8

1.CONTABILITATEA - COMPONENTA A SISTEMULUI

INFORMATIONAL ECONOMIC 3

1.1 SISTEMUL UNITATILOR PATRIMONIALE PENTRU CARE SE ORGANIZEAZA

CONTABILITATEA 3

1.2 STRUCTURA ORGANIZATORICA A UNITATILOR ECONOMICE 5

1.3 SISTEMUL INFORMATIONAL ECONOMIC 6

1.4 CONTABILITATEA - COMPONENTA PRINCIPALA A SSTEMULUI

INFORMATIONAL ECONOMIC 15

2.OBIECTUL, METODA ŞI PRINCIPIILE CONTABILITĂŢII 21

II. 1. OBIECTUL CONTABILITĂŢII 21

II. 2. METODA CONTABILITĂŢII 22

3.DOCUMENTAREA OPERATIUNILOR ECONOMICE 24

4.CONTUL SI SISTEMUL DE CONTURI 33

5 .BALANTA DE VERIFICARE 60

6..EVALUAREA PATRIMONIULUI IN CONTABILITATE 68

PLANUL DE CONTURI GENERAL 87

TESTE GRILĂ ANUL I DISCIPLINA BAZELE CONTABILITĂŢII 108

APLICATII 115

APLICATII CALCUL SALARII 118

1
 8
MODEL PROIECT 120

2
 8

1.CONTABILITATEA - COMPONENTA A SISTEMULUI INFORMATIONAL

ECONOMIC

1.1 SISTEMUL UNITATILOR PATRIMONIALE PENTRU CARE SE ORGANIZEAZA

CONTABILITATEA

Conform Legii contabilitatii, obligatia de a organiza si conduce contabilitatea

proprie revine regiilor autonome, societatilor comerciale, organizatiilor cooperatiste,
societatilor bancare, institutiilor publice de subordonare centrala sau locala,
fundatiilor, sindicatelor, altor organizatii obstesti, precum si persoanelor fizice care
presteaza activitati independente sau efectueaza acte de comert si sunt inmatriculate
la Registrul Comertului. Acestea sunt entitati patrimoniale denumite unitati
patrimoniale.
In functie de specificul activitatii desfasurate, contabilitatea este organizata
pentru urmatoarele categorii de unitati patrimoniale:
a. unitati economice sunt persoane juridice care dispun de patrimoniu propriu,
adecvat profilului de activitate, având drept obiect producerea de bunuri, circulatia
marfurilor, banilor si titlurilor de valoare, servicii bancare, lucrari executate, prestari
de servicii de transport si asigurare. Specific acestor unitati patrimoniale este faptul
ca se conduc dupa principiul gestiunii economice, respectiv isi acopera cheltuielile
din veniturile proprii si realizeaza profit. Dupa forma juridica de constituire si
functionare, unitatile economice se prezinta astfel:
- regii autonome sau societati nationale se infiinteaza pentru domenii strategice
ale economiei nationale si anume producerea de energie electrica,
industria de armament, transporturi feroviare, exploatarea resurselor subsolului;
- societati comerciale pe actiuni sunt unitati economice la care capitalul social este
impartit in actiuni, iar proprietarii acestora, persoane fizice sau juridice, poarta
numele de actionari; obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul, iar actionarii

3
 8

raspund in limita capitalului subscris. Actiunile sunt titluri negociabile, adica pot fi
transmise liber altor persoane, fara a fi necesar acordul celorlalti actionari.
- societati comerciale cu raspundere limitata sunt unitati economice la care
capitalul social este divizat in parti sociale, iar proprietarii acestora, persoane fizice
sau juridice, poarta numele de asociati; obligatiile sociale sunt garantate cu
patrimoniul, iar asociatii raspund numai in limita participarii lor la capitalul social. In
principiu, partile sociale sunt transmisibile altor persoane doar cu acordul celorlalti
asociati si nu reprezinta titluri negociabile.
- societati cooperatiste sunt unitati economice care reunesc persoane ce
administreaza bunurile comune si muncesc impreuna, dupa reguli de administrare si
repartizare a rezultatelor stabilite conform statutului de functionare.
_
Dupa forma de proprietate, unitatile economice pot fi:
- de stat sau publice;
- private sau particulare;
- cu capital mixt, de stat si privat, autohton sau strain.
b. institutii publice (bugetare) sunt institutii de stat infiintate pentru desfasurarea
unor activitati neproductive, cu caracter social-cultural si pot fi:
- in administratia publica: guvern, prefecturi, primarii;
- in invatamânt: universitati, licee, scoli generale;
- in sanatate: policlinici, spitale, dispensare;
- in cultura: teatre, muzee, filarmonici, biblioteci, camine culturale;
- in armata: unitati militare, inspectorate de politie si jandarmerie.
c. organizatii obstesti sunt constituite pe principiul asocierii sau participarii libere si
reprezentate de partide politice, sindicate, culte, fundatii, asociatii profesionale.
Organizatiile obstesti isi acopera cheltuielile de functionare prin contributia
membrilor, sponsorizari, venituri proprii din unele activitati economice.

4
 8

1.2 STRUCTURA ORGANIZATORICA A UNITATILOR ECONOMICE

Domeniul principal de aplicare a contabilitatii il reprezinta unitatile economice.

Pentru realizarea obiectivelor contabilitatii este necesara cunoasterea structurii
organizatorice a unitatilor economice.
Organizarea interna a fiecarei unitati economice se delimiteaza pe doua structuri
importante, si anume:
- structura de productie, legata de obiectul de activitate, alcatuita din ateliere sau
sectii de productie, montaj, service, proiectare, laboratoare de control si cercetare,
fabrici, uzine, alte unitati economice fara personalitate juridica;
- structura functionala constituita din compartimente de munca, birouri sau servicii,
denumite diviziuni organizatorice.
Aceste doua structuri se delimiteaza si particularizeaza de catre fiecare agent
economic in functie de volumul, complexitatea, importanta si specificul activitatii pe
care o desfasoara.
In functie de importanta si specificul activitatilor desfasurate, sectiile de productie se
pot clasifica astfel:
- sectii de baza sau principale;
- sectii auxiliare sau ajutatoare;
- sectii anexe.
Sectiile de baza reprezinta componentele cele mai importante din structura de
productie; ele asigura fabricarea produselor, executarea lucrarilor sau prestarea
serviciilor pentru care a fost infiintata unitatea economica in cauza. In cadrul acestor
sectii se utilizeaza cea mai mare parte a mijloacelor de productie (utilaje, forta de
munca, materii prime, bani) iar rezultatele economice obtinute de sectiile principale
influenteaza rezultatele de ansamblu ale agentului economic. Sectiile de baza au
denumiri si profiluri diferite de la un agent economic la altul si de la o ramura
economica la alta. Astfel:
in industrie sectiile de baza, in functie de ramura industriala, pot avea
urmatoarele denumiri: sectia prelucrari mecanice, sectia montaj general, sectia cutii

5
 8

de viteza, sectia vopsitorie, sectia confectii pentru copii, sectia conserve din fructe,
sectia pasta de tomate, sectia tricotaje din lâna;
in agricultura sectiile de baza se numesc ferme: pentru productia vegetala,
cresterea animalelor, prelucrarea produselor agricole;
in transporturi sectiile de baza sunt depouri, autobaze, aerogari, porturi;
in constructii sectiile de baza sunt santiere, brigazi, puncte de lucru;
in comert sectiile baza sunt magazine, depozite, restaurante.
Sectiile auxiliare se organizeaza in mod distinct si sunt de mai mica importanta,
insa activitatea pe care o desfasoara este necesara si conditioneaza in buna masura
activitatea din sectiile de baza. In sectiile auxiliare se obtin produse si se executa
lucrari prin care sunt deservite sectiile de baza: sectia intretinere si reparatii, centrala
termica, sectia scularie, sectia transporturi, centrala electrica. In anumite situatii, o
parte din productia sectiilor auxiliare este valorificata prin vânzarea catre alti agenti
economici.
Sectiile anexe asigura realizarea unor activitati cu caracter social. Din aceasta
categorie fac parte cantine, camine de nefamilisti, gradinite, crese, camine culturale,
baze sportive. Uneori se infiinteaza sectii anexe pentru recuperarea si valorificarea
deseurilor rezultate din sectiile de baza si auxiliare.
Structura functionala este alcatuita din compartimente functionale care se constituie
la fiecare agent economic pe grupe omogene de lucrari, in raport de volumul si
complexitatea fiecarui grup de probleme. Atunci când volumul lucrarilor este mai
mare, se constituie birouri sau servicii. De exemplu, serviciul financiar-contabilitate,
biroul de marketing, biroul administrativ, serviciul resurse umane, biroul de
registratura, serviciul comercial.

1.3 SISTEMUL INFORMATIONAL ECONOMIC

Existenta si dezvoltarea societatii omenesti se bazeaza pe procesul de producere a

bunurilor materiale (activitati productive). Progresul societatii impune insa si
desfasurarea unor activitati social-culturale, educative, administrative (activitati
neproductive).

6
 8

Pentru a asigura conditii de viata din ce in ce mai bune, este necesara cresterea
productiei materiale, respectiv accesul la produse si servicii diversificate si de
calitate, in volumul optim individului sau comunitatii. Cresterea productiei se bazeaza
in primul rând pe cercetarea stiintifica din domeniul tehnic respectiv prin aparitia de
noi produse, metode, tehnologii. Un domeniu care contribuie substantial la cresterea
productiei il reprezinta organizarea si conducerea stiintifica a productiei.
In conditiile unei activitati economice complexe, caracterizate prin aparitia unor unitati
economice mari si foarte mari, din necesitati practice s-a diferentiat procesul de
executie de procesul de conducere a activitatii. Pe plan teoretic, aceasta s-a
concretizat in aparitia ,,managementului” sau ,,stiintei conducerii”.
Daca procesul de executie, folosind tehnologii specifice obiectului de activitatea a
unitatii economice, are drept scop fabricarea de bunuri, executia de lucrari sau
prestarea de servicii, procesul de conducere are drept scop reglarea desfasurarii
procesului economic, controlul comportarii sistemului economic, tinând seama de
perturbatiile care il afecteaza, urmarindu-se mentinerea sau schimbarea unei
anumite stari.
Procesul de conducere coordoneaza elementele constitutive ale procesului
economic, integrându-le intr-un efort comun si unitar in vederea realizarii obiectivelor
organismului economic. Pentru dirijarea procesului economic sunt necesare
informatii care, folosind mijloace tehnice adecvate, trebuie culese, prelucrate si
transmise, ansamblu care alcatuieste un sistem informational economic.
S-a trecut astfel de la conducerea intuitiva, bazata pe informatii disparate, la
conducerea stiintifica, respectiv la elaborarea deciziilor numai in urma studierii
analitice a proceselor tehnice, economice si organizatorice, lucru posibil numai in
conditiile unui sistem informational economic care sa asigure furnizarea tuturor
informatiilor necesare.
Studierea organismelor economice din punct de vedere informational este realizata
de cibernetica economica. O particularitate a organismelor economice o constituie
faptul ca deciziile de reglare a proceselor economice sunt luate deliberat pe baza
informatiilor.

