olegiul Economic “ Gheorghe Dragoş” Satu Mare

ORDINUL DE PLATA

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE OBŢINERE A CERTIFICATULUI DE

CALIFICARE PROFESIONALĂ

TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI DE COMERȚ

ÎNDRUMĂTOR:

Profesor : Codrean Mugurel

ABSOLVENT: SUCIU ADRIAN IOAN

-2023-
 CUPRINS

Argument...................................................................................4
CAPITOLUL1.Contabilitatea operatiilor fara numerar..............................6
1.1. Notiuni gnerale.................................................................7
1.2. Banca- fundament al sistemului de plata fara numerar.....8
1.2.a. Rolul si structura sistemului bancar...............................8
1.2.b. Bancile comerciale ( de depozit) – veriga de baza a
sistemului bancar.........................................................9
1.2.c. Conturile bancare..........................................................10
1.3. Transferul bancar.............................................................11
1.3.a. Depozitele bancare- forma a monedei scripturale.........12
1.3.b.1. Viramentul- fundament al transferului bancar...........14
1.3.b.2.Viramentul- instrument de plata ................................16
1.3.Ordinul de plata- expresie a transferului de credit
Capitolul 2. Alte instrumente de plata ......................................................19
2.1. Cecul..............................................................................19
2.2. Cambia...........................................................................23
2.3. Biletul la ordin...............................................................23

Concluzii
Bibliografie

2
 Argument

Ordinul de Plata(OP) este instrumentul cel mai des utilizat in platile fara
numerar. El este o dispozitie neconditionata data de catre emitentul ordinului
unei anumite banci de a pune la dispozitia unui beneficiar o suma de bani.
Pentru ca dispozitia data sa poata deveni OP trebuie indeplinite urmatoarele
conditii:
Banca receptoare sa dispuna de fondurile banesti, fie prin debitarea unui
cont al emitentului, fie prin incasarea lor de cel care a dat dispozitia (de
emitent).
Nu se prevede ca plata sa fie facuta la cererea beneficiarului.
Plata incepe prin emiterea de catre platitor a unui OP. Plata se
finalizeaza prin acceptarea respectivului OP de catre banca destinatara. OP este
emis in nume si pe cont propriu.
Platitorul poate fi un client al bancii care initiaza plata numita si banca
initiatoare sau chiar banca initiatoare.
Beneficiarul platii este persoana desemnata prin OP de catre platitor sa
primeasca o anumita suma de bani. Beneficiarul poate fi un client al bancii
destinatare sau banca destinatara. Banca destinatara este cea care receptioneaza
si accepta un OP. Banca emitenta este orice banca cu exceptia celei destinatare
care emite un OP. Banca intermediara este orice banca emitenta sau receptoare,
alta decat banca initiatoare sau banca destinatara .
OP are urmatoarele elemente caracteristice:
a) Este neconditionat;
b) Este trecut numele sau denumirea platitorului si numarul contului
acestuia;
c) Denumirea bancii initiatoare;
d) Denumirea bancii receptoare;
e) Elemente de identificare si autentificare a emitentului de catre banca
initiatoare.
Emitentul este obligat prin OP, numai daca acesta a fost emis de el sau
de catre o persoana mandatata. Emitentul este obligat sa plateasca bancii,
atunci cand aceasta banca receptoare il accepta la plata. Se considera ca plata
3
este efectuata in momentul debitarii contului emitentului, sau cand banca
emitenta crediteaza contul bancii receptoare deschis la ea si aceasta utilizeaza
fondurile desemnate de suma respectiva. Se mai considera ca plata este
efectuata in momentul in care decontarea finala este operata prin creditarea
contului bancii receptoare deschis la BNR .
OP este reversibil pana la efectuarea platii. OP poate fi emis pe suport
de hartie sau clasic, sau pe suporturi neconventionale (magnetic sau electronic).
OP este un transfer de credit sau virament de credit. Platitorul plateste
comisioanele bancii pentru procesarea si onorarea OP. Daca banca intarzie
efectuarea platii, ea plateste dobanzi de intarziere. Banca receptoare este
obligata sa execute un OP in ziua in care l-a acceptat sau cel mai tarziu in ziua
bancara urmatoare.
Pana la finalizarea viramentului de credit fiecare banca este obligata sa
sprijine pe emitent sau banca emitenta anterioara. In momentul in care
transferul de credit este acceptat, banca destinatara devine obligata fata de
beneficiar pentru suma inscrisa in OP acceptat.
Finalizarea transferului de credit nu impiedica exercitarea dreptului
beneficiarului de a recupera ulterior totalul spezelor bancare de la creditor.

4
 I.CONTABILITATEA DECONTARILOR FARA
NUMERAR
1.1 NOTIUNI GENERALE

Prin decontari fara numerar se inteleg incasarile si platile prin

conturi bancare; acestea se fac prin virarea unor sume in lei sau in valuta din
contul debitorului in contul creditorului. Decontarile fara numerar utilizeaza
instrumente si mijloace de plata emise pe suport de hartie,magnetic sau
electronic.
Decontarile fara numerar se caracterizeaza prin :

 Natura lor dubla,determinata de un flux de inregistrari in

conturi(transfer de fonduri) si de flux de mesaje intre parti continand
instructiunile de plata.
Instrumentele de plata fara numerar sunt purtatoare acestor mesaje.
 Diferenta de timp intre momentul initierii si cel al finalizarii platii.
 Existenta unuia sau mai multor intermediari (bancile) in realizarea
acestui tip de plati.
Fluxurile contabile ale decontarilor fara numerar pot fi sistematizate
astfel:
 Incasari: stingeri de creante monetare,incasari de venituri si
cheltuieli;
 Plati: stingeri de datorii monetare,achitarea cheltuielilor si
pierderilor;
 Transferuri banesti (viramente interne) intre diferite conturi de
trezorerie.
Pe plan international se manifesta tendinta de scadere a ponderii
platilor in numerar,aceasta datorita puternicei dezvoltari a telecomunicatilor si
folosirii de plata electronice.
In tara noastra s-au facut eforturi deosebite(B.N.R. si
societatile bancare) pentru introducerea unor instrumente de plata fara numerar
adaptate atat standardelor internationale, cat si stadiul actual de dezvoltare a
sistemului nostru de plati, care s-au cincretizat in actualizarea cadrului
legislativ pentru: cec,cambie, bilet la ordin si ordin de plata.Folosirea lor
efectiva pentru descarcarea obligatiilor asumate de agentii economici depinde

5
de mai multi factori,dintre care amintim asigurarea de catre banci a unor
servicii de plati de calitate, rapide si sigure,fata de clientii lor.

