lui spre ceale rele iaste rivnitoriu", el
porunceste, in folosul oilor celor cuvintareTe", preoTilor de la Sf. Nicolae,
Sf. Vineri si Sf. Sava sa aduca la scoala, cu izvod anume", pe copiii pros-
timii de trezi ani in sus, insa care nu va fi de hrana", pentru a-i invata catehis-
mul, invataturile crestinesti". $i adauga : Care or fi de mazili, de negu-
Titori si de alte bresle de cinste, sa mearga sa invete insa de vrista de la 3
ani in sus pina la 12 ani, si mai sus. Iar care or fi feciori de preoti sa invete
pina la 20 ani si mai sus" 3.
$i sarcina aceasta de a chema la invafatura o lua asupfa-si i ron-tanul
Iacov Putneanul, urmasul in mitropolie a lui Nichifor. El da in 1751 un
Bucvariu pentru copii lipsiti de hrana ce ii sa cadea, bolind cu inima de
nenorocirea invataturii lor", cu sloguri intru intarirea cetirii sale", plus ru-
gaciunile i catehismul. Cade-sa dar voaa", scrie el blagocestivilor crestini
si celor ce aveti nume parintesc preste copiii cei mici", sa aveti purtare de
grija pentru invalatura copiilor vostri ca sa nu se lipseasca de hrana cea
sufleteasca cu posTawirea cea buna, care si sinteTi datori sa-i invataTi pre
dinsii" 4. In Cereasca floare ori Ceirrulie pe care o alcatuia in 1756, el facea
o frumoasa lauda a inva.caturii", icoana si inchipuire dumnezeiasca" si
cirrna ce ocirmuieste pre sufletul ce se afla in acest vas pamintesc", ca sa
constate ca ea este adormita intru intunerecul lenevirii" i i s-au ranit
inima de foametea aceasta ce se afla inradacinata in sufletele a unora din
parintii care-si cresc copiii lor fara invafatura", asemenea dobitoacelor".
Sfinta invalatura" e pusa in faTa parintilor fara grija care si-au indepar-
tat odraslele de la insusi Dumnezeu 5.
Dar nici pe atunci nu se putura stringe banii scolilor. La 1750 preoTii din
eparhia Romanului, cei domnesti" si cei boieresti", se puneau impotriva
si nu voiau sa dea banii scoalelor, i pina intr-atita unii din boierii s-au is-
pitit sa bata si slugile Sfintiei Sale" episcopului. Trebui ca domnul, atunci
Constantin Racovita, sa intervie cu ordine aspre 6.
' Arhivele Statului din Bucuresti, Condica Mirropoliei Bucuresti, V. 10, si XIII, 17c ; Con-
dica donmeasca, III, 121-3 ; Seclia istorica (Stat). 21, 34, 36, 39 ; semnalate de N e -
dio gl u, o.c., p. 10-12. Le vom reproduce pe amindouà in volumul actelor fundamentale
pentru coli1e rarnanesti.
t Nedioglu, o.c., p. 12-13. Mitropolit era acum Filaret intarit de Constantin si
Stefan Racovita la 1763-1764, ibid., p. 14-15.
3 Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 16-17 ; Urechia, o.c., Ill, p. 20-21.
4 Bia nu si Ho d o s, o.c., II, p. 130-132, nr. 294.
5 Erbiceanu, Cronicarii greci, XVII; Urechia, o.c., Iii, p. 24-25.
U r ech i 5, o.c., [I], p. 23. [Ibiderni Vist:eria, observa la [1753], Matei-Voda Gh.cd,
platea doar la patru-cinci luni scolile.

37

www.dacoromanica.ro
Trecind in Tara Romaneasca, Grigore-Vodi reformeaza si acolo invata-
mintul dupa acela$i sistem. Aici nu exista insa decit $coala elineasc a. i cea
de slovenie, cuprinzind i invatatura de romane$te. in cea dintii era un das-
cM prim, de invataturi filozofice", platit dupa tocmeala", cu 45 de taleri
pe luna, i un dascal al doilea, de gramatica, platit cu 20. Dascalilor celor
doi de la $coala inferioara slavo-romana li se a numai cite 10 taleri t.
$coala romaneasca dobindi de altfel de la Vocla Scarlat, fiul lui Grigore,
in 1759, o cladire noua acolo la Sfintul Gheorghe, ajutind Banul Constantin
Brincoveanu, care-$i amintea ctitoria bunicului domnesc, i osirdnic" fiinci
insusi dascalul de slovene$te de acolo, vestitul caligraf popa Flor 2. Aproape
pe aceea$i vreme cind, la 1761, se scoteau cMugarii, ca la Sf. Sava, de Con-
stantin Mavrocordat, pentru a face loc numai colii, preotul insusi trebuia
sa fie un ierodiacon colar. Si pentru linistea ucenicilor por%ile bisericii se
inchideau femeilor 3.

$tim i ce se va invava atunci la Sfintul Sava, prin notele de $colar ale


acelui care a ajuns marele dascal Manase Eliad (1754/59), numit al treilea
dascM in decembrie 1759. Se incepea cu logica, facind cam un an de zile,
ca sa se ia apoi fizica i retorica lui Coridaleu, urmata de a lui Hermogene
$i a lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, care cred ca. a fost tradusa $i
in romane$te, o foaie din aceasta probabila traducere gasind-o intimpla-
tor ; cosmografia dupa Coridaleu, iari, urmeaza 4. Manase Eliad va
urma la Bologna, fiind apoi trimes in Germania si Italia sa. cumpere instru-
mente, in 1785 3, dupa ce tiparise la Lipsca, in latineste, o Oratia panegyrica,
latineste i greceste pentru Ipsilanti 6.
Ceva mai tirziu, in 1763, se dadu co1ii venitul minastirii Glavaciocul,
fixindu-se celor trei dascali de elineste o leall de 40, 30 si 10 taleri, iar celor
doi de romane$te, de la Sf. Gheorghe, cite 15 §i 10 7. Pentru a se pastra al
treilea dascal elinesc se adauga la fondul $colar, in anul urmator, o renta
de 10 taleri pe luna de la Biserica cu Sfinti. Manase Eliade cere o cre$tere
de salariu pe care, din plata colegilor sM, o ridic pina la 50 de taleri lunar.
Pentru menTinerea celui de-al treilea loc se supuse la o dare $i minastirea
Dealului 8. Inca' in 1767 mitropolitul, vornicul Racovita si alvi doi frunta$i
boieri fac inspeclie la Sf. Sava, 4i pentru elevii saraci se prevede ino-
vaTie intreTinerea la minastiri, adaugindu-se $i o leaf): de 2 taleri pe luna 8.
Ioan-Vocla Callimachi, de neam raze$esc, basarabean, fiul unui vornic
de Cimpulung, se gasi adus de Imprejurari s urmeze invaTatura latineasca
la Liov, ceea ce-1 ajut s ajunga. Mare Dragoman al Por;ii. Ajuns &inn, el
arata grill de $coli, ca atunci cind incredin Ta. vornicului de Botosani sarcina
1 Dup5 originalul in Arch. Statului, sec-via istoric5 21, U r e chi 5, o.c., (Id p. 19-20.
0 infirire de Constantin Racovia, ibid., p. 23 (an 1753).
2 Urechi5, o.c., rld p. 27.
3 Ibid., p. 27-28.
4 Ibid., p. 28.
5 Ibid., p. 52.
6 1st. lit. rom. In sec. al XVIII-lea, II, F. 22.
7 Urechi a, o.c., [1,1 p. 29-30.
8 Ibid., p. 32.
9 Ibid., p. 33.

38

www.dacoromanica.ro
de a supraveghea scoala greceasca de acolo 1. Dar, mai ales, el cere rnitropo-
litului iubitor de invatatura Iacov i Marelui Eclesiarh constantinopolitan
Kritias sa-si dea parerea asupra starii $colilor din Moldova.
Raportul lor e foarte interesant. Se releva concurença scoalelor osebite"
--scoalelor de pre de laturi", pe linga cele de pe la minastiri ori pre la
alte locuri" deci nu numai perceptori de casa, dascalii ce se afla la ca-
sele boieresti", sparg scoala cea domneasca", injosind pe dascali" de
acolo in frunte cu un Nicola. Scolarii, de altfel, grabiyi s aiba dregatorii, ies
inainte de vreme. Se propune oprirea totall pentru perceptorli particular'
de a-si avea elevi de afar i stabilirea unui curs de sase ani la scoala publica.
Dornnul dadu marelui dascal sarcina de a-si numi cei doi colegi, i, pus in
fata problemei scohlor particulare, supuse aprecierii lor 4i 4tiinta perceptorilor
insisi 2.

Dar cine voise sa daruiasca scolilor, ca arhiereul Ioanichie sau si Nicolae-


Voda chiar, se gindise si la asezarninte din Grecia insi, ca acela de la lanina
al Castrtotului 3. Ele rasar pretutindeni, intr-o biata localitate ca la Ostanita
ori la Neochirion, de unde calugarul smirniot Ioachim, care se muta in 1756 la
Iasi 4, cere i carti de citit 5. Se alege cu daruri i frontistiriul" din Trape-
zunt 6. Dintre fiii lui Grigore-Voda, restauratorul Academiei domnesti" din
Iasi, Matei face o danie de 150 de lei pe an Jcolii de giinti", titlu nou,
in legatura cu avintul pe care stiintele abstracte ii luau in Apus de la
Constantinopol. Scarlat, fratele lui Matei, adauga una de o rnie de lei de la
ocne 7. Aici vor fi invatat i fiii de boieri care o bucata de vreme erau adusi
ca un fel de jeunes de longues, de Sprachlenaben pe linga reprezentanTa Prin-
cipatelor pe linga Poarta, capuchehaielicul : un Ienachi Kogalniceanu, de la
care s-au pastrat insemnari din acel timp, aratindu-1 ca un harnic cumpa-
rator de carti, infatiseaza o astfel de urmare a invatamintului in capitala
Imperiului de care atirnam. Cincl Constantin Racovita prevedea pentru
Scoala din Tarigrad" insemnata suma. de 1 200 de lei pe an, adaugind :
pentru ucenicii ce sint la invatatura", el se gindia probabil la cei trimisi
din tarsi 8.
Numai Koala de moldoveneste cea de la slavonote dadea talmacitori ai
vechilor documente, scrise intr-o limbi care nu se mai intrebuinta in cance:
lark a trebuit s prospereze ; ei i se vor fi datorind multii buni carturart
si caligrafi de care e plin veacul al XVIII-lea in Moldova. La Bucuresti, mi-
nastirea Sf. Gheorghe, refacuta in aceasta vreme 9, adaposteste o excelenta
1 Uricariul, II, p. [51-52.] Un act despre ea se va tip5ri in Buletinul Comisiei Isto-
rice, VII.
2 Uricariul, I, p.[64-71] ; cf. Iorg a, Documentele Callimachi, I, p. CXI i nota 3.
La Galati, negustorii locali ficuser5; scoa15. de elineasei si de vulgali, (plata de la min5sti-
rea Mavromolul, in 1765).
3 Hurmuzak XIV2, p. 1 080 i urm., nr. WCXXVIII.
4 Ibid., p. 1 136, nr. MCXX.
5 Ibid., p. 1 114, nr. MLXXVI. 0 lama' diploma' din 1766, a lui Grigore Alexandru Ghica,
ibid., p. 1 182 i urm., nr. MCLXXV.
6 Ibid., p. 1 182, nr. MCLXXII (an. 1766).
7 Ibid., p. 1 135, nr. MCXIV.
8 Studii fi doc., V, p. 111 ; nr. 151 (data e gresitI).
°Hurmuzaki, XIV2,p. 1135 passim.

39

www.dacoromanica.ro
Koala de dieci, care va da atit de alesi rnesteri de scrisoare si de fraze solemne
pentru documente ca preotul Flor. $i boierii care inalta cite un lacas in cine
stie ce colt de tara, ca dregatorul credincios al Ghiculestilor, insarcinat cu
zidirea ctitoriei lor la Pantelimon, Sandu Bucsanescu, se ingrijesc a insemna
sa fie acolo, la minastioara, la schitul lor, i o §coal 5. de citiva copii, liberi
sa se faca pe loc calugari sau preoti, sau sa. se intoarca in lume 1.
Aceasta stare de lucruri va tinea pink' la 1766, anul marii reforme, de in-
vatamint stiintific", ca la Fanar, dar cu mai multe influente apusene decit
cel de acolo, a lui Grigore Alexandru-Vocla Ghica, reforma europeana, ex-
plicabila la fiul acelei odrasle a lui Matei beizadea si al Ruxandei Mavro-
cordat, de care atit de staruitor si de duios se ingrijea maica-sa cind el, pri-
zonier la Imperialii germani, se deprindea, mult inainte de a fi un dragoman
al Portii, menit unei teribile morti, cu felul de a fi al Frincilor" 2
$i pina atunci insa ar fi gresit sa se cread c influentele Occidentului nu
s-au continuat la noi. Ele exista, i chiar in forme foarte caracteristice.
Pentru a se hotari o noua scoala olteana, se adunara in sobor, la 29 no-
iembrie 1719, in camarile minunatei fundatii brincovenesti de la Hurezi, tipa-
ritorul de carti Damaschin, i egumenii eparhiei sale ; cel de la Hurezi chiar,
intemeietorul, Ioan, cel de la Bistrita, $tefan, omonimul de la Arnota al
acestuia, Pahomie Govoreanul, i intre alte cereri se cuprinde i aceasta : Ni
s-a parut noua si la tot sinodul nostru c e lucru placut lui Dumnezeu si de
folos tarii a se ridica aici dou'a scoli : una romaneasca, alta latineasca. $coala
romineasca sa. fie la Rimnic, sub ingrijirea episcopului, a minastirilor i po-
pilor ; cheltuielile pentru dascali i copiii sa.raci sa fie de la dinii, iar cea
latineasca sa fie la Craiova, in grija administratiei, a boierilor si a provinciei,
care se vor ingriji de toate cele de nevoie pentru scoala aceea" 3. Alkuri, bul-
garii colonisti ai episcopului Stanislavovici voiau, pe linga un seminar la Cra-
iova, o scoala german i latina dupa tipul cunoscut austriac 4. $i guvernul
Si fagaclui, la 21 iulie 1731, un superior al seminariului cu trei sute de florini
lunar, trei preoti piarum scolarum i un profesor laic care va primi cindzeci
de florini 5.
Realizarile insa au intirziat. $i astfel se ajunse la necesitatea contractelor
private, pentru tocmirea de dascali latinesti 6. $colile de minastire continuau
Ins modesta lor existenta si de la Tismana veni diaconul Loga, in 1736, ca
sa intemeieze la Serediste, ling Lugoj, cea dintii Koala comunala roma-
neasca" din Banat 7.

1 Urechi a, o.c., [I,] p. 13.


2 Hurmuzaki, XIV2, [p. 1 184, nr. MCLXXVII.]
3 Decimo. Visum fuit nobis cum universo synodo duas hic n provincia scholas erigi : unam
valachicarn, aliam latinam. Valachica sit Rimnizy, sub cura episcopi, monasteriorum et po-
parum et expensae quae magistros pauperesque pueros concernunt sint ab ipsis. Latina veto
sit Czajovae sub cura administratiorus, bojaronum et provinciae, qui de omnibus pro eadem
schola necessarys expensis providebunt ; Hurmuzaki, VI, pp. 339-341.
4 Ibid., p. 413, [nr. OCXLIII]
5 Ibid., §i p. 495-497, [nr. CCXXIV.]
v. aid, p. 64.
7 At. Marienescu, Petru Major, p. 15

40

www.dacoromanica.ro
Am vazut ca Oltenia austriad a incercat, Mind mostenirea scolarl a tre-
cutului, si o scoala noua latina.. Mai gasim sub un zapis, la 1726, pe ,,Simon
Magister" t.
/ntr-un rind, Nicolae Mavrocordat scrie c va imparti carti latinesti la aceia
care in Tara cunosc limba aceasta. Nu numai c existau astfel de cititori in
latineste, dar se faceau studii in strainatate pentru a se invata. Cazul lui Ioan
Calmasul-Callimachi e deosebit de interesant in aceasta privinta.
Viitorul dragoman al Porta i, prin acesta, Ioan Teodor Voievod al Mol-
dovei, cunosdtor perfect al limbii latine si al celei italiene, pe care va fi in-
vatat-o la Constantinopol, ca intrebuintat pe linga capuchehaie, si-a facut
studnle la Liov. Lucru care se explica prin indelungata stapinire a polonilor
lui Ioan Sobieski in toata' acea Moldov a. bucovineana, asa inch timp de vreo
zece ani s-a facut obiceiul de a se trimite copiii din partea locului la studii
In regatul vecin, de cultura latin. Fiul lui Toader Calmasul, vornic de Cimpu-
lung, va fi avut, desigur, si alti colegi moldoveni din aceste locuri 2.
Dar ceea ce era in acest caz un simplu hazard fu la un moment dat, si o
grip: a domniei moldovenesti.
$coala de latineste a iezuitilor din Iasi, care crescuse pe fiii lui Miron Costin,
Nicolae, Patrascu, Joan, s-a pastrat manualul lor de retorica 3 - si care
se invrednicea de tot felul de daruri, in bani, in hrana, de la boierii moldoveni
fara exceptie, pe linga ce-i cadea, in anii de razboi, de la strainii catolici,
supravietui imprejurarilor de la 1711, catastrofei lui Dimitrie Cantemir, care,
sa se fi putut aseza in domnie, ar fi daruit, desigur, Moldova cu un alt, si
latg, sistem scolar. Socotelile scolii intrec acest an de tragedie 6.
Profesorii la aceasta veche scoala erau fr deosebire poloni ; s fi fost ita-
lieni, desigur s-ar fi stabilit o alta legatura intre invatatura lor si poporul ro-
manesc din Moldova, pe cind, asa, neputind fi o intelegere in limba polona,
instructia superioar a. ramase mai mult o forma' stearpa de eruditie. De la un
timp, in epoca luptei pentru libertate a ungurilor de sub sceptrul Habsbur-
gilor, alti iezuiti se adapostira impreuna cu pribegii laici ai unui Berchényi.
sfarimaturi ale cauzei rikoczyene, in Moldova.
Acesti carturari, un Petrossy, un Patay, un Peterffy, recomandat de un Re-
garski 6, care avusera in tara lor sarcina de condudtori de scoala, doreau sa
exercite si in locul acesta de oplosire un mestesug didactic de care erau inse-
parabil legati. Reprezentanti cel putin tot asa de autentici ca polonii ai coIii
iezuite apusene, ei cerura voie sa intemeieze un gimnaziu cu limb a. de propunere
latina si cu program ca in Apus in capitala Moldovei 6. De altfel, o scoala
latina a lui Konarski functiona la 1754 7.

1 suzi i doc., XIV, p. 296, nr. 17.


2 V. I org a, Documentele Callimachi, I, Prefata.
3 V. A. Urechi a'. Miron Costin, [Opere complete, vol. II, Buc., 1888,] p. 151.
4 Vezi-le in Studii fi documente, III ; Diplomatarium italicum, p. 41, nota. 12.
5 Nille s, Symbolae, II, p. 1 023 si urm.
° v. Iorg a, Francisc Raeciczy al 11-lea, lnvietorul confiiintei nationale ungureffi, fi
Ronanii, in An. Ac. Rom.", [Seria 11,1 XXXIII ; Diplomatarium italicum, I, p. 58, nota 2,
an. 1743 : a fine di formar l'istoria di questo Regno e Valachia".
7 Rev. 1st., VI, p. 350.

41

www.dacoromanica.ro
Dornn era pe vremea iezuitilor la Iasi elevul raguzanului Bettera si al acelui
grec Lazaro care poate sà fi venit din VeneTia sau din posesiunile ei. Constan-
tin Mavrocordat era unul din cei mai erudi%i greci in lumea laica a natiei sale.
lubitor de lectura, care spori cartile legate in marochin rosu cu arrnele sale
posed din biblioteca risipita la toate vinturile un volurn din cea mai frurnoasa
editie a lui Boileau ale tatalui sau i refuza cu indaratnicie sa le vinda re-
gelui Franciei, irnparatului, papei 1, pina ce fu silit sa le arnaneteze englezului
Barker, de la care nu mai fu in stare, ajuns de traia fara o levcaie",
neavind ce s manince si-1 hraniau boierii" 2 - sa le recapete ; ocrotitor al
pictorului genevez Liotard, pe care-1 facu boier moldovean ras pe cap si cu
barba 3, el statu de vorba cu acesti oaspeti, unguri pe o vrerne cind se gindea
si la o istorie in latineste a tarilor noastre 4. Sa nu fi fost schimbarile repezi
ale domniilor, ungurii ne-ar fi adus noua, latinilor, in forma lor religioasa
internationala a catolicismului, latinismul pe care, in forma cultural a. inter-
nationala a Renasterii ni-1 adusesera cindva polonii. Se pare ca a fost chiar
un inceput de executare a acestui gind, caci Neculce vorbeste de noua scoala
de latin i arabii 5. Mai socotit-au Maria Sa Constantin-Voda pentru Koala
de invatatura de le-au mai intarit scoalele cele elinesti 1 i cele slovenesti ; asij-
dere au mai facut scoala de invafatura latineste i arapeste". Acestea din urma
sub influenta acelui patriarh de Antiohia, oaspete al Principatelor, care a
facut bisericuta bucuresteani de linga Senat 6.
Dar, daca in aceasta privinta el nu si-a putut indeplini dorinta ii fu dat
sa ajunga, ca dornn muntean, la o alta realizare, reluind traditia, o bucata de
vreme intrerupta, a relaTiilor cu Italia ven4ana. Poate dupa sfaturile fostului
bursier brincovenesc care era noul director al scolii eline din Bucuresti, el
trimise la Venetia, pentru studii de arta, ca sub Brincoveanu Del Chiaro
vorbeste de un tinar muntean care invatase acolo pictura, i frescele noastre
din acest timp ca si cadrele sculptate ale usilor de biserica arata aceasta in-
fluerifa artistica 7 dar poate si pentru alte domenii, un intreg grup de fe-
ciori de boieri.
Genealogia Cantacuzinilor e foarte lamurita in aceasta privinTa : Intru acea
vreme domnea Mihai Racovita Voevod, carele rnazilindu-se la anul 1744, iara
a domnit Constantin Mavrocordat Voevod, cu a patra domnie, la Valahia.
Atunci a trimes el doisprezece feciori de boieri la Venetia, pentru inviirdtur' a ;
intre care unul era Raducanu Cantacuzino, cel mai mic fiu al banului Matei.
Acolo a sezut el trei ani, §i, la al patralea an, pirind Matei Voevod (Ghica),
ce era mazil la Constantinopol, pe Mavrocordat, ca si-a trirnis cu acesti cuconi
averea sa la Venetia, a trirnes de i-au adus pe toti innapoi, i, la anul 1748,
mutind Poarta pe Mavrocordat cu domnia la Moldova, s-a dus cu dinsul 5i
1 v. memoriul meu despre Francezul Flachat care a stat mult timp la Curtea lui, in An.
Ac. Rom., pe 1927, [Mem. seq. ist., seria III, t VI,' p. 18 si urm.
2 Atanasie Comnen Ipsilanti, in Hurmuzak i, XIV2, p. 1 137 ; p. 1 153, nr. MCXLII ;
p. 1 164.
3 v. Revista istoricii, VII, p. 234-235.
Neculce, p. 419.
5 1st. lit. Tom., II, red. a II-al, p. 498 pi urm.]
6 J o r g a, Inscriptii din bisericile Ronaniei, I, p. 267-268, nr. 621.
7 Del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia, ed. mea, p. 150.

42

www.dacoromanica.ro
Raducanu, fiul lui Matei, la Moldova" 1 Altul din acesti studenti trebuie s5
fie Gheorghe Socoteanu, ruda a lui Mihai Viteazul, fiul din mirenie al vla-
dicai Grigore de Rimnic, care inseamna la 1756, in dosul diplomei care-1 face
Mare Clucer, acest eveniment in latineste, iscalind Georgius Rimniceanus,
Magnus Satrar" si adaugind ca din vrista lui cea copilareasca i Ora acurn
a fost supus tot la invatatura" 2 Raducanu, care facu la 1750 o petrecere in
Constantinopol linga domnul sau, lua pe domnita Ecaterina, fiica lui loan-
Voda, fratele lui Constantin 3 i intra astfel in aceastalalta familie de oameni
lurnmati cu o lumina care nu era numai aceea a Rasaritului. Legaturile lui
Raducanu si ale fratilor lui, Pirvu i Mihai, cu muscalii in calitatea lor de
crestmi, in 1769 si and urmatori, insistenta lui Mihai, autorul genealogiei"
nearnului sau, in ce priveste orice raporturi ale acestuia cu Occidentul trebuie
puse desigur i in legatura cu acest contact din tinerete macar a unuia din
trei. $i suinta de italieneste a lui Ienachita. Vacarescu, istoric, gramatic si poet,
ar putea foarte bine sa fi fost capatata prin participarea la misiunea stuclen-
teasca la Venetia a feciorilor de boieri de pe la 1740.
/n acelasi timp insa cind Koala apuseana nu se putea intruchipa in Prin-
cipate, reprezentantli occidentalismului venind gata formati din Europa",
rominii neliberi ai Ardealului o capatau, dar tot prin acea biserica a Romei
care cirmuia pe iezuitii unguri ai lui Constantin-Voda Mavrocordat.
Ea invingea acolo in Ardeal un vechi invatamint calvinesc, inceput din a
doua jumatate a secolului al XVI-Iea i pe care-I reluasera, in special la Fa-
garas, principii reformati din secolul urmator, Rák6czetii. Avem stiri asupra
scolii facute pe acea vreme pentru Valahii", Craiului" 4. La 1624 fiii de
iobagi care voiau sa devie predicatori sau invWtori calvini erau admisi la
scoli 6. $coala de minastire putea sa continue pe alaturea, in spiritul strict
ortodox al traditiei. De acolo au iesit vladicii veacului al XVII-lea, dintre
care macar doi avura calitati culturale deosebite : $tefan, cel care predica o
singura limba literara pentru toti rominii, si Sava Brancovici, al carui frate
avu ambitia de a invia pentru dinsa libertatea neamului sirbesc. Ici si colo
urmau dascalii de sat, ca acel Ianos fiul lui Iancu Gabor din Ticvaniul Mare
(1704-1778), a carui biografie a fost scrisa. In secuime, aceasta Koala se con-
stata documentar in Podeni, Oaia, Erneii Mari, in suburbiile Tirgului Mura-
sului, Inca de la jumatatea veacului 6. Dar elementele culturale mai distinse
dintre romani se pierdeau intre unguri, ca iezuitii 011ia Andreas, Vasile Dobre,
Stefan Imre, Mihail Lestian, Gavril Ivul, profesor la Viena, Ioan Kaszoni,
franciscan, Pazmanyi al Ardealului", si mai tirziu, poetul latin Antoniu
Musca, cel care scrie la 1744 poemul Felices durorum Daciae Vaivodarum
adversus barbaros expeditiones" 7.

1 Genealogia Cantacuzinilor, p. 120.


2 G. I. La ho var y, in Convorbiri literare, XXII, p. 253 §i urm. ; Rev. ist., XII, p. 295.
3 Genealogia Cantacuzinilor, p. 128.
4 V. mai sus, p. 26.
5 Notifi in Progresul din Oratie pe 1924.
6 Traian Popa, lnceputul Kola ronanoti in vechiul Scaun al Muriificlui, Tirgul-
Mur*lui 1927.
7 Onisifor Ghibu, Catolicismul unguresc in Transilvania fi politica religioasci a Sta-
tului roman, Cluj, 1924, p. 154, nota 3. v. i Studii fi doc., XIII, p. 235 ; N. Drigan u,
Mihail Haliciu (din Daco-Romania", V), 1926, p. 102, nota 6.

43

www.dacoromanica.ro
Unirea cu Roma trebuia sa aiba consecinte in invatamintul mult timp re-
%mut pe treapta inceputurilor 1. Nu se mai putea ca un mitropolit ca Atanasie
sa fie aproape fara nici o cultura dedt ce gustase la calvinii din Balgrad, ori
unul ca loan Micu sa trebuiasca a fi trimis la scoala ungureasca, de limba la-
tina, de la Simbata-de-Sus inainte de a-si primi efectiv Scaunul ca vldic
Inocentie, baron Klein. Catolicismul, cu Koala lui ingrijita, in aceasta limb
a celei mai nobile traditii a romanilor, daduse acum, in Banat, un om ca
Gheorghe Buitul, traducator al catehismului lui Canisius 2, un altul, elev al
scolilor din Cluj, dar si al Colegiului de la Roma, avind insusirile de eruditie
ale lui Ioan Giurgiu de Patac, Patachi, care fu improvizat episcop rominesc,
ca sa nu vie unul din strainii ce se imbulzeau, dupa Atanasie. Un sinod ceruse
inca din noiembrie 1728 seminarul. Crescut dupa noile cerinte, in vremea cind
,.teologul" iezuit, un strain cultivat, statea, pentru dogma, in coasta
inlocuitorul lui loan Inochentie, pribeag la Roma pentru dreptatea neamului
sau, Petru Pavel Aaron, alese pentru libertatea aceluiasi neam calea inceata,
dar sigura, a scolii. In noua resedinta, daruita de Maria Tereza, a acestei epis-
copii o data o mitropolie gonita din Alba-Iulia si din Fagaras in acest
sat de completa izolare, in care doar romanii de la sine puteau aduce lumina,
el proceda cu o hotarire vitejeasca acest indaratnic ermit, complet despartit
de grijile lumii la intemeierea scolilor. A scolii bisericii sale si a scolii pro-
priei sale pietati.
Erau oameni care sa poata incepe aceasta opera.
Putintel inaintea bursierilor lui Voda la Venetia, fusesera bursicri ai vltdi-
cti ardelean la Roma. Pe cind un Gheronte Cotorea trebuise a se multumi
tot cu Koala de Simbata Mare 3 i Atanasie Rednic, maramureseanul, se opri
la Colegiul din Viena al iezuitului Pazminyi, pe cind un Isaia din Simcel
invatase la Kiev si nu stiu unde un $tefan Neagoe trei studenti, dintre ca-
lugarasii ardeleni, calcara pamintul sacru al Romei : linga Petru Aaron insusi,
Grigore Maior, care, ca i Rednic, va ajunge episcop, si Silvestru Caliani 5.
Maria Tereza, maica" românilor din monarhie, purta o grija deosebita
acestei fundatii necesare. Peste coli1e primare, de obste 6, se admise unintreg
mare edificiu scolar, in care peste colile triviale" ale preotilor se ridica Se-
minarul. In minastirea care se cladi de la 1741 la 1747 se predau, de la 1754,
pe linga lectiile de cetanie, cintare i scnisoare", procetindu-se 4i tilcuin-
du-se", cursuri mai inalte in latineste si chiar in ungureste. Limba latina birui
insa, ca si spiritul roman. Profesorii formati la Roma, ca si cei veniti de la
Seminarul vienez al Sfintei Varvara cu noua bursieri ardeleni, cu sase din
Oradea-Mare, uncle era deocamdata un vicariat unit , ridicara a treia scoala,
1 Avem indite bucoavne : din Walgrad 1699, din Cluj (si n litere latine), 1744 $i cea din
1777. v. Bianu i H o d os, o.c., II, p. 79, 219.
2 1st. lit. Torn., II, [ed. a II-al, p. 80, nota 1.
3 1st. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, II, r. [163.] In general, Bune a, Episcopii Petru
Pavel Aaron fi Dionisiu Novacovici, Blaj, 1902.
4 Ist. lit, rom., in sec. al XVIII-lea, II, p. 163.
5 Bune a, o.c., p. 4, 34 si insemdirile lui $incai ; Cf. N. Brinze u, $coalele din Blaj,
Sibiu, 1898.
6 V. Silviu Dragomir, Istoria desrobirii religioase a Romdnilor din Ardeal, I, Si-
biiu, 1920, p. 59. Un ,,pedagog" la Zlatna, 1759, ibid., p. 193.

44

www.dacoromanica.ro
Seminarul cel mare, la rangul unei adevarate Academii de studii teologice 1
La profesorii clerici, intre care si alt Roman", Filoteiu Las lo, se adaugara
laici, un Vulcan, un Boier, un Ioan Neagoe, un Nicolae Ludosi. Aceasta insa:
pe vremea cind la 1766 si in p'artile libere de dincoace de munti incepe noua
activitate europeana', larg organizata', a scolilor.
Ortodocsii nu puteau apuca aceleasi drumuri. Totusi, inainte ca un Mihai
Popovici, preot bana'yean, s apuce calea la Petersburg pentru a-i admira mi-
nunile 2, fiul preotului brasovean Eustatie Gridovici, Dimitrie Eustatievici, se
forma: la rusi, si Sava Popovici din Rasinari care facea s i se traduca din
ruseste si Povestea nvàlirii i a incunjuearii a marii batalii a marelui cneaz
D. Ioanovici", punea acest titlu pe una din cIrTile bibilotecii lui : Gheo-
grafia ce s-au talmacit, pe limba rumaneascI de pe cea moschiciasa, ce s-au
tipIrit in Sfintul-Peterburg, intru impar'ateasca Academie a inva'aturilor,
la anii de la Hristos 1759" 3.

1 1st. lit. rom., III, [ed. a II-a, p. 175] (deocamdaa, Bune a, o.c., p. 277 si urm.
si 1st. lit. rom., in sec. al XVI1I-lea, II, p. 162).
2 v. Cala'toriile lui Mihai Popovici, Arad, 1901 (din Tribuna Poporului).
3 Rev. ist., I, p. 19. IManuscrisull e din 1785 : $i am scris eu, popa Savva Popovici de
Li Wasinari, martie, an. 1785".

www.dacoromanica.ro
VI.

NOUA SCOALA EUROPEANA

Insasi introducerea actului de fundatie din 1766, al lui Grigore Alexan-


dru-Vocla Ghica, precedat prin hotarirea din 6 iunie 1765, care dadea colii
grecesti venitul celei disparute din Athos si banii mucarerului [birului] preo-
tesc 1, e de o mare inaltime de vederi. E vorba de pricina starii celei luminoase
si vestite a neamului nostru cu starea aceasta ce s afla acum, intru atita tica-
losita stare si vredmca de lacrima a neinvataturii", ceea ce e dureros mai
ales in ce priveste pe cinul preotesc, care sa cade sa fie sarea crestinilor,
povatuirea credinciosilor, sfesnicul pravoslavnicilor, inch sa n-aiba deose-
hire preotul si mai in scurt partea bisericeascà de cea mireneasca, si norodul
pravoslavnicilor si fie insetosat de izvoarele cele dumnezeesti a invatatu-
rilor Domnului nostru lisus Hristos". Face deci o Academie invataturilor si
a epistimiilor" a stiintilor asezind-o, spre inmulprea dascahlor ca
§-a ucenicilor", chiar linga mitropolie, intr-o zidire anume" 2 ; aclaugindu-1
si o biserica a ei, a Intimpinarii Donmului. Prin Tmuturi vor fi apoi pre-
tutindeni scoli elementare, pentru mireni 4i fiii de preoti. Usurind de darea
catre vistierie de preoti 4i ierodiaconi, care dadeau si la dajclea preotilor,
el face dintr-insii ajutatorii sistemului sau §colar : la Sf. Gheorghe §i la
Sf. Dumitru ei vor da cite doi lei noi fiecare. Se vor scuti chiar cu totul
de plata la vistierie cei ce vor vrea de acum inainte ca sa se invredniceasca
preopei, de se vor arata iscusiti si vrednici spre procopseal i invatatura".
ba chiar i preoin actuali, de se vor arata cu procopseala si la stare buna
a invataturii". Pentru unii si pentru ahii, ca sa se i1easc i sa se chinu-
iasca spre iscusenie i procopseala invataturii". Dascalii sint tot ca pe vrernea
lui Nicolae Mavrocordat dascalul cel dintii elinesc", a carui leafa va
fi crescuta 3 dar si cu un ipodascal .elinesc" ; apoi dascalul ce invata
carte greceasca bisericeasca" ; dar se supruna dascalul slavonesc, si, pe linga
cel moldovenesc, avem unul de latinwe. Lefile sint, in aceeasi ordine, urma-
toarele : 600, 240, 180, 120 si 240 lei. Mai este la Academia din Iasi un

1 Uricariul, VII, p. 47 si urm.


2 0 vinzare de loc pentru aceasta in 1767 : fiind trebuitor scoalelor ce s-au facut acum" ;
L r echi a, o.c., [I,] p. 33, nota. 2.
3 U r e chi à, o.c., [I.] p. 34.

46

www.dacoromanica.ro
vivliotecar, un psalt, un predicator sau ierochirica" grecesc, plus un sim-
plu ierochirica" pentru romaneste, avind ca lefi 120, 250, 300 si 180 de
lei. In Tinuturi vor fi scoli i elinesti i grecesti la Galati, i anume la minas-
tirea Mavromolu 1, la Botosani, iar scoli numai moldovenesti" la cele
trei episcopii si la douazeci si trei de Tinuturi Iasul avind doua ; pla-
ta va fi de 250 de lei la Galati, de 12 la Botosani, de 80 lei la co1ile episco-
pale, de 60 la cele din restul Tinuturilor. La Academia din Iasi, se atribuie
375 de lei anual pentru 1 000 de care cu lemne si se creeaza burse pentru
20 de ucenici straini i saraci, pentru mincarea lor, hirtie i cerneala". Pri-
sosul eventual al veniturilor se va intrebuinta la carti si la organe mate-
matice" ceea ce inseamna instrumente stiintifice si la celelalte tre-
buincioase ale Academiei".
Epitropii, care se reinnoiesc prin ei Inii cu aprobarea domneasca, vor fi
pentru Academie mitropolitul, vistierul si un numar de boieri alesi i aratati
anume : Ionita Cantacuzino sau Canta, cronicarul, Iordache Hrisoscoleu,
ruda cu Mavrocordatii, si el vistier, Manolachi Bogdan, coboritor dupa
femei din Cantemiresti, si patru negustori, intitulati, dupa obiceiul turcesc :
basa" : Costa Avram, Costa Papafil, Sandul Panaioti si Constantin Panaioti.
Negustorii din Galati, cu pircalabul, i cei din Botosani, vor epitropisi in
bloc scolile de acolo. Nu se arata nimic asupra patronarii scolilor tinutale,
cele ale diecezelor, trebuind s Lie ingrijite de episcopi.
Se adauga la Iasi si o biblioteca si se pastreaza o Expositio patrum grae-
corum in psalmos din 1646 daruita de domn pentru folosinta filologilor si
a iubitorilor de invatatura" 2.
Organizarea scolara trebuia s intre in vigoare de Sfintul Gheorghe al
anului 1766 3.
De altfel, Grigore Alexandru Ghica-Vod a. Ii crestea copiii, Dimitrie,
Alecu si Scarlat, cu dascalii Ienachi (Joan din Phurnele Agraphai, care li
dedica la 1777 o Ortografie greceasca) i Teoclor, autor de gramatica, ca si
cu francezul Mel Snidor" 4.
F. i vremea cind se afla la Roma, ca bursier desigur, acel moldovean Am-
filohie, acum episcop de Hotin, care insemna in italieneste limba pe care
ar fi inva.tat-o Inca din 1762 , pe un Epistolariu al lui Nardi, momentul
petrecer4 IA in cetate : 1772 5. Aici aduna el cartile dupa care si-a tra-
dus daca nu Gramatica theologhiceasdi, manual destinat unor scoh care
n-au luat fiinta, carte luata din ruseste Gheografia moldoveneasdi §t
Aritmetica, tiparita abia in 1795, pentru o noua scoala a Moldovei. El va
descrie in Gheografie" cetatea de doua ori milenara cu zidurile cele mari
a Bisericii", palaturile", apele cele adusa pe vevi de plumb", multimea
zismelilor celor cu frumos mestesug facute, care arunca in sus de 2 si 3 still-
jini" minunea Sf. Petru 6. Neapolul Ii pare ca este iarmaroc, i pe la intra-
1.1ricariul, I, pp. 113-117.
2 Iorg a, in An. Ac. Rom. XXXVIII, [Seria a II-a,1 p. 802.
3 Hurmuzak i, XIV!, p. 1 184, nota (traducerea in Bis. Ort., XV, p. 785 si urm.)
Iorga, Docurnente si cercetari asupra istoriei financiare fi economice (din Economia
nationa15"), Bucuregi, 1900, p. 53, 55 ; Doua biblioteci de minastiri, Ghighiu i Arges,
Bucuresti, 1904, p. 12-14.
5 Iorg a, in An. Ac. Rom., XXXVIII, [Seria IL] p. 802. v. 5i ibid. p. 803.
Ibid., p, 806.

47

www.dacoromanica.ro
tul i pe la esitul din cetate". Cetatea este pusa intr-un kc frumos, di-asu-
pra unei culmusoare de dial, pe linga Marea, care face o frumusete de a sa
privi, mai mult decit zidurile cele frumoase, cum si ulitele cele largi si fru-
moase pardosite, mai virtos n ulita mare, cu o piatra netid i frumoasa.
si virtoasa, rtg1uit, pentru ca sa nu lunece" 1. El va fi atras la Bari de faima
moastelor Sf. Nicolae, pe care nu le recunoaste : Eu am fost, dar n-am
va"zut fara decit o piatra in mormint i apa ce izvoraste din Marea" 2.
Socotind Koala aceasta care avu profesor si pe Evghenie Bulgaris,
viitorul mitropolit in Rusia 3 a reformatorului drumurilor, a aducato-
rului de ape si incepatorului in domeniul manufacturilor" indigene, ca un
adevarat Museu" al literilor, patriarhul de Constantinopol, Samuil, Ii cladu
binecuvintarea in decembrie al aceluiasi an 4.
Astfel se facu asezamintul cu care s-a mindrit luminatul om de isprava
[Grigore Alex. Ghica]. Acest Domn", scrie Ienachi Kogalniceanu, au cum-
parat si un loc mare linga mitropolie, si au pus de 1-au ingradit, si au facut
case mari si frumoase, orinduind i trei dascali, cu buna leafa, de invata
elineste i chinogreceasca ( = vulgara) i moldoveneasca, rarniindu-i mare
pomenire" 5. lar Ionita Canta 11 prezinta ca pe un om foarte intelept si
invatat, i, iubind ca si altii sa se indestuleze cii invkatura, au facut minu-
nate scoale aproape de Sf. Mitropolie in Iasi, intru care sa se inveve multe
feluri de invataturi i multe limbi. Adus-au i dascali foarte Invatati ; fa-
cut-au si orinduieli dascalilor i ucenicilor, ca sa-si stie fiescare leafa i rin-
duiala lor" 6.
Dar indata izbucni razboiul. Bietii boieri se risipira, si in zadar incerca
un Constantin-Voda Mavrocorclat, mai sarac ca oricind, aduca inapoi
cu un bre, o s v ornoare" 7. 5colile nu putur dinui. Ele facura kc ad-
ministratiilor si, in cutare loc, preotii refuzau plata, obiectind ca fiii lor
n-au mai nici un folos de la dascalii greci 8.
Trebuie sa se admita insa existenta scolilor la 1771 6, cind interventia mi-
tropolitului hotati pe comandantul rusesc Rumientov s evacueze cladirea
Academiei, de unde, cu toate ca sint case boieresti deserte destule", pled.
greu Divanul Cnejiei Moldovei. In fruntea Academiei din Iasi, dupi marele
Evghenie Bulgaris, traducatorul lui Voltaire, facut arhiepiscop pe Poltava,
statea inca un om de inalta invatatura, Nichifor Theotokis el insusi, cor-
fiot, format la Padova si Leipzig.
1 Ibid., p. 807.
2 Ibid. La intors poate sà fi mars si la Smirna ; ibid, nota 4.
3 Testamentul su, din aprilie 1805, mentionind i un dar de la Alexandru loan Ma-
vrocordat, in Rev. 1st., VI, p. 12.
Hurmuzak i, XIV', p. 1184 si urm., nr. MCLXXVII (cf. Ur echi 5, o.c., [L]
p. 56-58).
5 Letopisere, III, p. 252.
6 Ibid., p. 192 loan Cantacuzino, tiul lui Iordachi Marele Logorgt, a fast Indem-
ratorie la luctirile lui Teotochi. v. si memoriul mieu despre socotelile lui pe 1776, in An.
Ac. Rom.", pe 1927.
Hurmuzak XIV°, p. 1204, nr. MCXCIX ; p. 1205, P. MCCI.
Ure chi a", o.c., [Id p. 34, nota 3.
o v. i Hurmuzak i, XIV 2, p. 1184, nota (traducere in Bis. Ort., XV. p. 785 si urm).

48

www.dacoromanica.ro
In 1771 avem, in adevOr, la Iasi, traducerea de Toma (Cara), al doilea
logofat, a cartii lui Samuil rabinul contra evreilor, prezentata de Nichifor
Theotokis, dascal preanumit in limba elineasca" 1 El, care alcatuia tot aici
la 1771 Geografia lui pentru elevi, intre care era acel care i-a prins chipul,
Scarlat Sturza, viitor student la Lipsca si la 1812 guvernator al Basarabiei,
a mai lasat predici pline si de invataturi pentru copn, pe linga un tratat
tiparit la Halle si tradus si in romaneste contra lui De Camillis, propaen-
distul Unirii la hotarul apusean al Ardealului, carte in care se citeaza si
Henriada lui Voltaire 2 Era pe atunci pentru romane§te un dascal, arhiman-
dritul Macarie, care stia sa faca versuri adonicesti" bune, in romaneste
pentru ocrotitorul sau vistierul Ioan Cantacuzino Deleanul si versuri ale-
manicesti" pentru imparateasa Ecaterina, incoronata, augusta si imperatrita
a toata Rusia si a Vulgaro-Serbo-Moldovlah-Ungrovlahilor stapinitoare".
Acel care cinta DaTia" pare sa fie un ardelean format la scolile apusene.
Grarnatica lui, venind dupa cea ardeleneasca, de la Brasov, a lui Dimitrie
Eustatievici, format in Rusia, la Kiev, s-a tiparit pe aceasta vreme, desi n-o
cunoastem decit printr-un manuscript 3.
In timpul razboiului, mitropolitul [Gavril], om de Tara si poate mai mult
decit dinsul episcopul de Roman, Leon Gheuca, om cu aplecani apusene, care
facu sg i se creasca nepolii de catre un calugar sirb purtat prin Germania,
viitorul reformator al literaturii si culturii din Tara sa, Dosoftei Obredovici,
voira sa schimbe intrucitva caracterul acestei scoli. Fara' a se gindi la in-
liiturarea limbii eline, care era organul culturii superioare in Orient, ei voirei
e evident sei-i reducei rolul. Feldmaresalul rus trebui sO intervina pen-
tru ca sa apere lefile dascalilor greci, aratind ca si alte Academii in
Rusia lui au aceasta limba de cinste si ca in greceste sint scrise cele mai
multe din cartile de intrebuintat 4.
Dupa pace, prin actul de la 15 noiembrie 1775 se dadea domnului si
mitrorpolituluti dreptul de a alege pe cel dintii povatuitor si didascal al
filozofestilor matimi la Academia Moldovei", cu sarcina de a-si numi el
aiutatorii. Cu drepturi mari, el va dispune de program, de scoala si va putea
da in judecata pe epitropi, dac . nu servesc veniturile. Ca sa se atraga uce-
nici, li se dadea absolvenplor un rang indata dupa boieri, si numai preotii
cu diploma vor fi scutiti de bir. Nici un dregator nu va putea ca'psata situa-
pe far a. a fi trecut un examen public. $coala slavong de la Sf. Nicolae era
reorganizata, cu un dascal de cetit si scris si de catehism, Gheorghe Evloghie,
fost izbasa, si un psalt, ispravnicul de aprozi Gheorghe, pe linga vataful"
necesar. Epitropi fura numiti prietenul scolilor, Ionia Canta, nepotul de
cora al domnului, Grigore Ghica, acelasi Manolachi Bogdan din primul pri-
vilegiu, un Matei Cantacuzino din Tara RomaneascO, fiul lui Raducanu cel
cu invatatul la Venetia, un comis Scarlat Sturdza, abia tutors din Germania,
tinarul al doilea logofa't Ilk Catargiu si doi din negustorii de la crearea
1 ZtoixEta yscoypawia tpaviaotvta sne.) Too acoxtemgcorrou tqg 'Acapaxovioo Ntimpópou
Toe ()Eottncou
Cf. Anuariul Graficei din Craiova, pe 1927, la p. 32 i Rev. 1st., VII, p. 67-70.
2 Rev. 1st., o.c., p. 70.
3 li rec hi 5, o.c., [1,] p. 34, nota 4.
4 Ibid., p. 35.

49

www.dacoromanica.ro
Academiei ghiculestene, Basa Costa Papafil si Basa Coste Avram 1. Dar
bazele pragmatice erau tot cele vechi i poate c e gresid chiar afirmavia lui
Sulzer ea se dicleau ceva lectii de lavineste de un profesor privat, silezianul
K6nig, care ajunse consul al Prusiei 2.
S-ar pa'rea c Koala redeschid dupa pacea din Chiuciuc Cainargi si rea-
ducerea lui Grigore Ghica in Scaun n-avu ucenici pentru filozofie si mate-
matid, aceste cursuri fiind urinate de stdini", de greci 3 §i d. ea porni deci
numari in proportii man moderate. Dar socotelile pe 1776 ale lui IonitICanta
cronicarul ne arad grupul de copii de boieri care urmead acolo, ca i nterni.
Ei sint pomeniti in 1777 4 Lui Gabril Golae, ficior, ce face bucate
coconilor de boer ot coa1, leafa lui pe 2 luni, cite 5 lei pe lun, incepin-
du-se anu din Ghen. 1, 1777, Ghen. 13. La Gavril ficeor pentru cheltuiala
mindri cuconilor de boeri ce invad" la §coall ; 1777, Ghen. 11... Un car ce
s-a luat imprumut de Koala' si d se dea inapoi... Pe o gramatid latineasd
cuconului Costachi, Mai 14... Pentru hirtie cuconului Matei Costachi... 36 1.
din 162,90 pentru cheltuiala feciorilor de boeari, drvi, bez ce s-au cheltuit
a dums. 50 mincare copiilor pe 4 luni, Dech., Ghen., Febr., Mart. 20 leafa
lui Gavril Gorie pe 4 luni... 129,90 pe carti". Se cumpa'd pentru ei si carti
frantozesti", hirtie, hirtie tricapel". Pe lingsa cheltuiala cuhnii" li se iau, deci,
si drti. Cetim : 11., 90, 1 Esop grecesc ce s-au cumpIrat prin mina lui Con-
standin Virnav, 4 tomuri Chiclopedie, tij [asemenea] cu Constandin Vir-
nav pentru cuconasi dumisale Paharn. Grigoras Costachi, 1779 Mart. 7...
Pentru o gramatic . letineasd cuconului Matei, a Clucer. Grigora§ Costachi,
Mai 14".
De altfel, la 1773 un Teofan dasdl era la Cantacuzinii din Moldova 5 ;
un dasdl mergea la vinat cu boierii.
Tara Romaneasca a fost guvernad si ea de acelasi Grigore Alexandru
Ghica iubitorul de invWtud 6. Dar n-avem nici o alta dovada' d intr-o
cirmuire de un an de zile (1768/69), el ar fi avut vreme d organizeze in-
va'dmintul, si acolo, desigur, in plin 5. decadend, dup'i aceleasi norme tiin-
ifice si latine, ca la Iasi, decit semnalarea de urmasul s5'.0 d totusi erau in
capitala munteanI un dasdl de gramatid si altul de §tiinTi.
In Bucurqti, opera aceasta vrednia de lauclI trebui s-o facI deci noul
domn, dupa incheierea pkii de la Chiuciuc-Cainargi, Alexandru Ipsilanti,
1 Uricariul, I, p. [71-76] ; cf. ibid., VII, p. 52-54 ; v. si 1st. lit. rom. in sec. al XVIII-lea,
II, p. 24-25.
2 Sulzer, Gesch. des transalpinischen Daziens, III, p. 10.
3 Arhiva istorica, I,p. 231 ; Urechia, o.c. rI,1 r. 35.
4 v. i : .10 lei la Gavril Golie ficeor pentru cheltuiala cuconilor de boieri ot scoala pe
Mart', .10 lei cheltuiala cuconilor ot scoala pentru mincare, in mina lui Gavril Golae, fi-
ceorK. In trebuinta scoalei in mina lui Gavril Gotie". Leafa lui Gavril Golae cc face bucate
la scoalà..., mincare cuconilor de boieri ot 1coa1a... Cheltuiala cuconilor ot scoala pe Mate,
10 lei cheltuiala cuconilor ot scoala pentru mincare, in mina lui Gavril Golae ficeor... 2 1.
de cheltuiali cuconului Matei i lui Vasi1achi a lui Grigoras Costachi Clucer (viitorul Mi-
tropolit Veniamin), Av. 12. Ce au dat copiii lui Negel in mina dumisale Vel Log. din 5 lei
ce dedese la ficeori lui Toderica Vor, pentru o gramaticr.
5 Studii fi doc., VII, p. 225, nr. 70.
6 El pare a fi trimes la invatatura medicinei pe Tracul Polihronie Dimitriu, care-i
dedica o carte religioasa, tiparita la Lipsca in 1775 ; Rev. 1st., V, p. 69.
7 Hurmuzaki, XIV2, p. 1 272.

50

www.dacoromanica.ro
orinduitorul minastirilor ca si al breslelor, aldtuitorul unui cod de o dibace
sinteza, creatorul unei noi ordini administrative, claiditorul resedintei de la
Mihai-Vod5 in locul celei stricate de rusi, intemeietorul fabricii de postav
muntene, dupa modelul celei a lui Ghica, si al canalului Ipsilanti 1, ajut5-
torul s5racilor i, cum vom vedea, doritorul de a atrage in jurul lui, pentru
alte scoli, al drturarilor str5ini 2.
Condica oficiall a p5strat intrebarea pe care Ind inainte de a intra in
capitala lui, noul domn o adreseaz5 mitropolitului : Prea-Sfintia Ta p5-
rinte mitropolite. Vrind Domnia Mea a vedea scoala elineasd la starea cea
mai bun5 care poate fi, cu dasai buni i cu ucenici multi care prin silinta
dascalilor s5 se procopseasd, atit feciorii de boieri cit i altii de mai jos, iat5
rinduim pe Preasfintia Ta sa' cercetezi ce rinduieli avea scoala elineasd,
aded : cti dasdli era, citi ucenici avea, ce matemate le paradosia, cite
clase, cite leafi avea dascalii si de unde anume li se da. Asemenea si pentru
scoala sloveneasca' : citi dasali era, pin 5. la citi ucenici avea, ce inva'fatur5
le da i leafa dasealilor de unde si cite cit 1i se da. Dup5 aceasta s faci Prea-
Sfintia Ta cercetare d5 starea d5 acum, la ce rinduia1 5 sa' af15, atit elineasd,
cit i sloveneasc5, citi dascali sint, i cra sint buni, inv5tati, si s silesc spre
procopseala ucenicilor, citi ucenici au si ce inv5t5turi le paradosesc anume,
cum am zis mai sus, cite cit5 leaf5 sa' c15 dasc5.li1or, de unde anume i, de
au scoale, la ce locuri anume. D5. toate cercetind Preasfintia Ta, cu anafora
sa' instiintezi Domniei Meale" 3. R5spunsul. din nenorocire, s-a pierdut.
Indat 5. lucrul de reconstructie incepe. Gindindu-se si la scoala de greceste
si arTheste de la Ierusalim, ca s vedem sporind si izbutind inv5t5.tura, nu
numai aicea, unde Dumnezeu ne-a d5ruit aceast5 ob15duire, ci i la aka' parte
care are trebuint5" (i se dau 300 de taleri pe an), creind la biserica Obedeanu
din Craiova, unde era spital, i o scoal5 de preoti [4], al c5rei atestat va fi
necesar la hirotonisire e de fapt cel dintli Seminar, fiindd, in Moldova,
Constantin Mavrocordat chemase pe preoti numai pentru cursuri de preg5-
tire , Ipsilanti asail pe baze mai solide, prin actul din 13 august 1775,
scoala de slavoneste, de la Sf. Gheorghe, urmat 5. si de stralni, unde profesau
atunci un Constantin si un Dragomir5. In epitropia obsteasd, de patru bo-
ieri mari, patru din a doua si patru din a treia c1as5, cu un birou de sapte
logofeti, creat5 la 10 decembrie, pentru podurile" Bucurestilor, pentru bresle
si mile, inovatorul prevede i grija de a se cl5di din nou, dup5 un plan ce
5 se va ar5.'ta, pentru a incepe imediat lucrul, localul de Koala' de la Sfintul
1 Iorg a, in An. Ac. Rom., XXX, p. 926.
2 $i el infareste dania pentru Sumela ; Hu rmuzaki, XIV2, p. 1223. nr. MCCXXIII.
Si el face danii, in sum5: de 1 800 de lei pe an, marii scoli din Constantinopol (ibid., p. 1 232,
nr. MCCXXXVIII.
3 Arch. Statului, sectia istorica. (Stat), nr. 51 ; Ur echi o.c., [I,] p. 36. Cf. Nediogl u,
o.c., p. 15. Un Joan dascäl romanesc la Cernavocra, unde se putea inva.ta si lase ani de zile,
Urechi5, o.c., 11,1 p. 40.
4 [Seminarul de la Obedeanu fusese fondat inainte de 1775. Alex. Ipsilanti a intgrit cu
hrisov aceasta creatie. V. Ilie Popescu Teiusan, lnvatamintul in Oltenia (sec. XVIIIXIX),
in vol. Din istoria pedagogiei romanesti", Buc. 1966, pag. 109, nota 1, in care $i izvoarele.]
5 Arhivele Statului, Condica domneasc5, III, fol. 121-123 ; rezumat in Nediogl u,
o.c., p. 16.

51

www.dacoromanica.ro
Sava 1. Se anunta' in acest document chiar hrisovul cel mare de reformI a
invata'mintului.
$coala bucuresteara, creatl la ianuarie 1776, infiria de Patriarhul de
Constantinopol in mantic al acelui.asi an i asezati acolo, la Sf. Sava, cu
trapeArie i bucatIrie i pitkie", c1diri1e fiind gata abia in 1779, se ga'sea
si mai sus decit creatiunea ghiculeasca' din Iasi. Planul era sa' se fad o astfel
de institutie 'inch cei ce se vor invrednici de apele ei sa' nu mai fie siliti a
c5:uta setosi alt izvor". Dad, pentru Tinuturi, cele din Craiova i Buz5.11
tineau locul scolilor moldovenesti din Galati si Botosani, clacI judetele mun-
tene avura' fiecare Koala lor romaneasd dar i slavona' , la Bucuresti
materiile fura' mai multe, de un caracter mai occidental si mai inalt, si mai
multe si limbile de predare. Se prezentau in limbile 1atina, franceza fi ita-
liana, pe 1tng gramatica, ramasa la baz5:, aritmetica, geometria i astronomia,
fizica fi geologia, istoria 2 $i cel de fizic s faca' lectiile in greceste, ur-
mind pe Aristotel i pe ucenicii lui, iar cei de matematici, de nu se vor in-
timpla a sta"pini cum se cade limba greceasca', s5; predea si In limba latina',
ori franceza, i italiana', in care adeca' se vor gki mai tari" 3.
Programul se enuntl aici cu de-am5:nuntul. Trei ani numai gramatica (gre-
ceased"), isprvind cu notiuni de limba latina'. nc trei ani, studii din autorii
greci i latini. De acolo vine ca un fel de universitate. Alti trei ani s5. se
ocupe de dimineaa cu poetica fi retorica, cu exercitii elinesti si latinesti si
cu studiul eticei lui Aristotel ; iar dupa' prinz sa' invete limba italiana' si
francezr. Astfel pregkiti enciclopedic", elevii vor trece la jtiinti. 5i, mai
intii, in toti cei trei ani sa' fie inva'tati de dimineata aritmenc i geometrie,
iar dupa' prinz liniile generale ale istoriei, cu geografia istoria, in oricare din
zisele limbi ; iar dupa' aceea dimineata ssi asculte filozofia lui Aristotel, iar
dup 5. prinz astronomia". Acuma, terminind tot cursul, ei pot alege intre o
carier 5. mireana' sau una bisericeasei 4.
Iubitorii de teologie pot trece insa' la mitropolie, unde vor afla un dascal
al sfintei teologii, pretuit pentru evlavie i dreptatea dogmelor 5" si un altul
de muzica' 6.
Actul pregkitor al marii reforme, din 15 februarie 1775, fixeaza' numa'rul
de noul al profesorilor, de saptezeci i cinci al bursierilor si se ocupI si de
Koala slavona', a dascalului Constantin si a ipochdascalulm" sa'u, ,,trebuin-
cioas i aceea pentru cetirea hrisoavelor vechi domnesti care s-au Kris in
acea stabilindu-se si unde vor fi scolile judetene 7.
Erau deci noua' daseili de tott, burse pentru nu mai putin de aptezeci ?t
cinci de volari, cu casa' si masa' si haina' de uniform51, o dati pe an, si altu
avind loc de stat in chiliile refa'cute, pe lIng dascalii lor, si chiar la mas5: 8 .
Fiecare clasa' avea un pedagog, om sever si demn", i fiecare casg." un
supraveghetor. $i se prevedea ca elevii volilor de la Tinuturi vor putea
I U re c h i P.c., 11,1 c. 38.
2 Hu rmu z a k [XIV2,] p. 1 232, nr. MCCXXXVII.
3 Ibid., p. 1 272, mnr. MCCXXIV.1
4 Ibid., p. 1 274.
5 E cunoscut Alexie Ordog, de preOtire occidentalà, despre care vezi 1st. lit. rorn., II,
f ed. a II-al, p 581.
6 Hurmuzak i, XIV', p. 1275.
I or g a, Ict. lit. rom. in secolul al XVIII-lca, II, p. 23-24.
8 ur muzak i, XIV', p. 1 232-1 233, nr. MCCXXXIX.

52

www.dacoromanica.ro
trece pentru studii. superioare la Bucure§ti : in care tinerii ce vor veni de
dragul invkkurii, fiind instruiti in stiintele de gramatic i poetica, s5. aiba,
dac5 vreau, a veni la aceasei scoa15." superioar5 din Bucuresti si a trece acolo
prin toate invkkurile" 1
Prejudeckile trecutului se pIstrau ins5 mai mult decit la cei doi Ghicu-
lesti, care, dup5 cit se pare, deschideau oricarui copil scolile kr, in ce pri-
n-aib5 nici mai mult .nici mai pupil de sapte ani
,,mai moi si mai incep", flind in stare s5 sabeasca rivna celorlalti" ,
veste extractiunea scolarilor. Aid se spune c5. acesti copii, care trebuiau sa
cei mai in [virstad
sa
fie nobili, aded fii ai boierilor ce se afra in lipsa, ori ai urmasilor de boieri
ce se zic mazili, ori si stralni skaci. 5i nu tarani" auzim aici acelasi lu-
cru ca in Franta aceluiasi secol, cu despktirile intre clase cu meniri deose-
bite 2 - carora ii s-au dat lucrul pamintului fi pastoria, fi li se cuvine grija
de acel lucru al pamintului fi de acea cregere a vitelor". Fiii chiar ai negus-
torilor nu pot merge mai departe decit gramatica : lar copiii negustorilor
fi melterilor, daca vre unii din ei o doresc, fund instruiti numai la gramatica,
sa se scoata apoi din Koala fi sa mearga fiecare la mefte,Fuguri, pe care le
vor alege parintii kr, catind la puterea kr trupeasca 3.
Bursierii, cite cinsprezece in fiecare clasl, au alt program : trei ani de

giatii ,
gramatid, trei ani de e1in5 si 1atin5., trei de gramatid, poetic i retorid,
cu exercitii", de limba francez5 si de limba italian5 deci ca i privile-
dar apoi numai doi ani universitari" : unul de aritmetid, geo-
metrie st 'stone cu geografie", altul cu fizic i astronomic 4.
Este si un indreptar al purarilor. Sculare de dimineat5, mers la biseric5,
adunare pentru studii. Studiind i convorbind intre ei, s mearga la masa
de obste. Iar dup 5. mas5 ucenicii fiec5rei clase, adunindu-se cu supraveghe-
torul, aded pedagogul kr, sa vorbeasd intre sine, on s fad un exercitiu
serios de intrebare in curs de un ceas, i apoi s mediteze fiecare in parti-
cular pin5 la vremea ascultkii tiinilor, cind, adunindu-se, iarki s5 asculte
pe dasdli, i, intorcindu-se, s mediteze fiecare indeosebi. Iar la dumineci si
s5rbkori, oa s5 nu eimiie cu totul f5r5 ocupatia in acele zile, s mediteze
asupra stiintilor pe care le-au invkat, i Ind sI fie catehisati de dasc5.1i st
in sfintele inv5f5turi ale credintii noastre ortodoxe. Dar in acele zile, ori si
in mijlocul s5pt5minii, o dat5 sau de dou5 on s ias5 cu supraveghetorul
lor, ba chiar uneori i cu dascMul kr, la unele locuri de aproape, pentru
exercitii corporale. Iar seara a se adune la masa de obste i s5. prinzeasd im-
preun5. Iar, dupI prinz, care trebuie sa fie simplu, trecind un ceas, In care
nu trebuie s5. vorbeasc5 in desert, ci lucruri serioase, s5. se adune toti in sfinta
biseric 5. si, rugindu-se impreun5, s mearg5 fiecare la locuintele sale si s5.
se odihneasd in pat, ori de vrea s doarm5 ori ba. Iar acestea toate s5 se
fad la ceasuri anumite, cu clopot. Iar cine vrea, poate s mediteze in pat, o
luminare si dou5 candele fiind aprinse In fiecare cas5 toat5 noaptea. $i Asu-
pra tuturor acestor kcruri s supravegheze zisul pedagog, ingrijindu-se de
petrecerea j viata cu cuviint5 in rinduiall a ucenicilor, in felul arkat. Iar

1 Ibid.
2 Brunot, Histoire de la langue francaise, IV.
3 Hurmuzak [XIV2),
i, [p. 1 270 i urm., nr. MCCLXX1V.]
4 Ibid., [p. 1 274.]