7
 8

Informatia reprezinta o comunicare, o stire despre un eveniment, obiect,

proces, o persoana etc. capabila sa aduca elemente noi pentru utilizatori. Sistemul
informational economic poate fi definit ca un ansamblu de oameni (analisti
programatori, operatori, contabili, statisticieni), de mijloace (calculatoare,
echipamente multimedia, sateliti) si procedee (programe, scheme logice, algoritmi,
organigrame) folosit pentru culegerea, pastrarea, prelucrarea, transmiterea, analiza
si valorificarea informatiilor economice.
Sistemul informational economic, din punct de vedere functional, poate fi structurat in
trei componente:
evidenta economica care furnizeaza informatii privind operatiile si procesele
economice efectuate intr-un anumit loc si timp;
planificarea si prognoza economica care furnizeaza informatii privind dinamica
si proportiile fenomenelor economice intr-o perioada viitoare;
legislatia economica pe baza careia se organizeaza evidenta economica si se
elaboreaza prognozele. Evidenta economica reprezinta componenta cea mai
importanta a sistemului informational economic, intrucât furnizeaza cea mai mare
parte a informatiilor care se prelucreaza si vehiculeaza in cadrul sistemului
informational economic.

I. 3.1. Informaţia şi evidenta economica.

Informaţia reprezintă instrumentul principal cu care operează un manager.Din

aceasta cauza informaţia reprezintă un sistem de înştiinţări având menirea de a
declanşa reacţii care, la rândul lor determina acţiuni. Informaţia de asemenea mai
poate fi privita, în acelaşi timp şi ca o acţiune ce restrânge un anumit domeniu de
incertitudini.Din punct de vedere al conţinutului informaţia poate fi elementară şi
complexă.Informaţia este elementara daca precizează un aspect nou măsurabil
direct cum ar fi de exemplu numărul de studenţi dintr-o grupa. Este complexă o
informaţie când însumează mai multe informaţii elementare cum ar fi de exemplu
sexul, vârsta, localitatea de rezidenta a studenţilor din grupa.Informaţia pentru a avea

8
 8

valoare trebuie fixata pe un suport concret, fizic sub forma unor expresii concrete
numite date şi care constau din cifre, cuvinte, simboluri.
Suportul material al datelor poate fi documentul de hârtie, caseta sau banda
electromagnetică, pelicula foto.Fixarea datelor pe aceste suporturi se face fie manual
(documentele de hârtie) fie prin dispozitive mecanice sau electronice. Întrucât
colectarea diferitelor date necesare în elaborarea deciziilor manageriale nu poate fi
simultană ci succesivă, evenimentele sau fenomenele care generează aceste date
desfăşurându-se succesiv în timp, datele trebuie stocate sub forma unor fişiere care
pot constitui bănci de date, aceasta forma de păstrare contribuind la evitarea pierderi
de date cat şi la facilitarea accesului la aceste date în timp util al managerului.
Informaţia cu ajutorul căreia se realizează funcţiile manageriale la diferite
nivele sunt clasificate după mai multe criterii. Astfel din punct de vedere al
stabilităţii, informaţiile pot fi permanente, relativ permanente, curente.La rândul lor
informaţiile curente pot fi normative, de plan, de raportare.Informaţiile care
interesează cel mai mult un manager sunt cele complexe ele stand la baza elaborării
deciziilor importante.
Din punct de vedere al funcţionalităţii, informaţiile sunt de comandă şi de execuţie.
Din punct de vedere al locului de unde provin sunt externe si interne, iar după
modul de obţinere, informaţiile pot proveni din surse anume organizate sau din surse
întâmplătoare.
Pentru a putea fi valorificata o informaţie trebuie să permită cuantificarea să,
măsurarea fenomenelor, proceselor a căror desfăşurare generează informaţii.
Pentru aceasta este necesară utilizarea unui etalon, unitate de măsură.
Contabilitatea utilizează pentru exprimarea informaţiilor pe care le furnizează etalonul
valoric (monetar) şi simultan, unde este cazul şi etaloane de măsură cantitative
(fizice, convenţionale) respectiv bucăţi, perechi, capete, unităţi ce formează sistemul
metric etc.
Pentru a fi utile în exercitarea funcţiilor manageriale, informaţiile trebuie să
îndeplinească patru caracteristici principale: inteligibilitate, relevanta, credibilitate şi
comparabilitate.

9
 8

Inteligibilitatea presupune ca informaţiile să fie uşor înţelese în acelaşi mod şi fără

echivoc atât de cel ce informează cat şi de cel ce este informat.
Relevanta constituie calitatea care permite utilizatorilor de informaţii, să influenţeze
deciziile pe care le iau, ajutându-i să evalueze cat mai just evenimentele trecute,
printr-o informaţie de utilitate certa şi oportuna.
Credibilitatea. O informaţie are calitatea de a fi credibila, atunci când nu conţine
erori semnificative, nu este părtinitoare pentru utilizatori: reprezintă corect ceea ce
informaţia trebuie să reprezinte. Comparabilitatea reprezintă o alta calitate a
informaţiei prin care aceasta permite efectuarea de comparaţii în timp şi spaţiu a
unor fenomene sau procese, determinând anumite tendinţe şi evaluări în dinamica
acestora.
De asemenea informaţiile îşi manifesta utilitatea prin oferirea unor răspunsuri celor
care solicita informaţii. Cererile de informaţii privind întreprinderile sunt solicitate de
către: manageri, investitori de capital (acţionari, asociaţi), organele statale fiscale,
bănci, auditori, experţi contabili etc. Pentru a răspunde acestor solicitări
întreprinderile au doua posibilităţi: să-şi constituie propriul compartiment financiar
contabil şi de informatica de gestiune, fie să încredinţeze organizarea propriei
contabilităţi unei societăţi sau persoane specializate în acest domeniu. Răspunderea
preponderentă la solicitările de informaţii se face cu informaţii asigurate de către
sistemul de evidenţă economică. Contabilitatea ca sistem informaţional asigura
utilizând un ansamblu integrat de mijloace şi metode de culegere, prelucrare,
sistematizare şi comunicare respectând anumite principii şi reguli cea mai mare parte
a informaţiilor cerute de diverşi utilizatori. Evidenta contabilă asigura în mod
continuu, documentat, sistematizat, şi corelat, informaţiile necesare. Informaţiile
contabile se exprimă în formă valorică, şi se referă la operaţii economice efectuate
purtând astfel şi denumirea de informaţie istorica, surprinzând în maniera proprie
transformările ce au loc între două momente bilanţul, inventarierea ca şi puncte de
pornire şi bilanţul de închidere ca şi punct de sosire.
Evidenta tehnico-operativă furnizează o seamă de informaţii, fie de natură tehnică,
fie de natură economică ce rezultă în momentul şi la locul producerii fenomenelor

10
 8

sau operaţiunilor cu caracter economic şi are rol competitiv atât pentru contabilitate
cat şi pentru statistică.
Statistica ca parte componentă a evidenţei economice furnizează informaţia în
vederea caracterizării fenomenelor social-economice şi Evidenta economica
înglobează atât
informaţiile pe care le furnizează contabilitatea cât şi evidenţa tehnicoperativă şi
statistică.
culturale de masă în ansamblul lor şi studierea legilor lor de dezvoltare (informaţii
privind produsul intern brut, productivitatea muncii, populaţiei, etc.).

I. 3. 2. Principalele sisteme de contabilitate şi funcţiile contabilităţii

Contabilitatea, ca ştiinţă şi practică, pe plan mondial, a evoluat şi s-a

perfecţionat continuu atât baza sa teoretică cât şi maniera de realizare practică a
obiectului de studiu.Caracterul evolutiv al contabilităţii în demersul de perfecţionare
se concretizează în conceptualizarea ei pe baza unui sistem coerent de obiective şi
principii fundamentale de natură să ducă la formularea unor norme care să asigure
rezolvarea cât mai completă şi eficientă a problemelor de gestiune şi conducere a
întreprinderilor. Când avem în vedere cuvântul uzual contabilitate ne referim fie la
sistemul de contabilitate în partida dublă fie la contabilitatea în partidă simplă.
Esenţa contabilităţii în partidă dublă constă în faptul că aceasta se bazează pe
reflectarea mişcărilor, modificărilor pe care le provoacă activitatea economică într-o
unitate patrimonială, pe relaţia cauză efect, respectiv orice modificare a unui
element patrimonial afectează în acelaşi timp şi cu aceeaşi valoare alt element
patrimonial Din momentul naşterii unei societăţi comerciale reflectarea oricărei
operaţiuni economice generează două operaţiuni. Astfel societatea dobândeşte,
intra în posesia unor disponibilităţii băneşti sau a altor bunuri cu valoare economică
şi în acelaşi timp, se creează obligaţii (de aceeaşi valoare) pentru societate faţă de
cei care au contribuit cu disponibilităţi şi / sau cu bunuri cu valoare economică.
Pentru funcţionarea societăţii aceasta poate să achiziţioneze materii prime, materiale
pe care le achită în acelaşi timp din disponibilităţile băneşti Achiziţionarea materiilor

11
 8

prime şi materialelor duce la majorarea cantităţii acestora şi în acelaşi timp, cu

aceeaşi valoare se micşorează disponibilul bănesc. Operaţiunile economice
prezentate anterior sunt reflectate în contabilitate, ele afectând în acelaşi timp şi cu
aceeaşi valoare elemente patrimoniale, aceste modificări transpunându-se în
contabilitate sub forma unei ecuaţii denumită formulă contabilă. În afară de
contabilitatea în partidă dubă se utilizează şi contabilitatea în partidă simplă.
Această contabilitate se ţine de către liberi profesionişti (avocaţi, evaluatori, experţi
contabili), unităţile de cult, având la baza utilizarea unor forme de evidenţă cum ar fi
de exemplu registrul de încasări şi plăţi, operaţiunile economice neafectând
concomitent două elemente. Perfecţionarea bazei conceptuale a contabilităţii
determină modernizarea concepţiei de organizare a acesteia respectiv reflectarea
patrimoniului, situaţiei financiare şi a rezultatului întreprinderii cu ajutorul unor
sisteme de contabilitate cu un singur circuit şi două circuite.
Sistemul de contabilitate cu un singur circuit (monist, integrat) presupune
organizarea contabilităţii într-un singur flux în cadrul circuitului economic: capital –
aprovizionare – fabricaţie – vânzare - realizare, atât pentru operaţiile ce privesc
relaţiile cu terţii (funcţiile externe) cât şi pentru cele ale gestiunii interne (funcţiile
interne)
Sistemul de contabilitate cu dublu circuit (dualist) presupune organizarea
contabilităţii în două circuite distincte, un circuit urmărind înregistrarea elementelor şi
operaţilor patrimoniale legate de schimburile şi relaţiile cu terţii precum şi rezultatele
financiare, iar alt circuit înregistrează producţia, costurile şi rentabilitatea produselor,
lucrărilor şi serviciilor executate
Se formează astfel circuitul contabilităţii financiare sau generale şi circuitul
contabilităţii interne de gestiune.
Contabilitatea generală se ocupă cu:
- întocmirea documentelor justificative pentru orice operaţie ce afectează într-un
fel sau altul patrimoniul unităţii
- înregistrarea (înscrierea în registre contabile) a operaţiilor patrimoniale ;
- inventarierea patrimoniului unităţii;