1.2 BANCA- FUNDAMENT AL SISTEMULUI DE PLATA FARA

NUMERAR

Principalii intermediari financiari sunt bancile, a caror

caracteristica importanta consta in capacitatea lor de apune in circulatie creante
asupra lor insele,sporind volumul mijloacelor de plata si, implicit, al masei
monetare.
Ele faciliteaza formarea capitalului disponibil in economie si
permit coordonarea procesului economisire-investire in scopul sporirii
volumului total de resurse alocate economiei.
1.2. a) ROLUL SI STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR
Bancile in calitatea lor de intermediari financiari au un dublu rol:
pe o parte,emit propriile lor titluri,negociabile, in scopul mobilizarii activelor
monetare disponibile in economie, iar pe de alta parte, achizitioneaza pe cele
emise de agentii nebancari, plasand,astfel,o parte din resursele mobilizate.In
multe situatii,agentii nebancari emit propriile titluri, de regula, dupa ce si-au
dovedit solvabilitatea in relatiile lor cu bancile.
Increderea este un element esential in derularea acestui proces de
intermediere. Bancile ofera deponentilor garantii asuguratorii ca isi pot retrage
fondurile oricand doresc si le plaseaza spre fructificare pe cele de care acestia
nu au nevoie imediata. Pentru fundamentarea increderii, bancile trebuie sa
adopte un comportament prudential si maxima rigoare in luarea deciziei de
plasare a fondurilor( indeosebi prin distribuirea de credite),sa-si deruleze
afacerile intr-o maniera care sa submineze increderea deponentilor.
In acest proces de intermediere,bancile indeplinesc doua
importante functii,care le confera o pozitie privilegiata si prin care se
diferentiaza de celelalte institutii si anume:
 Constituirea de resurse prin atragerea disponibilitatilor banesti
temporare ale clientilor si plasarea acestora spre fructificare, in special, prin
acordarea de credite pe diferite termene. In general, termenele de utilizare a
resurselor sunt superioare celor de constituire a lor.
Datorita acestui decalaj, o banca se poate confrunta cu doua
situatii delicate:prima, de a nu putea sa-si onoreze angajamentele pe termen

6
scurt; a doua de a avea resurse a caror deponibilitati sa ajunga la scadenta, in
timp ce utilizarile raman cu termen neschimbat;
 Asigurarea mecanismului de functionare a platilor, care sa sustina
cresterea economica, prin efectuarea de viramente si plati in numerar.
Totalitatea bancilor care functioneaza intr-o economie formeaza
sistemul bancar, in structura caruia distingem: banca centrala; bancile
comerciale sau de depozit; societatile financiare, bancile si institutiile de credit
specializate.
Stabilirea sistemului bancar este un obiectiv integrat politicii
de stabilizare macroeconomico. Ca urmare, sistemul bancar este unul dintre
cele mai reglementate domenii. Are un anumit specific si are nevoie,deci, de un
tratament special fata de alte sectoare ale economiei,desi se bazeaza tot pe
mecanismele pietei. Sistemul bancar este organizat avand in centru banca de
emisiune.
O data cu monopolizarea dreptului de a emite bacnote, Banca
Centrala s-a detasat de celelalte banci din sistem si din concurenta lor s-a
transformat,treptat intr-o institutie de supraveghere, control si sustinere a
sistemului bancar in ansamblul sau. Astfel spus, Banca Centrala este in prezent
bancher a celorlalte banci sau banca a bancilor. Aceasta pozitie s-a impus si
prin acceptarea unei pozitii de relatica subordonare de catre celelalte banci.
Sarcina principala a Bancii de Emisiune o reprezinta influentarea
comportamentului celorlalte banci in conexiune cu obiectivele politicii
economice atat prin utilizarea unor instrumente specifice cat si prin masuri de
control selectiv al creditelor. Prin aceste instrumente, Banca Centrala
supravegheaza lichiditatea economiei si actioneaza ca un creditor in ultima
instanta pentru celelalte verigi ale sistemului bancar. La toate acestea mai
putem adauga si calitatea ei de bancher si casier al statului.
Celelalte componente ale sistemului bancar,sunt in majoritatea lor ,
organizate tot sub forma societatii pe actiuni si nu pot fii private, de stat sau
mixte. Au statute proprii de functionare in care se prevad:forma de organizare
volumul si ponderea capitalului propriu; alte fonduri care le pot
constituii;tipurile de operatiuni pe care le pot efectua,grupate in doua mari
categorii: bilantiere( pasive si active) si extrabilantiere.
Tipurile de operatiuni pasive si active,precum si ponderea
lor,difera de la o banca la alta in functie de specificul activitatii sale, marimea
bancii si altele. Specificul activitatii desfasurate determina gruparea bancilor
in : banci comerciale,societati financiare etc.

7
1.2.b)BANCILE COMERCIALE(DE DEPOZIT)- VERIGA DE BAZA A
SISTEMULUI BANCAR
Bancile comerciale sunt institutii financiare profilate atat in
atragerea de resurse si plasarea acestora prin acordarea de credite, cat si in
efectuarea platilor intre titularii de cont,agentii economici.
Initial, au mijlocit creditul comercial direct intre agentii economici,
prin preluarea de la acestia a titlurilor de credit omercial de unde si denumirea
lor.
In ultimii ani, produsele si serviciile bancilor comerciale s-au
diversificat foarte mult prin angajarea prin operatiuni, altadata aflate in zona de
granita cu alti intermediari financiari. Se manifesta, de altfel, o tendinta
accentuata de diminuare a deosebirilor dintre bancile comerciale si bancile de
economii si dintre bancile comerciale si bancile de afaceri care se ocupa
indeosebi, cu investirea economiilor pe termen lung, evolutia lor fiind orientata
catre tipul de banci universala ( in special, in spatiul european).
Legatura directa cu agentii economici (persoane fizice si juridice)
in ceea ce priveste constituirea si utilizarea depozitelor, in principal, sub forma
ditribuiri de credite, confera bancilor si calitatea de centru de efectuare a platilor
intre titularii de cont.
Putem indentifica urmatoarele activitati specifice bancilor
comerciale:
- atragerea disponibilitatilor monetare prin operativitate si
conditii de depozitare avantajoase din punct de vedere al remunerarii,
lichiditatii,diponibilitatii si singurantei;
- acordarea de credite pe termene diferite;
- asigurarea unei circulatii eficiente a mijloacelor si
intrumentelor de plata in scopul derularii rapide a decontarilor intre
clientii bancilor
- pastrarea si siguranta a valorilor;
- sporirea si diversificarea ofertei de servicii financiare pentru
clienti, persoane fizice si juridice.

