Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
JUD. CLUJ
PROIECT
CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL 5 AVANSAT
TEMA:
2018
1
Argument
2
Cuprins
Argument........................................................................................................................................3
Cap. I
I.4. Incasso-ul………………………………………………………………………………….….6
I.6 I.5. Tipuri de incasso:……………………………………………………………………..….6
Procedura de deschidere a acreditivului documentar include doua etape principale:
CAPITOLUL II
3
II.3 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a cecului……………………..………….20
CAPITOLUL III
Studiu de caz:
Concluzii…………………………………………………………………………...……………28
Anexe……………………………………………………………………………….……………30
4
Cap. I
Pentru economia actuala, operatiunile de plati reprezinta elementul primordial al tuturor pietelor.
Desfasurarea fluxurilor de plati se poate face prin mai multe modalitati. Ansamblul modalitatilor
tehnice de efectuare a platilor in cadrul unei economii nationale formeaza mecanismul de
plati. Platile pot avea loc sub doua forme, tinand cont de posibilitatile existente de stingere a
obligatiilor banesti si de natura instrumentelor folosite in acest scop:
Ø Plati fara numerar – stingerea obligatiilor are loc prin transferul de fonduri intre
două sau mai mai multe părți prin dispozitii, ordine, in care se foloseste unitatea
monetara, dar nu se manipuleaza moneda in forma concretă.
Numerarul sub forma de bancnote si moneda metalica reprezinta instrumentul de plata initial
in multe tari. Chiar daca este foarte comod de intrebuintat si folosit in cazul unui numar de
tranzactii de valori mici, vehicularea numerarului este costisitoare si ridica probleme de
securitate pentru banci dar si pentru populatie. Astfel, in economie are loc o trasformare:
restrangerea platilor in numerar la cateva operatiuni necomerciale. In tarile dezvoltate,
majoritatea populatiei foloseste cecuri sau carduri, plafonul maximal al sumelor platite in
numerar micsorandu-se continuu. Transferul fizic a milioane de unitati monetare este inlocuit cu
transferul scriptic si electronic. De-a lungul timpului, alaturi de disponibilitatile banesti propriu-
zise s-au impus tot mai mult banii de cont, banii scripturali. S-au produs modificari substantiale
in marimile celor doua componente ale masei monetare, sensul schimbarii fiind dat de cresterea
ponderii operatiilor care se deruleaza prin intermediul banilor scripturali (prin virament).
I.1. Viramentul bancar este o plata fara numerar. Deci, prin transferul sumei dintr-un cont in
altul se ajunge la o simplificare a relatiilor de plata. Pentru ca moneda de cont creata de bancile
comerciale sa circule realmente, adica sa indeplineasca functia de moneda, banca comerciala
respectiva trebuie sa indeplineasca doua conditii:
5
1.) Sa garanteze permanent clientilor sai transformarea unei parti din moneda de cont
nou creata si pusa la dispozitia lor in moneda de cont a altei banci comerciale
2.) Sa garanteze permanent transformarea unei parti din moneda de cont nou creata in
moneda Bancii Centrale: numerar (bancnote si monede) si respectiv disponibil in cont la
Banca Centrala (moneda de cont)
Moneda de cont are o caracteristica specifica si anume se multiplica prin credit. Astfel,
dupa o perioada apare in economie o cantitate de moneda superiora celei create. Prin miscarea
banilor de cont se realizeaza decontarile fara numerar în economie.
Pentru buna realizare a decontarilor fara numerar trebuie respectate urmatoarele principii[2]:
1) Pastrarea disponibilitatilor banesti in conturi bancare, sumele ce pot fi pastrate in
caserie fiind plafonate
In vederea pastrarii disponibilitatilor banesti, bancile deschid clientilor lor urmatoarele tipuri de
conturi:
- Conturi curente- aici sunt pastrate disponibilitatile banesti aferente activitatii curente si
prin care se pot efectua operatiuni de incasari si plati. Acestea sunt conturi bifunctionale
dar au cont creditor la banca, putand sa apara cu sold creditor doar atunci cand banca
permite titularului sa efectueze plati dupa epuizarea disponibilitatilor in baza unor credite
acordate (credite in descoperit de cont)
- Conturi de depozit- disponibilitatile sunt pastrate sub forma de depozite la vedere, la
termen, depozite colaterale, (pentru deschidera de acreditive, pentru emiterea de scrisori
de garantie, pentru emiterea de cecuri certificate, pentru ordine de plata cu scadenta) iar
in contabilitatea bancii sunt conturi de pasiv. Conturi credite- reflecta creditele acordate
clientilor prin cont separat de imprumut iar in contabilitatea bancii sunt conturi de activ.