12
 8

- întocmirea bilanţului contabil şi a situaţiilor de sinteză; controlul asupra

operaţiilor patrimoniale efectuate;
- furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia
patrimoniului şi a rezultatelor obţinute.
Contabilitatea generală trebuie organizată după norme unitare:
- pentru a asigura informaţiile necesare tuturor utilizatorilor (clienţi, furnizori, asociaţi,
bănci, etc.);
- pentru a permite comparabilitatea indicatorilor de gestiune economico-financiară
între diferite unităţi;
- pentru a permite statului să controleze modul de evaluare a diferitelor elemente ale
patrimoniului şi stabilirea rezultatelor ce constituie bază de calcul a obligaţiilor fiscale.
Pornind de la obiectivele contabilităţii generale enunţate mai sus putem realiza o
caracterizare a acesteia astfel:
- este organizată pe bază de norme unitare şi obligatorii pentru toate unităţile
patrimoniale având la bază planul general de conturi, cerinţă impusă de organele
fiscale şi de necesitatea de
evaluare a statului;
- evidenţiază patrimoniul unităţilor, respectiv averea privită din punct de vedere al
destinaţiei şi al surselor de dobândire, relaţiile juridice cu terţii, rezultatele financiare;
- prezintă patrimoniul global nefurnizând informaţii de detaliu.
Contabilitatea internă de gestiune (la francezi) „Comptabilite de gestion”, la anglo-
saxoni „Managerial acounting”. are ca scop principal controlul factorilor de producţie
în vederea obţinerii unor produse, lucrări, servicii de calitate, cu costuri raţionale.
Această contabilitate se organizează de către fiecare unitate patrimonială în funcţie
de specificul activităţii ei şi de necesităţile proprii. Sistemul contabilităţii în dublu
circuit (dualist) este practicat îndeosebi în ţările CEE, în timp ce în ţările anglo-
saxone şi America domină contabilitatea într-un singur circuit. În cazul contabilităţii în
dublu circuit, funcţiile acesteia se localizează în fiecare circuit respectiv la nivelul
contabilităţii financiare şi la nivelul contabilităţii interne de gestiune. La nivelul
contabilităţii financiare identificăm:

13
 8

- funcţia de înregistrare completă a tranzacţiilor întreprinderii în scopul

determinării periodice a situaţiei patrimoniale.
- funcţia de comunicare financiară externă (în formarea terţilor);
- funcţia de instrument de verificare şi de probă judiciară şi fiscală;
- funcţia de instrument de gestiune a întreprinderii
- funcţia de furnizare a informaţiilor necesare realizării sintezelor
macroeconomice;
- funcţia de informare pentru analize financiare.
La nivelul contabilităţii interne de gestiune identificăm:
- funcţia de determinare a costurilor pe produse, lucrări şi sectoare de
activitate;
- funcţia de determinare a diferitelor marje şi a rezultatelor analitice pe
produse şi activităţi;
- funcţia de generare şi furnizare a informaţiilor destinate măsurării
performanţelor (rentabilitate, productivitate) la nivelul sectoarelor şi pe produse,
lucrări şi servicii.
În practica economică contabilitatea generală poate fi adaptată in limitele actelor
normative, la cerinţele specifice unor agenţi cum sunt: băncile, societăţi de asigurări
şi reasigurări de bunuri şi persoane, societăţi agricole .

I. 3.2. Relaţiile contabilităţii cu celelalte ştiinţe

În mod curent contabilitatea se constituie într-un instrument al managerilor

unei întreprinderi participând activ la realizarea funcţiunilor acestora (previziune,
organizare, antrenare coordonare şi control) dar în acelaşi timp contabilitatea
apelează la cunoştinţe de management pentru propria să organizare
Pentru a funcţiona conform propriilor sale concepte şi principii, pentru a corespunde
cu regulile şi normele naţionale şi internaţionale, pentru a reflecta exact, dar şi fidel
realitatea, contabilitatea trebuie condusă şi organizată corespunzător respectiv
organizarea unui management contabil eficient.

14
 8

Contabilitatea este strâns legată de instrumentele matematice apelând întotdeauna

la sistemul matematic de calcul Contabilitatea recurge permanent la calcule cum ar
fi:
- cele legate de modificările care intervin ca urmare a proceselor de aprovizionare
stabilind costurile de producţie;
- cele privind consumul factorilor de producţie determinând costurile de producţie;
- cele privind vânzarea producţiei, respectiv determinarea preţurilor de producţie;
- cele privind deprecierea fizică şi morală a mijloacelor fix, respectiv determinarea
amortizării acestora.
Existenţa practică a contabilităţii nu ar putea fi avută în vedere fără o bază juridică,
respectiv o legislaţie care să reglementeze activitatea contabilă.
Elaborarea normelor contabile trebuie să ţină cont atât de prevederile legislaţiei
interne cât şi de cele ale legislaţiei internaţionale pentru a uşura reflectarea în
contabilitate în special a operaţiunilor care vizează activităţile de import-export.
În zilele noastre nu se mai poate ignora performanţele echipamentelor de culegere
electronice, prelucrare ,sistematizare, stocare şi comunicare a datelor contabile cât şi
utilizarea informaticii de gestiune, toate împreună oferind un grad sporit de
operativitate, exactitate şi
productivitate in activitatea contabilă.

1.4 CONTABILITATEA - COMPONENTA PRINCIPALA A SSTEMULUI

INFORMATIONAL ECONOMIC

1..4.1 Particularitati ale contabilitatii

Evidenta contabila este o forma a evidentei economice careia, pe plan

teoretic, ii corespunde stiinta contabilitatii. Contabilitatea reprezinta componenta cea
mai importanta a evidentei economice si totodata a sistemului informational
economic. Locul evidentei contabile in cadrul sistemului informational economic este
determinat de volumul foarte mare de informatii pe care le furnizeaza, aproximativ
2/3 din total, precum si de calitatea acestora.

15
 8

Principalele caracteristici ale contabilitatii sunt:

are un caracter global in sensul ca urmareste toate operatiunile, fenomenele si
procesele determinate de activitatea unui agent economic sau unei institutii publice;
are un caracter unitar in sensul ca se organizeaza dupa reguli unice elaborate de
Ministerul Finantelor, obligatorii pentru toti agentii economici si institutiile publice;
in contabilitate se pot inregistra numai operatiunile economice efectuate pentru
care s-au intocmit documentele justificative corespunzatoare;
se bazeaza pe un principiu fundamental, si anume principiul dublei reprezentari
a patrimoniului, ceea ce determina specificul obiectului si metodei contabilitatii.

1.4.2 Functiile contabilitatii

Pentru realizarea obiectivelor sale, contabilitatea indeplineste urmatoarele functii:

a. Functia de inregistrare si prelucrare a datelor consta in consemnarea, potrivit
unor principii si reguli proprii, a proceselor si fenomenelor economice ce apar in
cadrul unitatilor patrimoniale si se pot exprima valoric.
b. Functia de informare consta in furnizarea de informatii privind structura si
dinamica patrimoniului, a situatiei financiare si rezultatelor obtinute in scopul
fundamentarii deciziilor. Contabilitatea are o functie de informare interna (pentru
conducerea unitatii) si o functie de informare externa (a tertilor).
Contabilitatea furnizeaza informatii privitoare la gospodarirea resurselor materiale,
financiare si de munca, dinamica productiei obtinute, costurile de productie, veniturile
realizate, etc. Prin reflectarea tuturor activitatilor desfasurate, datele contabilitatii
permit stabilirea eficientei economice.
c. Functia de control gestionar consta in verificarea cu ajutorul informatiilor
contabile a modului de pastrare si utilizare a valorilor materiale si banesti, de
gospodarire a resurselor, controlul respectarii disciplinei financiare etc.
d. Functia juridica - datele furnizate de contabilitate si documentele de evidenta
servesc ca mijloc de proba in justitie, pentru a dovedi realitatea unor operatii
economice si a stabili raspunderea patrimoniala pentru pagubele produse.

16
 8

e. Functia previzionala - informatiile furnizate de contabilitate sunt utilizate la

stabilirea tendintelor viitoare ale fenomenelor si proceselor economice, la
fundamentarea programelor, la elaborarea bugetelor unitatii patrimoniale.

1.4.3 Principiile contabilitatii

Pentru a da o imagine fidela patrimoniului si rezultatelor financiare, reglementarile si

legislatia contabila prevad ca organizarea contabilitatii sa se realizeze pe baza
urmatoarelor principii:
principiul continuitatii activitatii presupune ca unitatea patrimoniala sa-si
continue in mod normal functionarea intr-un mod previzibil, neexistând nici un
eveniment care ar impiedica activitatea in viitor, deci care ar impune restrângerea
substantiala a activitatii.
principiul permanentei metodelor impune continuitatea in tot cursul
exercitiului, precum si de la un exercitiu la altul, in aplicarea normelor si regulilor
utilizate la evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor
patrimoniale si a rezultatelor prin documentele de sinteza, in vederea asigurarii
comparabilitatii informatiilor. In cazuri justificate se admite schimbarea metodelor de
evaluare, facându-se mentiuni in notele explicative anexate bilantului privind influenta
asupra situatiei patrimoniale si financiare si a rezultatului exercitiului.
principiul prudentei este legat de evaluarea patrimoniului si urmareste ca
patrimoniul si rezultatele exercitiilor viitoare sa nu fie influentate de deprecierile,
riscurile sau pierderile probabile din activitatea exercitiului curent sau anterior. Ca
urmare, nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor,
respectiv subevaluarea cheltuielilor si a elementelor de pasiv.
Daca faptele se justifica, se inregistreaza in contabilitate cheltuieli si pierderi
previzibile, sub forma provizioanelor, considerate ca având caracterul unor rezerve,
decontabile in viitorul mai mult sau mai putin indepartat.
principiul independentei exercitiului (perioadei de gestiune)

17
 8

presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii

patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la
care se refera, fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii platilor.
principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv – in vederea
stabilirii sumei totale corespunzatoare unei pozitii din bilant, se va determina separat
suma sau valoarea corespunzatoare fiecarui element individual de activ sau pasiv.
principiul intangibilitatii bilantului la deschiderea unui exercitiu financiar
impune ca bilantul de deschidere a unui exercitiu sa corespunda bilantului de
inchidere a exercitiului precedent, fiind interzisa modificarea elementelor patrimoniale
de la sfârsitul anului care trebuie reportate la inceputul anului viitor.
principiul necompensarii potrivit caruia se impune inregistrarea distincta in
bilant a elementelor de activ si a celor de pasiv si in contul de profit si pierdere a
veniturilor si a cheltuielilor, nefiind admisa vreo compensare intre ele, cu exceptia
unor situatii prevazute prin lege.
principiul prevalentei economicului asupra juridicului – informatiile
prezentate in situatiile financiare trebuie sa reflecte realitatea economica a
evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor juridica.
principiul pragului de semnificatie - orice element care are o valoare
semnificativa trebuie prezentat separat in cadrul situatiilor financiare. Elementele cu
valori nesemnificative care au aceeasi natura sau functii similare vor fi insumate,
nefiind necesara prezentarea lor separata. Informatiile sunt semnificative daca
omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta deciziile economice ale
utilizatorilor, luate in baza situatiilor financiare. Pragul de semnificatie depinde de
marimea elementului sau erorii, judecate in imprejurarile specifice ale omisiunii sau
declararii gresite.