8
 1.2.c) CONTURILE BANCARE

Marea majoritate a operatiunilor bancare desfasurate pentru clientii

bancii,se reflecta in conturile bancare, care reprezinta un sistem de referinta
pentru reprezentarea raporturilor bancilor cu persoanele pentru care banca
efectueaza servicii.
Clientii bancii, pentru marea majoritate a operatiunilor, se afirma si
actioneaza ca titularii contului.
Contul bancar ca expresie a raporturilor dintre banca si client, se
defineste prin mai multe ipostaze: este un document contabil, este o conventie,
este un document al comertului de banca.
Ca document contabil, contul bancar este un tabel al crentelor si
datoriilor reciproce, o reflectare a operatiunilor efectuate.
Dar pentru efectuarea operatiunilor, ambele parti trebuie sa accepte prin
conventie un regim operational reciproc avantajos.
Astfel contul este preponderent o conventie asupra modului de acoperire
si stingere a creantelor intre cele doua parti corespondente.
Regimul dibanzilor practicate reprezinta o alta latura a convetiei . De
asemenea, operarea in cont impune pentru banca prestarea unor servicii
implicite,efectuarea operatiunilor de casa ale clientilor in conditii prealabil
convenite si acceptate.
Semnificarea contului ca intrument al comertului de banca este mai
ampla.
Soldul contului titularului reprezinta o expresie a relatiilor de credit
intre banca si titular.
Astfel soldul creditor pentru pozitia initiala arata calitate de creditor al
titularului fata de banca.
Operatiunile care se succed in cont fata de banca duc la continua
miscare a soldului . Fiecare nou sold este o pozitie provizorie pana la viitoare
operatiune.
Fiecare miscare in cont constata o operatiune si marcheaza un rezultat,
stabilind o noua pozitie intre banca si titular.
Partile pot convenii daca operatiunile se desfasoara in limita
disponibilului din cont sau daca sunt permise si solduri debitoare, situatie in
care titularul beneficiaza de credite acordate de banca.

9
 Contul bancar este, in mod specific un instrument de exprimare a platii,
in conditiile in care datoriile sunt platite prin inscrierea in cont. Dupa cum se
stie, creditarea contului titularului inseamna efectuarea de plati in favoarea celor
fata de care este datorat,iar debitarea contului titularului inseamna incasarea
creantelor de la datornicii sai.
Operatiunile vor avea un efect specific:
- diminuarea disponibilului, la debitor
- cresterea disponibilului la creditor.
Contul titularului poate reprezenta un instrument de garantarea
pentru banca. Contul cu sold creditor al unui titular poate reprezenta, prin
soldul sau, garantia pentru credite acordate si exprimate in alte conturi cu
sold debitor.
Principalele tipuri de conturi,deschise de banci pentru clienti, sunt:
contul curent si contul de depozit .
Contul curent este destinat inregistrarii operatiunilor curente si deci
abilitat a reflecta operatiuni multiple, ca semnificatie si frecventa si diferite
ca sens (debitoare si creditoare).
Acest cont este tipic pentru titularii agenti economici.
Contul de depozit este destinat a reflecta procesul de fructificare a
capitalului si operational in momentele depunerilor si ale retragerilor,
operatiuni prin natura lor departate in timp si deci la minima frecventa.
Contul de depozit este tipic pentru titularii persoane fizice.

1.3. TRANSFERUL BANCAR

1.3.a) Depozitele bancare-forma a monedei scripturale
Operatiile de casierie efectuate de banci reprezinta, operatiuni efectuate
de banci pentru clientii lor,pentru cei care au conturi deschise la banca lor.
Pastrarea disponibilitatilor banesti ale clientilor reprezinta o
functionalitate primordiala a bancilor care este determinata de o relatie speciala
intre persoane si firme, pe de o parte, si banci pe de alta parte. Prin aceste
relatii,de fapt, persoana sau interprinderea cedeaza unele atributii legate de
administrarea averii sale sau, mai direct spus, incredinteaza efectuarea
operatiunilor legate de gestiunea diponibilitatilor monetare, bancii, asumandu-
si dreptul de dipozitie asupra sumelor aflate in pastrarea la banca.
De aici rezulta doua consecinte principale.
Primordial, banca presteaza servicii de incasare si efectuare de plati in
numele si in contul clientului sau, tine o evidenta corecta a operatiilor de casa

10
ale clientului si raporteaza,la cerere, situatia efectiva a contului, respectiv a
soldului disponibil al fiecarui titular de cont.Implicit, acesta inseamna ca partea
principala privind activitatea de caserie se tranfera de la firma, sau persoana, la
banca. O parte insemnata a personalului bancii este angajata in efectuarea de
operatiuni ce se refera la administrarea disponibilitatilor clientilor. Pentru toate
aceste servicii, firma sau persoana datoreaza bancii contraprestatii
binemeritate.
O a doua consecinta consta in formarea depozitelor bancare. Acestea
aflate sub administrarea efectiva a bancii, pe de o parte, asigura resurse
temporare ce pot fii ulitizate de catre banca.
Banca primeste zilnic sume importante depuse de clienti sau pentru
contul acestora fapt de transfera asupra bancii atributiile de a le pastra, manevra
si a le asigura securitatea. Astfel, bancile trebuie sa-si construiasca sisteme de
sifuri sigure, cu blindaje supradimensionate si cu sisteme de inchidere
mecanice, electrice si electronice sofisticate. De asemenea, bancile intretin un
aparat de sortare si numarare a banilor cu personal specializat si tehnologie
adecvata. In acelasi scop, bancile organizeaza un sistem de colectare si
transport mecanizat al banilor prin mijloace de transport blindate.
Clasificarea depozitelor:
 depozite la vedere;
 depozite de economii;
 depozite la termen.

1.3. b) 1. Viramentul-fundament al tranferului bancar

Viramentul se caracterizeaza ca un procedeu special de plata care se
infaptuieste prin transferul sumei dintr-un cont in altul, respectiv prin creditarea
contului platitor si debitarea contului beneficiar.
Semnificatia acestui procedeu are mai multe interpretari:
-o prima interpretare decurge din considerarea procedeului din punct de
vedere economic al circulatiei monetare.
Depozitele bancare, concretizate prin soldul conturilor titularilor la
banci, reprezinta forme sedimentare a detinerii monetare aflate sub forma
scripturala. Prin virament- prin trecerea unei sume de la un depozit la altul- se
infaptuieste circulatia monedei scripturale.
- Intr-o alta interpretare, detinerile de depozite bancare
exprima creante ale tertilor fata de banca, iar viramentul reprezinta un
procedeu de transfer al creantelor intre creditorii bancii.