6
3) Efectuarea platilor la termenele exigibile. In cazul livrarilor de marfuri, executarilor de
lucrari si prestarilor de servicii, acest principiu prezinta doua laturi: una ce priveste
momentul solicitarii platii de catre furnizor si una legata de momentul efectuarii platii de
catre comparator.
I.4. Incasso-ul
7
I.5. Tipuri de incasso:
Ø Simplu: transmiterea pe canal bancar a documentelor financiare (cambii, bilete la
ordin, cecuri etc.), neinsotite de documente comerciale;
Ø Documentar: transmiterea pe canal bancar a documentelor comerciale (factura,
document de transport, altele), insotite sau nu de documentele financiare.
Prin incasso documentar se dispune de o modalitate de decontare simpla, rapida, care va
permite derularea tranzactiilor, in cadrul unor relatii comerciale traditionale, de durata.
8
· valabilitatea acreditivului (pana la 25 de zile);
· conditia cum se face plata (la vedere, la termen, prin acceptare, prin negociere, plata mixta);
·locul de incarcare al marfii (localitate,tara);
· conditia de livrare a marfurilor, conform INCOTERMS 2000;
· termenul cand trebuie prezentate documentele specificate la banca pentru a incasa suma, sau
pentru acceptare sau negociere;
· alte precizari: livrari partiale permise/nepermise, transbordari permise/nepermise, cine suporta
comisioanele bancare, forma acreditivului (revocabil/irevocabil, confirmat/neconfirmat), modul
de realizare (prin plata la vedere/prin acceptare/ prin negociere), transferabil/netransferabil.
9
operatiei comerciale si de prevederile contractului de vanzare-cumparare. De regula, pentru plata
unui export prin intermediul acreditivului documentar se cer urmatoarele documente:
§ documente de transport,
§ factura,
§ certificatul de calitate,
§ certificatul de inspectie,
§ certificatul de origine,
§ certificatul fitosanitar sau cel veterinar,
§ polita de asigurare.
I.8. R.U.U. (Reguli si Uzante Uniforme) nr 500 mentioneaza mai multe tipuri de documente
de transport (conosamentul maritim, scrisoarea de transport maritim nenegociabila, documentul
de transport multimodal, scrisoare de transport aerian, recipise postale, certificat de trasport
rutier). Toate aceste documente trebuie prezentate la banca pentru plata, negociere sau acceptare
pana la o anumita data specificata in acreditiv. In lipsa acestei specificari, documentele trebuie
prezentate timp de 21 zile de la data emiterii lor. Bancile vor accepta documentele asa cum se
prezinta daca ele corespund cerintelor acreditivului, datele pe care le contin sa permita
verificarea daca marfurile si serviciile la care se refera corespund celor inscrise in factura si in
textul acreditivului. Se accepta documentele originale sau cele intocmite prin sisteme de
producere grafica, prin sisteme automatizate sau computerizate. Indiferent de tip, documentul de
transport se accepta daca :
· a fost emis de catre un transportator direct sau prin agentul sau;
· indica preluarea spre incarcare, incarcarea la bord sau expedierea
marfurilor;
· consta dintr-un set complet de originale, destinate expeditorului,
iar documentul de transport trebuie sa fie “curat”, adica sa nu contina
clauze sau adnotari care sa constate starea defectuoasa a marfii si/sau a
ambalajului.
Bancile sunt obligate sa respecte durata examinarii documentelor (7 zile), ele nefiind, insa,
obligate sa examineze documentele prezentate de exportator, dar nespecificate de acreditiv. Daca
banca respinge documentele, ea este obligata sa informeze neintarziat exportatorul si sa specifice
cauza refuzului de a plati.
10
(c) contine instructiuni de rambursare pentru banca notificatoare legate de modalitatea
efectiva de rambursare, atat a contravalorii marfurilor cat si a cheltuielilor bancare ocazionate de
derularea acreditivului.