1.4.4 Felurile contabilitatii

Conform legii, fiecare unitate patrimoniala trebuie sa-si organizeze
contabilitatea. Numarul si complexitatea lucrarilor contabile depind de marimea
unitatii patrimoniale si de domeniul in care isi desfasoara activitatea. Lucrarile

18
 8

contabile sunt efectuate in cadrul unor compartimente specializate numite servicii

sau birouri de contabilitate.
Din punct de vedere al momentului, locului si modului de realizare, contabilitatea este
de doua feluri:
a. Contabilitatea curenta inregistreaza zilnic operatiile economice, pe baza
documentelor justificative privind existenta si miscarea elementelor patrimoniale.
Contabilitatea curenta se poate realiza in trei variante:
centralizat - toate lucrarile contabilitatii se efectueaza intr-un singur loc, mai
precis intr-un compartiment central de contabilitate al unitatii patrimoniale. Aceasta
varianta permite coordonarea si controlul, insa data fiind distanta fata de locul
producerii fenomenelor economice, da posibilitatea transmiterii unor informatii
eronate;
descentralizat - lucrarile contabile sunt efectuate la nivelul subunitatilor din
structura de productie si anume sectii, sectoare, ateliere. Aceasta varianta este
operativa in sensul inregistrarii exacte in contabilitate a operatiilor economice in cel
mai scurt timp de la producerea lor, dar prezinta dificultati in privinta coordonarii si
controlului;
mixt - unele lucrari de contabilitate curenta se executa la nivelul subunitatilor
(sectii sau ateliere), iar alte lucrari contabile sunt efectuate de un compartiment
specializat de contabilitate, la nivel central.
b. Contabilitatea periodica se refera la lucrari contabile efectuate la incheierea
exercitiului financiar, moment in care se intocmesc lucrari de sinteza, centralizatoare,
cum sunt bilantul contabil, situatia patrimoniului, contul de profit si pierdere. Lucrarile
de sinteza se intocmesc la anumite termene, pe baza datelor din contabilitatea
curenta care sunt prelucrate conform instructiunilor elaborate de Ministerul
Finantelor.
Lucrarile contabile periodice (de sinteza) satisfac nevoile de informare ale
agentului economic sau institutiei publice si reprezinta totodata raportari catre
Directiile Judetene ale Finantelor Publice sau conducerea departamentelor si
ministerelor. Pe baza lucrarilor contabile periodice, sunt efectuate analize complexe

19
 8

si se elaboreaza decizii importante atât la nivel microeconomic cât si la nivel

macroeconomic.
Din punct de vedere al nivelului organismelor pentru care se infiinteaza,
contabilitatea poate fi de trei feluri:
a. Contabilitatea intreprinderii (firmei) se organizeaza la nivelul intreprinderilor
care produc bunuri, executa lucrari, presteaza servicii.
Contabilitatea firmei (intreprinderii) este organizata in România in dublu circuit, si
anume:
contabilitatea financiara are un caracter unitar pentru toti agentii economici, se
organizeaza pe baza unor norme elaborate de Ministerul Finantelor. Contabilitatea
financiara are drept obiect urmarirea, controlul si prezentarea fidela a patrimoniului,
in ansamblu si pe structura, a situatiei financiare si rezultatului exercitiului, prin
intermediul documentelor de sinteza, in scopul furnizarii informatiilor necesare
elaborarii deciziilor economice. Contabilitatea financiara furnizeaza informatii atât
pentru managerii unitatii patrimoniale cât si pentru asociati, actionari, furnizori, clienti,
banci, bugetul statului, salariati.
contabilitatea interna de gestiune are ca scop gestiunea interna a unitatii,
calcularea costurilor de productie, stabilirea rentabilitatii pe produse, lucrari, servicii,
intocmirea bugetelor pe feluri de activitati, furnizarea de informatii necesare in
procesul decizional.
b. Contabilitatea publica este organizata la nivelul institutiilor publice din
administratie, invatamânt, sanatate, aparare, cultura si arta etc. si urmareste executia
de casa a bugetului statului, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat,
gestiunea datoriilor publice si alte operatii financiare specifice sectorului neproductiv.
c. Contabilitatea nationala este organizata la nivelul economiei nationale si prezinta
sintetic activitatea economica a unei natiuni urmarind evolutia Produsului Intern Brut,
modificarile in structura de ramura si teritoriala a economiei, marimea si structura
avutiei nationale, relatiile financiare si fluxurile monetare.
Din punct de vedere al conturilor utilizate, in raport de sfera de cuprindere a
acestora:
a. Contabilitatea sintetica - foloseste conturile sintetice de gradul I si II;

20
 8

b. Contabilitatea analitica - foloseste conturi analitice.

In fiecare unitate patrimoniala functioneaza in paralel si in strânsa legatura
contabilitatea sintetica si contabilitatea analitica. Orice operatie economica
inregistrata in contabilitatea analitica este necesar sa fie reflectata si in contabilitatea
sintetica.

2.OBIECTUL, METODA ŞI PRINCIPIILE CONTABILITĂŢII

II. 1. Obiectul contabilităţii
LUCA PACIOLO, autorul primei lucrări de contabilitate „SUMMA DE ARITMETICA,
PROPORTINI ET PROPORTIONALITA”-GENEVA,1494 considera că obiectul
contabilităţii reprezintă: „tot ceea ce aparţine neguţătorului, avere mobilă i imobilă,
precum şi toate afacerile sale mari şi mărunte în ordinea care a avut loc”, înţelegând
prin avere bunuri economice, iar afacerile se referă la actele de comerţ financiare, în
cadrul cărora se mişcă aceste bunuri.
În prezent conform concepţiei şcolii româneşti de contabilitate şi a legislaţiei
contabile: „obiectul contabilităţii îl constituie reflectarea in expresie bănească a
bunurilor mobile şi imobile inclusiv solul, bogăţiile naturale, zăcămintele şi alte bunuri
cu potenţial economic, disponibilităţile băneşti, titlurile de valoare, drepturile şi
obligaţiile unităţilor patrimoniale, precum şi mişcările şi modificările intervenite în
urma operaţiilor patrimoniale efectuate, cheltuielile şi veniturile şi rezultatele obţinute
de acestea.
Cum în ţara noastră este organizat sistemul de contabilitate cu dublu circuit care
generează două circuite respectiv circuitul contabilităţii financiare şi circuitul
contabilităţii interne de gestiune vom defini obiectul celor două contabilităţi.
Contabilitatea financiară are ca obiect înregistrarea tuturor operaţiilor ce afectează
patrimoniul agenţilor economici, măsurarea variaţiilor la care este supus ca urmare a
proceselor economice, calcularea şi explicarea rezultatului financiar, întocmirea
documentelor de sinteză (bilanţ, cont de rezultate, anexe de bilanţ), care oferă
mediului exterior imaginea sintetică ,fidelă şi retrospectivă a situaţiei întreprinderii.

21
 8

Contabilitatea internă de gestiune are ca şi obiect calcularea costurilor de

producţie, stabilirea rezultatelor şi a rentabilităţii produselor obţinute, a lucrărilor
executate, întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe feluri de activităţi,
urmărirea şi controlul acestuia în vederea cunoaşterii rezultatelor şi furnizarea datelor
necesare fundamentării deciziilor.

II. 2. Metoda contabilităţii

Aceeaşi accepţiune a cuvântului se foloseşte şi în prezent. Ştiinţa contabilă e
mai puţin conceptualizată deoarece s-a născut din necesităţi practice şi s-a dovedit
atât în trecut cât şi în prezent că are un suport teoretic suficient de bine conturat,
care-i permite să se adapteze la cerinţele economiei în permanentă schimbare.
Contabilitatea reprezintă un instrument echidistant al celor ce realizează, într-un fel
sau altul acte de natură economică nefiind un factor autonom de progres economic şi
social din această cauză şi metoda ei ca sumă de idei şi principii teoretice şi ca
modalitate concretă prin care acestea se transpun în practică, e adaptată acestei
realităţi.Teoria practicii contabile are un triplu rol :
- rol explicativ - trebuie să permită explicarea, fără ambiguitate a diferitelor aspecte
ale practicii contabile;
- rol normativ - să evalueze calitatea practicii contabile;
- rol previzional - să prevadă soluţia noilor probleme ce apar în acest
domeniu.
Pentru realizarea acestor roluri, teoria contabilă trebuie să delimiteze precis şi să
definească detaliat obiectivele, principiile, conceptele, normele, regulile contabilităţii.

II. 3. Procedeele metodei contabilităţii

Procedeele metodei contabilităţii contribuie la concretizarea şi punerea în practică a
principiilor de bază ale contabilităţii Contabilitatea apelează la procedee comune şi
altor ştiinţe cum ar fi: raţionamentul deductiv şi inductiv, analiza şi sinteza,
experimentul documentarea, evaluarea circulaţia şi inventarierea, cât şi la procedee
specifice: contul, bilanţul contabil, balanţa conturilor. Procedeele utilizate frecvent de

22
 8

contabilitate sunt :- documentaţia- evaluarea- calculaţia- inventarierea- contul-

balanţa conturilor- bilanţul contabil
A. DOCUMENTAŢIA
Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economice în vederea prelucrării şi
sistematizării informaţiilor contabile trebuie să aibă la bază conform legislaţiei în
vigoare un document scris întocmit în momentul producerii respectivei operaţiuni. Tot
legislaţia stabileşte forma şi conţinutul documentului pentru a fi luat în considerare de
către contabilitate atribuindu-i acestuia şi rolul de a justifica operaţiunile economice
pe care le consemnează.
B. EVALUAREA
Conform acestui procedeu toate operaţiunile economice ce afectează patrimoniul
primesc o exprimare valorică într-o anume monedă (de obicei moneda naţională).
Acest procedeu permite exprimarea unitară a modificărilor patrimoniale, uşurând
gruparea, compararea acestora.
C. CALCULAŢIA
Acest procedeu permite transformarea informaţiei elementare contabile în informaţii
complexe cu ajutorul unor algoritmi de calcul permiţând stabilirea costurilor de
achiziţie, costurilor de producţie, amortismentelor, rezultatelor financiare etc.
D. INVENTARIEREA
Efectuarea operaţiunilor economice determină consemnarea acestora în documente
scrise, justificative, iar în acelaşi timp se generează o realitate faptică. Astfel achiziţia
unei cantităţi de materii prime este consemnată intr-o factură fiscală, iar cantitatea de
materii prime achiziţionate trebuie să se regăsească într-o primă fază in depozitul
societăţii comerciale care a achiziţionat-o. Pentru a verifica existenţa concordanţei
între informaţiile contabile înscrise în documentul contabil justificativ şi realitatea
faptică se utilizează in mod obligatoriu acest procedeu care constă in stabilirea
mărimii faptice a elementelor patrimoniale şi evaluarea lor la nivelul valorii actuale
(de utilitate sau de întrebuinţare). Inventarierea trebuie efectuată la începutul
activităţii cel puţin o dată pe an pe tot parcursul funcţionării societăţii comerciale; în
cazul fuzionării sau încetării activităţii cât şi în alte situaţii expres stabilite de lege
precede întocmirea situaţiilor de sinteză contabilă.

