Ansamblul sculptural "Grapheme" a fost predat Primăriei Municipiului Râmnicu

Vâlcea, această din urmă obligându-se să respecte drepturile de autor prevăzute de art. 10 din
Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autorsi drepturile conexe, respectiv să nu modifice, să nu
mute și să anunțe autorul în cazul oricărei intervențîi asupra lucrării (f. 11).
Instanța rețînând poziția socială a reclamantei, aceea de artist plastic profesionist,
calitatea păratului care având în patrimoniul ansamblul "Grapheme" trebuia să-l ocrotească
pentru a asigura în rândul locuitorilor orașului respect pentru această opera de artă și în
general climatul siguranței unor asemenea lucrări unicat, modalitatea barbara asupra lucrării
care prezumă disprețul cu care s-a intervenit în dezmembrarea să, dar mai ale reamplasarii
celor cinci bucăți din lucrarea "Grapheme" în mod aleatoriu și puncte diferite în Grădina
Zoologică a Municipiului Râmnicu Vâlcea, sunt împrejurări concrete de natură să aducă
atingere gravă onoarei și demnitățîi reclamantei, atâta timp cât toate aceste acțiuni ale
păratului au fost propagate către public.
Constată că la dată de 14 septembrie 2006, reclamanta C.C. a chemat în judecată pe
pârâtul C.L. al Municipiul Rm.V. și Primăria Rm.V. prin reprezentantul lor legal M.G. -
Primar, pentru a se constată existența dreptului de autor al reclamantei asupra ansamblului
sculptural "Grapheme", situat în Municipiul Rm.V.; să se constate încălcarea drepturilor
morale ale reclamantei în calitate de autor al acestei lucrări de artă plastică; să fie obligați
paratii la plata sumei de 35.870 RON, echivalentul a 10.000 EUR, reprezentând daune morale
și la plata sumei de 196.980 RON, echivalentul a 56.000 EUR, valoarea lucrării estimate în
anul 1999 de către Primăria Municipiului Rm.V., cu cheltuieli de judecată .
În ședința publică din 17 noiembrie 2006, Primăria Mun. Rm.V., prin consilier juridic,
a invocat excepția lipsei calitățîi procesuale-pasive, nefiind persoană juridică,
fără patrimoniu și potrivit dispozițiilor din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 nu
poate stă în proces.
Prin încheierea din dată de 17 noiembrie 2006 s-a admis excepția invocată și s-a
constatat că părată Primăria Rm.V. nu are calitate procesuală-pasivă, respectiv nu are
personalitate juridică și nu poate stă în proces (filă 45 dosar).
Prin cererea depusă la dată de 15 decembrie 2006, reclamanta prin apărător a solicitat
introducerea în cauza a Mun. Rm.V. reprezentat prin Primarul Municipiului.
În ședința publică din 30 noiembrie 2007, la cererea instanței, reclamanta personal și
prin apărător a declarat că renunta la judecată față de pârâtul C.L. al Mun. Rm.V., luându-se
act în acest sens (f. 199).
De asemenea, pârâtul prin consilier juridic M.N. a ridicat excepția netimbrarii
punctului 4 din cerere, cel referitor la plata contravalorii lucrării "Grapheme", în cuantum de
56.000 EUR.
Prin Sentința civilă nr. 1017 din 07 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea -
Secția Civilă, a fost respinsă excepția netimbrarii capătului 4 din acțiunea introductivă,
invocată de pârâtul Municipiul Râmnicu Vâlcea.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta C.C. împotriva păratului Mun.
Rm.V. - prin Primar M.G.
Pentru a pronunță această soluție, Tribunalul a reținut următoarele:
În cadrul Programului Habitat și Artă în România desfășurat în perioada 15
septembrie-31 octombrie 1998, reclamanta artist plastic C.C., alături de alți artiști plastici și
arhitecți a participat la realizarea obiectivelor Programului Habitat și Artă din Municipiul Rm.
Vâlcea. În acest context, reclamanta a realizat lucrarea monumentală "Grapheme", ansamblu
sculptural format din 6 piese colorate din beton și metal de diverse dimensiuni, amplasată în
curtea Școlii nr. 9.