Acoperirea acreditivului se realizeaza, fie pe seama disponibilitatilor proprii ale
importatorului, fie dintr-un credit acordat cumparatorului de catre banca lui. Acreditivele pot fi
acoperite in doua moduri:
1. anticipat, adica prin virarea sumei reprezentand contravaloarea acreditivului in
contul bancii platitoare chiar in momentul deschiderii acestuia, prin creditarea ferma a
contului acestei banci si debitarea concomitenta a contului bancii ordonatoare;
2. pe masura utilizarii acreditivului.
I.9. Acreditivul Stand-by
Acreditivul stand-by este o garantie bancara emisa sub forma unui acreditiv, obiectul ei
fiind garantarea executarii unei obligatii contractuale.
Banca emitenta se angajeaza sa despagubeasca baneste beneficiarul, in cazul in care
ordonatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contract.
Spre deosebire de celelalte tipuri de acreditive, cel stand-by poate fi doar in situatia in
care ordonatorul nu si-a indeplinit obligatia asumata prin contract, iar beneficiarul dovedeste
acest lucru cu documentele mentionate in textul acreditivului.
Ca regula generala, numarul documentelor care trebuie prezentate este relativ restrans
(cererea prin care se solicita plata, eventual o trata, confirmarea beneficiarului, semnata de
catre acesta, prin care se precizeaza ca ordonatorul nu si-a indeplinit obligatia contractuala,
copie a facturii neachitate, copie a documentului de transport etc.).
Acreditivul stand-by se constituie intr-o alternativa a unui credit documentar sau a unei
garantii bancare, prezentand avantajul de a fi un instrument suplu, usor de administrat, care va
poate proteja de riscurile comerciale si politice specifice comertului international.
I.10. Acreditivul stand-by este similar oricarui tip de garantie. Continutul acestuia
corespunde practicii normale in materie de acreditive, cu urmatoarele exceptii:
Ø utilizarea acestui instrument este posibila numai in cazul in care plata nu s-a
efectuat
11
Ø este suficienta o simpla declaratie a beneficiarului acreditivului documentar
stand-by, insotita de copii care demonstreaza ca livrarea a fost facuta, pentru a dovedi ca
marfa sau prestatia a fost furnizata
Acest tip de acreditiv este folosit in Statele Unite al Americii, unde legislatia in domeniu nu
permite bancilor sa emita garantii in sensul european al cuvantului.
12
Ea trebuie creditata cu valori admise de regulamente, are grad de risc asumat, i se
stabileste o perioada de valabilitate. Se elibereaza numai la cererea scrisa a clientului, i se
stabileste o destinatie precisa, pentru eliberarea ei se pretinde un comision. Se poate folosi pentru
livrari de bunuri, prestari servicii, executari de lucrari, pentru participarea la licitatii, pentru
garantii de buna executie.
Garantia bancara este o obligatie separata, independenta de contractul incheiat intre exportator
si importator, respectiv intre creditor si debitor. In momentul in care se constitue garantia, banca
se angajeaza irevocabil sa efectueze plata la prima cerere, daca conditiile stipulate in textul
garantiei sunt indeplinite.