23
 8

E. CONTUL
Cu ajutorul acestui procedeu se realizează înregistrarea cronologică, gruparea,
sistematizarea şi calculul mişcării şi rezultatul modificărilor la care sunt supuse
elementele patrimoniale.
Pentru fiecare element patrimonial, cât şi pentru fiecare tip de cheltuieli şi venituri se
asociază câte un cont care arată starea la un moment dat (sold),fluxul operaţiilor
economice care afectează acel cont (rulaje) care în acelaşi timp determină modificări
şi în alt cont sau conturi.

F. BALANŢA CONTURILOR (BALANŢA DE VERIFICARE)

Prin acest procedeu se verifică exactitatea înregistrărilor contabile efectuate în
conturile contabile, realizându-se lunar prin centralizarea datelor din conturile
contabile.
G. BILANŢUL CONTABIL
Asigură sintetizarea şi generalizarea datelor cu privire la situaţia patrimoniului la un
moment dat şi rezultatele obţinute. O parte din aceste procedee constituie o
succesiune logică in ciclul
contabil de prelucrare a datelor: documentaţia – contul – balanţa de verificare -
bilanţul contabil, prin care trebuie să treacă orice înregistrare şi prelucrarea datelor
contabile pentru a se genera informaţia contabilă ca produs al metodei contabilităţii.

3.DOCUMENTAREA OPERATIUNILOR ECONOMICE

Documentarea ca procedeu al metodei contabilitatii este actiunea de culegere

si consemnare în documentele economice a datelor privitoare la operatiile
economice dintr-o unitate patrimoniala în momentul si la locul efectuarii lor.
Documentele economice sunt acte scrise în care se consemneaza operatii în
momentul si de regula la locul efectuarii lor si ca baza a înregistrarii lor în
contabilitate.
Documentele constituie suportul material principal al datelor privitoare la
operatii economice cu ajutorul carora se realizeaza:

24
 8

- consemnarea informatiilor
- culegerea datelor
- prelucrarea datelor sau a informatiilor
- circulatia datelor
- sintetizarea informatiilor contabile
- pastrarea (arhivarea) datelor
Continutul documentelor se concretizeaza în elemente obligatorii care trebuie
sa
asigure reflectarea clara si completa a operatiilor economice pentru care se
întocmesc. Distingem urmatoarele elemente comune tuturor categoriilor de
documente:
1 1. denumirea documentelor (factura,chitanta, aviz de expediere)
2 2. denumirea unitatii emitente, adresa sau compartimentul si sectorul care a
întocmit documentul,codul fiscal, numarul de înregistrare la Registrul comertului
1. numarul si data documentului
2. partile participante la efectuarea operatiei economice
3. continutul operatiei si justificarea efectuarii ei
4. datele cantitative si/sau valorice aferente operatiei economice efectuate
5. semnaturile persoanelor participante la efectuarea operatiilor economice
consemnate, a celor care au întocmit documentele si a persoanelor care
raspund pentru executarea, continutul, legalitatea, oportunitatea,
necesitatea si realitatea operatiilor.
Alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiei în
documente sunt
elemente care difera de la o categorie de documente la alta si asigura detalierea
operatiilor consemnate având un rol completativ.

3.1 Functiile documentelor

a) de consemnare letrica si cifrica ,cantitativa si valorica a operatiilor
economice

25
 8

b) de acte justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitatea curenta a

operatiilor economice
c) verificarea activitatilor desfasurate ,urmarind activitatea economica si
financiara in cele mai mici detalii
d) asigurarea integritatii patrimoniului ,pe baza lor stabilindu-se si angajându-
se raspunderi ,drepturi si obligatii cu privire la miscarile de valori
e) de calculare corecta a costului productiei obtinute
f) cu ajutorul lor stabilindu-se drepturile si obligatiile banesti ale unitatilor
patrimoniale servind ca baza in cercetarea organelor judiciare
Intocmirea documentelor economice
Pe formulare tip în care sunt tiparite datele referitoare la elementele invariabile
,iar
Pentru datele variabile se lasa locuri libere
Marimea , continutul si formatul documentelor variaza în functie de:
- natura operatiilor economice
- modul de întocmire
- mijloacele de prelucrare
Intocmirea documentelor se face manual sau cu mijloace tehnice
-Intocmirea manuala a documentelor se realizeaza cu cerneala ,pasta
sau creion
chimic
-Intocmirea cu mijloace tehnice a documentelor – cu masini de scris,cu
masini de facturat sau contabilizat , cu calculatoare electronice
3.2 Reguli de intocmire a documentelor
In cazul documentelor intocmite in mai multe exemplare, toate exemplarele
poarta acelasi numar
In documentele de casa si de banca - datele cifrice trebuie repetate si în litere
Nu se admit corecturi , in caz contrar acele documente se anuleaza,
pastrandu-se in carnetele respective fara a se detasa ,intocmindu-se alte documente
corecte (CEC-uri,ordine de plata, chitante).greselile facute cu ocazia intocmirii
documentelor pot fi corectate cu respectarea anumitor reguli .Greselile din

26
 8

documente se corecteaza prin taierea textelor sau a sumelor scrise cu o linie in asa
fel incat sa se poata citi ceea ce a fost scris, se scrie apoi deasupra textul sau suma
corecta ,facându-se mentiune , pe documuntul rectificat , asupra acestui fapt si
confirmata prin semnaturile acelorasi persoane care au semnat initial documentul
.Erorile descoperite in documente cu ocazia verificarilor ulterioare de catre serviciul
contabilitate se aduc la cunostinta celor care le-a intocmit ,precum si a partilor
interesate cu privire la operatia consemnata
Calitatea si exactitatea informatiilor contabile este conditionata de :
- intocmirea clara si concreta a documentelor
-respectarea tuturor regulilor referotoare la continutul si forma documentelor
-intocmirea la timp a documentelor

3.3 Clasificarea documentelor

Criterii de clasificare
a)Dupa natura operatiilor documentele pot fi:
- documente privind activitatea financiar contabila (în care se
consemneaza activele imobilizate,activele
circulante,salariile,pasivele,rezultatele financiare)
- documente pentru alte activitati care nu constituie acte justificative
pentru inregistrarile contabile
b)Dupa functia pe care o indeplinesc documentele pot fi:
- de dispozitie –prin care se ordona a se executa o operatie
economica; dispozitii de plata,dispozitii de livrare ,ordinul de plata
,comanda .Aceste documente nu fac dovada executarii efective a
operatiei respective
- de executie(justificative) cuprind date cu privire la executarea
operatiilor economice. Ele servesc ca baza pentru inregistrarea
operatiilor economice
- mixte sau combinate –reunesc trasaturile documentelor de
dispozitie si a celor justificative .Aceste documente sunt initial

27
 8

documente de dispozitie, iar prin completarea lor cu date referitoare

la execuatrea operatiilor respective ele devin documente justificative
c)Dupa numarul operatiilor economice documentele pot fi :
- documente singulare – contin date privitoare la o singura operatie
;chitanta bon de consum, factura
- documente cumulative sau centralizatoare contin date privind mai
multe operatii economice de acelasi fel
d)Dupa momentul intocmirii si rolul in cadrul procesului informational
- documente primare intocmite de regula in momentul si la locul
efectuarii operatiilor (indeplinesc rolul de documente justificative)
- documente secundare intocmite pe baza documentelor primare sau
concomitent, asigurând pregatirea datelor in vederea prelucrarii lor
e)Dupa sfera de aplicare pot fi:
- documente generale sau comune , utilizate in toate unitatile
patrimoniale
- documente specifice utilizate in anumite ramuri ale economiei
f)Dupa forma de prezentarepot fi:
- documente tipizate intocmite pe formulare tip strict determinate a
caror folosire este obligatorie
- documente netipizate intocmite pe formulare specifice , pe hartie
simpla
g)Dupa locul unde se intocmesc si circula pot fi:
- documente interne intocmite in cadrul unitatii
- documente externe intocmite in afara unitatii facturi, furnizori
h)Dupa regimul de tiparire si folosire
- documente intocmite pe formulare cu regim special ,cu un regim
special de tiparire, numerotare,gestionare, evidenta,folosire si
pastrare :chitante si chitante fiscale, CEC-uri, avize de insotire a
marfii, facturile, foile de parcurs ,buletinele de cantarire –analiza
pentru valori materiale, cartele si bonuri de masa ,borderouri de
achizitii

28
 8

- documente intocmite pe formulare cu reglementari exprese de

tiparire, gestionare,folosire si justificare (marci postale ,timbre
fiscale, bilete de calatorie ,certificate medicale, carnete de munca,
autorizatiile de functionare , certificate de inmatriculare ,permise de
calatorie )
- documente intocmite pe formulare cu regim uzual , nu sunt supuse
anumitor restrictii privind tiparirea,numerotarea si justificarea lor
3.4 Tipizarea documentelor
Consta in elaborarea unor formulare de documente unitare (ca marime
,continut si
destinatie) de un format strict determinat care simplifica intocmirea documentelor
Scopurile urmarite : - reducerea cheltuielilor de imprimare
- eliminarea paralelismelor in intocmirea si circulatia documentelor
- cuprinderea in continutul lor a indicatorilor strict necesari procesului
informational
- proiectarea unor tipuri de documente care sa corespunda
necesitatilor de prelucrare cu echipamente tehnice
- satisfacerea cerintelor de informare a tuturor formelor evidentei
economice

3.5 Verificarea documentelor economice

Inainte de a se inregistra in contabilitate documentele economice trebuiesc
supuse unei
verificari minutioase cu scopul descoperirii eventualelor erori, asigurându-se
exactitatea datelor contabile
Verificarea formei consta in controlul intocmirii documentelor pe formulare
corespunzatoare naturii operatiilor economice, completarea tuturor rubricilor
,existenta tuturor semnaturilor persoanelor imputernicite sa vizeze ,verificarea unor
stersaturi sau corecturi fara a fi certificate
Verificarea aritmetica consta in controlul preluarii corecte in documente a
datelor , stabilirea sau efectuarea corecta a calculelor aritmetice.