 Că, reclamanta este autoarea acestui ansamblu sculptural este de necontestat, ea
rezultând din donația depusă la dosar și semnată de Primarul Municipiului Rm. Vâlcea cât și
de reprezentantul Fundației H.A.R., declarația martorului N.A. șef de lucrări. Amplasamentul
lucrării a fost stabilit de Primarul Municipiului S.Z., așa cum susține reclamanta în acțiune și
confirmă șeful lucrărilor, martor A.N.
Afirmațiile făcute în declarația autentică, semnată de către primarul din acea perioada
S.Z., de autorul articolelor, din diferite ziare cu privire la locația lucrărilor din tot orașul,
respectiv "maidane", "zone defavorizate de civilizație", "zone insalubre", "groapă de gunoi"
sunt infirmate de declarațiile celor doi martori, locuitori ai Municipiului R.V., respectiv
directorul școlii în curtea căreia s-a ridicat ansamblul sculptural "Grapheme" și Tars Ilie.
Astfel, terenul ce constituia curtea școlii era închis cu gard din beton și asfaltat.
Lucrarea a fost trecută în inventarul domeniului public al Municipiului Rm. Vâlcea,
prin Hotărârea nr. 182/69 din 27 septembrie 2004, potrivit actelor depuse la dosar filele 101-
109.
Urmare a sesizărilor și cererilor formulate de către directorul Școlii nr. 9 și a
locuitorilor din zona (așa cum rezultă din declarațiile martorilor și cererile scrise și adresate
Primăriei Municipiului Rm. Vâlcea, depuse în copie la dosar), Consiliul Local Municipal Rm.
Vâlcea, în dată de 28 aprilie 2005 prin Hotărârea nr. 108 a aprobat schimbarea
amplasamentului ansamblului "Grapheme" din vecinătatea Școlii Generale nr. 9 și punerea lui
în valoare pe un alt amplasament în zona Grădinii Zoologice.
Din declarațiile martorilor audiați și sesizările adresate primăriei, rezultă că piesele ce
compun ansamblul sculptural "Grapheme" și amplasate în curtea școlii au constituit un pericol
pentru copiii elevi ai școlii cât și pentru cei ce locuiau în blocurile din zona . Au existat
accidente în acest sens.
Gardul școlii fiind distrus în momentul începerii lucrărilor, nu a mai existat nici o
protecție pentru elevi și orice persoană putea pătrunde în incinta școlii.
Piesele nu au fost distruse, ci numai dislocate, fapt ce rezultă nu numai din declarațiile
martorilor amintiți ci și din planșele fotografice depuse la dosar și care atestă starea acestora.
Referitor la valoarea operei artistice în discuție, specialistul în materie, S.P., cercetător
științific precizează că valoarea unei opere de artă transcende valorii efective pieselor
componente, respectiv material și manoperă și diferă de la un moment la altul.
Se apreciază că în prezent valoarea piesei de artă în discuție este de 3-400.000 EUR și
că în prezent reclamanta a suferit un prejudiciu moral întrucât i-a fost uzurpat dreptul de
autor asupra lucrării în discuție că urmare a dislocării unor piese.
Singură posibilitate de rezolvare a acestei situațîi este o colaborare între părat și
reclamanta în sensul de a fi reamplasate piesele sub îndrumarea, în viziunea și colaborarea
directă a autorului lucrării. De asemenea, a precizat că dreptul de autor al reclamantei asupra
lucrării "Grapheme" este recunoscut prin lege și totodată nu i s-a contestat până în prezent
această calitate .
Și martorii ascultați la cererea reclamantei nu contesta pericolul ce îl prezintă piesele
ce compun ansamblul monumental pentru copii, însă fac precizarea că asemenea pericole se
pot produce și în parcuri sau în alte zone .
Prin intermediul instanței, în ședința publică din 17 noiembrie 2006, filă 45 dosar,
reprezentantul Municipiului Rm. Vâlcea a solicitat să i se transmită reclamantei că împreună
să stabilească o altă locație unde să fie amplasat ansamblul "Grapheme".