Partile care intevin in cadrul viramentului pe baza de scrisoare de garantie bancara sunt:
· ordonatorul sau debitorul principal, este cel la solicitarea caruia se emite
garantia bancara, el fiind de regula un client al bancii
· beneficiarul garantiei este cel in favoarea caruia banca va emite scrisoarea de
garantie, deci cel in favoarea caruia se va efectua plata in caz de neindeplinire de catre
debitorul principal a obligatiilor contractuale
· banca garanta este cea care emite garantia, angajandu-se solidar alaturi de
debitorul principal, client al sau, pentru cazul in care acesta ar refuza sau nu ar fi in
masura sa onoreze el insusi obligatia garantata
O scrisoare de garantie pentru a fi valida trebuie sa cuprinda urmatoarele:
o denumirea si adresa bancii garante, precum si elemente de idetificare ale
acesteia
o numele si adresa persoanelor juridice aflate in calitatea de ordonator,
respectiv de beneficiar
o obiectul garantiei
o suma totala platibila si moneda in care se va efectua plata
o termenul de valabilitate a garantiei
o termenii de efectuare a platii la cerere
o alte clauze speciale (orice prevederi de prelungire a termenului de
valabilitate, de reducere a cuantumului garantiei sau de efectuare a platii)
Potrivit uzantelor, principalele tipuri de garantii utilizate in comertul international sunt:
a) garantia de angajare,
13
b) garantia de buna executie,
c) garantia de restituire a avansurilor,
d) garantia de plata
I.13. Garantia de angajare numita si garantare a ofertei sau de participare la licitatie este
solicitata in cazul cererilor de oferta publice, respectiv participarea la licitatii publice. Daca o
societate participa la o astfel de licitatie trebuie sa prezinte, alaturi de oferta sa, o astfel de
scrisoare de garantie. Garantia asigura plata sumei garantate in cazul retragerii ofertei inainte de
data de expirare, in cazul in care contractul, dupa acceptare, este refuzat de catre ofertant, sau in
cazul in care, dupa adjudecarea contractului, garantia de participare la licitatie nu este inlocuita
de o garantie buna de executie. De regula, valoarea unei garantii de participare la licitatie
reprezinta 2-5% din valoarea ofertei. Termenul de valabilitate al acestui tip de garantie curge
pana la semnarea contractului sau prezentarea unei garantii buna de executie (de obicei intre 3-6
luni).
I.14. Garantia de buna executie este scrisoarea de garantie prin emiterea careia, banca se
angajeaza sa plateasca beneficiarului suma garantata, in cazul neindeplinirii, totale sau partiale,
de catre vanzator a obligatiilor contractuale. Aceasta ramane in vigoare pentru intreaga valoare
pana la executia in totalitate a contractului. Perioada de valabilitate a garantiei buna de executie
poate fi de minimum doi ani.
In comertul international este posibil ca importatorul sa plateasca exportatorului un avans din
valoare contractului pentru achizitionarea de catre vanzator a materiilor prime necesare
productiei pentru export cat si pentru acoperirea costurilor aferente acesteia. Cumparatorul
plateste acest avans numai dupa primirea unei garantii de restituire a avansului prin care se
asigura rambursarea de catre vanzator a avansului in cazul neindeplinirii obligatiilor sale
contractuale. Valoare garantiei de restituire a avansului este tocmai valoarea avansului acordat.
Termenul de valabilitate a garantiei de restituire a avansului se stabileste in asa fel incat sa nu
depaseasca data livrarii marfii care face obiectul garantiei.
I.15. Garantia de plată sau garantia in caz de neefectuare a platii este utilizata in principal
pentru a asigura efectuarea platilor pe baza si la momentul prezentarii facturilor ce atesta
indeplinirea obligatiilor contractuale.
14
Schema privind emiterea unei Garantii/Contragarantii bancare
15
CAPITOLUL II
STRUCTURA, IMPORTANŢA ŞI MODUL DE CIRCULAŢIE A
INSTRUMENTELOR DE PLATĂ LA TERMEN UTILIZATE ÎN
DECONTĂRILE FĂRĂ NUMERAR
16
***Instrumente de plată, BNR, octombrie 1994.
Cambia trebuie acceptată de tras. Acceptarea este angajamentul luat de către tras, faţă de orice
posesor legitim de a plăti cambia la scadenţă.
Trasul nu este obligat prin lege să accepte dar, în cazul în care acceptă, el devine debitorul
(obligatul) principal.
Prezentarea cambiei la acceptare poate fi :
- facultativă, putând fi făcută până la scadenţă, sau
- obligatorie, atunci trăgătorul indică expres în titlu acest fapt, fixând sau nu, un termen
pentru prezentare sau atunci când cambia este plătibilă la un anume timp de la vedere, în termen
de un an de la data emiterii.
Prezentarea la acceptare va putea fi făcută oricând, dacă trăgătorul nu a fixat un termen pentru
prezentare, dar nu mai târziu de data scadenţei. Prezentarea la acceptare poate fi făcută atât de
posesorul cambiei, cât şi de un simplu deţinător al ei, la domiciliul trasului. Simpla semnătură a
trasului pusă pe faţa cambiei este socotită acceptare.
Trasul poate retrage acceptarea la o suma mai mică decât cea prevăzută la cambie.