53

www.dacoromanica.ro
daca vreunul din ei se va arata turbulent 5; stricind buna ordine a celor-
lalTi, pe acestia sl-i mustre, dar nu cu batjocuri si bice, ci in felurile de folos
pe care pedagogia le expune, trecind de la cele mai usoare la cele mai grele".
Domnul insusi hotareste excluderile ca si primirile 1.
Citirea e o datorie. Cartile sint scrise in condica. Peste ele se asaza un
epistat crechncios, aded bibliotecariu orinduit, avind a le pastra cu siguranfa,
si, daca vreunul din scoaia are nevaie de cutare carte, sa i-o dea pentru in-
trebuintare, primind chitanta de mina lui, si s i se restituie" 2
Veniturile curg de la minastirile reformate, cum 5tim, ca lacasuri de mund
si cultura, potrivit cu dorinta ctitorilor 3, si pentru aceasta ele vor fi total
scutite de orice dare fafa de vistierie. La un loc, fiecare contribuind cu ce
poate, se va ajunge la o suma anuala de 6 000 de lei pentru cele de tara ;
cele inchinate chiar, desi au a raspunde fata de casele de care atirna, vor da
totusi alti 4 000. Preotii, tn numar de 3 500, vor fi i ei aparati de sarcini,
pentru ca sa fie capabili a da ,trei lei, in total 15 250 de lei, de impartit
Intre Cutia Milelor si scoala. Darurile intelegatorilor generosi sint bine pri-
mite.
Ca efori se apza" si aici mitropolitul, dar cu ambii episcopi linga dinsul,.si
nu numai citiva boieri, i anume, ci ,tori cei mari, de la ban la postelruc.
Patriarhul Sofronie de Constantinopol fu rugat sa" intareasca aceasta fun-
datie 4.
E, desigur, un act de cea mai mare importanta, care face onoare conceptiei
scolare in Odle noastre la aceasta data. Greceasca traditionala face loc larg
limbilor de aceeasi origine cu a noastra, care deschid calea catre invatatura
laic si due noua cugetare moderna, permitind lecturi in vastul domeniu
al .filozofier secolului al XVIII-lea, al carei inchinator voia sa apara si
Ipsilanti, ca si Ghica si inainte de dinsii cei doi dintii Mavrocordati, mai
ales Constantin. Stiintele abstracte, cu care se mindrea secolul, rintra in pro-
grame. Dar ceea ce inseamna cel putin atita e bunatatea, crutatoare pentru
sufletul copiilor, care reiese din fiecare prescriptie a unei ordini interioare
sprijinite pe altceva decit pe conjugarea lui TIETCO Tilttstg respectul care
se poarta tinerelor inteligenTe, grija de o demnitate omeneasca Inca asa de
frapeda. Astfel, programul muntean din 1776 se poate aseza alaturi de
vestitul plan de educatie polon, adinc reformator, cu care e contemporan 5.
Cine a putut sfatui pe domn s fad a se elabora proiectul pe care cu
atita rnultumire II iscalea ? Desigur si mitropolitul Grigore, un carturar, care
c pomenit cu datorita veneratie in acest document chiar. De aici e, evident,
un curent apusean, si originea lui o vom putea gasi in atmosfera noua a
Curtii domnesti, ocrotitoare de straini.
Li cunoastem, si nu erau cei dintii. Constantin Mavrocordat primise bine
pe inventivul tehnician din Lyon care, laudindu-1, 11 aseza linga Petru-cel-
Mare. Racovitestii avura pe ltng dinii ca secretar pe un Linchoult, istev
2 Ibid., p. 1 275-1 276.
2 Ibid., p. 1 277.
3 v. Studii fi doc., V, p. 551-555, nr. 4.
4 El vorbeste de neam` ca 5i cum greci si romani ar fi tot una.
3 0 inspectie exceptional5, la scoala damneasc5 uncle Ain ru obiceiu se urmeaz5 un
nizam fregulamentl r5zlac (sic)", L rechi 5, o r., [I,] p. 48.

54

www.dacoromanica.ro
provensal, care unea sarcina de informator politic cu aceea de negustor la
intimplare. De la Roche indeplineste, alaturi de italianul Giuliani, functiile
de secretar pe linga Ioan si Grigore Callimachi. Un Lucacchi della Rocca,
levantin, fost interpret englez i napoletan, se gaseste ringa Grigore Ghica,
ai carui copii sint crescuti de calugari greci 1, dar si de emigrati din Apus,
ca Ledoulx de ste Croix. Dascalul kr grec Nichifor Theotokis, studiase, am
spus-o, la Padova si Lipsca. In Moldova, un boier ca Saul va putea sta in
rindul colegilor sai apuseni.
Dar mai ales in Tara RomAneasca guvernata de Ipsilanti 2 se string re-
prezentanti distinsi ai spiritului apusean. Dad fiii lui Voda erau crescuti de
Iosif Moesioclax, din Cernavocla, calugar capabil de a face harta locurilor sale,
cunoastem din scrisorile abatelui Panzini planurile mari care se formau la
aceasta Curte, de limba greceasca, desigur, dar si italiana 3. Sestini, arheologul,
..rece pe la Curtea lui si un Bagussem, alt strain, i se apropie de hotare4.
Un ragusan, Raicevich, negustor nformator austriac i viitor agent imperial
in Principate, crestea pe beizadelele Constantin si Dimitrie, intr-un spirit
de libertate care-i facut s fuga in statele imparatului, despretuind ascul-
tarea fala de turci. Chiar si Iosif Moesiodacul, profesorul beizadelelor,
era un om Invatat in sensul cel nou, i calugarul Natanail, alt dascal at
lor, asijderea. Si un elvetian de nastere, fost auditor in armata austriaca,
insurat cu o sasoaica, Sulzer, credea, gindind si la cistigurile de comerl, care-i
ramasera, la posibilitatea de a deveni creatorul unei Academii de drept in Tara
pe care, cu oameni cu tot, era s-o incondeieze asa de urit, dar i atit de pe
larg, in cele citeva volume ale cunoscutei Geschichte des transalpinischen Da-
ziens. Poate ca, dintre ei toTi, Panzini e acela care a influentat mai mult acest
plan de cultura prin scoli, care e in nota filozofiei" istorice a lui Giannone,
editat de Panzini, si al filozofiei" juridice a lui Filangieri 6. Grigore-Voda,
revenit in Scaun, cauta imediat sa-si refaca scoala de care era mindru.
Dupa laudatorul lui Mavrogheni, Teodor, care face versuri, si Constantin
dascalul, care, atins de aploplexie, se calugareste la 1779 6, condica Dom-
neasca poarta numele dascalilor : linga Manase Eliad, Neofit Cavsocalivitul
(KaucroxaXiftrig), care alcatuieste lucrarea de polemica religioasa Prq-
tia, mort in 1784 ; dupa acestia, un Pantazi, altfel necunoscut ; mai avem un
Anastase pentru latineste, pe cind la mitropolie era predicator, ierochirica",
acel Alexie Ordog, pe care Sulzer 11 arata ar fi ardelean, si deci i acesta
stiutor de latineste7. Un dascal muzicos" fu numit in 1784 in persoana lui
Mihalache dascalul cintaretul", de la biserica din Curte, caruia i se atribuie,
pe Una' 15 taleri pe luna., doua odj pentru el si scolarii care trebuiau culesi
pe la minastiri, intre copiii cu glasul bun" ; dar in citeva luni abia daca
1 v. mai sus, p. 32.
2 Urmasul hti, Constantin Moruzi, ajuta' si scoala veceasca' din Zagora ;Isitog `0.1nvoXtvflucov
XII, 2.
3 Iorg a, in ,,An. Ac. Rom.", XXXVI, p. 923 si urm.
4 Europa orientale pe 1925. Cf. Istoria Românilor prin calatorii. II. V. i 1st. lit. rom. In
sec. al XVIII-lea, II, p. 19.
6 1st. lit. rom., II, p. 16 rsi urtn.l.
6 Ibid., H, p. 23, nota 3.
Urechi5, o.c., I, p. 37.

55

www.dacoromanica.ro
venira doi, unul de la Sf. Gheorghe, altul de la Maircula, egumenii aratin-
rill-ce neiubitori de podoaba sfintelor biserici".
$coala a funcTionat apoi la Mitocul RImnicului 1 Anastase era si biblio-
tecar la 1785, cind se numea al doilea pedagog", iar Joan Manicati medic.
urmindu-i Silvestru S. Ucernci si straim, erau in num5r de patruzect i patru.
La scoala sloveneasc5 preda un Constantin Iloveauu cu ipodidasc51u1" s'au ;
la Craiova se pratea un dasc51 elinesc si unul slovenesc, mai tirziu unul eli-
nesc i Ufl ,,cirac" la Rimnicul Vilcii, unul grec la Bu25u 3. $i mai nu era
capital5 de judet flea inv5t5torul ei, intilnindu-se dascali si in localit5ti mai
ca Argesul, Gherghita, mai apoi i Zimnicea 4. Unele erau o fundatie
particular5 : ghiculeascI la Tirgovite, a lui Fote Vadoianu la Sf. Nicolae
5i Spiridon din Craiova 5.
Opera de reforml intinzindu-se astfel in jude%e, se cercetara' scolile exis-
tente pentru a le int5ri, cum a fost cazul cu dasc5lul Barbu din Floresti, care
se dovedi serios ca' se energhiseste, adec5 in tot chipul se sileste spre inva-
fatura copiilor", ori pentru a le face din nou. La Ploiesti ca i la Tirgoviste,
leafa acestor smeriti dascali de româneste era de cinci lei pe 1un5 6
Dar si la episcopii, ca la Argesul inv545torului episcop Iosif, se primeau
copii la inv515tur5 si din Ardeal. Se dIcleau, la sosire, unui dascal
psaltu, ca s invee c5ntare cu mestesugul psaltichiei". Copiii sateau la un
loc cu cIugrii ; vladica le trimitea din Bucuresti cite-o gramatic5 gre-'
ceasa, de care se of5rau ins5 aceia care spuneau c5 nu au gind s5. se faca
dascsali,Aetaicaki. Asa era un dascal" si la Mitropolie 7.
Stim printr-o hotarire domneasa din 1785, si cum se f5cea asezarea profe-
sorilor. Domnul numise o comisie compus5 din mitropolit, marele-logofat
de Tara-de-Sus si marele postelnic ca s cerceteze, din ciTi se afra aici, pe
cei vrednici a lua dasc5lia asupr5-si", i i se recomand5 trei persoane : pe until
din acestia, Paisie, ii alege Voc15, cu dreptul de a-si desemna ajut5torul, cu
hofarire ca insusi Cuviosia Sa s aib5 a-si alege pe care-I va socoti vrednic
de al doilea dasc51, i s5-1 areate ca s5-1 orinduim. dup 5. a sa alegere". El avea
;i dreptul de a-,si alege singur elevii: insusi Cuviosia Sa s [se] fac5 alegire,
prin foaie de ucenici ce sint vrednici a riminea la inv5f5tur5, s5. ni-i arIte".
Incepind tema", deosebi de materia" celui de-al doilea profesor, el era tns5r-
cinat in acelasi timp, a chorthosi [corectal de dou5 ori pe s'apt'amtn5 the-
mata" si a face si tehnologie, pe toate zilele, nelipsit, silindu-se a iesi rod
dintr-aceasta" 8.
Ce se facea la scolile cele mici, se poate vedea din aceast5 scrisoare a lui
Iosif protosinghelul, probabil viitorul episcop de Arges, c5rturar foarte ales,
c5tre iconomul Rafail de la Hurezi (1782) : Copilul Ghit5 iaste s5n5tos $i
s5 saleste la inv5t5tur5 : v'az c arat5 mult5 epimelie, atat la invatatura lor,
I Ibid., p. 50.
2 Ibid., p. 54-62.
3 Ibid. p. 72-73.
4 Ibid., p. 44 ; Rusii-de-Vede (pentru Teleorman), Gieti (pentru Vlasca), Urzicenii (pen-
tru Ialomita), Valenii-de-Munte (pentru Secuieni) erau pe atunci capitale i aveau dreptul
la scoli domnesti.
5 1st. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, II, p. 22-33.
° Urech Fa, o.c., [I1, P. 40.
7 Iorg a, Scriitori bisericesti, in ..An. Ac. Rom.", sectia literati, XXIX, p. 211-213.
" Urechi 5, o.c., [I,] p. 52-53.
56

www.dacoromanica.ro
cat si la scrisoare, fiindca are bun condei... ; de altele ce-i trebuieste, cit si
harue, cerneala port grija" 1 Mai erau si scoli particulare pe la biserici, st
Ion dascalul de la Colta" &idea pe acest timp unui fost elev ardelean certi-
ficatul urmator : Acest fecior, anume Gheorghe Ungureanu, au invatat carte
la manastirea Colti : vrind sa meargl acasa la Tara Ungureasca, i se di aceasta
adeverinta de la mina mea, precum c iaste fecior slobod, far de nicio pH-
cina" 2.
Pe aceasta linie se pastra scoala munteansa. Schimbarile introduse de domnii
urmaturi nu ating alcatuirea i sprijinul ei. Ea era condusa si mai departe de
oamem cu stiinta si autoritate ca acel Neofit Cavsocalivitul 3, care a tiparit
la Lipsca, in 1775, o Slujba a Sf. Varnava i Sofronie ; un Constantin Var-
dallah pare a-i fi urmat 4. Mavrogheni facu un singur cirmuitor nazir al tutu-
ror scolilor : pe invatatul episcop de Rimnic Filaret. Foarte credincios turci-
lor, socotind limba stapinilor ca fiind cea mai trebuincioasa intru aceasta
tara", el n-o amesteca insa la Koala domneasca, ci intemeie o Koala a taxi'
la Tarigrad, in Saraiul Tarii Romanesti", pentru sapte paminteni, atit din
fiii de boieri scapatati, doi-trei, cit si din orinduiala de al doilea, trei-patru,
sau cu parinti sau i Fara parinti", poetul Ienachita Vacarescu avind sa le
faca intii un examen de greceste, el care, de altfel, cum o dovedesc anurne
neologisme din Istoria Imperiului Otoman, ceruta, probabil, tot de acest domn,
era un bun cunoscator si de turceste3.
$i in acelasi timp boierii se indemnau a face scoli satesti, pentru inva-
tatura de copii paminteni, Fara' de plata si Fara simbrie", ca a beizadelei
Grigore Sulu, la Agesti (Ilfov), a cumintelui i incercatului boier Hagi Stan
Jianu, la Preajba (Dolj), a lui Scarlat Greceanu, la Vasiana (Ilfov), la Flo-
resti-din-Deal, la Furduiesti (Ilfov), la $unta, a lui Matei Lacusteanu, la Tar-
tasesti, a lui Grigore Bujoreanu, la Cornesti (Dimbovita), altele la Greci, la
Floresti, la Poiana (Ialomita) 6. Domnia le inzestra uneori cu vinariciul satelor
vecine, cu bolovanii de sare, ori cu drept de bilciu 7. Unele minastiri, ca Motru,
Ii aveau i ele scoala 8 Ispravnici, ca Dumitrachi de la Tirgul-Jiiultit, inte-
meiara in resedinta lor scoli romano-grecesti" cu dascali romanesc i gre-
cesc" 6, daruite tot asa.
Am vazut c o opera asemanatoare trebuise neaplrat s-o faca in Moldova
vechiul prieten al scolilor Grigore Ghica-Voda, care si el trimitea o subvemie,
de 1 200 de lei, scolii din Constantinopol 10, si socotelile visteriei arata la 1776
1 Studii i doc., XIV, p. 108.
2 1st. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, fIL-1 22, nota 4. [Copii ardeleni la goala de la
Coltea, v. Lucia Protopopescu, Contributii la istoria inviitamintului din Transilvania
1774-1805, Buc., 1960, p. 41.]
3 v. mai sus, p. 55.
4 Er bicean u, Cron. greci, p. X, nota I ; p. XXVIII.
5 Urechi L o.c., [L] p. 63, nota 4. Pentru alti tiutori de turcete 'in jurul Domnukii,
v. Ist. lit. rom. 'in sec. al XVIII-lea, II, p. 16.
6 D111)5 Urechi5, in 1st. lit. rom. 'in sec. al XVIII-lea, II, p. 23, nota 2.
7 Ibid., [L] p. 47, 53-54, 83, 85 i urm.
8 Ibid., p. 68.
" Ibid., p. 70.
1° Ibid., p. 44.

57

www.dacoromanica.ro
pe aceiasi dascali de la scoala slavoneasca : Gheorghe i Evloghie, care e un
foarte cunoscut traducator, i pe dascalul grecesc Teodor 1 Aici insa prospera
ca scoala inalta româneasc i aceea de la Putna, opera mitropolitului Iacov,
care avea ca mentor pe indreptatorul scoalelor domnesti, episcopesti si
minastiresti a Moldaviei", pe arhimandritul minastirii lui $tefan-cel-Mare,
Vartolomei Mazareanul, ajuns si madular academicesti teologhii Kievului",
cu prilejul petrecerii in Rusia pe vremea razboiului. Pe ling dinsul lucra un
ieromonah Ilarion, iesit de la scoala din Putna, madular a filozofilor Patmosu-
lui", care era Invalatoriu psaltichiei scoalelor Moldaviei". Vataji" Ii aju-
tau. Ucenicii, tinereii", invatau de la cinci la doisprezece ani i anume ma-
terii inalte, pe linga cetirea dupa Buhvarul-alfavetar pentru copii tiparit de
Iacov Inca din 1755, Ceaslov, Psaltire, Octoih, Catehism, si in ruseste, scri-
soare romaneasca si compunere, psaltichia dupa melodia greceasca" a lui
Ilarion grarnatica, retorica, gheografia cea talmacita de vladica Amfi-
lohie dupa Bouffier. Pentru scoli a tradus acest episcop de Hotin (traducerea
era dupa italieneste), pe 1tng traducerile de mai sus, si traducerea din ruseste
a calatoriilor lui Joseph De la Porte in Orient 2, apoi i teologie superioara :
Piatra Evangheliei asupra despagirii Bisericii Rasaritului de a Apusului"
(dupa Lithos"-ul grecesc), Epistolia arhiepiscopului Evghenie (Bulgaris, ajuns
episcop in Rusia), Istoria Bisericii" dupa Evsevie j alti istorici, de la incepu-
tul crestinatatii pina la veacul al noualea i pina la soborul din Florenta, si
Scurtata teologhie platoneasca", a cunoscutului episcop rus Platon 3. Deci,
tot programul marilor scoli de rninastire din Rusia, unde Amfilohie avea
legaturi, trimiind i un frate al sau la zugravie in minastire in Pecersca. la
zugravul Vartholomei, in scoala minastirii" 4.
In 4coa1a domneasca se aflau, pe linga feciorii de boieri pomeni%i, la 1776,
inca la 1779 elevi, ca un Toader sholeriul, care erau in stare sa faca o gra-
matica ruso-moldoveneasca, dind-o si la tipar 5.
Razboiul din 1788-1791 fu dezastros pentru intreg acest invaiarnint 6. In
cursul acestuia chiar, se pare, unul din dascali, Grigorie, ramase pentru gra-
matica, iar celalt, Daniil, pleca in Europa", pe cind un Gherasim supra-
veghea Koala 7. Cind Mihai Sulu Ii iu, dupa pacea de la $istov intre
austrieci si turci, locul in Bucuresti, el gasi Curtea distrus i coala pustie, fara
usi feresti macar. Se muta insusi la Sf. Sava si aseza pe dascalii greci la
i
DomniTa Balasa 8. Se hotari inventarierea cartilor aruncate intr-un depozit,
incredinTindu-se aceasta sarcina. unu,i dascal de stiinIa a multe feliuri de
limbi" 9, cum a fost Panait, pe care-1 ajutau i elevii, mutindu-se caqile la
1 Ibid., p. 43 ; Iorg a, Doc. financiare, p. 55. Cf. mai sus, p. 100.
2 Rev. 1st., VII, p. 112 si urm.
3 Urechi 6, o.c., II,J F. 41-42 ; De acelasi : [Activitatea literarii a arhim. Vartolomei
Miaareanu, 1889,1 P. 26.
4 Rev. 1st., VII, p. 80-82.
5 BianusiHodos, Bibliografia romilneasca, II,p. 328.
° Cf. si cartea de calatorie Beschreibung der Begebenheiten von Bender, Bukarest und
Orsova (Viena, 1790), in Ure chi a, o.c., [Id p. 66, nota 3.
7 Studii fi doc., V, p. 16, nr. 112. Ei Ii scriu lui loan de Agraphai. V. mai sus, p. 47_
8 Pentru invelirea caselor de la Sf. Sava, U rechi a, o.c., [I,] p. 69.
9 Ibid., p. 66-67.

58

www.dacoromanica.ro
Sfintul Gheorghe Vechi, unde farnasese numai dascalul Constantin, care scria
si actele domnesti ori condica episcopiei Buzaului 1
In 1797, la aceasta scoala [$coala domneasca], Lambru Photiade, inva-
tatul, dascal nou (platit cu 150 de taleri pe luna), indeplinea funcTia de
director, ajutat de Constantin filozoful", Constantin Ioannu, si de al treilea
dascal, Gheorghe, din Ampelakia, ca si de calugarul Iosif Moesiodax, roman
din Cernavoda si autorul unei harvi grecesti 2. Latina o preda dascalul Dragnea,
roman, poate din Ardeal, cu o mica plata de 20 de lei pe luna. Nici un
profesor de franceza sau italiana, cum dorise Ipsilanti. Musicosul" se pastra
insa. Intre elevi, un preot din Corfu, greci din Tenedos, Ianina i Castoria,
din Arvanitochorion i Salonic, din Filipopol, apoi un Coridaleu, un vames,
aromani ca : Serghie Andreu din Metovo, Manua Furca, Toma Nusa (No6crta)
dascalul Manoil Voicu din vremea lui Lazar, i boierii Dimitrie Ghica, viitorul
ban, C. Gradisteanu, Al Filipescu, Gheorghe si Constantin Crevulescu, Al. Co-
maneanu, loan Cirlova 3, Dionisie Fotino poetul si istoricul, pe atunci cinta-
re% si vataf de Divan, cu locuirga la Banul Dumitrachi Ghica. Dar si alvi fii
de boieri, ai unui Budisteanu, ai unei Petreasca, dar si de straini, din Filipopol
ca si din Metovo 4.
Marele negustor sibian Hagi Constantin Pop ii incredinIase lui Lambru, cel
impodobit cu, toate invataturile, pe fiul sat' Zamfirachi, devenit un clasic
Zenobiu, i avem scrisori ale dascalului sau, din care aflarn cà vacama, incepea
la sfirsitul lui iunie si se ispravea la 15 august. Vedem din ele pe Lambru
mergind la bai in Germania, ori petrecind vara in muntii Cirnpinei si Bu-
faului", ori intorcindu-se la camaruta sa din mitocul mitropoliei, uncle era
casa Magureanului, linga a raposatului inarelui Brincoveanu" 5. Zamfir-Zenobiti
va tipari, in Viena, Metrica dascalului sau, cuin dorise Ipsilanti.
La scoala slavona era un dascal, un ipo-didascal", si un vatar. Caci se
intrir i privilegiile scolii slovenesti i romanesti" a dascalului Constantin 6
si se asezara din nou veniturile acestui asezamint 7.
Si adaugam c Inca de la 1797 mitropolitul Dosoftei Filitis intemeia la
Antim o scoala de catehism pentru preoti, care se continu a. pina departe
dincolo de sfirsitul veacului, mitropolitul grec Ignatie, din 1806-1812, gin-
dindu-se chiar a-i da o mai mare intindere 8.
Pe vremea razboiului inceput in 1789, Moldova nu uitase pe Ioan din
Agrafa, care, in legatura cu Evghenie Bulgaris i cu consulul rusesc Severin,
primea o tabachere i o mie de lei de la imparateasa si alta de la irnparat. El
I D. Neclioglu citeaza volumele [CII, CIII i CIV]. Dascalul Dragomir se facu vinovat
de unele greseli. De la 1804 locul lor 11 are Chirita Gheorghiu, Domusciul, din Dristor
Silistra), care scrie Condica minastirii Radu-VoOla si a Sloboziei lui Ienachi.
2 v. memoriul rneu despre dinsa in An. Ac. Rom., XXXVI, [Seria II, p. 424 si urm.1
Avea 50 de taleri lunar.
3 Rev. 1st., V. p. 75.
4 Urechia, o.c., [L] p. 77.
5 Iorg a, Scriitorii greci, An. Ac. Rom", lit., XXIX, p. 2.
6 $i pentru cutare scoala greceasca pentru bulgari in drumul spre Constantinopol ; Urechia,
o.c., [L] P. 69.
7 Ibid., p. 67-68. Cf. Condica domneasca 19, fol. 44, in Nediogl u, o.c., p. 16 si urrn.
Avea leafa 25 de taleri pe tuna'.
8 Urechi a, 1st. Rom., VII, p. 21, 27 ; XII, p. 57-62 in note. [v.] Si [Prof.1 I. D. P o-
pesc u, in Universal, XLV, 248.

59

www.dacoromanica.ro
era in corespondenia cu dascMii munteni 1 Dar, aid, dascalii de greceste
ajungeau sa fie si prin sate, ca acel lanacachi din Capotesti 2
0 reforma analoga, desi straina de filozofia" fara Durnnezeu, indepli-
nita Para decrete, pe tacutele, ca o concesie facuta spiritului vremii, de calu-
gari pe care nu-i lasase neatinsi liberul arbitru in cugetare al abatilor cu care
avusera a face in Apus, fu savirsita chiar atunci in scolile inalte din Blay
pentru romanii uniti din Ardeal.
La 12 decembrie 1781 cele doua scoli blajene fura unite intr-un singur ase-
zamint, Seminarul, la care se adause Seminarul nou al gramaticilor". Ignatie
Darabant, viitorul episcop de Oradea-Mare, fiind vicariu la Blaj, introduse
in program studiile inalte. Pentru a-i da carti de scoala se pusera la lucru tra-
ducatorii i compilatorii din noua calugarime tinara care se formase la Insti-
tutul pazmanian din Viena, la Sfinta Varvara de acolo, colegiul grec de rit
catolic", si la scolile inalte din Roma. Inca de la 1780 Samuil Micu (Clain),
preot, efimeriu", la Sf. Varvara, dadea o grarnatica a limbii romanesti cu
caractere latine. El lucra apoi la o Teologie si la o Logica (in tipar la 1799),
la Istoria bisericeasca, dupa cartea celebra a abatelui francez Fleury, in anii
1781-1783. Dreptul firii, Etica, Politica, desi sint din 1787, se tiparira mai
tirziu. Samuil, cel cu grija de scolile noului invatamint, mai dadu Istoria bi-
sericeasca pe scurt, din 1790, Teologia morala din 1794 (apare la 1796). Fusese
vorba si de o Ermeneutici a Vechiului Testament" 3.
Bunul parinte compilator, pulin bucuros de calugaria sa i umblind pe ala-
turi, prin cararile neunirii, n-a fost profesor la Blaj. Aceasta sarcina a avut-o,
dupa cinci ani de invkatura la Roma, tovarasul sau de studii Petru Maior
care invatase i dreptul canonic, in Viena chiar la 1780, cind preda
logica, metafizica i dreptul natural. Statu insa numai patru ani aici i, ne-
suferind regimul de aspru formalism si de meschine banuieli al episcopului
Bob, prefera o protopopie la Reghin, unde va ramine 4. Nici in redactarea
manualelor nu s-a amestecat.
Soarta facu din al treilea reprezentant de capetenie al scolii de istorie 5i
filologie din Ardeal, dirzul boier de Fagaras, Gheorghe Sincai de Sir-Ica, daca
nu un profesor, nu numai un autor de carti scolare, ci un organizator de
scoli.
Fpiscopul blajean din acest timp, Than Bob, in lupta cu fruntasii intelectuali
al Ardealului unit, a fost aspru tratat de cei mai multi istorici 5. Dar el facuse
studii la iezuitii din Cluj, dupa ce capatase la calvini cele dintii cunostinte, ur-
mase la Blaj ca profesor lui Grigorie Maior, dizgratiat, pentru a se retrage
inaintea lui Iacob Aron, intors din Roma. Major trimese pe Bob la Simbata
Mare, loc de studii si pentru calugarul Gherasim Cotore, i chiar la Viena. Ca
sef al Bisericii unite in 1784, [corect 1783] Bob crea douasprezece burse la
Studii fi doc. V., p. 161, nr. 112.
2 Rev. 1st., V, p. 228, nota. Pentru scoala din Botosani i dascalii ei, Gorovei, Monografia
orasului BotoFani, 1925, p. 369 ; Rev. 1st., XII, p. 191-192.
3 1st. lit. rom. in sec. al XV111-lea, II, p. 166 si urm
4 Ibid., [II,] p.234, 243. [v. Nicolae Albu, Petru Maior. Scrisori fi documente inedite,
Buc 1968.]
[v. Octavian Birlea, Ex historia romena, loannes Bob, episcopus Fagarasiensis (1783
183C), Friburg, 1951. V. i Nic. Albu. Istoria invatamintului romanesc din Transilvania din-
tre 1800-1867, Bucuresti, 1970].

60

www.dacoromanica.ro
Cluj, patru in convictusul neamesilor", paisprezece la Odorhei, sase la Alba-
Iu lia. Numai guvernului, care declara ca la Blaj, la Cluj sint destule 4coli
pentru. doritorii de stiinta, ceilalti avind a invata la Koala triviala", cu
cantorul, i se datoreste Ca acest indemn spre cultura n-a fost urmat 1.
Iosif al II-lea se sprijini, in incercarea de a crea pentru statul sau o sin-
gura categorie de ascultatori supusi, de Unterthani gata de bir si de militie,
pe scoala : scoala de limba germana, nu pentru c ar fi urmarit scopuri na-
timaliste germane, ci fiindca aceasta putea fi limba de intrebuintare generala.
Romanii trebuiau sa-si aiba partea i ei din scoala imparateasca, laica, insu-
fletita de noile curente ale filozofiei" reformatoare. Altceva decit micile scoli
de sat pe care le intilnim pretutindeni pina atunci. Pentru aceasta sarcina fu
ales fostul elev din Odorhei al reformatilor, devenit apoi ascultator al iezui-
tilor la Cluj, (cu Fridvalszky, arheologul, ca profesor), al piaristilor la Bistrita
4i al colegiului Propagandei la Roma, unde luase, singurul din ardelenii tri-
misi acolo, si doctoratul in teologie si cel In filozofie, la 28 ianuarie 1779 2,
fara a mai vorbi de studiile de metodica si drept canonic facute la Viena 3.
Fusese Inca inainte de a lua drumul cetatii Papilor profesor de retorica si
poetica in clasele de sus ale Seminarului blajean 4. La Sf. Varvara pare sa fi
dat lectii de gramatica 5. Intervenind reforma 4colilor, $incai ajunge catihet,
apoi director principal", normal" al scolii imparatesti nationale" (Volles-
schule) din Blaj. Indata incepe redactarea manualelor necesare : Catehismul
cel mare (1784), Abecedarul cel mare Bucoavna din 1788, Principiile lirnbii
latine" (tiparita in 1783), Aritmetica (tiparita la 1785).
Dar sarcina lui era si mai mare. Pretutindeni se ridicau aceste scoli sa"te5ti
cu caracter de stat, si el, harnicul traducator si alcatuitor, era director preste
scoalele romanilor din Ardeal", departe de calugaria in care fusese parintele
Gavril, si de mincarile albe", fara ulei macar, de la minastirea lui Bob. Platit
cu trei sute de florini anual, el cutreiera doisprezece ani in sir tara sa de
nastere pentru cinstea limbii si neamului". Trei sute de izvorase ale culturii
treizeci numai in secuime rasarira, de la 1768 inainte, dar mai ales de
pe urma ostenelilor lui (1782-1794), i cu concursul, Inca' de la 1784, al lui
Petru Maior, care lucra pina la 1809, in aproape desavirsitul pustiu cultural
in care se aflau pina atunci taranii romani ai Ardealului. Intre invatatori era
la 1782, cerind a se face saptezeci de scoli, 4i acel Ioan Pivariu, devenit
dr. Molnar si vestitul profesor oculist la Universitatea din Cluj 8. Cu ceva
bani si mai multe bucate se tineau umilii initiatori in cultura nationala. $incai
era acum .director al primei scoli nationale din Blaj si al celorlalte scoli
greco-catolice din marele principat al Ardealului" 7. S'apat de puteri nevazute,
el, osindit la vesnica mucenicie, pierdu insa acest loc, si in zadar cerea unul
asemanator in 1796 8.
1 Istoria lit. rom. in sec. XVIII, [II], p. 415-416, unde izvoarele.
2 Ibid. p. 197-198.
3 Ibid., p. 200.
4 Ibid. p. 198.
5 Ibid. p. 201.
Anuard Institutului de lstorie din Cluj, 1927, p. 569.
7 Istoria literaturii romane in sec. al XVIII-lea, [IL] p. 204-206.
8 Ibid., p. 209. Catehisme in 1774, 1784, 1787. Pentru bucoavne, abecedare, earti de cetire,
Ghibu, in An. Ac. Rom.", lit., XXXVIII.

61

www.dacoromanica.ro
Pentru neuniIi era alt director, Dimitrie Eustatievici, autorul gramaticii
din 1756 1, dar de la el n-aveam dedt un Catehism, care nu e numai roman-
german, ca manualele lui $incai, ci, din cauza relatiilor ierarhice impuse cu
Biserica sirbilor, si sirbesc 2 Ii va urma un Gheorghe Haines. Pe alocuri, ca
la Fagaras, continua vechiul regirn Kolar. Aici la 1772 invaTa pe copii das-
cal Gheorghe Patrascu 9, caruia-i urmase, el devenind preot, Andrei $i-
vailovici fiul, cu numele slavisat, al lui $ovaila, al neuniTilor Fa-
garasului norrnalis, dascal si reghius" 4, apoi la 1807, un Ioan Fogorasi
nemes cu numele scris pe ungureste 5 , i un Simion Jinariul din Sibiti,
pentru cetania curata far opinteale sau poftorire sau rupere a cuvin-
telor..., cu lovirea cuvintului la acient sau oxie", pentru scrisoare dezvoalta
si sloboda", cu slogurile" despagite si ortografie", fiind la incheeturi
coma", cu catehismul cel mic de rost bine, din tabla in tabla", cu cetirea
Apostolului, Evangheliei i Liturghiei, fara traganare, gingaire sau pof-
torire", cu cele patru parTi ale arithmeticii", tabla pe de rost, plus cinta-
rile Octoihului celui bogat" 6. Mai erau i co1i graniceresti, care dadeau
o foarte buna caligrafie i compunere.

Romanii din Banat erau legaTi de scoala de minastire a sirbilor. Dupa ce


mult timp ai nostri urmara, astfel, lecii de carte sirbeasca si nemTeasca, la
Timisoara, ca in 1763, atunci un mester din Rimnic voia sa faca o ti-
pografie acolo, popa Constantin 7 scoala imparateasca din Banat, unde
Inca din 1747-1748 cutare dascal invala gramatica in Koala Caransebesu-
lui" 8, fu intemeiata macar de la inceputul veacului al XIX-lea (instrucTia"
pentru dinsa e din 1809). Cind la 1811 se adaugara scolile pedagogice, pre-
parandiile", cea din Arad fu pentru romani. Ea se deschise la 3/15 noiembrie
1812 cu nu mai puTin de 262 elevi. S nadajduia i intr-un Seminar, intr-o
Academie. Deocamdata insa lumea romaneasca se mullumi cu scoala de unspre-
zece luni pentru catehism si cintece, dar si pentru pedagogie i metodica,
istorie si geografie a Ungariei, concept", matesis", germana, dar si gra-
matica romaneasca", pentru care urmasul fundatorului, Grigore Obradovici,
Uro§ Nestorovici, scrise Ortografia sau dreapta scriere" din 1818. Ling el
lucrau : Dimitrie Tichindeal, pina la destituirea lui din locul de catihet pen-
tru spirit revolutionar, in anul cind tipari Fabulele lui dupa Dosoftei Obra-
dovici socotite ca stricatoare pentru tineret 9, Ioan MihuT, d-rul in filozofie
losif Iorgovici si Constantin Diaconovici Loga, din Caransebes, care invAase

' 0 scrisoare din Rusia a tatalui su, protoprezviterur Evstatie Vasilievici (1743), in
Hurmuzak i, XV2, p. 1674, nr. MMMLXXXIX.
2 Istoria literaturii romane in sec. al XVIII-lea, [IL] p. 272.
3 Studii i doc., XII, p. 185-186, nr. 1.
' Ibid p. 187-188, nr. VIII.
5 Ibid., p. 198, [nr. XXI] si urm.
6 Ibid p. 201. Copiii sa stea cu trupul drept i s5.' fie totdeauna cu pkul cheptanat
cu unghiile taiate, cu fata i miinile spalate".
7 Cor iol an A. Buracu, Museul general N. Cena, Severin, 1924, p. 49.
8 Rev. 1st., VI, p. 188, Mihail Cantacuzino dà la 1706 o parte bisericii din Lugoj.
9 v. Revista istorica, pe 1927, octombrie-decernbrie.

62

www.dacoromanica.ro
la gimnaziul sirbesc din Lugoj si la Koala de drept din Pesta 1. Un profesor
sirb trebui, se pare, sa plece (1837).
In Banat", scrie Molnar, el insusi, o data' dascal de sat, invatator la
intiiul reghiment roman", cu peste o suta de scoli, tineretul e inzestrat
cu scoli in toate locurile mai insemnate" 2.
In liniile generale asa se pstrar colile banatene, pina la jumatatea vea-
cului al XIX-lea, cind cel mai insemnat dascal al lor [Diaconovici Lop]
putea iscii directorul scoalelor nationale romanesti i serbegi din granita,
racuitoriu in Bisearica-Alba" 3.
Unele din scolile ardelene i banatene erau prea legate de o confesiune si de
o casta preoteasca, de levitismul cam inchis al Blajenilor ; celelalte tindeau
a robi unei forme straine spiritul natiei. Tinerii mai indrazneti, ca Pavel
Iorgovici, fiu de preot banatean, mergeau la Pressburg, la Pesta, la Viena, la
Roma si chiar cazul unic al lui Iorgovici la Paris 4. La 1 8 21, din cei
ramasi in tarsi erau pe laFagaras unii care, avind mare rivn a. a merge la
iscola cea latineasca, fiindca mai deprinsi intr-insa" erau deprinsi in
grecie bine, ceva si in frantuzie" 5.
Seminarul din Arad, creat la 1822, al ortodocsilor, se intari, in ciuda
incercarii de distrugere din 1828. La aceasta data invatatorii cereau un
inspector suprem al scoalelor nationale greco-neunite", titlul de profesori"
pentru dInii, intarirea lui Loga, care lucra din 1812, intrebuintarea potri-
vita a fundatiei Gavra, intinderea cursului la trei anti, cu catedre de economie
rurala, istorie naturala i tehnologie, sub titlul de Colegiul romanesc, avind
internat ; se adauga dorinta de litere latine i chiar de tipografie 6
Biserica unit ii inmultise si ea scolile, si la inceputul veacului al XIX-lea
scaunul episcopal din Oradea-Mare avea un Seminar solid intemeiat 7.
Nici una insi din aceste scoli nu a putut aduce mari foloase natiei in ce
priveste instructia superioara.
De la scoala bucovineana, care continua nu fail vechi traditii moldove-
nesti, avem un atestat din 1793 in acest cuprins Atestatii precum aratato-
riul acestuia, anumea incuviintatul cliric Filip Ieramievici de la Terblice, de
1 Izvoarele, in 1st. lit. lom., in sec. al XVIII-lea, [II,] p. 425-426, mai ales dupa
brosura lui Tichindeal, Aratare despre starea acestor noao introduse sholasticesti instituturi
ale natiei romanesti, sirbesti i grecesti", Buda (f. an). Un invatator Dimitrie Dimitrescu
la 1807 (o.c.)
2 T. Boti in nr. de Craciun 1915 al Romanului de la Arad si in Istoria scoalei nor-
male fpreparandici] fi a Institutului teologic fort. roman] din Arad, Arad, 1922 (uncle si
cursurile pedagogice inainte de 1812).
5 Revista Istorica, I. p. 143-144. Si despre manuscrisele lui. La Orsova, prin 1830,
dascalul grec Candidachi ; ibid., p. 156. [v. loan Wolf, Orrnizarea scolilor banatene in
anii 1770-1800 i activitatea pedagogului Teodor I. lancovici, in vol. Din istoria pedagogiei
romanesti", Buc. 1956, pag. 57-97. Dc acelasi : Das Schulsen, hti V. Popeanga, E. Savanescu
si V. Toreavnicu, Preparandia din Arad, Buc, 1964 Wesen des Themeswaren Banats in
18 I ahrhunvert, Wien 1935].
4 Istoria literaturii romiine in sec. al XVIII-lea, [II], pp. 293-294.
5 Iorga, Scriitorii greci, p. 29.
6 I. Lupa Contributii in istoria Romanilor ardeleni in ,An. Ac. Rom.`, 1915, p. 51.
7 v. I. Geor gest u, in Cultura rrestina pe septembrie-decembrie 1919. Cf. lacob Rad u,
Samuil Vulcan, Oradea-Mare, 1925.

63

www.dacoromanica.ro
la inceputul cursurilor invataturii acestor 3 ani trecuti, adeca de la 1 oc-
tombrie 1790, pia la sfirsitul luti iulie 1793, intru aciasta de aici al epis-
copestii chesarocraestii Bucovini cliriciasca Koala au petrecut i, precum toate
examenurile acestor obicinuite cursuri, asa i acest de pe urm'a examen al
acestor 3 ani bine au facut, precum i cu purtarea, darul firii i ntru narav
cu cuviinta s-au aratat, i prin aceste catra priimire darul preotiei la deschi-
derea vreunii parofii spre alegerea iaste gatit cu aceasta adeverim. In reze-
dentie episcopiei noastre, la Cernauti, 3 iulii 1793. Danil Vlahovici episcop" 1.
$i tot in acest Cordun, in fosta raia a Hotinului, functiona pe atunci
un dascal $tefan, cu vreo 300 de scolari", care tradusese cu citva timp
inainte o lsopie §i, se pretinde i Odiseea, pe care poate c a copiat-o
numai 2.
$coala aceasta din Bucovina are o istorie interesanta. Cea din Putna nu
putea sa se pastreze. In general minastirile furl prigonite de regimul impa-
ratesc. El nu dadu insa nici o alta organizatie scolara decit a fundatiunilor
normale", pentru care primele manuale fura compuse de un functionar de
stat, Italian de origine, Anton de Marchi. Episcopul capata insa voie, poate
indernn, sa-si faca la Cernauti, unde fu asezat, un seminar pentru preoti.
In 1789 inca se invata la Cotmani, in doua clase, dupa normele oficiale,
ale creatorului acestui invatamint i autor al gramaticii, acel Anton de Marchi,
interimar director al dascalilor", cetirea i scrisul pe tratase", catehismul
mic, insa nu de-a rost, adica cuvint in cuvint, ci dupa noima, adica dupa
intelegere", Ducerea de mina', Ceaslovul i Psaltirea, slovele nemtesti", cal-
culul, chambanul", glasurile", i Comenius, impreuna cu talmacire", la
capat i limba germana 3.
Iubirea de invatatura a acestui neam era asa de puternica, incit, atunci
and, la 1765, o colonie de romani se aseza pe o slobozie" in Rusia, sub
magistratul" ei, 5 cu ginduri de comert, pentru a se pastra obiceiurile §i
limba, era vorba de a face o tipografie i o Koala, insarcinindu-se cu con-
ducerea lor un Emanuil Constantinov, Kolarul tilmaciului Miroliub" 4.
In sfirsit, in ce priveste coliIe romanesti cele mai departate, ele au func-
tionat totdeauna in Macedonia, uncle era un centru asa de bogat ca Mosco-
polea cu multi dascali. Pentru romanii de acolo a functionat la inceputul
secolului scoala din Viena pe care a condus-o un Mihail Boiagi 5. Pentru
aceasta scoala a fratiei Romeovlahilor" (tfl tyttlicottitti aösktpótitt tow tv
Btkvvri Pcoptatop.axow) se tiparea acolo in 1807 o lstorie a Greciei tradusa din
englezeste de Vasile Popa Eftimie din Konstantzinon, in Macedonia : textul e
st german. De acolo aflam c acest Museu elenic" avea un program de stiinti,
indreptat dupa marele Corai, dup 1asclii noi, Costanda si $tefan Duca, si
cu carti ca Istoria lui Milner i geografia lui Bouffier 6.
1 Studii i doc., V, p. 161 162, nr. 115.
2 [Prof.] D. Furtun a, n revista Tudor Pamfilie, pe 1925.
3 Scoala, VII, 10 ; Revista Istorica, VII, p. 156-157 ; Simon Reli, Din Bucovina vre-
murilor grele, schire istorice, Cernauti, 1926, p. 26 si urm.
Fratima n, in Gbidul Neamului de la Chisinau.
5 v. Iorga, Scriitorii greci, p. 2.
6 Revista Istorica, IX, F. 113-114. La carte subscrie i poetul Ienachia VacaresPu.

64

www.dacoromanica.ro
VII.

1NDREPTAREA APUSEANA IN PRINCIPATE

Pe lin0 dascalii de tara, modesti, adesea beTivi i desfrinati, cu citeva


vivlii" in biblioteca, lexicoane si cite o planitie", rezumind, ca moreotul
Neofit, gramatici enorme in prescurtari de cite patru volume, apareau tot
mai des, pe la casele boierilor, care nu putusera fi cistigati pentru invata-
mintul public, pastrat doar odraslelor sarace, invatatori privati, preceptori
straini. Ca preceptori la Bucuresti se strecurara, sub Alexandru Ipsilanti,
iezuitul spaniol Emanuil d'Arriete y Berio, apoi un oarecare Weber prusian 1
Ambasadorul francez trimitea la 1783 un Lorenes" 2. Am vazut cazul ele-
vilor lui Dosoftei Obradovici. Fiii lui Cantacuzino Pascanu invavau la un
astfel de profesor al casei, venit din Apus, i ei stiau, dupa marturia medi-
cului sas Andreas Wolf, filozofie, fizic, matematica, drept si, in materie de
limbi : greaca i latina, franceza si italiana, germana 3. Era vremea cind domni
ca Alexandru Callimachi, pasionat ca i fratele, Grigore, pentru stiintele
exacte 4, lineau pentru odraslele lor profesori de matematica" de felul lui
Martinot (1798) 5 ori ai lui Jean Baptiste Trecourt (1769 si urm.) 6
In Muntenia, cutare elev grec al lui Lambru Photiade, Mihail Cristari, din
Ianina ca i dascalul sau, mergea la Padova, uncle tiparea la 1804, in
aceeasi tipografie a Seminarului, ca, odata, Constantin Stolnicul, o arittnetica
si algebra' greceasca dupa Metzburg, cu banii unui arornân, Eustatie Mitzi 7.
Boierul oltean Barbu $tirbei cerea, la 1780, unui prieten ardelean, negustor
in relatie cu Apusul, un profesor francez : Findcal prea doresc ca s invav
carte franwzeasca, i aici dascal nu sa gasaste, poftesc pe dumneata, pentru
1Hurmuzach XIXI, p. 36. 109, 110, nr. XCVIII.
2 Ibid., p. 111, nr. XCVI ; p. 116, 124, 131, nr. CXVIII (raport).
3 Beschreibung des Molclau, 1, p. 272. Cf. 1st. lit. rorn. in sec. al XV111-lea, II,
p. 39-40. Consulul prusian Konig, preceptor de la 1775 ; ibid., p. 319.
4 Dascalul copiilor lui Mihai-Vocti Sulu, a fost Policarp Tesalianul, apoi episcop de
Patras ; Rev. 1st., IV, p. 5-6.
5 Hurmuzaki, Supl. 12, p. 177, nr. CCLXI.
e Ibid., p. 218-219, nr. CCCVIIIIX, p. 250 (unde e vorba de Clernaron), pentni
Moruzesti. Si cunoscutul emigrat Beaupoil de St. Aulaire incepu ca preceptor domnesc, la 1804 ;
ibid., p. 296.
7 Rev. 1st., VII, p. 158.

65

www.dacoromanica.ro
dragostea noastra, sa pun salinta ca sa-mi gasasti un dascal frantuzesc, care
sa fie vrednic la invàtur i sa aiba toate cartile ce sint de trebuinta" 1.
Aceluiasi ardelean ii cerea alt cunoscut, pentru coconita" unui ispravnic, si
un dascal sau dascalita" i pentru clavir" 2. Asemenea straini din Evropa"
erau preferati cite unui biet grec care se oferea pentru stiinte, gramatica,
poetics, logica, fizic i retorica" 3. Cu disperare dorea la 1810 un astfel de
preceptor, locuitor in casa lui chiar", bunul boier bogat Dumitrachi Bibescu,
ai carui fii, Gheorghe si Barbu, vor fi domni 4. Asa ii incepu cariera Coulin,
care fu insarcinat apoi cu misiuni administrative sub Regulamentul Organic 5.
In Moldova, la 1790-1795, in casa spatarului Gavril Conachi, copiii,
intre care Costachi (nu poetul), si Ileana, maritata cu Alexandru Callimachi,
tnvatau : la dascalul Ioan, platit 300 de lei pe an, la dascalii Petru, Ino-
chentie, Anania, Ioan de Trapezunt, cu 700 de lei pe an, la dascalul Daniil
diaconul", care nu e Phiippide, la Gheorghe Grecul, tocmit ca sa invete
pe copii frantuzeste", cu 400 de lei, la dascalul Vili Neamtul, calugar", la
Ledoux si la Inca un dascal franvuz", Antoni Marias", adica Meriage, la
-Constantin Frantozu", la dascalul Ioan latinul" si la dascalul Iosif Racz, la
alt latin", polonul Wengerski, la Mihel Neamtul" 6. Costachi Sturdza era
crescut de un cleric francez. Teodor Bals invatase la Viena si avea forme
cu totul europene". Nicolae Roznovanu facu trei ani de petrecere in Germania
si Franta si el visa de un regat al Daciei creat de rusi 7.
Tineri i copile din tarile noastre incepura apoi a merge prin coli1e ye-
cinnlor, intii. Astfel la 1793 Ilinca jianea-si avea fiul Amzuta la Sibiu %
unde era si al vistierului Hagi Moscu, la 1802, al serdarului Rosca, la 1806.
Dina Brailoiu, la 1803, sta la scoala greceasca de acolea", dar el merge
rapede la, Viena (Vighena"), unde poate procopsi mai bine". Costachi
Brailoiu, in 1822-1823, un Argetoianu, la 1807, trec si ei granita.
Dintre fete, merg la Ursulinele din Sibiu, la matere" fiica lui Constantin
Varlaam, pentru frantuzeste i nernteste, clavir, jocuri" i cusatura", si
tatal adauga cl da cea nernteasca, nu este atata ananghi", ca si de limba
maghiara in care o deprindeau sa fac i scrisori ; toata silinta sa-i fie",
porunceste el, pentru limba fran%ozeasc i pentru clavir". In 1807, invata
la aceeasi scoala de dresare pentru societatea europenizata fiica lui Constantin
Otetelisanu, doua nepoate ale lui Pana Costescu in 1808, o ruda a Marioarei
Roset, o fetita a negustorului craiovean Baluta Ioan.
La Sibiu se deschisese de altfel o scoala pentru astfel de oaspeti, a lui Traut-
mann, uncle yin : un Bri1oiu, un Glogoveanu, Grigore Bengescu, viitorul
orinduitor al scolii muntene, i un frate ; apoi aceea a dascMului greccsc,
frantozasc, nemtesc i talienesc" Anton Stamatopol, fost la Suceava si la
Craiova, ca preceptor la Dumitrachi Bibescu, viitor drumet pe la Brasov, pe
Iorg a, Contributii la istoria itniariimintului, in An. Ac. Rom., sectia literati, XXIX,
p. 34.
2 Ibid.
8 Ibid., p. 49.
4 Ibid., p. 50-51.
5 Ibid., p. 53.
o Tuducescu, in Rev. 1st., V, p. 96-98.
7 Hurmuzaki,XVII,p. 401.
o Iorga, Contributii, p. 35.

66

www.dacoromanica.ro
la F5g5ras, la care merg acum doi Br5i1oiu (1822-1823). Ba unii se gindeau
si la scoala s5seascr.
Copilul lui Mihalache Manu fusese trimis i pentru picturl. Unii p5rinti
aflau cu aceste prilejuri c5 Europa intru adev5r are bun5t5ti multe i lesne
de inv5tat, ins5 la cei vrednici si eavnitori ; are omos (ins 5) i multe, nenu-
m5rate cusururile pentru cei lenesi i porniti in desfrinare" 1.
Aceasta f5.r5 a mai num5ra pe medicii, de obicei greci, si nu boieri, care
inv5tar5 la Viena i Halle 2, i pe cite un fiu de negustor ca al lui Iovipale,
al lui Mladenovici din Craiova 3.
De la un timp, c515toriile pentru studii se inmu1tiser5. Am v5zut pe a lui
Manase Eliad. Fiul lui Hagi Constantin Pop, marele negustor din Sibiu,
inv5t5 la Viena - ca si un Cheseoglu 4 ; e Zamfirache sau Zenobie, care se
va i stabili acolo. Un Ionit5 Paladi, care citea pe Suetoniu i Erasm, avuse
un daseil saxon 5. Am spus c5 Scarlat Sturdza, ginerele lui Constantin-Vod5.
Moruzi, un fost elev al lui Nichifor Theotokis, al c5rui chip 11 schit5 in
fruntea unei c5rti a acestuia 6, merse la Lipsca ; medicul sas din Moldova,
Andreas Wolf, asigur5 c5 acest luminat tin5r petrecuse doi ani la Universi-
tatea de acolo 7. Nepotii lui Leon Gheuca, episcopul de Roman, si fiii ma-
relui vistier Gheorghe Bal j ai lui Teodor Bals, staroste de Focsani, fur5
crescuti de Dosoftei Obradovici in sens apusean 8, Un Bals, Vasile, inv5t5,
la Viena, intorcindu-se de acolo cu principiile cele mai filozofice" g. and
calugarul sirb se duse la Lipsca, episcopul se rug51 de dinsul s supravegheze
pe nepotul s5u, Alexandru, i pe un diacon Gherasim, studenti acolo 10. Clu-
cerul Ioan Geanetu (Zanetti) se 1u5 la hard cu filozoful Ocellus intr-o lucrare
tip5rit5 in frantuzeste la Viena in 1787.
Fotie Filaret, nepotul mitropolitului Filaret, era, apoi, studentul la Uni-
versitet" in Viena pe la 1790, ca si Andrei Nenciulescu, fiul marelui stolnic.
Tot la Viena inv5.ta pe acest timp un Dimitrie Belu 11 Un Calinescu, inrudit
cu Cantacuzinestii, pleca pe furis in Germania, ca s invete medicina, in
1782 ; se credea cà vrea s5. treac5. in Rusia la ruda sa, banul Mihai 12. El fu
readus cu sila, pus la falang i primi dou5zeci i ase le bete la falpi 13,
trist5 soart5 a primului student in medicin5.
Din socotelile famihei af15rn intregul curs de inv5t5turi al tin5ru1ui Cos-
tachi Conachi, din care, trebuie s5 ad5ug5m, cu toate extraordinara grij5,
nu s-a ales mare lucru. latf-1, deplin preeatit acas5, intrind la scoala dom-
neasc5 din Iasi, in ianuarie 1797 : intre profesorii de 1atin5 i nemteasc5"
e i auditorul" ; i se dau i lectii de istorie i geografie, i cu acest prilej

1 Ibid., p. 36 i urm. Cf. Scriitorii greci, ibid., r. 26.


I Numele lor in 1st. lit, rom. in sec. al XVIII-lea, [IL] p. 45.
3 Iorg a, Contributii, p. 55. Cf. Scriitorii greci, p. 6.
4 Io rga, Contributii, p. 47-49.
5 Wolf, o.c., I. p. 273. Am in biblioteca mea pe Suetoniu al lui, cu insemn5ri.
6 v. Anuarul Grafica" din Craiova pe 1926.
7 W o 1 f, o.c., II, p. 198.
8 1st. lit rom. in sec. al XVIII-lea, II, p. 26.
9 Ibid., p. 21.
10 Ibid., p. 27.
" N. B 5:nescu, Academia greceasca din Bucuretti ;i Koala lui Gheorgbe Lazar, din
tinuarul din Cluj, 1925, p. 11 i urm.
12 Hu rmuzak i, XIX1, p. 37. nr. XXXVIII.
13 Ibid., p. 51. nr. LH.

67

www.dacoromanica.ro
se constat c trebuie sa cumpere un chip al lui Alicsandru Machedon" si
o harta a Moldovei, care trebuie sa fie a lui Rhigas din acelasi an, tiparita,
deci, cu chipul domnului din scaun, Alexandru Callimachi, pentru acest scop.
La 1800, cu fratii Vasile i Ionita, el pleaca la Viena cu Daniil. Avem inscrip-
via lui latin i o scrisoare de acolo 1. Era in grija invatatului dascal Stefan
Duca, a unui calugar Antim si a unui ungur, Stefan Sziits. La 1802, tinarul
moldovean, revenind la Viena, trecea de acolo 5i la Iena pentru niste in-
vatatura trebuincioasa". Dupa sase ani, Daniil, revenit in Tara, unde era sit
casier la batrinul Conachi, merge sa caute copiii, ca sa-i aduca in Tara, 51 cu
acest prilej cumpara, nu numai un serviciu de argint pentru boierul su, dar
si doua lexicoane nemtesti", noi, si frumoasa editie a lui Tucidid, Istoria
Eladei a lui Goldsmith, tradusa de Alexandridi, i trei volume din Schiller.
Toata erudita ceata se intoarce pe Dunare. 2.
Scarlat Cananau, ruda cu Callimachi, va merge la Berlin, asezat linga un
pastor Hauchecorne, Gheorghe Bogdan pentru drept la Paris 3. Iancu Vaca-
rescu se indrepta si el spre Apus, cu Zaharia dascalul sau si Costache, fiu1
Klumisale paharnicului Ionita Falcoianu". Smirniotul Constantin Nicolopulo,
dascal la banul Dimitrie Ghica deci crescatorul lui Grigore-Voda din 1822
5i al lui Alexandru-Voda din 1834 , mergea la Paris pentru medicina la
1806. lar la 1809 se afla Inca la Viena Costachi, fiul clucerului Iordachi
Cantacuzino, si se capata voie de plecare acolo i pentru Grigore, fratele aces-
-tuia 4. La 1817 Dumitrachi Bibescu recomanda lui Zenobie Pop pe fiii sai,
care merg prin Viena la Paris 5 : Barbuceanu invka cam pe fuga la un anume
Thurot, facindu-se si francmason, dar fratele lui, Gheorghe, ramase pentru
a intra la facultatea de drept. Ei avura de colegi pe Petru Manega, bucu-
restean, care ajunse, la 1820, avocat, pe Manolachi Filipescu i fratele sau
i(la pensionul Guillet), pe un Nicolae Rasti, pe un Vladoianu sit doi Balaceni,
loan si Stefan 6.

1 v. Neamul Rorniinesc, august 1918, reprodus i in Revista Istoria, VII, p. 85-86.


2 Tu du cesc u, o.c., ; Rev. 1st., IX, p. 204 (unde e vorba de Daniil nascut in Rusia,
*pcmin riç Pcacrcrtacr temut de elevii sai ; el moarte la Roman). Nu e deci, cum s-ar
parea, vestitul Dirnitrie-Daniil PhiiFpide. Pentru acesta, J2va:1 in 1808, Rev. 1st., IV, p. 7.
Cf. N. Banesc u, n Anuarul din Cluj, 1924. Acest Conachi a murit nebun.
3 Hurmuzak i, Supl. 12, p. 255, nr. CCCL1, an. 1803.
4 Doc. Cantacuzinilor, p. 230-233, nr. XCVVI.
5 Iorg a, Contributii, p. 51-52.
6 Ibid., p. 3-4, Scriitori greci ; Iorg a, Marturii privitoare la 5tirbei-Vocta, I, p. 641.
v. i mai departe.

www.dacoromanica.ro
VIII.

$COALA FILOZOFICA A PRINCIPATELOR

Spiritul adus din occident se simte in Moldova, care, si dupa' privilegiul dint
20 iunie [1787] al lui Alexandru Ioan-Vod5 Mavrocordat, dind epitropilor
numai grija scolilor din Iasi, GalaTi 5i Botosani 1, intirziase la sistemul lui
Grigore Ghica, cind, sub isc5litura noului mitropolit, un ardelean crescut la
min5stirile din Tara% Iacov al II-lea, dar si a 1ogof5.tu1ui mitropoliei, Grigoras,
si el un on-s de o cultura' numai indigen5, si a inv5tatului Scarlat Sturdza,
...proprietarul primei case in stil occidental, se f'cu domnului, care o ceruse-
insusi, cumnatul lui Sturdza, Alexandru Moruzi (1792-1793), o anafora de
ref o rm e.
C5ci avern a face in acest insernnat act de conceplie didactia intii cu .
nevoia de a crea din nou un inv545mint. ...Apoi cu dorinTa unui domn tina'r
srituit de o astfel de rud5 inv5Tat5, de a da colii celei noi caracterul pe
care-1 avea, ma:car in intentiile fondatorului, Alexandru Ipsilanti, scoala mun-
tean5 de la 1775-1776, care o luase mult inainte pe drumurile de prefacere
ale Apusului. Moruzi care alesese ca dascal al copiilor si pe un poet de va-
loarea lui Atanasie Cristopulo si pe francezul Clemaron 2, era capabil de a
inTelege nevoile unei vremi noi.
Va fi, dup5 aceast5 orinduire, o Academie de stiin;e, arora, cu termens
grecesc, ii se zice, nu matemate", ci epistimuri". O Academie 15rI episti-
muri este o cas5 f5r5 feresti". Maternaticile in frunte o dumnezeiasc 5. inv5-
t5tur5", apoi geometria, stiinf5 si de foks practic in aceast5. Moldova', aceastS
Dachie" unde, hotarele mosiilor nefiind bine fixate, procesele se eternizeaz5..
Dreptul, pravilele", se introduce ca materie, pentru intiiasi data, in Moldova,
care n-avea, ca principatul muntean, codul ei de legi.
Ca, limbI de predare, i un filozof din Göttingen recunoaste c5. elina e
limba cea mai potrivit5 pentru propunerea stiintelor. Dar greci care s5. le
gie nu prea sint, si, deci, in lipsa unui dasc51 de epistimuri elin", se poate
lua i un filozof de alt5 limba..., paradosind pe limba franTuzeasc5". Geo-
metria, aceea trebuie neaparat predat5 franluzeste, de un hotarnic dup5
mestesug, j acesta este dascalul de gheometrie cea de practic5, pre carele

Uricariul, II, 3). [ 261-2671.


2 1st. lit. rom. m sec al XVIII-lea, II, p. 38.

69

www.dacoromanica.ro
franwzii 11 numesc inginer §i carele trebuie negresit sa se aze in Academie,
paradosind epistimiia aceasta in limba frantuzeasca, pina cind cei ce vor
invata-o s o ia pre limba lor", Inca de acuma, deci, o prevedere a in-
v4irii in romilnefte a uneia din tiint-ile de abstract-ie. Deocamdata stim ca.
ar fi la indemina francezi pribegi, ca acel Trecourt care fusese profesor de
matematici la scoala sultanului in Constantinopol i va trece pe linga Vodi
Alexandru Callimachi, care, ca i fratele sau Grigore, se interesa de stiinti,
sau Martinot, care functiona la acesta ca si la Constantin Ipsilanti i in casa
boierului Manu 1 Limba dreptului e, incontestabil, cea latina, a poporului
creator. Dar ea mai are un folos, pentru religie, ca i pentru ridicarea, puri-
ficarea fi ornarea limbii ins4i a Prii, Si mai virtos i spre intelegerea Sfintei
Scripturi si a Bibliei, i Inca i spre indreptarea fi impodobirea limbii ro-
manger, - decci, asa cum se facea in Ardeal, de unde incepeau a sosi cartile
in limba indreptatr. Pentru intiia oarei avem a face in inv7itamint cu pre-
ocupafia narionata.
Se detroneaza gramatica greceasca, fie si predata de un filozof" ca das-
calul Ienachi, trecut la pensie cu douazeci de lei pe luna, ca oarescare hrana
batrinetilor", iar ca ocupatie continuarea traducerii Tesaurului limbii gre-
cestiT al lui Henri Estienne mareata i grea opera : lexiconul lui
'Stefan, care de mult au inceput a-1 talmaci i a-1 mai ada.ogi" ceea ce ne
face a regreta pierderea manuscriptului acestui quasi-anonim Ienachi.
Noul profesor de gramatica va trebui, dupa 'invatarea normelor, sa treaca
la autori care ar putea sa para mai usori : Fabulele lui Esop", Dialogurile
Mortilor" ale lui Lucian si Polyainos.
Dar este aici, mai mult decit in actul de reforma al lui Ipsilanti, evidenta
influenta pedagogica, nu a lui Rousseau, ci a scolii germane de atunci, din
epoca lui Pestalozzi 2
Sa nu se inceapa cu intunecare, din cele nestiute la cele nestiute, dupa
cum pina acum in scoalele noastre se invata, cu numiri i cu canoane i cu
multime de cuvinte, insarcinind mintea ucenicilor i poruncindu-le acele
numai date lor sa le citeasca, si ca papagalii sa le invete de rost, nernica cu
totul stiind sau intelegind din cele ce Invatr. Cu noul sistem al purcederii
de la cele cunoscute, se va putea ajunge, ca in Apus, la intelegerea in oinci ani
a celor mai adinci singrafi", adica autori.
Profesorul se va pune la nivelul elevilor sai, pogorindu-se oaresce dascalii
si facindu-se i ei ca dinii incepatori". Nu se va repeta litera manualului,
Enciclopediei" e vorba de cea greceasca, de curind tiparita la Venetia,
cu extrase din autorii greci, deci numai sub acest raport, enciclopedicr, si nu
de revolutionara Enciclopedie" pe care pe atunci o cetia invatatul Chesarie,
episcopul de Rimnic, a Enciclopediei, deci, a cartilor ce rau i fara cale
se numesc tomuri a Enchiclopediei",. Sa nu se razime" dascalul spre tra-
tajii lui", ci pe cuvintul viu, necontenind Inflorind, din bogatia sufleteasca, de
pe buzele lui.