În consecință, dreptul de autor al reclamantei privind ansamblul sculptural
"Grapheme" amplasat în curtea Școlii nr. 9 Ostroveni din Municipiul Rm. Vâlcea, este
recunoscut prin lege potrivit art. 1 din Legea nr. 8/1996, dispozițiile art. 24 din aceeași lege,
prevăd că dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice - se naște din momentul creării
operei, oricare ar fi formă concretă de exprimare.
Așadar, dreptul de autor al reclamantei există din momentul creării ansamblului
sculptural în discuție, respectiv 15 septembrie-31 octombrie 1998 și până în prezent nu a fost
contestat. Acest fapt rezultă și din Adresa înregistrată sub nr. 2577/29 martie 2007 a Oficiului
Român pentru Drepturile de Autor care arată că potrivit Legii nr. 8/1996, art. 3
"este autor persoană fizică sau persoanele fizice care au creat opera". Art. 4 din
aceeași lege "se prezumă a fi autorpana la proba contrară, persoană sub numele căreia opera a
fost adusă pentru prima dată la cunoștință publică".
Prin aceeași adresa s-a comunicat instanței că reclamantei îi este recunoscută calitatea
dreptului de autor al operei create prin însăși efectul legii, fără nici o altă formalitate.
Instanța a constat că dreptul de autor al reclamantei asupra ansamblului sculptural
"Grapheme" îi este recunoscut de la dată creării acestei opere de artă și că atare nu se impune
stabilirea acestui drept printr-o procedura contencioasă, respectiv prin pronunțarea unei
hotărâri judecătorești.
În ce privește încălcarea drepturilor morale ale reclamantei și obligarea Mun. R.V. la
plata valorii lucrării, Tribunalul a constat următoarele:
Prin actul intitulat "donație" intervenit între autorul lucrării C.C. artist plastic și
Primarul Mun. R.V., lucrarea a fost donată Primăriei Mun. R.V. stabilindu-i-se și valoarea la
suma de 56.000 EUR la acea dată .
Este adevărat că prin acest act, beneficiarul lucrării s-a obligat să respecte dispozițiile
prevăzute și în Legea nr. 8/1996, respectiv să nu modifice, să nu mute și să anunțe autorul în
cazul oricărei intervențîi asupra lucrării. Mutarea pieselor s-a făcut însă printr-o hotărâre a
Consiliului Local al Municipiului R.V. în temeiul unui Raport întocmit de Serviciul
de Cadastru și Evidență Patrimoniu, că urmare a sesizărilor primite din partea directorului
școlii și a părinților copiilor din zona, piesele ce compun ansamblul sculptural fiind cuprinse
în lista de inventar al bunurilor ce aparțîn domeniului public al Municipiului R.V.
Piesele nu au fost distruse așa cum rezultă din probele administrate ci au fost dislocate
și depozitate urmând să fie dislocate și restul pieselor și amplasate într-o nouă locație.
Din nici o proba nu rezultă că zona Ostroveni, incinta Grădinii Zoologice este "groapă
de gunoi a orașului" așa cum pretinde reclamanta și nici restul locațiilor din oraș unde s-au
realizat alte 9 lucrări, nu erau "maidane".
Tot Oficiul Român pentru Drepturile de Autor precizează că în cazul în care singură
atingere aduse integritățîi operei este schimbarea de către proprietar a amplasamentului
acesteia, proprietarul are această libertate.
Potrivit art. 10 din Legea nr. 8/1996, autorul unei opere are dreptul de a pretinde
respectarea integritățîi operei și de a se opune oricărei modificări, precum și oricărei atingeri
adusă operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputația să.
Ori, în speță, nu s-a adus nici un prejudiciu onoarei și reputației artistului iar dislocarea
pieselor ce compun ansamblul sculptural Grapheme edificat de autorul artist plastic C.C. s-a
făcut din necesitate la cererea celor îndreptățiți și printr-o hotărâre a Consiliului Local.