Cambia poate fi transmisă în următoarele moduri:
a) prin gir;
Cambia care cuprinde sau nu menţiunea ,,la ordin” poate fi transmisă prin gir.
Girul este un act prin care posesorul cambiei numit girant, transferă altei persoane numite giratar
toate drepturile izvorând din cambie.
Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al trăgătorului sau
al oricărui alt obligat. Aceştia pot să gireze din nou cambia.
NOTA:
ANDOSARE. Declaraţia scrisă pe un titlu (efect de comerţ) pentru a transfera dreptul de
proprietate asupra acestuia către andosator.
Cel care semnează se numeşte andosant şi poartă răspunderea solidară pentru plata sumei
înscrise în efectul comercial.
Andosarea înlesneşte circulaţia cambiei şi sporeşte siguranţa că ea va fi încasată ca
urmare a faptului că toţi cei care o andosează sunt răspunzători în solidar pentru plata la termen
împreună cu trasul (debitorul).
Andosarea este sinonimă cu ,,girul”. În mod figurativ prin ,,andosarea unei afaceri” se
înţelege solidarizarea unei persoane (fizice sau juridice) la acoperirea riscurilor acesteia.
Andosat (giratar). 1. Persoana căreia îi este transferat dreptul de proprietate asupra unui titlu şi
drepturile încorporate de acesta, prin andosare. 2. Persoana în favoarea căreia este girată o
cambie.
Andosant (girant). 1. Persoana care transferă dreptul de proprietate asupra unui titlu, drepturile
încorporate de acesta, prin andosare. 2. Persoana care girează (o cambie).
17
Avalul reprezintă angajamentul necondiţionat prin care un terţ sau un semnatar al cambiei
(avalistul) altul decât trăgătorul sau acceptantul, devine garant pentru obligaţiile unui co -
obligat faţă de o cambie (avalizatul).
Avalul se dă pe o cambie sau pe un act separat utilizându-se una din expresiile ,,pentru
aval’’ sau ,,pentru garanţie” urmate de semnătura avalistului. Avalistul este obligat să indice
persoana pentru care dă avalul.
Scadenţa este termenul la care cambia trebuie plătită. Astfel, trebuie să se indice cu precizie ziua
sau termenul maxim în interiorul căruia creditorul trebuie să se prezinte la plată. Scadenţa trebuie
să rezulte cu precizie din textul cambiei şi poate fi:
- la vedere;
- la un anumit timp de la vedere;
- la un anumit timp de la data emiterii;
- la o dată fixă.
Posesorul cambiei care nu este plătibilă la vedere trebuie să o prezinte la plată în ziua scadenţei
sale sau la cel mult două zile de la aceasta. Această prezentare trebuie efectuată în locul
desemnat pe cambie. Cel care plăteşte cambia poate pretinde ca aceasta să-i fie predată cu
menţiunea de achitare scrisă de posesor. Posesorul nu poate refuza o plată parţială. În caz de
plată parţială, cel care plăteşte (trasul) poate cere să i se facă pe cambie menţiunea de plată şi să i
se dea o chitanţă.
Scontul este o formă de credit acordat credit de către o bancă posesorului cambiei; la
prezentarea pentru scontare, banca îi achita contravaloarea înainte de scadenţă, percepându-i un
comision (taxa scontului). În urma acestui act, banca respectivă devine beneficiarul cambiei.
Scontarea efectelor comerciale – este operaţia prin care un efect se încasează înainte de
scadenţă.
Scontul comercial (Sc) poate fi considerat o dobândă simplă antecalculată, iar formula de calcul
este următoarea: Vn x Ts x T
Sc =
100 x 360
unde: Vn – valoarea nominala a efectului scontat (lei);
Ts – taxa nominală a scontului (%);
T - scadenţa efectului comercial (zile).
Observaţie. Pentru efectele remise la scontare, bancherul care scontează cumpără imediat
efectele remitentului şi plăteşte disponibilităţile convenite, calculate pe baza relaţiei:
Valoarea scontată = Valoarea nominală – agio
Agio = Scontul + Comisionul de andos – pentru remitent este o cheltuială financiară.