29
 8

Verificarea de fond consta in controlul realitatii ,necesitatii, oportunitatii si

legalitatii operatiilor economice consemnate in documentul respectiv.
a) verificarea realitatii operatiei economice are ca scop sa descopere daca
operatia economica s-a efectuat la data,locul si-n conditiile prevazute in
document
b) necesitatea operatiei consta in aprecierea daca operatia inscrisa in
document este utila activitatii unitatii si are o justificare economica
c) verificarea oportunitatii urmareste daca momentul ales si locul stabilit
pentru executarea unei operatii economice sunt eficiente pentru unitate
d) legalitatea operatiei se aprecieaza prin raportarea ei la actele normative
care reglementeaza genul respectiv de operatii economice (operatiile
economice nu trebuie sa contravina legislatiei in vigoare)

3.6 Circulatia documentelor

Prin circulatia documentelor se intelege miscarea succesiva a acestora prin
diferitele verigi ale unitatilor patrimoniale, din momentul intocmirii lor sau intrarii in
unitate si pana la predarea lor la arhiva.
Circulatia documentelor trebuie sa se faca intr-o ordine dinainte stabilita,
nefiind permisa retinerea documentelor in mod nejustificat de catre un compartiment
sau altul.
Necesitatea circulatiei documentelor deriva din faptul ca datele din acelasi
document sunt necesare mai multor compartiment si personale din unitate si nu se
poate asigura cate un exemplar pentru fiecare utilizator
Conditiile impuse de circulatia documentelor :
-miscarea documentelor sa se faca pe caile cele mai scurte ,printr-un numar
redus de verigi organizatorice (asigura operativitatea utilizarii informatiilor )
-in miscarea documentelor trebuie sa existe continuitate
-rezolvarea problemelor de prelucrare a datelor din documente trebuie sa se
faca complet si in termenul prevazut
Organizarea circulatiei se face pe baza graficelor de circulatie.Graficul trebuie
sa cuprinda :

30
 8

-documentele care se intocmesc

-lucrarile de prelucrare in fiecare etapa a circulatiei
-termenele de executare
-persoanele care raspund
-compartimentele la care se transmit
Cerintele graficului de circulatie : -sa cuprinda toate lucrarile de evidenta,
incepand cu intocmirea documentelor primare, inregistrarea lor in contabilitatea
analitica si sintetica
-sa stabileasca toti lucratorii care participa la intocmirea si prelucrarea documentelor
-sa respecte normele cu privire la intocmirea documentelor.
Intocmirea graficelor de circulatie a documentelor se face prin:
-descrierea si analiza drumului parcurs de acestea
-folosirea textului sau folosirea diferitelor tehnici de reprezentare grafica
Graficele de circulatie pot fi :
-grafice individuale ce cuprind operatiile si lucrarile contabile pe care le executa
fiecare salariat,termenele de executare a acestora si compartimentele sau
persoanele carora li se transmit.
-graficul pe compartimente sau de structura cuprinde toate lucrarile de evidenta ale
unui anumit sector sau compartiment de activitate ,documentele care se
intocmesc,termenele si executanti, compartimentele carora li se transmit.
-graficele generale sau sintetice cuprind toate operatiile necesare unei anumite
lucrari cu ungrad mai ridicat de complexitate

3.7 Clasarea si pastrarea documentelor

Faza finala a circulatiei documentelor constituie clasarea lor la dosar dupa
rezolvarea completa si definitorie a acestora
Prin clasare se întelege aranjarea documentelor într-o anumita ordine strict
determinata în scopul asigurarii, pastrarii lor în bune conditii si pentru a fi usor gasite
în vederea obtinerii informatiilor necesare

31
 8

O clasare rationala si eficienta trebuie sa asigure posibilitatea gasirii cu

usurinta a oricarui document, sa fie simpla, precisa, elastica (sa se poata utiliza la un
numar mai mare de documente) sa fie potrivita specificului documentelor
Criterii de clasare
1.Criteriul cronologic – consta in gruparea documentelor in ordinea intocmirii
lor (calendaristic)
2.Criteriul alfabetic – impune clasarea in acelasi dosar a documentelor tinând
seama de denumirea unitatii la care se refera documentelor
3.Criteriul geografic – asigura gruparea documentelor dupa judetul,municipiul
sau orasul unde isi au sediul unitatile corespondente
4.Criteriul dupa obiect sau pe grupe de operatii economice – consta in
aranjarea documentelor pe categorii de probleme (mijloace fixe, active circulante
banesti, livrarea marfii)
Cel mai frecvent se foloseste o combinatie intre criteriul cronologic si criteriul
pe grupe de operatii economice.
Pastrarea documentelor trebuie sa asigure integritatea acestora si se poate
face in doua moduri:
-pentru anul curent, organizata in arhiva curenta a fiecarui sector sau
compartiment
-pentru anii precedenti, organizata in arhiva generala a unitatii
Consultarea, folosirea si eliberarea de copii si extrase de pe documentele din
arhiva se pot face numai in conditiile stabilirii prin acte normative in vigoare .In locul
documentului eliberat se introduce copia certificata de pe documentul original ,
procesul verbal incheiat, aprobarea de eliberare a documentului si semnatura
persoanei care a ridicat originalul
Termenele de pastrare a documentelor sunt stabilite prin acte normative :
-10ani de la data incheierii exercitiului :registrele de contabilitate si
documentele justificative care stau la baza inregistrarii
-50ani de la data incheierii exercitiului :state de salarii si bilantul contabil

32
 8

Dupa expirarea termenului de pastrare documentele se scot din arhiva

generala si se predau la arhivele statului daca mai prezinta importanta sau interes
sau se dau la topit daca numai prezinta utilitate practica.
Reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse se face in termen
de 30 zile de la constatare.In afara clasarii si arhivarii documentelor si registrelor
contabile se organizeaza si clasarea si pastrarea altor purtatori de informatii
:microfilme, benzi magnetice, dischete,discuri

4.CONTUL SI SISTEMUL DE CONTURI

Definim contul ca un model de evidenta si calcul în expresie valorica si uneori
cantitativa a starii si miscarii elementelor patrimoniale, ca un model de înregistrare
cronologica a evolutiei acestora.
Orice cont deschis in contabilitatea curenta are un anumit continut economic
determinat de insasi elementul patrimonial care se evidentiaza cu ajutorul sau si care
poate fi :
- bun economic de o anumita destinatie ca de exemplu: mijloc fix,
materie prima , produs finit, marfa, numerar in casieria unitatii,
disponibil la banca etc.
- sursa de finantare in functie de modul de provenienta a bunurilor
economice , ca de exemplu: capital social, credite bancare pe
termen lung, mediu, scurt, datorii fata de furnizori, fata de bugetul
statului etc.
- proces economic care antreneaza venituri si cheltuieli pe fazele
circuitului economic, ca de exemplu: aprovizionarea cu marfuri si
materiale, productia de bunuri materiale, lucrari si servicii, vanzarea
produselor si marfurilor
- rezultat financiar care se prezinta sub forma de profit sau pierdere
Dupa inregistrarea in conturi distincte a existentului de bunuri economice,
surse de

33
 8

finantare sau procese economice la inceputul exercitiului financiar si a modificarilor

acestora pe parcursul perioadei respective , se intocmeste la sfarsit pe baza datelor
inregistrate in ele, bilantul contabil care reflecta situatia economica si financiara a
unitatii patrimoniale in totalitatea ei .Aceasta inseamna ca obiectul contabilitatii se
realizeaza nu prin intocmirea a cate unui bilant dupa fiecare operatie economica si
financiara in parte , ci prin inregistrarea completa si neintrerupta in conturi, pe baza
de documente, a tuturor operatiilor economice si financiare respective, urmand ca
bilantul sa se intocmeasca la sfarsitul exercitiului financiar pentru generalizarea
datelor din conturi .Pentru a da posibilitatea acestei generalizari contabilitatea
foloseste la inregistrarea operatiilor economice si financiare in conturi, exprimarea
valorica (etalonul banesc sau monetar )
In scopul controlului integritatii elementelor patrimoniale aflate in proprietatea
intreprinderii atat sub aspect valoric cat si din punct de vedere cantitativ, la
inregistrarea operatiilor economice si financiare respective in conturi se foloseste
alaturi de etalonul monetar si etalonul natural.Spre deosebire insa de inregistrarile
curente in conturi , la generalizarea periodica facuta cu ajutorul bilantului, nu se
foloseste exprimarea cantitativa.
Totalitatea conturilor folosite de contabilitatea curenta pentru reflectarea
obiectului sau de studiu constituie sistemul conturilor .
Ca elemente distincte ale sistemului de conturi si ca intrumente curente de
lucru ale contabilitatii conturile trebuie sa raspunda tuturor cerintelor acesteia ,
indeplinind anumite functii , dintre carea cele mai importante sunt urmatoarele:
- functia economica consta in aceea ca fiecare cont reflecta un
anumit bun
economic, sursa de finantare , proces economic, sau rezultat financiar , care
determina insasi continutul economic al contului respectiv .
- functia statistica rezida in aceea ca datele si informatiile furnizate de
conturi stau la baza unor indicatori statistici, cum ar fi cei cu privire la volumul
productiei globale, al productiei marfa etc
- functia de calcul se intalneste la toate conturile si pe baza ei se
calculeaza

34
 8

situatia tuturor elementelor patrimoniale in diferite momente ale activitatii economice ,

se calculeaza costul efectiv al productiei , rezultatele financiare etc.
- functia de control, pe care o indeplinesc conturile , consta in
folosirea
datelor si informatiilor furnizate de ele la controlul integritatii patrimoniului unitatii ,
controlul nivelului cheltuielilor de aprovizionare, de productie, de desfacere a
produselor finite si marfurilor etc.
- functia de grupare este indeplinita de toate conturile prin aceea ca
in ele se
inregistreaza bunurile economice, sursele de finantare si procese economice pe
elemente omogene reflectindu-se in fiecare cont toate operatiile care se refera la un
anume element
- functia de sistematizare este realizata de fiecare cont in cadrul sau,
prin
inregistrarea distincta a operatiilor economice si financiare care provoaca modificari
in sensul cresterii , majorarii, de acelea care determina scaderi , micsorari ale
aceluiasi element .
- functia contabila a conturilor consta intr-un anumit mod de
inregistrare in
cadrul lor a cresterilor si micsorarilor determinate de operatiile economice si
financiare cu elementele patrimoniale la care se refera in raport cu continutul
economic al conturilor respective.Deci functia contabila este determinata de
continutul economic al conturilor si-n baza ei se asigura exercitarea de catre
acestea , a tuturor celorlalte functii enumerate mai sus .