În consecință, în cauza, instanța a constat că nu s-au încălcat drepturile morale ale
reclamantei și nu se impune obligarea Mun. Rm.V. la plata unor daune morale.
Referitor la ultimul capăt de cerere privind obligarea păratului la plata sumei de
56.000 EUR valoarea lucrării estimate în 1999, instanța a constat că este neîntemeiat și se
impune respingerea și a acestuia.
Din întregul material probator administrat în cauza și necontestat de către reclamanta,
a rezultat că pentru muncă prestată această a fost plătită din fondurile PHARE iar materialele,
plata muncitorilor specializați, transportul materialelor, au fost suportate de către Primăria
Mun. Rm.V. și din sponsorizări, (declarația șefului de lucrări, martor artist plastic A.N. filă
112 dosar).
Pe de altă parte, potrivit art. 23 pct. 1 din Legea nr. 8/1996, proprietarul originalului
unei opere nu are dreptul să o distrugă înainte de a oferi autorului prețul de cost al
materialului.
Ori, piesele ce compun lucrarea "Grapheme" așa cum s-a arătat (vezi planșele
fotografice din 27 februarie 2007, filele 125-131 dosar) nu au fost distruse ci, vor fi amplasate
într-o altă locație.
Referitor la primul capăt de cerere, dreptul de autor al reclamantei este recunoscut, în
virtutea art. 1 din Legea nr. 8/1996 și născut potrivit art. 24 din aceeași lege din momentul
creării operei, respectiv 18 septembrie-31 octombrie 1998 și în consecință este inadmisibilă
constatarea acestui drept printr-o hotărâre judecătorească pe cale contencioasă.
În ședința publică din 30 noiembrie 2007, Mun. Rm.V., prin consilier juridic, a invocat
excepția netimbrarii capătului de cerere privind obligarea la plata sumei de 196.980 lei
echivalentul a 56.000 EUR valoarea lucrării în discuție.
A fost respinsă această excepție întrucât art. 5 din Legea nr. 146/1997, prevede că
cererile formulate în materia dreptului de autor drepturile de autor și conexe se timbrează cu
suma fixă de 39 lei, suma ce a fost achitată.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat apel apelantă-reclamanta C.C.V. care, după
descrierea istoricului cauzei, a criticat sentința civilă pentru următoarele motive:
1. După ce lucrarea "Grapheme" a fost donată Primăriei Municipiului Râmnicu
Vâlcea, la dată de 13 iunie 2005 a fost demolată, iar o parte din elemente mutate sub pretextul
că "erau prea înalte", fără a se lua nici o măsură de protecție și conservare.
În acest fel, întregul ansamblu compozițional a fost distrus în mod brutal și barbar, fără
înștiințarea apelantei-reclamante, fără specialiști în domeniul restaurării, cu încălcarea legii. În
mod eronat instanța de fond a reținut acest demers că fiind justificat, având la baza Hotărârea
Consiliului Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea, cu atât mai mult cu cât
prin probele testimoniale nu s-a dovedit că ar fi avut loc vreun accident în curtea școlii unde
este amplasat ansamblul compozițional, cei ascultați că martori neputând da un exemplu în
acest sens, fiecare dintre aceștia afirmând doar existența unui eventual pericol, nedovedit însă.
Declarația specialistului în materie, cercetătorul științific P.S., confirmă valoarea
operei de artă și prejudiciul moral adus autorului prin dislocarea pieselor componente, acestea
conducând la modificarea viziunii artistului plastic.
Prin măsurile luate de părat, s-au încălcat flagrant dispozițiile Legii nr.
8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările
ulterioare, făcându-se referire la dispozițiile art. 1 alin. 1 din acest act normativ care prevăd că
"dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice (...) este recunoscut și
garantat".
S-a susținut că actul de donație este valid, întrucât lucrarea de artă plastică a fost
cuprinsă în inventarul domeniului public al Municipiului Râmnicu Vâlcea prin Hotărârea nr.
182/69 din 27 septembrie 2004 (f. 101-109), aspect reținut și de către instanța de fond prin
considerentele sentinței civile, însă nu au fost respectate obligațiile ce derivau din acest act,
acelea de a nu modifică sau de a mută lucrarea fără notificarea prealabilă a autorului.