Protestul. În caz de neplată la scadenţă de către tras, posesorul unei cambii trebuie să facă un
protest înainte de a putea face un recurs împotriva celorlalţi semnatari ai cambiei. Dacă o cambie
este ,,încasată de către o bancă’’, aceasta trebuie să facă protestul în caz de neplată.
În concluzie, cambia îndeplineşte în circuitul comercial mai multe funcţii:
a) Instrument de încasare – beneficiarul poate încasa cambia la scadenţă.
b) Instrument de plată – trăgătorul, beneficiarul sau purtătorul efectului poate folosi
cambia ca mijloc de decontare (plată) unui creditor al său, operaţie ce poartă numele
de andosare (girare).
c) Instrument de creditare – trăgătorul, beneficiarul sau purtătorul efectului poate
sconta cambia, ceea ce înseamnă că, odată cu prezentarea efectului la banca, să-i fie
18
creditată suma înscrisă în cambie, mai puţin o sumă ce reprezintă dobânda până la
scadenţă, denumită taxă de scont.
d) Instrument de garantare – operaţiunile cu cambii oferă un grad ridicat de garanţie,
determinată de mecanismul cambial. În primul rând, trasul devine obligat prin
cambie, dacă o acceptă, ceea ce înseamnă că, după acceptare, se angajează că va plăti
cambia deţinătorului sau oricărei părţi care preia sau plăteşte cambia. În al doilea
rând, cambia poate fi avalizată, în sensul că, o altă persoană (avalistul) se obligă să
plătească în locul debitorului (avalizatul) dacă acesta refuză plata.
Aplicaţie practică
Schema de circulaţie a cambiei în decontările comerciale (caz particular) este prezentată mai jos:
SC ,,DAIANA” SRL
( TRĂGĂTOR )
2 3 5 1 4 5
5
SC ,,RAD” SA ( TRAS ) ) Banca ,,X’’ ( BENEFICIAR)
unde:
1. Beneficiarul ( banca ,,X” ) acordă un credit SC ,,REZA”;
2. Între SC ,,DAIANA” SRL şi SC ,,RAD” SA se încheie contractul de vânzare –
cumpărare;
3. SC ,, REZA” SA trage o cambie asupra SC ,, RAD” SA;
4. SC ,,DAIANA” SRL remite cambia băncii ,,X”;
5. Se stinge atât creanţa pe care SC ,, REZA” SA o are asupra SC ,,RAD” SA precum şi
creanţa pe care Banca ,,X” o avea asupra SC ,,DAIANA” SRL.
Observaţie. Faţa formularului de cambie este alcătuită din zone ale căror amplasări,
conţinut şi dimensiuni sunt realizate în conformitate cu normele în vigoare şi cu anexele nr. 1 şi
nr. 2.
19
În mod convenţional, în anexa nr. 1, faţa cambiei a fost împărţită în zone delimitate prin linii
groase, în scopul facilitării prezentării; liniile groase care delimitează zonele nu fac parte
componentă din formularele de cambie.
Aplicaţie practică
1
SC ,,DAIANA ” SRL 2
3 SC ,,UNIVERSAL” SA
( Emitent ) 4
( Beneficiar)
unde:
1. Între SC ,,MINERVA” SRL şi SC ,,UNIVERSAL” SA se încheie un contract de
vânzare - cumpărare.
2. SC ,,DAIANA” SRL completează un bilet la ordin prin care se obligă să plătească
datoria faţă de SC ,,UNIVERSAL” SA.
20
3. La scadenţă, SC ,,UNIVERSAL” SA prezintă biletul la ordin pentru încasarea sumei,
fie la SC ,,DAIANA” SRL, fie băncii acesteia.
4. SC ,,UNIVERSAL” SA încasează banii şi astfel se stinge creanţa acestei societăţi
asupra SC ,,DAIANA” SRL.
Observaţie. Faţa formularului de bilet la ordin este alcătuită din zone ale căror amplasări,
conţinut şi dimensiuni sunt realizate în conformitate cu normele în vigoare şi cu anexele nr. 3 şi
nr. 4.
În mod convenţional, în anexa nr. 3, faţa biletului la ordin a fost împărţită în zone
delimitate prin linii groase, în scopul facilitării prezentării; liniile groase care delimitează zonele
nu fac parte componentă din formularele de bilet la ordin.