1 Ibid., p. 38 *i nota 10.


2 IDe o .epocr a lui Pestalozzi nu se poate vorbi inainte de 1800. De abia dupa publi-
carea operei .Cum i Invata Gertruda copiii" (1805) influenta lui Pestalozzi s-a facut sim-
rim in Koala germana. Deci, mai drept este sei ne referim la o influenta din partea autorului
lui Emil"

70

www.dacoromanica.ro
Se condarnna si proastele traduceri ad litteram de pina atunci ; se va in-
terpreta nu din lexis in lexis, dupa vechiul obiceiu, ce dup a. noimaa, dupa
idei, dupa sens. Explicatiile alaturea de sens ; eruditia literara transmisa
de la un comentator la altul sa faca' loc unei meditatii libere asupra textului,
care sa se lamureasca apoi de la sine, a doua zi, In mintea elevului cititor.
Pentru o cetire cit mai imbelsugata si mai felurita va fi neaparat, o biblio-
teca, avindu-fi epistatul, si pazitorul cartilor" e dator sa ingrijeasca trig
si de curatenra [curtu] imprejmuitoare. Orice carte s-ar trpari e deci 'Inca.
de atunci depozaul legal se va trimete si scolii, si numai pentru cele prea
scumpe se va plati jumatate din pretul obtinut.
Nu orice doritor de titluri sa fie primit la scoala domneasea, dindu-se si
bursa ; cei saraci fara inteligenta sa se duca la cutia mililor gospod" (dar
in 1803 Serban Costachi, fratele mitropolitului Veniamin, judeca altfel cind
acea la Falciu scoala obsteasca de invatatura in limba greceasca si moldo-
vineascr I). Si sa nu se dea acele lungi vacante sau slobozenii", in care se
uita prea mult cele invaTate 2.
Pe cind la Neamt si la Secu incepea, sub conducerea rusului ucrainian
Paisie o noua invatatura de minastire, care cladu excelenti traducatori din
slavoneste, pe linga vechii traducatori din greceste de pe la episcopii, poate
elevi ai scolii bucurestene3, curentul cel nou filozofic", continua la Acade-
mia din Iasi, improspatindu-se, desigur, la rea din Bucuresti, cind acelasi Mo-
ruzi deveni domn si in Tara Romaneasca (1799-1801), putindu-se ajuta si
cu iubirea de invavatura a noului mitropolit (de la 1793) Dosoftei Filitis 4
§i cu harnicul editor de carti sfinte Iosif episcop de Arges 5. Ba inca vom
vedea cucerind, cu tendintile lui stiincifice si apusene, si alte domenii.
De la inceput, se reface cu totul scoala de slavona de la Sfintul Gheorghe,
foarte trebuincioasa la toata obstea acestei OH", Voda spunind anume ca
a fost indemnat" si ajutat de mitropolit, de episcopi si de anume boieri si
negustori, intre epistati" o data se zicea : ispravnici fiind si dascalul
Ionita 6 si dascalului Chirita urmindu-i7.
La Academie se ase.z'a, dupa Pantazi, mort in 1795, protodidascalul Constan-
tin, caruia i se dedica la 1800 o Aritmetica si o Algebra in greceste, si ur-
masul lui la 1 805 fu editorul lui Tucidide publicat la Viena, Neofit Duca,
un client al lui Dosoftei Filitis 8 La 1802, cind acum Mihai Sutu, un om fara
ambitie si fara orgoliu, luase locul reformatorului (Alex. Moruzi), se putea
scrie intr-un raport pentru preocuparea veniturilor scolare Intirziate : Scoa-
lele se afla deschise, atit acele de pe afara, din judete, cit si acelea de aici, din
1 Revista loan Neculce, fasc. II, 1922, p. 313-314. Gratuitate la Craiova, Urechi 5,
o.c., TV, p. 106,
2 Uricariul, III, [p. 12] si urm., Cf. Ist. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, II, p. 384-386
si Iorg a, lnvatamintul stiintelor la Romani, Bucuresti, 1915, precum si Conferinça de la
Chisin5:u despre lnvatamintul superior la Romani, (19261
8 1st. lit. romiine in secolul al XVIII-lea, II, p. 390 si urm.
4 Ibid., p. 373 ;II urm. Cf. I. C. Filitt i, Mitropolitul Dositeiu Filitis, Bucuresti.
3 Urechia, 1st. scoalelor, I, p. 83.
8 Slavona era nemetabirisitei si ca moartr ; [II rechi 5., o.c. ], IV, p. 130, nota 1.
7 Ibid., [I,] p. 92. Cf. 1st. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, H, p. 41.
4/ Ibid., p. 39-41.

71

www.dacoromanica.ro
Bucuresti" 1 Elevii nu lipseau, in adevar. La 1800 intilnim fii de boieri mari
ca Dinicu Golescu, Constantin, fiul lui Scarlat Cimpineanu, un fiu al spa-
tarului Nicolae Ulescul, un Budisteanu, un Furca, un Voicu Ioan i aisprezece
greci 2
Constantin Ipsilanti, odata fugarul in Apus, i dupa studii maiinalte,
urm aceasta traditie de sprijinire a noului invatamint, si iarasi mitropolitul
Dosoftei Ii statu alaturi, ca odinioara, intr-o mai inalta situatie, patriarhul
Hrisant pe linga Mavrocordatesti i Ghiculesti. Darimindu-se de marele cu-
tremur chiliile de la Doamna Masa, pina la o singura camaruta, unde mai
dainuia o umbra de scoala, i biserica refuzind sa sprijine din veniturile ei
asezamintul strain care-i cazuse povara, mitropolitul se ingrijeste sa nu se
faca un acest fel de lucru necuviincios si a se lipsi orasul de aceasta po-
doaba". Deci se stramuta Academia domneasca de greceste la bisericuta Ma-
gureanului 3, unde era tot ce trebuie : case inalte, cu beciuri si cu deosebite odai
la poarta..., cu indestulare la toti dascalii i ucenicii straini, pentru sedere,
paradosit, pentru cuhnie, pentru slugi i pentru verice, fara de a mai patimi
vreo stenahorie" 4.
Numarul ucenicilor se ridica repede la o suta 5. Conducerea o avea in toate
Lambru Photiade, la care se trimiteau i ucenicii de peste hotare, ca acel
Zamfirachi, fiul marelui negustor din Sibiu Hagi Constantin Pop, tinarul
ucenic din care marele dascal facu pe Zenobie Pop, autor al unei cal-0 de
poetica i vntor director al Bancii Imperiale din Viena, ca i pe cintaretul"
Dionisie Fotino, viitorul istoric si poet °. Am vorbit si mai sus despre acesti
doi elevi neobisnuiti. Voda nurnia, in 1803, i pe protodascalul" din Cra-
iova, Dimitrie Gheorghiadi, i pe ipodidascalul" lui 7.
Ca sa se vada cit de mult era indreptata spre Occident noua invatatura,
adaugam ca Ionascu Mazilul, care, cu solia Neaga, facu scoala de la Slatina,
linga biserica lui, prin 1803, pusese, nu numai un ieromonah grec, ce pa-
radosia matimile lui" ceea ce ar insemna iarasi noile tiini i un dascal
românesc pentru copiii orasenilor", ci si un dascal grec, invatind latineste
pe fecaori de boieri °. Scoala mergea spre buna rodire i sporire" in 1808 9.
La 1802, Alexandru Moruzi, om de mare interes pentru cultura, care-si
crescu copiii, nu numai cu poetul Atanase Christopulo, elevul lui Lambru
Photiade 10, ci recurse un moment si la serviciile abatelui Maas, vosgian, cu-
noscator de engleza si italiana, fost la printul Windischgraetz 11, trecuse ia-
1 Urechia, o.c.,[1,] p. 84.
2 Lista prenumerantilor la Aritmetica si Algebra din 1800.
3 V. $1 Genealogia Cantacuzindor, p. 197
4 Urec hi a, o.c., I, p. 85.
5 Ibid., p. 97-98. Se reproduce (p. 99) si mkturia din Istoria Tunusliilor", dar aceea se
refera la epoca lui Mihai Cantacuzino, autorul scrierii.
fUrechia, o.c., 1,1 p 89. v. si Iorga, Contributii la ist. lit. rom., Scriitorii greci,
in An. Ac. Rom.", sectia literati, XXIX p. 1-3. Lambru moare la 1805 ; U rechiL o.c.
IV, p. 127, nota. 2.
7 v. pentru aceasti scoala Bis. ortodoxa, XVI, p. 97 si unn.
8 Urechi a, o.c., [I,] p. 85. Cf. Pobqra n, Istoria orasului Slatina, 2 editii. Scoala
dainuieste i pina acum.
°Urechi a, o.c., [I,] p. 99-100. Erau scoli si la Focsani i Tirgoviste.
'0 Rev. istorica, V, p. 72.
' Lulu Thiirheim, Mein Leben, in Rev. istorica, VII, p. 161-162.

72

www.dacoromanica.ro
rasi, in Moldova, si sub aceasta noua domnie a lui, principatul mai cistiga
o coa1 nalt, una cum nu mai fusese pina atunci la romanii de dincoace
de Carpati : Serninarul de preoti.
Fu indemnat i ajutat intru aceasta de blindul cleric de foarte inalt neam,
cantacuzinesc dupa mama, stranepot al lui Raducanu Cantacuzino, bursie-
rul din Venetia, care fu mitropolitul (de la 5 martie 1803) Veniamin Cos-
tachi. Dupa cresterea in casa cu un profesor strain, pe linga obisnuitul dascal
de greceste, el se impartasise, din acele fragede tinerete de invataturile lui
Paisie cel harnic 5i sfint, in minastirea Neamtului, plina si de arnintirea lui
$tefan-cel-Mare. Nu 5tim ce va fi facut la Husi si la Roman, unde pastori
intii, dar la Iai, unde a fost acuzat ca a facut dughene din carnarile unde
predase Teptoche i Evghene", Nichifor Theotokis i E,vghenie Bulgaris 1,
el cauta sa procure lacas de invatatura unei preotimi inapoiate.
La 1 septembrie 1803 se da hrisovul de intemeiere. 5coala de invatatura
feciorilor de preati i diaconi" trebuie sa paradoseasca bogoslovia si thl-
rnacirea Sfintelor Scripturi", aducind, pe ruina timplei intunericului ne-
stiimei de mai nainte, revarsarea muselor invataturii". Materia de sase ani
cuprindea, cu cetrrea cea cu regula" si scrisoarea", cu bogoslovia" si
randuiala Bisericii", cu talmacirea Crezului, Psalmilor, cu psaltichia fostu-
lui protopsalt la Constantinopol, Petru, i, eventual, 5i altor dascali
psalti 2, materii de liceu profan, cum nu se intilnesc in planul scolii din
Putna, ci in al Seminarului blajean : gramatica, logica, retorica, i anume una
de caracter practic : cu privirea mintii, d.p., la legile tarii sau moralul lu-
cratoriu", aritmetica, apoi istoria profana pe 1Ing cea religioasa, psihologia
sau cele trei lucrari ale mintii". $i se prevedea i inceputul limbii lati-
nesti".
Toate studiile trebuiau sa se faca in romanege : pe limba noastra cea
parinteasca" i un domn fanariot, a carui mama era insa din familia
Ruset3, binecuvinta aceasta mare inovatie.
Vistieria dadea 2 500 de lei pentru intretinerea colii, i pentru a adaposti
scoala se scoteau calugaritele din minastirea Socola de linga Iai, fundatie
a uneia din fiicele lui Alexandru-Voda Lapusneanu.
Arhimandritul minastirii celei noi, Sofronie, a fost cel dintii rector ; apoi,
sub ocupatia ruseasca, intervenita in 1806, dascalul, Ioanichie Nicolau, era
condus (in 1811) de un rus, cavalerul Petru Cunitchi. Mai tirziu o serie de
profesori ardeleni i bucovineni, de care va fi vorba mai pe urma, nu fa-
ceau decit sa continue intentille, hotarit nationale i dupa putima apusene,
ale inceputurilor 4.

I Doc. Callimachi, II, p. 72, nr. 160


2 v. G h. Adam esc ii, Istoria Serninariului Veniarnin, Bucuresti 1904. Pentru un plan
muntean de Seminar la Snagov, Bis. ortodoxa, XVI, p. 111-112.
3 v.ManolachiDrighici, Istoria Moldovei, p. 57-58.
' U r hi 'a, 1st. §coalelor, I, p. 94-96 (actul intemeietor) ; Uricariul, III, p. 40-41 ;
Erbiceanu, lstoricul Seminariului Veniamin, din minastirea Socola, fundat la 1804, Ia4i,
1885 ;Archiva soc. t. fi literare din lafi, IV, p. 445-446 ; 1st. lit. rom. in sec. al XVIII-lea,
[IL] p. 401-402 ; rev. loan Neculce, III, p. 199 (atestat din 1818). Maicilor de la Agapia
li se a- dascal & greceasca st elineascr pentru a se face apoi dascale".

73

www.dacoromanica.ro
Adaug c ideea unui seminar muntean e din aceeasi vrerne. Poate numai
razboiul de sase ani care incepu indata intre rusi i turci... impiedic a. si acolo
realizarea noilor traditii 1.
In acelasi an 1803, la 24 mai, Alexandru Moruzi procedase la refacerea
Academlei iesene, de filologie sit stirinTi" 2.
Se pastra vechiul program, a carui indeplinire era fixata la sase ani, dar
se hotarau forme noi de organizare. Erau s5." fie vizite medicale, inspectii
la fiecare sfirsit de .luna, examene de semestru, prernii sau darurt", vacante
vara si in sarbatort, Duminicile si la praznicile imparatesti st la ca-
nicule" atestate sau incredintari", o biblioteca de trebuincloase carti"
o colecvie de matematicesti instrumenturi". Patruzeci de bursieri erau in
sama statului. Se continuau stim de aiurea lectiile de latina, incredin-
sate acelui Wengerski pe care consulul francez 11 considera ca un om cu
totul stricat i, in plus, spion cunoscut al Rusiei" 3. La venitul vechi se
adausera 1 800 de lei de la vistierie. In sarna bugetului acesteia erau suable
eptscopale i cele de elineste din Focsani, Birlad, Botosani, Chisinau 5i
Galati, acestea cu dascali scriitori i cintareci" care erau scutivi de bir 4.
S-a pastrat actul de fundatie a scolii elinesti i romanesti din Birlad (28 mai
1803) 5, cu vacantele ei, tot la praznicele imparatesti si la arsitele cinesti".
Si in tinuturi se proceda la aceasta opera de refacere, ca la Koala gala-
leana din minastirea Mavrornolului.
Razboiul din 1806-1812 intrerupse in cea mai mare parte aceasta activi-
tate. Totusi gasim la 1812 in Bucuresti o scoala foarte frecventata, avind ca
elevi pe Barbu Stirbei, pe un Darvari, un Constantin Cretulescu, un Bilciu-
rescu, un Gheorghe Greceanu, un Alecu Florescu, un Nicolescu, un Ioan
Gradisteanu, pe fiii lui D. Slatineanu, pe Eufrosin Poteca, ierodiacon al
mitropoliei, un Merisescu, un Hagi-Marcu, un Constantin Glogoveanu, un
Lamotescu, un Nicolae Golescu, un Nenovici, un Constante Caracas, calugari
de la mitropolie i alti feciori de boieri, pe linga multi greci. La Iasi, das-
cllii erau Nicolae din Zagora, Ioan i Teodor din Agrafe si Stefan Cristu,
avind elevi mai putini, si nu din familiile mari 6 Avem si una din cartile
de premii date de patronul invatImintului superior muntean, mitropolitul
grec Ignatie de Arta 7, refugiat apoi la Pisa.
Cind insa, la incheierea pacii din Bucuresti, reincepu stapinirea prin
domni, acestia reintrara de la sine in vechea traditie scolara, desi atit Ioan
Gheorghe Caragea din Bucuresti, cit i Scarlat Callitnachi erau greci natio-
nalisti, in afara de traditia filosofica" i, intr-o epoca in care trecutul se
1 Biserica ortodoxa', XVI, p. 109.
2 Urechi o.c., [I, p. 95.1
3 Hurmuzak i, XVI, p. 665, [nr. MDLXIII.1
Uricariul, III, p. 22 si urm.
5 Antonovic i, Doc. birlaclene, IV, Birlad, 1924, p. 246 si urm.
6 Prenumerantii Ia V. Papa Eftimie, dascalul de la Viena, Etotxcia tfis tUrivvticns fi TOL
'Av3oXoyia llotritucfl IV, Viena (1812)-1813 ; lista completa in Rev. 1st. IV, p. 110-112.
7 Rev, 1st., VI, p. 273. [Desire activitatea culturala a mitropolitului Ignatie, la Bucuresti,
v. Nestor Ca maria n o, Sur l'activite de la Societe litteraire greco-dacique de Buca-
rest (1810-1812) in Revue des etudes sud-est europeenes" torn. VI 1968.]

74

www.dacoromanica.ro
intorcea impotriva innoirilor revolutionare, de curentele acelea apusene din
care rezultase o asa de curnplita prefacere in toate domeniile.
Astfel vedem pe Caragea ocupindu-se de scoala de la Sf. Gheorghe a lui
Chirita caligraful, restabilind invkamintul oltean, dorind scolii din Craiova,
cu ceitrei dascali si doisprezece bursieri, plus opt interni cu plata, sa. ajunga
prin rilirra si osirdia ucenicilor si a dascalilor un roiu de invatatura si de
folos cunoscut" Masuri analoge se vor fi luat in Moldova lui Callimachi 2.
In amindou riJe nsa trebuia sa se dea in curind o lupta intre cele doua
tendinte nalionale, acum hotarit deosebite, i inainte de 1821 : a grecilor
si a romanilor.

1 Si la ampina era [in1 acest timp, la biserica Bujorenilor, ling odaile pentru primire
de streini si locuinta de bolnavi", o scoala cu 60 de copii la romineste si 30 la greceste ;
Stoica Teodorescu, Monografia ora,sului Cimpina, Cimpina, 1924.
'2 a se invata i frantuzeste la scoala din Iasi o dovedeste biografia lui Constantie pa-
triarh de Constantinopol (1830-1834), care e adus de unchiul sau Chiril de Sinai pentru ca
de acolo s'a mearga la Kiev pentru filozofie i teologie, ajungind intii arhiepiscop de Sinai.

www.dacoromanica.ro
IX.

$COALA NATIONALA GRECEASCA IN LUPTA


CU KOALA NATIONALA A ROMANILOR

In viata poporului grecesc, care aparuse pina' atunci numai ca unul fie
si cel mai de dpetenie din sprijinitorii unei vechi culturi universale, de
notsi clasid, se petrecuse de la o bucat'al de vreme o schimbare.
FrImineArile veacului al XVIII-lea produsesed si la greet un puternic
avint spre libertate, pe care-1 arata' miscarea unui Lambro Katzonis i revolta
din Moreea, paralela cu lupta ruso-turca din 1769-1774. Dar fanariocii rami-
neau §i mai departe in credinta faia de sultanul-basileus, irnperialisti otomani,
In general de o perfecta' loialitate. Cite un domn fugar la rusi sau capitulind
fata de austrieci nu reprezenta decit un caz particular, datorit unor impre-
judri personale. Razboaiele revolutiei franceze si ale imperiului napoleonian,
cu tot ceea ce st5.pinul Europei rascolise in sufletele grecesti pentru intere-
sele politich sale, trezid si la greci un sentiment national exclusiv.
Si reprezentantii lui la Viena, cu asa de infloritoarea colonie greceasd,
bogat i culta, lucrind necontenit la prefaceri si prelucdri, la ziare ca
A6-ytag Epifç sau 'EXX,Thrucog TrOttypayiog la Pesta, unde activitatea lite-
rad e mai mica, dar functioneaza o coala care e si pentru Vlahi", cu un
om ca Boiagi (pe la 1817) intrebuintat si in calitate de cenzor, pentru
romanii din Balcani 1, cei din Rusia de la Odesa si din cea de la Moscova,
din Principate in sfirsit, intelegeau c sprijinul de dpetenie, organul de afir-
mare si de raspindire calci era vorba de refacerea imperiului bizantin
pentru toti crestinii ortodocsi din cuprinsul impadtiei turcesti , nu poate
fi clecit Koala.
Domnii din Principate, Ioan Caragea, care a scris versuri, a tradus pe
Goldoni, ba chiar Paul et Vi-rginie 2, 1j Scarlat Callimachi, fur indata inte-
resati in aceasta activitate nationalista a nearnului caruia-i apartineau. Se
aldtui o societate secreta, cu scop aparent de a trimete studenti greci in

1 1st lit. rom. in sec. al XV111-lea, II, p. 313 i urm. Boiagi publica o Romanische oder
macedono-wlachische Sprachlehre, roaupatlx.1 pcogovuct) fi Tot pcoccoovokaxiiicii
Ucuta era dascal al coloniei din Posen. v. Iorg a, Note polone, in An. Ac. Rom.", [Mem.
sect. ist.1, Seria a III-a, p. 391 si urm. Cf. ibid., secria a II-a, XXXVIII, p. 387-388.
2 Dupa France litaraire, VII, 1837 si Hamburger Corespondent, 1836, Rev. 1st. IX, p. 198.

76

www.dacoromanica.ro
strainatate curn a si trirnis Alecu-Voda Sutu la 1819 1, dar tinind la
revolutia salvatoare 2, j ei i se si afiliar, ca si, de altminterea, consulii rusi
din ambele societati romanesti. Codurile lor aparura numai in greceste, in
ciuda rniscarii pornite si la rornani. Daca Mavrogheni hotarise acte de ju-
decata in doua limbi 3, Callimachi dadu casnicilor sai privilegii in singur-t
limba greceasca. Ajutatorul de capetenie al lui, Iacovachi Rizo Nerulos, era
unul din campionli grecismului revolutionar 4.
Nu e de mirare deci ca se proceda in acest sens la reformarea celor doua
Acadernii, care trebuiau inchinate nevoii grabnice de a eleniza aceasta
Dacie" fara ratiune de existenta proprie, de a face, din Bucuresti macar,
o Atena, de a incredinta pe romani ca au o misiune istorica straina de toata
traditia lor 5.
Nu mai era vorba acum de universalismul lui Lambro Photiadi. Trebu-
iau adusi de la Viena, pentru a pastra contactul cu Apusul caci scoala
era absolut laica 5
profesori de gramatica, filozofie si stiintile matematice.
In acest sens dadu Caragea actul sau din septembrie 1814 pentru scoala
din metohul Magurelei" 6.
Se specificau profesorii pentru gramatica, cu toate anexele ei, desigur, dar
52 pentru umanitati si stiinte. Profesorii de limbi straine : latina si franceza,
se pastreaza, un Ladislau Ardeleanul, Erdeliotul", care traducea din limba
franceza, luind asupra-si pe cea dintii. Un boier roman, clucerul Nestor, va
preda dreptul. Se dau lectii de geografie si de istorie universala. Se prevad
burse si prernii. La 1 decembrie si la 1 aprilie vor fi examene.
Eforia Scolilor fu alcatuita intii, afara din Nestor, numai din greci :
Costandie Filitis, episcop de Buzau, Rasti Postelnicul, traducator din limba
franceza, care era tot din intimii Domnului. Peste doi ani insa acestia tre-
buiau sa plece si, pe linga mitropolitul Nectarie, un grec, de spirit mediocru,
se dadu conducerea celui mai erudit boier roman, autorul unor admirabile
scrisori grecesti si al unei lucrari tiparite, traducerea Stihurilor logicei si ale
filozofiei etice" de Heineccius, si proprietarul unei bogate biblioteci 7, Gri-
gore Brincoveanu, si colegilor lui romani, Constantin Filipescu si Constantin
Balaceanu. Pe urma Iordachi Golescu intra si el intre efori. Sub urmasul
lui Caragea, Alecu-Voda Sutu, efori, pe linga mitropolit, postelnicul ca atare
si Nestor, e vornicul Iordachi Filipescu i, in frunte, viitorul domn, Grigore
Ghica (august 1820) 8. Boierii Daciei" pareau deplin si definitiv cistigati pen-
tru opera de elenizare9.

I Ike n, Leukothea, II, p. 101-103 ; Cf. ibid., p. 98.


2 Rev. Istoriai pe 1921, p. 187-188.
3 Urec hi 5, o.c., [Id p. 61, de o pane româneste, iar de o parte greCe§te.
4 Secretar domnesc i profesor" era la Bucuresti in 1812, Gheorghe Papacosta Sachelarii :
Bis. ort., XV, p. 328-329.
5 In acest timp, sau, mai curind, prin 1830 se tip5resc niste Dialoguri greco-slavo-romanesti.
6 U re c h i a, in .Anuarul instructiunei publice", p. 261 si in 1st. Rom., X, p. 347 si
tam. 383-385 (Regulamentul din 10 decembrie [18171) Reraratii si budget, Bis. ortodoxa,
XVI, pp. 115 si urm. 209-210. Nepoata lui Lambru, Urechi 5., o.c., [IV,] p. [152,]
nota 1. Si ibid., IV, [p. 1511 i urm., p. [171] si 172, nota 1.
7 [N. lorg a,] 1st. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, II, p. 40.
8 Ibid., p. 51-52.
9 v. si mai departe. Un elev al acestor coli, francezul Bechamp, viitorul chimist ilustru,
se putea inscrie la Nancy cu un certificat de la noi.

77

www.dacoromanica.ro
Dupa 1813, profesori 1 erau acestia, dati, in lista prenumerantilor, de aro-
manul Partzulla, in gramatica lui greceasca din Viena, cu inchinare catre
Caragea : C. Vardallah, francezul F. G. de Laurençon, care a scris despre
evenimentele din 1821, un alt aroman Chiriac Miwra din Pind (MttCoup-
nivStog), Vasile Nicolau din Rusciuc (uhimii doi, desigur ca ajutori) 2 Pe
atunci erau i ahi greci pe la boieri : aceeasi carte inseamna pe unul din Za-
gora, altul din Filipopol, ahii din Adrianopol, Arvanitchioiu, Tricala, Salo-
nic, Epir, Styphne, un Ioan Chinopsi, intrebuirqat si de Tudor, un Ioan
Peponas din Clisura, un Grigore Ardeleanul ('ApSeXicov), un Stefan
Popovici 3.
Studiile muzicale grecesti se dezvoltau alaturi, i Dionisie Fotino, din
Palaiopatra, invatase la Iacov protopsaltul si la ahi dascali constantinopoli-
tani, fiind tare si la tambura" lui Dimitrie Cantemir si la fortopian" 4-
Indata scoala capata un mare prestigiu. Gasirn ca director, cu patru sute`
de elevi, pe fostul elev, al lui Lambru Photiadi, Neofit Duca, autorul unei
gramatici inchinate domnului i invatatorului sau" 5. El fusese adus din
Viena, Inca din aprilie 1815. Era un om de gluma, care-si recomanda in
scrisori cotoiul, Holu, i, desi plin de convingerea superioritatii neamului
si lirnbii sale, pe care le apara contra inovaIiilor lui Corai, cu inlelegere
pentru suferinTele farii, ale taranilor : un milion de exploatati a cinci sute
de bogaTi. Tovarash lui erau Atanasie Stagiritul i Ghenadie. Dar cearta
izbucni indata intre dascali, si Duca fu lovit de unul din elevii sai din Zante_
Se ajunse la demisia a doi fruntasi dascali, Duca insusi i $tefan Kommitas ;
(acesta din septembrie : Ii ajutasera Klonaris i Gheorghe Ghenadie) 6.
Un nou dascal, Veniamin, din Lesbos, apare apoi, impreuna cu Constantin
Psomakis. Fusese pe vremuri un vestit profesor i conducator al gimnaziului
din Cidonia, i acolo reusise el sa atraga, in 1810, si romani, ca Sofronie
ierodiaconul din Moldova, loan Dimitriu tot de acolo, Joan Munteanul,
Gheorghe Bogdan, ierodiaconul Grigore Crupenschi si Chiril Moldoveanul 7.
l_da) 1813 el era chemat de efori la scoala pe atunci umilei Atene 5. Dar in
curind el se amesteca in intrigile boieresti, i un discurs la ingroparea lui
Constantin Filipescu, boier cohos in cearta cu Voda, aduse inlaturarea lui,
in octombrie 1818, si sub invinuirea c n-a putut servi filologia clasica",
intrebuintind carli proaste i amestecind cu intrigile, ca la Cidonia, i ca a
I v. i Ntog 'E/Ativouvmuon Pentru , XVIII, p. 299 ; Cf. Rev. 1st., XI, p. 245
Vardallah i Laurencon, U r ec hi a, o.c., IV, p. 127, nota 2 ; p. 149.
2 Rev. 1st., V, p. 74. Intre elevi i un C. Lava din Kozane, un Daniil Toma din Pind,
aromani, un Budisteanu, un D. Greceanu, un I. Sun', un M. Licusteanu, un Al. Popescu,
Cf. ibid., IV, p. 111-112 (cei din 1812) ; i un moscopolitan : Gheorghe Ioanin).
1 Ibid., F. 75.
4 Ibid., VI, p. 267-268.
5 v. Iorg a, in An. Ac. Rom.', [Mem. seg. 1st.,] XXXVIII, [Seria IL] p. 377 si urm.,
815 ; XXXIX, [Seria IL] p. 23. Numirea lui Duca, Ur echi o.c., IV, p. [170,] nota 2.
5 Ibid., p. 161 nota, p. 165 nota ; N. Banesc u, Academia" greceascd din Bucuresti
ii scoala lui Gheorghe Laziir p. 13 si urm.
7 A. H. G asp a ri s, reartpa(pia 1808, in Rev. 1st., IV, p. 8 . La Smirna, unde se
invata i matematici, gasim doar pe un aroman din Moscopole ibid. Dar lista prenumeramilor
la Farmacopeia Navionala a lui Dionisiss Pyrrhos Tesaliand, Constantinopol 1818, da pe
ierodiaconul Veniamin Roset cel din Moldovachia' ; v. Rev. 1st., IV, p. 113 ; Urech t,
o.c., IV, [p. 173,] noiembrie 1817 ; numirea lui Veniamin.
8 Banesc u, in Omagiu lui I. Bianu, p. 38 si urm.

78

www.dacoromanica.ro
uneltit atentatul contra lui Duca. I se imputau acestea chiar in actul de des-
tituire.
Sub Alecu Sutu, Constantin Negri aduse aIi profesori la inaltele scoale
elinesti de retoric i filozofie". Sosi din Viena un Dimitrie Stefanopolitul,
ceea ce inseamna Brasoveanul, apoi iar Vardallah, pentru gramatica si el
ramase pina dupa 1821 cind iRcetara cursurile, facindu-se razvratirea"
un Kane las, de matematici i istoria generala, si Ghenadie, pentru aceeasi
materie1. Se adaugi indata propunerea lui Ladislau Erdeliotul, pe care-1 cu-
noastem, de a indeplini tripla functie de profesor de latina, de initiator, in
limba franceza, si de comentator al cartilor imparatesti pravilnice" 2.
Astfel se intemeie Muzeul elenic", pentru Dacii" nostri si Atena" Bucu-
restilor, sub ocrotirea lui Grigore Brincoveanu.
Fireste c raminea scoala de la Sf. Gheorghe, i cea de la Craiova cu
douazeci de interni 3.
In Moldova la retragerea batrinului dascal Stefan Duca, si dupa sfatul lui
Negri, Callimachi incredinTa, la 21 martie 1816, conducerea scolii superi-
oare unui om capabil, traducatorul lui Télemaque i al lui Firdusi persanul,
care ne-a lasat i o Grammaire de la langue francaise expliquee par le
grec" si o carte franceza despre Alexandru-cel-Mare, tiparita in Polonia, pe
linga o Economie practic i generala", o Istorie a filozofiei", o Arit-
metica" : Dimitrie Panaiotachi Gobdelas, care, membru de Academii straine,
poarta titlul sonor de profesor de filozofie si de arte libere" 4. Era astfel o
catedra de maternatici, Gobdelas declarindu-se gata a preda algebra, geo-
metria, trigonometria, mecanica, idraulica, optica, astronomia, fizica, logica,
metafizica, cosmologia, psihologia, teologia, fizica i etica". Era si profesor
al beizadelei. Grecul Kallias ii fu subordonat pentru gramatica. Examenele
se tineau pe semestru, cu bilete si invitatii de efori 5. Urmasul lui Calli-
machi, Mihai Sucu, cauta sa aduca din Parisul lui Corai chiar dascali noi,
pe Constantin Hestiotes i pe Nicolae Koritza °. Anania Cuzanu dadea lectii
de drept 7.
Alaturi insa, continua invatatura acasa pentru neamurile domnesti i bo-
ieresti. Pentru Moldova ni s-au pastrat anumite contracte. La 1813 france-
zul Doret se invoia cu Voda Callimachi pentru cresterea fiului acestuia ;
in schimb pentru toata ingriprea i o suta cincizeci de galbeni olandezi pe
an, il va intovarasi si-1 va invata gramatica, elementele istoriei, ale geo-
grafiei, ale mitologiei", in afara de indatorirea formala de a-i inspira gustul
moralei". Augustul elev" avea si surori, si, pentru ele, peste citeva zile din
acest inceput de domnie, se angaia d-na Elisabeth de Belleville, n.scuta'
1 ht. lit. 701n., in sec. al XVIII-lea, II, p. 525 ; Amanunte din ist. noastra in veacul al
XIX-lea, in An. Ac. Rom', XXXVIII, p. 385.
2 Uricariul, X, p. 441-442.
3 1st. lit. rom., in sec. al XVIII-lea, II, p. 51 (dup5: U rech 45, 1st. Koalelor, I, p. r02 ;
Bis. ort., XVI, p. 6-8, 107-109, 119 qi urm., 124-127, 129-131, 209 qi urm.)
4 1st. lit. rorn. in sec. al XVIII-lea, II, p. 52 ;i notele ; p. 517-518, Cf. An. Ac. Rom.%
XXXIX, Seria 11,1 p. 23-24 ;i Rev. 1st., I, p. 58.
5 v. Rev. ist., IV, p. 9-10.
° I k e n, o.c., I, p. 269.
7 ht. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, II, p. 449-450.

79

www.dacoromanica.ro
Arnoult, care, pentru 250 de galbeni olandezi pe an aproape de doua ori cit
Doret promitea sa transmita dornnitelor aceste cunostinti i aptitudim :
morala, bon-tonul i lucrul de mina obisnuit, franceza, gramatica, lectura,
scrisul, stilul epistolar, elemente de istorie, geografie si mitologie", tot ea
avind sa propuna pe rnaestrii de muzica, de desemn, de dant si altii care
vor fi socotiti necesari pentru a-i seconda opera" 1 Un sau. o M. de Jam-
bures" iscalea o chitanta catre doamna probabil intr-una din aceste calitici.
La boierul de neam domnesc Alexandru Mavrocordat era asezat ca precep-
tor, linga grecul Atanase, o doamna care, probabil pentru amintirile ei re-
publicane, credea c .trebuie s iscaleasca femme Caumont" 2.
Dar aceiasi oameni ajungeau a intelege ca mai este un invatamint la care
trebuie sa se gindeasca.
Lucrul se vede mai ales in aceasta Moldova, mai putin grecizata.

Astfel, Scarlat-Voda Callimachi, sub influente austriece, care se observa


indestul si in Codul sau, preface scoala modesta de la Sf. Nicolae in scoala
normaliceasca", in care, la 1814, se predau gramatica, aritmetica, stiintele
elementare, lectura, scrierea si morala, de doi dascali, Hristea si Macarie, pe
linga care functiona psahul Constantin pentru cintari. Prograrnul sau des-
partirea de ceasuri", ni s-a pastrat, cu poftolirea matirnelor", invristata cu
recreatie" (cuvintul este)3. Lui Mihai-Voda Sutu i se atribuie chiar o in-
cercare de a introduce acel sistem nou lancasterian, de aliloctidactica", de
care se va folosi Dinicu Golescu in scoala sa de pomana" de la mosia fa-
miliei si care va fi o baza pentru sistemul ulterior al Regularnentului Or-
ganic 4.
Tendinta catre invatamintul in romaneste, i pentru materii mai inalte,
se generaliza deci. Episcopul Gherasim de Roman, care ar parea sa fie calu-
garul plecat la Lipsca impreuna cu Obradovici i apoi tipograful carturar de
la Neamt 5, tocrnea la 1823 si pentru gramatica romaneasca pe dascalul
Teodor Vernescu 6. In acest sens, cu Ufl ardelean, dascal sistematicesc", in
frunte, Alexandru Callimachi va aseza scoala sa de sat in Zorlenii Tutovei
de gramatica, aritmetica, teologie, si ceva geografie7.
De la 1812 insa, indata dupa restabilirea domniei in Iasi, se crea invata-
mintul superior al stiintelor in romaneste, i anume prin vointa lui Veniamin
Costachi si a unui tinar boier de o superioara inteligenta, menit celei mai
stralucite cariere, Mihai Sturdza. Inca de la 1813 se cerea formal de Eforia
scolilor moldovenesti numirea unui profesor tniinlilnr trebuincioase unui in-
giner politicesc" 8.

Hurmuzak i, X, p. 554-555, nr. VIIIIX ; p. 558, nr. XI.


2 Ibid., p. 558, nr. XII. Fostul preceptor Lincourt se ocupa atunci de alte lucruri ; ibid.,
p. 559-560, nr. XV.
3 Uricariul, X, plansa [Despartirea censurilor] sau Ur echi o.c., [L] p. 105. Cf.,
pentru venituri, Uricariul, IV, p. 178 i urm. ; VII, p. 86-91.
' fv. i nota 1, p. 169, acil
5 1st. lit. torn. in sec. al XVIII-lea, II, p. 382, 395.
6 Urechi o.c., I, p. 110 si nota.
7 Studii ,si doc., VI, p. 53-54, nr. 150, la 21 decernbrie 1820.
8 Adaos litteraru, de Asach i, Iai, 1861, p. 9. A fost vorba la 1815 ca Budai Deleanu
insusi sa vie profesor la Seminar ; Uricanul, VII, p. 69.

80

www.dacoromanica.ro
Profesorul de aritmetic i geometrie practica, pentru a forma ingineri
hotarnici de care s-a mai vorbit, era insusi fiul protopopului si arhimandrit
Lazar, ajutatorul carturar al mitropolitului, predicator si traducator din
frantuzeste (Epictet ca si Young si Bernardin de Saint-Pierre). Numirea i se
facu la 15 noiembrie.
Inginerul moldovean de care-si ridea Gobdelas cind il gasi fumind in bi-
blioteca elineasca, avind aerul cuiva care intelege ce e stiinta, [Gh. Asachi]
era doctor in filozofie din Liov 1, unde fiind chernat, invatase inca de la
vhsta de noua ani in poloneste, nemteste si latineste ; el ascultase la Viena,
in 1805, pe matematicul Burg, refuzase un loc de locotenent de geniu in
armata ruseasca de ocupatie i facuse frumoase studii literare in Roma, fiind
ei rnembru al cutarii Academii poetice de acolo. Cladise case in Liov ca si
in Iasi si functionase citeva luni la postelnicie2.
In zadar incerca Gobdelas s 'Mature pe acela care i se parea c ocupa
fara rost patru odai din cele de sus cu cei treizeci i trei de scolari ai lui,
plus un tigan de serviciu i un vizitiu, fara sa fie capabil in cinci ani pina
la 12 iunie 1818 s scoata mai mult de sase absolventi, atunci cind de
fapt trebuia lnc un -an ca sa fie cineva absolvent. Raportul de la 12 iunie
1818 al epitropilor, dintre care unul, Constantin Mavrocordat, refuzase sa
asiste la examen, pretextind starea sa de sanatate, care-I silea sa se purgeze,
fu plin de laude pentru opera patriotului nostru, madular Academiei din
Roma", pentru cursul de matematica, cu Jamurire". Totusi directorul grec
mai incerca un asalt, contra celor doi efori care se purtasera rau cu dinsul,
si el ceru formal sa' se curete Koala de asa-zisele tiini moldovenesti, iar
rnoldoveanul sa fie stramutat la scoala lui moldoveneasca din Socola" 3.
Asachi lucra si mai departe, alcatuind in romaneste i cartile de scoala :
aritmetica, teoretico-practiceasca, algebra din 1818, geometria, trigonometria,
geodezia.
Avem 4 lista celor dindi elevi. Toate marile familii moldovenesti sint re-
prezentate printre dln1ii ; in ordine alfabetica : Balsii, un Beldiman, un Buhus,
doi Greoeni, un Callimachi, Alexandru, doi Cantacuzini, un Crupenschi, trei
Sturdzesti, plus citiva fii de boieri din treapta a doua si a treia si Vasile
Draghici traducatorul credinciosul Teodor Chirangheleu, care avea un deo-
sebit talent de desen i ne-a lasat un prooroc David foarte bine incondeiat,
apoi poetul nenorocit Daniil Scavinschi i un singur strain, Karl (Scarlat)
Oswald.
Biruitor, Asachi alerga la vraja versului clasic pentru a-ei cinta poet
contra altui poet triumful, si astfel pe la 1820 el scria acest sonet, care
e unul din cele mai Insemnate ale operei lui, neinteleasa si de aceea pe ne-
drept dispretuita :

1 IS-a dovedit a nu-si fi luat doctoratul la Liov, cf. S t. Birsanesc u, Gb. Asachi fi
studitle lui la Lemberg, Iasul literar, nr. 7, 1957.1
2 1st, lit. ram, in sec. al XVIII-lea, II, p. 512 i urm. Uimitoarea prefafa de la Bordeiul
indienesc al tatalui salt e desigur a lui.
3 Cf. cu Uricariul, XVII [pi 409-412. 1st. lit. rorn. in sec. al XVIII-lea, II, p. 517-519.
* Uricariul, XVI, p. 412.

81

www.dacoromanica.ro
Cele neguri ce-s in ripe Flegetonului nascute
A lor aripi intinsese peste-a Daciei cimpie,
Iar fantome-a ratacini crin un somn de trindavie
Tineau mult timp inginata a Romanilor virrute.
Musele-n nemernicie spaimintate-umblau si mute,
Neindraznind idioma patriei din cenusa ei sa-nvie
Nurnai zefirul i riul cu-ntristata armorue
Inginau, gemind, a patriei stralucirile pierdute.
Insa Pronia-ndurata ni-a slarmat fatale fiare
$i in zare-acum rasare dulce-a zorilar scinteie,
Ce pre soarele vesteste de la departate sfere.
$i-asteptind Moldova ziva cind vazu raza intiia,
Inaltind spre stele ochii c-un suspin de mingiiere,
A-nvierii mele", zis-a, ziva-ntiiu va fi aceia" 1.
$coala bucuresteana de la Sfintul Sava e ceva mai noug..decit aceasta, si
boierii munteni care o intemeiara tot pentru a da inginert se luau dupa
exemplul moldovenesc. Am vazut din cine era alcatuita eforia scohlor mun-
tene, oameni foarte onorabili, unul dintre ei chiar, Iordachi Golescu, autorul
unei harTi a principatului si al unei bogate colecTii de proverbe, un inTelega-
tor al culturii naTionale si in forma populara, dar intre care nu era mct un
Veniamin, nici un Mihai Sturdza, avind hotarirea cu rleputinTa de incovotat
a susTinerii reprezentantului intiiului invaTamint de stiinTe in romaneste.
Acela care capata la acea data voia, misiunea formala de a face dorite
lecTiilesale, dar nu la Magureanu, unde straluceau grecii, ci in chide de
la Sfintul Sava, de unde egumenul goni un caretas neamT, era un ardelean
din Tara Oltului, fiu de iobag de pe mosia lui Bruckenthal, patronul renas-
terii sasesti, la Avrig, scolar la piaristi in Cluj si la Sibiu.
In acest Ardeal rivna de invkatura suplinea mijloacele. Am vazut astfel,
la 1821, pe protopopul din HaTeg tritniTind la Sibiu pe acel cocon sarac,
ramas de parinti", care era deprins in grecie bine, ceva si in franTuzie" 2
State" Lazar ajunse mai departe insa : fu bursier al imparatului pentru
teologie la Viena, unde servi in razboiul cu francezii ca topograf, fara a-si
lua, cum s-a crezut, doctoratul sub auspiciis, invkind i drept, istorie, filo-
zofte ; a funcTionat, un moment, desi nehirotonosit, ca arhidiacon la Sibiu,
ca predicator catechet" cu cinci florini pe luna, la Seminarul cel nou al
neuntTilor, pe care-1 voia la Cluj. $i, pentru ca era vazut rau de Vladica
Moga, care-1 banuia politiceste, dar ii recomanda totusi pentru Arad (1815),
scohle le conducea national-directorul" Moise Fulea , 5i
fusese invins
in concurenTa pentru un loc de vladica. in Tara sa i, in sfirsit, gonit pentru
cuvinte imprudente, ca s fie respins la CernauTi, el consimTi a trece muntii
in..tovarasta unei doamne Barcanescu care-si voia un crescator pentru co-
pm et 3.

1 Asach i, Poeme, ed. mea, Valenii-de-Munte.


2 lorga, Scriitorii greci, p. 29.
3 1st. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, II, p. [521]. Predecesorii : Ioanichie de Stratonichia,
Gheorghe Ardeleanu (Aurelian), Alexe Popovici, in Bogdan Duic a, Gh. Lazar, Bucuresti,
1924. v. Rev. Ist., V, p. 145 ; Avram Sadeanu, Date noua despre Gheorghe Lazar,
Arad, 1914 ; acelasi si G. Popa-Lissean u, Viata si opera lui Gheorghe Lazar, 1924 ;
I. Lup a s, Episcopul Moga si profesorul Gheorghe Lazar, in An. Ac. Rom.", XXXVII ;
mai ales brostira mea Gheorghe Lazar in Biblioteca Steaua", in memoriul d-lui G. Bogdan
Duic a, in An. Ac. Rom.", 1924. Apoi : N. N. Rau t u, in T. Crudu, Activitatea scoalei
normale din Botosani, I. I. Georgescu si V. Suciu, Gheorghe Lazar (1926).

82

www.dacoromanica.ro
Cind se afla de inceperea, §i cu atita succes, a cursului din Iai, se gasi
la Bucure§ti cine sa puna la cale o pregatire corespunzatoare pentru viitorii
hotarnici de moii 1 Nu se va putea stabili ca de la el a plecat ini%iativa.
N-avem cererea lui Lazar, care era totui, cum am vazut, un topograf per-
fect pregkit. Cind in martie 1818, el, care 'Inca' din zilele de la Viena se gin-
dise la invkamint, traducind cartea episcopului rus Platon despre educatia
viitorului Alexandru I, invataturile morale" din Austria, geografie mate-
matica, tot de acolo, cutare povestire morala, plus o teologie a aceluiai
Platon, incepind i o pedagogie 2, iar, in Ardeal, o gramatica româno-ger-
mana (1811) 3, o geografie, cu scurta istorie a Ardealului 4, cind, deci el fu
chemat de Eforia munteana pentru o Koala de sistem nou, va obiecta ca
n-are manuale, trebuie timp pentru a le traduce din latine§te. I se dadu
ca materie de studii aritmetica cu gheografia istoriceasca pe hart i apoi
gheometria teoretic i gheometria practica, dinpreuna cu gheodezia prac-
lica", avind ca ajutor pentru gramatica pe bietul popa Pavel ; 3 500 de lei
erau sa-i fie rasplata pe an 5. Cit a stat in casa Ecaterinei Barcanescu, el nu
arata sa se fi inchipuit c avind in aceste locuri romane§ti o misiune profetica,
pe care n-o vadise, de altfel, nici in cei cIçiva ani pe care-i petrecuse in
Ardeal, uncle a dorit sa fie vladica. Dqi se vorbete de proiectul, comunicat
lui C. Balaceanu, de a face la Bucurqti, un liceu ca la Cluj 6, pare sigur
ca mai mult i decit dorinTa sufletului sau arzator pentru ale neamului $i
decit hotarirea insufleIita a boierimii nalionaliste, care exista, fara in-
doiala, cum s-a vazut cind a refuzat s sprijine intreprinderea bizantin 5. a
lui Alexandru Ipsilanti, totu§i o beizadea i hul unei Vacarqte , a fost, de-
sigur, mai ales la boieri, acea continua intrecere, pe toate terenurile, cu Mol-
dova, pe care am putut-o observa macar de la Vasile Lupu i Matei Basarab
in ooace.

Astfel lua na§tere §coala de ingineri bucure§teana', pe care eforii Grigore


Ghica, C. Balaceanu i Iordache Golescu o prefacura indata in §coala acade-
miceasca de feliu de tiinte filosofice$ti i maternaticoti" 7: Ca §i in Moldova,
un singur om de seama ; ca i acolo, mai puvina orgamzare nici examene
solemne, nici faiada stralucitoare ca la §coala greceasca a carei atit de bo-
gata inflorire am putut-o pretui. Ca §i acolo voie de a intra pentru once
I La 15 decembrie 1817 se ceruse de boierii orinduiti a face alegerea dascalilor` voe si
intocmeasca Koala romilneascei cu dascali iscusiti fi epistimichi, spre a se putea indeletnici fi
aceastiri inv4ltur, atit la cele bisericesti, cit si la cele filozoficesti, precurn au fi celelalte
Si la 6 martie 1818 ei pastrau punctul lor de vedere, c e vorba de o Koala* de stiirui 5i
filozofie, de orice mestesug filozoficesc", de teologie, chiar, in romeineste.
2 Avram Sadeanu, reprodus i in Bogdan-Duic i Popa-Lisseanu,
o. c., p. 173, 175-176.
3 I. Lupas, si ibid., p. 183-184.
Idem, ibid., p. 184-185 ; ibid., 187-188, nr. XII ; p. 185-6, 200, nr. XIX.
5 $coala Rorranii, II, nr. 6, P. 118-119 ; cf. L r e chi a, 1st. Rom., X, p. 417-418 ;
An. Ac. Rom.", sectia literara, XXIX, p. 187, si in Bogdan-Duic i Lisseanu.
Bogdan_Duic i Popa-Lisseanu, o. c., p. 10. Cf. Lupas, in Anuariul
din Cluj, II.
Bogdan-Duic i Popa-Lisseanu, o. c., p. 10. Cf. Lupas, in Anuariul
din Cluj, II.
7 Poenaru, Georgiu Lazaru ri Koala romana, An. Ac. Rom.", IV, p. 111 i urm. Cf.
I. Elia d, in Foaia pentru minte, etc., 1840, nr. 6 si urm., de uncle in Lepturariu, IV, p. 59
5i urm., i in Familia, I. Cf. mai sus, p. 164, nota 2.

83

www.dacoromanica.ro
tinar doritor de a se cultiva. Ca si acolo, predarea in romaneste. Ca si acolo,
manuale in limba Tani : Aritmetica i Trigonometria cea dreapte, din
1821 1, Poviituitorul frumos scris s-a dovedit ca. nu e al lui 2. $i, ca si
acolo, pornirea, hotarita, de lupta cu elenismul, de .intrecere cu dinsul din
partea unui om ale carui cunostinte si a carui capacitate nu se puteau pune
serios la indoiala.
Dar o deosebire era. Lui Lazar i-au lip sit, cu toate versurile de laucla in
limba daco-romaneasca" la logodirea taicai" imparat Franz, insusinle de
poet ale lui Asachi. Nu vazuse Italia, nu trecuse prin cercurile poetice de
acolo, nu se formase din frageda lui tinerete plan gustarea manlor literaturi
creatoare ale lurnii. Pentru acestea el arata sa nu fi avut nici un gust. Nu-1
preocupau macar, ca pe marii lui inaintasi din Ardeal, chestiile la ordinea
zilei, de istorie, de gramatica, pe cind Asachi introducea in prefata la o
carticica a parintelui sau consideratii asupra limbii romanesti, .a umilei ce:
nusarese de pina atunci, pe care o descoperea sari buna a regmelor poeziei
universale, a celor mai invatate si armonioase limbi a Europe, desi de-a-
bia se zarea o umbra de a ei stralucita incepere". N-avea nici un fel de
talent literar i, din citeva discursuri, se vede d elocventa lui, pregatita de-a-
casi, era greoaie. Gramatica lui, refacuta de Eliad, aritmetica i trigonometria
din 1821, februarie, sint simple manuale3.
lngiintarea catre de toata cinstea vreadnica tinerime", din august 1818,
vorbeste in adevar de nevoia ca pentru un popor i neam ceeste asa vechiu,
asa vestit, proslavit i inzestrat cu toate rodunle pamintului, precum i cu
toate darurile duhovnicesti, cu un cuvint neam imparatesc" sa. se fad. o
scoala mai de treaba, o Academie cu 4tiinA chiar in limba maicii sale", ne-
maifiind el rnai slab, mai scazut si mai batjocorit decit toate celelalte limbi
si popoara ale featii pamintului". Cu toate gabalele nestiutilor si sfaturile
celor ce stiu prea multe", Academia exista, deci, in cuviincioasele case la
Sfeti Savva", uncle vedern ca nu era acea mizerie lucie pe care o prezinta
legenda romantica legata apoi de om §i de intreaga opera sa. Chemind pe
men la epohia noua", la intimplarea stralucitoare", la izvorul tarradui-
ni" i .muzeul infloririi, la un asezamint ojicial, admis si ajutat de domn,
caruia i se lauda si Academia elineasca, la o scoala cu condica" pentru pa-
radosirea maternaticilor" ce fanariotic vorbeste, a doua zi dupa Samuil
Clam, Sincai i Petru Maior, acest descalecator ardelean ! cu dascali
mai jos" pentru sUbanogi sau de tot nedeprinsi", insarcinati cu alfabetul
cifrele, cu catehisrnul i istoria sfinta, se anunta Gramatica desavirsit, cu
sintacsu dinpreuna", poetica, impreuna cu fabulele, geografia, istoria si a
nearnului" si a. patnei" si retorica, iar pentru cei mai inaintati : arit-
metica, geografia, .geometria, trigonometria, algebra, geodezia, architectura
si iconomia". Mai tirziu, cu voia eforilor, se va trece la cealelalte mai
inalte tagme filozoficesti" si la tagmele iuridicesti sau normice". E deci
plan complet de scoala primara, secundara, de facultati : de filozofie si de
drept.. Dar plan ceva mai tirziu, plan de dezvoltare si plan de colaborare.
$1 ma: mult ambitia materiilor decit putinta conceptiei.

I v. Tr ai an Lalesc u, Trigonometria lui Gheorghe Lazar, Bucuresti, 1919.


2 Ghibu, in An. Ac. Rom., XXXVIII.
3 Publicate, acestea dou'i din urrni n Bogdan-Duic si Pop a-L isse a n u, o. C.

84

www.dacoromanica.ro
Boierii ctitori ai scolii din Bucuresti voisera, de altfel un intreg nou in-
v4iimint românesc, pe linga scoala cea mare". La 10 decembrie 1817, ei
int&legeau a introduce in roala de la Sf. Gheorghe studii de gramatica si
religie pentru viitorii funcPonari, pe linga. cele de matematici, aritmetica,
geometrie, si ceva geografie, pentru ingineri, de nevoie, cu trei dascali.
La cele douasprezece capitale de judet sa fie cite un dascal de romana : la
Tirgoviste, Cimpulung, Ploiesti, Cimpina, Urziceni, Gaiesti, Rusii-de-Vede,
in eparhia mitropolitului, grija fiind a lui, iar, aiurea a episcopilor. Elevii
vor trebui preeatiri pentru Koala bucurweanii, care dadea si certificate
preoplor, pentru o ascultare de sase luni, cu burse. Dar examenele finale
se dadeau la ghimnasis ce se face la Scoala cea mare" .

In schimb, Lazar care iscalea din obisnuinta Lazar avea alte cali-
tati capabile de a duce la bun capat nu numai o schimbare didactica, ajunsa
necesara, dar si revolutia in spirite de care de mult era atit de mare nevoie.
Nu i se poate tagadui lui Asachi intors din Roma simcul adinc al marilor
noastre ongini pe care le-a cintat ca Roman al Dachiei" care
...vine la stramosi ca sa sarute
Tema de pe-a lor morminte si sa-nvele-a lor virtute.
.in prefata citata, afirmind in versuri ca o noua epoca incepe pentru lad-
nismul intreg :
Intr-a ghintelor romane
N-o peni faimosul nume
$i voroava de-a lor vita
Inflori-va-n toata lume,
el porneneste cu o bucurie deosebita de trezirea Romanilor" din toate trei
ten" deci si Ardealul, cu ai carui fii avu, desigur, prilejul sa se intil-
neasca la Viena , de avintul lor spre acele relighioase si politicesti inva-
taturi ci pina acuma sa afla in miinile strainilor, ca o mostenire privile-
ghiuta" 2.
Aceleasi idei si sentirnente aveau insa alt rasunet cind erau rostite, nu din
buzele delicate ale unui poet de o inalta cultura, ci din gura aspra a unui
dirz caracter razboinic, a unui cerbicos apostol pus pe bataie cum era fe-
ciorul de Oran din Avrig, caruia Inca de la inceput i-a pasat putin de calca-
rea programului ca sa intre in domeniile scumpe lui, unde chiar filozofia kan-
tiana, de o superioara etica, pe care o opunea materialismului, predicat la
scoala greceasca, nu era decit tot un instrument de lupta pentru ajungerea
scopurilor sale. Era intr-insul ceva din revolutionar, din revolutionarul care
ingrijorase oficialitatea si la Viena si la Sibiu, cind la o petrecere inchinase
pentru Napoleon, era plebeul pornit pe protestare si rasplatire, care nu uita
sa arate in ce vizuine si bordeie, acele mai proaste si incenusate", sub ce
jug al prostiei", in ce hal, rupP, goi si samanati dobitoacelor", se afla stra-

1 Dupa Urechia, 1st. [Romiiniloq, x, r. 413[414], si in Bogdan-Duica si


Popa-Lisseanu, o. c.,p. 204 siurm.
2 1st. lit. rorn, in sec. al XV111-lea, II, p. 514.

85

www.dacoromanica.ro
neposii marelui Chesar, sla:vitului Aurelian si ai inaltului Traian" 1. Conser-
vatorul Asachi, in grasiile consulatului rusesc, traduckorul istoriei sarilor
dupa Caidanov i glorificatorul intr-o frumoasa oda' a lui Alexandru I n-ar
fi vorbit niciodat'a asa inaintea tinerei lui boierimi care n-avea un deosebit
suns pentru asemenea fungi i grele suferinsi.

Ca.ci, mai ales, era o deosebire, o mare deosebire in originea si aplecarile


ascultatorilor. La Asachi, fiul de arhimandrit, ocrotitul unui mitropoIit din
aristocratic si al acelui boier care o reprezenta n ce avea mai progresiv ye-
neau neamuri de domn si odrasle din protipendaa. Pusini se vor fi clintit
de pe bancile de la Sf. Nicolae ca s vin ssa-1 asculte. Pe cind la inceperea
cursului lui Laza'r nu fu o revolutie in nobilime. Dinicu Golescu, in Cu-
vintare asupra limbii romanesti", combate alfabetul nou, cu totul strem",
schimonosirile care ra'pesc limbii aceasta' pusina' dulceasa' ce i-au mai limas",
in sfirsit tot sistemul din carsile romano-ardeleno-unguresti", insemnind
anume i Telemahul" de peste munsi, iar despre Laza'r i producsia lui are
atit : Cisiva din copiii romani de Valahia, prin ajutoriul 5i inselepciunea
dasalilor romani din Ardeal ce s-au asezat la aceasta' scoall, au inceput a
xi destepta si a ss.i cksasura mintea lor din intunerecul cel stralmosesc" 2.
In schimb alergar 5. ucenicii de la Sf. Gheorghe, de la vechea 5coala' de mi-
nastire a lui Matei [Mihai] Cantacuzino spkarul din chiliile Colsei i cei
de la scolile de mahala din Udricani, pk5.sind pe dascalul oficial Chirisa,
pe lancu Stan, pe tovarkii lui din alte chilii, Chiosea pare sal fie o po-
recla Ghissa, cintkesii de pe podurile $erban-Vocrg., Tirgul-de-afara,
Podul Mogosoaii si al Calisei, ca i pe Enghiurliu al carui nume de straln
aminteste Angora a. Erau in cea mai mare parte copii ai unei burghezii ro-
manesti pe care Iasul... n-o avea. Cei dintii studensi la matematici si filo-
zofie I limba romaneasca'" fur, ni spune Eliad, afara' de el insusi, Ioan
Pandele, Ioan Malnescu, Ioan Cra'snaru, Daniil Tomescu, Constantin
Pancu 4. Mai tirziu, alkuri de un conte Scarlat Rosetti, din visa lui Nicolae,
ginerele Brincoveanului, erau fii de foarte mkunsi boierinasi ca Teodor Palach
ti poate Moroiu, i caluga:ri care se pregkeau de studii mai inalte si de pu-
blicasii, ca Eufrosin Poteca din pksile Teleajenului. Intr-acestia, viljisi de
impunatoarea propova'duire, cu mistice infkisari ispititoare, cu strafulgerari
neprevkute in adincurile ei ascunse, Lazar elsi un cerc de inisiasi gata sa se
I Bogdan-Duica si Popa-Lissean u, o. c. De altminterea Inca' inainte de 1808
un C. D. (= Constantin DiaconoviciNLoga), in chemarea la intemeierea unei Societati
pentru cultivarea limbii romane, vorbea despre urmasii puternicilor romani, care au stapinit
lumea intreaga si al caror nume 11 purtam... Desi sintem robi, totusi limba noastra va stapini
o data Tara aceaste. Se inseamna caracterul latin al limbii. Daca o revolutie nenorocita ne-a
umilit, alta mai norocoasa ne poate inalta". Se da un intreg program de dictionar, de culegere
de sentinte, de proverbe, de cintari frumoase". $i faptul ca se da ca exemplu sirbii indica
pe autor.
2 1st. lit. rom. In sec. al XVII1-lea, II, p. 528, dupa ms. 600 al Ac. Rom.
3 Ion Ghica, Scrisori catre V. Alecsandri, p. 57 ; cf. Filimo n, Boieri fi ciocoi,
Urec i a, o. c., [L] p. 113. Alti cintareti, ,clascali" In provincie, cu cite 300 de lei pe
111

luna, Urechia, o. c., fp. 113 1.


4 Almanahul literar al lui Eliad, 1839. Altii multi, in Bo gdan-Duic Gheorghe
Lazar, p. 107 i urm. Cf. N. Banesc u, in Neamul ronUinesc literar, III, 1911, p. 24D
(Lazar, Erdeli i Chirita, intr-un buget).

86

www.dacoromanica.ro
ia la gilceava cu oricine cind era vorba de noile proportii ale crezului
national.
In 1820 se putea vorbi la Bucuresti ceea ce nu era cazill la Iasi, de
inalta Koala' nationala" pe care, din Buda, unde era editor, ferleg'ar",
pentru ca'rtile romanesti ale Universitatii regale, o prosUvea cu mindrie har-
nicul tipa'ritor i vinzator de literaturl nationalr Zaharia Carcalechi. I
se d'adu lui Lazar un ajutor, un ipodidaseal" n persoana celui mai bun din
elevii sai, care trecuse de la cartea populara: luata' din bilci la cultura con-
stientl a limbii sale, Ioan Eliad. Era un buget al scolii de la Sf. Sava, din
care auxiliarul didactic lua o suta' de lei pe lura. Se chema' din Ardeal Inca
un dascal, pentru limbile 1atin i franceza, cred Erdeli, si el un f
lozof materialist, care va preda potrivit cu aceasfalalta conceptie. Era si
un profesor de teologie, arhimandritul Grigore Rimniceanu, caruia bunata-
tea lingusitoare a lui Carcalechi Ii d i lui titlul de director al innaltelor
scoale de stiin ta. celor românesti" 1, dar pe care Eliad Ii prezinfa ca dusman
al acestuia 2. Araturi, Koala bietului dascal Chirifa de la Sf. Gheorghe, cu
traducerile din slavoneste, proloagele la documente si frumoasa ei caligrafie,
mu rea 3.
0 lupta cu grecii a fost, dar Fara' mari demonstratii ca a lui Gobdelas la
Iasi. Mai mult certe de scolari, intrudt ei nu trecusera: la Sf. Sava, si ina-
runte intrigi in Divan. Un alt innoitor, la cinfari, caluga'rul Macarie, pomeneste
aceste zadarnice incereari de a distruge saminta, care, in fundul Pimintului
prielnic, incoltea : and s-au inceput intiiu a s5. paradosi in Bucuresti stiintele
filozofiei in limba noastra., pre dascali i prin divanuri i-au purtat inraotsatitii
pentru ca sa-i impiedice, si in toate zilele cu cetele sa vedea adunindu-se si,
intr-armati cu limbi pline de otravI, in toate prçi1e alerga pentru ca s faca
priciri si turburari, umblind in tot chipul ca i pre dascni cu multe suparari
sa-i impiedice si pre ucenici sl-i sabeasca din osirdie.Si, vzind c cu acestea
nu pot intuneca lumina, nu sa" rusina prea-inra.otiattii de a lipi pre Pareti
noaptea stihuri cu atrari turbate, in care-si arsta pizma si toata: urkiunea ce
hrainea... asupra nearnului" 4. Dar hirtiile" cu ratra'ri ca de dini turbati" ale
uritorilor neamului", cind s-au inceput in Bucuresti a se paradosi stiintele
filozofiei, bogoslovia i loghica pre limba noastrr, n-au izbutit ; biruinta a
limas celui drept. Yn care scoli", adic grecesti, scrie Macarie,. adunindu-se
multime de ucenici, si de pre afara' si din scoalele grecesti, care mei un spor nu
fIcea, cu minunata indeminare a limbii Orintesti in pupa vreme atita spor au
lacut in stiintele filozofiei, incit multime de ucenici romani (stc) au iesit desa-
virsiti engineri i filozofi, care din iscoalele cele grecesti, care cu mulea cheltu-
ia1 5. a fa'rii se tin, niciodata nu s-au va'zut s iasr 5.
1 Intre prenumerantii la Biblioteca Rormineasca.
I Bogdan-Duic C i Popa-Lisscan u, o. c., p. 267 ; ajunge episcop de Arges.
El e autorul frumoasei Prefete, glorificind muzica, din Catavasierul de la 1790 ; v. Rev. 1st.,
XI, p. 216 i urm.
3 Dascalul se plinge in 1819 cle incalcari din partea vecinilor si a mitropolitului Nectarie :
Nediogl u, o. c., p. 22-23.
4 Biserica ortodoxa, XVI, p. [815] si urrn.
6 Diaconul N i c. M. Popesc u, Stiri noua despre Macarie ieromonabul, dasailul de
cinari fi directorul tipografiei din miniistirea Caldeirusani, in ,.Biserica ortodoxe, XXXIX,
p. 971, 974-975.