11
1.2 b) 2. Viramentul- instrument de plata

In practica bancara, viramentul este prezentat si sub forma unui

document de dispozitie adresat de titularul de cont bancii sale.
Ordinul de virament este deci un document prin care se exprima si
se materializeaza mandatul dat de client bancherului de a prelua o suma din
contul sau si de a o transforma in contul altuia. Bancile isi pot stabilii norme de
functionare a viramentului si pot tiparii formulare pentru a asigura unitatea
modului de exprimare si operare.
Sa examinam elementele dintre titulari si banca.
- Pe de o parte,banca actioneaza ca depozitara,repectiv
pastreaza depozitul clientului pana la exprimarea ordinelor sale
dipozitive.
- Pe de alta parte, atunci cand i se solicita, prin ordin un
tranfer, banca are calitatea de madatara, de executanta a unor servicii prin
ordinul si pentru contul clientului. Astfel, prin executarea ordinului de
virament banca efectueaza operatie de mandat .
In raport cu alte instrumente de plata reglemetata prin lege,
ordinul de virament prezinta unele restrictii:
1. Ordinul de virament o data emis, prin el insusi nu confera
nici un drept beneficiarului, de fapt, el nu se inmaneaza beneficiarului,
fiind o relatie directa intre titulari si banca. Ordinul de virament emis
reprezinta doar o ipoteza care se materializeaza daca sunt conditii,depilda
daca exista disponibil in cont.
2. Abia dupa operarea ordinului de virament, benefiaciarului
are certitudinea definitiva a platii.
3. Ordinul de virament este revocabil. Relatiile dintre titulari si
banca sunt particulare si secrete. Titularul de cont poate sa-si faca
permanent optimizari privind platile pe care urmeaza sa le dispuna si in
acest cadru sa dea prioritate anumitor plati, in defavoarea altora, prin
revocarea unor dipozitii anterioare.
4. Ordinul de virament are o ordine de preferinta
dezavantajoasa. Astfel daca concomitent se exercita pretentii de plata
asupra unui cont, pe de o parte printr-un cec si pe de alta parte, printr-un
ordin de virament, iar disonibilul din cont nu este suficient pentru
efectuarea ambelor plati, se da prioriatate cecului. Se procedeaza astfel,

12
 deoarece plata prin cec reprezinta un angajament prin rang al titularului
de cont , care are deja rezonante publice si se bucura de protectia legii. In
ceea ce priveste ordinul de virament, acesta ramane in cadrul intim al
relatiilor client banca si in consecinta este considerat pe un plan secund.

1.3. c) ORDINUL DE PLATA – EXPRESIE A TRANFERULUI DE

CREDIT

ORDINUL DE PLATA este o dipozitie neconditionata, data de

catre emitentul acesteiaunei societati bancare receptoate de a pune la dispozitia
unei beneficiar o anumita suma de bani. A pune la dispozitia unui beneficiar pe
baza unui ordin de plata, o anumita suma de bani inseamna a platii sau a face sa
se plateasca acestuia respectiva suma de bani.
O astfel de dispozitie este considerata ordin de plata numai daca :
a.) Societatea bancara receptoare dispune de fondurile
reprezentate prin respectiva suma de bani- denumita in continuare fonduri
banesti- fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin incasarea
acesteia de la emitent;
b.) Nu prevede ca plata plata trebuie sa fie facuta la cererea
beneficiarului
TRANSFER-CREDIT este o serie de operatiuni care incepe prin
emiterea de catre platitor al unui OP dat unei societati bancare de a pune la
dispozitita unui beneficiar o anumita suma de bani si care se finalizeaza prin
acceptarea respectului OP de catre societatea bancara destinatara.
EMITENT este o persoana care emite un OP pe cont propriu.
PLATITOR este prima persoana care emite , in nume si pe cont
propriu, OP in cadrul unui tranfer credit.
Platitorul poate fi:
a.) Un client al societatii bancare, sau
b.) Societatea bancara initiatoare .
BENEFICIAR este persoana desemnata prin OP de catre
platiror sa primeasca o anumita suma de bani.
Beneficiarul poate fi:
a.) Un client al socitatii bancare destinatare, sau
b.) Societatea bancara destinatara
RECEPTIA este procedura prin care o societate bancara
recunoaste ca a primit spre autentificare, acceptare si executare un OP.

13
 AUTENTIFICARE este procedura prin care societatea
bancara determina daca un OP a fost emis de persoana indicata OP care
imitent in aceasta calitate.
ACCEPTAREA este procedura prin care o societate
bancara recunoaste ca valabil un OP receptionat, in vederea executarii,
obligandu-se sa execute serviciul de a transfera fondurile banesti la
termenele si conditiile dispuse de emitent prin OP.
EXECUTAREA este o procedura de emitere de care o
societate bancara emitatoare a unui OP cu scopul de a pune in aplicare un
OP acceptat anterior .
ZIUA BANCARA este aceea partea a unei zile lucratoare pe
parcursul careia o societate bancara receptioneaza si emite OP cu data
acelei zile.
PERIOADA DE EXECUTIE este o perioada de o zi sau
doua zile bancare consecutive,care incepe cu prima zi si care se sfarseste
cu ultima zi in care o plata poate fi executata.
DOBANDA DE INTARZIERE in executarea unui OP este
o suma de bani care reprezinta valoarea ce se asociaza la un moment dat
sumei prevazute de emitent in OP , calculata la o rata a dobanzii
comunicata public si prin metode de calcul acceptate de catre societatile
bancare.
CONTINUTUL ORDINULUI DE PLATA
Este ordin de plata si se supune prezentului regulament orice
dispozitie neconditionata data unei societati bancare de a platii o anumita
suma de bani, unui beneficiar, care contine urmatoarele mentiuni
obligatorii:
a. Ordinul neconditionat de a platii o anumita suma de bani;
b. Numele sau denumirea beneficiarului si, dupa caz,numarului
contului acestuia deschis la societatea bancara destinatara;
c. Numele sau denumirea platitorului, numarul contului
acestuia deschis la societatea bancara initiatoare;
d. Denumirea societatii bancare initiatoare;
e. Denumirea societatii bancare receptoare;
f. Elementul sau elementele care s permita autetntificarea
emitentului de catre societatea bancara initiatoare.

14
 Acceptarea sau refuzul unui OP de catre societatea bancara
destinatara:
Momentul acceptarii unui OP de catre o societatea banacara destinatara
este:
a) La receptia sa de la emitent, in cazul in care intre emitent si societatea
bancara destinatara exista un acord in acest sens, recunoscut de parti si in
vigoare la inceputul perioadei de executare;
b) In momentul in care l-a instiintat pe emitent privind acceptarea;
c) In momentul in care a debitat un cont al emitentului deschis la ea ca plata
pentru OP respectiv;
d) In momentul in care a creditat contul beneficiarului sau a pus, in alt
mod ,fondurile banesti la dispozitia acestuia;
e) In momentul in care a comunicat beneficiarului ca are dreptul sa retraga
sau sa utilizeze fondurile provenite in urma acceptarii respectivului OP;
f) In momentul in care societatea bancara destinatara a folosit fondurile
pentru acoperirea unei datorii a beneficiarului fata de ea insasi sau le-a
folosit in conformitate cu hotararea unei instante judecatoresti sau a unei
autoritati competente.
O societate bancara destinatara care nu accepta un OP este obligata sa
faca o comunicare cu privire la refuzul acestuia cel tarziu in ziua bancara
urmatoare ultimei zile a perioadei de executare.
Constituie exceptie de la aceasta regula urmatoarele cazuri:
- Atunci cand plata trebuie facuta prin debitarea unui cont al emitentului
deschis la societatea bancara destinatara si aceasta nu are disponibil
suficient in cont pentru onorarea OP,sau
- Atunci cand nu exista suficienta informatie pentru identificarea
emitentului.
Intervalul de timp in care societatea bancara receptoare trebuie sa
execute OP:
O societate bancara este obligata sa execute un OP in ziua in care l-
a acceptat. In situatia in care,din motive obiective,nu poate indeplini aceasta
prevedere,societatea bancara receptoare are obligatia sa execute OP cel mai
tarziu in ziua bancara urmatoare.
In cazul in care OP indica o anumita data a platii mai
indepartata,societatea bancara receptoare il va executa in asa fel incat acea data
sa poata fi respectata.