De aceea, în mod eronat instanța a apreciat că nu s-au încălcat drepturile morale ale
reclamantei, contrar celor susținute de martorul Pavel Șușară, care a arătat că "în prezent
reclamanta a suferit un prejudiciu moral întrucât i-a fost uzurpat dreptul de autor asupra
lucrării în discuție că urmare a dislocării unor piese".
 2. Instanța a apreciat eronat că nu există prejudiciu material suferit de către apelantă-
reclamanta, deși a reținut că potrivit art. 23 din Legea nr. 8/1996, proprietarul nu poate
distruge opera înainte de a oferi autorului prețul de costal materialului, motivație care excede
obiectului acestei cauze .
S-a solicitat încuviințarea refacerii și completarea probelor administrate de prima
instanța, eventual administrarea altor probe utile în soluționarea pricinii, schimbarea în tot a
hotărârii atacate în sensul constatării existenței dreptului de autor al apelantei-reclamante
asupra ansamblului sculptural Grapheme; al constatării încălcării drepturilor morale ale
apelantei-reclamante în calitate de autor al aceleiași lucrări; obligarea păratului la plata sumei
de 35.870 RON, echivalentul a 10.000 EUR reprezentând daune morale, obligarea păratului la
plata sumei de 196.980 RON, echivalentul a 56.000 EUR, valoarea lucrării estimată în anul
1999 de către Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, cu cheltuieli de judecată .
În ședința publică din 03 martie 2008, apelantă-reclamanta C.C.V. a solicitat
efectuarea unei expertize de specialitate cu următoarele obiective: stabilirea prejudiciului
suferit de apelantă-reclamanta prin dezafectarea lucrării "Grapheme", executată în anul 1999
și amplasată în Municipiul Râmnicu Vâlcea, în incinta Școlii nr. 9 Ostroveni; să se stabilească
dacă prin dislocarea unor piese și mutarea acestora într-o altă locație, aceste piese au fost
distruse și în caz afirmativ, care este valoarea acestora, iar că ultim obiectiv, să se precizeze
dacă prin luarea acestei măsuri s-au încălcat drepturile de autor ale apelantei-reclamante și în
caz afirmativ, dacă această a suferit un prejudiciu material și în ce constă acesta.
Această proba a fost admisă de către instanța potrivit obiectivelor solicitate (f. 225-
226), lucrarea fiind executată de către expert Ana Zoia Pop, acreditat de Ministerul Culturii și
Cultelor (f. 236-238), apelantă-reclamanta neavând obiecțiuni la raportul de expertiză (f. 257
verso).
Obiectiunile formulate de părat, prin consilier juridic M.N., în sensul că în mod eronat
au fost evaluate operele de artă și că înțelege să conteste valoarea despăgubirilor
concluzionate de expert, cu atât mai mult cu cât acesta nu este un expert tehnic judiciar, au
fost respinse prin încheierea din 02 iunie 2008, întrucât acordarea daunelor morale este o
chestiune de apreciere exclusă a instanței, iar în ceea ce privește valoarea lucrării, expertul a
răspuns la obiectivele stabilite de către instanța, exprimându-și punctul sau de vedere că
specialist în domeniu (f. 267, 268).
Prin aceeași încheiere de ședința, apelantă-reclamanta, în temeiul dispozițiilor art.
132 pct. 2 alin. 2 Cod Procedura Civilă a majorat câtimea obiectului cererii la suma de
210.000 EUR, respectiv la valoarea totală a prejudiciului artistic al ansamblului sculptural,
reținută de către expert .
Apelul a fost privit că fondat pentru considerentele ce urmează:
Primul motiv de apel a fost privit că fondat, în sensul că în mod eronat instanța de fond
a apreciat că n-au fost încălcate drepturile morale ale reclamantei și că atare nu se impune
obligarea Mun. Rm.V. la plata unor daunemorale.