87

www.dacoromanica.ro
Directia era insa data, i nimeni nu rnai izbuti s opreasca un curent asa
de firesc, Anul 1821 putu aduce inchiderea scolilor, Lazar fiind pus de
Tudor sa kdrepte bataia tunurilor pe podisul de la Cotroceni. La intoar-
cerea vremilor de liniste si de rnunca, omul era zdrobit, i cuvintarea lui,
foarte slaba, cu comparatii nepotrivite, pe care o facu asezarea k Scaun a
protectorului sau, ajuns domn pamintean, tn ciuda grecilor, Grigore Ghica,
trebui sa fie citita de unul dintre elevi. Luat de rude in Ardeal, el se va stinge
acolo, in saracia casutei care-i daduse nastere (1823).
Dar gindul invietor umbla si mai departe. Eliad, abia in virsta de noua-
sprezece ani 1, debutant printr-un engomion de Anul Nou, indrazneste a lua
mostenirea, neinvitat de nimeni, nenumit de nici o autoritate", neplatit. El
numara pe scolarii sai : fratii Tell, doi Pop, Stanciu Capatineanu i Grigorc
Plesoianu, viitorii dascali craioveni, un nepot al lui Naurn Rimniceanu, cro-
nicarul, la care invatase tkarul dascal nou, un Nicolae Rosetti, un Jianu,
apoi Mihaiescu, care va avea catedra la Tirgoviste, Malureanu la Ploiesti,
cei patru moldoveni ai mitropolitului Veniamin : Andrei, care va preda la
Socola, Iancu Nicolau i un diacon, menit la egumenie sau episcopie. Pro-
gramul avea gramatica, aritmetica (dupa' Francoeur), geografia. Un Damil
Tomescu ajuta pentru. 'inv`atamIntul lancasterian 2. Adunindu-se ceva din lec-
iiIe lui Lazar cact e necontestat acelasr spirit si aceeasi 1imb, ceva mai
lamurita, ajunsa mai usoara elevii lui fcur s apara, cu banii boierului
Grigore Baleanu, care incercase in greceste o Istorie a Romanilor, i spre
marea bucurie a ferlegarului" Carcalechi, un Povatuitoriu al tinerimei ca-
tra adevrat i dreapta cetire".
Cartea vrea sa awe regule" pentru ca lectura sa nu mai fie, ca la Cea-
slov, dupa stravechea datina, un simplu act mecanic, si se cauta a cistiga su-
fletele copilaresti prin bucati frumoase pe inteles, luate din fabulistul !Jana-
sean Tichindeal. Dar ea intelege si a da o directie in cultura atita timp
Titacita pe meleaguri straine. In laturi cu macsimurile grecesti", cu maimu-
tareala strainilor pina si in ruOciunile din biserica ! Romanit care au, pe
lin ga maretia romana de la origini, vredmcia neatirnaru lor razboinice de
odinioara se pomeneste numele glorios al lui Stefan-cel-Mare toate le
pot dobindi, c i ei sint nascuti ca fi alte neamurr, si kr li-au dat Dumne-
zeu acele daruri ca i la alte neamuri, numai vrere s alba". Pentru aceasta
insa trebuie crestere in Tara, cu pastrarea bunelor ei datini, a cuviintei mos-
tenne. $1 autorii, .folosindu-se probabil si aici de critica invatatorului, In-
fiereaZa pe dommsorii cei tineri care prin alte tari se tramit s calatoreasca
pentru pricopseala, i aduc acasa obicerurile din afara, mode de imbraca-
minte, imblatura strimba', vorbitura multa' i Fara socoteala, apoi totusi unii
Ii pn de oamem lummap i sIbiciunile strainilor le socotesc a fi mai pre-
suite decit modestia sau smerenia cea faraneascr 3.
Tatal sat', polcovnicul Ilie, la 1814 (?), Rev. 1st., p. 74. Pentru mama, din Danielopoli,
v. S cr a b a, I. Heliade Rddulescu, Bucuresti, 1921. [Adaugam : R a du To m o i a g a,
Ion Eliade Radulescu, in vol. ,,Din istoria pedagogiei romanestr, Bucuresti, 1967].
2 Bogdan -Duic i Pora-Lisseanu, o. c., p. 264 si urm. Un. D. Villie e
autorul Tablelor lancasteriane, alilodidactice. Pentru grarnatica lui Eliad, Pop a -L issean u,
in An. Ac. Rom., 1926.
3 [Povapsitorul...] p. 53.

88

www.dacoromanica.ro
Se ajunse la tiparirea in Bucuresti la 1826 a unei Logici, din greceste, a
carei prefata, de episcopul Grigorie de Rimnic, [de Arges] e un adevarat
imn pentru invatamintul romanesc : Intru aceasta virsta, de vreme ce cei
de bun neam boieri ai patriei romanesti, miscati fiind de iubirea caminului
stramosesc, au binevoit de a face predanie i tiintelor filozofesti in limba
rumaneasca.... Deci, trial mai dinnainte, stiind ca unii din dascalii altor limbi,
poate de vreo patima rapindu-se, nu lipsesc a zice c cu neputinta este a
se muta filozofia in limba rumaneasca, pentru saracia zicerilor si a numtri-
lor, am pus toata osirdia de am talmacit si pre cele mai nelesnicioase graturi
si nume, pazind de aproape pre-intelegerea talmacirii, pentru ca s ramite
greit i desearta parerea acelora i s arate prin lucru dovedit cum ca toate
limbile fara osebire sint indemanatece la toate stiintele. Ca mai mult place
Muzelor a vorbi in fiesce neam cu limba lui decit cu alta straina, fiindca.
numai limba patriei este destula a invita pre cei ce doresc a le ti, spre a
le invata cu deslusire si cum ca fara limba patriei nu numai putin folositoare
s-au aratat scoalele i cartile, ci i fara niciun spor. Inceteaze dar de acum
inainte sfiala aceea care se pricinuia noua sau de la dascalii altor limbi,
precum am zis, se indaracnia pentru cistigul kr, sau de la cei ce invata cite
cinci-sase frantuzesti sau seapte-opt elinesti $i indata se umfla, cascind gura
spre a-si defaima limba sa cea de patrie, fara a socoti ca. pre orice mestesug
si pre orice stiinta vremea le creste si le mareste, cind necurmat sa pun in
lucrare 1".
Suirea in Scaunul de mitropolit a harnicului calugar paisian Grigorie, care,
la Caldarusanii lui, un scolar al lui Lambru Photiadi, lucra la traduceri bi-
sericesti, ameninta s opreasca in loc scolile abia pornite din nou. El ar fi
volt ca profesorii, i cel de matematica, sa fie de o perfect i probata or-
todoxie.
Eliad a povestit cum, pentru tablele lancasteriane tiparite cu ortografie
noua, fu mustrat el si Tomescu, Koala lui Lazar, fiind, se pare, taxata de
cuib al Dracului unde s-au clocit ouale Satanei" 2 ; trebui sprijinul fratilor
Ghica, Vocia el insusi in frunte, pentru a evita o pedeapsa. $coala putu lucra
si mai departe cu ajutorul lui Teodor Paladi in locul lui Tomescu, fugit la
Carcalechi in Pesta, si cu loan Pop pentru gramatica Eforia dind o
leafa de o suta pina la o suta cincizeci de lei pe luna profesorilor" 3. Chestia
se discuta in Divan i, cum astfel de oameni nu se gaseau deocamdata, dom-
nul Insui, desi un intemeietor al invatamintului, ar fi fost de parere c banii
se puteau intrebuinta aiurea. Unii clintre boieri ar fi vrut chiar inchiderea
Pentru a face ca invatamintul sa continue, cautindu-se i pina la
Viena profesorul dorit, se ridica Iordache Golescu, i un raport consular
ne-a pastrat aproximativ nobilele i energicele lui cuvinte : Strainii au fost
Intemetetorii acestei scoli i creatorii veniturilor, si, acum, cind un om de
tara domneste asupra Tarii Romanesti, ne-am sili s-o tinem in ignoranta, in-
I Importanta prefata a fost reniarcata intii de Urechi 8, o. c., [1,] p. 115.
2 Bogdan-Duica 6 Popa-Lisseanu, o.c., p. 270, dupi Binele Public din
6 ianuarie 1880.
3 v. G h. D e m. Teodo re sc u, in Rev. p. ist., arch. fi filologie, I2, p. 1 i urm. Duval
ce un Kolar al lui Lazar, Eufrosin Poteca, din Rincezii Prahovei, dadu la lumina, Inca la 1818,
la Buda, o Mai inainte &ire spre cunofiinta de Dumnezeu.

sq

www.dacoromanica.ro
tunerecul si barbaria pe care cu dreptate europenii ne-o arunca in fafa ?" 1-
$coala ramase, i un examen, la care luara parte si elevii de filozofie, mate-
matic i legi, se facu inaintea lui Voda si a boierimii 2. Consulul francez
acuza, tot la 1823, guvernul muntean de a fi impartit intre boieri veniturile-
scolii care sub greci avea 15-18 profesori", asa incit un agent strain" a tre-
buit s intervina pentru ca, din 110 000 lei, sa. se pastreze 3-400 pentru un
smgur profesor roman 3.
Cu toata critica Povatuitorului", bursierii trebuiau sa se trimeatl in strai-
natate, de noua Eforie a scolilor muntene, i astfel, cu o bursa de 3 500 de
lei anual, la Pisa, unde era Voda Caragea i fostul mitropolit impus i retras
de rusi, Ignatie, i unde si-a facut studiile poetul Iancu Vacarescu, plecara
ca s invete limba italieneasc i mestesugul filozofiei" 4, apoi la Paris,
chiar, Moroiu, pe atunci Costandachi sin popa Dumitru, juristul, Pandeli,
matematicul, Simion Marcu sau Marcovici, caruia i se cumpr i instru-
menturi pentru gheometrie", i filozoful Poteca 5. ii vedem din corespondenta
unuia din ei, acesta din urma, tinindu:se mortis de o invatatura pentru care
nu erau pregatiti, punind, cu o evlavie sjmpl i o curiozitate inocenta, in-
trebanle cele mai grele unui profesor ca Arago, pentru a se opri apoi in-
delung, cu impunatoarea seriozitate a neinitiatului, asupra raspunsului ca-
patat de la profesorul revelator. Pandele, nebun de dezorientare, se sinucise,
Moroiu, mai rezistent, trecu si examene la Pisa 6. Pentru tiparirea noilor carti
de cintari, Theoriticon, Anastasimatariul §i Irmologhiul, dupa care cintau
dascalii Costachi i Grigore mersera la Viena portarul" Macarie si Nil
Nicolae Poponea 7.
Pe acelasi timp, Golestii, Iordachi si Dinu, Ii trimiteau copiii la Geneva,
desi sub ocupatie, in 1828, o dat a. cu cei trei fii ai lui Filip Lens (la Lemoine,
in Paris) 2, dar sfaturile poruncitoare ale guvernatorului rusesc indreptau
catre Petersburg sau supravegheata Odessa. De altfel aici ip aseza fostul
domn Mihai Sutu tustrei copiii. $i vedem pe un alt roman fixat in acea
severa cetate, pe Constantin Brailoiu, cunoscator perfect de francez i ita-
liana, lamurindu:si parintii asupra Museului" de acolo, cu ce expun artisni,
asupra impartirn premnlor, zi de bucurie pentru toti Genevesii, mai ales
aceia care au la scoli copii sirguitori", toata oficialitatea participind la ma-
1 Hurmuzak i, X, p. 248, v. teza p5r. Tomescu despre Grigorie, Bucuresti, 1926.
2 Discursul din 1832 al lui Poenaru, si in Ur echi 5, o. c., [I,] p. [188,] 189.
3 Hurmuzaki, XVI, p. 1099, nr. MML.
4 N. 13 5nesc u, Cei dintli bursieri romani in strain'atate, in Rev. general' a invata-
mintului", VI (1910), nr. 3-4.
5 v. Iorga, Scriitori mireni, in An. Ac. Rom.', o. c., i Banesc u, Academia
greceasca, p. 22.
6 Bianu, in Revista noua, I, p. 471 i urm. ; Scriitori mireni, o. c. ; Ur echi o.c.,
[Id p. 111-112. G. Dem. Teodorescu, in Rev. p. ist., arch. fi filologie, o. c. Scrisori de-ale
lui Poteca le pose& d. C. R. Motni. Cf. 1st. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, II, p. 380.
D. Gaster anunta o autobiografie a lui Poteca, in Gesch. der rum. litt., p. 333. Colegul meu
p5r. N. Popescu ma asigura c5 fautobiografial e pe alocuri de asa natufa inch nu se poate
tipari. rAutobiografia lui E. Poteca a fost publicat5. de C. Waidulescu Motru in 1943 si
comentata de noi (I. P. Teiusan) in vol. ,.Din istoria pedagogiei rominesti', Bucuresti, 1967,
p. 79 si urm. in studiul Eufrosin Poteca.]
7 IQ lit. rorn. in sec. al XV III-lea, II, p. 380-381.
8 Pasaportul Golestilor era numai pentru Mehadia, ca ea nu fie b'a'nuieli ; Hurmuzak
XVII, p 17-18, nr. XVII.

90

www.dacoromanica.ro
Tea sa'rba'toare a scolilor. El inva'Ta, in dorinta de a ajunge diplomat", lo-
ica, economia politic, dreptul, limbile latina si greaa., algebra, geometria",
clorind s capete si lectii de muziei si pictura', de matematic si drept public.
In acelasi timp, in sufletul acestui student", doritor sa' afle tot mai mult,
se trezesc, cu tot respectul fafa de Rusia protectoare, sentimente asem'ana-
toare cu acelea care insufleTesc scoala munteana: a lui Lazar ca si, in Insem-
na'rile sale de caTatorie, pe Dinicu Golescu : Monarhul rusesc intinde bun5.-
voinTa sa si asupra nenorocitelor noastre Tari, si nu le ra'inine boierilor decit
sa' profite si sal conlucreze cu contele (Kiselev) pentru buna stare a Tairit
noastre. Iata' o foarte frumoas5, ocazie, si aveli toti datoria sa' va" gincliTi a
asigura .fericirea bietilor orani, a stabili legi bune si a intemeia pe echitate
si justicie o nousi administraTie ca sa" ne asigure un viitor fericit, caci numai
atunci Tara va putea s prospereze si sa' opuie un z5.gaz violenTelor impreju:
rarilor. Ah, daca' a§ putea sà v infAisez tabloul acestei virtuoase Elvetii, ai
simli cum se dezvola in d-voastra' Cll mai multa* putere acel sentiment pa-
triotic care, stiu, e inn5.scut in d-voastra' si care m5. inspirsa si pe mine ! Acuma,
tatl dragl, va'd mai clar nedesa'virsirea si viciile organizatiei noastre sociale.
A venit vremea sa' ne gindim serios la viitor. Ne trebuie o imbunka'Tire in
constitutia noastii politica', si mai ales in inva'Omint, ca'ci luminarea singura'
poate civiliza tineretul, care trebuie sa: fie cindva podoaba i puterea TIrii
noastre 1".
Pe cind Golestii erau incredinTati unui atit de distins scriitor si cuge6'.tor
ca Rodolphe Tbpffer, care avea la el, in scoala lui pIrinteascl, de un ca-
racter cu totul particular, si alTi romani, intre care unul din Moldova, Bra.i-
loiu urma, se pare, la scoala public, ara sa' stim care. El se dorea ins la
Paris, unde si-ar fi luat titlul de bacalaureat pe care-1 explic tatlui sa"u.
Bucuros c primeste ca"rTi noi din Tara', ca traducerea lui Plutarh si recentele
lucra'ri ale lui Alecu Beldiman, tot sufletul ii merge atre dePartata capitaa
a luminilor".
De pe urma acestor studii in stra'intate Dinicu ajunse la ideca introducerii
in Tail a sistemului lancasterian, prezentat in greceste de profesorul Dimitrie
Vilie 2.
La Paris, spune Brnloiu, se afra si [va'rul] sa'u Va'cloianu. Dar si un tIna'r
de virsta lui, Petrache Poenaru, nepotul lui lordache Otetelisanu, trimis inca'
din 1823 de rude, apoi de Eforie pe patru ani in 1824, dupa' ce fusese se-
cretarul lui Tudor, delegat sa' meargI la Laybach, dar oprit in cale, la
Viena pentru multe de toate dar el urmeazI la Institutul Politehnic
cu 2 500 de lei pe an, plus 500 ca cumpere instrumente de inginerie 3.
Cu apled.ri catre inginerie, el se inscrisese, la 1826, ca asculta'tor la $coala
Politehnica' si lucra la harta Franciei, descoperind si un stilograf, pentru care
1 Hurmuzak i, X, p. 621, [nr. LXII.] v. studiul rneu despre Koala lui Töpffer, in
An. Ac. Rom., seria noua, VI.
2 U rechi 5, o. c., II, p. 150. [Mai pe larg despre imprejurarile in care s-a introdus
sisternul lancasterian la noi, v. Studiul nostru (I. P. Teiusan), Invatilmintul lancasterian in
scoala romaneascir in vol. Clasici ai pedagogiei universale in gindirea pedagogica romaneasca",
Bucuresti, 1966.]
3 0 dobesc u, P. Poenaru. Cuvinrare asupra vietei i activitatii lui, Bucuresti, 1889.
Cf. cu Urechi5, o.c., [Id p. 112 i Hurmuzak i, X, p. 624 nota 1.
91

www.dacoromanica.ro
lua brevet in 1827 1 $i in curind doritor de a cunoaste personal marea dez-
voltare industriala a Angliei, el va intrepninde acolo, cu o recomandatie ofi-
cialh, o destul de lunga calatorie, de student sarac pe care o va descrie in-
tr-o foarte interesanta scrisoare franceza. Aici invata el ca trebuie pentru
viata economica sa se proteaga proprietatea si a celui mai slab taran ca II
a celui mai josnic (oil) functionar, primul venit", sa se sileasca toate clasele
de oameni a contribui la sarcinile statului in proportia averii lor, pentru ca
statul s poata fi in stare a croi sosele, a face canale, a da premii de incu-
rajare, a raspindi instructia pentru a lumina natia asupra intereselor .ei" :
trebuie nadajduit eh putin cite putin se vor recunoaste si la noi dreptunle 5i
datoriile omului in societate i cà fiecare va contribui cit se poate la imbu-
natatirea soartei acestei tari nenorocite" 2. Aid in Paris se intilneau la 1829,
in toamna, si Alexandru Lens, Nicolae Baleanu, Costachi Filipesru 3 i Con-
stantin, Dumitrachi Golescu i, in fine, Constantin Brailoiu linga varul sau
Ioan Vladoianu, ba chiar basarabeanul Margela, care alcatuia o gramatica.
Ei felicitara pe Eliad pentru publicarea Curierului românesc, care va fi un
mijloc deosebit a lumina pe fiestecare asupra drepturilor i datoriilor" 4.
$i fiii lui Durnitrachi Bibescu, [Gheorghe i Barbud erau Inca la Paris 5,
unde acesta din urma era asezat la pensiunea Halays-Dabot i Galeron, unde
venir i alti membri ai familiei, urmati in 1845 si 1852 de o surna de tineri
munteni, doi Lensi, un D. Manu etc. Un preot ploiestean, Ioachirnescu,
ajunse pentru pictura la Roma 6.
0 astfel de activitate trebuia s trezeasca si in Moldova ernulatia.
Mitropolitul Veniamin se grabi s trimita ucenici moldoveni la scoala lui
Lazar, pe cei sase care cu bursa bisericii, invatara la vestitul Parnas de
Muse" al mult invatatului domn Gheorghie Lazar" si al mitropolitului
Dionisie Lupu, care s-au facut cel dintli pricinuitoriu sistisirei scoalelor
nationale, in care se predea slobodile stirinti in pamintul romanesc in limba
nationala". Urrul dintre dinsii [N. Nicola] dadea la lumina in Bucuresti o
culegere de intelepciune", la care adug i tablele Rumanilor" ale lui
Iancu Vkarescu, noul poet muntean. Intors in Moldova, el va traduce si
adaugi un Manual de patriotizm", insufletit de cele mai frumoase senti-
mente 7.

Odobescu, o. c., p 11. Tot acolo era la 1812 un C. Butculescu, care iscaleste pe o
geografie scolara greceasca. Rev. 1st., VI, p. 277.
2 J o r g a, Scriitorii mireni, An. Ac. Rom.", o. c., p. 259. El aduce in tara in 1832 pe
grecul Sinai ; ibid., p. 260 Re1aii1e lui cu Blanqui, caruia-i recomanda, la 1835-1836 doi
Golesti, cu geograful Hucrt, in Odobesc u, o. c., p. 12. Se vor mai fi pastrind interesantele
coresrondente pe care le cita acesta ? [Corespondenta lui Petrache Poenaru a fost publicata
in : Anexe" la vol. Petrache Poenaru, ctitor al inveitamintului in tare noastth de George
Po t ec a, Bucuresti, 19631.
3 Jurist, v. despre el L rechi L o. c., [I,] p. [126] si Po mpiliu Elia d, Histoire
de l'esprit public, I, Paris, 1905 p. 249 si urm. ; II, 1914, p. 259 si urm.
Curiera, nr. 58. De acolo in Ur e c hi a, o. c., [Id p. 176-127 (o scrisoare deosebita
a lui D. Golescu, prietenul lui Eliad).
5 V. Marturii LOW-ice privitoare la Stirbei-Voda, I, p. 64 ; E d m. Galero n, gloge de
Reims, avec une notice par le prince Alexandre Bibesco, Paris, 1896.
o Zagori 1, Din trecutul Ploie,ctilor, Ploiesti, 1914.
7 V. 0 1st. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, II, p. 407. Acolo si influenta noului curent
asupra lui Veniamin insusi, care considera pe Romani ca stramosi, Italia ca vechie patrie,
cere purificarea limbii i lupta u Sirbii".

92

www.dacoromanica.ro
Totodata' se procecra, inca' din 1 8 20, la reforma serninarului, unde pina
atunci lucra doar cite un invatatoriu duhovnicesc", ca Gheorghe Vilcu. Asachi,
omul de incredere al eforilor, merse in Ardeal s caute noi profesori, in cre-
dinta ca' oriunde pamintul ardelenesc d suflete ca al lui Gheorghe Lazar.
Venira' de acolo, pentru retorica si poetical, un Ioan Costea, pentru latineste,
un Joan Manfi, un nepot al lui Bob, care-si zicea, dupa cearta cu unchiul
care nu-i da'dea bani ca s invete la Viena, Vasile Fabian, si doctorul Vasile
Pop din Brasov, care publicase la 1 807 o tez 5. latina despre ingroparea la ro-
mani, acesta un scriitor abundent i un om de timed' isprava 1. Cu acestia
se putea lrgi programul, care cuprinde acum : gramatica 1atin, alaturi de
cea romaneasca, retorica, aritmetica, logica, filozofia, geografia si istoria
universala 2.

Am v5.zut c'a. in acelasi timp, la Arad se deschidea, in 1812, India prepa-


randie romaneasca, avind ca profesori pe Tichindeal, pe dr. Iosif Iorgovici,
pe gramkicul Constantin Diaconovici i pe loan Mihut3, pomeniti mai sus.
Numai pentru bursieri in straln'atate trebui sl se astepte pina' la 1834,
colile lui Dubert, Chabert, Lincourt, Rouge fiind, in schimb, pline.
Dr. Gheorghe Cuciureanu, care-si lua diploma in 1817, dup'a studii la Pesta
si la München, studiase pe seama sa 4. Singur Gheorghe Saulescu e trirnis la
Koala greceasca: din Chalki i apoi la Viena pentru filologie, intorcindu-se
cu multe cunostinte, dar i cu absoluta si iremediabira confuzie de spirit 5. De
aici inainte datina invaiarii in strainkate se rsaspindi asa de mult, incit
Anastase, atunci Anastasachi Pant: (1818), un fiu de lipcan, se plingea la
1840 ea, desi invatase in deosebite pensioane" limbile greaca', francez1 si
germana, n-a putut culege din sinul straldat'atii ca i albina cea de miere
luceatoare invkatura cea mult pretioasI si de toti doritr 6.
Cele doua' scoli romneasc i greceasca' din Bucuresti mersera citiva ani
alaturi, pin i. la noul razboi ruso-turc din 1828-1829. Dupa 1821, Koala
grecea9ca' era condarnnata, ca 9 i orice alta' manifestare in Principate a nea-
mului ridicat contra imparkiei turcesti. Doar elevii ei, In frunte cu viitorul
traduckor al lui Alfieri si al Iliadei in romaneste, Constantin Aristia, de-
monstreaza' In vremea Eteriei, cu steagul fenixului inviat, pe strazile Cani-
talei muntene ! In bugetul scolar muntean pe 1824-1825, se prevad, din
suma de 149 000 de lei, lefi egale, de cite 1 200 de lei, dascalilor de la fun-
datia lui Lazk, Ioan Eliad si inginerul" Rgducanu Mainescu, ca i lui Chi-
rita de la Sf. Gheorghe Vechi, lui Macarie i unui Ierotei, care invata la
biserica Antim pe tircovnici". Doctorul coliIor, Panaiotachi, avea mai
mult : 1 800 de lei 7. Se va ada'uga i alilodidactioa, tiparindu-se Manualul,

1 Dura Lepturariul lui Pumnul i dupl. Erbiceanu, Mitr. Mold., P. 58 i urm..


in 1st. lit. rm. in sec. al XVIII-lea, II, p. 519-520.
2 Ibid.
3 [v. aici p. 62 passim.]
4 Artur Gorovei, o. c., p. 108-109.
5 Pe seama lui pleca la Paris Manega sau Pasalega, care la 1818 hi lua bacalaureatul, iar
licena in drept la 1820, fiind cistigat & Gapodistria pentru Basarabia : Hacman n,
lnaugurarea festiva a rectoratului, Cern'auti, 1921-1922.
6 loan Neculce, III, p. 203.
7 Urechià, o. c., [Id p. 111

93

www.dacoromanica.ro
foile sau tablourile la Clinceanu in 1825-1826, o data cu niste gramatici
romanesti pentru Koala" 1. Un rol important in conducere 11 avea Euf rosin
Poteca, traducatorul Elementelor filozofiei" lui Heineccius (ed. Viena 1829),
pe care le preda in scoala. Functionarea lui la Sf. Sava dura pina la 1832,
cind 11 scoase la pensie [Kiselef], numindu-1 egumen la Motru, unde era
sa-si mintuie zilele 2.
Trimiterea lui Asachi ca agent la Viena 3 facu ca 4coala din Moldova sa-si
opreasca, timp de sapte ani, activitatea ; la 1828 numai ea se redeschide cu
ajutorul lui Gheorghe Saulescu, intors de la studii, cu stiinTa care-i permitea
sa traduca vicyi Iliada, dar si cu pedantismul sau.
Focul cel mare de la 1827 mistui insa cu totul vechea cladire din timpu-
rile lui Grigore Ghica si lui Alexandru Moruzi. Intii a fost vorba de a se
muta Academia romaneasca la minLtirea Golia. Dar Asachi puse la cale
actul prin care se constata ca Koala lui Vasile Lupu se hranea din veniturile
a trei moii : Tamasanii, A giudenii si Juganii 4 i ceru, o data cu inapoierea
lor, ca Academia sa se aseze la Trei Ierarhi chiar, de unde plecase bogatui
egumen grec, gray amestecat in miscarea lui Ipsilanti.
Institutia pastra vechiul ei caracter strict romanesc, cu dascali trebuin-
cio$i", spune anaforaua Divanulufi, spre invkatura Kolarilor mai intii in
limba patriei si apoi in alte limbi ce se vor socoti mai folositoare". Dar ea
se osebia in doua, fiind astfel nesfirsit superioara superficialei injghebari de
la Bucuresti.
De o parte o coakz' normaki, dar nu pentru prega.tirea invataturilor, ci ca
scoala primara, in sensul celor din Ardeal, in care au a se preda : limba
tarii cu gramatica, apoi caligrafia, catehismul, aritmetica i putine inceputuri
de stiinti. Cursul va fi de doi ani. Invatamintul lancasterian facea parte din
program.
La voala znalta, careia i se da titlul de gimnaziu vasilian, legindu-1 cu o
frumoasa traditie, se va studia timp de patru ani. Ea se sprijin Inti pe
cultura limbii vorbirii neamului, in care se fac sfintele rugaciuni, se trac-
tarisesc toate pricinile si care este cea mai puternica legatura spre pastrarea
si imbunatkirea neamului i nsufletirea de dragoste catre patrie". Dar se
aseaza alaturea latina maica limbii noastre", care se preda si in Tara Re-
maneasca si in megiesita Rosie", cu toate ca. nu are alta legatura cu ea".
Limba elina e tolerata, desi se poate adaugi orice limba moderna, dupa posi-
bilitki i mijloace ; franceza, limba particulara, lipseste si se atrage atentia
asupra cartilor straine care pot fi pentru tineretul neexperient o cursa In-
eltoare". De la religie se trece la logica, retorica, poezie, la matematica,
la morala si la istorie, la arheologie i istoria naturala, la biografie" si la
filologia" lui Saulescu, la istoria naturala, la economia paminteasca si
politiceasca". Va fi, pe linga biblioteca, 8i un cabinet de istorie naturala.
I Ibid, p. 113
2 Hurmuzak i, X, p. 626-627, nr. LXVI. Cf. Bis. ort., XVII, p. 217. [Nu ,.scos la
pensie''ci indepartat brutal pentru ideile sale inaintate sub pretextul Ca nu-I mai rabda
batrinetele. Se spunea astfel despre un om care nu avea dech 46 de ani. Cf. Studiul nostru
(I. Popescu Teiusan) Eufrosin Poteca, in vol. Din istoria pedagogiei romanesti", Bucuresti,
1967.]
3 Scrisori de acolo in Iorg a, Scriitori mireni, aAn. Ac. Rom.", sectia literara, XXVIII.
[v. mai sus p. 13].

94

www.dacoromanica.ro
Absolventii vor fi preferati la functii si in cantelarii". Ca profesori se mai
chemara Vasile Fabian si doi preoi, Constantin si Ioan.
In aceste conditii se aproba deschiderea scolii, la 1 ianuarie 1828, dar se
lucra la cladire inca in primavara, cind se incheie i cutare contract de
profesori 1
Si programul si corpul didactic se putura astfel completa. In cel dintli
intra istoria universala si cea bisericeasca, limba franceza, dar i cea ru-
seasca 2.
La examenul din 20 februarie 1829, {...} inaintea eforilor, Veniarnin mitro-
politul, Costachi Mavrocordat i Mihai Sturdza, acesta din urma, apasind
asupra caracterului acestui nou inva.tamint punea intrebarea : Spune:mi, co-
pile, cine au fost intemeietorul romanilor, stramosilor nostri", i oclui ascul-
tatorilor se umpleau de lacrimile unei mindrii mult timp neincercate 3.
Iar Asachi, deschizind aceasta serbare despre care se vorbi la Bucuresti, dar
si la Petersburg Eliad relevind c doi elevi ai lui se afla intrebuintati
in invatamintul moldovenesc pentru cestilalti napustiti stranepoti ai ma-
relui Traian" citea frumoasa lui oda catre epitropie, in care se lauda
fapta boierilor patrioti, cu intelegere pentru valoarea culturii :
Voua dar, marele mimi, ce spre-al tinerimii spor
Asezat-a/i scoale-n arà, muhamire va ramine.
Daca omului aice firea cla un nascator,
De la voi adevarata tinerimii via/a vine 4.
Cit despre seminar, el urma sà lucreze, dar fara dascalii ardeleni pe care
asa de repede-i gonisera imprejurarile de la 1821, ei fiind inlocuiti prin ele-
mente din tail, un dascal Ienachi Halunga care, cu un Andrei Moldoveanul,
fusesera elevi ai Scolii de la Sf. Sava 5, un arhimandrit Ghedeon Proca, un
Vasile Popovici 6. Numai la 1828 rusii, {...) luara pentru armata. minastirea
Socola 7.
RIzboiul trebuia sa' influenteze mai putin miFarea, pentru ca pe urma
constitutia Regulamentului Organic sa caute a-i da alta organizare.

I Urec hi a, o. c., I, p. 117-120.


2 Ibid., p. 121.
3 I. Nicol a, Manualul de patriotizm, [Iasi, 1829].
4 A sac hi, Poezii, ediTia mea, Valenii-de-Munte, 1908, p 13-15.
5 Urechi o. c., [L] p. 121.
6 Ibid., p. 117.
7 Ibid., p. 121

www.dacoromanica.ro
X.

$COALA REGULAMENTULUI ORGANIC

Cu tot razboiul, am v'azut c Asachi a putut deschide gitnnaziul iesean,


iar Eforia scoalelor nationale lucra in Tara Romaneasca, fiind acum alca-
tuita din mitropolit, Constantin Balaceanu, Constantin Filipescu, Iordachi
Golescu si Nestor, cei vechi, si din colegul mai nou, Alexandru Filipescu,
celalalt Filipescu fiind ,director obstesc".
Scoala, scoasa de la Sf. Sava, prefacuta in spital 1 incerca sa'. se acomodeze
cu noile ktprejurari ale unei ocupatii indelung prelungite. La Iasi ea se
putea continua, glorificind la examene pe Vasile Lupu, incepatorul, pina la
boala din 1830 2.
La redeschidere, se ad'augau Gimnaziei vasiliene" in curind o Academie
cu bursieri, si profesori extraordinari : Cristian Flechtenmacher, un foarte dis-
tins jurist, adus de guvern din Ardeal, ca nomikos", cu optsprezece ani in
urma, i pentru redactarea Codului Callimachi3, avea un curs de doi ani de

nedate in vileag ,
stiinta legilor romane", i numai pentru un hotarit numar de tineri din
starea boiereasca, care vor indeplini conditiile pentru aceste statornicite"
un grec, Gheorghe din Terapia, pentru cele 3 ore de gre-
ceste pe saptaminsa, Vasile Peltichi, poate un basarabean, pentru ruseste, 5i
Gheorghe Filipescu pentru insemnarea planurilor", agentul francez Mouton,
si

care tinea i o ba'eanie, pentru limba franceza (1831)4. Ca referendar al


scoalelor", Asachi anunta i limba germana, predata de un fost profesor la
scoala normaa din Cernauti, Samuil Botezatu 5, muzica, incredintata' har-
pistului Paulicek, apoi clasa de pictura, la care, pe linga Alexandru, fiul
lui Asachi, pe lIng Gheorghe Panaitescu (Baltazar), care a lasat opere, si
alti trei : Lemeny, Anastasianu, Giusca si viitorul autor al Uricariului, Teo-
dor Codrescu. Se invata sintaxa romaneasca, gramatica, latina, istoria uni-
Hurmuzak i, XVII, p. 102, nr. CLII.
2 Urechi a, o. c., [I, p. 134.]
3 Ibid., p. 147. Seminariul, care adapostise pe ruli arsese. La Scoala Norman:, pe linga
Verescu, functiona un loan Nanu, un Ioan Silvan", preot, un preot Constantin i un Gheorghe
Filipescu ; ibid., p. 149. Erau 106 Fglari la clasele elementare, 65 la normale, 20 la gimnaziu,
ibid., p. 157.
4 Ibid., p. 150.
6 Ibid., p. 150.

98

www.dacoromanica.ro
versala, matematicile 1 Cineva din Botosani, pierzindu-si fiul unic, dadea un
inceput de biblioteca 2.
Si aici inca din 1828 se preda alilodidactica, dar nu i se dadu aceeasi im-
portanta ca in principatul vecin ; i aici, unde invatamintul pastra un ca-
racter boieresc i centralizat, se culesera de pretutindeni candidata pentru
a se intemeia scolile de juder cum vom vedea c s-a facut la munteni.
La Craiova, unde scoala era mutata la Precista, dascalul de alilodidactica,
acel Grigore Plesoianu pe care-I pomenise, recunoscator, Brailoiu in 1829
colegii lui erau Stanciu Capatineanu, si el profesor al lui Briloiu, i apoi
boierii Costachi Poienariu si Barbu Vladoianu 3, - dadea la lumina, in
Sibiu, un Abecedariu rornano-francez, dar adauga la manualul sau de im-
prumutata invatatura" limba ruseasca pe Hnga cele romaneasca, greceasca si
franceza 4. Merite deosebite si-a cistigat pentru invatamintul mai inalt, mai
ales al limbii franceze, acest modest profesor, care plecase, ca si Aaron
Florian, de la scoala Maicei Precistei" din Craiova, ca s ajunga la Cerneti
in, 1833, ducind cu superiorii o lupta la care era atitat si de tstlarea sa
boinavicioasa 5. La Bucuresti, Koala nu incetase decit in timpul holerei, re-
deschizindu-se la noiembrie 1831, multamita simtului pentru cultura al ace-
lui adevarat filozof" francez care fu prezidentul administratiei rusesti, ge-
neral Kiselev. Localul din Sf. Sava fiind stricat de oaste, pina la refacerea
lui, in iarna 1831, scoala fu instalata in hanul Serban-Voda 8. Alaturi de
Poteca functionau colegii sai Marcovici, Moroiu i Teodor Paladi, geograful
Iosif Genilie, caruia i se datoreste intiiul si excelentul manual de aceasta
materie, profesorul de greceste Gheorghe Ioanid, care va prelucra un vast
Dictionarm, apoi Hill, pentru latina, care va lucra cu Florian si P. Poienaru
Dictionarul francez plus doi Ardeleni, Ioan Pop si Gheorghe Pop. Fusese
vorba si de turceste, la care nu venira elevi, si de desen 7. Marcovici i loan
Pop predau franceza pe o vreme cind puteau spune ca in Koala mai inalta
cine nu stie frantuzeste sa. nu intre" 8.
Ba chiar mica scoala de tircovnici", Inca de la 1821, a lui Ierotei iero-
monahul, era prefacuta in mic seminar, la 1831, chiar daca el era redus si
mai departe, ca si Lazar, sa cumpere lemnele, de mila gramaticilor", elevii
sai 9. Ba inc i vechiul dascal slavonesc Vasile Nenovici lucra la Sf. Gheorghe,
unde se invata si musichia" 10, ai card profesori, platiti mai rau ca rindasii,
se plingeau insa ea' s-au sporit profesorilor de imprumutata invatatura, iar
noi sintem lipsiti de aceasta mingiiere, ca niste fii straini". Se mentmeau si
asezamintele din provincie11.
I Ibid., p. 156.
2 Ibid., p. 158.
Ibid., p. 134.
v. 1st. lit rorn. in sec. al XIX-lea, I, p. 126 ; Ur e chit, o. c., [I,] p. 124-125.
5 N. Bànesct. Un dascal uitat : Grigore Plepiarns, in An. Ac. Rom.`, pe 1915.
[Pentru contributia si la progresul ideilor pedagogice, v. I. Popescu Teiusan, Grigore Plepianu,
in vol. Din istoria pedagogiei romanestr, Buc., 1956.]
6 Urechi 1, o. c., [I,] p. 134, nota [3.] Programul, ibid., p. 137.
7 Ibid., p. 169.
g Ibid., p. 145.
9 Ibid., p. 133, nota 1.
10 Ibid., p. 134.
11 Ibid., p. 135. De la Focsani, Valenii-de-Munte (pop. Preda) si Urziceni, Slatina si
Tirgul-Jiului, Buiau, Ploieti, Cimpulung, Tirgoviste, Pitesti, Rimnicul-Vilcii.

97

www.dacoromanica.ro
Se incercau aici masuri noi, menite s intinda invatatura : astfel, in acelasi
timp cind se trimiteau, prin magistrati, semicercurile de fier" i tablele
de tinichea", man i mici, pentru caligrafie, se pomenesc cei dintii invatatori
designati, dupa un examen adesea pentru formalitate", localitatilor mai
mici 1, asa-numitii candidati, dintre care unul ajunse a juca un rol in litera-
tura populara si didactica ; acel Gherasim Gorjanul, Gorjan, care va conduce
buna $coala, laudata calduros $i de consulul englez Blutte, care-$i avea un
copil acolo, din Valenii-de-Munte 2. [Candidatii] aveau s urmeze la Gheor-
ghe Pop un curs pregatitor ca sa se deprinda cu orinduiala imprumutatelor
invataturi i altor $tiinte" 3. Cursul, cu monitori, trebuia sa fie, de la 1 noiem-
brie, de vreo doua-trei luni, viitorii invatatori primind i leaf. Programul
cuprinde gramatica $i geografia politic, ceva aritmetica, $i cu fringerile",
fractiunile, $1 catehismul. Se ceru i alcatuirea de manuale pentru ei.
Caci inca. din 1830 scoala noii orinduiri generale a Regulamentului Or-
ganic luase fiin, i la 1 iulie ea trebuia s i inceapa, deschiderea fiind zN-
bovita' apoi pina la terminarea votarii Regulamentului.
Prin aceasta Constinitie", care facea din $coala o institutie permanenta
de stat, cind pina atunci ea fusese numai o binefacere i o rnila domneasca" 4,
fiecare ora$ de capetenie" trebuia sa-si aiba Foala ob$teasca", nationala.",
una de acela$i caracter, inlocuind formele variate de pina atunci, a$a cum
pornisera din initiativa cite unui boier sau negustor dorind faca pomana
$1 prim luminarea sufletelor, scoala uniform.
in Muntenia, dupa. incetarea biciului dumnezeiesc" al holerei, in iarna,
se luau masuri ca sa se hotarasca pentru $coala o casa in fie$care ora$, sau
din cele minastire$ti $i ob$te$ti, iar, nefiind asemenea case, sa se inchirieze
de catre oraseni o incapere destula, adeca trei odai pentru locuinta a doi das-
cali i alte doda 6ale maricele, pentru invalitura". In Capitala $coala cen-
trala de la $erban-Vod i cea complementara 5. Aid, la Bucuresti, ca $i la
Ia$i 6, trebuia sa fie $i o $coala inalta de fete din noua boierime a cinurilor.
0 vie miscare cuprinse Intreaga Tara : prostimea" ca 1i boierii, feciorii
de boieri i negutatorii" se intreceau in colaborarea ceruta. La Caracal, tori
ajutara la gatirea localului i la plata dascalilor, de moda veche, ca un Chi-
rita Barbovici Brabeteanu, fie $i a unuia care de limba lui cea proasta ro-
maneasca are putina", dar privilegiatii se plingeau c multimea n-a venit la
convocarea ispravnicului $i nu vrea sa mai ajute mai departe 7. Din partea
kr, ei dorisera Inca din primavara, de la sine, o $coala noua cu dascal
intemeiat in $tiinta nationala" ca Lazar si cu limbi straine", ca acei
craioveni Capatineanu i Plewianu, carora in loc de chir", li se zicea
Musia", si oferisera $i 3 000 de taleri, ca sa fie Mali in stapinirea mo$iei
tirgului, de care erau amenintati acum sa fie expropriati in folosul $colii
1 Ibid., p. 135
2 Urechi 5. o. c., [Id p. 136 si Rev. Ist., I, p. 135 i urm. ; V, p. 67-68. Pentru
scoala lancasterjan i Urechi a, o.c., [Id p. 143. Cf. Pentru candidati" ibid p. 143-145.
3 Ibid., p. 144-145.
4 P. Rascan u, Istoricul invatamintului secundar, 1906, v. acolo citatii din Regulamentul
Koalelor publice" pastrat n Bibl. Universitatii din Ia0.
5 Urechi a, o. c., [Id p. 138-139. Cf. 0 pentru Moldova, ibid., p. 158-159.
6 Ibid., p. 139-140.
7 Ibid., p. 139-140.

9B

www.dacoromanica.ro
inca nedeplin asezate 1. Jienii, din neamul creatorului de Koala Hagi Stan,
un Greceanu, un Varlaarn iscaleau actul alaturi de reprezentantii negotului ;
boierii tot', un Prejbeanu, un Strimbeanu, un Gardareanu, un Niculescu, un
Burileanu, un Ciupagea, si negustorii staruiau ca dascalul cel nou, in locul
bietului Chirita, rau platit i lipsit si de ipodidascal", sa fie cu stiinta de
invatatura carpi romanesn" desigur, dar, de va fi cu putinta, s tie si carte
greceasca i frantozeasca", avind a fi platit de parinti pentru invatarea noii
limbi indispensabile, pe lIng una mie oca zaherea." pentru intretinere 2
Un ajutor trebuie sa-i fie dat.
De altfel si la Bucuresti, Vasile Nenovici, ultimul dascal de la Sf. Gheorghe,
fu inlocuit cu C. Petrovici, care va fi avut asemenea insusiri 3. Acolo, la
Caracal, o suta cincizeci de copii se adunasera din oras si de pe afara",
nerabdatori s invete, fiind, spune plingerea locuitorilor, pacat de pierderea
vreinii.la atita.tinerime ce se rataceste fàr nicio educatie" 4.
Scolile publice fund acum defininv asezate, o noua rivalitate [intrecerej
se deschidea, in locul aceleiade odinioara intre Asachi i Lazar sau urmasul
acestuia Eliad, orn Fara studii in strainatate, i, cu toata epocala sa grama-
tica, un simplu autodidact rivnitor, care asigura succesul moldovenilor. Acu-
ma, In fruntea soolilor muntene, avind ca epitropi pe Alexandru Filipescu,
pe Stefan Balaceanu, dar i pe harnicul $tirbei, abia intors de la Paris pen-
tru a incepe o stralucita cariera care-1 va duce pina la domnie, erau P. Poie-
naru, intors de la stuchi, cu o perfecta orientare culturala, cu aplicari apusene,
dar i cu neclintita hotarire de a pastra invatamintului un caracter absolut
romanesc dupa traditia neuitatului sau dascal ardelean.
De altfel in chiar textul Regulamentului [scoalelor] muntean se prevedea
istoria rumaneascr, adaugindu-se ca ea se va dezvolta de mai multa in-
tindere decit istoria particulara a celorlalte neamuri, facindu-se iscodiri a se
gasi in fiecare veac din istoria neamurilor de prinprejur obiceiurile 4i pra-
vilele cele mai insemnate ale ,acestei Tarr (in sinhronie" nu se va pierde
dinaintea ochilor starea Tarii Romanesti In fiecare veac", la retorica, exem-
pluri din istoria nationala", iar la geografie ca se va incepe de la parnintul
rumanesc ca dintr-un centru". Clasa I si II vor fi consacrate in mare parte
gramaticei romanesti. $i se prevedea corectarea in scoala a limbii parin-
testi de tot simpla, cu care tinerimea vine in Koala", neregulata i gresita",
avind nevoie de indreptare", i curatire", dar fara a sili duhul ei", iar
cele tehnice si de idei inalte" fiind luate dintr-o singura limbi, precum este
cea frantozeasca, apropiindu-se de cea latineasca, fireasca murna a limbii
romanesti".
Poienaru insusi, cu $tirbei, credem a alcatuit i inclreptarea gene-
rala, deslusire, talmacire, insiruire loghiceasca a ideilor, a studiilor" incor-
porata in Regulament. E o lucrare plina de idei noi : trecere de la simplu
la compus" ; din clasele incepatoare e admis a trece cineva la cele superioare
dupa destoinicie (din a treia ca si a patra) ; treapta lucratorilor" e ri-
nuta in sama : Un mester care stie s citeasca, s scrie i s socoteasca
care are citeva cunostinti de printipurile mestesugurilor mecanice este in
1 Ibid., p. 140-141.
2 Ibid., p. 141-142. Psaltul lipsia inei din 1828, dnd arsese Carac51u1.
3 Nediogl u, o. c., p. 23 [si urm.]
4 [Ur e chi5, o.c., I, p. 140.]

99

www.dacoromanica.ro
stare a patrunde toate lucrarile meseriei de care se slujeste. A osindi cinevasi
pe lucrator la soarta until anstrument orb, unui automat supus la inabusirea
ce i seface, este ca cum ar voi sa se lipseasca de toata nadejdea productiilor
industriale. Intr-acest chip daca ar voi cinevasi s pazeasca in veci nesmintite
obiceiurile vechi, ar opri tot felul de imbunatatiri" ; grija de ei se observa si
la recomandatille cu privire la desen, care trezeste i simtul frumusetii. Se
arninteste c .regulele sint mijloacele, iar nu sfirsit". Se recomanda invatarea
gramaticii prm citirea din autorii cei mai vestiti pentru stil curat", a istoriei
prin luarea de extracturi" i prin compuneri. La aritmetica elevul trebuie
facut sa gaseasca singur regula". Se cere un curs de istorie generala a litera-
turii", i cu relatia acestor literaturi intre ele si aceea ce pot avea cu lite-
ratura neamurilor vechi", departind gustul exclusiv si pedantesc, care
adoarme duhul si opreste nasterea ideilor noua" : profesorul va face pe sco-
lari sa simta de cite lucruri de capetenie ar fi fost lumea lipsit daca s-ar
fi marginit cumva in cercul unor reguli arbitrarii i prea absolute...Pe de
alta parte va arata ratacirile acelora care, lasindu-se unei imaginatii nein-
frirrate, se iimpotrivesc rezonului i bunei simtiri i, alergind dupa oraginali-
tate, cad in feliuri de rataciri. Profesorul va arata inca relatia ce au intre
ele lucrarile duhului la deosebite stari ale societatii, precum : influenta ce are
clima, religia si obiceiurile asupra literaturii fiecaruia neam" 1.
Scoala lui Poienaru, urmind celei a lui Poteca 2 incepe la 1 martie 1832.
Ca provisor", ajutat de un revizor incompetent, fiind strain, el completa
Academia de la Sf. Sava, care, in intentia lui Kiselev, atent la orice propunere
ti necrutator in critici, trebuia sa atraga pe absolventii scolilor judetene si
sl pregateasca, peste clasa complementara, pe viitorii studenti in stramatate.
Inca la 1832 o comisiune, in care presidentul rus pusese i pe francezul, func-
tionar imperial, Fonton de Verrayon, linga fiul de domn Sutu, care vom scoli
de sate cu preoti i istoria sprijinita pe evanghelie, nu pe greco-romani, dar
filozofia ca pregatire a literaturii vechi 3 -, i cinovnicii Costachi Dendrino
si Piccolo, constata 421 elevi la primele doua clase, lancastriane, in care se
invata : cititul si scrisul, catehismul, aritmetica practica, principiile de geo-
grafie i primele notiuni de istorie a reirii. Apoi 139 [eleva] la scoala cen-
trala, avind in program aritmetica rationata, geografia, gramatica rom-
neac i greceasca, franceza, caligrafia si istoria sacra (predata rau, fara
explicatii). Nu se prea gaseau ascultatori la clasa complementara, inceputul
Pniversitar, cu drept, literatura francez i latin, limba german i slavona 4.
Comisia se gindea si la operatorii practici", cu cunostinte de mica hirurgie,
la inginerii hotarnici, buni i pentru necesarul cadastru, i la arhitecti, destul
de patrunsi de principiile artei ca s reuseasca a face sa predomine gustul
frumosului i utilului in constructiile private si publice" 5. Se si desemna un
project de invatamint medical pe trei ani, cu catedra de ifarmacie, cuprinzind
elementele botanicei i rnateriei medicale", cu cea de mica hirurgie i patologie

1 Reproducere i in It 'a c a n u, o. c., p. XXIV.


2 [Eufrosin Poteca nu a fost, cum da sa inteleagii autorul, directorul sau provizorul Fcolii
de la Sf. Sava. In rindul profesorilor, Poteca era filozoful colii, dar nu director. Acest
post ;-: =-8Apat in noua organizatie P. Poenaru.]
3 U re c hia", o. c., [I, p. 168.]
4 Ibid., raportul catre Kiselev, p. 163-164. $i easpunsul lui, p. 167.
5 Urechia', o. c., [I,] p. 172.

100

www.dacoromanica.ro
speciala, foarte pe scurt", cea de anatomie si fiziologie, cea de igiena 4i istorie
naturala, elevii umblind din al doilea an la spitale, iar dupa diploma mai
facind acolo o practica de un an, acest invaTamint fiMd ajutat de labo-
ratorul farrnaciei centrale, asezat la scoala, si de gradina botanica, utila 5i
igienei orasulin 1 Apoi al ingineriei, cu trigonometrie de ambele feluri, geo-
dezie, cu ridicarea de planuri, cu oarecare astronomie, cu legile de hotarnicie
din Europa si datinile Tarii (Kiselev aproba), plus desenul topografic
principiile perspectivei. Iar pentru arhitectura, cu un singur profesor, s-ar
preda : istoria ei, stiinTa materialelor, principiile de constructie, aplicaTia
la mijloacele orii, preferind utilul frumosului absolut", i cu critica zidi-
rilor defectuoase care acopar Tara" (Kiselev aplauda : foarte bine gindit").
Cum nu sint de f apt inalta literatura francez i latina", nici cursurile "de
turcqte i slavona, s-ar pune in loc inceputul facultatii de litere o
catedra de literatura cuprinzind principiile frumosului, ale stilului elocvenTei
4i poeziei, cu o istorie pe scurt a literaturii, o catedra de filozofie cuprin-
zind analiza facultatilor i ideilor, deducTia lor sau logica morala, tiina
principiilor i o catedra de fizic i himie experimentala". In locul cursului
de drept" cel de istorie a dreptului roman 2.
Indata eforia lua masuri pentru ca aceste intentii s inceapa a fi implinite.
Cursul de desemn topografic si de perspectival e i deschis". Gheorghe Pop
facea aritmetica rationata, iar Poienaru insusi incepea geometria ; prov--
zorul ti rezerva algebra si trigonometria practica, si darasi pentru a forma
un specialist, ceea ce i-ar permite a trece la geodezie i observatii astrono-
mice", cind vor fi si elevi pregatiTi 3.
0 lege speciala interveni aici indata, aducincl unele schimbari in prograrne.
Astfel in scolile incepatoare se introducea si geometria si mecanica practica
pentru meserii. Invkamintul umanioarelor se impartea pe patru ani, avind
si un curs de Tinerea registrelor. La complementare se fix a. un an pentru re-
toric i invataturile slobode", limbile clasice, geometria si algebra, un al
doilea pentru istoria literaturii alaturi de logica si fizic, un ultim an unind
morala si arheologia i chimia.
Se puneau astfel, in adevar, la complementare, bazele universitaTii. Drep-
tul cu trei ani (drept civil si comercial ; drept criminal si procedura ; isto-
ria dreptului si economia politica). Matematicile cu acelasi termen trigono-
metrie ap1icat i aIgebra. superioara ; (calcul diferenital si integral ; geodezie
5i triangulatie ; mecanic i arhitectura). Si un invaTamint agricol de trei
ani cuprindea : principiile culturii de obgte", botanic i mineralogie apli-
cata, veterinarie i tiinta forestiera, economic industrial i practica, pre-
cum si studiul solului romanesc 4. Va fi o ferma model linga Bucuresti 5.
1 0 Koala de mica hirurgie fi de mofit la Colrea, 1845. Urechi5, o. c., II, p. 298.
Di. Sporer i Koala de m,t4it, ibid., p. 160 (an. 1840). Inca' in 1838 era scoala la Bucuresti,
ibid., p. 62. Mica hirurgie a lui Vartiade in 1844, ibid., p. 271.
2 Ibid., [II p. 171-172.
3 Ibid., p. 176.
4 Ibid., p. 178.
5 Ca profesor nou pentru matematici Dimitrie Pavlidi : ibid., [L] p. 231. Lista profesorilor
5i programul, 1834-6, in Iorg a, V lig-a 5i domnia lui Barbu D. Pirbei, An. Ac. Rom.",
XXVIII, p. 139 si urm. (si cifra elevilor : 736 in 1834 ; Balcescu si I. Ghica premianti, p. 141).
0 Koala de iconari i zugravi la Buzau, Constantin N. Tomescu, o. c., p. 91,
nota 1.

101

www.dacoromanica.ro
In materie de organizare, al patrulea efor va fi si inspector pentru Koala
centrala, iar unul va functiona ca director general al Casei $coalelor". Di-
rectorul scolilor e si provizor la Sf. Sava, avind tn grij i internatul. In
judge vor fi comitete scolare, de inspectie, pe linga administratie. Profesorii
vor primi ca pensie leafa intreaga dupa 24 de ani de serviciu (Kiselev o pre-
vazuse, propunind 1/3 dupa opt ani si 2/3 dupa. saisprezece1). La scolile in-
cepatoare nu se plateste ninuc. Se dau doua examene pe an si se prevede
corigenta si repetenpa. Cine a ispravit cursurile superioare si a.trecut ultimul
examen e laureat in invataturile slobode", laureat in stiinte st mestesugurt",
avocat sau ingmer civil, dupa specialitate. Vacantele sint de doua saptamini
la Pasti si de o luna la date din toamna care variaza dupa categoria scolii.
0 scoala de fete, cu limba de propunere franceza, afara de invatamintul de
romaneste, va cuprinde cinci ani de studii, treceri de la citire, scris si lucru
de mina la caligrafie, gramatica, la geografie, ortografie, franceza, catehtsm
si desen, la istorie, compozitii franceze si aritmetica aplicata, la istoria na-
turala, morala, pnerea registrelor, bucatarta si compozipa romaneasca. Se
prevede i un timp de pregatire dupa cinci ani pentru a cunoaste economia
casei si cresterea copiilor 2
$colile se inzestreaza cu carti culese de la biserici, minastiri si episcopii si
cu dreptul legal (trei exemplare pentru Bucuresti, doua pentru Cratova),
precum si cu tot felul de colectii 3.
In acest timp douaspiezece judete isi aveau colile intemeiate, si cea din
Craiova capata trei profesori francezi, si, ca si la Bucuresti, PM'S la doua-
sprezece catedre, devenind scoala centrala 4.
Profesorii se completaser i ei, cu Vasilachi Jorj, lonitS Poienaru, Aaron
Florian, venit de la Koala [din Craiova] pentru istorie, un CuniTchi luind
limba ruseasc i pictorul Scarlat Wallenstein desenul ; in 1833 Aristia reveni
in invatamint, pentru franceza 5. Era si un curs de gramatica 6. Cele dintli
premii, dup a. cinci luni de studii, din carli franceze pe IIng citeva gramatici
de-ale lui Eliad, se dklura in august 1832, in mijlocul unei deosebite emo-
Pi, care misca si pe autorul darii de seama din Curierul romanesc" 7. Fara
a se uita luceafarul" Kiselev, nal caruia nume cit va fi neamul romanesc se
va afla tiparit in adincul inimii romanilor", numele lui Lazar, doctor in
teologie si drept, cel mai vrednic de lauda roman despre ale sale stiinte si
patriotism", care el intiiasi data a propus ideea de a se intocmi o scoall in
limba patriei si el singur s-a luptat cu toate neinlesnirile, facind in limba
romaneasca cursuri de filozofie si de matematica", era pomenit cu o deose-
bita i calda recunostinta de elevul sau, care nu uita pe Constantin Balaceanu,
tatal lui $tefan ca principal sprijinitor, pe Palade inginerul" si pc Eliad,
proprietarul tipografiei", odati singurul profesor, nepregetat tinar" care
1 Urech o. c., [I,] p. 175, nota 4. Era vorba §i de intrarea in noblefi dup 5. treizeci
de ani ; ibid., [I,] p. 176.
2 Ibid., [I,] p. 182.
3 Ibid. Impa'rrirea oarelor p. 184 i urrn. Examenele din 1832, p. 186 i urrn.
4 Ibid.
s Ibid., rI,1 p. 258.
6 Ibid., [I,] p. 184.
7 Ibid., [L] p. 187, 189.

102

www.dacoromanica.ro
pentru o singura dragoste a-si imp5rt5si invtura tinerimei a suferit tot felul
de strimtor5ri, facind dar Orli si acea gramatid prin care tinerimea invatI
acum in scoal5 cu inlesnire a-si regula ideile i expresiile in limba p5rin-
teaser. El era r5spritit i prin aceea c in toate scolile se auzea din darul
sit.' de poet Cintarea diminetei din buzi nevinovate".
Intre premianti era Joan Ghica, intliul la geometric i accesit la aritme-
tic5, si Nicolae Balcescu, accesit la gramatica francez5 1, Joan Zalomit, filo-
zoful, C. Aricescu, poetul, Costaforu 2. Iar in anul urm5tor Stirbei tinea s5
ar5te c5. la clasa I si II de incep5tori inv5tau i fiii sài, Gheorghe (Iorgu) si
Grigore 3.
In ce priveste provincia, o inspectie a lui Poienaru arat5 la Craiova, pe
1ing5 vechiul dasc5l pentru incep5tori, Stanciu C5p5tinearru, pe Chirifa Bar-
bovici la geografie, la francez5 pe Vizamont, care s-a familiarisat cu limba
rornâneascr, pe Leca la desen si pe Mondaniotul la greceste 4.
In Moldova se intemelase pentru candidati" un curs de pedagogicr,
al lui Samuil Botezatu 9, i se rinduiau profesori la cinci Tinuturi, gramatica
lui qulescu inlocuind pe a lui Eliad, aritmetica fiind dup 5. caietele lui Fili-
pescu, geografia dup5 ale lui Fabian 6. Se planuia un Institut agronomo-
iconomicesc" 7. Cit despre gimnaziu, a c5rui pecete purta mindru inscriptia :
1828. Sighiliu ghimnaziei vasiliane urzite la 1644", cu porumbul Duhului
Sfint in Ochiul lui Dumnezeu", referendarul Asachi, lucrind cu 0 epitropie
in care Veniamin i Mihai Sturdza erau aaturi de hatmanul Ghica, dutI
s5 nu se lase intrecut In emulatie cu Poienaru. Scoala era frecventat 5. foarte
mult de fiii de boieri, i printre bursieri Asachi ii zicea, italieneste
alievi : un Catargiu, un Mavrocordat, un Manu, un Bals, un Miclescu,
Constantin Virnav, apoi un lamandi, un Crupenschi, un Veisa, pe ling5
viitorul doctor Anastase F5tu, poetul Dimitrie Gusti, profesorul de istorie
Iancu Albinet, Alecu Costinescu, un Scriban, un V5sescu 8, cu profesori noi,
ca francezul Tissot 9. Gimnaziul, avind 29 de scolari numai fat5 de 129 de la
colile incep5toare si 47 de la normr, urma un program Ind modest, cind
se invIta, in patru ani, latineste, cu gramatid, greceste (cu dminarul Ata-
nasie), geografia lumii (cu preotul Constantin Fads), logica i istoria lumii 10,
iar, ca limbi, franceza, germana si ruseasca (profesor [V. Pelteki]) 11. In fe-
bruarie 1832 trebuia s5 se mai cheme la Academie printr-un indemn public
profesori pentru filozofie, logic, metafiziel, moral i drept natural", apoi
pentru teoria matematicii, istoria natural5, fizica i himia teoretid, si expe-
1 Ibid., [I,] p. 190-191. Intliul e un Scarlat Turnavitu pentru geografie i istorie. v. 6
ibid., p. 195.
2 Ibid., [II,] p. 28, 29, 30 (an. 1838).
3 Ibid., [Id p. 235. Gasim i pe D. BrItianu ; ibid., [I, p. 235] (6 un Gradisteanu, Ion
Ghica, Al. Or5scu). Cf. 6 ibid., p. 258, nota 1.
4 Archivele Olteniei, II, 5.
5 Urechi a, o. c., [I,] p. 200 [i urtn.]
6 Ibid., 11.1 p. 202.
7 Ibid., [Id p. 200.
8 Ibid., [I,] p. 204-205,
9 Ibid., [I,1 p. 206.
" Ibid., [I,] p. 208-210.
11 Ibid., [I,] p. 244.

103

www.dacoromanica.ro
rimentelor", in al treilea rind : matematicile aplicate, geometria, masura-
toarea de parnint, arhitectura civi1, idraulica, inecanica i construcvia de
poduri si sosele", in al patrulea : economia rural i veterinaria, in al cin-
cilea : limba i literatura franceza 1
Academia era considerata ca in pregatire, avind sa. lase la vremea ei Koala
vasiliana pentru clasele elementare. Comitetul academic, compus din profe-
sori de toate treptele, ajutat de legistul Bojinca i de d-rii Cihac si Cuciu-
reanu 2, si prezidat de referendar, avea s creeze i noile manuale, dupa
spiritul limbii moldovenesti si in mod de a putea fi adoptate de majoritate",
si regulamentul prevede a nu sili duhul limbii" in neologismele franceze 3
(mai tirziu Saulescu lucreaza la prelucrarea filozofica a limbii romanesti 4).
Nna atunci Asachi facea matematica, dupa. Bezout, si Fabian, geografia dupa
Stein. $i aici era in proiect Koala de fete 5. A fost vorba chiar de o scoala
militara 6
In provincie scolile se organizau repede, prin odai de pe la biserici, cu
cite un implinitor profesoriei", ca la Botosani, cu Gheorghiu, dupa care vine
si un Velini, limba germana fiind introdusa de un Alecu Corlatan 7.

Am spus c coala superioara munteana era definitiv organizata. Intre


Poienarui $tirbei domnea cea mai deplina intelegere, inainte si dupa in-
stalarea domnului de Tara care a fost occidentalul Alexandru Ghica, pina ce,
la ianuarie 1835, $tirbei fu silit a lasa locul lui Scarlat Mihailescu 8.
Altfel in Moldova.
Aici sensul insusi al scolii nu era bine determinat. Caracterul de institutie
pentru stance nu se putuse mentine si din lipsa de forte potrivite. Prins cu
atitea ocupatii : calatoria la Bucuresti pentru alcatuirea Regulamentului Or-
ganic, ziarul Albina Romaneasea, tipografia, Asachi nu putea sa' deie colO
intemeiate de dinsul acea grija de care era capabil exclusivismul Kolar al
activitatii lui Poienaru. Din partea lui, Mihai Sturdza, care-si pregatea dom-
nia, n-avea nici ragazul, dar nici tinerescul avint al lui $tirbei, carve, in
1833, vorbind la examene, ti amintea ca nu de multa vreme fusese ucenic"
el insusig.
In lipsa lui Asachi, ramas Para referendar, Saulescu, filologul, cauta a face
cit mai mult loc persoanei i materiei sale filologice", pe care o pusese
si in program. Mai mult decit studiile insei, acest om mediocru, dar sea-
ruitor, umbla, cum am vazut cu prilejul manualelor de tiparit, dup a. o refa-
cere a limbii potrivit cu vechi monumente literare i cu documente. Se ajunse
la un conflict cu bunul simt al lui Mihai Sturdza. I se punea in vedere ca nu
trebuie sa se chinuiasca" limba si ca int:Ha datorie e sporirea persoanelor
1 Ibid., [I,] p. 211-212.
2 Ibid., [Id p. 214.
3 Ibid., 11,1 p. 218.
4 Ibid., 11,1 p. 227 si 213. E vorba de evghenisirea ei. Se vor invia i vechii termeni..
In clasele elementare si matematic i geografie, ceva scrisoare i citire latina.
5 Ibid., [Id p. 213.
6 Ibid., [I,1 p. 215. Cel dintii manual de invatamint agricol la munteni e din 1845, al lui
Io an Penescu, v. Viata agricolti pe 1915, nr. 1.
7 G o ro v e i, o. c., p. 348, 353 si urm., 361-363, 365.
8 Filitti, Domniile Regulamentului Organic, ed. Academiei Romane, p. 225.
9 Ur ec hi a, o. c., [I, ] p. 234.