4.1 Structura contului

Elementele componente ale contului formeaza structura acestuia care este:
- denumirea sau titlul contului
- explicatia operatiei economice inregistrate in cont
- debitul si creditul contului
- rulajul contului

35
 8

- total sume
- soldul contului
1. Denumirea sau titlul contului
Pentru a se putea identifica din totalitatea conturilor , fiecare cont are o
denumire
stabilita cat mai aproape sau , daca este posibil sa se identifice cu denumirea
elementului patrimonial pentru care se deschide
2. Explicatia operatiei economice inregistrate in cont
Operatiile economice care au loc sunt consemnate in documente justificative,
iar pe
baza acestora se inregistreaza in conturi . Fiecare inregistrare este explicata fie
descriptiv, fie contabil. Explicatia descriptiva presupune redarea pe scurt a operatiei
economice inregistrate in cont .Explicatia contabila presupune ca in dreptul fiecarei
sume inregistrate in cont , sa se inscrie simbolul contului corespondent
3. Debitul si Creditul contului
Debitul este partea sau situatia din stanga a oricarui cont. Denumirea de debit
vine de la latinescul “debere” – a datora.
Creditul este partea sau situatia din dreapta a oricarui cont .Denumirea de
credit vine de la latinescul “ credere” – a avea incredere
Continutul economic al debitului si creditului este diferit in functie de continutul
economic al contului .Astfel daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli
debitul reprezinta existentele si cresterile de active si cheltuieli , iar creditul reprezinta
micsorarile de active si cheltuieli , pe o anumita perioada de timp.
Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri , debitul reprezinta
micsorari de pasive si venituri , iar creditul reprezinta existente si cresteri de pasive si
venituri , pe o anumita perioada de timp. A inscrie o suma in debitul unui cont ,
inseamna a debita acel cont iar a inscrie o suma in creditul unui cont , inseamna
credita acel cont.
4. Rulajul contului
Totalitatea sumelor inscrise in cont , intr-o perioada de timp fara existentele
initiale

36
 8

formeaza rulajul contului. Avem rulaj debitor si rulaj creditor .Continutul economic al
rulajului contului este diferit , in functie de continutul economic al contului .Astfel ,
daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli , rulajul debitor reprezinta
cresteri de active si cheltuieli , iar rulajul creditor reprezinta micsorari de active si
cheltuieli , pe o perioada de timp. Daca conturile sunt deschise pentru pasive si
venituri , rulajul debitor reprezinta micsorari de pasive si venituri , iar rulajul creditor
reprezinta cresteri de pasive si venituri , pe o perioada de timp .
5. Total sume
Totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp , formate din
existentele
initiale si rulaje , reprezinta elementul contului numit total sume. Avem total sume
debitoare si total sume creditoare. Continutul economic al elementului contului “Total
sume” este diferit
in functie de continutul economic al contului
In cazul conturilor deschise pentru active , total sume debitoare se obtine
insumind wexistentele initiale cu rulajul debitor si reprezinta cresteri.Total sume
creditoare se identifica cu rulajul creditor si reprezinta micsorari de active, pe o
perioada de timp
In cazul conturilor deschise pentru pasive , total sume debitoare se identifica
cu rulajul debitor si reprezinta micsorari de pasive , pe o perioada de timp .Total
sume creditoare se obtine insumind existentele initiale cu rulajul creditor si reprezinta
cresteri de pasive,pe o perioada de timp
In cazul conturilor deschise pentru cheltuieli si venituri , total sume se
identifica cu rulajele conturilor deoarece nu au existente initiale .

4.2 Prezentarea grafică a contului contabil

Înregistrarea celor două categorii de modificări (creşteri şi micşorări ) care afectează

orice element patrimonial a necesitat pentru o înţelegere cât mai bună utilizarea unei
anumite forme grafice pentru contul contabil .

37
 8

În practica contabilă se utilizează două forme grafice ale contului:

- forma bilaterală
- forma unilaterală
Forma grafică bilaterală (clasică ) presupune că fiecare cont se prezintă sub două
părţi distincte: debit şi credit. În una din părţi (debit sau credit după caz) se
înregistrează existentul iniţial şi creşterile elementului pentru care s-a deschis contul
respectiv, iar în cealaltă parte se înregistrează micşorările aceluiaşi element.
Odată cu înregistrarea creşterilor sau scăderilor în una din părţile contului trebuie
menţionate şi
- data la care a avut loc operaţiunea economică;
- documentul justificativ al efectuării operaţiunii;
- explicaţia pe scurt a operaţiunii economice înregistrate în cont.
Convenţional s-a stabilit că pentru conturile de mijloace economice (situate în activul
bilanţier) existentele şi creşterile se înregistrează în partea stângă, (partea de debit ),
iar micşorările în dreapta (partea de credit ), la conturile de surse economice (situate
în pasivul bilanţier) înregistrările se fac invers . Forma grafică unilaterală a fost
concepută pentru a se prezenta o singură dată , într-o singură coloană: data
operaţiei, documentul justificativ, explicaţia, evitându-se astfel repetarea acestor
elemente ca şi în cazul formei bilaterale.
În plus se adaugă o coloană pentru determinarea existenţelor (soldului) elementelor
patrimoniale după fiecare operaţiune economică înregistrată în cont .
În următorul exemplu se înregistrează o serie de operaţiuni economice utilizând atât
forma bilaterală cât şi cea unilaterală care afectează contul de activ “Materii prime” şi
contul de pasiv “Furnizori”.
1. La 01.01.2001 materiile prime existente în stoc sunt în valoare de 10.000.000
lei, iar datoriile faţă de furnizori sunt de 8.000.000 lei .
2. În data de 05.01.2001 se dau în consum conform bonului deconsum nr. 1/
05.01.2001 , materii prime în valoare de 6.000.000 lei .
3. În data de 10.01.2001 se recepţionează materii prime achiziţionate de la
furnizori conform notei de intrare recepţie constatare de diferenţe (NIRCD) nr.
1 /10.01.2001 în valoare de 5.000.000 lei.

38
 8

4. Se achită în data de 20.01.2001 o datorie faţă de furnizori cu un ordin de

plată prin bancă in sumă de 7.000.000 lei.
5. În data de 22.01.2001 se recepţionează conform NIRCD nr. 2 / 22.01.2001
materii prime de la furnizori în valoare de 3.000.000 lei .
La data de 23.01.2001. se dau în consum materii prime în valoare de 9.000.000 lei
conform bonului de consum nr. 2 /23.01.2001 şi se achită o datorie faţă de furnizori
cu ajutorul unui ordin de plată in valoare de 4.000.000 lei.
4.3 Reguli de functionare a conturilor

Regulile de funcţionare a conturilor stabilesc în care parte a contului (debit sau

credit) se înregistrează existentul iniţial, creşterile şi micşorările generate de
operaţiile economice ce afectează elementele patrimoniale reflectate în conturile
contabile .
Aceste reguli au la bază legătura de interdependenţă ce se stabileşte între bilanţ şi
conturile contabile. Soldul conturilor contabile de la sfârşitul unei perioade (semestru,
an ) stau la baza întocmirii bilanţului şi anexelor sale. Bilanţul iniţial al exerciţiului
curent cuprinde existentele iniţiale ale conturilor contabile care se vor înregistra ca
atare în acestea la începutul exerciţiului . În continuare, pe tot parcursul exerciţiului în
baza documentelor justificative ale operaţiilor economice desfăşurate, se vor
înregistra modificările care afectează elementele patrimoniale în conturile contabile
aferente, urmând ca la sfârşitul perioadei să se stabilească
soldul final (existentul final ) al acestora. Deschiderea conturilor la începutul
perioadei pe baza bilanţului iniţial determină prima regulă parţială de funcţionare a
conturilor:
- CONTURILE DE ACTIV încep să funcţioneze prin DEBITARE şi se debitează cu
EXISTENŢELE INIŢIALE DE ACTIV (SOLDUL INIŢIAL) preluate din ACTIVUL
BILANŢULUI INIŢIAL;
- CONTURILE DE PASIV încep să funcţioneze prin CREDITARE şi se creditează cu
EXISTENŢELE INIŢIALE DE PASIV (SOLDUL INIŢIAL) preluate din PASIVUL
BILANŢULUI INIŢIAL.

39
 8

Următoarele reguli de funcţionare a conturilor stabilesc modul de înregistrare în

conturi a modificărilor (creşteri şi micşorări ) care afectează elementele patrimoniale.
Creşterile elementelor patrimoniale sunt de aceeaşi natură cu existenţele iniţiale ,
înregistrându-se în aceeaşi parte a conturilor cu acestea în funcţie de tipul
elementului patrimonial (activ sau pasiv ) a cărui existenţă se reflectă în contul
contabil .
Pornind de la aceasta putem prezenta a doua regulă parţială de funcţionare a
conturilor :
- CONTURILE DE ACTIV SE MAI DEBITEAZĂ CU CREŞTERILE ELEMENTELOR
DE ACTIV ŞI CHELTUIELI, determinate de operaţiile economice, conform
documentelor justificative;
- CONTURILE DE PASIV SE MAI CREDITEAZĂ CU CREŞTERILE DE PASIVE ŞI
VENITURI ,determinate de operaţiile economice conform documentelor justificative .
A treia regulă parţială de funcţionare a conturilor este următoarea :
- CONTURILE DE ACTIV SE CREDITEAZĂ CU MICŞORĂRILE ELEMENTELOR DE
ACTIV ŞI CHELTUIELI, determinate de operaţiile economice , conform documentelor
justificative.
- CONTURILE DE PASIV SE DEBITEAZĂ CU MICŞORĂRILE ELEMENTELOR DE
PASIV ŞI VENITURI, determinate de operaţiile economice conform documentelor
justificative
A patra regulă parţială stabileşte relaţia de calcul a existentului final ( soldul final ) la
finele unei perioade de gestiune ( lună, exerciţiu financiar ):
- SOLDUL FINAL (EXISTENTUL FINAL) = SOLDUL INIŢIAL (EXISTENTUL
INIŢIAL) + CREŞTERI (INTRĂRI) – MICŞORĂRI (IEŞIRI) .
Soldul final al conturilor este diferit în funcţie de tipul conturilor :
- CONTURILE DE ACTIV pot prezenta numai sold debitor (SfD)
reprezentând existenţele de activ la un moment dat
- CONTURILE DE PASIV pot prezenta numai SOLD CREDITOR
(SfC) reprezentând existenţele de pasiv la un moment dat .
Existenţele finale sau soldurile finale pot fi şi 0 , contul fiind soldat .

40
 8

Pornind de la regulile parţiale de funcţionare a conturilor rezultă regulile generale de

funcţionare:
- PENTRU CONTURILE DE ACTIV – încep să funcţioneze prin debitare şi se
debitează cu existenţele sau soldurile iniţiale de activ, cu intrările (creşterile) de
active şi se creditează cu ieşirile (micşorările) de active şi cheltuieli, iar soldul final
poate fi debitor sau 0;
- PENTRU CONTURILE DE PASIV - încep să funcţioneze prin creditare şi se
creditează cu existenţele sau soldurile iniţiale de pasive cu intrările ( creşterile ) de
pasive şi venituri , se debiteză cu ieşirile (micşorările ) de pasive şi venituri , iar soldul
final poate fi creditor sau 0 .
Aceste reguli se aplică strict în cazul conturilor monofuncţionale de activ şi pasiv .
Conturile bifuncţionale pot să înceapă să funcţioneze prin debitare iar la sfârşitul
perioadei să
prezinte sold creditor sau prin creditare şi să aibă sold final debitor.

4.4 Dubla înregistrare – principiu de bază al contabilităţii

Dubla înregistrare ca principiu de bază al contabilităţii, presupune înregistrarea

oricărei operaţii economice în cel puţin două conturi, unul care se debitează şi unul
care se creditează, reflectarea în conturi făcându-se ca un raport de echivalenţă între
destinaţie / alocarea resurselor economice şi originea / sursa valorilor economice.
Principiul dublei înregistrări este explicat în două teorii:
- teoria fluxurilor;
- teoria patrimonială.
În cadrul acestor teorii explicarea principiului dublei înregistrări porneşte de la cele
două concepţii privind rolul contabilităţii, respectiv instrument de elaborare a deciziilor
şi instrument de control. Cele două teorii au la bază puncte de plecare diferite în
prezentarea regulilor de funcţionare a conturilor:
- de la bilanţ la conturi, bazându-se pe patrimoniu;
- de la conturi la bilanţ, bazându-se pe fluxuri.