S-a constatat că soluția este eronată întrucât, prin actul intitulat "donație", intervenit
între reclamanta C.C., artist plastic și Primarul Municipiului R.V., ansamblul sculptural
"Grapheme" a fost predat Primăriei Municipiului R.V., această din urmă obligându-se să
respecte drepturile de autor prevăzute de art. 10 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de
autor și drepturile conexe, respectiv să nu modifice, să nu mute și să anunțe autorul în cazul
oricărei intervenții asupra lucrării (f. 11).
Or, din probele administrate în cauza, a rezultat cu certitudine că s-a intervenit de către
părat asupra întregului ansamblul sculptural (f. 110-112), ocazie cu care au fost dislocate părți
din această lucrare și mutate în incinta Grădinii Zoologice a Municipiului R.V. Mutarea
lucrării este recunoscută și de părat, situație ce rezultă din răspunsul la întrebarea nr. 6 din
interogatoriul restituit instanței de fond (f. 49-50).
Prin raportul de expertiză întocmit de către expertul A.Z.P., se reține că pe
amplasamentul inițial din față Școlii nr. 9, str. Ostroveni, Municipiul Rm. Vâlcea, intersecție
cu str. Lucian Blaga, s-au identificat expuse două piese "Grapheme", fiind cele mari din cele
șapte consemnate în fișa lucrării întocmită de Comisia de Evaluare a Uniunea Artiștilor
Plastici din România.
Restul componentelor au fost identificate de expert la Grădina Zoologică a
Municipiului Râmnicu Vâlcea.
Din starea de conservare, la două din elementele "Grapheme", expertul a dedus că pe
suprafață lor s-a încercat o restaurare neprofesionistă, vopsite cu un strat gros de culoare
stridentă fără a respectă nuanță inițială, acțiunea de vopsire având că scop ascunderea
intervenției barbare asupra lucrării (lipsa unei bucăți din piesă).
A mai identificat expertul pe o altă alee, alt grupaj din trei bucăți, fiind de
nerecunoscut și complet distruse (f. 236-238 - apel). Nu are relevanță juridică și nu poate
exonera de răspundere civilă pe pârâtul Municipiul Rm.V., Hotărârea nr. 108 din 28 aprilie
2005 emisă de C.L. al Municipiului Rm.V. privind schimbarea amplasamentului a
ansamblului "Grapheme" (f. 42 fond), întrucât drepturile morale ale reclamantei, că autor al
acestei opere de artă prevăzut de art. 10 din Legea nr. 8/1996, nu puteau fi exercitate decât
personal, atâta timp cât pârâtul în calitate de beneficiar s-a obligat să nu modifice, să nu mute
sau să nu distrugă lucrarea, mai mult, să anunțe autorul în cazul oricărei intervenții asupra
operei.
Cum intervenția asupra lucrării s-a concretizat în dislocarea, mutarea și distrugerea
parțială a acesteia, este evident că reclamanta a suferit un prejudiciu moral.
Stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciile aduse onoarei sau demnității
unei peroane presupune o apreciere subiectivă din partea judecătorului, care, însă, trebuie să
aibă în vedere anumite criterii obiective rezultând din cazul concret dedus judecății, gradul de
lezare al valorilor sociale ocrotite, să aprecieze intensitate și gravitatea atingerii aduse
acestora.
Instanța rețînând poziția socială a reclamantei, aceea de artist plastic profesionist,
calitatea păratului care având în patrimoniul ansamblul "Grapheme" trebuia să-l ocrotească
pentru a asigura în rândul locuitorilor orașului respect pentru această opera de artă și în
general climatul siguranței unor asemenea lucrări unicat, modalitatea barbara asupra lucrării
care prezumă disprețul cu care s-a intervenit în dezmembrarea să, dar mai ale reamplasarii
celor cinci bucăți din lucrarea "Grapheme" în mod aleatoriu și puncte diferite în Grădina
Zoologică a Municipiului R.V., sunt împrejurări concrete de natură să aducă atingere gravă
onoarei și demnității reclamantei, atâta timp cât toate aceste acțiuni ale păratului au fost
propagate către public.