104

www.dacoromanica.ro
Invatate si apoi cu ajutorul acestora se va putea pasi clue deplina curaTare
a limbii dupa regulile filologice" 1 Iar, cind el prezenta marea sa opera, gra-
matica indreptatoare de limbi, Asachi avu curajul, contra lui Fabian sit a
preotului-profesor, s afirme Ca o astfel de carte nu poate fi admisa, cici
ar face antipatica insasi instituTia care s-ar servi de dinsa i ar recomanda-o :
nu se pot aproba opotesurile, iscodirile i ideile particulare", sisteme stra-
ine", Imbracind limba in forma clasic a. numai pentru dragul maicii de la
care se trage" ; Sint inauntru atitea paradoxe, incit aceasta carte cuprinde in
sine felurite stihii carele vor aduce nemultamire, discreditare i ura asupra
instituTiei in al careia sin s-au nascut". Cu nici un chip, nici intr-o pre-
zentare nu consimTi Asachi s tolereze ceea ce era de fapt doar o disertavie
filologica si sisterna particulara a autorului". C5ci el stia bine, acest spirit
ponderat, aceasta minte de clasic, c tirania filologica e mai grea a se sta-
tornid dedt cea politica" 2.
Astfel intemeierea Academiei de mult dorite, la care de la inceput erau sa
vie cursuri de drept i medicina 3, zabovi. Pentru a reorganiza internatul se
aducea la 1834, cu toata cererea de protimisire a parnintenilor" 4, un strain,
Tolhausen, de la Frankfurt-pe-Main, atunci cind, la Bucuresti, cum vom
vedea, francezul Vaillant silit, prin repetate si hotarite interventii, a urma
programul de da. Sf. Sava, altfel, daca crede cal planul d-sale e mai bun,
poate stabili pe acele baze o pensiune oriunde aiurea decit in Colegiul Sf. Sa-
va" 5 , era silit s cedeze locul lui Gheorghe Pop, numit censor" acolu.
Se si cumparasera pentru inalta scoala casele lui P. Casimir, Mihai Sturdza
fiind acuma dorrin i hotarit a nu se mai face labava 6.
Intiiul an de domnie al lui Mihai-Voda trecu insa flea a se Intemeia
Koala. Se adaugau numai cirpituri la vechea alcatuire a gimnasiei", numin-
du-se la 1834 ca profesor public de desemnul figurilor si a zugraviturei
istorice in oleiu" Ioan Muller, caruia-i succeda Giovanni Schiavone, si pentru
zugravirea noului edificiu al mitropoliei 7.
Dar la felicitarile de Anul Nou din 1835 se arata de corpul academic"
cl fundavia domneasca mihaileana, nu va Intirzia 8. Programul, redactat in
acelasi an, pune alaturi de scoala lancasteriana si norma" de doi ani, de
ghimnasia" cu doua clase pregatitoare si doua urnanioare" 9, care trebuira
Ibid., [L] p. 229.
2 Ibid., p. 251. $i in regulamentul din 1835 se cerea mare cumpanire i chibzuire' la stil,
ibid., p. 285. De altfel Saulescu nu se 1às in ce avea dreptate, i in 1837 era vorba de a se
cumpara lexiconul lui Budai Deleanu si, intrebuintindu-se si al lui Costin Veisa, sa se lucreze
la un dictionar, adunind toate cuvintele moldovene alese i uitate, de prin dresuri i carti
vechi, precum si din gura poporului, apoi acele cuvinte ce ar lipsi de tot sa se alcatuiasca
dupi trebuinta de la maica limba ; si in asemenea lucrare sa se inteleaga directia scoalelor cu
acea din Tara Romaneasca" ; ibid., p. 363.
3 v. disCUrsIll lui Czihak, despre progresele civilizatiei in Moldova, la Congresul de natu-
ralisti din Freiburg. [Despre el, la Paul Prutean u, Jacob Cihac, Buc., 1966.1
' U r ech i a, o.c., [Id p. 230; N. Bogd an, Societatea medico-naturaliftilor, Iasi,
1919, p. 49 si urm.
5 Urechia,o. c , [I,1p. 165 166, 267.
6 Ibid., [I,] p. 280.
7 Ibid., [Id p. 278. Se cerea n acelasi timp pentru celelalte scoli intarirea drepturilor
asupra chiliilor de la Trei Ierarhi ; p. 280-281.
8 Ibid., [L] p. 279.
9 Programul pe 1835-1836, p. 294-295.

105

www.dacoromanica.ro
refacute, Academia, cu facultatile de filozofie, drept si teologie, i cursurile
anexe : de geometrie practic i economie (agricultura, silvicultura, veteri-
narie). Teologia trebuie predata la seminar, reluat la 1834 sub conducerea lui
Damaschin Bojinca, jurist banatean, fost redactor al Bibliotecii" lui Car-
calechi, adus anume pentru acest scop, 6 pe care-1 ajutau vechii dascah :
Ienachi, preotul Constantin Teodorescu, sit dascalii de latina, un Ignatz, un
Olarescu 1
Se adauga o scoala reall (anul al patrulea la Trei Ierarhi deocamdata),
qiun institut tehnic (pentru fabricarea de instrumente), Inca in fundul ori-
zontului, apoi cursurile de limbi (se prevedea italiana), evident filologice".
Scoala de Belle Arte sau de frumoase mestesuguri", cea de desen, de arhitec-
tura si geometrie, precum si de figuri istorice. Un senior" va sta in fruntea
profesorilor timp de un an.
Un internat sau institut de crestere va cuprinde cincizeci de fii de funcio-
nan i douazeci si patru stipendisti saraci. Pentru noile cursuri universitare,
asemenea cu cele muntene, se vor da diplome de laureati : in filozofie, in
stiinte, de avocat sau de inginer civil, intocmai ca la Bucuresti, i numai cu
aceste diplome se va putea ajunge, dupa doisprezece ani, la functie2.
Epitropia ruga, la 1 iunie, pe domn s admita ca institutia sa poarte
numele lui 3. A doua zi se facea inaugurarea, Voda trecind pe sub un arc de
triumf in stilul epocii lui Vasile Lupu 6 oprindu-se in sala ceremoniala",
in fata statuilor alegorice ale teologiei, dreptului, industriei, agriculturli ci
artelor frumoase. Erau prezenti batrinul mitropolit Veniamin, vechiul efor
Constantin Mavrocordat, noul coleg vistierul Nicolae Canta, neaparat si
consulul rusesc, toti profesorii 3 si elevii, in uniforma, membrii societatii
medico-istorio-naturale" a d-rului Czihak. Singurul mijloc a fericirii prea-
iubitei noastre patrii", zicea Mihai Sturdza de pe tronul improvizat, este
o dreapta luminare a fiilor ei", i anume o sisterna de invatatura publica
inlesnitoare, potrivita cu gradul luminatei Europe si cu trebuinta acestei
tari" 5. Iar Asachi, amintind presupusa scoala a lui Alexandru-cel-Bun si a
lui Despot-Voda, confundata cu a lui Vasile Lupu, insemna c aproape tret
mii de elevi au trecut prin scolile din Iasi si din provincie6.
Academia putea sa functioneze fara zabava, clasa de filozofie dind examen
la 1 octombrie7. La profesorii aratati mai sus se adaugara doi francezi, de
curind adusr, Malgouverne pentru initierea in limba franceza 8, Lucian Repey,
Urechi a, o. c., I, p. 265.
2 0 masura analoga in Muntenia, ibid., [L] p. 302.
3 Ibid., [Id p. 286.
4 Si maiorul Singurov, pentru inginerie, Draghinici, Stavrat (franceza la incepatori), preotul
Ioan Micul, ibid., p. 291. Un Crassan, de italiana, care era sa ia locul lui Tolhausen, p. 293
$i 321, nata 3.
6 Ur echia, o. c., [L] p. 287.
6 In octombrie 1835 se constata o frecventare de 322 de elevi la Iasi, 487 la Tinuturi,
plus 87 la Gimnaziu, 26 la filozofie (ibid., [Id p. 292). In Muntenia la 1832 erau 2 500 dintre-
care 400 la Sf. Sava, 225 in oras, 225 la Craiova ; (ribid., 1.1 p. 225). Tot acolo la 1836 :
3 141 de elevi, 1 619 in provincie, plus 337 in Craiova ; 865 la Sf. Sava, 320 in primarele din
Bucuresti. ([ibid., I, p. 318.1) La 1837, 436 la Iasi, 538 la Tinuturi ([ibid. 1,1 p. 363, 372
374). La 1842 : 2 209 la scolile de Tinut (cu absolventii). ([ibid., II,]) p. 221-222, sau
la 1849, 650 (579 la Iasi 104 fete ; 967 la judete). La 1843 erau 1 639. ([ibidem., IL] p. 258)..
7 Ibid., [Id p. 292.
8 Ibid., [Id p. 380 gramatica. Mi s-a scris cindva ca familia lui pose& un tablou infá
tisind deschiderea Academiei Mihailene.

106

www.dacoromanica.ro
poet 1, care, trecind la Bucuresti, redact o Istorie Universall pentru tre-
buinta rinerimii moldo-românesti" in frantuzeste si româneste 2, apoi S. An-
dre pentru sintaxa 3, doi greci, Ghenaton, pentru limb, Cuculi pentru lite-
ratura, i arhitectul Freywald, care pava' strazile Iasului, pentru desemn,
arhitectura' si geometrie" 4, apoi i un profesor de muzicai vocal i instru-
mentala, facultativ 5. La scoala de inginerie, indaei pusa la cale, urmau si
ofiterii noii armate 6. Dar, Inca in mai 1836, Flechtenmacher, care preda la-
tineste i literatura germana., era silit sa' intrebe cind ii va veni rindul de a
paradosi legile positive ale pamintului acestuia" 7, i numai astfel se deschisese
in aceea luna', cu filosofii", intiiul curs de drept natural in Moldova. E de
mirare deci cum, in lupta ce se va deschide cu noile conceptii ale domnului,
se putea scrie, la 29 noiembrie 1836, de comitetul scolar c pentru stiintele
cele mai inalte hota'rite prin Regulament de a se paradosi in Academie, aces-
tea nu se paradosesc in acest an din pricina ca' nu s-au rinduit pida acum
respectivii profesori, cerind trebuinta a se infiinta si acele clasuri pe viitorii
ani, cind numai atunci se vor putea culege in deplida ma'sur 5. rodurile ce se
asteapta din infiintarea Academiei" 8.
$i intr-un Principat si in celalalt pe aceastsa bail se dezvoltasera' de acum
inainte inaltele scoli si cele care li stkeau dedesubt ca pregkire.
In Tara Romaneasca', sub Alexandru-Voda Ghica, se urmeaza' cu condu-
cerea curninte a lui Poienaru, care nu intimpin 5. nici o piedica' din partea
colegilor si i din partea autorita'tilor scolare. O bun 5. obl'aduire nu poate fi
intemeiata decit pe stiinfa" 9, nu era numai p'arerea urmasului lui Gheorghe
Laz5.r, ci si a cirmuirii muntene. Stirbei, necontenit alkuri de directorul sco-
lilor, propunea in 1837 inca' doua catedre de drept practic pentru a se avea
magistrati dupsa .cerintile vremii, era vorba de trei In 1838, cu profesorii
Ferichidis, Brailoiu si A. Racovita', pentru drept civil, procedura', dreptul cri-
minal si dreptul comercial, francez10, in doi ani, pentru aceiasi magistrati,
putindu-se inscrie nu ca la dreptul roman oricare tin'ar de douazeci si
unu de ani deprins la condeiul romanesc".
I Pelquerettes, poesii, din 1840, si Discours prononce a la seance solennelle de ?examen
de PAcaciimie Michalienne a Jassy, Pan 1836, par L. Repey, professeur de litterature francaise.
Bucuresti, tip. Eliad, 1836. Era un spirit luminat acest autor al unei Istorii universale cu scop
d dactic, Les rudiments de Phistoire a Pusage de la jeunesse rwldo-valaque, Istorie elementarii
pentru trebuima tinerimei moldo-romiinegi, care scria Snidiul sa. nu fie pentru noi ce este
pentru cei mu1i, un simplu mijloc sau o situatie, ci studiati pentru a nu raminea mai pre jos
de rostul vieii ca oameni, studiati Fentru c patria cere de la voi f ii luminati, magistrati,
chibzuiti, aparatori priceputi ; studiati pentru ca, n calitate de membri ai marii familii
europene, nu puteti raminea zabavnici in mersul cel rapede al civilizatiei" ; Rev. 1st.,
VI, p. 127.
2 Ibid., p. 125 i urm.
3 Urechi a, o. c., 11,1 p. 380. Louis Jordan il inlocui ; ibid., [L] p. 366.
4 Ibid., 1,1 p. 296.
5 Ibid., [Id p. 305.
9 Ibid., [11 p. 299.
7 Ibid., [Id p. 322-323.
8 v. Chemarea din 1835 a [studentului] Filipescu, [U rechi a, o. c., 1,1 p. 299.
9 Ibid., ILI p. 315.
10 Ibid., [11,1 p. 35, 96, 100.

107

www.dacoromanica.ro
Murgu, care plecase din Moldova, fu luat deci pentru logid 5i drept ro-
man 1, in acelasi timp dud limba franced era incredintatl unui Languyon,
in locul lui Gros, care merse la Craiova s inlocuiasd pe Vizamont 2. Se
tip5.resc si manualele. Usindu-se la o parte oferta lui lordachi Golescu, cu
ale lui Ba'gki de sama: asupra canoanelor" (care apkura' in 1840)3, se
pregki dictionarul francez, Incredintat unei cornisiuni compuse din Poienaru,
Marcovici, Ioan Pop, Gheorghe Ioanid si Aaron Florian : destinat 5colilor,
el era s5. fie tipkit in 3 000 de exemplare 4. Se tiparir, pe ling grarnaticele
existente, pe ling cartea de geografie si cea de istorie, toate manualele Ian-
casteriane 5, caligrafia lui Neagoe, un ardelean, profesor si artist', i Atlasul
lui Genilie 6. Se trimitea cineva la Paris ca sal aduca' de la vestita tipografie
a lui Didot literele pentru inzestrarea unui atelier anume pentru scolile prin-
cipatului 7. La 1839 se putea vorbi de cincisprezece manuale in 48 000 de
exemplare B. Se ga'tea dictionarul i gramatica lui Vaillant, Istoria lui Aaron,
Algebra si traduceri clasice. Biblioteca scolii ajunse in 1838 la 1 000 de vo-
lume 9.
0 scoaR pentru fete nu va fi pla'nuita' decit in 1840, si anume sub forma
unei fundatii lancasteriane cu cititul i scrisul, aritmetica elementara', cate-
hismul, cuskurile i alte lucrki de min5., ce Ant indeletniciri ale sexului",
cu un tnva'tkor roman" si o femeie care sa' ,stie carte si sa' aiba: stiinte de
feluri de lucruri de mina'. Chiliile de la Sf. Spiridon i se puserI la dispo-
zitie 10.
Alkuri functiona Koala particulara' a doarnnei Stirbei, care e audatsa ast-
fel de tinkul ardelean Axinte Sever : Poate servi de exemplu tuturor dame-
lor, e de toti audata', departe de seckurile modelor si de luxul coruptiunii; tea-
ieste in sfinta simplicitate morala', se ocupa' cu educatia copilelor misere" 11.
$coala de agricultura' de la Pantelimon, 12 cuprinzind in program i silvi-
cultura, incepuse Ind din 1835, dar mai mult ca fundaite a somata de
agricultura' cuprinzind pe M. Ghica, colonelul Iacobson, contele Scarlat Ro-
setti, I. Cimpineanu §i P. Poienaru, la care se aduser strinii d-ri Mayer,
1 [Eftimie Murgu nu a lost pro fesor la Sf. Sava. El a lost intr-adevar numit de Eforia
scolara la 16 august 1837, dar nu s-a prezentat, 4i-a schimbat gindul fi numai primeste a fi
profesor", cum raporteaza Poenaru Eforiei la 23 oct. 1837. In niciun stat de salariu intre
anii 1837-1840 nu e trecut vreodata numele lui Murgu. Cf. Arhivele stat. Buc., M.I.P.
Tara Rom. ds. 6697/1837, f. 61 si 40.]
2 Ur e c hi a, o. c., I, p. 353, 354, 355. Atunci intr i chimistul Alexe Marin (la
inceput Marinavici), ibid., I, p. 359. v., in genere, programul pz 1838, ibid., II, p. 11, nota.
3 Ibid., [L] p. 219.
4 Ibid., [Id p. 390.
5 Ibid., [I,] p. 359-360.
6 Ibid., rI,1 p. 390, 395. ten concurs pentru Catehism, p. 250 [Atlasul pregatit de Genilie
dupa Lesage din insarcinarea Eforiei $colare nu s-a tiparit cu toate desele insistente ale lui
Genilie. Cf. Arhivele Stat. Buc., M.I.P. Tara Rom. ds. 6695/1837, f. 23 ; idem, ds. 6056/1838,
f. 23 si 136.]
1 Ibid., [I,] p. 358.
8 Ibid., [I,] p. 107.
9 Ibid., [IL] p. 27.
10 Ibid., [II,] p. 148. -149. [Proiectul nu s-a realizat. Inca si in 1851 se mai aducea in
discutie. Cf. Popescu Teiusan, Legislatia scolarit leudala in farile romiine, in vol. Contribuiii
la istoria invatamintului românesc", Buc., 1970. p. 84.]
" Omagiul Bianu, p. 164.
12 [ V. i I. Cojocaru, Inceputurile invatamintului tehnic i profesional in Moldova si Tara
Romiineasca, Buc., 1967.]
108

www.dacoromanica.ro
de la carantine, $i Zucker, autorul unei frumoase lucrari asupra Basarabiei,
dedicata lui Alexandru-Voda Ghica, acelasi care incerca la Craiova, in 1835,
si pentru soldati, o Koala de arte si meserii 1.
In legatura cu Academia de la Sf. Sava se alcatui, in 1836-1837, si un
Muzeu 2, care ajunse s publice i o foaie de cultura, bine redactata. I se
dadu un prefect si un conservator. De fapt, era creatiunea lui Karl sau
Scarlat Wallenstein, care, bietul pictor si profesor de desemn, avea ca mi-
siune si sa prepareze animale dupa cum trebuieste pentru a se pastra ne-
stricate" ; si el trebuia s lucreze si s astepte publicul intre orele 9 si 12 in
fiecare dimineata 3. Elevii lui Aristia erau intrebuintati si la reprezentatii de
teatru, ca a lui Saul de Alfieri, tradus de profesorul lor 4.
Tara Romaneasca zabovise cu serninarul ei. Abia in 1836 se cauta a se
aduce la indeplinire o mai veche dorinta, facindu-se un mic inceput la bi-
serica Antirn, Ilarion, episcopul de Arges, vechi tovaras al .lui Tudor si spi-
rit deschis curentelor secolulm, sprijini aceasta fundatie, imind i discursul
de multamita catre domn. Pentru cei patruzeci si doi de fii de preoti care
se adunara indata, bucurosi de acest nou izvor al luminii 5, se alese ca pro-
fesor si director un ardelean, menit unei interesante activitati literare va
porni la Sibiu un admirabil Dictionariu latinesc i unei vieti zbuciumate pe
care o patara la capat regretabile greseli, Nicolae, apoi, in calugarie, Nifon
Balasescu 6. In trei clase, dupa planul initial, din 1833, se predau retorica,
istoria sacra, ermeneutica, dreptul bisericesc, istoria umversall cu aplicare la
biserica, pedagogia fizica si limba latina 7, ba chiar i veccinarisitul". Dar
plingerea din 1838 a scolarilor contra preotului Ieroteiu, ingrijitorul", poate
da o indoielnica idee despre aceasta institutie incepatoare, in care, pe linga
necuratenie, hrana proasta, lipsa de ingrijire a sanatatii, bataie tiraneasca
si barbara", se denunta certurde, injurnle, cele mai urite vorbe i porecli-
turi", pornite si de la parintele, cintarea din fluiere si jocul de carti", in
lungul noptii 8. De la 1836 (august) incepuse seminarul din Buzau, apoi al
Argesului 9. Mai bine mergea sub conducerea luminatului ardelean Radu Tern-
pea, inspector si profesor", seminarul de la Ritnnic, avind in program :
catehismul, istoria sacra, teologia morala, lectura din psaltire, istoria univer-
sari bisericeasca", o cronologie a vremurilor impreuna cu geografia sfinta",
geografia Europei si aritmetica
I Filitt i, o. c., p. 226. Despre cartea lui I. Penescu din 1845, v. mai sus. In Moldova
se publica de Leon Filipescu, la 1844 inc.& Dascalul agronomicei sau introducatorul practic hi
toate rainurile economiei, dup.5 Schrift.
2 Se iau masuri ca el sa fie aprovizionat din s'apaturi ; Ur echi sa, o. c., FL] p. 129.
3 Ibid., [L] p. 313, 382. [Despre el, la Ion N. Vlad i Gh. Stancoveanu, Carol Valstain,
Cra'ova, 19671
* Ibid., [I,1 p. 403. Aristia ca i Eliad insusi i Iancu Vacarescu vizitara Moldova in 1837,
ibid., 1I,1 p. 367. [Despre el, la Ana Maria Popescu si Alex. Machedon, Constantin Aristia,
Buc., 1967.1
5 Urechi a, [I,1 p. 319. [Despre Seminarul din Bucuresti, v. Victor Papacostea
M. Regleanu, Seminarul Central 1836-1936, Buc. 19361
6 Ibid., [L] 348. Un discurs al lui in 1837. Pentru data deschiderii, Filitt i. o c.,
p. 226 (28 maiu 1835 dupi Analele Parlaanentare. V. I, pp. 227-230).
7 Urechi a, o. c., p. 262-263. Cf. ibid., p. 302-303.
8 Ibid., [IL] p. 42-43.
9 Ibid., [II, p. 296-297. Despre inceputurile Seminarului de la Buzau, v. Ion Ionescu,
Material docurnentar privitor la istoria Seminarului din Buzau, Buc. 1937.1
16 Ibid., [IL] p. 108.

109

www.dacoromanica.ro
$coala de preoti merse inainte, cu cite douazeci i unu de feciori de preoti
nu mai mici de saisprezece, nici mai mari de nouasprezece, sanatosi, bine lacuti,
curati la chip si la trup, fara vreo meteahna cit de mica, fizica sau morala, cu
limba sloboda si pronuntia curata, cu duh i aplecare la invatatura" 1. 0 ajuta
seminariul lui Ilarion la Arges. Numai de la 1849 absolventii de patru clase
erau singurii numiti preoti 2

In Moldova, numarul profesorilor se completeaza. D-rul P. M. Cimpeanu


e primit cu solemnitate ca urmas al lui Murgu, care-si ispravea, o dat a. cu
lectlile de metafizica, sederea in Iasi 3. Tot pe atunci intra in organizatia sco-
lilor moldovene un Czihak, un Antonov i fostii lor elevi, Ioan Ionescu (de la
Brad), secretarul lui Maisonnabe, care-1 va lua cu el in Franta, inscriindu-1 la
Koala de agricultural din Roville, i Vasile Popescu (Scriban) 4. Apoi, dupa un
Nicolae Kukuli si Eustatie Karinu, invatatul grec Evnomie 8, format la Viena,
unde invatase dreptul, teologia i medicina, pictorul Löffler 6. Fiul lui Asachi,
Dimitrie, se oferi a da lectii de arhitectura fara plata 7. Czihak anuntase inca
din martie 1834 un curs liber de medicina, care nu incepe decit in 1837 8 S-a
pastrat un Robinson Crusoe, daruit de Lascar Catargiu, la 1839, unui coleg 9.
Se face un cabinet de stiintele nationale pe 1Ing cel de fizica si mate-
matical 10.
Manualele apar in fine : Istoria naturala a lui Czihak, Istoria universala
a aceluiasi Saulescu i un Lexicon juridic sau al pravilelor de Flechtenmacher,
care promitea i o revista de drept11. Paulini cladu o gramatica romano-
latina 12 Popescu Scriban indrazni chiar o Prescurtare a geografiei vechi a
Daciei, a Moldovei si a Tarii Romanesti" 13 Dupa lucrarea lui Molnar, care
traduce pe abatele Millot, dupa Prescurtarea istoriei universale a calugarului
Grigorie de la Sf. Ioan din Bucuresti, dupa cartea sirbului Chenghelat tradusa
de Ioan Teodorovici, Gheorghe Saulescu dadu la Iasi a sa Hronologie" si
Istorie, foarte slaba 14. Elevii tnii traduceau pe un cap opere i opuscule care
ar fi putut i ele sa fie de folos asezamintului unde se luminau 18.
I Ibid., [II,] p. 296-297.
2 Ibid., rad r. 297-298. Dar se puteau preoti 5i fircovnici.
3 Ibid., R1 p. 322.
4 Ibid., [1,1 p. 364.
5 v. memoriul meu despre dinsul, In An. Ac. Rom.", XXXIX, [Seria a II-ad p. 35 si urm
6 Lrechia, o.c., [II,] p. 129.
7 Ibid., [Id p. 368. Schiavone urma la pictura ; ibid., I, p. 397.
8 Ibid., [II p. 266.
9 Rev. 1st., VI, p. 274.
10 Urechia, o. c., II, p. 45.
11 Ibid., I. 13. 370, 391-392.
12 Ibid., [Id p. 391.
13 Ibid., [I, p. 391.] Pentru cele din 1838 (si de Evnomie) ibid., II, p. 55-57, 81 si urm.
14 Urmeaza lucrarea munteana anonima Elemente de istoria universala spre intrebuintarea fi
ajutorul jinirnii que urmeaza clasele quelle de jos de umaniore, culeasa i tradusa in rornanesce,
partea anteea" i manualul lui Aaron Florian, Elemente de istoria lumii pentru trebuinta
tinerimei incepatoare din afezamintele de invatatura fi crefiere publice fi private". Incercarea
lui Barbu i Grigore Ganescu si a lui Vasile Petroni din 1852 (Istoria general' a lumei")
nu e pentru scoli, care avura la 1856 traducerea lui Duruv de A. Cretescu i Prescurtarea din
istoria generala" a lui Musescu, aparuta la Bucuresti, 1860, in a 26-a" editie (si pentru
sexul frumos"). v. Rev. Ist., VI, p. 131 si urm.
15 Urechi à, o. c., I, p. 371, nota.

110

www.dacoromanica.ro
Un Conservatoriu, abia injghebat, era datorat gusturilor alese ale lui Asachi.
In 1837, o parte din elevi erau in stare sa reprezinte cloua opere de teatru ale
acestuia, Petru Rare,s i Contradantul sau intunecimea de luna (prelucrare din
limba germana), in timp ce altii cintau in Idila moldoveneasca, impreuna cu
italianul Carvati. Un mare boier, Iordachi Catargiu, se entuziasma ascultind
curn intiiasi data limba patriei au rasunat cu armonie pe versul muzicei ita-
liene, de la aria maid se trage si al nostru dialect" 1 Bucurestii n-avurai,
mull) timp4 cleat o scoara de psaltichie, ca a rnitropoliei din Iasi, la 1845
doar un Livischi, un Wachrnann, care publid Principiuri generale de muzica
europeana rnoderna, incep scoala de muzid vocala 2
De mult era vorba de o scoala de fete, menita sa le invete cunostintele ele-
mentare i cusaturi, mode, alte indeletniciri femeiesti. Ea lua fiinta la 1834,
in patru carnari de cite 200 de ascultatoare, ale bisericii Sf. Ilie din Iasi, cu
femei dasdlite" si cu doi profesori de afara, dintre care unul catihet dci
grija liturghiei statea in rindul intii si sub supraveghearea unei maici.
Programul pe trei, apoi patru ani, pestalozzian, prevedea : romaneste si
citirea cu litere latine o oarecare introducere in cultura, facerea caltunilor,
cusutul de camesi, de straie, cusutul la gherghef, tapiterie i alte lucruri folo-
sitoare pentru dsnicia omeneasd", intr-un cuvint, in limba lui Saulescu :
manufapturi". Econornul Ioan i Sarnuil Botezatu erau araturi de modesta
Madame Elisabeta (A lexandrescu) 3, pina ce un alt profesor, Hofmann, fu
adus cu soTia sa, ca s predeie modeluri de ceara, flori artificiale, scosul pe-
telor, spalarea penelor, vapsitul panglicilorfiguri din solzi si tot lucrul de
carton", ca ce priveste horbotele, capefele, bonetele, beretele, pll1riiie,
fresele, baiaderele". Doamna avea ocrotirea, i fetele, care cresteau pina
acuma in intunerecul datoriilor kr", abia dupa doua luni de studii, Ii spuneau
din viu grai recunostinta lor. Erau in numar de saptezeci i doua patru
stipendiste , in virsta de la opt la cinsprezece ani. La 1837 numarul elevelor
va fi de o suta patru, intre care si fete de boieri 4. Botezatu era profesor 5;
in 1839, cind era ajutat de invalatoarea Madame Fotino" 5. Indata ii ce oferi
ca profesor de desen Stawski, asezat in Tara, unde se dsatorise 6.
Intr-un principat ca i in celalalt, regimul scolar era destul de modern.
1mbracaTi in uniformele lor cochete, in afara de scoara lui Nicolae Ionescu
ii darui una curare ascultator, multamit de raspunsurile lui filologice" la
Saulescu 7 §colarii, mai ales cei de la Sf. Sava in Bucuresti, cei de la Aca-
demie in Moldova, care priveau de sus pe colegii lor mai maruntei de la Trei
Ierarhi, erau tratali cu dragoste. Fetelor de la Sf. Ilie din Iasi, Vocra le pro-
mise un premiu de o mie de lei ; Scarlat Donici darui colii dintr-o data 5 000.
Examenele, un timp unite cu impartirea premiilor, maguleau ambitii indrep-
tatite : cu sau fara bilete", nu raspundeau toti, ci numai citiva ales'. din
Ibid., I, p. 400-401.
Ibid., II, p. 306.
2
5 Moare in 1838 ; ibid., II, p. 60.
4 Ibid., I, p. 272-273, 279 nota 1, 292-293, 369-370 ; 381.
5 Ibid., II, p. 120-121.
6 Ibid., [II,] p. 130. Noi hotIriri, din 1840, cu privire la aceasfa Koala' ibid., [IIJ p. 171.
Exannenul din acel an, Ibid., [II,] p. 178.
7 Ibid., I, p. 372-373.

111

www.dacoromanica.ro
fiecare clasa 1 In Moldova se decise, in 1849, ca ele s aib a. loc in februar,
cind urmeaza atunci i sesiile Obstestii Adunani" : C. Negruzzi asista o data,
ca deputat 2. Stipendiile" se capatau prin dovezi publice. Mihai Sturdza insusi
distinse printr-un premiu pe elevul Costinescu 3. Ca pedepse la moldoveni,
pe linga locul defaimarii", de mai vechi sistem 4, era prinzul deosebit sau
dupa ceilalti, oprirea de la recreatie, pensumul apusean, de studiu mai mult,
doua feluri de arest. Maisonnabe avu un conflict, fara succes pentru dinsul,
cu batrinul dascal Verescu, care batuse pe un elev 5. Caci se pastra Inca la
Iai principiul c lipsa de crestere a scolarilor face necesara pedeapsa cor-
porala : o masurata pedeapsa trupeasca, fiindca prin casnica lor crestere nu
sint Inca primitori de indreptare numai prin mustrari i mijloace de emulatie".
Dar unui profesor de la Birlad i se scria, la 1837, asa : Delicateta i dulciata
sa-ti fie mijlocul pedepsilor, aducindu-ti aminte ca nu dobitoace tnvei, ci
oameni, care si acum, prunci si mari fiind, s tulbura de Tatar ; deprinde-i a
rezona si din timeiuri, incredintati a fugi de rau si a imbratosa binele, dindu-le
pild, nu de cruzime in lovituri trupesti, dar de giudeti, cuviinta, dreptate si
delicateta". Iscaleste, e drept, tot Maisonnabe, rectorul 7.
Inca' din 1838 se cerea in Moldova ca doritorii de a intra la Academie sa-si
alba clasele pregatitoare terminate si s treac i un concurs 8. Celor ce veneau
din provincie profesorul Draghinici le facu un internat deosebit 9.
Profesorii erau slab platiti, si nu o data mica lor leaf): zabovea. Din cind
in cind insa venea cite o remuneratie minglietoare", ba chiar un decret de
multamire 10 . Pensiile, impartite, cum am vazut, pe trei termene, erau relativ
satisfacatoaren. Cinurile de boierie, cerute de mai muhe ori, impodobira, dupa
treizeci de ani de serviciu, persoana invatatorilor mai merituosi12. Cit pri-
veste relatiile colegiale, elc erau dupa obiceiul rii i pina acum. Cornitetul
de la Iasi al lui Asachi merse, ani de zile, destul de bine, dar profesorii nu
fura in stare sa-si aleaga dintr-o data seniorul", decanul. De la o vreme, la
Iasi, profesorii erau ajutati de fedatori [monitori].
Ei aveau dreptul i datoria de a purta o splendid uniforma de postav
vinat, color national, gulerul si minecile catife violeta, bunghi galbini cu marca
Orli, cusutura ga1bena de fir galban, spad cu porturi de fir galban i palaria
in trei cornuri cu cocarda nationala ; intreaga, la tirimonii, audientii si sar-
baton", ea devenea, in zilele obisnuite, o biata haina de serviciu 13
1 Concursuri de scolari, ibid., [L] p. 352-353. Examenele muntene se faceau de Sf. Ale-
xandru, ca omagiu pontru Kiselev, apoi in iunie, ibid. rI,1 p. 302. In Moldova se irnparria
premiile de Sf. Petru. [In realitate este vorba nu de Kiselev pe care de altfel Ii chema
Pavel ci de domnitorul Alex. Dimitrie Ghicai
2 Ibid., II, p. 117, 121.
3 Ibid., [It p. 210.
4 Ibid., [L] p. 202.
5 Ibid., [I,] p. 367.
Ibid., [I,] p. 227.
7 I org a, in An. Ac. Rom.", seclia literara, XXIV, p. 198.
Urechi o. c., II, p. 111-112.
9 Ibid., [IL] p. 112-113.
'° Ibid., [I,1 p. 228-229.
31 Ibid., [I,] p. 175 nota.
12 Ibid., [Id p. 264. Echivalarea profesorilor cu directorii, cu sefii de sectie si de biro I,
ibid., [I,] p. 161. 0 invitatie la examen, in 1840. Rev. Ist., II, p. 100.
13 Iorg a, in An. Ac. Rom.", sectia literara, XXIX, p. 197.

112

www.dacoromanica.ro
Raminea insa o problema de care pina acum nu se atinsesera decit indirect
reformatorii si a arii solutie singur'a putea intari un inv'aPmint superior
rapede injghebat fi supus ameninPrilor : Koala de sat.
Ici si colo, in ambele principate, ea se intemeiase, tot pe baza pomenei" de
odinioara, ca o biserica sau o fintina, de proprietarii moiibor. Astfel, in Mol-
dova, scoala sturdzeasca de la F1aminzi1, a lui Fundatescu, la Bozieni, a lui
Basota, la Pomirla 2, in Muntenia cea de la Berislavesti 3, care ar fi sa se
mute la Curtea de Arges, oras din cele mai insemnatoare prin ale sale monu-
mente istorice". Sau cite un dascal mergea din sat in sat de se intelegea cu
oamenii care-1 tineau, cum reiese din cutare contract 4. Cind la 1834 inca, se
intemeiaza in aceasta tail (Moldova) seminariile cele micti, preparandele",
dupa modelul banatean, recomandat, fara indoiala, de Bojinca, avind in pro-
gram si aritmetica si teologie dogmatica, morala, pastorala §i cronologie 41 is-
torie bisericeasca, se introduceau alte materii, anume pentru nevoile cele dintii
ale satelor : agrimensura, legea juratilor satesti, tinerea de condici, corespon-
denta parohiala, fizica populara si veterinara. Si se spunea limpede ca absol-
ventii, dintre care de atunci in opt ani se vor recruta exclusiv preotii, vor trebui
sa creeze si s conduca scoli in satele lor 5.
In Muntenia, abia daca se intemeiaseri scoli de plasi, de fapt foarte cercetate
in Bucurestii inii : la Sf. Gheorghe, la Amza 6 In Oltenia, Gheorghe Magheru,
ca unul ce la cinci din aratatele sase sate are si proprietate... si mai virtos ca
unul ce si el se cunoaste dator natiei si fratilor sai", facea o scoala, cu doi
dascali, pentru sase sate7.
Dar, la 1838, vornicul Mihai Ghica, arheologul, creatorul Muzeului, viitorul
efor din 1838 85 in locul lui Balaceanu, cere formal Eforiei sa indeplineasca
prescriptia proiectului al doilea pentru seminariu, protopopi si .preoti, ca la
art. 8-lea se coprinde ca in fiescare sat sa se tie, pe linga preot, si un cintaret,
carele va fi dator sa invete copiii satului carte si cintari". Se si dadusera de
guvern ordine circulare la ocoluri ca sa se cear i concursul, pentru localuri,
al proprietarilor, pe ale caror sentimente cu privire la Iuminarea neamului,
singura fericire a unui norod", se conta. Era vorba de lectii in timp de iarna,
de la 1 noiembrie si pina la sfirsitul lui martie, ca in lunile celelalte sa se
indeletniceasca spre ajutorul parintilor lor la lucrarea pamintului". Cintaretul-
dascal era intretinut, dupa project, cu doua chile de bucate" (din magazia de
rezerva) pe fiescare an si cite lei doi de fiescare enorias satean, platindu-i
unul la Sf. Gheorghe i celalt la Sfintul Dumitru" 9.
Din partea ei, Eforia, amintind ca e si vechea ei dorinta de a se intinde
bunele invalaturi intre clasele muncitorilor tOrani", ordona a gasi tineri ia-
rani dintre cintaretii sau gramaticii de pe la bisericii", care sa urmeze citIva

1 U rechia, o. c., [I,1 pp. 299, 332.


2 Ibid., II, p. 59, 116.
3 Ibid., [IL] pp. 106-107. [v. Gh. Parnuça, Contributii la cunoafterea inceputurilor hzvã-
tamintului satesc din Tara Romiineasca (sec. XVIIXIX) in vol. Din istoria pedagogiei
rominqti" Buc. 19661
4 Rev. inveitamintului pe 1924, facsimile.
5 Urechia", o. c., I, p. 259-260.
6 Ibid., [I,] p. 224. Pentru Koala de la Cohea, aa de veche, ibid., [I,1 p. 318.
7 Ibid., II, p. 9-10.
8 Ibid., [IL] p. 60.
9 Ibid., [IL] p. 1-2.

113

www.dacoromanica.ro
vreme pe varal in scoala din crawl judetului spre a se deprinde la invatkurile
incepatoare" ; cu acest prilej se mai perfectionau si in cintari, plkindu-si cu
doi lei acest folos 1. Pentru intretinere la studiu li se dau doi lei de Casa'. si
mincari din cutia satului" 2 Se instiintau profesorii judeteni, adaugindu-se
ca' se pot lua i feciori de popal sau altii" 3. Se hotari i aceea ca, in caz .cle
refuz din partea mosierilor, ssa se facsa o cadire anurne, din banii publici,
dupa un singur plan, luindu-se pina' atunci chiar si Casa Sfatului 4.
Se fixeaz i programul scolilor ce sint a se infiinta pretutindeni dupa acelasi
tip (de aceea Eforia refuza propunerea lui Magheru, fiind pentru o Koala' In
fiecare sat) : citirea dupa table", cu maxi= morale si religioase", scrisul
duoa' modelele care si acestea se vor tip'ari la tipografia, Inc neinfiintata, a
Colegiului, catehismul, ceva aritmetica', i, neaparat oamenii erau cuminti
pe vremea aceea lucrarea Omintului i econornia casei". Pentru pracile de
incercare a scrisului, se va face inlesnire copiilor, dindu-li-se table de piatra,
de care se vorbeste in muntii nostri, i anume in muntii dumnealui vornicului
Alexandru Filipescu, care a si faga'duit a deirui pentru asemenea trebumta o
surna insemnkoare de aceste table".
Invkatura candidatilor ca'dea asupra acestor singure materii, tipkindu-se
articica de inchin'aciuni" cu costul de dou'azeci parale bune". Incepind la
15 august, viitorii luminkori ai satelor erau sa fie la posturile lor inca de la
15 octombrie. Se nkrajduia astfel, dupa' socoteala lui Poienaru, deschiderea a
peste 400 scoli", nurrarul candidatilor, mai mult olteni, intrecind cifra.
Se adauga c5., la resedintile de plasi, unde vor fi revizori, tot dintre can-
didati, si, astfel, doi invkatori, se pot infiinta scoli superioare celor zise co-
munale, preparandele. Cu prilejul ra'spunsului ckre un binefad.tor faea destura
chibzuire a scolilor se stabileste de Eforie adevkatul scop al acestor sash,
din care, din nenorocire, nu se gindea nimeni sa recruteze elementele invW-
mintului mai inalt : Scopul asezkii scoalelor prin sate nu este a se da copiilor
de farani invataturi intinse si care sa' urmeaz1 prin colegiuri i pensioane, ci a
le inlesni chiar pe linga' casa pa'rinteasca' inva'fatura cititului si a scrisului, unite
cu cunostinta religiei si a ocupatiilor lor in lucrarea pamintului. Prin urmare,
copiii de tkani, deodatsa, cu invalitura, trebuie ssa Indeplineasc i toata' slujba
ce sint datori ckre prinii lor, ajutindu-le in toat a'. vremea la lucrul casei
si al cirnpului i, intr-acest chip, cu cultivarea mintii, sa' dobindeasei si de-
prindere la indeletnicirea in lucrarea psamintului cu care au a se hilni mai
la urma" 5. Sau, intr-o formal mai larga', in spiritul mai generos al lui Pole-
naru : Prin invkkurile de religie si de casnicie ce li se vor da intr-aceste
scoli, locuitorii de prin sate se vor deprinde de mici a fi mai buni crestini, a
avea mbirea de cinste, a se apara de feluri de iresuri si a fi mai muncitori.
Intinzindu-se astfel imbunkkirile la sate, scoalele de pe la orase se vor dez-
volta.din ce in ce mai mult, i asa in duhul intelegerii intre locuitorii de prin
sate si intre eel de prin orase se va pune oarecare armonie : orasanul i faranul
se vor cunoaste unul pe altul fii ai aceliasi familii ; numele de roman nu va mai
1 Ibid., [II,] p. 4, nota 1 p. [5].
2 Ibid., [II,] p. 5.
3 Ibid., [ II, ] p. 3.
Ibid., [II,] p. 3-4, 7.
5 Ibid., II, p. 4, 7 11, 26-27.

114

www.dacoromanica.ro
fi un termen de ocara, ci-1 vor purta si unul i altul cu acea fala stramoseasca
la care rivnea toate neamurile".
Cind acel proprietar, Magheru, avind legaturi cu sase sate, despre care am
pomenit cu putin inainte ca de un binefacator al taranilor si, propunea o
scoala cu doi dascali, pentru toate aceste sate, raspunsul e plin de simt practic :
copiii ar fi sa se stramute pale departe si a aduce cu sine merinde de hrana
pe care cei mai multi de abia le dobindesc la casa parinteasca, prin faramiturile
parintilor lor" ; ar trebui o grozava intindere de incaperi", de studiu si de
dormit, pentru 2 000 de coph. Cita primejdie si osteneala vor incerca sar-
manii copii cind vor merge singuri pe cimp dumineca, ca sa se [ primeneasca 1 si
sa-si ia merinde de acasa 1 ?".
Ne e cunoscut cazul, din judetul Buzau, al unui fecior de skean care fusese
un timp cioban, i prin sesul Baraganului, si care, dupa o scurta fabricatie
scolara, ajunse un astfel de inva"Otor revizor, intemeind o gramada de scoli
fara a-si schimba nimic din India lui, asa de fericita psihologie rurala. $i el isi
facea ocolul", umblind", dupa ordinul din 1838, in toata vremea de iarna,
pe la toate scoalele comunale, ca s cerceteze invataturile, s indrepteze neorin-
duielile si s raporteze pe fiecare luna la profesorul scoalei normale pentru
orice observatie va face in revizia sa pe la scoalele comunale" 2
Indepartindu-se numai cci ce se vor fi aratat nedestoinici i neprimitori
de invatatura, pentru c sint prea batrini sau pentru ca au mintea de tot
timpita", se trimisera la lucru cei dintii invatatori satesti pe pamintul liber al
romanilor inca de la aceasta data. Erau tinuti din doi lei pe an de enorias. In
curind se putea vorbi de 3 000 de scoli lancasteriane", care erau, de fapt,
1 975, cu 33 000 de scolari. $i in vacanfa erau datori dascalii sa-si ducal elevii
la biserica. In aceasta vacanta chiar se trimiteau candidati la sate pentru a
incepe scoala in zilele nelucratoare. De Sf. Gheorghe 1839 invatatorii fura
din nou chemati la ascultarea ce s-au intocmit prin toate satele" 3.
Grija manualelor pentru incepatori se lua intii pentru cei de la scolile cen-
trale de judete. In 1838 Inca se cerea ca ei sa vie neaparat cu cartile. Copiii
nu se primesc in scoala numai ca s le fie profesorul doica, ci ca s invete
carte ; apoi fara carti ce invatatura le poate da ?". Se tiparisera, o Caligrafie,
Deprinderea" de Pop, Gramatica de acelasi, Istoria Sfinta" de Aaron Flo-
rian, o Geografie mica" si o Aritmetica, pe linga Catehism i o Evanghelie 4.
Masuri pentru tiparirea manualelor lancasteriane, gratuite, se luau in 1839,
adaugindu-se i citeva carticele de coprindere moraa-religioasa si de economia
cimpului, care sa se poata cumpara de scolarii tarani cu Ufl pret cit se va
putea mai scazut". La aniversarea lui Aleicandru Ghica in 1840 se vedea pe
un transparent un batrin skean care aducea la bustul lui Voda odrasla tri-
misa la scoli 5. Aceasta chiar daca unii invatatori nici nu pazeau scoala" nici
nu cintau la briserica si multe scoli, acute in pripa, se darapanasera" 6.
I Ibid., II, p. 10-11.
2 Ibid., p. 7. v. An. Ac. Rom.', pe 1924, p. 349 i urm.
3 v. Urechi o.c., [II,] p. 8 nota 1, 104-106, 157.
4 Ibid., [II, p. 581
5 Ibid., [IL] p. 191.
6 Ibid., [II,] p. 216.

115

www.dacoromanica.ro
$i Eliad putea s5. scrie : Sateanul pina acum era socotit ca strain in totul
Rom arnei sau ca un copil vitreg osindit a munci si a nu se impartasi decit
cu ocari din casa p5.rinteasca. Aceste scoli comunale sint Lisprava sentimentelor
evanghelice cu care s-a crescut Inaltatul nostru Domn in blagoslovita sa casa
parmteasc 5. si cu care s-a hramt i junia i barbatia sa pina la sosirea in
Scaun". Iar Poienaru credea c poate asigura cum ca ziva nu va fi departe
si pentru romani in care invataturile elementare.vor fi avutul celor mai s5.raci
cope. Pina gi tiganii fura.admist in scoh. Toti copiii de %%am ce se vor tri-
mite la scoala sa fie primiti deopotriva cu ceilalti" 1.
E bine sau ba a se trimite studenti in str5.inatate ? Multi boieri, ca Ale-
xandru Filipescu, erau contra acestui obicei, din ce in ce mai raspindit. Po-
ienaru insusi cauta, in discursuri publice, sa arate c e far5. folos a se trans-
porta cu cheltuiala mare si mai adesea Fara' ghid in universitatile straine, in
care mai mult ca o data elevul a pierdut, pentru stralucitoarele aparente ale
unei inalte institutii, fructul unei prime educatii morale si pure" 2. La 1836,
el Ii arata parerea c orice asistent la examenele sale sar incredinta ca nu ar
fi trebuinta neaparata sa-si trimita copiii la scoalele de prin straini in virsta
prea fraged 5. si sa se intoarca de acolo orice alt afara de roman". Gasi chiar
ca din abuzul acestor studii in Apus au rezultat inca de atunci neinte-
legerile grave intre tineret i vechea generatie : In urma atitor lupte materiale
care de atitea veacuri au impiedecat inaintarea neamului romanesc in civili-
zatie, nu am avea acuma i lupta inteligentei, niste nedomiriri care, ca o fata-
htate, ne imping rI darlmam intr-o zi ce de-abia s-ar putea zidi in multi
ani" 3.
Totusi obiceiul trimiterii de bursieri se pastra ; el aparea ca o necesitate :
pe aceasta cale se puteau capata profesorii de care era nevoie pentru a umple
cadre Inca goale si a da un contmut moral unor forme administrative. Ceea
ce nu inseamna ca, in ciuda legilor, a respectului lui Kiselev insusi, nu se tri-
miteau, in ambele tari, i bursieri de favoare, din mijlocul chiar al boierimii
bogate.
Astfel la 1832 doi tineri privilegiati, fiii unei Cretuleste. Un Niculae Ga-
nescu merse la Moscova. Un $tefan Silion (n. 1821) ajungea la Heidelberg
doctor in praviile". Bursa a doi Braiesti se impune Epitropiei din Moldova.
Tot asa in Muntenia a lui Hristea Capitanovici, care nu facuse studii in Tara,
cum se cerea : el merse totusi pentru medicina la Viena cu banii rii. Acelasi
a fost cazul pentru Hariton Gheorghiadis, care studiaza la Edinburg.
Ceilalti trebuiau sa se indatoreasca, in principatul muntean, s faca serviciu
tarii zece ani de zile 4. Ei erau supusi unui serios examen, trebuind, in curs
de noua ore, sa scrie asupra unor subiecte din materia lor (de ex. din istoria
greceasca, din cea roman i din cea a vristei de mijloc"), s traduca din
limbile 1atin i greac i s fac i o compozitie franceza.
Din Moldova, inca la 1817 pleca, pentru a invata de toate, C. Eustatie sau
Evnomie, care lua atestatul de absolvire a filozofiei. La intoarcere, un prieten
si coleg, Constantin Levidis, 11 sfatuia sa nu vie in Moldova, unde dascalul
1 Ibid., [IL] p. 104, 108, 136 §i urm., 150.
2 Ibid., f 1,1 p. 193-194.
3 Ibid., [L] p. 316-317.
" Ibid., [Id p. 314, 376-377.

116

www.dacoromanica.ro
e una cu tiganul i societatea nu se poate compara cu cea apuseana, limba
insasi fiind doar niste bilbiieli informe" ; el se va face totusi dascal in
aceasta Moldova. La München, el studiase linga un Ghica i un Cananau, in
1833 1 Inca' din septembrie 1833 patru absolvenIi ai gimnasiei", Teodor
Stamati, Anton Velini, Constantin Zefirescu i Alexandru Costinescu, cereau
sa fie trirnisi in acea Austrie, unde studiase profesorul lor, Saulescu. Li se ceru
sa inveTe intii limba germana. Adrnitindu-li-se, in sfirsit, cererea, in mai 1834,
li se adaugau colegi mai tineri, Nastase Fatul si Leon Filipescu. Vor sta patru
ani in strainatate, i li se fixa cercul de studii : pentru Starnati filozofia, ma-
ternatica, fizica, istoria naturala ; pentru Velini filologia neaparat , le-
gile si economia politica ; pentru Costinescu tiinile teoretice si practice de
inginerie civila i mi1itar, rnecanic i hidraulica ; pentru Tautu iarasi filo-
logia", legile i econornia politica ; pentru Filipescu economia rurala, botanica
si mecanica. Trebuiau sa se fereasca de molipsirea care in zilele de astazi ame-
ninteaza atit inimile oamenilor cum si sistema cea poiitic, aducatoare ne-
norocirilor si private si publice". Erau recomandaTi lui Zamfir, devenit Ze-
nobie Popp, fostul ucenic de la Doamna Masa, acum mare demnitar imperial
la Viena barbat invAat i priitor natiei noastre".
Popp Ii asaza in pensionatul Furlani. Staruinele lui facura de li se recu-
noscu diploma de la lafi, ceea ce umplu de mindrie sufletele profesorilor. Fursa
primiti insa nu ca studenti, ci ca ausserordentliche Schiller", cu dreptul la
diploma' pentru straini, chiar i daca ei izbutira a-si capata erninen/a". Avem
hotarirea Comisiei de studii din Austria-de-Jos si cunoastern i ecoul, prin
Popp, pe care ostenelile lor Ii avura in Moldova. Cornpargia e interesanta.
Daca. la Costinescu e vorba de materii la Universitate si la $coala Politehnica,
potrivite cu menirea lui de inginer civil si militar", el adaug i desenul ;
claca la Stamati se insearnna la Viena specialitati matematice i fizica", el
insira logica, psihologia empiric i rationala, metafizica, filozofia morala,
mineralogia, chimia, acustica, optica, geometria analitica, istoria filologiei" ;
daca sarcina lui Zefirescu se niargineste la sectia tehnic i comerciala a Insti-
rutului Politehnic", el se irnpodobeste cu mineralogia, dreptul comercial,
pe linga teoria vecsalului" (cambiilor) i alegerea marfurilor. Nurnai Velini
si Fatu au atita si atit de mult stiintele de drept i politice", iar
Filipescu economia si stiintele referitoare la dinsa" 2. Ei multameau ocroti-
torului lor pentru slobozita voe de la ocirmuirea locala spre a fi prinliti
publici ascultatori" si se puneau pe lucru. $i Popp, certificind ca a lor
purtare i silinta la invatatura iaste vrednica de cheltuiala ce face Stapinirea
cu dmnii i de alegerea lor la acel scopos", adauga urmatoarele cuvinte catre
mitropolit, pline de amintirea tineretei acestui roman intre romani : situacia
mea in aceasta capitala-rni cla toate usurarile a fi de vreun folos patrii parin-
Tibor miei" Hagi Constantin Pop si olteanca Paunica ; de aceea na-
zuesc ca o datorie a mia a oferisi PriasfinOi Tale ale mele slujbi la orce spre
binele opstesc i amelioratia Moldavii".
Filipescu merse la Hohenheim ; ceilalti ramasera in Viena. Peste trei ani
era nevoie de ei ca profesori, si li se scrise in acest sens. Se cerea lui Stamati

1 An. Ac. Rom., XXXIX, [Seria IL] p. 38 i urm.


2 [Cf. Urechi o. c., 11,3 p. 52 i urm., 115, 277-278 ; Studii 1i doc., V, p. 111-113,
nr. 154-156.

117

www.dacoromanica.ro
yi Velini, care mai voia doi ani pentru doctoratul in filologie, sa-1 iea la
Heidelberg ori in Bavaria, unde se poate mai repede. Costinescu sa-si depuie
riguroasele", Htu s continuie dreptul, Filipescu s mearga la un Institut
practic de agronomie i, in sfirsit, Zefirescu la niscaiva fabrici si mine.
Afara de acesti bursieri, un mare numar de boieri continuau sa-si trimita
copiii in strainatate. S-au publicat scrisorile unui Filipescu muntean 1 De la
Munteni mersesera, cum s-a spus, fiii lui Dumitrachi Bibescu si ai unei Vaca-
reste, Barbu ($tirbei), care incepu prin a se face francmason, i Gheorghe, care
lua un doctorat in drept. Din Moldova plecau la Luneville, lacas de pasnice
studii intr-o atmosfera politica buna, apoi la Berlin, fiii lui Mihai-Voda Sturdza,
cu preceptorul lor, abatele Lhomme, avind ca intovarasitor pe adolescentul
Mihai Kogalniceanu. Condus de Furnarachi, un prieten al vestitului filolog
Corai, Vasile Alecsandri se duse la mutt rivnitul Paris ca sa ia bacalaureatul
cu cite un raspuns dat la intimplare, far a. a calca pragul Scolii de medicinal
catre care-1 indreptau prinii. Vasile Malinescu se intoarse din Austria si
Paris ca inginer. Conachi trimisese pe fiul sotiei sale, Costachi Negri, prin
mijlocirea fostului elev al lui Lambru Photiade, spre Paris, prin Elvetia. Dar
se abatu in Italia, pina la Neapole (1835-1836), lasind acolo datoriile unei
sederi de noua luni (!), si, pina la Paris, se hofari s treaca la Lipsca si
Berlin, a vedea Academiile Ghermaniei", scrie ingrijoratul corespondent vienez.
Nicolae Cretulescu, fiul unei Cimpinence, sora sefului de mai tirziu al par-
tidului national, pleca spre Paris la 1834, pentru ca la 1839 el sa ia titlul
de doctor in medicina, si in capitala Franciei el afla pe Costachi si Alecu
Filipescu, pe Brjloiu, pe pictorul Iorgu Negulici, pe patru Golesti, pe dai
Ghica, pe un al treilea, viitorul autor al Scrisorilor", pe Florescu care va fi
general, pe Dimitrie Bratianu. Tinarul romantic, cam grebanos", dar cu
zimbetul simpatic, cu mult libov", strabatu Europa, ajungind prin Berlin,
Hamburg, Danzig, Konigsberg, Riga, apoi Karlsruhe. El trimitea, de la Paris,
batrinului poet numere din Charivari". La Miinchen era, pe linga un Cananau,
ruda cu Iancu care invatase la Berlin, Rolla, amicul lui Alecsandri, Nicolae
Ghica de la Comanesti 4i un muntean, Iancu Cretulescu 2.
Din ce in ce mai mult, macar unii din acesti studenti se desfaceau din
vechea datina a adoratiei pasive a lucrului strain, cu dispretul situatiei modeste
de acasa. Astfel calugarul Virnav arata in brosura Biblioteka romene din
Paris, fundate in anul 1848, cit ne este de trebuinta un asemenea lucru celor
care venim sa crestem aice, pentru ca s ne intoarcem pe urma in taxa, sa
aducem mingliere batrinilor nostri, care, presimtmd oarecum noua epoca in
care au intrat rile noastre, nu cruta nimic spre a ne face vrednici de dinsa.
Pentru noi nu este numai minglierea aceasta singur a. care trebuie s ne faca
a cauta s ducem in tara ceva mai omit ; ceva mai stfint decit atita, este
datoria pe care trebuie sa o implinim catre pamintul pe care parintii nostri
1-au scapat pina la noi peste atitea invaluiri fatale". Aceeasi idee a datoriei
fata de parinti si de Tara se intilneste si in Darea de sama" a societatii
studentilor romani de sub patronajul cetateanului Lamartine" la 1848. Sint
criticati vechii studenti, rupti cu totul de mediul romanesc : Franta, aceasta
1 PompiliuEliade,o.c.
2 Cf. studiul lui A. D. Xenopol despre N. Kreculescu, si al d-lui A I. Marcu
despre Alecsandri, in An. Ac. Rom., sectia 1iterar5. pe 1926. VII, r. 101-103 ; loan Neculce,
1922, fasc. 2, p. 378 ; Innescu, Academia greceasca, p. 22.

118

www.dacoromanica.ro
ar minunata, aceast ar clasica a intelegerii si a libertatii, gonea lesne
pe smerita si sarmana RorrAnie" (este cuvintul) din inima lor ; cind trebuia
a se departa de dinsa, ei faceau de sila, si oftind de durere se intorceau in
pattria lor ca intr-o tarsi necunoscuta, Ca intr-un pamint de exil", unde
veneau lipsisi de orice cunostinta despre prezentul, trecutul i viitorul ci...
Cea dintir stavila h opri si-i descuraja : ca nu este dat unei generatii ca si
sa samene o credinta si sa. culeaga fructele ei... Se uimira i speriara de multul
ce era de facut i asa, de la anevointa de-a culege indata, incheiara la nefolo-
sinta de-a samana. Atunci ei socotira ca, in loc de-a arunca saminta intr-un
pamint ce h se parea uscat de secole de dureri, mai bine era a o pastra pentru
un timp oarecare, cind prin minune acel pamint ar inverzi. Din aceasta descu-
rajare porniti, unit dintr-insii se multamira a pastra in sine si pentru sine
nurnar, lurninoasele idei i generoasele sentimente ce le culesesera de pe Un
pamint liber si se trasera in singuratate..., petrecindu-si viata intr-o vinovata
nelucrare. Altii picara intr-o ratacire si mai mare : descurajarea intoarse acti-
vitatea lor catre arnbitiile cele mai vulgare, catre placerile cele mai materiale
si rnai deserte si-i facu a se arunca orbeste, pe calea unora din cei mai ba-
trim, in acel val de conruptre i degradatre care tiraste societatea noastra spre
peire". Intr-un mediu de tranzitie intre ideile si credintele fanariotice, mucezite,
moarte pentru noi 3 i credintele noua, care in multi din noi Inca nu sint bine
larnurite", hteratura acestei generatii aluneca insasi ca.tre iluzlile simtuale,
fantasmele i himerele patimilor lor individuale".
De aci un program : pentru Virnav e datoria ca toate cunostintile i inva-
taturile ce le dobindim in strainatate s cautam a le pune in lucrare spre in-
timpinarea nevoilor de fata. [ale] tarii noastre". Pentru tinarul frate al lui
Mihai Kogalniceanu, Alecu, a lua numai ideile i lucrurile bune [ale] unei
natii atit de luminat i sloboda". Cel dintii viza de un Congres central"
romanesc, i cu filoromani, pentru noua ortografie cu litere latine. Deocamciata,
in societate, sa vorbeasca numai romaneste", zicea Kogalniceanu cel mic,
caci tinerii care sintem in Paris n-am venit s invatam numai frantuzeste
ca un frantez" ; sa se infrateasca moldoveni i munteni, sa se dea burse

I v. Rev. 1st., V, p. 183 si urm. i Floarea Darurilor, II, p. 327-328 si urm. Cf. I o r g a,
Voyageurs orientaux en France 1927 (din Revue historique dis Sud-Est europeen").

www.dacoromanica.ro
XI.