21
f) Cec de călătorie. Este emis în sumă fixă de societăţi bancare (format tip bancnotă) şi
cumpărat de turişti în vederea achitării diverselor cheltuieli fără a folosi numerar.
Aceştia remit filele de cec beneficiarilor în schimbul cumpărării de bunuri şi servicii.
Beneficiarii filelor încasează sumele de la băncile locale, iar acestea recuperează
sumele de la banca emitentă.
g) Eurocecuri (cecurile cu legitimaţie de garanţie). Banca emitentă eliberează odată cu
carnetul de cecuri şi o carte de garanţie care cuprinde o serie de date (numărul de
cont, numele beneficiarului). Pentru încasarea acestor cecuri, beneficiarul este obligat
să se legitimeze cu cartea de garanţie.
Pe lângă acţiunea de stingere a obligaţiilor de plată dintre emitent şi beneficiar, cecul poate
stinge şi alte plăţi, în cazul în care este angajat în operaţiuni de gir.
Aplicaţie practică
22
Schema de circulaţie a cecului (la purtător) – caz particular, este prezentată în continuare:
Cumpărător 2 Vânzător
SC ,,DAIANA” SRL
4
7 SC ,,STAR”
(TRĂGĂTOR)
(BENEFICIAR)
1 3 5
6
BANCA ,,X” BANCA ,,Y”
Observaţie. Faţa formularului de cec este alcătuită din zone ale căror amplasări, conţinut
şi dimensiuni sunt realizate în conformitate cu normele în vigoare şi cu anexele nr. 5 şi nr. 6.
În mod convenţional, în anexa nr. 5, faţa cecului a fost împărţită în zone delimitate prin
linii groase, în scopul facilitării prezentării; liniile groase care delimitează zonele nu fac parte
componentă din formularele de cec.
23
CAPITOLUL III
Studiu de caz
Inregistrarea în contabilitate a deconturilor fără numerar pe baza instrumentelor la
termen la SC DAIANA SRL
24
Contul 5112 ,,Cecuri de încasat”
Este, după conţinutul economic, un cont de active circulante băneşti, iar după funcţia contabilă,
un cont de activ.
Se debitează cu valoarea cecurilor depuse la bănci pentru a fi încasate.
Se creditează cu valoarea cecurilor încasate.
Soldul debitor reprezintă valoarea cecurilor depuse la bănci şi neîncasate.
% = 401,,Furnizori” 11.900
301 ,,Materii prime” 10.000
4426 ,,TVA deductibilă” 1.900
b) acceptarea de către furnizor a unui efect comercial în valoare de 11.900 lei de la client:
25
403 ,,Efecte de plătit” = 765 ,,Venituri din diferenţe de 1.000
curs valutar”
e) sume datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate în valoare
de 5.000 lei:
5114 ,,Efecte remise spre scontare” = 413 ,,Efecte de primit de la clienţi” 4.000
l) la încasarea efectului bancar decontează suma efectului mai puţin dobânda pentru perioada
pană la scadenţa efectului de 100 lei şi comisionul de scontare în suma de 20 de lei:
Dobânda = 4.000 lei x 10% x 3 luni/ 12 luni = 100 lei
26
4111 ,,Clienţi” = 766 ,,Venituri din dobânzi” 100
Reînnoirea efectelor de comerţ – este operaţia prin care trasul ( clientul ) poate să ceară
anularea şi înlocuirea efectului iniţial printr-un nou efect, cu o scadenţă mai îndepărtată, sau să
ceară amânarea termenului de decontare existent. Reînnoirea efectelor de comerţ determină
efectuarea următoarelor înregistrări în contabilitate:
a) Efectul comercial este încă în posesia trăgătorului, presupune anularea efectului iniţial şi
crearea unui nou efect cu o valoare majorată cu dobânda şi cheltuielile de întârziere calculate
între cele două scadenţe.