15
 Returnarea sumelor: In cazul in care un transfer-credit nu este
finalizat societatea bancara initiatoareeste obligata sa returneze platitorului
suma primita de la acesta in baza ordinului de plata.
Obligatia privind plata dobanzii de intarziere: In cazul in care
un transfer –credit este finalizat si o societate bancara receptoare nu si-a
respectat obligatiile,aceasta este obligatia fata de beneficiar pentru plata
dobanzii de intarziere calculata la suma inscrisa pe OP pentru intarzierea
cauzata de nerespectarea prevederilor,pentru aceasta obligatie fiind emise
instrumente de plata distincte.
Corectii de sume: In cazul in care suma inscrisa pe un OP de catre
o societate bancara receptoare este mai mica decat suma inscrisa in OP pe care
l-a acceptat anterior in vederea executarii si aceasta nu se datoreaza deducerii
spezelor care i se cuvin,respectiva societate bancara este obligata sa emita un
OP pentru diferenta. In cazul in care transferul-credit a fost finalizat,dar suma
inscrisa pe un OP emis de catre o societate bancara emitatoare este mai mare
decat cea inscrisa in OP pe care l-a acceptat anterior in vederea
executarii,respectiva societate bancara are dreptul sa recupereze diferenta de la
beneficiar.
Cooperarea bancara: Pana la finalizarea unui transfer-credit,
fiecare societate bancara are obligatia de a sprijini pe platitor sau pe oricare
societate bancara amitatoare anterioara si dreptul de a cere sprijinul oricarei
unitati bancare receptoare ulterioare in vederea completarii procedurilor
bancare privind respectivul transfer-credit.
Finalizarea transferului –credit: In cazul in care un OP a fost
emis in scopul stingerii unei obligatii a platitorului fata de beneficiar,aceasta
obligatie este stinsa in momentul in care societatea bancara destinatara accepta
OP in favoarea beneficiarului.
Arhivarea ordinului de plata: Banca Nationala a Romaniei si
societatile bancare au obligatia sa arhiveze ordinele de plata pe care le-au emis,
pe o perioada de la data executarii egala cu perioada de prescriptie.

16
 2. ALTE INSTRUMENTE DE PLATA
2.1. CECUL
Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi
bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi. Disponibilul este creat
printr-un depozit bancar, din operatiuni de incasari sau prin acordare unui
credit bancar.
Cecul reprezinta un ordin scris dat de client ( titular de cont) bancii
sale prin care cere acestuia sa plateasca o anumita suma, sa fie lui prin retrageri
de numerar, fie catre o persoana specificata de client,pentru plata unei datorii.
Cecul pune in procesul cererii sale trei persoane: tragatorul, trasul
si beneficiarul. Instrumentul este creat de tragator care , in baza unui disponibil
construit in prealabil la o societate bancara, de un ordin neconditionat acestuia
care se afla in pozitie de tras, sa plateasca la o prezentare, o suma determinata
unui terte persoane sau insusi tragatorul emitent aflat in pozitie de beneficiar.
Cecul trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si de fond obligaorii descrise
prezentele norme-cadru.
Cele trei persoane care sunt puse in legatura prin cec fac toate
operatiile legate de acest instrument in nume propriu: tragatorul emite cecul,
posesorul legitim il incaseaza , iar trasul il plateste.
Cecul este un instrument de plata, prin care tragatorul dispune de
fondurile pe care le are in societatea bancara, trasul, acesta obligandu-se sa-i
faca serviciul de casa. In acest scop societatea bancara elibereaza clientului
sau,tragatorul, mai multe formulare necompletate pe care acesta le va putea
transforma in cecuri, in limitele disponibilitatilor proprii.
Cecul cuprinde:
1. Denumirea de cec trecuta in insusi textul titlului si exprimata in
limba intrebuintat pentru redactarea acestui titlu; trebuie sa figureze expres in
textul ordinului de a platii dat bancii de tragator, prin intermediul lui;
2. Ordinul neconditionat de a platii o anumita suma de bani; se
utilizeaza formula „platii in schimbul acestui cec...” . Ordinul trebuie sa fie
clar, precis si neconditionat si sa se refere la plata unei sume de bani,
mentinandu-se si unitatea monetara in care se exprima;
3. Numele celui care trebuie sa plateasca (tras ), respectiv denumirea
bancii platitoare;
4. Aratarea locului unde plata trebuie facuta , pentru ca beneficiarul sa
stie unde sa prezinte pentru incasarea sumei inscrise pe cec. In cazul neachitarii

17
cecului, beneficiarul va implinii, in locul indicat ca loc al platii, formalitatile
cerute de lege pentru pastrarea drepturilor sale;
5. Aratarea datei si a locului emiterii ; se fac precizari clare privind
ziua, luna si anul emiterii pentru a permite calcularea de catre banca(tras) a
termenului de prezentare la plata a cecului. Data emiterii trebuie sa fie mica,
posibila si certa. De asemenea, locul emiterii trebuie sa figureze alaturi de data
emiterii. In cazul in care el nu este precizat se considera localitatea tragatorului
(emitentului)
6. Semnatura celui care emite cecul (tragatorul) banca centrala si
bancile comerciale pot cere ca formulare de cec sa poarte stampila
emitatorului, lipsa acestuia neafectand totusi valabilitatea acestui instrument
de plata. Este valabila semnatura in care prenumele este prescurtat sau aratat
numai prin initiale.
Cecul trebuie sa fie completat in intregime cu cerneala sau pix de
culoare albastra sau neagra prin dactilografiere.
Cecul trebuie sa cuprinda mentiunile obligatoorii dispuse de lege
care sa satisfaca cerintele suficientei informatorii,precum si cerintele reflectarii
garantiei date de tragator privind plata prin inscrisul respectiv.
Mentiunile facultative fac obiectul intelegerii dintre aceste
persoane.
Lipsa denumirii de cec atrage nultitatea instrumentului. Orice
conditii, limitarii sau contraprestatiei , care se adauga ordinul de plati, pe cec
duc la nultitatea instrumentului.
Simpla stampila a unui tragator,persoana juridica,neinsotita de
semnatura reprezentata autorizat al acestuia anuleaza cecul.
Nu este permisa emiterea unui cec in care tragatorul si trasul sa fie
una si aceasi persoana juridica. Exceptie de la aceasta regula poate face cecul
de calatorie, cecul circular,precum si cecul tras intre diferentele stabilite ale
acestuia tragator, dar care au personalitate juridica diferita.
Pentru a evita riscul falsificarii cecurilor, Banca Nationala a
Romaniei si societatile bancare nu vor accepta in cadrul lor decat cecuri avand
suma de plata indicata in litere cat si in cifre, cu un scris cat se poate de clar si
fara alterari ale textului in litere sau in cifre.
Pentru a putea trage cecuri, orice tragator trebuie sa depuna la
societatea bancara la care are disponibil specimenul semnaturii sale.