LUPTA KOMI NATIONALE CU INCERCARI


DE DEZNATIONALIZARE FRANCEZA

Invafamintul national injghebat cu atita greutate i inut cu atitea sacri-


ficii, se intilni insa, indata dup a. organizarea lui, cu o puternica rezistenta a
unei parti din clasa boiereasca, pe care o fermecase splendida civilizatte fran-
ceza si care n-avea mei o considerane pentru inceputurile nedesavirsite si
adesea neindemanatece de la noi. Batrinii Brincoveanu i Filipescu, Balaceanu
si Mavrocordat lasara urrnasi care nu mai aveau nici radacinile lor adinci
in viata rii, nici inima lor calda. Imbogatiti prin exploatarea rnosiilor in
vederea comertului liber, asigurat prin pacea de la Adrianopol, cei noi cu-
nosteau Apusul si nu se puteau recunoaste in propria lor Tara. Pe cind elevii
lui Asachi i chiar ai lui Lazar fusesera in parte boieri, pe cind un Stirbei ti
inscria copiii la scoala publica, acestia preferau perktru bieii i fetele lor
orice pensionat, asezamintelor romanesti ale statului.
Intii in 1831, Lincourt, de care a mai fost vorba, fost profesor privat pe
la boieri, care se ocupase apoi cu o incercare industriala, intemeiaza la Miro-
slava, impreuna cu Chefneux i Bagarre, la care se adauga un Costachi Ata-.
nasal pentru greceste, un Hönig pentru germana 5i desemn 5i un D. Stama n
pentru romaneste, o alta scoala. La Cuculi, in 1833, Inva i acel Carol fiul
spatarului Virnav", care va fi organizatorul vietii studentilor romlni la Paris.
Aceasta era o scoala de baieti. Pentru nobilele dimoazele" incearca, in
fata cu biserica Vulpei, o pensione" Teodor Burada 4i sovia lui, nascuta
Chiriac, avind in program o deplina educatie in moral, in invatatura limbii
grecesti i frantuzesti, in .stiinta si in rnuzica" ; plata era de 60 galbeni pe
lima% Intre cele cincisprezece eleve gasim pe o fata a lui Sandu Crupenschi,
pe nepoatele Casandrei Negel, pe fetele lui Mihai Veisa.
In 1833 se intemeiase la Iasi, ca o urmare a scolii franceze precedente, bunul
institut al lui Cuenim, Chefneux i Bagarre, care starui in acesti ani de pre-
facere, avind ca elevi pe Mihail Kogalniceanu i Vasile Alecsandri. Pe linga
dinsii invatau M. Roset si acelasi Constantin Virnav, viitorul medic si scriitor.
Programul prevedea gramatica, istoria naturala, mitologia i cele intii da-
torii ale fiilor", analiza". Se dadeau i lectii de limba germana. In zadar
120

www.dacoromanica.ro
se prevazu in Regulamentul scolar al Moldovei c orice scoala particulara
va primi programul ei de la stat 7.
Contesa E. de Grandpre avea aici, in 1836 Inca, un pension, la care &Idea
lectii viitorul profesor public Constantin Evnomie. $i, in acelasi an, acesta
instiinta c deschide insusi o scoala avind in program ; dogmele sfintei si
imaculatei noastre credinte, apoi, impreuna cu limba greaca, limba franceza si
german i, pe linga ele, geografia, istoria, aritmetica i orke alte contributie
la impodobirea i buna lor crestere" (plata 50 de galbeni pe an) 2
Astfel de scoli franceze, alaturi de cele grecesti sau romano-grecesti, unele
greco-germane sau franco-germane, se intilnesc la 1837 mai pretutindeni in
Moldova. La Roman, statistica pomeneste pe un Jean Frantuz", pe un Ber-
nardaki la Focsani, pe un Subiski la Birlad, pe un Olivari, un Vitru, un
Neuhaus, un Blanchin, o d-na Gros s.a. in Botosani 3, iar la Iasi pensioanele
d-nei Gare, [al] lui Bandinini, al baronesei Subin, la care se adaugi al lui
Cuculi, de greceste, frantuzeste i nemteste, al lui Mayer, de franceza, germana,
greaca in al treilea rind, plus clavirul i pictura ; la Botosani numai, nu-
marul elevilor de la scolile private era de 280 4.
La Bucuresti, in 1833-1834, tinea scoala acel Anton Starnatopulo pe care
1-am gasit la Sibiu cu citiva ani in urma, pe vremea cind boieri ca Brailoiu
isi trimiteau fetele la Ursulinele de acolo pentru nernteste i ceva frantuzeste 5
(Koala lui era greco-franco-germana) ; apoi, pe linga noi scoli grecesti, ca
a lui Jupaniotis si a fratilor Hristidi, Mihail si Simion, de alilodidactica, la
Stavropoleos, care aveau legtur i cu Balcanii (Koala din Cazanlic) i ti-
pareau alfabetul, gramatica, dialoguri, manualul alilodidactic, o Enciclopedie °,
pc ling una greco-romana, alta greco-franceza intilnim ca scoli franceze : a
lui Loius Gianelloni, care dura multa vreme, ceea de fete a pastorului pro-
testant Sarai, care avuse o discutie cu Eforia, cind voia s faci o Koala de
blieti, a d-nelor de Combles si Bonnet si a d-nei Vaillant, care avea, i ca
o despagubire pentru merituosul sot, o subventie de stat, de 6 000 de galbeni.
Boierimea se ingramadea la aceste pensioane". Astfel la Bonnet si de Com-
bles, unde se facea i o prima initiare in limba franceza pentru copile, trei
Vackeste, Smaranda, Irina si Eliza, doua Mavrocordate7.
Ce erau uneori aceste pensioane se poate vedea insa din conflictul lui
Gianelloni cu tinarut ardelean, iesh abia din Blaj, Axente Sever, menit sk
se prefaca in chiar acel an 1848 din simplu pedagog in capitan de legiune :
bataie intre acesta si intreaga familie, toati casa, cu slugi cu tot, a noultu
Torquemada", intrigi ale rivalului Apolloni pentru un proces rasunator,
interventia unui om Simeon Marcovici", scrie razboinica victima, pedago-
I v. lorg a, Mikhail KoOlniceanu, documentele ; Urechi 5, o. c., 11,1 p. 157-158 ; M i-
nea tn Anuariul gimnaziului din Giurgiu.
2 Articolul citat despre Evnomic $i Un echi 5, o.c., [I,] p. 232, 239-240, 243, 267.
3 v.5iGorovei, o. c.
4 Cf. cu Gorove i, o. c., p. 377 si urm. statisticile anuale din Urechi a, o. c. [I,]
p. 374, 375.
5 V. An. Ac. Rom., lit., XXIX, p. 34 $i urm.
6 Rev. 1st., VI, p. 11 si urm. $i planul lui Midi, pedagog.
7 Urechi a, o.c., [I,] p. [236], 239-240, 243, 263 $i aiurea.
121

www.dacoromanica.ro
gul etc. Aflam de aici c directorul italian care-si scria numele cu ortografia
franceza trecu de la supusenia ruseasca la cea engleza 1
Dar, cu aceste scoli private, cu multii preceptori de cas i multele guver-
nante, curentul strain, oricit de simpatic prin asemanarea de limba, legatura
de ras i valoarea intrinseca a cultuni franceze, undea sa puna stapinire
pe scoala publica insasi. Multi boieri intelegeau prin aceasta ca ea sa fie
aproape inchisa acelor clase mijlocii care, folosindu-se de invatatura imediat
inteleasa, ajunsesera in citiva ani, cu cel mai frumos si mai laudabil avint,
sa ia in stapinire coli1e. Un puternic element de lupta sociala se adauga la
concurenta, atit de neegala, intre doua civilizatii.
Ca luptator pentru invatamintul strain, in atit de simpatica limba fran-
ceza, pe care Grigore Ghica o suprimase de la Curte, unde beizadelele erau
crescute nemteste, fu scos inainte un francez plin de energie
minte stapinita de planuri si de iluzii, un invapaiat romantic, J. A. Vaillant,
pe care-1 adusese in 1829, ca preceptor in familie, marele ban Iordachi Fili-
pescu, acela care-si trimisese, cum am vazut, cei doi fii la Paris, cu Coulin.
El dadu lectii, i fiilor lui Mihalachi Ghica, arheologul, Matei si fetele, ca
lui Ion Ghica, lui Grigore Alexandrescu i lui N. Balcescu 2.
La 1835 Inca, Vaillant propuse a preda retorica frantozeascr. $tirbei
raspunse ca, fiindca, dupa Regulament, invatatura ritoricii se precla in limba
rumaneasca, nu sa poate aseza aceasta catedra in limba frantozeasca decit
numai iarasi cind trebuinta va cere si va fi scolarii inaintati incit s poati
a sa folosi de aciasta invatatura".
Vaillant incerca a -crea o scoala de concurenta, cu mult superioara, in fata
Colegiului Sf. Sava. Somat s reintre in programul comun, el se impotrivi.
Trebui ca autorul dictionariului franco-roman, care se publica in 1838, viito-
rul scriitor al cartii de revelatie La Roumanie, crescatorul lui Nicolae Balcescu
si al altor tineri intelectuali munteni, sa fie scos de la Colegiu, incredintat
[apoi] lui Gheorghe Pop 3. Vaillant se consacra scolii de fete a sotiei sale,
iar boierimea boicota intr-atita internatul lui Pop, incit in 1837, din patruzeci
de solventi ramasesera doar patru, alaturi de cei doisprezece bursieri, 4i se
ivi ideea de a inlocui aceste stipendii prin doua burse in strainatate. Princi-
piul lui Poienaru raminea insa neclintit, ca in raspunsul dat lui Sarai, caruia
51 pensionul de fete-i era ingaduit numai daca Eforia nu se gindeste a in-
temeia, cu limba de propunere romaneasca, o scoala similara : Limba patriei
sci fie domnitoare ca, pre dinsa mai intiiu printr-insa sa se invere
celelalte studii fi limbi str2iine".
Punctul lui de vedere nu era poate acelasi ca al consulului francez la
Bucuresti in 1834 : In rezumat, dupa noua ani de studii la scoala din Bucu-
resti ce se stie ? Mai mult sau mai putin bine a se vorbi i scrie in limbile
romaneasca, franceza, greac i latina. Se mai pot sti Inca pasabil a calcula,
1 [Silviu Dragomir, Din corespondenta dasailor ardeleni anul 1848, in Omagzu
lui Ion Bianu", p. 157 si urm.]
2 Intre altele, Urechi a, o.c., II, p. 110.
3 [Pentru controversa clintre Eforia scolara, respectiv. P. Poenaru, i Vaillant, urmata in
cursul anului 1832-1833. v. Arhivele statului Buc., fond Eforia $coalelor, ds. 3278/1832,
f. 1-61.]

122

www.dacoromanica.ro
a culege si o cunostinta generala a istoriei, a-si aminti de geografie, i nimic
mai mult. Dar nu e deth atita de invatat un popor fara virtute i fara in-
dustrie ? Nu trebuie SI se compuie anume pentru el un sistem de studii care
nu s-ar fi putut urma Fara a deveni un om de un frumos caracter, de bun
sims, de moravuni pure si de stiinTi utile ? In acest caz, studiile care ar fi
trebuit s domine n-ar fi fost cele pur literare. Aceasta importanta data limbi-
lor apartinea stiintilor morale, matematice i naturale. Lor era mai bine sa
li se incredinteze educatia nioral i intelectuala a tineretului muntean,
nu unor zadarnice studii de cuvinte" 1.
Dar in 1839 numarul profesorilor francezi creste : Jaubin, Mazerot, Theot
inlocuiesc pe Languyon, constatat in anul precedent. Mazerot, plecind, e in-
locuit prin Buvelot. Pensionatul fu restituit lui Vaillant, care, imediat, anunta
ca el face lectii in franceza si nu trimite elevii la Sf. Sava, ceea ce aduce pe
Poienaru sa declare, tot public, ca' pensionul din Sf. Sava ramine si de acum
inainte tot sub aceleasi reguli sub care s-a aflat pina acum i colarii pensio-
nari isi vor urma invaiaturile in scoala nationalr.
La Iasi, Vocra Sturdza, care Ii trinlitea, cum am spus, la 1 septembrie 1834,
copiii, beizadelele Grigore i Dumitru, i pe fratele sotiei sale, Vogoridi, Im-
preun cu cornetul Mihai Kogalniceanu, pe care-1 ocrotea indeosebi, la Lune-
ville, uncle statea fostul sau preceptor, bunul abate Lhomme, dadea inca de
la 1837 locul de rector lui Maisonnabe, care purta marele titlu de profesor
de legi si rector asezamintelor scolare din Iasi si previsor" 2. I se incredintau
catedrele de inalta literatura franceza, drept public si acel privat al diverselor
popoare". $i el il preda in limba franceza. Acest curs fiind inca nou in
Europa", spunea Epitropia dupa dorinta lui Mihai-Voda, si o culegere de
codice a deosehitelor natii fiind tiparita numai in limba franceza, paradosul
se va face in aceast limb, pina cind profesorul va fi format vrednici elevi
de a paradosi in limba româneasca" 3.
Dar iat c Repey, si mai ales Crassan, care facuse o calatorie in Tara
RomOneasca fail a se convinge de binefacerile invatamintului in limba indi-
gena si pe care Voda-1 facuse provizor al internatului Academiei, vin, in
1836, ajutati si de procurorul scolilor publice", care inlatura autoritatea, asa
de indreptatita, a lui Asachi, yin cu un proiect de francizare. Comitetul,
cuprinzind pe Saulescu, Singurov, Flechtenmacher i Asachi-1 raspinge, adu-
cind inainte litera clara a Regulamentului Organic : invaiamintul, tot in-
vatamintul trebuia sa se faca in româneste 4. Atunci domnul insusi intervine,
la 2 noiembrie, puind aceste intrebari, captioase Daca tnvatatorii limbii
romOnesti au cunostintele cerute in obiecturile ce invatS ; a cerceta metodul
lor". Caci, pentru a invata cu folos vreo stiinta, trebuieste autori i o limba
bogatO in feluri de scripturi i talmaoiri irAelepte". Dar, neavind trica
aceste bogapi in limba noastra, nici in orighinaluri, nici in buna talmacire,
este vederat c trebuie cineva In vremea de fall s alerge la limba francuzeasca,
ca una ce este pretutindeni rspindit i inzestrata cu cele mai multe orighi-
1 Hur mu z ak i, XVII [p. 328-403.]
2 v. Scrisorile lui Mihail Kogeilniceanu, publicate de P. V. Hanes [1913] ; Urechi
o. c., [I,] p. 365 si Iorg a, Voyageurs orientaux, [en France, Paris, 1927, p. 63] passim.
3 Urechi5, o. c., [I, p. 368.]
4 Ibid., p. 321.

123

www.dacoromanica.ro
naluri, si este mai inlesnitoare pentru bogatia imitativa in iscusitele sale tal-
maciri". Si el aduce inainte pe Locke englezul alaturi de Condillac si de
Montesquieu. Pentru filozofie in special, i se pare ca este cu totul de tre-
buinfa a se indemna cu cit se va putea mai in graba din tara straina un
profesor avind calitatile cersute de a ocuparisi cu vrednicie acest scaun" 1.
Comitetul scolar, adinc jignit i simtind puternic datoria sa de-a apara
invatarnintul in romaneste, raspunde fara zabava. Profesorii, atit de usor
injosiTi, au certificat, din Rusia si din Austria. Examenele publice au dovedit
ce pot, ca si cartile pe care le-au tiparit. In ce priveste metoda, ea se poate
stabili numai cu timpul, i, de altfel, si in aceasta privinta, proba sint exa-
menele, la care s-au vazut bunul progres intru invaIatura, lucru ce n-ar fi
putut urn-ia daca n-ar fi pazit metodul cuviincios in paradosire". In sfirsit
si aici se intinde acea pavaza de nestrabatut asa zice Regulamentul
Organic : invatamintul in limba nationala.
Afara de aceea c limba franceza se preda indestul in mai bune condiIii
decit orice alta materie, caci dispune, cu trei profesori i ar fi destui doi
si un repetitor, cum, la greceste, ar ajunge un singur profesor , de sase
clase pe saptamina, deci doua ore in fiecare zi. De altfel comitetul crede ca
s-ar putea aduce pe Linea un pedagog francez, dar i unul german, un pro-
fesor de insemnatoare reputatie, mai inzestrat cu stiintele inaltei literaturi,
a retoricei si ai stilului diplomatic". Se vor lua masuri de fapt pentru ca inter-
natul lui Crassan sa se desfac a. de scoala, mutindu-se la Otelul Sf. Petersburg.
Acest incident dadu prilej profesorilor Academiei s arate dreptul, meritul
si chemarea acestui invatarnint pe care-1 sprijina i exemplele de durata si
progres, nu numai din principatul vecin, dar si din statele austriace.
Chestia Maisonnabe era sa aiba insa o alta solutie, in afara de rivalitatea
dintre cele doua sisteme de invatarnint. Ideile francezului nu placura consula-
tului rusesc. Ajunse deci o adresa a Eforiei ca el nu si-,a inceput cursul la care
se indatorise, pentru a i se desfiinta catedra, silindu-1 sa plece. Indata insa o
parte din parinti isi retrasera copiii i un raport contemporan vorbeste si de
slabirea disciplinei celei din launtru" 2.
Deci, o comisie compusa din Bojinca i d-rii Czihak i Cuciureanu, la care
se adaugara Saulescu i Cimpeanu, fu adunata pentru a discuta noul regula-
ment si, aprobind cursul universitar de trei ani, care trebuia sa fie intins la
cinci, pentru filozofie (logica, metafizica morala), matematica (si cu fizica),
drept (natural, universal, al ginTilor, civil, roman, criminal, positiv al patriei")
si economie politica (politie", economia statului", finantele), se aruncau in
gimnaziu retorica, poezia i mitologia, care par a aparvinea planului Maison-
nabe, si cu atit mai mult desenul. Stamati, care facuse si o calatorie in Paris
si in Prusia, isi incepea profesoratul de fizic i matematica, o data cu Zefi-
rescu intors din Boemia si Schemnitz 3, la chimie si cu Costinescu la inginerie
si mecanica populara (care se preda, impreuna cu formaluirea stilului", Tinerea
registrelor, istoria naturala, pentru mestesuguri i manufacturi", la noua clasa
a IV-a, pentru Incepatori).

1 Ibid., [I, p. 324-325, passim.]


2 Ibid., [II,] p. 46, 48, 49, 50-54.
3 V. §1 ibid., [IL] p. 163, 304.

124

www.dacoromanica.ro
Costinescu va face si planul arcului de reunire intre Academie si internatul
din casa cornetului Voinescu. Iar, pentru a lucra in locul profesorilor straini,
se trimit in strainatate : Dimitrie Asachi, pentru inginerie, in Germania,
Gh. Lemeny, la München, apoi la Roma, pentru pictura, unde-1 aseza Czihak,
raminind ca apoi s mearga si la Roma la Academia S. Luca, asteptind sa
vie i Gheorghe Panaiteanu 1, j Vasile Popescu Scriban, in Rusia, pentru
teologie 2, si el fu primit, in iunie 1839, in Academia Teologica a lui Petru
Movila, din Kiev, mitropolitul adresindu-se acestuia insa, nu in ruseste, ci in
limba Iatin, i se pomenea, o data cu calugarii rusi din vremea lui Vasile
Lupu, i calitatea de prea-invavat (eruditissimus) compatriot al nostru" pe
care o avea intemeietorul Academiei, Petrascu Movil. Gheorghe Panaitescu
merse la MUnchen, dupa ce prezenta acel de pe urma al sau produs lito-
grafic". Zefirescu ramase in Austria. Dar lui Matei Millo, in ciuda recoman-
dgiei lui Voda in scris, i se refuza o burs 5. pentru teatru, pentru ca mai tirziu
ea sa i se acorde din stipendiul, oprit, al fiilor vornicului Epureanu ca 5i
lui Constantin Jean pentru muzica. Principiul stabilit pentru burse era acesta,
atit de cuminte, c1 s-ar lovi acest afezamint, cind, pentru tiintile ce se pot
2nv4a in coprinsul Academiei..., ar trimite tineri pe la str1ne ,Fcolt" 4.
Aici, in Moldova nu se pronun%a atit de mult cuvintul de national, desi
scolani nu mai voiau s asculte cursul de ruseste al lui Peltechi, care preda,
de altfel, geografia i aritmetica.
Dar pretutindeni tendima spre invavamintul strain se pastra. Aici, in Mol-
dova, unde Gallice, prietenul lui Asachn, incerca in 1846 la Iasi un Institut
de educgie clasica", si Hirlul avea, cu dascalul Grigore (!), o Koala' de
franceza si germana, ,pe linga doua. romanesti, 5tec1nestii, cu un Misicovici,
una pentru evrei germano-româna, Folticenii o scoala franco-germana
51 una germano-romka, Romanul una franco-germana, alta franco-greco-rusa,
Bacaul Koala franceza a lui Constatin Dupont 5i Ioan Hristea, una franco-
latino-germana, una franco-germana a lui M-me Meyer (si doua,grecesti),
Focsanii un preceptor, Fide FranTozul", Galaii o Koala franceza (si una
rreaca), Birladul, Koala de fete franco-romka a d-nei Anne Bourguillon, jar
un dascal Strafim Armeanu preda la Iasi, in româneste, greceste, arrneneste,
dar 5i in françuzeste. So.cia lui Costinescu, d-na Ana, franceza, descludea un
nou pension 5. Mai tirziu mai gasim la Iasi pensioanele Fotino, Jordan, Mo-
range, Eiwas, Frey, Freof", Eleonora Asan, Smolenschi, Amelia Webel, Bnse-
doux, Jambonnaud, Fotine., Smaranda Bacinschi i Isacescu 6
La 1846 pensioanele din Iasi sint ale d-nei Saccheti in casele dumisale
Meri-Acre", al d-nei Raimond (Remb) la Casandra Cantacuzino, al Ma-
damei Pare, franIusca, in casele sale din uliva Hagioaei", ale lui Froil" de
la Elenca Kogalnicenila si al lui Cuénim. Cele din Birlad, pe linga al lui
Caiul" francezul, al lui Ioan Feodorovid Hosov-Sasei (si de ruseste 5i le5e5te)
si al unui grec, si pentru copiii de negustori. Romanul nu mai are decit 5coli
1 Ibid., II, p. 163, 182, 224, [v. si ibid., II, p. 65.]
2 Ibid., [IL] p. 61-62, 114, [115, 224].
3 Ibid., [IL] p. 62 si ibid., p. 114-115, 162.
4 Ibid., [II, p. 115.]
5 Ibid., [IL] p. 122-125, v. si in adaus listele date de revista loan Neculce.
6 Ur eChia, o.c., [II,] p. [124], 292, 170-171, 201, 223-224, 247-248.

125

www.dacoromanica.ro
romanesti. In Botosani Gheorghe Olivari si Frederic Gros cu sotia au profesori
de franceza, de germana, de ungureste (si Simon von Acsante oH Iulius
Tanasa, de natle ungur"), de clavir, guvernante i invatatoare de lucru, pro-
feson de dant. La Piatra i Tirgul-Neamt sint dascali romani i greci. La
Folticeni doua pensioane romanoti. La Bacau tot asa, plus o scoala. de cinturi
bisencesti pe mestesugul muzichiei", dar la Ocna preda Ioan Fidel frantu-
zul" si Ana Iufnii franteza", la Moinoti Gheorehe Mihailovici, luminat
de la legea evreiasca, invatator de carte roman. La Husi un G. Teodoru,
inaltei noblece plecat serv", intemeiase o Koala' de franceza, latina si ger-
mana, care prospera, dar insultele unui omonim boier, care-1 afrontarisise"
ii atacarisise", Ii faceau s anunte Ca inchide pensionul 1
La Bucuroti, daca se suprima subventia pentru pensionatele d-nelor de
Combles si Vaillant, se acorda una noii scoli a sotiei profesorului Buvelot 2
Pensionul Gianelloni primeste si el o subventie 3. Gorjul avea o scoala ger-
mana ; la Tirgoviste, la Ploioti, la Rismnicul Sarat functioneaza pensioane
franceze. La 1845-1846 erau scoli greco-germane la Tirgul-bului, germane la
Craiova, Caracal, la Ploiesti, la Buzau, trei la Bucuresti ; franceze la Pi-
testi unde si doua pensionate de fete, fara a se arata limba de predare
la Rinmicul-Sarat, la Slatina, [...] La Braila, una greco-franco-italo-bulgara
si doua pensionate de baieti fara limba de predare 4.
La Iasi sepunea la cale intemeiarea unei scoli de agronomie si a scolii me-
canice (mstitut de arte i mestesuguri pentru formarea industriei nationale",
:Tune actul de fondatie, pentru care se chema Mihalik de Hodocin, un ceh).
In ianuarie 1841 ea incepea, pe patru ani, cu sectii de lacatuserie fina, fie-
rarie de fabrica, rotarie, curelarie sau saidacarie, dulgherie i strungarie, ma-
sinarie". F.a cuprindea i doisprezece rniiitari locuind la cazarma, doisprezece
externi i doisprezece interni, aceste doua din urma categorii intre doisprezece
si cincisprezece ani. Calfeli; mai fac un an pin s pcata deschide ca maiestri
atelier". De la un timp, scoala trebuia sa se intretie singura. Czihak se in-
grijise, in calatoria k apuseana, s aduca modele de masini 5.
Dar in 1840 se hotara ca in [clasele de] colegiu si [de] studii inalte se vor
studia doi ani limbile clasice, cu traducere numai in greceasca noua si /n fran-
ceza, primindu-se i lume dinafara. Se numesc ca profesori in locul lui S. Andre,
carc n-avea elevi, Crassan, de care se departeaza ekvii, dar si italianul Cros-
celli, care dadea lectii de aceast 1imb, utila pentru comer; si pentru
afinitatea cu acea romaneasca", observindu-se ca e introdusa in Bucuresti 6
Totusi un moment Eforia era dispusa s suprime o catedra franceza pentru ca
sa aseze pe Anastase Htul, care acum Ii terminase studiile, la catedra de
drept si tiini politice, dar, parasind aceasta materie, merse pe sama lui la
Paris pentru medicina 7.

1 Revista Ioan Neculce, VI, p. 221-229.


2 Urechi 0, o.c., II, p. 158-159.
3 Ibid., [IL] p. 224.
4 Ibid., [11,1 p. 300, 302.
5 Ibid., [II] p. 113, 126, 164 i urm., 182, 198-199, 244.
6 Ibid., [II], p. 161-162, Luzzatto, pentru gimnastica, p. 196.
7 v. ibid., [II,] p. 163, 225.

126

www.dacoromanica.ro
Si in districte Ins, ca la Botosani, se cradeau incepkorilor profesori de ger-
man5. i francez5. (Olivari) 1
Pornirea contra invka'mintului romanesc parea, astfel, c Incetase aici. I se
ingdui lui Sohupan sa' prefaca' seminarul intr-o mica" facultate de teologie,
cu Velini pentru fizic i chimie pentru experiente venind serninaristii la
Academie , cu bucovinenii Procopovici pentru exegez i evreieste, Mandi-
cevschi pentru teologie i Nasiovici pentru latin ; in curind curentul latinist
se va instala dup 5. plecarea mitropolitului Veniamin in aceasta' scoaa de orto-
doxie 2 Din Bucuresti se aduce tinkul Ion Ghica pentru ca impreura cu in-
ginerul francez Hommaire de Hell si cu Costmescu s reorgamzeze, pe patru
ani, cursul de inginerie, si se hotki ca' inginerii de acolo vor avea gradul de
ofiteri, fiind luati imediat in slujb 5. de ckre stat 3. In [Epitropie] intraseea
doi dintre boierii reformisti : Lupu Bal i Grigore, pe atunci Grigorifi, Ghica,
viitor domn reformator al Moldovei.
Pina" atunci istoria romanilor n-avuse profesor. Intors din stilinkate, unde
tipkise o istorie neobisnuita' la o asemenea virsta, ocupat cu intemeieri de
reviste ca Dada literar i Arhiva romeineasci [...] in care se proclama uni-
tatea istoric i culturalI a neamului, luptkor contra vechii directii a lui
Asachi, care-i parea strimta" ca orizont si lipsit de entuziasm, amestecat, ca
amicul s'alu mai in virsta', Negruzzi, in rosturile scolii, Mihail Koealnicearm
fu inga'duit a face acel curs de care se feriseti pina' acuma comitetut scolar
si Epitropia. $i el il porni, nu ca Aaron Florian in Muntenia, in strictele mar-
gini ale principatului, ci, cu avintul unui spirit superior, in acelea, depline, ale
poporului intreg. Cunosckor al conceptiilor spirituale ale marelui istoric ger-
man Ranke, el da'dea tot avIntul unei extraordinare elocvente pentru a cinta
ca un poet, in largi perioade indliznete, valoarea, i pentru civilizatie,
pentru omenire, a unei natii care a unit iubirea pentru carte cu cele mai aspre
virtuti rlzboinice. Era prea mutt, dad' nu pentru puterea de a sprijini a so-
cietkii moldovenesti de la 1843, mkar pentru toleranta, putintel cam sur-
prinsa", a consulatului rusesc, atotputernic. In 1844 profesorul era exilat la
Risca sub cea mai aproape privighere ca sa' nu poata* avea cu nimeni, sub
orice inchipuire, relatii de intilnire sau in scris, nici ma'car a putea iesi cit
de putin afaii din ograda minastirii". Lumea scolail se va multumi cu Istoria
Moldovei a lui Albiney (1844).
Ion Ghica iimase inspector al Academiei, pentru ca" stiintile abstracte pe
care le preda nu erau in stare s'a: miste adincurile sufletesti ale unei societki
cu mestesug amortite. El incerca' sa' opreasca', acurn, vechi abuzuri ca intrarea
tirzie a profesorilor in cIas i pedepsele corporate date dupa' caprioii4. Se
fku o mai buna orinduire a precarii stiintilor. Sub regimul lui, franceza, dar
si germana, fur51 obligatorii i numai ruseasca facultativa'. Dar ce era mai
de folos in influenta lui era un spirit de un liberalism generos si acea nesfir-
sita' iubire pentru stiinta care inisca' frumoasa lui cuvintare de inceput.
1 v. ibid., [IL] p. 199 i Gorove i. o.c.
2 Ibid., [IL] p. 167-168, 198, 217-220.
3 Ibid., p. 217-219, 203.
4 Ibid., [IL] p. 239.

127

www.dacoromanica.ro
Ion Ghica parasi inca din 1844 inspectoratul lasat ca provizorat lui
Gusti 1 [. ..].

0 directie straina, sau macar a unui strain, se simtise hi Moldova inca din
1843 : aceea a invkatului consul prusian Neigebauer, autorul uneia din cele
mai bune carti de statistica a Principatelor la jumatatea secolului al XIX-lea.
El prezinta observaiii", care, supuse aprecierii lui Asachi, ramas referendar,
fura apoi trimese de Epitropie comitetului academic pentru redactia noului
reglement pe sus-insemnatele printipii", avind a se lucra pe aceasta baza inca
din anul viitor. Luminatul sfetnic domnesc care era beizadcaua Nicolae Suru,
si el un statistician merituos, ca i presedintele Epitropiei, Nicolae Cantacuzino,
erau pentru aceasta prefacere 2.
Proiectul oprea la doua clase gimnaziale, cu limba de propunere roml-
neasca, pe copiii parintilor nevoiasi care nu au chipuri de a intirnpina a lor
vinere". Citiva viitori functionari vor fi alesi Irma ca bursieri. Pentru ceilalti,
desi limba româneasca s-au primit a fi limba fundamental tn invataturile
Academiei, dar cercarea a dovedit ca, spre a inlesni elevilor folositoare mijloace
de indeletnicire, neaparat este a paradosi in toate zilele limba franceza" : spre
acest scopos, in numarul pedagogilor se vor primi doi straini, care vor ghim-
nasi pe elevi intru invkarea mathemelor de toate zilele ce vor fi primit in
limba francez i cea germana". Latina, folositoare numai pentru drept, me-
dicina sau teologie, se va invaça doar de la doisprezece ani in sus 3.
Asachi, care publica la 1845 Expozicia strii inv'araminturilor publice in
Moldova, isi apara opera, cum n-o va face la munteni Poienaru.
El opuse la reformele inchipuite existenta textului precg. al Regulamentului.
El aminti c limba patriei este hotarit a fi fundamentala in scolile publice
prin articol al Organicescului Reglement", ceea ce nu impiedica invatarea
limbii franceze, ca una ce este ceruta si folositoare". Latina trebuie invkata
de fapt de la acea virsta dup.1 clase, ea trebuind sa fie la indemina
acelora care mai tirziu numai, se pot gindi la specializare 4.
Astfel, se colabora la alcatuirea planului, cu trei clase normale, dar acum
si pentru fete, avind aproape acelasi program ; pentru baietii care nu merg
la gimnaziu se adauga o clasa reala, cu caligrafie, desen, aritmetica, reguli
epistolare, geografie si a principatului muntean (Asachi cerea in bac prac-
tica din chimie i comert") si chiar Istoria patriei pe scurt ,
alta impor-
tanta inovatie gimnaziul are doua clase gramaticale, in care se precla si
geografia ambelor principate, apoi a Turciei, Rusiei, Austriei i Prusiei,
celelalte state fiind in a doua clasa, dar nu si istoria lor apoi doua clase
de umanioare, in care geografia celorlalte continente, continuarea Istoriei uni-
versale, de la cruciate, latina, greaca (traduceri in romcine;te), ceva stiinte.
Facultatile sau lnva'raturile inalte cuprind : facultatea filozofica de doi ani,
amestecindu-se istoria (nu si a romanilor), cu logica, metafizica, estetica, mo-
rala, istoria filozofiei, i cu algebra si geometria, cu istoria naturala, apoi
1 Ibid., [II,] p. 288. Pentru veteridirie, se &Aura' patru asculatori veterinarilor admisi
de guvern, p. 206, 227, 271.
2 Ibid., [II,] P. 249, 250 si urrn.
3 Ibid., [II,] Programul pe 1843, P. 263 si urm.
4 Ibid., [II,] p. 280 si urm.

128

www.dacoromanica.ro
dreptul; si in fine materii extraordinare (neobligatoare), politehnice", cursul
economic" (si forestier, veterinar, agricol), Institutul tehnic", cursurile filo-
zofice" cu limbi moderne (franceza, germana, greceasea, ruseasca) i maestriile
libere" (desen i pictura) sint de o parte, la capat 1
Pentru istorie se admitea sistemul girnnazial din Prusia. Tot Prusia punea
elina pe aceeasi treapta cu latina. Dar studiile prusiene ale lui Kogalniceanu
ii indreptatisera a face in clasa a II-a, de filozofie", cursul pragmatic de
istorie nationala", pe care insusi se oferise a-1 da fara plata'.
Astfel, principiul national ar fi biruit din non in invaramint. Epitropia spu-
nea limpede, la 29 decembrie 1843 : Toate tiirrcile se invata in limba
romana, pentru care s-a si pus insarcinare asupra profesorilor respectivi a
deosebitelor clasuri de a alcatui si a traduce din cei mai buni autori in limba
romaneasca materiile ce alcatuiesc obiectul paradosirii lor" 2. Asachi invinsese
Inca o data 3.
Se proceda, cu colaborarea lui Negruzzi, de Cimpeanu i Albinet, si la
redactarea de gramatici, nu numai pentru gimnazii, dar si pentru scolile care,
acum, se numesc primare, cercetindu-se manuscrisele lui Stihi, lui loan Ionescu
si manualul muntean al lui I. Pop ; pentru colile secundare se va anunta
un concurs 4.
Tot11§1 §colile se vor da sub conducerea lui V. Beldiman si a lui Negruzzi,
care invinuise pe Asachi. Dar Inca de la 1843 putea s apara la Iasi, dupa
manuscriptul calugarului maramurasean [Gherman] Vida, profesorul lui
V. Alecsandri si, o data, autorul unei ingrijite gramatici franceze, intliul tom
din Cronica lui $incai o proclamatie de latinitate, dupa ce Kogalniceanu
nu reusise in planul lui de a tipari in sase volume Operele lui Dirnitrie Can-
temir. E chiar anul cind Gavra incerca s aminteasca pe $incai i pe Clain
printr-o opera de o stranie conceptie.
Dar lupta contra curentului national in invatamint era sa fie reluata de
Adunare Inca mai hotarit in 1845. Se ceru parerea a sase profesori care erau
in opozitie cu colegii lor. Sub influenta aceluia care intrupa vechiul" inva-
tamint, Asachi, raspunsul din 6 martie arata c principiile actuale ale lui
Costachi Negruzzi Insui, i el pornit la Ta'zboi, sint dupa cele acloptate
in 0:rile cultivate, cu oarecare modificatie ceruta de imprejurarile starii noas-
tre", c s-a urinat o activitate care n-a putut sa fie fara oarecare stinghe-
riri" ; examenele, lucrarile literare ale elevilor arata indeajuns folosul. Ce
se atinge de cresterea morala" de care se tot vorbea din ceea parte ,
Epitropia cu mingiiere poate incredinta ca, dintre 15 613 scolari ce in acest
period au invatat in scoalele publice, nu cunoaste pe unul carele sa fie tras
asupra sa o defaimare publica sau osinda legilor". Singura lipsa vine de acolo
ca se numesc functionari fr cliplome i astfel frecventa scolilor e scazuta 5.
1 Ibid., [IL] p. 253-257.
2 Ibid., p. 256-257 La p. 260 lista' de profesoare.
3 [v. Nic. C. Enescu : Gh. Asachi, organizatorul colilor nafionale din Moldova. Buc.
1962.]
4 [V. A. Urechi II, p. 265.]
5 Ibid., [II,] p. 280-282.

129

www.dacoromanica.ro
La 14, [martie] Epitropia e chemaed la comisie, impreund 8 cu Comitetul
academic pentru a da samd de ce si-a schimbat pdrerile asupra reformei. Rds-
punsul fu o adresd cdtre Adunarea insdsi, in care se releveazd cit de tirziu
s-a alcdtuit comistunea, care, desi invitatd, n-a binevoit a cerceta scolile in-
sesi. Expunerea" lui Asachi fu supusd cercetdrii deputatilor : ea invinuia
faits pe boten, cele citeva persoane inriuritoare", care se speriau de nalvala
saracilor" i apdrau cu inversunare in dregdtoriile aducdtoare de cistig" o
chronornie privilegtatal a familulor mari" t. Din partea boiereascd, in Pro-
tectul pentru reorganizarea invataturilor" se obiecta in adevdr cd. dregdtoriile
sint pentru oamenii cu stare" ; ceilalci avind a se deda la indeletnicirile
negoiului, a mestesugurilor si a lucrdrii pdmintului", iar a le amesteca pregd-
urea ar ft tot asa precum de a supune la una si aceeasi hrand vieed4i de
soiuri deosebite" 2.
Se rdspunse, cu scuza cd. mandatul dat de cdtre Adunare a fost cunoscut
vreo noud luni mai tirziu, c nimeni nu se gindeste a pune altd bazd invdtd-
mintului decit limba romaneascd. Dar in conducerea i supravegherea scolilor
nu domneste atentia cerutd. Si, afar d. de aceasta, nu sint scoli incepdtoare,
manuale tipdrite, cdrTi in biblioteca, profesori asigurgi, i o catedrd de pe-
dagogie 3.
Adunarea mentinu comisia i ceru sd. i se adauge fiul cel mai mare al Dorn-
nului, Grigore Sturdza, fostul coleg al lui Kogdlniceanu, ceea ce fireste se
aprobd de Vocid, care-si facu odrasla, in locul lui Lupu Bals, sin-epitrop al
invaidturilor publice" 4. In acelasi timp, Epitropia fu preldcued, numdrind de
acum pe C. Mavrocordat, dar i pe N. Sutu i pe Lascar Rosetti : acesna se
declarard, imediat, pregdt4i pentru a discuta cu comisiunea 3. Absentele mem-
brilor, de o parte si de alta, acu sd nu poatd avea loc o intrunire inainte .de
sfirsitul lui octombnie, dar i atunci fr participarea, cloned, a beizadelet 8
Dupd citeva discutii noua Epitropie-si prezenta prmectul, care nu e dew.
cel din 1843, cu indreptdturi i adaosuri. Se recunoaste un progres mai slab
decit al grecilor, care se folosesc de o limbd pe deplin formatd, se recunoaste
cO oamenii sdraci n-au rdgazul celor cu avere pentru cresterea copulor ; pentru
acestia ar ajunge scoli reale cu directie agricold, ccmercial i industriald, ice-
lile superioare avind a se organiza pe urml cind limba se va mai fi dezvoltat:
$coli primare sint cu desalvirsire necesare prin satele mai mari. Planul lui
Asachi de a se aduce si profesori strdmi e socotit insd ca primejdios pentru
caracterul national al invdtamintului 7. Cum se vede, tot mai mult punctul
de vedere social lua locul celui naTional de la care se plecase i pe care re-
prezentantii privilegiatilor declarau c voiesc sa-1 menTind.
Adunarea asistd la examenele din 1845 8. Dar actiunea ei se opri aici.
Numai in februarie 1847 domnul o aruncd din nou asupra scolilor ngionale,
I Ibid., 111,1 p. 281-282.
2 Ibid., [IL] p. 281-289.
3 Ibid., [II,] P. 283.
4 Ibid., [II,] P. 283-284.
5 Ibid., [II,] P. 284-285.
Ibid., [II,] 13. 285.
7 Ibid., [II,1 co. 286-287. Negruzzi i facu inspectii pe la colile primare din Iasi, pentru
a string material de acuzare ; ibid., [II,] p. 287. El facu o critica aspr i colii de meserii,
celei cu sase ateliere : niciun ?newer intors in orasul sau ; ibid., [II,] P. 329-330.
6 Ibid., ril,1 p. 293.

130

www.dacoromanica.ro
pastrindu-li-se de fapt numai doua clase exclusiv de rornâneste, asa, incit,
alaturi, Malgouverne, adus pentru aceasta, va putea sa creeze invatamintul
superior francez 1
Astfel Mihai Sturdza hi ajunse scopul, cu ajutorul Adunarii de privilegiati.
Aratind deputaplor gata sa-1 aprobe Ca sistemul de astazi nu au raspuns la
trebumtele Moldovei", fiind izvodit, cules mai mult sau mai putin din ase-
zarnintele altor nate, ca el nu se potrive$te cu starea de fata a sotietatii",
trebumple sotiale ale terii" cu obiceiurile i nevoile noastre", fixind princi-
piul Ca, spre a ajunge cineva la slujbe mai inalte, trebuie sa nu fie lipsit de
oarecare instarire", restul avind a merge la plugarie, la ine$tqug sau la negot",
acuzind limba, careia i se vor da ca norma cartile biserice$ti fiindca in
limba romana alta literatura pina acum nu este mai statornicitl" (si, intre
deputati, era C. Negruzzi) oi de obge Tinuta decit cea bisericeasca" oprind
neologismele in limba care nu e in stare a da invatatura mai inalta, el le
prezinta proiectul elaborat de comisia lor $i de Epitropie, cerind numai voia
de a se experimenta noul sistem.
Cu aprobarea Adunarii, un decret domnesc o hotara$te la 18 april 1847
(corect : 23 februarie 1847 2). In el se cuprinde la invAamintul secundar ce:
lelalte pstrindu-se cum sint pentru funccionari, magistrap, ofiteri, trei
$coli de gradul al doilea", cu limba romaneasca de propunere, dar cu libertate
de a intrebuinta la materiile superioare i altele, la Ia$i, Boto5ani $i Galati.
[Programa inviOturilor academice cuprindea retorica, istoria universala, ma-
tematica, logica i filozofia morala, istoria naturala, fizica i chimia, economia
matematicile aplicate, care aveau sa se predea in limbile elin, fran-
ceza, german i rus i dupa inlesnirea ce se va infati$a aflarea de potri-
viti profesoril Programul merita aceasta apreciere a lui P. R51scanu, istoricut
luminat al invatamintului secundar : Cum era cu putinta ca un copil de
unsprezece ani s faca, in clasa II, algebra pina la ecvatiile de gradul al
doilea, geometria, planimetria i stereometria, cuno$tinti generale din fizica
5i cronologia veche i noua, in clasa a treia trigonometria, regule, cu aplicatia
logaritmilor, pentru ridicarea planurilor, chimia cu aplicatii la agricultura $i
economia domestica $i celelalte stiinte puse in anul al patrulea 3 ?"
Dar, cum se zvoni de tulburari, in 1848, profesorii romani erau inlaturati
in bloc. Iar, la seminar, mitropolitul pastra numai invataturi elementare de
citeva luni, Filaret Scriban, profesor de teologie, fiind demis, o data ce nu
se mai facea cursul pentru care fusese numit 4.
Cki reforrna seminarului de insusi Mihai-Vocra si de inva'Tatul sau va'r
Alexandru Sturdza, scriitor francez din Rusia ortodoxa, care s-a facut cu-
noscut in cercuri mai largi prin bro$uri de o mare originalitate de spirit, fusese-
iara$i in sens progresist. Ruda lui Voda venise pentru citva timp la Ia$i $i
recomandase aceasta prefacere, mai potrivia cu informarea clericilor $i in-.
temeiata pe principii neamestecate cu ratacirile lumesti". 15i propunea ca 51
mai departe, printr-un reprezentant, sa-5i indeplineasca sarcina de suprave-
I Ibid., rII,1 p. 319.
2 [Cf. Arhivele statului Buc., M.I.P., Moldova ds. 154/1847 f. 25, 26.]
3 rp. Rascanu, o.c., p. XXXV v. si Erbiceanu, 1st. Seminarului Veniamin" dirr
minastirea Socola, Iasi, 1885, p. 89 i urm.
4 Urechi a, o.c., [II,] p. 241[243.]
131

www.dacoromanica.ro
ghere. Alegerea pare sa fi cazut asupra lui Alexandru Bals 1 Scriban ramase
in fruntea scolii ca si Maioreanul" [Maiorescu] cum ii zice noul program, 5i
profesori toti, dar se pare ca planul de invStamint suferise intregiri
importante. Era astfel o copie, palida, a gloriosului asezamint din Kiev, pentru
rabricarea de parohi cu stiinta de carte, intemeindu-se, de noul mitropolit
Meletie, simple scoli catechetice prin capitalele de judet 2 La minastirea Neam-
tului se crease, nu o scoala preoteasca, ci numai una bisericeasca, prin Neofit
Scriban, adus de la minastirea Mogosesti, unde fusese egumen s. In curind se
introduse in toate colile invatamintul religiei, cu talmacirea Evangheliei 5i
a Apostolului" 4.
Incercarea mitropolitului, lacom de banii gramezii de preoti nepregatiti, de
a scoate pe Filaret, in 1847, nu izbutisera ; nici Bojinca, nici Cimpeanu,
solicitati, nu voisera sa-1 inlocuiasca 5.
Atita vreme cit Alexandru Ghica fu domn muntean, atmosfera patriarhala
romaneasca se pastreaza. Vocla ia parte la impartirea premiilor in 1839 si
Curierul lui Eliad scrie : Eminentii s-au incununat de insusi Maria Sa. Era
o priveliste foarte atingatoare a vedea cineva pe printul tarei, dupa scaunul
sau, incununind tinerimea cea silitoare, si Maria Sa, care niciodata nu d mina
la nimeni s i-o sarute, socotindu-se in prilejul acesta adevarat parinte al ace-
lor copii ce pregatesc o vntorime mai fericita, isi cla mina spre sarutare cu
cea mai ttnr i parinteasca dragoste". El cerceta i coala de invatatori, exa-
minind caietele i dind sfaturi, cautind s inlature infricosatorul zvon cl
invatatura aceasta e o pregatire a lua copiii la oaste" 6 Profesorii erau poftiti
cu totii, dupa ce se vizitase Pensionatul", Muzeul i Biblioteca, la masa
domneasca 7.
Dar semne ciudate se aratau. Un numar de elevi de la Sf. Sava cerura cursul
de ruseste, intrerupt dup5.' plecarea profesorului Girand (Girot"), in Ita-
lia 8. Inca de la 1840, Adunarea Obsteasca, cerea un alt plan de InValtamint,
mai dezvoltat si mai bine orinduit" 9. Domnul se declara si el pentru
indreptarea sau complectuirea sistemului de acum al invataturilor". 0 corni-
sie se forma, adaugind pe linga merituosii efori pe Stefan Balaceanu,
Manolachi Baleanu, Alecu Ghica, Costachi Stitt', C. Faca si d-rul Arsachi,
cel care n-a voit niciodat si devie cetatean roman 10 Aceasta aduce in iulie
demisia lui Barbu Stirbei din Eforie. In lipsa lui se innoira staruintele din
partea Departamentului bisericesc pentru prezentarea catre Adunare a planului
dorit de reforme. Eliad care fu introdus atunci, in calitate de colaborator,
parea s aiba misiunea de-a apara invatamintul national amenintat.
Staruintile pentru reforma se innoiesc la asezarea in domnie a lui Voda
Bibescu, mai puvin legat decit fratele sau Stirbei de acea opera.' a Regula.
1 Ibid., [IL] p. 289-290.
Ralcan u, o.c., p. XXXVVI.
a Ur ec hi a, o.c., [IL] p. 244.
4 Ibid., [II,] p. 257.
5 Ibid., [II,] p. 321-322.
0 Ibid., [IL] p. 103.
7 Ibid., [II,] p. 104.
8 Ibid., [II,] p. 149-150.
9 Ibid., [Ili p. 147.
10 Ibid., [IL] p. 148.

132

www.dacoromanica.ro
mentului Organic, in care intra si capitolul invatamintului national 1 Un altul
din boierii conservatori", strain de opera lui Poenaru, Constantin Cantacu-
zino, intra in Eforie in locul lui Mihail Ghica, fratele domnului cazut. Ca-
tedra de slavonr se introduse linga cele de italian i germana inca din
vremea lui Ghica 2 Totusi francizatorii admiteau la 1845 pe Carl Schweder
pentru limba germana 3.
Dar, vorbind la premii in 1845, Bibescu se declara fara iluzii asupra tre-
buintelor invataturilor publice" ; cerea o mai de aproape bagare de sama
asupra partfi morale a educatiei", astepta barbati cu minte intinsa" doar
pentru viitor si anunta o noua si desavirsfea educatie" 4. El critica acele
cuvinte sau opinii care aruncate in duhuri fragede, nu pot da decit rezul-
taturi vatamatoare" i sfatuia sa nu se ieie in desert numele de patrie pe care
nu oricme si la orice virsea" I poate intelege 5.
Planul de reorganizare, asupra caruia nu se vorbise de loc, pina atunci, era
gata facut de Eforie in februarie 1 847 6. Domnul II prezinta Adunarii, inta-
rindu-1 irnediat ; la 21 ale lunii el era si promulgat, fiind primit de deputati
fara a-i aduce nici cea mai mica' prefacere, desi dezbatut cu cea mai mare
luare aminte".
Noua lege cuprindea trei grade de invatatura : scoli cornunale de sate,
scoli normale [elementare, la orase], cu ceva gramatica, aritmetica, geografie
si elemente ale isturiei, i invataturi academice" (Pr'd gimnaziu deci, ca in
Moldova). Acestea din urma cuprind douasprezece clase". Limba nationala
se deprinde" acolo, dar nu serveste i pentru a studia filozofia, stiintele
fizico-matematice, retorica, istoria universala (flea cea nationala, pentru care
se poate alege intre cele doua limbi straine). $i la Craiova sint deocamdata
patru clase. Se pastreaza cei doi ani de drept si se incepe un invatamint militar.
0 scoala de fete Ii va incepe activitatea (12 bursiere ; la Academie 22 de
interni).
Regulamentul fixeaza' scoli, de la 1 octombrie la Sf. Gheorghe, in satele
cu de la 50 de familii sau pentru grupe de doua-trei sate, invatindu-se
cintari i economia rurala. $i la elementarele" din orase (-= normalele) se
preda economia rurala, apoi cea casnica, desen, in fine, pentru primele mes-
tesuguri. La Academie, cursul de romarzeFte dispare, afarii de gramatica
limbii 7.
Alaturi, Colegiul francez trebuia s inceapa a functiona, avind ca profe-
sor pe Monty, inca de la inceputul lui 1848 (clasele 8, 7, 6), cu manuale
franceze aduse din Paris, prin Piccolo. De acolo se angajar i profesori,
Perrot, de la Louis-le-Grand, viitorul mare archeolog, Varaigue i Hurard,
primul supleant, celalt simplu repetitor la colegiul Rollin 8 Deschiderea fu
zabovita insa pina in mai ; Perrot refuza sa vie 9.
1 v. si publicaTia lui G. Bibesc u, Regne de Bibesco [Paris, 1893, p. 335-347.]
2 In general, Ur echi o.c., [II,] p. 311 si urm.
8 Ibid., [IL] p. 294.
4 Ibid., [II,] p. 299.
[Ibid.]
6 Ibid., [II,] p. 313-315.
7 [Ibid.)
8 Ibid., [IL] p. 332-333.
9 Ibid., [II,] p. 334.

133

www.dacoromanica.ro
Iar in ce priveste opinia publica fatO de aceasta inovgie nesabuitO, cu
profesorii n'aimiti si adusi cu contract, care era si o renegare, ea se exprima
in versurile lui Eliad :
Gra'clinare, gridinare,
Ia ginde5te-te mai bine
La primejdia cea mare
Si ne faci 5coa1e str5ine.
$i, in privinIa planului muntean, nou, un pedagog ardelean din Bucu-
resti, blajean unit, [Axente Sever] judeca astfel, la 6 apralie 1848 : Cu
reforma scoalelor nu e irnpacat nimenea, nici ca poate fi ; tori prezic ca
nu se va infiinTa cum era planul ; un director si doi profesori, care venira
pina acum trag 200 pre luna, casa si masa, si sint numai de gramatica. Cit
vor trage care vor fi pentru stiinte mai inalte, de ex. filozofia ? Decit
aceasta nu le place la ciocoi" 1 El citeaza cazul unui batrin care, venind
cu cpi1ul la Academie, intreba : Dornnule, voiu s tiu invAa-se-va in scoall
si romaneste, c numai pentru sfrantozeste i italieneste nu vroiu sOt-mi dau
copilul aici, pentru c e tinar si nu voiu sa-si uite limba romanO", iar &rec.:
torul francez i-a recunoscut dreptatea. In a doua zi puse in prograrn a. si
clasa, do limba romana". $i el aduce inainte observatia lui Plesoianu
scoala care fu mai inainte a casat-o numai pentru c erau tot filozofi, tot
istorici, tot poeli i scrntori pre toate podurile, pre toate colturile i aceste
nu plac la ciocoi, precurn se vede" 2. Unul din Golesti [Alex. C. Golescu]
refuza catedra de matematici, nevoind s predea in aka limba decit roma-
neste 3.
De acolo se af1 i c vechea scoala fusese mutata la Radu-Voda, Fara
filozofie, fara fizica, numai cu maternatica i istoria bibliea, i ca, lasata
fara supraveghere, ajunsese un cuib de anarhie.
Colegiul francez mergea insa slab ; invAamintul de ruseste tot asa. Roma-
neste se preda numai gramatica, i anurne din februarie 1848.
Revolutia de la 1848 introduse in Muntenia invatamintul gratuit, inla-
turind grelele taxe puse de Bibescu 4. Eforia boiereasca a lui Alexandru si
Constantin Filipescu si a lui Manolache Baleanu se inlatura 5. MenTinut,
Monty fu pus sub controlul Consiliului profesoral si al rninistrului, gra-
matica latin i franceza avind a fi prezentate in paralel cu limba
rornana".
RomaneFte erau s'ci se predea de fapt toate materiile. Din partea fostilor
studenTi la Paris era o masura si inteligenta si inimoasa. Evident ca Monty
refuza titlul de provizor in aceste conditii i, referindu-se la contract, ceru
despagubiri de 3 000 de galbeni inainte de a pleca. Se creau i coli de fete
pe la jude%e (erau numai la Craiova, Slatina i P1oieti, unde au fost profe-
sori Poiczoi Contu si, in 1848, Codru Dragusanu, autorul frumoaselor scri-
sori din strainatate, care isealea Ioane Gerrnaniu Codru, profesoru in scoala
1 Omagiut Bianu, p. 161-162.
I [U r ech i 5, o.c., IL] p. 163. Se primeau ca interni copii pIn la 13 ani, externi
pina' la 15.
3 Ibid., rild p. 164.
4 Ibid., [IL] p. 335.
6 Ibid., [ II, ] p. 336.

134

www.dacoromanica.ro
elementara de Ploesti"), iar la Bucuresti patru, pe linga a d-nei $tirbeiu I.
$colile satesti fura favorizate 2, candidaTiidevenind aeni ai revoluviei, dar
nu demagogi i tulburatori", ci aparatori ai libertatii, pacii, ordinei" ; ei
vor deslusi" faranilor Constitulia. Unii alergara, altii cerura a li se plati
intii lefile3. Balcescu avea sa-i incalzeasca redactind in acest sens Inviitil-
rural satului" 4. Eliad facea sa se decida o statuie lui Lazar 5.
In tot acest timp se continuase insa cu trimiterea de bursieri. La munteni,
in 1840, Negulici pentru pictura 8. El fusese la Paris pe banii lui, revenise
pentru a preda la Iasi si.capata un stipendiu pentru Roma. Un Mihail Gogu
pleaca la 1841 pentru snintile fizice i naturale, fiind inlocuit dupa moarte,
cu Alexe Marin 7, Ioan Zalomit pentru drept la Berlin, un Toma Constantin
la Viena pentru artele grafice, A. Christe Orascu, viitorul rector bucurestean
la Berlin pentru arhitectura, Henric Wallenstein pentru desen 8. Un altul
merse pentru inginerie i arhitectura civila la $coala Politehnidi din Paris ;
C. Bosianu, pentru drept tot acolo. Ba se inscric.e intre bursieri la 1847 si
boierul Alexandru Golescu, care invata fizico-matematicele la Paris si se
oferia ca profesor.
La 1843 inca, purtarea celor din Paris ingrijora guvernul muntean. [...]
Recunoscind c la Paris, cu o mai mare iconomie decit in oricare alta capi-
tala", e bogatia de cursuri, multimea bibliotecilor, bogatia muzeurilor,
feluritele maestrii" i alte asezaminturi de industrie", gratuitatea, ilustra-
Tia invatatilor profesori si a capeteniilor acestor asezaminturi", aceasta fiind
cea dintii scoala a lumil", se constat i feluri de stricaciuni" ca intr-un
imens oras, ceea ce e.mai ales periculos pentru copiii de virsta prea frageda.
fara nici un povatuttor", de se ratacesc in netrebnicii" ori se pierd in
dezorientare. Bursierii trimisi, din prudenta, la Berlin au de lucru cu limba.
Dr. Piccolo, fostul membru al Eforiei si inspector al Colegiului Sf. Sava",
e insarcinat deci cu un folositor control 3. Domnul releva ca Moldova avea
de mult un astfel de corespondent. [$i biblioteca i cabinetul de arte si
mestesuguri din Iasi a luat o foarte mare dezvoltare1°.]
In Moldova, la 1845 a fost vorba de a se trimite i bursieri militari.

1 Ibid., [II,] p. 339.


2 Ibid., [II,] p. 340-341.
3 Ibid., [IL] p. 342-343.
4 Ibid., [IL] p. 344 [Nu se cunoa§te nici un nurn'ir al acestei gazete scos de N. 131icescu.
Feaminearile revolqiei nu i-au dat ragaz pentru indeplinirea acestei misiuni.]
5 Ibid.
Ibid., [111 p. 182.
7 Ibid., r p. 212.
8 Ibid. [Despre Orascu, v. Serban Orascu i Nic.Mihaileanu, Alexandru Orascu,
Buc., 1967.]
9 Ibid., [1I,] p. 236-238.
10 Ibid.

www.dacoromanica.ro
XII

ARDELENII IN INVATAMINT

Acest avint patrunsese si la ardeleni. Aici un anonin-i indemna la 1844


sa se uneasca sase-sapte sate pentru a da scoli de invatat rugaciunile si
psalmii", iar, daca se poate, sa se fac i pregatirea pentru mestesuguri sau
pentru gimnaziu.
Acest gimnaziu se intemeie abia in 1850, cu Gavril Munteanu, readus de
dincoace, la Brapv, unde negustorimea crease Inca de la 1836 acea scoala,
si cu notiuni de comert, pentru care fusese chemat un ardelean din celalt
capat al tarii si un membru al biserich unite, Gheorghe Baritiu 1
Fusese vremea insa cind peste munti, si mai ales in acest Banat, cu Diaco-
novici Loga, se consolidase invatamintul romanesc. Preparandhle luasera
un mare avint, cea din Arad avindu-si profesori de pedagogic, de metodica,
de istorie maghiara. La gimnaziile mici latine erau profesori romani, ca, la
Oravita Montana, inca din 1814-1817, Dumitru Constantini, oraviteanul,
autorul unei Scurte deduceri a istoriei Vest- si Ost-Romanilor" (Timisoara,
1856). $colile triviale aveau directori romani in Banat, directori actuali"
sau actualnici". Era vorba ca Uros Nestorovici s. creeze i un ziar ro-
manesc.
De la moartea lui Uros Nestorovici Ins coli1e banatene incepura sa
decada 2.
Dupa catolicizarea din 1822, sub Consistoriul din Liov..., limba tarii fiind
privita numai ca temelie pentru invatarea limbii germane", un curent clue
Koala se pronunta in acesti ani si in Bucovina, i el va duce la $coala tri-
viala" din Cernauti, la cea de fete din acelasi oras, la gimnaziu, ca i la
$coala normala din Suceava, in 1844, Teoctist Blajevici dadea la Cernauti
gramatica sa.
Dar aici marea revolutie in spirit o facu acel aspru si stingaci profesor
ardelean de la Blaj, pe care soarta-1 aduse in Cernauti, devenind aici ocro-
titul intii, apoi mentorul Hurmuzachestilor, acel Aron Pumnul, reformator
1 Andrei Barseanu, Istoria ,scoaldor centrale rorniine din Brapv, Brasov, 1902.
[Pentru Barhiu, v. Vasil e Nete a, George Bariciu (1812-1893), in vol. Din istoria peda-
gogiei romanesti" Buc., 1967.]
2 v. Boti s, o.c., passim ; Ur e chik o.c., [II,] p. 277.

136

www.dacoromanica.ro
de limba, de ortografie, autor al unui admirabil Chrestomatic romanesc",
la ale carui lectii calde, de Lazar bucovinean, se trezi marele suflet al lui
Eminescu.
Dar Lazar nu disparuse fail a lasa urmasi din chiar acea parte a neamului
de unde venise aducind solia cea buna.
Am vaizut pe ardeleanul de la Birlad, care pregatea pe incepatorii lui
Alexandru Callimachi in gramatica, geografie, teologie i aritmetica, apoi
pe cei trei care fura adusi, fara lungi dainuire si fara mare folos, pentru
seminarul, influentat de Asachi, al mitropolitului Veniamin. Cimpeanu el
insu5i, primit cu atita cinste si facut caminar, advocat jurat" de la Pesta,
era un fiu al Ardealului. Un rol asa de mare-I avuse in timpul petrecerii sale
la Iasi acel Efumie Murgu pe care rusii 11 b`anuiau c aduce un spirit de
revolutie din Banatul lui Iorgovici. Bojinca stapini cit ti fu voia la semi-
narul din Socola ; in 1838 el anunta o carte despre invatatura legilor romane
si a Vasilicalelor ; in anul urmator el trece directia arhimandritului Suhopan,
dar, acesta neintelegindu-se cu egumenul, profesorul banatean revine, iar
noul seminar din Rimnic era condus de brasoveanul Radu Tempea. Fara a
mai vorbi de bucovineni modesti, ca Botezatu si ca acel Alboteanu, de care,
fr dreptate, ii batu joc Costachi Negruzzi.
In Tara Romaneasca, unde lucrase, ca profesor de filozofie si francezI,
Ladislau Erdeli sau Erdeliotul, trecut si in Moldova, si fusese chemat, de la
Constantinopol, inca din 1832, foarte istetul dar curiosul banatean Moise
Nicoara, primit apoi si de Mihai Sturdza', studiile de istorie, a romanilor si
universala, le deschise Aaron Florian. Un om de o cugetare dreapta, de un
spirit larg, deschis catre toate orizonturile, de o forma neted i sigura6
inchegata dupa norme latine. Fusese intii profesor la mica scoala de sat pe
care o intemeiase, in dorinta lui de a preface tam potrivit cu ce vazuse in
Occident, Dinicu Golescu. Dar la 1832 el era acum in Craiova, inlocuitor
al lui Stanciu Capatineanu, unde avea calitatea de profesor de istorie uni-
versala, supleant de ritorica si inspector al $coalei centrale din Craiova". De
acolo, la 6 iulie, el scria lui Ioan Minovici, care conducea la Sibiu vechea
firma romaneasca Hagi Pop, pentru a-1 ruga s transmit a. o surna de bani
tatalui sau, Oran din Poiana 1ing acelasi Sibiu. Cuvintele sint ale unui om
cu sentimente frumoase, de o smerita recunostinta fata de parintele care-1
crescuse : Din neaverea sa a cheltuit cu mine pe la scoli ca s invat. Strim-
torarea starii sale celii putine imi grabeste datoria ca i eu din neaverea mea
sa-1 ajut cu cite ceva. Eu iti fac aceste cunoscute pentru c tiu c i domnia
ta pretuesti astfel cle sentiment. Leaf a mea pe luna este 450 lei, mare la
numar si putina la valoare. Dintr-acestia vreau pe toata luna a-i face un mic
ajutor" 2.
Peste citiva ani el era acum profesor la scoala cea mare din Bucuresti si
avem programul sau de cronologie", in care, preocupat de lucrurile romanesti,
fixa o perioada de la Carol-cel-Mare pina la Negru Basarab" 3. Mai pretios
decit acest bogat program e spiritul de care era patruns. In acest plan de
I v. i Iorg a, Viara fi Domnia lui Barba Dimitrie Stirbei, in ,An. Ac. R.orn.", XXVIII,
[ Seria 11,1 p. 121-122 ig aparte).
2 Iorg a, Scriitori mireni, in ,An. Ac. Rom.", sectia 1iteral-5: XXVIII, p. 268.
3 Ur echi 5, o. c., [IL] p. 12-13, nota.

137

www.dacoromanica.ro
inv5T5mint chiar, ca i intr-o admirabil5. cuvintare la 1838 despre inaintarea
civilizaTiei in Tara Romaneascr, el nu preget 5. s5. vorbeasc5 de dusrnanii
poporului impiedicind progresul de care erau, de la inceput, in stare
romtnii... Curtea suzeran5" e atacat fr
nici o sfia15. Proiectul mare de
a uni pe toTi romanii intr-un stat" face nepieritoarea glorie a lui Mihai Vi-
teazul, a c5rui domnie e punctul cel mai inalt al slavei romanesti". Matei
Basarab face proiectul indrIznet de a desrobi Tara" ; Serban Cantacuzino are
cugetul si rivna patriotic5 de a asigura T5rii pentru totdeauna drepturile, a5e-
z5minturile si intocmirile sale". Nu se uit5, in aceast5 grij5 de a semnala pe
toti aceia care au voit si au putut binele, Mavrocordatti, Ghiculestii si mai ales
Alexandru Ipsilanti, care a privit Tara Romaneasc5 ca pe o patrie a sa si
a lucrat pentru binele si fericirea ei cu aldura si rivna unui adev5rat patriot"..
In afar5 de ce s-a putut realiza mns, existenta noastr 5. chiar e o minune a
lumii si o mindrie pentru noi : Romarni cu mindrie pot s5-5i ridice capu-nain-
tea veacurilor trecute, a revolutiilor si intimpl5rilor ce i-au izbit si cu un glas
triumator pot s5 zic5 : noi tot sintem". C5ci ei rlmaserl neclintici in vreme
de 1 733 ani pin 5. in ziva de asfazi" j. Guvernul lui Alexandru-Vod5. Ghica
nu se sperie de until care vorbea astfel, si pentru tip5rirea istoriei principa-
tului muntean se d5.dea intii 2 500 de lei, apoi un adaos de 200 de galbeni.
Un Gheorghe Ardeleanu era la [1830] profesor la Slatina 2. La Cerneti,
fusese adus inainte de 1837 el vorbeste, la 1838, de sase ani petrecuTi in
Tara Ioan Maiorescu, fostul preot Trif 3, care trece in anul 1836 la
Craiova in locul b5trinului Stanciu C5p5tineanu, pentru stil natural" si ca
si Florian, si pentru istoria universa15. Colegii lui erau C. Lecca, pictorul,
care se g5tea s publice foaia Desf5.t5.torul, un C. Barbovici, grecul b5trin
Mundaniotis si un francez, Dufour.
Era un suflet tare si mindru, care nu se simTi bine in atmosfera unei fran-
ciz5ri pripite, pe sama creia, si a Galiei" inspiratoare, punea, in vestitul
s5u articol din Foaia" de la Brasov, al lui BariT, devenit piatr5 de scandel5"
pentru d5scalimea noastr5, toate p5catele pentru care ofta", materialismuI
gros", beletristica lunecoas5", judecata stricatr, gustul primejdios", silinTa
opintit5 numai pentru lucruri din afar5", luxul grozav, d5r5p5n5tor", usu-
r5tatea", nestatornicia", procopsinTa superficialI", tendinta poeTilor de a-si
ar5ta talentele" cu lucruri inalte", f5r5 a c5.uta ce-i trebuie ctrH". Limba
o tot netezesc i o piapt5n5 pin5 ce-i trag pielea ; apoi Ii dau alta". Origina-
litatea termenul este se distruge cu des5virsire intr-o naTie cop1esit5 de
Planul scolilor intrece pe cel din Austria, dar lipsesc profesorii pe
lingI Eforia bun5.'" i directorul silitor" [P. Poienaru], care fac ce pot.
Uncle e la noi aldura si focul ? Uncle nation5limea si patriotia aceea ce
insotesc pe romanii ardeleni ? Trebuie s tr5iesti aici cu noi ca s5. ne cunoas-
tett". Eicea o excepTie pentru Aaron si foile lui, Museul National 5i Romania,.
cu rumanitate in stil" si curgere s1obod5". $i Maiorescu Tinea ca aceste apre-
cieni ale unui inspector" s5.' fie redate intocmai 4.
Rezultatul se putea astepta : o revolt5 general5 a profesorilor de la Sf. Sava.
de la un Marcovici, care scrie protestarea, si un Aristia, pin5 la Fitasov",
1 Ibid., [IL] p. 12 i urm.
2 rIbid., I, p. 1341
3 v. asupra lui in Societatea de miine, an. 1927.
4 Urechi o.c., [IL] p. 66 5i unn.
138

www.dacoromanica.ro
Wallenstein i Languyon 1 Se ceru lui Maiorescu s arate dupa care duh de
prorocire" poate califica oamenii pe care nu i-a ascultat i nici macar i-a
vazut" el zisese : n-avem profesori invatati sau cel putin care si-ar inde-
plini datoria lor din constiinta si o fierbinteala patriotica". Se credeau indrep-
tatiti i erau a cere pilduitoare indestulare potrivita cu marimea publi-
cei defaimari" 2.
Maiorescu, chemat la Bucuresti i suspendat din invatamint, se inspaiminta,
aduse inainte grelele lui imprejurari de familie, pretinse ca in scrisoarea lui
era vorba de mu40 profesori invatati" si puse in vedere o sinucidere a dispe-
rani ui. Dar pastra punctul lui de vedere contra maimutariei lucrurilor
straine", prea-iubirii asupra tutulor lucrurilor straine i, deosebit, franw-
zesti", literaturii ca o masca fara crier", cu productii frumoase, dar care
nu folosesc" 3. Acestea in scrisoarea catre Poienaru, iar o declaratie publica
restringea toata critica numai asupra literaturii franwzeasca-estetice", osebind
cursul de franceza de la scolile nationale", pentru ca e prea incredintat ca
noua ne este de neaparata trebuinta invatatura unei limbi cultivate, si, fiindca
cea franwzeasca este mai aproape de a noastra, socoteste si el ca este mai
vrednic s o invatam decit alta" 4. Astfel dupa multa risipa a condeielor
inspectorul din Craiova putu sa-si reia activitatea 5. Totusi in 1842 la Craiova
inspectorul, insarcinat i cu predarea gramaticei, istoria universala fiind scoasa
din program, era Serghiad, care inlocuise, fiind cu catedra la Rimnicul-Vilcii,
pe Maiorescu.
Acesta trecuse, prin Ardeal, in Moldova, unde, cu plecarea din Scaun, silnic
a mitropolitului Veniamin, se dusese i incercarea de reforma bucovineana a
lui Vladimir Suhopan. El apare la Iai, cu vechiul sau nume de casa, Ioan
Trifu Maior, i i se da catedra de istorie, dar, pe linga dinsa, i retorica, cu
aplicatiune la facerea cuvintelor bisericesti". Dintre vechii profesori ramine
Facas, i probabil acelorasi le apartin un I. Lupu i un Lazarescu ; dintre
vechii bursieri e Leon Filipescu pentru aritmetica, geometrie i constructii de
economie rurala", si dr. Virnav se adauga pentru igiena la clasa a cincea.
Filaret, fostul Vasile Scriban, intors din Kiev, cu o teza despre Istoria Bise-
ricii ambelor principate, ia directia 6.
E vremea cind la Bucuresti apare C. Diaconovici Loga, gramaticul si
directorul scoalei din Banat, fundatorul celei din Pesta si al Preparandiei fiilor
de graniceri, care vinde Eforiei $coalelor trei lucrari ale lui, Tilcul Evan-
ghelic, Epistolariul i Pruncii cei parasiti", indemnind publicul ajute a
tipari o Istorie a Românilor de la intemeierea Romei pina la 1842" 7.
Modesta scoala din Valenii-de-Munte, condusa atit de exemplar de Ghera-
sitn Gorjan inch merita laudele calduroase ale consulului englez Blutte, se
putu mindri cu un profesor ca latinistul David Almasanu.
1 Ibid., [11,1 facsimilele la p. 66-67.
2 Ibid., [11,] p. 67-68.
3 Ibid., [IL] v. 68-69. Cf. monografia d-lui INic. B5nescu sd v. Mihi1escu asupra lui
loan Maiorescu [Craiova, 1912. Opera sa pedagogica la M. Stoic a, I. Maiorescu, Buc., 1967.1
4 Ibid., [IL] p. 69.
5 Ibid., [ 11,1 p. 80--88.
6 Ibid., [IL] p. 241 si urm., 257-258
1 Ibid., [IL] p. 227-228. Cf. Boti 5, o.c., p. 386-390.