Valoarea nominală a efectului 1.000 lei; se acceptă să se tragă o
nouă cambie care să amâne termenul de la 1mai la 1 august, cu o dobândă
penalizatoare de 40% pe lună ( 1.000 lei x 40% x 3 luni/12 luni = 100 lei ):
A) În contabilitatea trăgătorului:
a) Anularea efectului iniţial în valoare de 1.000 lei:
B) În contabilitatea trasului:
a) Anularea efectului iniţial:
27
A) În contabilitatea trăgătorului:
a) Remiterea efectului de încasare în valoare de 1.000 lei:
c) Acordarea unui avans bănesc trasului de trăgător pentru plata efectului, situaţie în care se
creează un nou efect a cărui valoare nominală este egală cu mărimea avansului plus dobânzile
penalizatoare şi diverse cheltuieli efectuate:
A) În contabilitatea trăgătorului:
a) Acordarea avansului bănesc în valoare de 1.000 lei:
A) În contabilitatea trasului:
a) Acordarea avansului bănesc în valoare de 1.000 lei:
28
% = 403 ,,Efecte de plătit” 1.120
401 ,,Furnizori” 1.000
668 ,,Alte cheltuieli financiare” 120
Aplicaţie. Întreprinderea ,,A” datorează suma de 8.000 de lei întreprinderii ,,B”, iar în acelaşi
timp are asupra întreprinderii ,,C” o creanţă de aceeaşi valoare şi aceeaşi scadenţă. În acest scop,
întreprinderea ,,A” trage o cambie asupra lui ,,C”, din ordinul lui ,,B”, pe care o transmite lui
,,B”.
Înregistrările sunt:
c) Încasarea cecului:
29
Concluzii
În contextul actual al crizei economice mondiale, plata sau acceptarea unui instrument
de plată la termen (utilizat mai ales sub denumirea de efect comercial) în relaţiile comerciale
fără numerar, avantajează atât clienţii care-şi pot achiziţiona bunurile necesare continuităţii
activităţii, plătind la termene scadente mai îndepărtate sau obţinând amânarea termenului de
decontare existent, cât şi furnizorii care pot stinge propriile datorii faţă de terţe persoane,
transmiţând efectele comerciale primite, propriilor creditori.
De asemenea, atunci când unitatea economică are nevoie de lichidităţi, aceasta are posibilitatea
să negocieze cu banca efectele sale de comerţ (să le sconteze), transferând efectele în
proprietatea băncii, fără a aştepta plata efectivă a clientului său.
Din sistemul de decontare relevat anterior sunt deductibile, prin comparaţie cu practica din ţara
noastră, trei aspecte:
Operativitatea încasărilor şi, respectiv, plăţilor, în varianta utilizării ca
instrument de decontare a efectelor de comerţ;
Posibilitatea, în funcţie de stringenţele activităţii unităţii, de a valorifica
aceeaşi creanţă la preţuri mai mari, prin aşteptarea momentelor favorabile în
operaţiile de bursă;
Vânzarea efectelor comerciale înainte de scadenţă pentru nevoi de
lichidităţi.
30
ANEXA Nr. 1
(Anexa nr. 1 la norma tehnică)
31
ANEXA Nr. 2
(Anexa nr. 2 la norma tehnică)
32
ANEXA Nr. 3
(Anexa nr. 3 la norma tehnică)
33
ANEXA Nr. 4
(Anexa nr. 4 la norma tehnică)
34
ANEXA Nr. 5
(Anexa nr. 3 la norma tehnică)
35
ANEXA Nr. 6
(Anexa nr. 2 la norma tehnică)
36
Bibliografie
1. Pântea I.P., Bodea Gh.- Contabilitatea financiară, Editura Intelcredo, Deva, 2014.
2. Bătrâncea I, Bătrâncea L.M., Borlea S.N. -Analiza financiara a entităţii economice,
Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007.
3. Pântea I.P., Pop A.-Contabilitatea financiara a întreprinderii, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
2004.
4. Oprean I., coordonator- Bazele contabilităţii agenţilor economici din România, Editura
Intelcredo, Deva, 2001.
5. Stanciu Nicusor, Moneda si Credit, Ed. Craiova, 2002.
6. Rosca Teodor, Moneda si credit, Ed. Craiova, 2002.
7. Ioan Trenca, Tehnica bancara, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2006.
8. Moroşan Ioan 9. Contabilitatea practică. Obligaţiile fiscale şi sociale ale
firmei. Editura ,,Evcont Consulting”, Suceava, 2003;
10. Paraschivescu 11. Contabilitate financiară. Aplicaţii şi studii de caz,
Dumitru Editura Tehnopress, Iaşi, 2007;
37