18
 Cercul in alb este un instrument de plata care cuprinde numai
semnatura tragatorului, iar uneori si o parte din mentiunile cerute asupra
cecului.
Ca instrument de plata, cecul poate avea o circulatie independenta
si o utilizare multifunctionala,astfel ca poate fi implicat intr-o serie de
operatiuni privind:
a. Transmiterea cecului prin gir;
b. Garantarea cecului prin aval;
c. Recuperarea prin exceptiei a sumei cecului prin protest si a actiunii
de regres .
TIPURI DE CECURI:
Putem clasifica cecurile in raport de anumite criterii,doua fiind cele
mai importante si anume: beneficiarul platii si modul de incasare.
Din punct de vedere al beneficiarului, deci al persoanei care este
platit, exista urmatoarele tipuri de cecuri.
 Cec normativ (cec girabil) , care se plateste unei anumite
persoane,cu care fara clauza de ordin. Daca cecul nu are precizata clauza de
ordin, el nu poate fii prin gir sau adorsare,ci numai pe cale cesiunii ordinare;
 Cec la purtator. Se plateste fie persoane desemnate de beneficiar
fie purtatorul lui acestuia . Acest tip de cec se transmite prin simpla sa remitere
de la un purtator la altul.

In raport cu al doilea criteriu, respectiv al modului de incasare ,

distingem urmatoarele tipuri de cecuri:
a. Cec barat: denumirea este data de cele doua linii paralele( verticale
sau oblice) oriunde pe suprafata cecului . exista doua tipuri de cecuri barate:
cec cu barare generala , cand in spatiul delimitat intre cele doua nu are nimic
inscris si care circula prin gir, fiind valabil numai in posesia ultimului
detinator; cec cu barare speciala, daca in spatiul dintre cele doua linii este
inscrisa denumirea bancii.
Bararea cecurilor se poate face in momentul emiterii, fie in cursul
circulatiei sale, de catre oricine dintre posesori ulteriori ai instrumentului
respectiv.
Operatiunea de barare este o operatiune de supraveghere asupra
beneficiarului cecului si o modalitate suplimentara de aparare a corectitudinii si
sigurantei platilor prin cec.

19
 Bararea generala poate fi transformata in barare speciala.
Operatiunea inversa este interzisa.
b. Cec de virament:
Este insotit de clauze ca „platibil in cont” sau „numai prin
virament”.Deci ,plata cecului se face numai spiritual, creditandu-se contul
beneficiarului , operatiunea echivaland practic cu plata cecului.
c. Cec certificat:
Este instrumentul prin care o banca aflata in pozitie de tras confirma,
inaintea remiterii cecului catre beneficiar, existenta fondurilor necesare
efectuarii platii ordonate. Certificarea cecului este ceruta bancii de catre
emitentul tragator inainte a-l da la plata de catre unul din procesorii ulteriori,
beneficiari ai cecului.
Prin certificare, tragatorul nu mai poate retrage din contul sau sum
distanta platii cecului respectiv, inainte de expirarea termenului de prezentare
al acestuia in aceasi tip, prin certificare, trasul respectiv banca,nu se angajeaza
direct,dar are obligatia ca in caz de neplata sa despagubeasca o liniuta ca pe
beneficiar.
d. Cercul circular:
Este un titlu de credit la ordin emis de o banca asupra subunitatilor sale
sau asupra altei banci. Prezinta urmatoarele caracteristici mai importante:
- Este platibil la vedere,in termen de 30 de zile de la emiterea in
oarecare din locurile indicate pe cec de emitent(tragator);
- Emitentul se obliga definitiv sa efectueze plata cecului in favoarea
beneficiarului care este si clientul sau
e. Cecul de calatorie:
Utilizarea cecului de calatorie se caracterizeaza prin urmatoarele:
- Tragatorul emitent vinde cecul unei persoane care devine procesor;
- Procesorul , in momentul cumpararii, semneaza pe fiecare cec in
prezenta emitentului
- Procesorul remite altel persoane, care devine beneficiar, in
schimbul obtinerii de bunuri, servicii sau chiar numerar;
- Beneficiarul incaseaza suma inscrisa pe cec de la banca locala,iar
banca locala recupereaza suma de la banca emitenta, prin relatii interbancare.
2.2. CAMBIA
Cambia este un instrument de plata ce exprima obligatia asumata de un
debitor de a platii la scadenta o suma de bani determinata, in favoarea unu
beneficiar.

20
 Cambia cuprinde:
1. Denumirea de cambie trecuta insusi textul titlului si
exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu;
2. Ordinul neconditionat de a platii o suma determinata;
3. Numele aceluia care trebuie sa plateasca(tras);
4. Aratarea scadentei;
5. Aratarea locului unde plata trebuie facuta.
Cambia pune in legatura, in procesul crearii sale, trei
persoane:tragatorul, trasul, si beneficiarul. Titlul este creat de tragator, in
calitate de creditor , care da ordin debitorului sau numai tras, sa plateasca
o suma fixata la o data determinata in timp sa fie un beneficiar , sa fie la
ordinul acestuia din urma.
Acceptarea cambiei este angajamentul luat de catre tras, fata
de orice procesor legitim , de a plati cambia la scdenta. Trasul nu este
obligat prin lege sa accepte, dar, daca accepta, el devine
debitorul(obligatorul) principal.
Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:
 Facultativa –poate fi facuta oricand pana la scadenta;
 Obligatorie- atunci cand tragatorul indica expres in titlu acest fapt
fixand sau nu un termen pentru prezentare sau –atunci cand cambia este
platibila la un anumit timp de la vedere, in termen de un am de la data emiterii.
Prezenatarea la acceptare poate fi facuta atat de procesorul
cambiei, cat si de un simplu detinator al ei, la domiciuliul trasului.
Acceptarea se inscrie intr-o rubrica speciala pe cambie. Ia se
exprima prin cuvantul „acceptat” sau orice alta expresie echivaleta si este
semnata de tras. Simpla semnatura a trasului pusa pe fata cambiei este socotita
acceptare.
Posibilitatile de circulatie(transimitere a cambiei) sunt:
a. Prin gir : act prin care procesorul cambiei, numit girant,transferul
altei persoane, numita giratar toate drepturile izvorand din cambie.
b. Prin cesiunede creanta ordinara in cazul in care tragatorul a
inscris in cambie mentiunea „nu la ordin”.
Spre deosebire de gir cesiunea de creanta ordinara devine valabila
numai incepand din momentul notificarii ei debitorului sau din momentul in
care debitorul accepta prin act autentic.
Cambiile pot fi avalizate, avalul reprezentand angajamentul
neconditionat prin care un tert sau un samnatar al cambiei (avansul), altul decat