139

www.dacoromanica.ro
In 1834, Asachi aseza intre profesorii de la Iai, pentru filozofia i dreptul
natural, pe Eftimie Murgu, banatean, din Rudaria, fost student la Pesta, care
va lua doctoratul in iulie 1834 ; ramase la Iasi pina in 1836, cind trecu la
Sf. Sava din Bucuresti (-1839), pentru drept roman si logica 1.
$i la seminarii patrunsese acest spirit ardelenesc. Cel de la Rimnicul Vilcii
fusese intemeiat de Radu Tempea, brasovean, dar nascut i botezat in sf. epis-
copie a Rimnicului". La cel din Buzau, Gavril Munteanu, brasovean, fu ctito-
rul, si el lucra acolo, i pe terenul literar, ca harnic traducator, stiind bine si
limba franceza, pina la represiunea contra partinitorilor miscarii din 1848.
O, inteleg", scrie el curajos, in 1851, era destul sa fie cineva profesor, si
Inca transilvanean, ca sa fie pedepsit necercetat cu o vorba"...
Ace la care trebuia sa innoiasca aceasta direclie latinista, ardeleana, in inva-
Tamint, August Treboniu Laurian ii publica abia, la Viena, in [1840] cunos-
cutul Tentamen criticum al limbii romanesti. La 1842 el era Insa profesorul de
filozofie in clasele I si II la Sf. Sava, catedra, [...] care e continuata la 1843.
La 1845 el avea i latina. La 1847 devenea, dupa noua orinduire, inspector
alaturi de Aaron Florian si Maiorescu numai cei trei ardeleni.
Revolutia din 1848 il arunca insa din nou in Ardeal, ca 6 pe Maiorescu
revenit ca inspector la Craiova si Aaron Florian. El era rechemat [de guver-
nul provizoriu] pentru septembrie avind a reincepe invatamintul national.
In Muntenia, la 1848 intoarcerea regirnului boieresc era sa aduca i resta-
bilirea trecutului in scoli. Dar Hurard i Varaigues plecara 2. Caimacanul
Cantacuzino ordona insa refacerea scolilor cu paminteni romani", deci Fara
Laurian, Aaron [Florian] revizorii scoalelor din judete", Ioan Maiorescu,
inspectorul i revizorul scoalelor din Valahia Mica", si profesorul de istorie
universala, V. Maiorescu, fugiti 6 destituiti ca abatuTi din crestineasca dato-
ne a omului" 3. Se prefera inchiderea scolilor fara dascali siguri 4. Scolile de
sat fura pur i simplu suprimate, invatatorii i subrevizorii, intrind in rin-
dtuala la care vor fi fost mai dinainte" 5. Profesorii neamestecati in miscare
capatara doar sarcina de a scrie carti, cit timp scohle sint inchise °. Astfel
Pavlid, Orascu, Marcovici, Ioanid, Hill, I. si A. Pop, Genilie, Wallenstein si
insusi Poienaru 7, inlocuit cu N. Brailoiu, dar insarcinat cu Invatatorul
satului". 0 comisie fu pusa pentru gramatica romaneasca 8. Bursele fura
sup ri mate 9.
Dar reactiunea se produse. Se ceru lui Monty a face un pension, si deschi-
derea scolilor, adica a celor trei clase de jos, fu reclamata de boieri i doamne :
N. Baleanu, N. Lahovari, A. Ferechide, $t. Falcoianu, Scarlat Ghica, I. Bu-
disteanu i d-nele Eliza (Safta) Stirbei si Anastasia Vlasth 10.

1 v. i Tr a ia n Lalescu, n Rev. 1st. [XII,] 1926, p. 327 i urm. ; [v. nota 1, pag. 1081
Urec hi a, o.c., [II,] p. 347.
3 Ibid., [IL] p. 349.
4 Ibid., [ II,] p. 350.
5 Ibid., [II,] p. 351.
6 Ibid., [ II,] p. 354.
7 Ibid., [IL] p. 356.
8 Ibid., [ II,] p. 357-358.
9 Ibid., [II,] p. 359.
" Ibid., [IL] p. 358.
140

www.dacoromanica.ro
Din fericire pentru §coli se ajunse la numirea, .dupa prescriptiile, ingustatoare
pentru drepturile, ma de greu citigate ale %aril, de la Balta-Liman, a noului
domn, cu termen, p el nu fu altul decit vechiul intemeietor §i sprijinitor al
invatamintului, al celui national, Barbu $tirbei.
El gasea edificiul de la Sf. Sava ocupat de mtile straine, profesorii fugiti
in parte, ceilalti indepartati, cu deosebite ocupatii, de la catedrele lor. Func-
tionau doar citeva pensioane §i, dintre §colile publice, numai cea pentru fete
lucru de mina p cunotinte elementare a d-nei Elisa $tirbei, o femeie
admirabila, moldoveanca din neamul Cantacuzino, care ob4nuia s cerceteze
inssMi ctitoria ei 1. Cite o §coala primara vegeta in suburbiile bucurestene sau
in provincie. Colegiul era inchis, insa dintre profesorii francezi ramasesera doi,
intre care Dufour, din Craiova.
Noul Domn proceda imediat la opera de recladire.
Principiile ei le exprima el in deosebite ocazii. Erau acelea pe care i el le
primise in copilaria lui crescuta romane§te, §i de la care nu se departase ca
fratele lui : Am cunoscut", spunea el la o impartire de premii, parinti care
se strimtorau despre celelalte ale lor trebuinte, iar, cind era pentru crqterea
§i educatia copiilor, nu era cheltuiala cit de mare, nici jertfa care sa nu o faca
cu placere §i bucurie. Am cunoscut parinti care §tiau prea putina carte §i nu
era zi in care sa. nu-i aduca cite tin ceas impreuna cu dascalii §i sa le faca
examen de ceea ce au invatat peste zi ; de multe oH se aflau de fa i straini
care veneau sa-si petreaca seara, i citi, din acesti asistenti, se pricepeau, tre-
buiau s ia parte ca exammatori. In ziva cind se parea ca invataturile se
urrnasera bine, vedea cineva zugravita veselia in obrazul parintilor, precum
§i .la climpotriva intristare... Acesti parinti au fost romani, si Dumnezeu a
vort sa fie ai miei. Asemenea Orinti erau pe ac-ea vreme mai multi" 2 Inva-
tamintul", recomanda el in april 1850, trebuie sa. fie privit, nu ca un scop,
ci ca mijloc. Instrucria publica trebuie sa fie potrivita cu nevoile poporului
pi sa nu aiba in vedere exclusiv convenienrele citorva familii privilegiate ; ea
trebuie deci sa fie narionala, sa mulrumeasca nevoile deosebitelor clase" dcci
iar principiul social, practic, inchizind fiecare categorie sociala in forma ei de
invatamint §i" fericita afirmatie ! sa pastreze coloarea locala" 3.
Tirziu la 1855, cind se intorsese in scaun in mijlocul unei indoite ocupatii
straine, el exprima parerea c coala incepatoare trebuia sa fie upara
apropiata : s a. imbrati§am numai cit putem i sa ne ferim de a ameti mintea
inca crucla a copiilor". Nu profesoth pe specialitati, c un profesor i o clasa.4.
Si el facea, aratincl ruinele ce ne impresoara de toate partile : ruine afara,
ruine in casele noastre", un apel la unire spre recladire".
Acordind burse i subventii Colegiului lui Monty §i colilor private care
lucrau : a lui Gianneloni §i a lui Karl Bucholzer, §i in judete, a lui Canella,
domnul numqte o comisie, din Poienaru, Marcovici §i Briioiu, ca sa-i infa-
tiwze un proiect de organizare.
El fu gata abia dupa un an, in septembrie 1850. Comisia adoptI si ea,
contra punctului de vedere clasic i celui strict utilitar, sistema datoare §i

1 Ibid III, p. 5-6.


2 J orga, Viara fi domMa lui Barbu Dimitrie 5tirbei, p. 18.
3 Ibid.. v. 11.
o rechi o.r., III, p. 66, 841

141

www.dacoromanica.ro
silita a ingriji sa indestuleze trebuintele elementare fail care nu poate fi", dind,
pe de o parte, functionari, i, pe de alta, moralizind tineretul.
Deci intii scoala primara, de un singur up, ca in 1847, pe culori in Bucu-
resti, pe orase in provincie (dar doua la Craiova), cu patru ani de studiu, in
patru clase, [...] dind cunostinte elementare.
Colegiile sau gimnaziile, clasice si matematice", pe sase ani, cu studii
capabile, de a fi intrerupte dupa nevoile vietii. Din rnateriile de litere se
predau : logica, filozofia, retorica tocrnai la capat geografia, in trei
ani i a ambelor Principate istoria in patru, si a tarii desenul
si caligrafia, dar limba latin'a de la un cap'cit la altul, dupa cerintele ardele-
nilor. Din materiile de stiinte : stiinte naturale, rnatematica, fizic i chirnie.
Acestea nu mai sint deci pentru clasele complementare", ci se unesc, intr-un
sistem eclectic complet, cu celelalte.
Despre limba latin, cei trei membri ai cornisiei {P. Poenaru, S. Marcovici
si C. D. Brailoiu] se rostesc asa : Cit despre limbile straine, aceea care ni
s-a parut mai de cuviinta a se adopta mai obligatorie este limba latina. Con-
structia acestei limbi, rola ei in literatura clasica si mai cu searna rudenia in
care se afla cu dinsa limba romOneasca sint destule pricini ca s ne indemne
a o adopta, deopotriva cu celelalte natii, ca o baza in studiile clasice, de a-i
da o preferinta asupra altor limbi, care nu au aceeasi importanta pentru stu-
diile clasice". Limba greaca nu e coordonata ; franceza si germana nu tre-
buie s ingreuie invatatura prin lucruri de lux si de podoaba care n-ar avea,
pentru majoritatea elevilor, nici un rezultat serios : elevii pot alege pe una din
ele in ultimii trei ani numai ; limbile greceasca, ruseasc i turceasca sint
facultative", tot pe trei ani. Ele vor fi urmate de viitorii diplomati sau func-
tionari la carantine.
Facultrztile, oarecare Facultati, pe cit mijloacele ne iarta", se rezuma in
scoala de inginerie", pentru poduri i osele, agrimensura si arhitectura,
in scoala de legi", i cu drept achninistrativ romanesc", economia politic
si i storia dreptului (la care functionara Gh. Costaforu, urmas al lui Moroiu,
C. Bosianu, i batrinul Ferechidi).
Intreg acest invatamint era sub conducerea unui rector. Se stabilea c fara
diplomele eliberate de dinsul nu se vor putea ocupa functii. Totodata se luara
masuri pentru redactarea, de Pavel Vioreanu, Gheorghe, loan i Alecu Pop,
Gheorghe Ioanid i Gheorghe Hill, Marcovici, Orascu i Zalornit, Ioan Poie-
naru, Genilie, Wallestein, Theot, Lirnburg a noilor manuale. Dr. Barasch, din
Silezia, venit intii la Craiova, va lucra cartile de stiinti naturale, Minunile
naturit. Stirbei hotara ca introducindu-se invatatura limbii latine in toate
clasurile colegiurilor din printipat, agile cele de mai neaparata' trebuinta
sint cele latino-romOne, avind unul i acelasi profesor a preda deodata limba
1atin i romOna".
Domnul insusi revazu acest plan. Modificari importante se introdusera.
Prietenul tinerimii", cartea care va fi admisa pentru scolile primare, cuprinde
si Baia matematica, istoria Tani. Scolarii care urmeaza numai cursul infe-
rior, de trei ani, al Colegiului nu mai invata latineste, dar pot alege o limba
moderna, i ei prirnesc i cunostinte de arhitectura, mecanica, fizic, chimie.
Un curs de antichitati e intitulat dupa manualul profesorului [Darnaschin
Bojinca] Anticele Rornanilor". Religia fu adaugata dupa cererea formala a
Eforiei.

142

www.dacoromanica.ro
In aceste conditii colile trebuiau s inceapa inca de la 1 ianuarie 1851.
Eforia nou instalata, compusa din P. Poienaru, S. Marcovici, ca profesori,
si boierii Asachi, Al. Filipescu si Joan Florescu, ginerele lui Voda, lua masu-
rile trebuitoare pentru aceasta. Se ajunse la o populatie scolara de 214 elevi.
Iar ca profesori stateau la tndemin i studentii intorsi din strainatate :
Alexe Marin, [I.] Zalomit, care aduce din Berlin un doctorat in filozofie si
atestate de studiu al dreptului, C. Bozianu ; din Constantinopol vine pentru
greceste un Angheliade. Deocamdata se numira : [Massim] pentru latina,
Baras, [A.] Marin si alti trei. Nri bursieri se trimit ; i la Constantinopol,
pentru turceste : Pikipios si D. Nica, iar pentru medicina, la scoala din
Galata-Sarai, C. Bordeanu, I. Lazarescu, Grigore Calinescu si C. Burileanu.
Unul pierdu bursa, dar, n locul lui, Nica, farmacist, ajunse medic militar
turc", si atasat la spitalul francez din Dolma-bacce.
Tattaralscu merge la Roma pentru pictura si i se adauga P. Alexandrescu,
apoi P. Mateescu, T. Aman. Dimitrie Paul Vioreanu merse la Paris pentru
drept, trei studenti acolo la agricultura. Marcovici, la medicina. loan Curie
invata la Paris politehnica : Alexandru Marcovici matematicile, M. Rimni-
ceanu, la Rouen, silvicultura, Aninosanu la Viena podurile 1.
Se mai adauga M. Capatineanu pentni arhitectura, M. Petru, pentru astro-
nomie, I. [Massim] pentru literatura j pedagogie", alt profesor, Al. Cre-
tescu, de istoria generala, pentru drept administrativ, N. Capsa pentru
inginerie, P.S. Aurelian pentru Koala de agricultura la Grignon, iar la Viena
I. Gh. Tinfareanu pentru medicina, ca si tinarul Marcovici, I. Lupulescu si
V. Anton la tehnica, i ofiterii Costaforu, Slaniceanu, Barozzi, Dona si Mar-
culescu la Institutul Geografic. In Wurttemberg merge fiul d-rului Mayer. In
Germania pentru pcdagogie institutorul Grigore Vladescu. La Pesta calugirul
Inochentie Chitulescu. In Italia pentru desemnul grafic", C. I. Stanescu si
G. Grigorescu.

In afara de scolile acestea si de seminarul refacut de Balasescu, functiona


din nou, Inca din mai 1850, la Sfinta Vineri, sub conducerea aghiotantului
domnesc Salmen, scoala miIitar. Orascu incepu Inca din 1850 scoala de ingi-
nerie. Era vorba de o scoala de arte i mestesuguri, de una de agronotnie si
economie agricola. Pentru fete va lucra scoala particulara, subventionata de
la 1852, pe linga pensioane noua ca a Wilhelminei Dahlen, mutata din
Craiova, a postelnicesei Ana Iacobson. Pina la terminarea scolii de la Sf. Spi-
ridon se subventioneaza a d-nei de Grandzie, destinata ca directoare la stat,
in care calitate o birui d-na Jacobson. In provincie, avem institutul Lazaro-
Otetelisanu" din Craiova i pensionul francez din Braila al lui Tulie.
Monty paru dispus s plece in curincl, cu o despagubire, si cu dinsul ar fi
disparut ultima urm a. a sistemului Bibescu, dar boierimea l facu sa. se intoarca
la Colegiu, unde fusese vorba a se da directia lui I. Pop. El nu mai hotara
insa, si, cind la 1851 inca, se mai facura doua clase, peste cele sase, la Aca-
demie, in ele se asezara, pe linga limba elin, predata de Gh. loanid, cursurile
romanesti ale lui Bana i Zalomit (logica si morala). Mai tirziu, greceasca se
scoase cu totul, aceasta limba avind trebuinta de o invatatura serioasa, iar
i Urechia, o.c., i Iorga, Viata ,FiDomnia lui .5tirbei-Voda, passim.

143

www.dacoromanica.ro
nu sa figureze drept singura forma", cursul suplimentar chiar dovedindu-se pre-
matur, caci pentru doi sau trei scolari numai" spune domnul nu se
poate infiinta o catedra". Bozianu i .Costaforu incepeau in novembre 1851
scoala de drept. La Craiova Fontarunt, inspector, introducea latinizarea pina
si in numele elevilor ; el era s'a.' fie numit in comisiunea pentru dictionarul
latino-rornan alaturi de Hill, [Massim] i Nichifor.
Diredia latinista urmeaza si mai departe. La 1853 se urma invatamintul
latino-roman in cinci clase si se arata ca, din experienTa ce a facut, a recu-
noscut c studiul de cinci ani al limbii latine Inca nu este deajuns spre a putea
scolarii intelege cu inlesnire deosebrcii autori clasici". Sintem un popor care
mai are nevoie de latineste. HA continua sa fie insarcinat cu aceasta materie
in cursul superior 1 $i un al treilea profesor de latina era numit in 1852,
Andrei Nestor 2 ; apoi Mihail Capatineanu si Mihail Iacomi li se adaugara 3.
Istoria era incredintata unui profesor nou, fara lucrari, Alecu Crecescu 4.
Seminarul cu patru clase era instalat la Antim si de acolo el calatori din
casa in casa, fiind vorba sa fie asezat ba la Schitul Magureanu, ba in gradina
lui Belu, unde se facu cimitirul. 0 suta de interni se amestecara cu externi
si cu candidatii ce se hirotonisesc dupa grabnice trebuinte". Dar ardeleanul
printre clerici, Dionisie Romano, era profesor de religie numai la gimnaziu.
Seminariile de eparhie erau asezaminte neglijate, cu pine neagra, marnaliga de
rnalai stricat, supa cu soareci intregi", doua parechi pantofi de cavafi pe
fiecare an si o giubea la patru ani", duhoare urita i murdarie mare". Dom-
nul interveni energic fata de neorinduelele ajunse la un grad ce nu e iertat" ;
episcopul fu chemat prin mitropolit la cunostinta celor dintli datorii" pentru
radicala indreptare" 3.
Urmind incercarea de scoala de medicina a lui Nicolae Cretulescu, care fu
oprita in loc, de imprejurarile din 1848, se crea la Cohea cursul de mica
chirurgie al d-rului Polizu, i, pentru felceri militari, dadea lectii d-rul He-
rescu (in Moldova dr. Czihak). Dar innoitorul, acela care darui acestui inva-
-camint alte baze i alt prestigiu fu binevenitul nou roman d-rul Carol
Davila [6]. El va ajunge, avind i elevi francezi i sustinut de toTi conationalii
sai, Colson, Marsillac, sa dea scolii" sale si profesori de franceza si latina
tot din colonia franceza. Thibault, Chardon, Bruguere. La 1875-1858, diplo-
mele date de el erau recunoscute de Planta, de Italia, de Anglia 7.
Dar, in conditiile grele in care se gasea Tara, noul invavamint muntean nu
fundiona dupa dorinta. Gimnaziul se deschisese abia cu 214 scolari si la 1851
frecventarea era in jumatate ca la 1834. Abia crescuse numarul gimnazistilor
la 332 ; coliIe primare din Bucuresti aveau doar 897 de elevi ; nu mai mult
Urechi 5, o.c., [III,] p. 66-67.
2 Ibid., [III,] p. 71.
3 Ibid.
4 Ibid., [III,] p. 70.
5 Viata (fi domnia lui Pirbei-Vodad p. 101-103.
° [Despre el, la G. Barbu, Carol Davila i timpul sau, Buc., 1958.]
7 D r. Gomoi u, DM istoria medicinei fi a invatiimintului medical, Bucuresti, 1923, p. 819,
823, 831, 853, 863, 909.

144

www.dacoromanica.ro
ca 660 cei din provincie 1 La Craiova erau de tori 76 2. In 1853 gimnaziul
n-avea decit 400 de elevi i elevii din toate scolile primare sczuser'S la 8 055.
In Bucuresti functionau 24 .1.e scoli primare ale statului si nu mai putin de
134 particulare 3.
Acestea prospereazsa, recunoscute i ajutate de stat, cercetate de boieri :
Gianelloni sau, pe frantuzeste, Janellony, care, pentru lungile lui servicii,
zeruse si o decoratie, lucreaz : Buchholzer, intors repede din Pitesti, unde se
mutase un moment, Raymond la Craiova, d-na de Grandpre, d-na Dahlen tot
la Craiova, piritsa ca revolutionara', i inlocuit'a cu o Marieta Massenza, apoi
cu d-ra de Villeneuve, romancele Iacobson, Vecereasa ; o Marie Tepeghioasa
5i chiar d-na de Blaremberg pregkeau astfel de pensioane 4 ; ga'sim si pe
romanii Mitilineu, Riureanu, chiar Genilie. E adevkat ca' li se recomandl la
toti un studiu special al limbii romanesti", dar fiecare era liber s-o inter-
preteze dupa' ideile i sentimentele sale5. In 1852-1853 erau mai putin de
5 240 de scolari i colkice la 141 scoli private 6 ; in 1854, 4 217.
Se ajunse deci la un raport critic al ministrului de instructie in 1855. I se
pare el in clasa a IV-a primal-51 se invmsa materii care sint apoi in prima de
gimnaziu, si in schimb nu se prea mai de fel istoria, atunci cind numai prin
istorie se invata' virtmile cele mari, dezinteresarea, devotarnentul, patriotis-
mul", [iar] in trei clase inferioare ale gimnaziului se adau0 la capitalul scolii
incepkoare doar latina, i Inc insuficient, care nu poate folosi unor tineri care,
plecind de la a patra, n-ar fi buni nici de b5.ieti de peavalie ; istoria intr-un
singur an din cursul superior, ail nici o preparatie n-are nici o valoare ;
stiintile nu pregkesc pentru cursurile universitare si nimeni nu s-a prezentat
insa* la examenul general". Greceste nu se preda, nici istoria literara. Absol-
ventii pot fi numai niste pretentiosi lenesi, care primejduiesc societatea.
Mai bine sa se reia, cu unele rnodificari, programul scolilor franceze sub
imperiul al doilea, dind amanuntele in seama unui consiliu de profesori, cu
citiva institutori cu titlu consultativ, viitorul Consiliu permanent.
Respingind doar conditiile de predare a limbii latine, pentru care fu in-
sarcinat s redacteze un dictionar, care fu i inceput, la Sibiu, in conditii
splendide, Nicolae sau Nifon Balasescu 7, i repetind ca in scoala primara ar
ramine trei ani, cerind sa se mai scacia din materii i sa se dea cite un pro-
fesor de fiecare, Stirbei trimisese Iplanul in cercetarea Eforiei, completata cu
trei-patru profesori 8
Viata, p. 17.
p. 16.
Ibid., p. 22. In 1852-1853, 333 la gimnaziu, 828 la scolile Capitalei, 2 915 in provincie.
Ur ech 5., o. c., III, p. 105. 103 fete la dotia scoli de judet ; In 1854, 3 542 de scolari, fafi
de 4 077 in 1852-1853 ; ibid., [III,] p. 105.
4 Ibid., [III,] p. 104.
5 viata, p. 19, 72, 74, 116 si urrn., 118. 0 judecatà oficial5 asupra acestor scoli; Ur echi
o. c., III, p. 102. Canini propune la 1858 un Institut filologo-stiintifico-social" ; [Marcu
Antoniu] ibid., [III,] p. 93.
6 Ibid., [III,] p. 105.
7 v, Rev.. arbivelor, I, art. d-lui Alex. ffileanu. Cf. Rev. 1st., X, p. 144.
8 Ur e c h i o. c., III, p. 83 si urm. ; Viata, p. 122-123. Burse i pentru pedagogic,
Ur e chi a, o. c., [III,] p. 85-86. Apoi pentru [V. Petrescu,] C. Boierescu si C. Essarcu.

145

www.dacoromanica.ro
Dupa plecarea definitiva a lui $tirbei, conducerea scolilor o avea Gheorghe
Costaforu, fostul lor elev, care cerceta, pina in iulie 1858, tot Apusul, cu
Italia, Belgia i Elveria, pentru a pregati reorganizarea invatamintului. Mi-
nistrul de Instructie, Grigore Bengescu, fusese colaboratorul fostului domn 1
Sub administratia lui, Al. Orascu primi sarcina, de care se achita cu onestitate
si gust, de a ridica Palatul Academiei 2. In Eforie, dupa retragerea oamenilor
lui Stirbei, Asachi i Florescu, se asaza citiva tineri, cu orizont mai larg,
I. A. Filipescu, Aristide Ghica, nida Caimacamului, si, pe ltngi Costaforu,
care ia astfel rolul lui Poienaru, Al. G. Golescu, fostul bursier la Paris si
unul din sefii miscarii de la 1848 3.
Dar in 1858 o criza se produce. Costaforu se retrage brusc. In locul lui
vine insa alt tinar din generatia pariziana si revolutionara, Vasile Boerescu.
El apare de la inceput dispus a suprima metoda lancastenana, imriartirea
colii primare in clase enciclopedice, preferind o divizie elementara" i una
reala", a innoi manualele, i pentru aceasta se adreseaza profesorilor Inii 4.
Se formeaz a. si o comisie consultativa pentru gimnazii, in care intra, pe ltng
cei mai noi dintre rtineri, revolutionarii Cernatescu i Ioranu i gerrnanul
Neurneister, Hill, Antonin Rogues, poet distins i autorul unei admirabile
carti pentru invatatura limbii sale, Cartea skolerilor sau Crestomatica romano-
franceza pentru uzul kollegielor, al sleolelor shi institutelor de ambe-sexe
(1856) 6. I. Zalomit, Alexe Marin si chiar Aaron Florian care, dupa ce fusese
revizor general al scolilor comunale, reintra in octombrie 1857, ca profesor de
retorica, istoria fiind atribuita lui Cernatescu, care va copia dupa Cretescu 6,
pe Duruy, uitindu-i de la o vreme si nurnele, atunci cind la 1859 Aaron
Florian, revenit la catedra sa oea veche de istorie, imbratisa tot domeniul
vietii nationale si-1 trata cu o neasteptata Fargime de vederi, peste conccptia
de odinioara, restrinsa la un singur principat 7. Nu se uita, de altfel nici
Poienaru care, cu Nichifor si Nestor, prezenta in 1858 planul scrierii cu
litere latine 8.
Realizarea cea mai importanta fu insa a scolii de medicina. In februarie
1856 dontorii de a invata chirurgia se puteau adresa lui [C.] Davila, ara-
tind .numai un certificat de patru clase primare. Se inscrisera cincizeci de
tineri. Am vazut c Inca din noiembrie 1857 scoala capata recunoasterea
guvernului francez. Ea se reorganiza pe cinci ani, cu trei de practica, rarni-
nind a se continua studiile in Paris 4i in Italia 9.
Mostenirea lui $tirbei se pastra astfel, tiindu-se in curent cu vreinea, in ce
pnveste invatamintul orasenesc, cu aceeasi concurenta, atotputernica, a sco-
I Ibid., [III,] p. 175.
2 Ibid., r p. 175-176.
3 Ibid., [IR] p. 176, nota 1.
4 Ibid., [III,] p. 177.
5 Ulysse de Marsillac publica, la 1859. Lecons de litarature.
6 Pentru cronicele pe care le da acesta, la Ioanid, Urechi a, o.c., [III,] p. 221.
7 V. $1 Viara [Fi domnia lui 5tirbei-Voda,J p. 104-105, 220-221.
8 Urechi a, o.c., [III, p. 179.] Pentru bursierii din 1850 (si [Ion] Masim, Capetineanu,
f Creiesou, [N.] Soimescu, rA.1 Stolojan), Urech ti a, o.c., [IIL] p. 210-211. $i un evreu,
fiul Minzei Teleloaicai", Solomon Goldstein. Pentni manuale in 1857-1858 (DicTionarul româno-
francez al lui Raoul de Pontbriant, i o istorie pe scurt a Romanilor, refuzati lui Aaron
Florian , harta rilor românesti de Laurian refuzata lui Marienescu). Ibid., [III,] p. 121.
9 Gomoiu, [op. cit., p. 909.]

146

www.dacoromanica.ro
lilor private, in numar de 80 la Bucuresti, in 1856, cu o populatie dc nu
mai putin decit 4 614 ekvi. Dar scoala sateasca nu se putea ridica, in ciuda
silintilor lui Alexandru Ghica, revenit ca loctiitor domnesc in 1856. Nu s.:
gaseau doritori de a Incepe acest luoru greu i oarecum compromis prin ne-
izbinda din trecut. Cu toata cresterea de leall oferita, cu toata deschiderea
pentru viitorii invatatori a unor anumite clase din scoaja secundara, la 1857,
se numarau abia 171 invatatori.
La Iasi, noul domn, fostul efor inlocuit prin Iorgu Sulu, Grigore Ghica,
incepu prin a pune capat certurilor dintre conducatorii indusmaniti ai 4co-
lilor. [Ministerul] moldovan Ii crea merit din aceasta 1 Se suprima si Epi-
tropia i Comitetul Kolar, dindu-se departamentului bisericesc, condus acum
de Panaite Casimir, abia in vrista de douazeci si opt de ani (t 1850), grija
intregului invatamint. Se punea in perspectiva Inca de la 1849 redeschiderea
Academiei, care nu se va mai chema Mihaileana, dupa numele domnului
plecat in suieraturile tineretului 2, ci basiliana, dup a. intiiul ctitor, Vasile
Lupu 3, Malgouverne plecase definitiv 4, i Saulescu devenea inspector 5.
Se luara masuri i pentru redeschiderea internatului de baieti i intemeierea
celui de fete, sub directia lui Stamati i Lazarescu si in dadirile care 0[11
deunazi, adapostind 5coala Centrala", pastrau, in zidul lor inalt, ceva
din simpatica lor vechime 6.
La 1850 Kogalniceanu propunea domnului, prietenul sau, intemeierea la
Iasi a unei scoli de aplicatie, cu cursul de doisprezece ani, pentru ingilleri :
s-ar primi absolventii ghimnasiei". E o scoala politehnica 7.
Afezimintul moldovenesc din 1851 8 are multe parti cornune cu al lui
5tirbei, un domn ca i celalalt fiind stapiniti de curentul national i latinist.
5i aici limba romaneasca restabilita in toate drepturile ei. 5coala primara, pe
judete, iar la Iasi in cinci locuri, urmareste, scopuri practice (se introduce
lectura cu litere latine) ; ecleatismul cu baza latino-romana domina gimnaziul
de sapte clase, In care si limba reac Ii are un rol, cum nu se putea
altfel, o data ce avea glas hotarItor Saulescu, cu amintirile lui din insula
Chalke, pe linga franceza, germana, ita1ian, i, ca facultative, ruseasca si
turceasca. Se fondeaza scoli tinutale de fete, cu internate (la Iasi i cu doua
filiale de cloua clase) ; studiile tin cinci ani. Se pastreaza, sub influenta. lut
Neigebauer i manualele se vor lua dupa cele din Prusia, unde se trimi-
sese pentru cercetari pedagogice, Al. Teriachiu 9 filozofia, impartita in :
1iteratur i tiinte exacte, la care, ca si in Bucuresti, se alipesc studitle de
pocluri i osele si de agricultura. $i aici este o Koala de drept, dar se adauga
1 Rà ca n u, o.c., p. XLIXL.
2 Urechia, o.c., [IIL] p. 1.
3 Ibid., [IIL] p. 9-10.
Ibid., [Im] p. 10.
5 Ibid., [III,] p. 10.
6 Ibid., [IIL] p. 27-28, 53.
7 ReViSta Ion Neculce, I, p. 125 i urm.
V. Asezamintul pentru reorganizarea invataturilor publice in Principatul Moldovei, lucrat
in anul 1850 de comisia anume rinduita de Prea-lnalfatul Domn Grigorie Alecsandru Ghica,
in anul 1-iu al Domniei Miiriei Sale, Iai, 1851.
9 Urechi a, o.c., [III,] p. 50.
147

www.dacoromanica.ro
una de teologie i una de medicida, prega.tia momentan de Koala de mica
chirurgie si de mosit, ca la munteni. Se pun in vedere scoli de agricultura',
pe lIng cea de meserii,1 aceasta si cu materii stiintifice i limbi (italiana,
germana, la Iasi si Botosani, la Galati italiana, engleza i greaca), plus materii
de ales, intre care arhitectura, comertul, mecanica. Seminariile sint lasate,
de acesti laici, clerului. Se creeaA, sub influenta germana', scoli reale, de cinci
ani, la Iasi, Botosani si Galati.
Dar, pe cind in Tara Romaneasea, sub $tirbei Voc11, nu fu vorba de restabi-
lirea scolilor satesti, al caror statut 11 va invia numai la [1858] Eforia, opera
fiind apoi reluatsa de [Alexandru Ghica,] intemeietorul ca domn al acestui
inv4amint fara a g'isi candidati ; un moment fu vorba de a-1 da preoti-
lor 2 -, [Alexandru] Ghica, reprezentant al unui tineret de stinga, prevedea
the o scoala rurala de fiecare plas, deci 63 de toate cu ajutorul
midastirilor, proprietarilor de mosii, care Fara aceasta nu vor mai capka
privilegii de iarmaroc si al sitatului. Gospodari buni si cu frica lui Dum-
nezeu" se vor forma astfel. Un curs de un an trebuie s pregkeasca pe in-
vtori (la scoala de fete pedagogia se invata doi ani) 3.
Un Sfat scolar, compus din directorul internatului, trei profesori alesi
de corpul secundar si superior, ajuta' pe inspector. $i aici curentul liberal tsi
manifesta' predominarea. Numai acest Sfat poate inlkura prin judecatsa, pe
un profesor ; invka'torii singuri, care nu sint numiti prin concurs, ci de-a
dreptul, sint la dispozitia ministrului. Asachi aproba din noul asezamint, pe
care-1 privea cu oarecare melancohe indrepeatita', reinfiintarea internatului
pentru junii neinstariti" (80 din 120), dup'a dorinta lui Vasi1e-Vod nsu5i 4".
Gratuitatea intregului invka"mint e deoretat5.
Ca profesori se intimpida [August Treboniu] Laurian, apoi N. Ionescu,
Chinezu, care a lasat interesante scrieri (invkase la Paris matematica) ri
un Cosin", pentru latin a. si franceza' in paralel", pe linga Jordan, care
r'arnase. Inca' un ardelean fu adus pentru istoria, nu a Moldovei, ci a tuturor
romanilor, [Iosif] Patriciu. Pentru greceste era un Metaxa, pentru desen
Partenie Antonie, fost bursier, iar, pentru stiintele naturale in cursul inferior,
Grigore Cobilcescu, viitorul desohizator de cale in geologia acestor regiuni.
Nu lipsea o catedra de ruseste, pentru care consulul Rusiei propuse i pe acel
Joan Doncev care va scrie o buna gramatia romaneasel pentru basarabeni 5.
Bursierii continua si aici : pe linga N. Ionescu, Alinescu i Panaitescu,
Gheorghe Apostoleanu la Berlin pentru drept i finante. Scheletti la Potsdam,
Veisa, pentru matematici i tiini naturale, la Paris, Botezatu n Rusia,
Panaite Donici tot la Paris, pentru matematici 6, un Gheorghe Popovici la
Lemberg, pentru medicina 7.
In sfirsit, Scriban fu la'sat sa' reformeze seminarul, care redevine o scoala
de teologie pe opt ani, programul fiind corespunzator cu aceasta misiune. Tot
I v. Ibid., [ III,] p. 34.
2 /hid., [III,] p. 76.
3 Brosura oficiaM din 1851, Cf. Ur ec h o. c., [III,] p. 29 si urm. P. 55-57.
4 Ibid., [III,] p. 53-54.
5 Ibid., [IR] p. 54-55.
6 Ibid., [III,1 p. 34-35. Ali bursieri, in 1860, v. mai departe.
7 Ibid., fIII,] p. 59.

148

www.dacoromanica.ro
clerul inalt trebuie sa' fi trecut pe la aceastalalta Academie 1. Imre profesori
se intilnesc, pe ling cei vechi i pe IIng profesorul de cintari Alexandru
Petrino, pe 1tng un Cristofor Scriban, doi absolventi noi ai Academiei din
Kiev, Ioan Mandinescu, case a prelucrat o foarte ingrijita Istorie universala,
viitorul episcop Melhisedec, fiul unui preot din judetul Roman, pe atunci
protosinghelul Stefanescu, i ardeleanul, care pastrase cronica lui $incai si
aici deci, unul Gherasim [Gherman] Vida. La fiecare episcopie trebuia
sa fie cite un seminar eparhial.
Spiritul ardelean prezida aici la toate prefacerile i creatiile. Laurian fusese
chemat din Viena in locul lui Saulescu, demisionat, in ianuarie 1852. Alaturi
de dinsul fu adus din Ardeal de-a dreptul insufletitorul Adunarii romanesti
din Cimpul Libertatii la 1 848, agitatorul, revolutionarul Sirnion Barnutiu 3
4i Papiu Ilarian isi facu un stagiu in Moldova. Sub ochii consulului ruse,c,
domnul, prieten al lui Kogalniceanu, indraznea atita. Si profesorul de latina
D. Stoica era de peste munti, banatean, ca si Petru Suciu, jurist, chimistul
Stefan Micle, latinistul Zaharia Columb 3.
In zadar incerca Nicolae Sutu un atac contra nal scoli moldovenesti,
aratind printr-un raport, ca ministru al Cultelor si Instructiei, c ori se aduc
profesori straini pentru agricultura, comer; i inginerie, ori se trimit bursieri
in Prusia pentru a se pregati pentru aceste materii, ceea ce se admise, in
ianuarie 1854, de generalul Andrei Budberg, comandantul trupelor rusesti de
ocupatie 4.
Laurian rarnase i, cind plea la 1855 pentru o calatorie de informatie in
Apus, 11 inlocui Barnutiu 5. Inspectorul ardelean prezidase In 1853 la inte-
meierea primelor cinsprezece 5co1i de sat 6, creindu-se i un Institut prepa-
randal" la Trei Ierarhi pentru pina la douazeci i cinci tineri 7.
Fericite timpuri", scrie un elev al acestei scoli, Petru Rascanu, pentru
scoala in care Barnutiu preda filozofia, A. Papiu si N. Ionescu, istoria,
Gr. Cobilcescu stiintele naturale, 5t. Micle, fizica i chimia, I. Pop si I. Pan-
grati matematica, Z. Columb- si D. Stoica limba latin i curind, deasupra
tuturora, A. Tr. Laurian, cu mare autoritate la minister si in lumea scolara,
realiza sperantele marelui domnitor ; cind absentele profesorilor erau lucru
necunoscut ; cind pedepsele elevilor erau foarte rare, pentru c simtiau toti,
profesori i elevi, c numai prin munca cea constienta, cu devotament si sta-
ruinta, se putea pregti o soarta mai buna unei fari nenorocite g.
Dar o intrig se tesu contra acestor oameni dinafara. Cind protectorul
ardelenilor, Voda-Ghica, ii ispravi domnia a doua prin incheierea tratatului
de la Paris, instalindu-se Caimacamul Vogoridi pentru a pregti prin alegeri
1 Erbiceanu, o. c.
2 Cf. Bo g dan-Du i cà. V iata fi ideile lui Simion Barnuriu, Bucurqti, 1924. [v. 6
Mioara Cimpoies, Simion Barnufiu (1808-1864), in vol. Din istoria pedagogiei romane5ti`,
Buc., 1967.]
3 Vioaia lor caracterizare pioasa in R. c a n u, o.c., p. LVILVII.
Ur ec h 1, o.c., [111,1 p. 106-107.
5 I bid., [ III,] p. 107.
6 Ibid., [IIIJ p. 111 si urm.
7 Ibid., [IIL] p. 114-115.
/3 P. Ra c a n u, o.c., p. LVII.

149

www.dacoromanica.ro
noua situatie a amindurora tarilor romanesti, intrigantii avura cimpul licer
pentru intriga lor. Cum Laurian aduse plecarea unui numar din profesori
de tara care i se pareau nedestoinici, acestia pusera in miscare tineretul scolar,
care porni cu zgomot si o vehementa mergind pina la crimr, contra in-
trusilor. Miscarea pleca de la interni, indreptindu-se mai ales contra lui
Iosif Patriciu, directorul internatului, care fu bkut (ianuarie 1858)1. Elimi-
nindu-se unii din faptasi, elevii, afara de douazeci i doi, parasira scoala.
Comisia numita pentru a cerceta scandalosul caz, compusa din doi Cantacu-
zini i un Bals, dadu vina pe Laurian, care ar fi luat o hotkire nedreapta ;
ea critid si amestecul lui, care e inspector, in invka'mintul de pe catedra.
Raspunsul fu demisia lui Laurian, a lui Patriciu, director si profesor la
scoala pregatitoare", a bucovineanului Alboteanu si a unui nou profesor
ardelean ; un revolutionar care avea s lorifice intr-o frumoasa carte de
istorie miscarea la care participase, A. Papiu Ilarian, profesor de drept, care
facuse studii temeinice in Italia, la Padova, si fusese i la Berlin, adunind
acele izvoare necunoscute ale istoriei romanilor, menite a fi publicate in
Tezaurul sau. Ramasesera dintre ardeleni profesorul de chimie Zaharia Co-
lumb, $tefan Micle i un alt profesor de drept, Petre Suciu 2, ba chiar War-
nutiu. Dar pnin plecarea lui Laurian, autorul csrTii de Istoria Romanilor, de
o serioasa pregatire si de forma compacta, care pleca de la leaga.nul pazit
de lupoaica a lui Romul si Rem, ardelenismul din Moldova ti pierduse 4i
energia i autoritatea 3.
Indata, in februarie, se restabilesc profesorii scosi de inspectorul care ple-
case, si ei reintilnesc pe banci pe tori zurbagii scolari la care apelasera pentru
a fi razbunati ; acestia afara de citiva eliminati, fuseser 5. reprimiti pe simpla
garantie a iubitorilor parinti, ca au fost, sint i vor fi oameni de treaba 4.
Un intreg curent binefacator era sacrificat astfel, dindu-se cel mai eau
exemplu tineretului, unor mindrii i interese jignite i unei revolutii scolaresti
potolite cu pompa pojarnicilor. Era opera Consiliului Kolar extraordinar,
numit ad-hoc, care facu apoi loc Consiliului legal Kolar instituit de Grigore
Ghica5. Aprobarea o claduse ministrul de instructie, cneazul" D. Cantacu-
zino, care anunTind numirea ca inspector general a lui T. Veisa, licentiat,
profesor de facultate", spunea subordonatilor si, printr-o circular a. oficiala
si solemna in numele a ceea ce i se pa'rea lui ordinea, c nechibzuita purtare
a unora din profesori, provenita din neexacta pazire a Asezamintului scolar,
au dat pilda si elevilor si au infatisat trista privire la insubordonatie si cil-
carea disciplinei, cea dintli i n-tai neaparata conditie ceruta de oricare in-
stitutie publica". $i se recomanda, precizind vina celor demisionati, ca pro-
fesorii trebuie s a. se fereasca de la orice amestec ce nu priveste invkatura,
ci cu atit mai mult de a propaga duhul de partida sau idei subversive" 6.
Micàri analoge la Bucuresti, in clasa a WI-a si in seminariul din Rimnic ; Ur ec hi 5,
o.c., Ill, p. 225.
2 Ibid., [III,] p. 126-127. Alt profesor de drept era Gr. Apostoleanu ; ibid., [III,] p. 127.
3 [Asupra acestor imprejur5ri, v. P op es cu Teinsan si V. Nete a., August Treboniu
Laurian, viata fi activitatea, Buc., 1970.]
[Urechia, o.c.d III, p. 126.
5 Ibid., [III,] p. 127.
6 Ibid., [III,] p. 128.

150

www.dacoromanica.ro
Aceasta pentru c ministrul era convins c cel mai puternic razirn pe care
guvernul se poate sprijini este ordinea publica 1
Dec:, ca adeseori la noi, oficialitatea se facea patroana i invatatoarea
dezordinii care-i convenea. Vremile de adevarata autoritate ale lui Asachi,
care avuse in 1856 acest departament 2, erau departe. Un asernenea conflict
se produse i la seminar, unde unionistul [Filaret] Scriban, careli adusese
5i nepotul, August, venit din Petersburg, fu sacrificat lui Suhopan, care-I
pindise necontenit 3.
Totusi, noul ministru al colilor era un om cult i cu vederi juste, care
apar in memonul" sau catre Caimacinie, infierind intriga si o ura mu-
tuala ce domnea in corpul profesoral".
Se constata lipsa r,colii sate5ti, pentru care se prevazuse numai datoria
de a le intretine posesorii", arendaii moiiior .minastire§ti, trecindu-se aceasta
in noile contracte ce se vor incheia: Parintn de la oraw 1§i retrag copiii
indata ce invata ceva de a scrie", 5i-i dau in cantelarii". n §colile secun-
dare se constata un ,.sistem de memorizare luxos, dar cu zotul sterp". Ate-
lierele Kolii de meserli sint ,,in darapanare". Se incepe colegiul din Birlad
sicele din Botoani §i Foc§ani (pe 1 septembrie [1859]). $colile de Tinut sint
neglijate. $coala de rninastire de la Neamt, a staretului Neonil, nu mai are
gimnaziu i internat, decazind la rangul de simpla institutie catechetica", §i
ministrul se va lovi de opunerea staretului, sprijinit de chiriarhia farii", de
fostul nemtean mitropolitul Sofronie Miclescu, care inlocuise pe obscurantistul
vinzator de hirotonii Meletie4.
Dad. in Koala din Galati se predau i lirnbile greac i italiana (cu Audisio
Giacinto), lirnbile portului", o catedra de italiana fiind i la Iasi, nu se
exercita un control asupra numeroaselor i aici §coli private, unde nu
se precla cum trebuie limba tarii romane, neacordindu-i-se locul i dezve-
lirea cuvenita ipentru trebuinta unei tari romane". Facultatile s-ar fi inchis.
$coli de fete numai Ja Birlad, Tecuci i OdobeKi. In ce privqte agile de
Koala, in ele s-au aKzat principiuri de un radicalism ridicul" un atac
contra limbii latinizate a lui Laurian.
Cantacuzino prezinta, in fata acestei stari de lucruri, realizarile lui : doua-
zeci §: cinci de Koli satqti, §i cu seminariti in ele 3, intemeierea unei coli nor-
male in locul celei preparandale". Se prevad sase bursieri pentru invacamintul
primar. [...] Administratille primira ordin de a gati localurile dupa un singur
plan 6. Indemnuri prin cler catre parinti ca sa-si trimita copiii la co1i. Premn
in bani pentru elevi ai Kolilor secundare, culminind cu premiul de bun me-
rit" pentru elevul cel mai covNitor in toate notele §i clasele". $coli reale la
Ia5i §i Galati, pe cinci ani, predind o enciclopedie de obiecte din domeniul
comercial §i industrial, cele mai trebuincioase pentru viata practicr, plus un
curs de specialitate", totul destinat s creeze starea de mijloc (tiers etat), care
singura poate face §i inchizawi puterea §i inflorirea statului" 7.
I Ibid., [III,] p. 129.
2 Ibid., [NM p. 154.
3 Ibid., [III,] p. 165. Se trimit bursieri la Atena : Gh. Erbiceanu, Clement Nicolau, aten-
tatorul contra mitropolitului Calinic, i Filaret Dimitriu, iar la Chalke, Ghenadie En5ceanu,
viitorul episcop, i ierodiaconul Damaschin ; Ibid [III,] p. 165.
4 v. si ibid., [III,] p. 109-110, 165.
5 Erau 13 scoli catechetice primare.
v. Ibid., [Ind p. 110 i urm.
7 Ibid., f III,] p. 156 si urm.

151

www.dacoromanica.ro
La cursurile superioare se face un al doilea an la drept i la filozofie. Si se
incearca a se cistiga participarea publicului 1a mersul inaltei institutii prin
cele dintii cursuri libere. Ele incep cu experiente de fizic i chimie ale lui
Mick, care izbutesc s intereseze. Ministrul scrie, cu multamire : Cursul
public de fizic i chimie populara. .in scop de a destepta tendintele
catre industrie si a stirpi multe supersupi stau va'zut vizitat de un numeros
entuziast auditoriu din toate clasele societate 1
Profesorii, in nurnar de 168, erau in parte si noi, ca Metaxa pentru greceste,
Eniilian pentru maternatica, un Kertes, un Meissner pentru germana, un Chir-
nischi pentru istoria universala. De la iunie 1858 Malgouverne, care se intor-
sese pentru a intemeia pe numele sotiei un magazin de mode, revenea in inva-
tamintul pe care incepea sa-1 critice pentru abuz de memorizare2. La dreptul
comercial se numise Iacob Lupascu.
Scolile de fete, puse sub patronajul soliei caimacarnului Bals 3, se bucura de
o deosebita ingrijire. Se creeaza inca noua : la Galati, Ismail, Tirgul Ocnei,
Piatra, Husi, Bacau i Tirgul-Frumos, asteptind pe cea din Tirgul Neamtului,
din Roman, Folticeni, Galati 4. Programul va fi asa incit sa iasa profesorite
si crescatoare spre a se putea scuti societatea noastra de aducerea de guver-.
nante din strainatate, cu multe cheltuieli i adesea cu neurmarirea instructiel
potrivite". Se adauga la Tinuturi a treia clasa. [Scoala] Centrala din Iasi
capata [clasa] a sasea i un curs de pedagogie in limba franceza pentru ele-
vele cc doresc a se deda carierei de profesoare sau crescatoare", avind datoria
de a face practica in cursul inferior ; directoarea era d-na Helene Barbe Andre,
si era un profesor de franceza, Tiedemain, desenul fiind predat de sotia picto-
rului Stawski.
[...1
$cohle private sint i ele trecute in acest raport general. Cea protestanta e
impartasita de toate laudele, supravegheata de consulatul prusian, ea da
cursuri de trei ani ; i s-a cerut ca gramatica romaneasca s figureze in pro-
gram ca i geografia i istoria romanilor. Vicariatul catolic a fost invitat a
deschide scoli comunale ; un seminar se propune abia la 1860, Fara' a se putea
infaptui. Armenii din Iasi, Roman si Botosani sint aceia din natia lor care se
prezinta multamitor sub raportul Kolar. La evrei s-au intimpinat insa piedici,
care vor trebui inlaturate5.
Cu aceasta insa activitatea pensioanelor, cu aproape 1 000 de scolari, nu
inceteaza. Se enumera la Iasi ale lui Cazou, Atanasiade, Frey, Jordan si
Eiwas pentru bie%i, pensioanele de fete Joye, Hadig, Petit, Meissner, Sachetti,
apoi ale lui Katz, Hadik, Wroblesky, Gall, la Tinuturi fiind sase de baieti
5i 9 de fete.
1 Ibid., rImi p. 169 si urm.
2 Ibid., [III,] p. 147.
3 lb d., HIM p. 155.
4 Ibid., [ p. 149.
5 Ibid., [IIIJ p. 58-59. Ei vor cere in 1860 Kona' cu limba- de propunere ,,german5",
ceea ce li se refuZa ; ibid., [III,] P. 234 si urm. $coala lui Hermann Filip pentru ei si
germani, ibid., [II,] p. 247. Un act de invoiaK la Birlad, in 1850, intre profesorul I. Patriciu
si un boier, al earui fiu va primi lectii de romana, latin, franez i germara", in schimb
pentru 36 de galbeni si ,,o chil5 grit'', a fost tipa'rit in loan Neculce, [buletinul Muzeului
municipal din lafi, VI, p. 219-229.]

152

www.dacoromanica.ro
Astfel se intemeie 'Inca o kcercare ! in ajunul Unirii un invatamint
care dispunea de 75 de scoli cu 5 936 scolari, apoi In 1859 de 117 cu 8 700. Se
socoteau, la 3 363 de baie%i la scolile primare, 1 204 la coloniile bulgaresti,
342 la [pensioanele private de la Imuturid 1 908 de elevi ai scolilor satesti. 1
Ceea ce merita a se releva e. ca, in aceasta avalansa de idei, imediat prefa-
cuta in programe, in aceasta intriga intre.oameni si pripita succesiune intre
sisteme, societatea insasi arata o netagaduita, aproape entuziasta dorin%a de
a invaTa. Ea se observa in creaTiile de scoli, ca a vladicai Veniamin Ruset la
Doljesti in judetul Roman, unde functioneaza si acel arhiereu Marchian Fo-
tescu care va cladi scola din Botosani numita dupa ctitorul ei 2, in daruri la
premii, in fondarea la 1858, sub indemnul lui Fatu, a Asociatiei de incurajare
a tinerimii la invatatur51" 8, in acTiunea primariilor ca aceea din Buzau, care
face scoala de fete la 1852 4, ca acea din Ploiesti, care-si cere un profesor de
nemteste, pe Ohm 8, prin fondaTii, ca a lui N. Codreanu din Birlad 8, a Ecate-
rinei Sturdza la Miclausani 7, a lui Teodor Bals la Darabani 8 Grigore Brinco-
veanu se gindi la un intreg mare organism scolar din veniturile asezamintelor
lui9. La Braila negustorii, cu Faranga in frunte, isi fac Koala 1°. Iordachi
Boldur lasa prin testament ca fiul sau sa Tie scoala normala la Hudesti11.
Zgircitul poet Conachi fu si el un donator la el, la Birlad, dar cu condiTia de
a se cumpara casele Negri ale sotiei lui 12. La Galati femei de toate naliile se
uneau pentru a crea un orfelinat 13. Multe scoli se deschideau prin subscriptii
publice 14 Minastiri ca Vorona, Doljestii, cautau sa contribuie prin smeritele
kr scoli la cultura mulTimilor.
Elevii erau supusi unui tratament care arata imblinzirea moravurilor. Re-
Lulamentul cel nou din Moldova interzicea alte pedepse, punind in loc
pobaTuirea", dojana" ; punerea in picioare sau in genunchi pe vremea
clasului", oprirea in Koala pe toata ziva" si alte asemenea masuri Orin-
testi". Chiar cei exclusi puteau fi reprimici dupa doua luni de pocainTa,
relativa 18.

1 Urechi *a, o.c., [III,] p. 141, 149. Cf. 6 tabela pe la 1854-1859, P. 174.
2 [U rechi a, o.c.] II, p. 178-179.
3 Ibid., [III,] p. 123.
' Ibid., [III,] p. 97.
5 Viata, p. 13 ; Ur echi a, o.c., II, p. 316-317 (1847)
6 Urechi a, o.c., III, p. 109, 164.
7 Ibid., [III,] p. 140.
8 Ibid., [II,] p. 199.
o Ibid., [II,] p. 222-223.
10 Ibid., [III,] p. 230
11 Ibid., III, p. 163.
15 1 o r g a, An. Ac. Rom.", sectia literara, XXIV, p. 195-196. Pot= lasa in 1846 doui
burse ; Urechi a, o.c., II, p. 316.
13 Ibid., III, p. 149.
14 Ibid., [III,] p. 155 nota 2. v. si ibid., II, [p.] 222-223.
15 Ibid., rIII,1 p. 33.

153

www.dacoromanica.ro
XIII.

ECLECTISMUL NATIONAL (1859-1890) $1


INTEMEIEREA INVATAMINTULUI SUPERIOR $1
SPECIAL

Noul dornn al Unirii n-avea nici pregItirea i n-avu nici eagazul ca sa."
adauge invkamintului romanesc un capitol care sa-r aparitna in adevar, sr el
nu avu, desigur, nici aceasta pretentie.
Deocarndata el, domn peste doua 0-zri numai reunite, nu putu macar sa se
gindeasca la un sistem unitar.
In Moldova, Manolachi Costachi si Tiriachiu, primii ministri, se rnultkniral
cu adaugiri i corectari de amanunte 1. N. Ionescu era inspector general si
Consiliul scolar cuprindea pe Suciu si dr. Apostoleanu 2.
Mai libera fu, la Bucuresti, actiunea Eforiei, rarnasI in picioare pe cind
Epitropia moldoveneasca fusese desfiintata. Se chema, in iulie-august 1859,
Laurian, pentru limbile clasice", I. Maiorescu pentru istoria critic i sta-
tistica", lui Cernatescu raminindu-i trei clase de jos. Se oferi catedra de limba.
5i literatura roman'a lui Eliad, care obiecteaza lipsa de timp, adaugind ca'
mai tirziu s-ar stima ferice de a-si termina viata astfel cum a inceput-o,
impartasind cit a putut culege in curs de atitia ani studwasei junimi" asa
incit, fara leafa, i se rezerva catedra. Laurian lua in Eforie locul lui A. G. Go-
lescu, care se afla in Moldova, iar Maiorescu primi chiar, la retragerea lui
Costaforu, pe care-1 suplini doar momentan Zalomit, sarcina de conduckor
al scolilor muntene 3.
Sub acest nou regim se luau alte masuri pentru manualele de scoala 4.
Dar neintelegeri politice izbucnira' cu A. G. Golescu, ministru al Instructiei,
care fu silit a face amenda onorabila inaintea Eforiei, pentru c invitase aspru
pe profesorii scolilor primare a nu participa activ la luptele interne 5. Eforia-i
obiecta csa datoriile ei ramin tot acelea sub verice guvern legal" §i ea afirrra
cu dreptate ca nu poate contesta institutorilor exercitiul drepturilor ca ceta-
teni" 6 $i raspunsul indulcitor al ministrului, care separa neted pe institutori
1Ur ech 6, o.c., [III,] p. 147-150
2 Ibid.. [III,] p. 160.
3 Ibid., [III,] p. 181.
I Ibid., [Ind p. 182 i urm.
5 Ibid., [III], p. 185 i urm.
6 Ibid., [Ind p. 188.

154

www.dacoromanica.ro
de profesori, era acesta : Nu numai c5. ei nu trebuie s5. ia parte la rnanifest5ri
politice, dar nu se cuvine nici s5 se lase a se absorbi in preocup5ri stdine de
la misia pentru care sint pltii ; se irgelege de sine c5 aceast5 regulI discipli-
nad nu poate fi impins5 pin5 a-i impiedica in libera exersare a drepturilor lor
de cet5teni" 1.
Amestecul puterii de stat, reprezentat5 prin ministri de partid, in viata
scolad trebuia s adud ins 5. si alte scene decit cearta lui Golescu cu Eforia,
la Bucuresti. Ministrul cneaz Cantacuzino inlocuind la $coala Central5. din
Iasi pe directorul Verdeanu printr-o directoare franced, [...] d-na Gros,
reincepur5 scandalurile, participind, de data aceasta, toate scolife, i cele de
fete. Numai tirziu de tot, un Comitet extraordinar de inspectie" putu readuce
lucrurile la normal 2. Le era dat s ispdveasd astfel, sub ochii chiar ai lui
Asachi intemeietorul organizaliei scolare rnoldovenesti, pornit5 de la asa de
nobile intenii i de la principii asa de s5n5.toase. $i [la Bucuresti] cursurile
libere intrasera in obicei : al lui Baras, al lui Marsillac, de istorie literad, in
limba franced i despre lucruri i scrieri franceze 3.
In general domin5, ca in Franca napoleonian5, un puternic curent de statifi-
care. Ea se aplid pensioanelor, invocindu-se articolul 261 din vechiul statut
in aceast5 cuprindere dibace : Spre a nu putea fi v5t5m5toare elevilor schim-
barea lor de la un pensionat la altul sau la vreo scoal 5. publicf, inv5t5.turile
pensionatelor vor fi conforme si as5m5nate cu acele ale scoalelor publice" 4.
In Muntenia se numi cel dintii inspector al scolilor private si pensioanelor,
Teodor Ciocanelli, autorul Dialogurilor rom'ano-francezi" 5.
Curentul laic care domin5 toat5 aceast5 stlpinire liberal5 face s5 se dea lupta
contra vechilor fundatii dedzute ale unei biserici care, mai ales in Moldova,
fusese despoiat5 de drepturile ei. In zadar Filaret Scriban i Melhisedec se
opun 6 Se desfiinteazI scolile catechetice 7, se iau cele trei seminarii in grija
Ministerului 8, impunindu-le un program oficial9, cu franced si istoria Româ-
nilor pe larg ; se f5cea posibilI astfel intrarea seminaristilor in noua facultate
de teologie; de fapt suprimat5. la 1864, nefiind puteri didactice1°. Se puneau
chiar astfel de rnaterii incit elevul s poatl dupl voie intra in cler sau trece
la inv5t5mintul mirean, ceea ce din punctul de vedere bisericesc, neglijindu-se

I Ibid., [Ind p. 189.


2 Ibid., [Ind p. 247.
3 Ibid.,[Ind p. 206-207.
4 Ibid., [III,] p. 171-172.
5 Ibid., [Ind p. 190.
Ibid., [Ind p. 261. Pentru Koala de la Neani, ibidem.
7 Ibid., rum p. 165.
8 Ibid., [IN p. 165 i urm.
9 Ibid., [IIIJ p. 233, 264 ; [v. i] Istoriile Seminariului din Socola, de Erbiceanu
Adamescu.
10 Urechi a, o.c., [III,] p. 261.

155

www.dacoromanica.ro
chemarea p5storilor sufletesti, nu putea fi decit o grava eroarel. $i in
Muntenia seminariile trec la Stat 2.
Din partea lui, efortul Asez5.minte1or Brincovenesti Grigore Brincoveanu,
sfatuit si de directorul s5u, Aaron Florian, credea c ar putea face in rnin5sti-
rile de c51ug5ri scoale i serninare pentru baleti" si la cele de maici pensionate
de educatiune i inv5f5tur5 pentru fete" ; episcopul de Rimnic, care pron-iisese,
din partea lui, scoli satesti 3, binecuvinta aceast5 ciudat5 intentie care era s5
inceap5 la Minastirea dintr-un lernn 4.
Pe de o parte ins5, cum chestia tnineasc5 preocupa in cel rnai inalt grad,
se 1uar5 m5.suri pentru a face din scoala satelor altceva decit un subred si so-
v5itor inceput. In Moldova, scoala norrnala de la Trei Ierarhi cap5t 5. ca
profesori valori stiintifice ca Grigore Cobilcescu, care plec5 in str5in5.tate, gi
extraordinarul emigrat, care abia sosise din Rusia, Bogdan Petriceicu Hasdeu.
La Trei Ierarhi preda, in clasa intii lancastrian5, V. A. Urecha 5, care f5cuse
studii in Spania si pe care la intoarcere 11 numiser5. profesor la clasele univer-
share si, indat5, director al Ministerului scolilor 6. In 1860 [se prevedeau]
52 de scoli la sate pe lingl cei 31 de cateheti i cei 31 de institutori 7.
Ncfiind mijlocul de a da cultura elementar i fetelor din sate, ele fur5
prirnite cum nu admisese $tirbei la un loc cu bieçii, fixindu-se ca
lirnit5 de virst5 in sus doisprezece ani. Iarna, li se puteau da ore r5z1etes.
Velini credea cO bSieii sint acei care ar putea studia iarna i fetele vara, iar
Consiliul scolar c s-ar putea da dup5 amiaz5. Se punea in vedere ins5 profe-
sorilor" c5 numai cei insurati s5. urmeze a inv5ta j pe fete de la virsta d e
zece ani inainte, iar acei neinsurapi numai pin5 la aceea de zece ani" 9.
Ce fusese serninarul Regulamentului Organic o spune calatorul rus Porfirie Uspenschi :
optzeci de ucenici, in virsta de saisprezece ani, care invatau cititul, scrisul i cintarile. De
acolo se trecea la o tpregatire speciala pe 1ing mitropolie. Un atestat din partea inspectorului"
Ieroteiu, ajuns apoi profesor" candidatilor i protosinghel, datat din 1836-1837, arata ca
se invata ceaslovul, psaltirea, liturghia, evanghelia, ceva istorie sacra, catehismul mic, inva-
taturile Sf. Atanasie, explicana vesmintelor i sfinte1or vase, prea putina teologie i operatille
fundamentale din aritmetica, fireste pe linga dntari.
Inainte de 1850 mitropolia munteana trirnete bursieri in Rusia (5 t. Ber eche t, Cala-
toria lui Porfirie Uspenschi, Bucuresti, 1920, p. 10 si urm ; C. Bobulasc u, Cronka bise-
ricei St. Ecaterina din BucureFti, 1577, I octombrie 1924, Bucuresti, 1927, p. 41, nota 1).
2 Ibid., p. 246. Programul din 1862-1863 (cu Istoria Romaniei pina la Rorna.nia purr,
p. 258 si urm.).
3 Urechi a, o.c., PM] p. 190 si urm.
Ibid. In 1860, Brincoveanu anunra concurs pentru colile Eforiei in cinci judete ci
promitea burse ; ibid., p. 190-191. in plus cinci externate de fete in Bucuresti, apoi Craiova
ci Caracal ; ibid., p. 191-192. Oferta lui de a acorda doua premii literare ; ibid., [III,]
p. 222 si urm.
La 1859 Grigore Brincoveanu face si cele cinci externate in Bucuresti, fiecare sub condu-
cerea unei dame directorite capabile, romance, de religie ortodoxa", care avea lucrul de
mina, cetitul, scrisul, aritmetica i cunostintile elementare, fiind incredintate unor profesori
barban i instructia religioasa unui preat (B obulesc u, Sf. Ecaterina, p. 56-57,
v. si F. 58).
5 [Nu preda, ci conducea experimentarea metodei simultane in clasa intiia elementar.i.
menial s inlocuiasca metodul lancasterian. Cf. V. A. Urechi Didactica, Buc., 1883,
15 si 422 passim.]
6 Ibid., [Ind p. 159, 163 i urm.
7 Ibid., [111,1 p. 228.
° Ibid., rInd p. 159.
Ibid., PIM p. 159, 161, 162. Cf. ibid., p. 240.