Prin urmare, despăgubirile morale ce se vor acordă reclamantei, au mai degrabă rolul
de a-i procura acesteia o satisfacție subiectivă, decât a repara propriu-zis prejudiciu.
Odată ce fapta ilicită a păratului a fost probată această devine suficientă, urmând că
prejudiciul moral și raporturile de cauzalitate să fie prezumate, întrucât caracterul subiectiv,
intern al prejudiciului moral, proba să obiectivă, este practic imposibilă în condițiile
răspunderii civile delictuale reglementate de art. 998 Cod Civil.
Față de aceste considerente a fost admis apelul declarat de apelantă-reclamanta
împotriva sentinței civile pronunțate de instanța de fond, pe care a schimbat-o, în sensul
admiterii în parte a acțiunii și a obligării intimatului-părat la despăgubiri morale în cuantum
de 100.000 EUR apreciat de instanța că rezonabil în realizarea satisfacției subiective a
apelantei.
Nu se verifică însă criticile din cel de al doilea motiv de apel. În mod
corect instanța de fond a respins acțiunea pentru celelalte capete de cerere formulate de
reclamanta prin actul de sesizare al instanței de fond .
Niciodată pârâtul Municipiul R.V. nu a contestat că reclamanta este autoarea
ansamblului sculptural "Grapheme", această situație rezultând indubitabil din actul
de donație atașat la dosar (f. 11) ce poartă semnăturile părților, declarațiile martorilor N.A. (f.
147), S.P., cercetător științific (f. 193-194), care, referindu-se la dreptul de autor al
reclamantei, arată că acesta este dovedit de studiile, specialitatea, apartenența la o breaslă
foarte bine definită - Uniunea Artiștilor Plastici și recunoașterea spațiului public al
reclamantei în calitatea de artist plastic pe care o are.
Că reclamanta este autoarea lucrării "Grapheme", este dovedită cu toate actele
existente la dosar, astfel încât există cu certitudine în favoarea reclamantei prezumția instituită
de prevederile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 8/1996, în sensul că "se prezumă a fi autor, până la
proba contrară, persoană sub numele căreia opera a fost adusă pentru prima dată la cunoștință
publică".
Prin urmare, cum opera "Grapheme", a fost adusă pentru prima dată la cunoștință
publică sub numele reclamantei C.C., astfel cum rezultă din ansamblul probator administrat în
cauza, fără a i se fi contestat până în prezent această calitate, în mod corect instanța de fond a
respins că neîntemeiat capătul de cerere de constatare a existenței dreptului de autor al
reclamantei asupra ansamblului sculptural "Grapheme", lucrare aflată în patrimoniul
Municipiului R.V.
De asemenea, în mod corect instanța de fond a respins și capătul de cerere în care
reclamanta a solicitat obligarea păratului la plata sumei de 196.980 RON, echivalentul a
56.000 EUR, valoarea lucrării stabilită în anul 1999 de către Primăria Mun. R.V.
Din probele administrate în cauza, a rezultat că materialele înglobate în ansamblul
sculptural "Grapheme" nu au fost suportate de către reclamanta, iar această a fost remunerată
pentru lucrarea să (f. 112, 270, 273, 277).
Este necesară precizarea că Fundația H.A.R. la care se referă punctul 9 din încheierea
nr. 21/14.07.1999 a Curții de Conturi a României - Camera de Conturi a Județului Vâlcea,
este cea intitulată "Habitat și Artă în România", emitentă broșurii ilustrate aflată la filele 63
bis-98 dosar fond, fundație care în cadrul Ediției a ÎI-a 1998-1999 a realizat personalizarea
spațiilor publice din habitatele umane aflate în suferință pe rază Municipiului R.V., ocazie cu
care reclamanta C.C. a realizat ansamblul sculptural "Grapheme".
Pentru aceste considerente apelul a fost privit că fondat și admis că atare, în
temeiul art. 296 Cod Procedura Civilă, cu consecință obligării păratului la plata sumei de
400 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, potrivit înscrisurilor existente în dosar.

Pronunțată de: Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă, pentru Cauze privind Conflicte de
Muncă și Asigurări Sociale și pentru Cauze cu Minori și de Familie