21
 tragatorul sau acceptatul , devine garant pentru obligatiile unui co-obligat fata
de cambie.
Avalul se da pe o cambie sau pe un act separat, utilizandu-se una
din expresiile „pentru aval” sau „pentru garantie”, uramate de semnatura
avalistului. Avalistul este obligat sa indice persoana pentru care da avalul.
Scadenta este termenul la care cambia trebuie platita. Ea trebuie sa
indice cu precizie ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul
trebuie sa se prezinte la plata. Scadenta trebuie sa rezult cu precizie din textul
cambiei si poate fi:
 La vedere;
 La un anumit timp de la vedere;
 La un anumit timp de la data emiterii;
 La o data fixa
Procesorul cambiei care nu este platita la vedere trebuie sa prezinte o
plata in ziua scadentei sale sau la cel mult, doua zile de la aceasta. Cel care
plateste cambia poate permite ca aceasta sa-i fie predata cu mentiunea de
achitare scrisa de procesor.
Procesourl nu poate refuza o plata partiala. In caz de plata
partiala, cal care plateste trasul poate cere sa-i i se faca pe cambie
mentiunea de plata sa-i dea o chitanta. Trasul care face plata inainte de
scadenta o face pe riscul sau.
Scontul este o forma de credit acordat de catre o banca
procesorului cambiei. La prezentarea pentru scontare, banca ii achita
contravaloare cambiei, inainte de scadenta percepandu-i un comision
(taxa de scont). In urma acestui act , banca respectiva devine beneficiarul
cambiei.
In caz de neplata la scadenta de catre tras, procesorul unei cambii
trebuie sa faca un pro test inainte a putea face un recurs impotriva celorlalti
semeni ai cambiei(care sunt solidar obligati fata de el) daca o cambie este
„incasata” de catre o banca,aceasta trebuie sa faca pro testul, in caz de neplata.
II.3. BILETUL LA ORDIN
Biletul de ordin este un titlu de credit , sub semnatura privata,
care pune in legatura in procesul crearii sale doua persoane: subscriitorul sau
emitentul si beneficiarul. Titlul este creat de subscriitor sau emitent in calitate
de debitor care se obliga sa plateasca o suma de bani fixa, la un anumit termen
sau la prezentarea unei alte persoane, denumite beneficiari care nu are calitatea
de creditor.

22
 Biletele la ordin trebuie sa fie dactilograficate sau scrise in
intregime cu cerneala sau pix de culoare albastra sau neagra.
Biletul de ordin cuprinde:
1. Denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului si
exprimata in limba intrebuintata precum redactarea acestui titlu.
2. Promisiunea neconditionata de a platii o suma
determiananta.
3. Aratarea scadentei
4. Aratarea locului unde plata trebuie facuta.
5. Numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie
facuta.
6. Aratarea datei si locului emiterii.
7. Semnatura emitentului
Biletul la ordin al carui scadenta nu este aratata este socotit platibil la
vedere. Biletul la ordin care nu arata locul unde a fost emis se socoteste
semnat in locul aratat langa numele emitentului.
Biletul la ordin este o promisiune de a platii si de nu un mandat de
plata.El se transmite prin girare. Obligatiile rezultand la ordin se supun
acelorasi reguli generale si care rezultand dintr-o cambie . Totusi, acceptarea
biletului de ordin nu se admite deoarece emitentul are aceleasi obligatii ca si
cel care accepta o cambie.
Regulile referitoare la plata, scadenta, girarea , protestul cambiei
sunt aplicabile si bilantul la ordin .
Girarea biletului la ordin se face prin completarea verso-ului acestuia
care are calesi standard de continut si cel al cambiei.
Dispozitivi finale: Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare
au obligatia sa arhiveze cambiipe si biletele la ordin care au facut obiectul
operatiunilor pe o perioada de 5 ani de la data platei.

23
 III.MONOGRAFIE CONTABILA
Privind inregistrarea in contabilitate a principalelor
operatiuni la societatea „NOELA” S.R.L
S.C „NOELA” S.R.L are ca obiect de activitate comercializarea
de rochii de mireasa si accesorii.
I.SITUATIA SOLDURILOR LA 1.03.2006
Nr. Simbol Denumirea Solduri la 01.03.2006
Crt. cont contului D C
1 1012 Capital social varsat - 4000
2 302 Materiale consumabile 4000 -
3 303 Mat.de nat.ob. de inventar 8000 -
4 345 Produse finite 20000 -
5 401 Furnizori - 10000
6 4111 Clienti 6000 -
7 5112 Cecuri de incasat 3000 -
8 5121 Conturi la banci in lei 10000 -
9 5191 Credite banc. pe term.scurt - 3000
10 5311 Casa in lei 2000 -
TOTAL 53000 53000

24
 II. PREZENTAREA OPERATIILOR ECONOMICE SI FINANCIARE
In cursul lunii martie au loc urmatoarele operatii economice-financiare:
1. In data de 1 martie S.C. obtine produse finite in valoare de 3000lei.
2. In data de 4 martie,societatea „NOELA” S.R.L. livreaza produse finite in
valoare de 5000lei + T.V.A., cu intocmirea unui bilet la ordin pe care
furnizorul il depune la incasare la scadenta de la sfarsitul lunii. Produsele
finite au fost inregistrate cu pretul de 3500lei.
3. In data de 10 martie societatea”Noela”.SRL incaseaza cecurile de la
societatea”DANA”SRL.
4. In data de 14 martie se dupune la banca suma de 1000lei, bani proveniti
din casa.
5. Se inregistreaza in ziua de 15 martie, conform extrasului de cont, suma de
1000 lei depuza in cont pe data de 14 martie.
6. In data de 17 martie se achizitioneaza timbre fiscale si postale (platite
prin virament , in suma de 1500lei.
7. In data de 21 martie se deschide un acreditiv in suma de 5000 lei printr-
un ordin expres dat bancii.
8. In data de 24 martie se achizitioneaza materii prime de la furnizori in
valoare de 4000 lei +t.v.a furnizorul accepta cambia.
9. In data de 27 martie se primesc materii prime de la furnizori in valoare de
4000 lei + t.v.a
10.In ziua urmatoare, 28 martie se platesc furnizorul din acreditivul deschis.
Totodata se inchde acreditivul.
11.In ziua de 31 martie se efectueaza operatiile din proprie initiativa.