156

www.dacoromanica.ro
Sub ministerul Kog5lniceanu se ajunse la invagimintul seitesc obligatoriu I, la
cursurile de adulti 2 Scolile normale se racuser5 patru in 1860 (Botosani,
Bac5u, Tecuci, Ismail), cu un curs de patru ani si cu elevi dasc51i de pe la
serviciile din districtele irnprejurkoare, dindu-li-se de ajutor spre vietuire, in
cursul petrecerii lor in scoal5, cite 30 lei din cutiile skesti". Localurile fur5
deocamdat5 ale scolilor primare 3.
Tara Romaneasea, fir 5. a fi fkut reforrne atit de nurneroase, se putea 12Auda
c5. are, la 1866, 1 966 de scoli s5testi, prev5.zindu-se inc5 234 4. Ea incercI
prin Alexandru G. Golescu, in martie 1860, inc5 o Koala preparand5 de
fiecare judet", ca m5sur5 tranzitorie de cea mai neap5rat5 si mai urgent5
trebuintr, pentru a avea invkkori ; cei in fiint5 vor trebui si-i cerceteze in
timpul verii 5. Dar se desfiintase darea de doi lei penttu scoala skeasc5 6
De fapt inc5. in 1863, sub ministrul-poet Bolintineanu, abia era vorha de
$coala normal5 din Bucuresti 7.
Intorcindu-ne in Moldova, dac5 inv5f5mintul rural avea inc 5. nevoie de
porneni ca a lui Nicolae Istrati, autorul Amicului copiilor, carte de lectur5
pentru scolarii s5testi" 8, Koala primar5 de la orase capt 5. alkuri, sub regimul
Koaniceanu, grklina de copii 9. Scolile de fete se inmultir5 (la Chilia, la
Burdujeni) 1°, pe cind in principatul muntean erau la 1860 dou5 externate de
cite dou5 clase la Bucuresti, altele la Ploiesti 5i Slatina si se prevedeau citeva
nou5 (Cerneti, Oltenita, Ocna, Calafat, Arges, Valenii-de-Munte, Rimnicul
Sarat, Alexandria, Rusii-de-Vede) " : populatia scolar5 se putuse ridca astfel,
in 1860, la 2 461 12 [fete], atunci cind tot acolo erau la aceast5 dat5 6 115 elevi
in scolile de baleti corespunzkoare 13.
Dac5 scoala real 5. de la Iai e desfiintat5 veniturile trecindu-se la lacul-
tatea de stiinti fiindc5 nu fusese in stare a aduna decit noulsprezece
elevi14 - aici majoritatea ardelenilor (si f5r5 Columb) r5m5seser5 la locurile
lor 15, - inca de la 1862 se crea de Consiliul de Instructie, in care lingi alti
doi membri st5teau P. Donici inginerul i clericii Neofit Scriban i Melhisedec,

1 Unele masuri la munteni, ibid., [III,] p. 181-182. Aristia scrisese o carte sateano-
crestina" ; ibid., [III,] p. 121.
2 Ibid., [111,1 p. 229.
3 Ibid., fI1I,1 p. 235 si urm.
4 Ibid., o.c., [III,] p. 242
5 Ibid., [III,] p. 242 si urm.
6 Ibid., NIL] p. 245.
7 Ibid., [III,] p. 252.
8 Cf. Rev. Ist. VI, p. 298-299. Se tipareste in 1860.
9 U r e c h ià, o.c., p. 229. $colile 4e suburbii la Ia4i, 1843, ibid., II, p. 245.
[Gradini de copti in Moldova, numai in protect, care nu s-a realizat, cf. Ur echi a, o.c.,
III, p. 2291.
10 Ibid., [MI p. 238-239.
11 Ibid., rIII,1 p. 242.
12 Ibid., [III,1 p. 245.
" Ibid., [111,1 p. 246. Tablou comparativ pe 1852-1861.
14 Ibid., [III,1 p. 237.
15 Ibid., [Ind p. 250.

157

www.dacoromanica.ro
un singur tip de scoala primara la orasl ; se Ostra pentru institutorii ce au a
se numi norma moldoveneasca a celor patru clase gimnaziale 2.
$coala secundara ia mai ales o larga dezvoltare in Muntenia. Gimnaziul
numit Gheorghe Lazar" are patru clase ; gimnaziul Matei Basarab", socotit
ca reintroducatorul limbii romanesti in biserica, i se asaza alaturi, in 1860.
Un mare oras mult mai mare 1, cu deosebire, mai romanesc decit Iasi,
[Bucurestii], capata mai lesne o insemnata populaTie scolara 3. $i la Ploiesti,
in 1864, funciionau doua clase de gimnaziu 4.
Pe cind scoala de meserii de la Iasi pare a nu mai interesa, la Bucuresti se
pastreaza, cu cinzeci de ucenici, cea de la Mavrogheni. $coala de agricultura
cu pepiniera de duzi, are 60 de elevi 5. Cea de silvicultura, cu patru profesori,
doulzeci de scolari 6 Pentru invaTarea stain%elor cornerciale insa, se prefera
trimiterea a doi bursieri la Genova 7. In Moldova funcponeaza doua, cea de
la GalaTi fiind intemeiata la inceputul anului scolar 1864 8
Iasul are, mulOmita tot lui Kogalniceanu, Inca din 29 august, a anului de
crealiune 1860, $coala de bele-arte" cu Muzeul de pictura 9. Ministrul pro-
punea, la 20 octombrie 1860, o facultate de medicina pe care erau pusi s-o
organizeze d-rii A. Cuciureanu, Fatu, Negura, Bendella 1° La 1863 d-rul Russ
incepea, dupa exemplul lui Davila, un curs liber ".
La 6 septembrie 1860 se decreteaza $coala de muzic i declamaTie 12
$coala NaTionala de medicina" a lui Davila continua, si in 1861 ea av ea
un caracter general romanesc, cu 67 de studemi munteni, 40 moldoveni, 35 din
celelalte Tari romane", afara de bulgari i rumelioTi. In anul urmator fericitul
creator declara c asteapta c scoala,intinzindu:se in fiecare an, va avea in
viitor lasinul ei elevi din Transilvania, Banat si Bucovina". [...] $coala de
m se intemeie tot atunci 13.
$coala de bele-arte din Bucuresti se propune la 1863 printr-un raport al lui
Tattarescu. Era sa fie adusa la un Muzeu de copii, avind un curs de perspec-
uva si anatomic 14, dar Bolintineanu insusi refuza si pe acest pictor bisericesc
7 Ibid., [III,] p. 253 i urm.
2 Ibid., [III,' p. 254.
Ibid., [111,] p. 242.
4 Ibid., [111,1 p. 250.
5 Ibid., 1111,1 p. 242.
6 Ibid., [IIL] p. 243.
7 Ib4, [Ind p. 245. Un plan de *coati' privaea de comeq, al lui FlUgel ; Ibid.,
[III,] p. 254.
5 Urechi o.c., III, p. 254.
° Pentru pictorii de Koala' in Moldova mai vezi ibid., II, p. 197 (Stawski), 203 (Schia-
vone) ; [ibid.,] III, p. 118 (Schiller, elevul lui Schiavone). Pictura scoasH din program la
1843, ibid., II, p. 265.
'° Gomoi u, o.c., p. 900-902.
11 Ibid.
12 La 1844 se refuzau elevii de la Academie ceruvi de Asachi pentru teatru ; [U rechiL
o.c.,] II, p. 278.
13 Gomoi u, o.c., [p. 903.]
" Urechi a, o.c., [III,] p. 267-268. Pictura de cimpenie (paysage), ibid., II, p. 229
(an. 1843). Pentru pictorul Satmari, ibid., III, p. 35, Galeria de tablouri a lui Tattárescu,
ibid

158

www.dacoromanica.ro
yi pe mai inzestratul Aman, din lipsa de fonduri. $coala va fi intemeiata apoi
de N. CreTulescu. Conservatorul Ludovic Guglielmi propusese cindva o
scoala filarmonica naTionala 1 e numai din 1864, pe cind la Iasi, sub
conducerea lui Spiru, erau la 1861, 23 de elevi din care 8 pentru bel-canto,
7 pentru piano, 16 pentruviolina, 47 principii elementare, 6 fete la bel-canto,
9 la piano si 12 la principii".
InvaTamintul superior deveni mai presus de mice alta ramura mindria nou-
lui regim. La inceput, el dadea la Iasi subvenTii studenTilor de la drept si era
foarte larg in burse pentru strainatate 2 Roger-Collard insusi censimtea sd
le fie corespondent la Paris. Guvernul italian primea cu o deosebita placere
trimiterea de stipendisti romani in Tara lui. Acolo, la Turin, merse intre altii
Romul Scriban, poet de talent, care pastra. totdeauna normele clasicismului
italian intr-un scris cu totul, §i pe nedrept uitat 3. Gazetta di Torino semnala
cu bucurie reluarea relaTillor intre doua popoare-frati" i incepea in curind
acolo folositoarea propaganda a lui Vegezzi-Ruscalla 4. Se adauga la cursul liber
al lui Micle, acela de contabilitate, economie politica si finante", al lui
I. Ionescu, intrerupt fiindca-si permisese a critica nu stiu ce acte ale ministru-
lui Teriachiu 5.
In Italia noua, unde mersesera acum ardelenii, ca Barnutiu, care se ocupa
41 de agricultura, de pomologie i discuta cu invaTaTi italieni originea romani-
lor, ca Papiu Ilarian si Iosif Hodos 6, se trimite Vasile Malinescu, in acelasi
timp cu ciTiva tineri oficeri.
Inca din 1860, de la 26 octombrie, Iasul ii avu Universitatea, cu facultatea
de drept (6 profesori), cea de filozofie (3 profesori), se pastra titlul
german cea noua, desfacuta de la filozofia" ini%ial, pentru stiince, §i
anul I de teologie (3 profesori) 7. Se adauga un an pregatitor pentru stiinTele
exacte din facultatea filozofica, pentru tinerii care n-au finit cursul gim-
naziului" 8 Se credea pripita o facultate de medicina 9.
Era opera lui Mihail Kogalniceanu, ministru de InstrucTie Publica sub
prietenul sau Cuza-Voda. Intliul rector fu Simion Barnutiu, cu Filaret Scriban
ca prorector.
In Muntenia Inca de la 1859 $coala de drept, care avea in 1843 dear
zece elevi 10, capata o fiinTa deosebita, cu un curs de trei ani, si se instaleaz:i
' Ibid., [III,] p. 11.
2 Din 1859 : Ciurea, Codrescu, N. Culianu, Gh., Mirzescu, C. Pilat, Agapi, P. Poni ;
ibid., [III,] p. 168. In 1862 [alti 31,] P. 263.
3 v. 6 Rev. Istorica, VI, p. 162 si urm. Pentru acesti bursieri, in numar de cinci,
Urechi a, o.c., [III,] p. 230 6 urm.
4 La Bucuresti se va aduce din Piemont directorul Muzeului. E ales Ferrati.
5 Ibid., [III,] p. 169.
6 Cf. Anuariul Institutului de istorie nationaki din Cluj, 1924, p. 223 si urm.
7 Ur ec h i 5, o.c., [III,] p. 228.
8 Ibid., [Ind p. 238.
9 Ibid., [III,] p 262. Manualul de Mica chirurgie al lui Va r t i a di, 1844 ; ibid.,
[II,] p. 271.
1° Urechi o.c., II, p. 235. Ar parea neadmisibile cifrele de 42 inscr4i i 32 examinati
pentru 1840 ; ibid., [IL] p. 159. Dar putin mai inainte la 1839 [erau] 45 ; ibid., [IL]
p. 107.
Interesul pentru chestii de drept e foarte vechi. Il arata normele de testament pe calc
le-am tiparit in An. Ac. Rom.", XXIX, p. 185 6 urm.

159

www.dacoromanica.ro
un decan al ei, cel dintii decan de facultate in *Ile noastre, pastrindu-se
profesorii de pina atunci. Ea trebuia s alba' acum doi profesori de drept
civil si doi de drept roman, unul de economic politica ; dar mult timp cei
patru in fiinta se ferira a-si adauga colegi 3.
In acelasi timp se cresc catedrele de la facultatea de filozofie, incredintind
lui Aaron Florian cea de Istoria Romanilor ; limbile latin i greaca ii
pastrau profesorii, dar se adaugau cursurile literaturilor respective. Se sporeau
si profesorii la ingineria civii 2, leagan al facultatii de stiinte.
Numai la 8 octombrie 1863, domnul creeaza la Bucuresti scoala superioara
de stiinte", care va deveni o facultate. Si peste douazeci i doua de zile, alt
decret desparte Scoala superioara de litere, care si ea va lua titlul de facultate.
Bolintineanu avea onoarea s iscaleasca decretul, pe care-1 provocase 3. Nu
era nirnic mai firesc decit ca, adaugind dreptul, sa se decreteze existerga
Universitatii din Bucuresti, la 4 nilie din anul urmator 4. La inceput se
avusesera in vedere numai scopurile practice : crearea de profesori giinna-
ziali capabili de misiunea lor" si de ingineri civili inzestrati cu cunostinte
necesare" 5. Facultatile erau astfel i coli normale pentru formarea profesori-
lor gimnaziali", la litere, pepiniere ale inginerilor si constructorilor de
si
poduri i osele la stiinte 6 In programul celei dintii, istoria, totdeauna critica",
era larg reprezentata : a Orilor romane, impreuna cu istoria literaturii romane"
(pentru Urechia), a lumii, a literaturii si a filozofiei ; Odobescu, ministru si el,
un moment, adaugase arheologia clasica, i o gramatica comparativa" unea
limbile clasice cu toate cele moderne, i cea ,,ispanic i portugalica". Peda-
gogica" i metodica" nu putcau lipsi, alaturi de restul filozofiei, in acest curs
numai de doi ani 7. Stiintele naturale figurau modest, la stiinte, pe linga
cunostintele teoretice si practice necesare inginerului S.

I Ur echi a, o.c., III, p. 243, 246.


2 Primii ingineri fura Iordache Otetelisanu (I o r g a, Contributilmi, 13. 54), Grigore
Plesoianu i Cristea Orascu ; ibid., II, p. 63, 182.
3 Ur echi a, o.c., [III,] p. 255 i urm.
4 Mid.
5 Ibid., [III,] p. 256.
o Ibid., [111,1 p. 257.
7 Ibid.
8 Ibid., [111,1 p. 257-258.

www.dacoromanica.ro
XIV.

INVATAMINTUL IN PRINCIPATELE UNITE SI IN


PROVINCIILE LOCUITE DE ROMANI

Pentru a indruma unificarea se ceru de Ministerul muntean suprimarea


Eforiei, cu o asa de frumoasa traditie. Consiliul [superior] de instructie pu-
blica pentru toata tara trebuia s-o mosteneasca 1. Consiliul scolar din Iasi,.
atins de aceasta rnasura, protesta printr-o adresa iscalita de ireconciliabilul
V. A. Urechia, romanticul spaniol, si de directorul de la Trei Ierarhi, ascutitul
spirit critic care era, si a ramas, Titu Maiorescu. Subsemnatii", spune actuI
de protestare, nu cred ca unirea poate fi atit de pupil inradacinata in inima
romanilor, inch sa fie periclitata prin aceea ca scoalelor din fosta Moldova' li
se vor respecta legile, pe baza carora dovedira ca fac progrese. Unirea este
mai tare decit se poata fi miscata prin acea imprejurare ca pentru cumpararea
a doi lei crida la scoli nu se vor mai cere dezlegari de la Bucuresti, ca pentru
suplinirea unui invatator, institutor sau profesor bolnav nu se va mai cere voie
de la Bucuresti, de unde sa vina dupa ce nu va mai fi de lipsa. Nu prin
pastrarea in scoli de carti scolastice care s'a aiba si editura Iasilor sau apro-
barea Consiliului de aici, in locul editurii si aprobarii de la Bucuresti, se va
aduce perturbare in sistema de guvernare din centru. Nu prin aceea ca. se vor
face la Iasi, si nu la Bucuresti, programe [...] se va periclita unitatea nationala.
Ea nu va fi periclitata nici din aceea ca interesele de toata natura ale scoale-
lor din fosta Moldov a. vor fi protese si administrate de acei care, la fata
locului fiind, mai lesne pot face aceasta decit ar fi la Bucuresti".
Glasul bunului simt rasuna in zadar contra centralizarii care facu adesea
din locuri istorice vii, forme administrative moarte.
Dar curentul de unihcare birui. $i el nu era nou.
De mult, Asachi trimisese lui Alexandru-Voda Ghica vrednicile de Lucia'
producte ale tinerimii moldovene", si acesta-i raspundea, in noiembrie 1836,
vorbind de pasirile romanilor", aratindu-si bucuria ca vede pa rumani din
toate partile a privi la acelasi scop si a alerga intr-o unire la luminarea si
fericirea lui" 2. In 1840, acelasi Asachi propunea schimbul de carti cu mun-
1 [U r e c hi 5, o.c., IIL] p. 247-249.
2 Hu rm u z a Ic i, X, p. 631, nr. LXXII.

161

www.dacoromanica.ro
cenii pentru unirea cea morall a natiei moldo-romane, ckre care tintesc
mintuitoarele aseilminte a acestor dou'a OA" 1..
Ina, din 1859, sub ministrul Constantin A. Cretulescu, se pregkea la
Bucuresti o reforma' completa' a invaiknintului, care s-ar indrepta si dupa'
ce s-a ficut in Moldova. Un comitet compus din [C. D.] Bralloiu si Stefan
Golescu pentru munteni, Mninescu, P. Roset i insusi Kog5.1niceanu pentru
Moldova, lucra la Comisia central& pentru o prefacere care s-ar aplica invI-
fimintului din ambele Principate. Dar Eforia muntean'a pretextI csa trebuie
um)°, i consultarea altor 1egis1aii, asa inch nu se mai vorbi de aceastl
modificare, atit de fireasea totusi 2.
0 lege noua' era ceruta' de mult. Profesorii ieseni pretindeau cu dreptate ca'
ci stau pe baza unei vechi legi neabrogate. Nu se putu face nimic pinal la
lovitura de stat. Un produs al ei sub ministerul Cretulescu fu legea funda-
mentali din 1864.
F.: interesant ca' in cornisia numitI pentru a o pregki era i bkrinul Poie-
naru, aducind o traditie i o experienta' binecuvintatl de treizeci de ani. I se
adangaser& dintre cei vechi, Bozianu, dintre cei mai noi, Cretescu. Opera
Consiliului de stat fu reva:zuta' de ministru si de directorul san, V. A. Urecha,
dupl ins4i naiva ma'rturisire a acestuia, intr-o noapte" 3. FIra' a trece prin
discutia unei adunki, proiectul, devenit lege prin decret, fu pus in vigoare
imediat.
E o opera' complet lipsia de originalitate, care se mkgineste a reuni intr-un
singur sistem rezuhatele formale la care ajunsese o dezvoltare ra'zimata adesea
pe copierea stra'inkkii si nu o data intreruptI de capriciile domnesti, de
aproape patru decenii in ambele principate. $coala primara' de patru ani,
scoala secundarl de sapte, facultkile de trei, afara' de medicina' cu cinci ani ;
profesorul iesit, in toate gradele, neted i aspru separate i inchise , din
concursuri care nu se informeaza' decit de cunostintele lui, nu si de viata lui
morala' si de intuitia lui pedagogic& de talentul lui de vorba' ; scolari selec-
tionati i minati inainte prin examene de materii memorizate, cu totul in afarI
de viata care se misca' in jurul lor ; inv ata.mint bisericesc asemenea cu cel
mirean ; cresterea fetelor ca si a baleitlor, iata' mostenirea legala' pe care o
Visa o generatie vecheobositg si una noua' trlind prin formule.
Aceasta lege, fkuta totusi cu amestecul acelora care aveau meritul invAsa'-
intritului vechi i clpkaserg in practicarea i conducerea lui asa de mare
experienfa, n-avea mci o bail de traditie i nici o insufletire de ideologie
moralI 4. Doazeci de ani dupa' aplicarea ei, Odobescu, gindindu-se la Koala
Regulamentului Organic, la vechile clase secundare de la Sf. Sava, putea scrie :
Cele patru clase umanioare detera' tarii o intreagl populatie de tineri, a
ckora cultur& mai slabl poate ca aiurea sub raportul stiintific, era, in tot
cazul, o puternicI educatie national& As dori i o zic fr sfia1! ca
toi scolarii din actualele j viitoarele noastre institute secundare sa' invete, pe
lUrechi o. c., II, p. 179.
t /bid., III, p. 203-206.
3 Ibid., [III,1 p. 276 [Am restabilit faptele, relatate gresit aci, in Studiul nostru intro-
ductiv, pag.
Cf. si observatide lui Eminescu, n studiul par. Toma Ghiriç, la Theriu Crudu, Anuariul
$colii Normale din BotoFani.

162

www.dacoromanica.ro
linga toata stiinta ce li se preda intr-insele, a-si iubi tam §-i a-i dori marirea
precum o tubim i o cinstim noi, vechii scolari inscrisi in clasele umanioare mai
inainte de 1848, sub directia lui Petre Poienaru" 1
Aldtuita pe vremea cind Imperiul lui Napoleon al III-lea dadea tonul in
Europa, si mai ales la noi, legea din 1864 supune totul ministrului, pe linga
care Consiliul permanent [al instrucTieil, numit pe cinci ani, e o forma, iar
Consiliul general [al mstructiei], pentru programe, ales, nu e nici macar atit,
raminind mai mult ca o prevedere legala nevalorificat& ca i Consiliile
scolare 2 Sistemul .napoleonian cere insa o monarhie absoluta si in fruntea ei
un om de insusiri cu totul extraordinare.
Lipsa de adaptabilitate a acestei legi se arata si prin necontenitele sfortari
de a indrepta fara a-i ataca principiul. La 1872 acea desfiintare a scolilor
normale care aduse disperata interventie a septuagenarului Poienaru. La 1874
nou program pentru liceul de opt ani. La 1876 acest program tnsusi e dat
la o parte. Impovarat cu aceleasi materii inutile, programul substituit e obiectul
unui atac indreptatit, peste citeva luni numai de la asezarea lui. In anul de
razboi 1878 se decreteaza o alt.1 ordine de studiu, de acelasi Consiliu general.
La 1880 o comisie care cuprindea si pe D. A. Laurian arata raul, criticind acest
enciclopedism, care face a se da numai notiuni fafa a le fortifica inteligenta",
gramada de studii din care nu ramine in urma decit un orgoliu ram justifi-
cat" 3. De la 1864 la 1898 s-au facut treizeci i patru de regulamente nun-tai
la scolile secundare 4" .
0 inmultire dezordonatl a scolilor secundare, dupa' interese politice locale,
aduse alcatuirea unui organism dizarmonic i lipsit de proportii. S-a semnalat 5
cI fostul principat muntean cuprindea 5ase scoli de industrie 5i cinci de comen,
pe cind numarul celor din Moldova era numai de una si doul. Fiecare capitall
de jude% Ii avu o 5coaa, doua scoli sau mai multe scoli secundare de ambe
sexe, mai tirziu scoala sa comerciala, aproape i Koala sa normals& in .Capitail
creindu-se atitea cite cerea populatia scolara, cu parinti dezorientatt, fara a
se specializa invkamintul dupa nevoile locale. Comunele, judetele se intrecura
cu statul in aceast a. privinfa, gimnaziile considerindu-se ca simpla treapta'
catre viitorul liceu.
Trebuia numaidecit sa se infiinteze o Foga' superioara celei primare",
scrie un manor, P. Rascanu. Nu era local : se va instala in vreo camera' de
la scoala primar& de la Primarie ori Prefecturl ; nu erau profesori : erau
inginerul judetului, medicul comunei, un institutor sau doi, vreun judeckor
sau advocat cu oarecare cunostinte, iata' corpul profesoral ; ca mobilier,
se va imprumuta de la $coala primara citeva band, o tabla, o masa' si un
scaun, si iata' gimnaziul gata !6". Si aiurea : Pentru cetkenii doritori de
invataturi pentru copiii lor, pentru autoritkile comunale i judetene era cel
mai usor lucru a infiinta un gimnaziu. Dad se putea gasi o suma disponibilI
Odobescu, Petrache Poienaru, p.15.
.Critica lor in Ra scan u, o.c., p. LXX i urm. In Consiliul general erau trei univer-
2
wan, ono profesori secundari ;i delegati ai scolilor profesionale si reale, de muzica, de
arte, de meserii, ai scolilor rnilitare, cu doi clerici i doi membri ai Casatiei.
3 Citate la Petru Ra scan u, o.c., p. XCIIIII.
4 Ibid., p. LXXXIII.
5 Ibid., p. LXXVII.
6 Ibid., p. 6.

163

www.dacoromanica.ro
penlru plata, de multe ori derizorie, a doi sou trei profesori, aducindu-se
lucrul la cunostinta Ministerului ; se instala gimnaziul, deocamdata la scoala
primara, la Primarie sau la Prefectura ; se facea ceremonia deschiderii noii
scoale cu o solemnitate extraordinara, i Tara avea o scoala secundara mai
mult, iar parintii erau linitii : nu vor mai trimite pe copii la invatatura in
alt oras, si nu vor mai cheltui asa de mult cu ei 1". Directori, profesori, elevi
care fug ; lectii intrerupte la culesul viilor" si la lasatul de sec", cite o
singura clasa cu un singur elev. $i la stat, pina in 1885 nu erau colectii 2.
Corpul profesoral era compus inca, nu numai pina la primele licente, in
1868, ci j acum treizeci de ani, din oameni care abia absolvisera cursurile
colii unde predau. Scoli Normale superioare se intemeiara tirziu, cu simple
internate, adesea Fara' conducere.
Nici ordinea analitica, stabilita' la 1898, in era marelui ministru Sp. C. Haret,
nu rupe cu trecutul : ea se mulTameste a impune puncte de program, fara a
cauta s influenleze spiritul in care el se va aplica, Fara a trezi emulatia intre
profesori prin incurajarea metodelor personale, de intuhie. Nici regulele de
fier, introduse pe urrna, ale pedagogiei germane nu vor remedia raul, care era
in principiile
Un intreg invafamint particular se dezvolta astfel, adesea superior acelui
al statului. $i, paralel, e, cu pretenTii mari, invaTarnintul in strainatate, creind,
din clasele bogate, intregi generatii de oameni fara cunostinta farii lor, fara
obisnuinta limbii ei, plini de uimire, care va degenera in dispret, fata de o
civilizatie fatal infertioara acelei in mijlocul careia au fost educap 3.
Universitatea ramine mult timp cu catedrele iniiaIe ; azi inca se simte
conceptia din 1864. Fara autonomie i fara supraveghere cu prestigiu aceasta
din urma pina azi , ea se dezvolta anarhic dup a. hazardul capacitatilor care
se prezinta ori al intereselor politice care le inlocuiesc, in loc de a se forma
armonic, trimitindu-se bursieri pentru materiile de adaos. Nici o pregatire
prin agregati i conferentiari a inlocuitorului pentru profesorul care dispare.
Nici facultatea de medicinal de mult creata de fapt de dr. Davila si recu-
noscuta legal abia in 1876, dupa ce, la 1864, i se daduse merituosului initiator
sarcina de a face si in Iasi o ,scoala de medicina §i farmacie", nu scapa de
dezordinea rivalitatilor personale. Noii profesori vedeau in Davila hidra de
la Lerna", cu multe capete de taiat ; o lupta apriga se deschise intre inre-
meietor si aceia care trebuiau sa-i continue opera 4.
Lucrul esential era insa, nu numai pregatirea pentru scoala din grad in grad,
ci aceea pentru viata, pentru nevoile societatii, creindu-se in folosul fiecarui
tip social tipul de scoala corespunzator, fara a opri insa artificial, prin scoala,
circulgia meritului si munch intre ele. Abia sub ministerul lui Gheorghe
1 Ibid., p. 15. Exemple ibid., p. 21 si urm. Sturdza critica aspru acest sistem degradant
pentru Koala ; ibid., p. 19-20.
2 Ibid.
3 0 observa i Rascan u, o.c., p. 59. 0 scrisoare de student din 1867 paris), in
Rev. ist., 1925, p. 35-36 : ,,Aici sint multi romani, e adevarat, dara cei vechi sint cincoi,
pretentiosi si cu idei care nu le fac onoare ; cei noi, veniti cu mine, unii prea copilarosi,
altii pe care n-am putut sa-i sucar Inca din Tara i s-au dat pe par, cum se zice, cis
cei vechi".
4 Gomoiu, o.c., p. 1064 1073, 1127, 1130.

164

www.dacoromanica.ro
Chitu, se puse, fara rezultat practic, chestia unei osebiri dintre girnnaziu,
raspinditor de cultura generala, i liceu, pregatitor, insa tot prin mijloacele
§colii secundare, rau croita de la inceput, pentru Universitate. In America
scoala primara are opt clase, cea secundara patru, iar Universitatea-si prega-
teste singura, intr-un mediu de cetate medievala, studentii.
Intii, scolile teoretice nu se desparteau de cele practice. Aceleasi studii dP
arhitectur i pentru marele constructor si pentru mesterul moclestelor casute
din mahalale, aceleasi initieri medicale pentru medicul specialist si pentru
agentul sanitar, aceleasi fine osebiri de drept pentru marele avocat si pentru
subprefectul care avea nevoie de o 5coal 5. de administratie.
Problema scolii reale exista nu numai pentru noi. 0 scoala numai pentru
stimte ar fi o salbatacire tehnica, precum o scoala numai de litere", sprijinita
mai ales pe clasicism, ar fi o fabrica de poevi si de filozofi de care in asa de
mare numar, i far'a un pronuntat talent, societatea n-are nevoie. Creata in
Germania, asemenea scoala a contribuit la scaderea spiritului public in aceasta
tara. Influenta prusiana se introdusese in Moldova lui Grigore Ghica ; traditia
s-a pastrat dupa 1864, in ciuda legii, prin asa-zisele gimnazii reale, doar fara
latineste. $colile profesionale pot initia de la inceput pe elevii lor, fara a se
crea o scoala secundara anume pentru aceasta preparatie. Invatamintul real,
de stiinte deci abstract -- nu poate fi admis decit in cursul superior, ca o
introducere la facultati si la inalte scoli speciale.
Invatamintul fetelor, care cere i alte materii si o alegere in ele potrivita
cu sexul i chemarea lor, i totodata alt sistem de predare, era si este
brutal confundat cu al baietilor, ca si cum ele ar avea s deie oratoare parla-
mentare, conducatoare de fabrici i comandante de ostire.
Legea din 1879, sub guvernul liberal, se ocupa numai de conditiile pentru
numirea profesorilor. Cea din 1883 priveste numai lefile si noile gradatii.
La 1886 instructia publica o avea D. A. Sturdza. Crescut in Germania
prusiana, cu cultul statului dupa formula lui Savigny si von Treitschke, el

ment Statul ,
trebuia s urmareasca in proiectul sau de reforma folosul acestuia. Scoala",
se zicea este o institutie publica organica, care are un singur fi unic funda-
un singur i unic scop
viitor". Datoria viitorilor cetateni" e
intarirea i asigurarea lui in
s dea o constiinta nationala tot-
deauna vie si insufletita de credinta i iubirea catre Stat i catre institutiunile
ce natiunea fi-a dat". Unitatea stricta de la 1864 e Inca mai intarita : toate
scoalele trebuie s prezinte in scopul lor final o concordanta armonica si o
unitate plina de tarie". Proiectul, care c15.dea totul in mina ministrului si ins-
pectorilor, nu fu votat.
Proiectul din 1895 al lui Take lonescu, format la aceeasi Koala politica,
nu introducea nici un principiu nou ; modificarile principale, pe linga neno-
rocitul sistem al orelor, care nu mai a. unei catedre un profesor 1, cunoscator
si respectat, ori ca examenul de capacitate, privesc doar recrutarea corpulut
profesoral. Proiectul liii P. Poni atinge probleme mai mari, rezolvind anta-
gonismul de studii prin dedublarea in clasic si real si creind pentru fete scoli
de doua grade" ; se putu crea numai, in Casa Scoalelor, un punct de sprijin
pentru dezvoltari viitoare. 0 atingere a principiului macar sub raportul utili-
' v. §i R c a n u, o.c., p. 51.

165

www.dacoromanica.ro
tkii profesionale se introduse prin legea lui Haret, continuator al lui Sturdza
§i, deci, credincios al conceptiilor germane, cu toate studiile sale in Paris ;
gimnaziul iiminea, din fericire, unic, dar tot, in mare parte, ca Koala' prepa-
ratoare, iar in liceu se introducea trifurcarea (clasic, modern, real), o speciali-
zare care nu poate reveni decit Universitkii si corpului ei invkator 1.
Legea din 1892 priveste administratia ministerului, dind alta' formatie celor
douI Consilii centrale, a ckor autoritate nu va creste prea mult.
Invmintul primar fu reformat In 1893, dar numai in conditiile materiale
ale existentei lui. Acelasi e caracterul revenirii din 1896. Modifickile aduse
de P. Poni nu sint in alt spirit.
Evident csa.' aceastl scoal'al, cum obseria P. ItIscanu, n-a dat numai fuuc-
tionari, ca" mii de functionari erau necesari, dar ea e putintel rgspunzkoare
pentru caracterul kr, si avea dreptate si N. Cretulescu, cind descria la 1860,
intr-un raport ckre Cuza-Voda', tineri, abia iesiti de pe handle scolii cu o
diplom oarecare, dar fairl principii i fa'ra' educatie, pozind in oatneni emi-
nenti, voind s dea legi fArii si crezind toti mai prejos de demnitatea lor a
aduce servicii tgrii altfel decit ca ministri" 2.
Ca idee originalI in dezvoltarea mnvmtntului, pin la ultima reforrda, .

a fost doar, in refugiul de la Iasi, sub o influen t5. macedoneana' in ministerul


condus de d. Simion Mehedinti, propagandist de multa' vreme al unei scoli
noui", aceea a eforiilor scolare. Se gresea in principiu chiar : eforiile balcanice
erau intemeiate de crestini atunci cind statul era stilin si de altI religie ; ele
presupun completa atirnare a institutiei de acei care au creat-o i o sustin, pe
cind in reforma romaneascI sta'pin rminea statul, care numea profesorii
sprijinea cea mai mare parte din cheltuieli. Pe de alta' parte, intr-un regim
care nu se reaziml pe initiativa privat5., ci pe centralizarea de stat, amestecul
eforilor si al comitetelor scolare nu glseste in el insusi marginile potrivite, asa
inch foarte adeseori el ajunge da'unkor, prin imixtiuni nechibzuite, mersului
institutiei. Firl a mai vorbi de trista imposibilitate actualsa de a putea stringe
in jurul unei chestii de interes general toate puterile, Uri deosebire de partid.
Dupa' 1864 scoala particulaii ia un alt caracter. Ea intia, cu program
romanesc i limba' de propunere romaneascI pe mina romanilor, si a celor mai
distinsi dintre profesorii romani. Astfel in Iasi, la 1866, Institutul academic,
cu secTia de bacalaureat, la 1870, Liceul Nou, care se uniri la 1879 sub firma
Institutele Unite. Ca forte didactice, un T. Maiorescu, un P. Poni, un N. Cu-
lianu, un Gr. Cobalcescu, un Anton Naum, un A. D. Xenopol, un $t. Virgo-
lici, traduckorul lui Don Quijote", un I. Caragiani, al Odiseii", un Emi-
nescu, matematicul I. Melik, directorul sever al institutiei, A. D. Xenopol,
care s-a format acolo, alckuirK la 1876 o asociatie a elevilor. Pentru
fete, cu aceiasi profesori, sora lui Maiorescu, m'Sritata' cu muzicantul austriac
Humpel, deschise un Institut caruia rnarea valoare intelectual 5. si morara a
conduckoarei Ii ddu repede un neegalat prestigiu 3.
1 Instituindu-se pentru recrutarea profesorilor examenul de capacitate. el a aiuns uneori
in miinile unor comisii neschimbate, care eternizeaz a. un sistem.
2 Xenopo 1, N. Kretzulescu, p. 194. Cf. ibid., p. 196.
3 Eugeniu E. Vincler, Institutul academic (1866-4879). Institutele unite
(1879-1907), din Iafi, album, Buziiu, 1914.

166

www.dacoromanica.ro
Un loc deosebit trebuie a se fad ultimului asez5rnint de binefacere boie-
reasc5, liceul creat de Anastase Basot5 pe mosia lui dorohoianI, Pomirla.
Incercarea in mediul rural, atit de grea pe care trebuia s-o repete vremea
cea mai nou5, i aceasta nu totdeauna cu succes fu condus5 cu un perfect
devotament, care l5s5 nesterse urme in sufletele elevilor s5i, de un poet bucovi-
nean, silit a-5i p5r5si Tara de nastere, la 1862, pentru c pusese s fluture
acolo, un moment, tricolorul, Samson Bodn5rescu, prin care venea pe aceste
vecine plaiuri moldovene spiritul lui Aron Pumnul 1
0 incercare origina1 5 din partea bisericii fu seminarul, Indat5. dzut In pIr5-
sire si cu voin T5. minat spre desfiinTare, de la Neamt, al staretului Neonil 2.
Cei dintii bursieri de peste hotare cu stipendii din Tar5, bucovinenii
V. Bur15, V. Bumbac, poetul, si I. Boliga, sint din 1861 3. Mitropolitul Moldovei
cerea guvernului s5 se creeze un nurn5r suficient de burse pentru ardeleni ca
s5 se poat5 crea Academia NaTionalr, cerut5 inc5, de la 1850-1851...
pentru fiii celor 500 000 familii romane locuitoare in citeva TIri ale Im-
periului" 4.
In celelalte ri romanesti, scoala din Bucovina, 1nceput5. cu cele dou5. aez-
mime de limb5 german5, in care se inv5Ta si moldoveneste", la Suceava i In
noua capital5. a Cern5uTilor, pentru inv5T5torii de sate, de la scolile triviale",
avind a funcTiona patru scoli nalionale" 6, se dezvoltase in jurul liceului din
Suceava al Pedagogiului cernautean.
In Ardeal, scoala Brasovului, la Sf. Nicolae, din vremea cind aici, prin
truda preotilor, se lucra Cazania din 1580, inaintase, cum am v5zut, prin
jertfa negustorilor romani.
Dar hid de la sfirsitul secolului al XVIII-lea clIclea, desigur, i inv5T5.tur5.
copiilor acel dasdl Radu Duma, care avea mare dar de la Dumnezeu" si
multe c5rTi au a1m5cit de pe limba leteneasd, greciasc i sirbeasd pe limba
rumaneascr 6. A cel care ar fi putut urma o asemenea activitate, Radu Tempea,
ajunse directorul, hi ceart5 cu vicariul Ioan Popovici de Hondol, al scolilor
ortodoxe romanesti si, refuzind (c5tre 1814-1815) episcopia de Arad isi eautI
un rost in inv5T5mintu1 principatului muntean sub Regulamentul Organic 2.
Atunci intervenise opera lui Gheorghe BariTiu, intemeietorul publicisticei ar-
delene si el insusi, cindva, un fruntas profesor 8 La aceast5 scoal5. din Brasov,
care aduse atitea servicii de o parte si de alta a munTilor, erau ctitori si
Sturdzestii, An. Panu, Kogainiceanu, pe lIng Bojinca.
Seminarul de la Sibiu, unde la 1849 se duta a se introduce in program
limba ungureasd, nu si-a aflat ind istoricul 9.
' Asociatiile fostilor elevi ai liceului A. Basotä din Pomirle, Clipe de amintire inchinate
lui Samson Bodnarescu cu ocazia comemorarii a 25 de ani de la moartea sa. Iasi, 1927.
2 N. Banesc U, Starepd Neonil, Valenii-de-Munte, 1910.
3 Urechi a, o.c., III, p. 264.
4 Ibid., [III,] p. 264-265.
3 Hur mu z ak i, VII, p. 471.
6 Traduce si vestita carte bizantina pentru calugari, Limonariul V. Furtuna si Al. La-
pedatu, despre acest harnic carturar, in Rev. 1st. I si II (v. Lapedatu: Doi ceirturari
din sec. XVIII, Buc. 1915).
7 I. Lup a s, in Ronkinul din Arad pe 1915, nr. 93.
8 I. Lupa 5, Baririu Gyorgy, in Mirt6neti Szernle", 1915.
o v. I. Lupas, Episcopul Moga i Gheorghe Lazar, o.c., p. 178.

167

www.dacoromanica.ro
In apus, la Brad, se incerca, prin silinti particulare, un al doilea gimnaziu,
care se tinu cu greu, dezvoltindu-se neindestulator (1869).
Seminariile singure i preparandiile pentru invaYaitori, aflatoare in sama
organizatiilor confesionale, se putura mai solid intari, fiind pline de zdravene
odrasle ale satelor.
Intemeierea Romaniei unite a pus invatarnintului probleme de o nesfirsita
greutate.
In organismul insusi al scolii de stat a romanilor pentru romani probleme
esentiale sau, mai bine, problemele esentiale au ramas nerezolvate.
Un cuvint, la urma, asupra bor.
Ideea gerinana a scolii reale, realizata in patria ei de origine, intr-un mu-
ment de desgust cu ideologia metafizica si de indreptare a societkii catre
munca economica, era natural sa fie aparata de T. Maiorescu, adversar ho-
tarit al vechilor traditii humaniste" in scoala ca si in literatur i, pe de alta
parte, amestecat din prima lui tinerete in miscarea scolara din Moldova, cu
tendintele ei prusiene. La 1875-1876, cind critica fabrica de functionari si
poeti, ca i la 1894, parerile lui in aceasta privinta sint neschimbate, i aceasta
mare inteligenta silogistica trece pe linga nevoia marii scoli din care trebuie sl
iasa, nici ideologul, nici practicianul, ci omul complet, pe care-1 pot lua in
primire apoi scolile de specialitate.
Din acelasi cerc al Junimii" venise P. Poni. 1 Acesta nu era insa numai
un realist si un om al stiintelor naturale, ci si un moldovean avind Inca tra-
ditia Academiei Mihailene, si de aceea credinta lui fatal de clasicism. Iar alt
membru al Junimii", Conta, fara pregkire germana, extraordinar autodidact
descoperitor de drumuri aici ca i in filozofia lui, tinsese totusi spre acelasi
practicism, asezind chiar, deasupra gimnaziului, scoala sa reala, in proiectul
de la 1881. E adevarat insa ca e o inselare de nume : prin invkamintul real
se inteleg scolile de inalta specializare in administratie, agricultural, industrie,
comert, tehnica, telegrafie, marina, veterinarie.
Trebuie facuta o deosebire intre conceptiile lui D. A. Sturdza si ale lui
Sp. C. Haret. Cel dintii e omul de stat dupa conceptia lui Savigny : Scoala
este", spune proiectul lui din 1886, o institutiune publica organica, care are
un singur i unic fundament : statul, un singur i unic scop : intarirea si asigu-
rarea lui in viitor". Haret, matematicul, urrnareste inlaturarea superfluitatilor
prin introducerea simtului lucrurilor". El are totusi in vedere societatea, desi
numai o anumita societate fara lux i, adaug, fara podoabe, ba chiar fara
poezia unei armonizari intime 2
Din noile proiecte, datorate unor filozofi, dd. [P. P.] Negulescu i [Ion]
Petrovici, se desface, desigur, grija de a introduce un spirit nou. Ambele
cuprind i idei originale : la primul, lucrul manual necesar omului complet,
desfacerea aptitudinilor diverse si la capkul gimnaziului si la al liceului ; la
celalalt crearea de orizont, fie si in forma vaga a filozofiei teoretice. Proiectul
Angelescu are in fond bazele de la 1864, pe cind proiectul Mehedinti se inspira
1 [v. D. Alexandru, Petru Poni, Buc., 1958.1
2 Raportul su din 1884. [v. Stanciu Stoia n, Spiru Haret, sociolog fi reformator
al ;colii romanefii, in vol. ,Din Istoria pedagogiei romanefqw, Rix. 1969.]

168

www.dacoromanica.ro
de nevoia de a apropia $coala de faran mai malt decit, ca Oda acum, taranul
de $coala ; clasele complementare satesti ale ultimei legi (1924) se awaz a. ril
greu linga un gimnaziu nedefinit indeajuns ca organism autonom 1.
In general, se poate observa c scopul colii primare i secundare, formind
de fapt un bloc, nu e unul singur, ci dublu (afara de scopurile false ce i s-au
dat), i anume : pregatirea omului complet, care sa nu se incurce in viga, ci
s-o inceleaga, s-o domine $i s-o sporeasc i, al doilea, pregatirea omului nobil,
bun, energic, dar drept, luptator, dar milos, in locul fiarei pe care o crea
vechiul invatamint pur $tiincific i numai real $i care a dat pe rind bestia de
clstig, bestia de razboiu $i bestia de sport.
De aici credem ca trebuie sa se inspire noua reforma.
De mi-ar fi dat sa o inriuresc si eu !
[In timpul celor 13 luni de administracie $colara a autorului acestei carti*,
scopurile urmarite au fost : libertatea colii, ini%iativa profesorilor, fiecare
stapin pe catedra sa, $i a elevilor, colaborarea tuturor cadrelor didactice din
aceea$i localitate, parasirea programelor rigide si a manualului impus, prega-
tirea practica prin lucrari manuale in toate co1i1e secundare, sub o autoritate
$colara reala $1 sigura de ea, ajutata de functionari superiori respectgi $i de
Consiliile $colare. Intreaga aceasta organizavie adaptabil i capabila de un
continuu progres va fi ferita de imixtiunea, fatala, a politicii, profesorii recru-
tindu-se prin concurs, iar directorii prin votul colegilor lor. Gimnaziul nu NTA
mai fi prefata liceului, ci $coala de cultura generala ; liceul va da o orientare
catre scopuri mai inalte, verificate la capat, de un bacalaureat de judecata,
prezidat de profesori de la Universitate, care va acorcla un an de proba celui
care nu ar deveni decit dupa aceea student. $i aceasta Universitate, ca i in-
Namamintul artelor, devine o instituvie de perfecta autonomie.
Aceste legi au fost votate de toate partidele i credem ca, venind la rindul
lor la putere, reprezentantii lor la Ministerul instructiunii vor respecta ceea ce
a fost adus din singura dorinfa de a da naTiunii mijloacele unui progres cores-
punzator trebuinIelor epocii noastre2.]

1 Cf. i caracterizarile d-lui Tudor Vianu, k Arhiva pentru Ftiinta Fi reforma social1
VII, p. 180 i urm.
* ITextul urmiitor a lost adaugat de autor in editia francezab
2 v. browra noastri, N. Iorg a, Noua directie in inv'ateimintul romanesc, Valenii de
Munte, 1931.

www.dacoromanica.ro
ADAOS

In vol. IV din Istoria goalelor, p. 15, un document muntean din 20 iulie


7151 (1643) pomeneste pe dascalul Pahomie, care au cetit hrisoavele lui
Vintila Voevod, si popa Teodosie, carele au invatat carte la minastire". Pe
aceeasi pagina batrinul Teodosie calugarul, carele au fost gramatic acolo, in
zilele Mihnei-Voda si a lui Petru Voevod".
Tot acolo, p. 23-25, actul, din septembrie 1708, al lui Constantin Brinco-
veanu pentru scoala de la Sf. Sava (lefile dascalilor). Pe p. 34-36, acela
al lui Grigore Ghica pentru scolile eline si slavona din Bucurqti (17 ianua-
rie 1749) ; al lui Constantin Racovita pentru plata dascalilor, 18 octom-
bnie 1753, P. 40-41). v. si p. 46 si urm., pentru aoeeasi plata'.
Un chir Ioancu dascalu de la Mitilin,la Craiova", in 1817 (cu dialoguri
greco-romanesti), Bianu, Catalog, I, p. 424, nr. 186. Un dascal Dinca, ajuns
calugar la Brincoveni in 1825, ibid., p. 638-639.
Pe ms. 298 al Academiei Romane se inseamna o invatatura de ucenic bucu-
restean, incepind la 1798 la dascalul Necola", apoi, din cauza ciumei, acasa
neinvatind nemica, fara numai nebunii invatam", apoi la epistatu Gheorghi
de la Koala domniasca", cu Arco Ofm Tow rolibow , la Hrisolora pe urrna,
gramatica. Urmeaza Esop si tomul II din Enciclopedie, urmind cu dialo-
gurile mortilor ale lui Lucian, cu Hrisostom, cu Herodian. Treciad de la
dascalul Grigore la dascalul Paisie, invata dupi Scrisorile lui Sinesiu ca sa
ajunga cu dascalul Chiriac Triandafil la Olintiacele" lui Demostene. 0 sin-
gura data a mincat falanea" (Catalog, I, p. 643-644). El adauga 4i cind a
inceput a invata latineste (p. 645).
Udr4te Nasturel iscalqte ca tainic" la 1629, cind citqte o Mande" la
minastirea Bistrita in 1639. Prefata lui P. V. Masturel la edivia V arlaam Fi
Joasaf, p. XLIII. D. Cartojan, in Legendele Troadei, p. 23, citeaza pe
Danovici, alcatuitorul de cronograf, ca gramatic de scrisoare greceasca".
Un Patrasco caligraf", in 1673, Rev. 1st., X, p. 233. In studiul d-lui
Cartojan asupra Alexandriei, p. 37, un Coman dascal domnesc", la 1714, ca
..vataf pe 51 copii".
171

www.dacoromanica.ro
Intr-o lista de la 1839 1 se inseamna la Iasi Cuenim cu 25 de elevi. Sacchetti
cu 20, Atanasiadis cu 30, un Van lin" cu 13, o Chambinaud cu 30 de fete, ca
si d-na Pare ; pe la biserici dasclii, douazeci si sase la numar cu 249 de
scolari, predau uneori si greceste (ba cel de la Armeni si frantuzeste). La
Birlad sint scoli de biserica, destul de cercetate, pe linga scoala madamei
Anica Bourguillon" si un dascal grec ; la Roman predau, in limba franceza,
un Jan Frantuz", un Costachi Polizu (si greceste si ruseste), un dascal Con-
stantin Dornescu si musichie", ca si cutare fiu de preot ; la Botosani preoti,
psalti, dascali predau, in zece scoli, celor 104 elevi, i greceste, iar la Hirlau,
cu trei scoli, dascalul Grigore frantuzeste si nernteste, la $tefanesti strainul
Misichevici nernteste si moldoveneste" apoi la Piatra trei dascali, unul si de
greceste, cum psaltul de la Tirgul-Neamtului preda in ambele limbi ; la
Focsani cinci dascali romani, doi greci, plus Fidi Franwzu", care merge
prrn case boreresti" ; la Tecuciu si pina la cite 40 de scolari la scoli roma-
nesti ; la Nicoresti doua scoli inferioare ; la Folticeni patru pensioane, la
Gheorghe Stepan invatindu-se i frantuzeste si nemteste, plus gheografia
frantuzeasca, istoria natural i aritmetica", la Neculai Daschievici ceva mai
putin pe nernteste si Inca mai putin pe romaneste, la Gafencu si la Simionovici ;
la Bacau un roman si Constantin Dupont, un alt Dupont, un Skorlecki (si cu
Iatin i germana), un Ponu pentru greceste, o Madame Moser (pentru ger-
mana si franceza) ; la Ocna un grec si doi genevezi, loan si Egna Fidim" ;
la Moinesti doi moldoveni" ; la Galati, pe linga romani, greci, armeni, evrei,
Ioan Cumbari de italieneste, frantuzeste si greceste, un Sirbinschi, si pe frantu-
zeste, ca i doamna Sofie, sotia durnisale Costin" ; la Husi moldoveni i un
bucovinean. Multe stiri despre programul din 1842 al scohii din Darabani 2
La 1842 aflam intre coconasi" si duduci" fii si tete de boieri mari din
orase si de la sate, de preoti, de functionari, de negustori, bacani, cojocari, cu-
titari, cofetari, barbieri, de agenti consulari, de evrei chiar (Anfert a ma-
darnii Berta din Botosani") 3.
Atunci, la 1842, Birladul are 16 dascali, cu 291 elevi, dintre care 36 de fete,
si ca pensioane ale d-rului Simonberg (frantuzeste si nemteste), al lui Jacques
Catul", in casale dumisale Spataresei Soltana Lambrino" ; Romanul pastreaza
pe Jan Frantuzu", la care se Invata si clavir si cusuturi" ; Botosanii au, pe
linga cei 90 de elevi ai scolii publice" de 1a Sf. Dumitru in mahalaua gre-
ceascr, scoala condusa de Vasile Paulini, pensionul Profirei Olivari, direc-
torita", cu 21 duduci" ca eleve si profesori de frantuzeste, nernteste si roma-
neste ; al lui Iordachi Olivari, profesor de gheografie si istoria universalI",
si al lui Jacques Vitrou, pe linga al madamii Olimpia Gros" ; Piatra scoala
lui Gheorghi Papadopulo, aceea a Frantuzului $anpan, director, si cu madama
sa Fantin, directorita" ; Neamtul a lui Ipolit Neamtu" pe ltng cea publica
a monahului Chesarie ; Focsanii a doi greci si a doi moldoveni ; Nicorestii
se laucla cu doua scoli romanesti i una franceza de fete, a lui Gheorghe
Stupin ; Folticemi numai cu Daschievici, care-si inchide portile in acest an ;

1 Revista loan Neculce, VI, p. 219 si urm.


2 Revista loan Neculce, VI, p. 229-230.
3 Revista loan Neculce, VI, p. 221 si urm.

172

www.dacoromanica.ro
Falciiul are si pensionul madamii Iu li a spitarului Andrei Diialtu, insusi fiind
invatatoare i directorita numai la trei fete" 1
La 1742 Andrei gram5.ticul" e fiul mitropolitului Nichifor (Dumitru Sta.-
nescu, Viata religioasa la Romani, Bucuresti, 1906, p. 360). Corespondenta cu
Rumientov pentru scoli si ibid., p. 465 si urm.
Dascalul Filoftei traduce Amartolon sotiria in al XVII-lea veac (D. Sta-
nescu, Minunile Maicei Domnului, p. 15, dupa ms. 472 al Acaderniei Romane).
Un ms. de scoala al lui Iordachi Cretulescu, rns. 530 grec al Academiei
Romane ; v. Litzica, Catalog, p. 64, nr. 112. Cum se inseamna ca Epistolarul
grec a fost ispravit in Venetia la 1666, noiembrie, inainte cu citeva luni de
venirea lui Constantin Cantacuzino, s-ar putea intimpla ca lordachi Cretulescu,
care fu ginerele lui Brincoveanu, fi precedat pe acela.
In decembrie 1677, un Ionasco, fratele preutului din Coiceani, era in Tara
Oltului, la unguri, de au invatat gramitici" ; ms. 497 al Ac. Rom. ; v. Bianu,
Catalog, II, p. 241-242.
Un elev al lui Sevastos, Litzica, Catalog, p. 311, nr. 616. Iar el a venit de
la Trapezunt la Constantinopol abia in 25 noiembrie 1687 ; ibid., p. 310. F.l
5i elevii led (initre ei Matei Cretulescu), 1696, ibid., p. 314, v. i p. 315-317.
Traducerea cartii lui Teofilact al Bulgariei inchinata de Sevastos lui Brinco-
veanu, p. 484, nr. 734.
Manase Eliad era din Melenic, pe una din cartile lui se ceteste :
'Ex TCTW to6 Mavaggfj, Too glf MEX,EvIK011 Bianu, o. c., II, p. 55, nr. 86.
Carti ale lui, in Catalogul Litzica, p. 73, nr. 133 ; p. 115, nr. 232. Carti ale
lui si ibid., p. 519, nr. 778.
Teme ale lui Gheorghe Dascalul sub Nicolae Mavrocordat la Bucuresti,
ms. grec 545 ; Litzica, o. c., p. 721, nr. 131. Un Barbu Izvoranu student sub
Brincoveanu, la 1707 ; Litzica, o. c. p. 117, nr. 240.
Un Doico copilul, fiul popei Neagoe, cind invata la dascal" in Bucuresti,
la 1727, si colegi : Nastase, Radu, Frincul, in Bianu, o. c., I, p. 43, nr. 339.
Copiii scriu cu condeiu de rata" si fac floricele.
La 1730 Gheorghe din Trapezunt traducea pentru Nicolae Mavrocordat un
Nomocanon (ms. 297 al Ac. Rom. ; cf. Litzica, Catalog, p. 435, nr. 696). Ver-
suri ale lui catre Antim, p. 447, nr. 705. Pentru dascalul Iordachi (Gheorghe
Teodor), si ibid., p. 452-453, nr. 709, v. §i ibid., p. 415-416.
El tinu discursul, pastrat, la ingroparea unei domnite a lui Nicolae Mavro-
cordat ; p. 462, nr. 717. Inca o lucrare poetica a lui, ibid., p. 477-478, nr. 726.
E deosebit de Gheorghe Than din Ampelakion, despre care ibid., p. 486, nr. 737.
Un dascal $erban 1733 : Litzica, Catalog, p. 214, nr. 421.
Atunci un dascal Iordachi din Trapezunt ; Litzica, Catalog, p. 415-416.
Un dascal Alexandru in Bucuresti la 1748 ; Litzica, Catalog, p. 85 nr. 161.
Dascalul Teodor ; ibid., p. 376, nr. 652.
La 1766, 19 ianuarie, gramatica incepe a fi predata la Iasi, in biserica
Frincilor", catolica, de dascalul chir losif" (sa nu fie Moesiodacul" ?) ;
1 v. si actul de vinzare a unui loc din Pkurari c5tre Mathias Raymond (Ramon Maties),
.dascal frarquz", la 1828, 'in revista loan Neculce, VI, p. 320. Urmeaza o in%elegere intre
el si soTia, Sophie Victoire, riscutl Freauts. La 1830 Raymond era mort ; avea un fiu elev
in farmacie la Liege p. 320-322. Un Raymond era si dragoman al consulatului Granciei
(.13eibr e Pays-Bas"). Pentru vduv, p. 322 si urm.

173

www.dacoromanica.ro
Litzica, o. c., p. 89, nr. 180. Se intrebuinta manualul lui Nichifor Theo-
tokis ; ibid.
Canoanele lui Neofit Cavsocalivitul, ibid., p. 180, nr. 295.
Fizica si Metafizica lui Teodor Anastase Cavalioti la scoala din Moscopole ;
ms. 383 al Ac. Rom. ; v. Litzica, o. c., p. 99, nr. 203.
$coala din Roman, 1796 ; ibid., p. 378, nr. 655.
Un $tefan dascalul care la 1780 inva'ta carte de pomanr in mina'stirea
Coltii la dascalul Ioan Bianu, o .c., II, p. 330.
Plecarea lui Vardalah, Litzica, Catalog, p. 122.
Aritmctica lui Gobdelas ; ms. 676 al Academiei RomAne ; Litzica, Catalog,
p. 91, nr. 184.
Fizica lui Neofit Duca ; ms. 151 ; Litzica, o. c., p. 93, nr. 191.
Versuri intru lauda lui Murgu, care aduce ce mai sublimi stiintr, Meta-
fizica, ce Valahia nu are", in Bianu, o. c., II, p. 346-347.
0 carte de scoal 5. a liceului bucurestean de la 1842 inainte nr. 677 al Ac.
Rom. (v. ibid., p. 431-432). Pentru seminariu, nr. 687 si urm. (v. ibid.,
p. 438 §i urm.).
Pentru dasalii greci din epoca lui Laza'r, Litzica, Catalog, p. 32. Acolo si
dascalul Gheorghe din Larisa, la 1752, p. 49, nr. 68. Dasc51u1 Gheorghe Ioan
din Ampelakion, p. 52, nr. 77 ; p. 53, nr. 80.
Pentru Chiosea, ibid., p. 228, nr. 501.
In ms, 217, fol. 128 V°, elevii scolii din Bucuresti roagI a li se da alt
dascal dupa" moartea lui Neofit, alegerea celui de acum tiran" fiind flcutl cu
bani. A inlocuit pe dascalul Pantazi si a prigonit pe elevi.
Insenina'ri despre cea mai buna' crestere a copiilor le &I, la 1825, Vasile
Virnav, in prefata traducerii Logicei lui Condillac. Si el recomandl inceperea
in parinteasca lor limbr, metoda analiticI, predarea glumeafa In locul siste-
mului sintetic papagalicesc (este chiar cuvintul papagalizmul"), in locul in-
gra'm'idirii de materii, intre care si limbile straine. Daci minte s'i Iasi neau-
tata' si intelenita", sa' perdi sau sa' inniaci printre s'ilbaticile saduri si neghine,
care ii prind locul". El merge 4i pina' la propunerea de a purifica limba intro-
ducind cuvinte latine si italiene. Ms. 425 al Ac. Rom. ; Bianu, Catalog, II,
p. 111 §i urm.

www.dacoromanica.ro
Cuprinsul

Studiu introductiv V
Nota asupra editiei XXXI/I
I. Originile .. 1
II. Incerciiri de scoall apusean'a la noi si scolari români la scolile apusene 8
III. Influergele italiene asupra scolii românesti . . . . . . . 11
IV. India epocl a scolii fanadote 27
V. Noi incerc5ri de inv4a:mint apusean 35
VI. Noua Koala europeada 46
VII. Indreptarea apuseada: in Principate 65
VIII. $coala fi1ozofic5 a Principatelor 69
IX. $coala nadonali greceascii 'in lupt:i cu scoala nadonall a rornânilor 76
X. $coala Regulamentului Organic . . . . . . . . . 96
XI. Lupta scolii nadonale cu Incereiri de deznadonalizare framer:I 120
XII. Ardelenii In inv'AInfint . . . . . . . . . . . 136
XIII. Eclectismul nadonal (1859-1890) si intemeierea inva'firnintului

.......... .
superior 6 special
XIV. Inv50mintu1 in Principatele Unite si in provinciile locuite de romini
Adaos . . . . . . .
154
161
171

www.dacoromanica.ro
Coli tipar: 13,25
Tipand executat sub comanda
nr. 1505 la
Intreprinderea pollgralica
.13 Decembrie 1918a.
Str. Grigore Alexandreacu nr. 89-97
Bucuresti.
Republica Soclallsta Romania

www.dacoromanica.ro
'

'al A

Pe
N .1 ORG A

ISTORIA .

iNVATAM I NTULU I
ROMAN ESC

.0:

La peste 40 de ani de la aparitia


ei, aceast5 opera isi pistreaz5
marea ei valoare stiintificA si
generatii dupe generatii de cer-
-w cetitori s-au indreptat si se
vor mai indrepta titre ea, ca
spre un izvor nesecat de infor-
matie si de metodologie isto-
rica.

1LIE POPESCU TE1U$AN

www.dacoromanica.ro
Lei 10 60 .
i(
i(
.......
.......

1(
.......
o4w00000

t1
rno4,4",
404,41,4,rn
4.4.4". i

0-(
w(
foot00000lis
000o0oo 141r

be(
00004Pot,
moilmossesos
000orn 1
mom 1
...ern #
10

10

4.41,.....,.*
.0.o... ,,io
440441000000
040000000soom000000Moom00000000000000000000

g
60000000004floseeemooMooso00o0000000000000000
00040041).0410000000000000000000000000000000
000000000m4,000000000000000000000000000000000
00000********0000***00000000000000000000000000
000.0000406moo00660000000000000000000000000
00060.00....00000000.000000000000000000000000
0000004,4,004,0004)004100000000.0000000000000
4104,4004,041,60**000000000000000000000000000000
00000oemee4,00000000000000000000000000000000
41000000e000000eM00000000000#000000000000
40000004,00000000000000000000000000000
00404,4)
4,0000000000000000000000000000000000000

-4,......ipmf,oomowi

D(
D
o
.
0
LWINALWILIMMIPMAKWAVA/MAWAIYM ,M.W

se ...........wwwwwwww wwwww
'0
1
T...
1..
iPo
4r
W0
po
P0
00
P0
10
00
4.
4.
Ir
frctairtramrcrommrawommimirammtrorar

limodifprn...(,00000

to90(
m.o..4,...fpoi,0000

~41(
meeemoosess000tot0000000**000o00000000000110o
.4reet,dprnmoss000s0000tp0000t000000004,000000
ipeem.rnmmt,Mtoo(wroodp000000000004114104104,4
trpipipd,d)*rnmtpMoodrotom0041000001M0M4m
fimmt,..mooMototioof,orne000l000000410000.
dito4,rnm.ood,00mo4,41o000000o0oesoloOo41.4
essemesegoomo0000000000000000000000000000
00000000#00effe00000000000000040000000000000011

0001
4111(
11.04,(
411MH www.dacoromanica.ro