25
 REGISTRU JURNAL
Data Explicatie Ct. Sume
corespondente
D C D C
345 711 3000 3000
01.03 1)Obtinere produse finite
345A,+,D Produse finite
711 P,+,C Variatia
stocurilor
4111
04.03 2) Vanzare produse finite 711 5950 5000
4111A,+,D clienti 4427 950
701P,+,C Venit vanzare
prod finite
4421P,+,C TVA col
711 345 3500 3500
04.03 a) Scadere din gestiune
711 P,-,D Variatia
stocurilor
345 A,-,C Produse finite

04.03 b) Acceptare bilet la 413 4111 5950 5950

ordin
413 A, +,D Efectede
primit de la clienti
4111 A ,-, C clienti

26
 Data Explicatie Ct. corespondente Sume

D C D C

14.03 3)Depunere bani la banca 581 5311 1000 1000

581A,+,D
Viramente interne
5311 A,-,C Casa in lei

15.03 4)Depunere bani cont 5121 581 1000 1000

5121 A ,+, D
Conturi la banci
581 A,-,CViramente
interne

17.03 5)Achizitie de timbre 5321 5121 1500 1500

fiscale si postale
5321 A,+, D
Timbre fiscale si postale
5121 A,-,C Conturi la banci
in lei

21.03 6)Deschidere acreditiv

581 A,+,D 581 5151 5000 5000
Viramente interne 5411 581 5000 5000
5121 A,-,C
Conturi la banci
5411 A,+, D
Acreditive in lei

Data Explicatie Ct. corespondente Sume

27
 D C D C

581 A,-,C
Viramente interne

24.03 7)a) Achizitie materii % 401 3000 3570

prime 301 570
301 A,+,D Materii prime 4426
4426 A,+,D
T.V.A ded
401 P,+,C Furnizori
401 403 3570 3570
24.03 b) Acceptare cambrie
401 P,-,D Furnizori
403 P,+,C Efecte de platit

24.03 c) Intrg. TVA ded care 4428 4426 570 570

devine neex in momentul
acceptarii cambriei
4428 A,+,D T.V.A
neexigibila
4426 A,-,C T.V.A
deductibila

24.03 d) Plata cambrie 403 5121 3570 3570

403 P,-,D Efecte de platit
5121 A,-,C Conturi la
banci in lei

Data Explicatie Ct. corespondente Sume

D C D C

28
24.03 e) Intreg. T.V.A 4426 4428 570 570
neex devenita ded
on momentul
platii cambriei
4426 A,+,D TVA
deductibila
4428 A,-,C TVA
neexigibila

27.03 8.) Achizitie % 401 4000 4760

materii prime 301 760
301 A,+, D Mat. 4426
Prim
4426 A,+, D TVA
deductibila
401 P,+,C
Furnizori

28.03 La scadenta 5113 5113 413 5950 5950

A,+, D efecte de
incasat
413 A,+, C Efecte
de primit de la
clienti

Data Explicatie Ct. corespondente Sume

D C D C

% 4426 950 1330

4427 380
31.03 10.) Operatii din proprie 4424
initiativa
a) Regularizare
T.V.A
29
 4427P,-,D T.V.A
colectata

4424 A,+,D T.V.A

de recuperat
4426 A,-,C T.V.A deductibila

b) Inchidere ct. Venituri 701 121 5000 5000

701 P,-,D venit din prod.
finite
121 P,+,C profit si pierdere

TOTAL 74480 74480

30
BALANTA DE VERIFICARE LA 31.03.2007
Nr Explicatii si conturi SOLD RULAJE TOTAL SOLD FINAL
crt. corespondente INITIAL SUME

D C D C D C D C
1 1012 Cs varsat - 4000 - - - 40000 - 40000
2 121 Profit si pierdere - - 3500 5000 3500 5000 - 1500
3 301 Materii prime - - 7000 - 7000 - 7000 -
4 302 Materiale 4000 - - - 4000 - 4000 -
consumabile
5 304 Materiale de natura 8000 - - - 8000 - 800 -
obiectivelor de inventar
6 345 Produse finite 20000 - 3000 3000 23000 3000 2000 -
7 401 Furnizori - 10000 8330 8330 8330 18330 - 10000
8 403 Efecte de plata - - 3570 3570 3570 3570 - -
9 4111 Clienti 6000 - 5950 5950 11950 11950 6000 -
10 413 Efecte de primit - - 5950 5950 5950 5950 - -
11 4424 TVA de recuperat - - 380 - 380 - 380 -
12 4426 TVA deductibila - - 1900 1900 1900 1900 - -
13 4427 TVA colectata - - 950 950 950 950 - -

14 4428 TVA Neexigibila - - 570 570 570 570 - -

15 5112 Cecuri de incasat 3000 - - 3000 3000 3000 - -
16 5113 EFecte de incasat - - 5950 5950 5950 5950 - -
17 5121Conturi la banci in 10000 - 10190 10070 20190 10070 10120 -
lei
18 5191Credite pe termen - 3000 - - - 3000 - 3000
scurt
19 5311Casa in lei 2000 - - 1000 2000 1000 1000 -
20 5321 Timbre - - 1500 - 1500 - 1500 -
21 5411Acreditive - - 5000 5000 5000 500 - -

22 581 Viramente - - 6240 6240 6420 6420 - -

interne
23 701 venituri din - - 5000 5000 5000 5000 - -
vanzarea produselor
finite
24 711 Variatia - - 3500 3500 3500 3500 - -
stocurilor
53000 53000 75480 75480 128480 12848 54500 54500
0

31
 CONCLUZII

Un moment important in desfasurarea schimburilor economice internationale il

constituie incasarea contravalorii bunurilor economice care fac obiectul schimbului.
Realiazarea incasarii sumelor astfel rezultate se efectueaza printr'o modalitate de plata
sau de decontare convenita intre parteneri si stipulata in contract, utilizand modalitatiile de
plata adecvate caracteristicilor schimbului.
Instrumentele de plata sau diversificat continuu, odata cu mutuatiile ce au avut loc in
cadrul economiei si al perfectionarii tehnicilor de transmitere a mesajelor.
Ordinul de plata este legat de aparitia bancilor si dezvoltarea relatiilor la nivel
international intre acestea.
In esenta, se aseamana platilor in numerar, dar se realizeaza pe canal bancar si consta
in ordinul pe care un client il da bancii sale de a platii, din contul sau, o suma de bani unei
alte persoane, in contul acesteia, care poate fi deschis la orice alta banca sau chiar la aceeasi
banca.
In practica este denumit si plata direct din cont sau plata din cont.
Indiferent de denumire, plata presupune, in prealabil, un ordin dat de titularul contului.

32
 V. BIBLOGRAFIE

1.Cezar Basno, Nicolae Dardac –Sisteme de plati, compensari si

decontari, Bucuresti,2006
2.Banca Nationala a Romaniei- reglementari privind cambia si biletul
la ordin,2005
3.Ioan Morosan – Contabilitatea practica: Obligatiile fiscale si sociale
ale firmei, volumul II, Suceava 2005
4.Banca Nationala a Romaniei- Reglementari privind cecul,2005
5.Bana Nationala a Romaniei- Reglementari privind ordinul de plata,
2005
6. Oprea Calin, Mihai Ristea, Ilie Vaduva, Horia Neamtu- Bazele
contabilitatii, Bucuresti,2006
7.Maria Popan- Manual pentru licee economice, Bucuresti2002
8. Mihai Ristea, Corina- Graziella Dumitru-Contabilitate aprofundata,
Bucuresti, 2001

33