41
 8

Explicarea principiului dublei înregistrări pe baza patrimoniului presupune că

orice mişcare care afectează un element patrimonial este în mod necesar însoţită de
o mişcare inversă şi de aceeaşi valoare asupra unuia sau mai multor elemente de
patrimoniu.
În cadrul teoriei dublei înregistrări bazate pe patrimoniu se porneşte de la relaţia
dublei reprezentări A = P, respectiv mijloace economice = surse de finanţare, dubla
reprezentare generând ecuaţiile principiului dublei înregistrări:
- creşterile mijloacelor economice = creşterile surselor de finanţare;
- micşorările surselor de finanţare = micşorările mijloacelor economice.
Un exemplu din care să rezulte principiul dublei înregistrări în cadrul abordării
patrimoniale este următorul:

O societate comercială achiziţionează materii prime în valoare de 500.000 lei

de la un furnizor care vor fi achitaţi ulterior prin contul de la bancă.
Pornind de la bilanţ, această achiziţie generează creşterea postului bilanţier de activ
“MATERII PRIME” (mijloace economice) şi a postului bilanţier de pasiv “FURNIZORI”
(sursă de finanţare). Chiar dacă achiziţionarea materiilor prime generează o datorie
faţă de furnizori, până în momentul achitării acesteia poate fi asimilată unei surse de
finanţare (pasiv stabil) intrând materii prime până la plata ulterioară, intervalul de timp
de la data intrării până la momentul achitării fiind asimilat unui credit comercial.
Ecuaţia dublei înregistrări:

(500.000 lei) cont “MATERII PRIME” = cont “FURNIZORI” (500.000 lei)

creşterea stocului de materii prime creşterea valorii furnizorilor (mijloace economice)

cu 500.000 lei (sursă de finanţare = credit comercial) cu 500.000 lei

Achitarea către furnizori a valorii achiziţiei:

(500.000 lei) cont “FURNIZORI” = cont “CONTURI LA BĂNCI ÎN LEI” (500.000 lei)

42
 8

scăderea obligaţiei de plată scăderea sumei din conturile bancare cu 500.000 lei
(mijloace economice) cu 500.000 lei
Astfel, dubla înregistrare constă în înregistrarea simultană şi cu aceeaşi sumă,
cu ajutorul conturilor, a creşterilor şi a micşorărilor ce se produc în componenţa şi
structura patrimoniului ca urmare a operaţiilor economice, prin debitarea şi creditarea
a cel puţin două conturi, care se influenţează reciproc şi între care există o legătură
logică. Explicarea principiului dublei înregistrări pe bază de fluxuri Relaţiile de schimb
(de exemplu vânzare-cumpărare) dau naştere întotdeauna la două fluxuri de sens
contrar şi de aceiaşi intensitate (valoare), unul care indică resursa iar celălalt
utilizarea . Dubla înregistrare are rolul de a reflecta aceste fluxuri
economice. În cadrul unei operaţiuni de aprovizionare cu materii prime de la furnizori
în cadrul relaţiei dintre client şi furnizor se nasc două fluxuri economice de sens
contrar şi de aceiaşi valoare: Client / cumpărător Furnizor / vânzător Realizarea
acestor fluxuri are la bază faptul că:
- furnizorul are o resursă R1 = materii prime pe care o pune la dispoziţia clientului
care are nevoie de aceasta pentru a o utiliza U1;
- clientul dispune de o resursă R2 = bani pe care îi pune la dispoziţia furnizorului
pentru a-i utiliza U2 ca şi contrapartidă la livrarea materiilor prime.
Observăm că fiecare parte a tranzacţiei dispune de câte un tip de resursă pe
care îl pune la dispoziţia celeilalte spre utilizare. Putem astfel afirma că fiecare
resursă finanţează o utilizare şi fiecare utilizare este finanţată de o resursă. În
contabilitatea vânzătorului această operaţiune de vânzare generează o resursă, ea
înregistrându-se într-un cont de venituri (cont de pasiv) în parte de credit, iar banii
încasaţi sporesc mijloacele economice înregistrându-se într-un cont de activ (de
exemplu “CONTURI LA BĂNCI”) pe partea de debit.

43
 8

La cumpărător achiziţia de materii prime are ca şi scop utilizarea acestora fiind

considerată o folosinţă determinând înregistrarea într-un cont de activ (materii prime)
în partea de debit, iar suma efectiv plătită pentru ele micşorează tot un cont de activ
(de exemplu “CONTURI ÎN BĂNCI”) înregistrându-se pe creditul acestui cont.

În concluzie putem spune că orice înregistrare într-un cont are neapărat o

contra partidă într-unul sau mai multe alte conturi şi fiecărei sume înregistrate în
debitul unui cont îi corespunde o sumă identică în creditul altui cont şi invers.

4.5. Corespondenţa conturilor

Înregistrarea oricărei operaţii economice presupune alegerea conturilor în care

se transpune operaţia , alegerea fiind condiţionată de natura operaţiei şi a
modificărilor pe care le produce .

44
 8

Între conturile în care se înregistrează operaţia economică se stabileşte o legătură de

interdependenţă. Această legătură între contul care se debitează şi contul care se va
credita , în vederea înregistrării unei operaţii economice poartă denumirea de
corespondenţa conturile iar conturile între care se stabileşte o asemenea legătură se
numesc conturi corespondente.
Corespondenţa conturilor se poate realiza:
- numai între conturile de activ, când se înregistrează operaţii economice care
generează modificări în structura mijloacelor economice (a activelor);
- numai între conturile de pasiv, când se înregistrează operaţii economice care
generează modificări în structura surselor de finanţare (a pasivelor);
- între conturi de activ şi pasiv, când se înregistrează operaţii economice care
generează modificări ale volumului mijloacelor economice (a activelor) şi a surselor
de finanţare (a pasivelor) .
Exemplificarea corespondenţei conturilor se poate face cu ajutorul unor operaţii
economice care se înregistrează astfel :
1.) Se transferă o sumă de bani din contul la bancă în casieria proprie printr-o filă
CEC în sumă de 5.000 lei
Operaţia produce micşorarea sumei din contul de bancă (cont contabil de activ) şi
creşterea sumei din casierie (cont contabil de activ) generând modificarea structurii
mijloacelor economice .
581= 5121 5.000 LEI
5311=581 5.000 LEI
2.) Se achită datoria faţa de furnizor în sumă de 3.000 Lei prin intermediul
disponibilităţilor băneşti din contul bancar. Operaţia produce scăderea
obligaţie faţă de furnizori (cont contabil de pasiv)şi creşterea datoriei faţa de
bancă (cont contabil de pasiv).
401=5121 3.000 LEI
3.) Se achiziţionează materii prime de la furnizori conform facturii şi NIRCD în
sumă de 2.000 lei.
Operaţia produce creşterea stocului de materii prime în magazie şi în acelaşi timp
creşterea obligaţiei faţă de furnizori pentru plata valorii aprovizionate.

45
 8

301=401 2.000 LEI

Dubla înregistrare operează atât în momentul preluării în conturi a soldurilor iniţiale
(debitoare şi creditoare) = existentele de activ şi pasiv cât şi în momentul închiderii
conturilor la sfârşitul perioadei când soldurile finale (SFD şi SFC) sunt preluate ca
existenţe de activ şi de pasiv.

Analiza contabila a operatiunilor economice si financiare

Analiza contabila consta in cercetarea pe baza de documente a fiecarei
operatii economice sau financiare in parte prin descompunerea ei in elementele
componente in scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora – debit
sau credit – in care urmeaza sa se inregistreze operatia respectiva concomitent si cu
aceeasi suma
Efectuarea analizei contabile a operatiilor economice si financiare in vederea
inregistrarii lor in conturi , parcurge in general urmatoarele etape :
a)Stabilirea naturii si , respectiv a continutului operatiei economice sau
financiare supusa analizei, adica ce se intelege prin operatia in cauza, la care se
refera ea
b)Determinarea modificarilor pe care le produce operatia economica sau
financiara in bilant , respectiv a elementelor de activ si de pasiv care se modifica , a
sensului modificarilor in cauza si a continutului economic al acestora
c)Stabilirea pe baza elementelor din bilant modificate , a conturilor
corespondente in care urmeaza sa se inregistreze operatia economica sau financiara
analizata
d)Aplicarea regulilor de functionare a conturilor in vederea stabilirii partii
conturilor corespondente – debit sau credit- in care urmeaza sa se inregistreze
operatia analizata, adica a formulei contabile.

Exemplificarea analizei contabile în cazul unei operaţiuni economice:

SC.BETA SRL recepţionează în data de 5 ian, conform facturi nr.2125671/2 ian. şi o
HIRDC din 5 ian. materii prime de la furnizorul SC.GAMA.SRL în sumă de
10.000.000 lei. Plata materiilor prime se va face ulterior.

46
 8

Analiza contabilă:
1. (NO) : Recepţia materiei prime reprezintă o intrare în patrimoniul SC BETA SRL.
2. (TMB): Operaţia determină modificări în volumul activului (active circulante) şi
pasivul(datori) cu aceeaşi sumă de 10.000.000 lei. Are loc o creşterea mijloacelor
economice şi a surselor de finanţare cu 10.000.000 lei deci o creştere în volum a
patrimoniului. Tipul modificării bilanţiere A + Xai =P + Xpi A + 10.000.000 = P
+10.000.000
3. (PB): operaţia determină în activ creşterea activelor circulante prin creşterea
stocurilor postul de activ care se modifică: MATERII PRIME, iar în pasiv cresc
datoriile pe termen scurt, postul de pasiv care se modifică: FURNIZORII
4. (CC): Conturile aferente posturilor din bilanţ ce au suferit modificări ca urmare a
operaţiilor economice sunt:
- Materii prime;
- Furnizorii.
5. (RFC): Contul “materii prime” este un cont de activ, iar creşterile care afectează
conturile de activ conform regulilor generale de funcţionare a conturilor de activ. Se
înregistrează în debit (+D). Contul furnizori este un cont de pasiv, iar creşterile care
afectează conturile de pasiv, conform regulilor generale de funcţionarea conturilor de
pasiv se înregistrează în credit (+C).
5. (FC): Formula contabilă aferentă operaţiei economice: 10.000.000 Materii prime =
Furnizori 10.000.000

Formula contabila
Reprezinta egalitatea valorica a sumelor inscrise in conturile corespondente si
cuprinde urmatoarele componente :
-contul corespondent debitor , scris intotodeauna in partea stanga a egalitatii
-contul corespondent creditor , scris intotdeauna in partea dreapta a egalitatii
-semnul “=”care reprezinta egalitatea valorica dintre sumele inscrise in
conturile corespondente
-sumele inscrise in conturile corespondente

47
 8

Daca la elementele formulei contabile de mai sus se adauga si alte

componente cum sunt: data la care a avut loc operatia economica , documentul care
sta la baza operatiei economice si explicatia descriptiva a operatiei economice
obtinem articolul contabil
Formulele contabile se pot clasifica din doua puncte de vedere diferite astfel:
a) In functie de numarul conturilor corespondente sunt:
-formule contabile simple
-formule contabile complexe
-formule contabile compuse
Formulele contabile simple se intalnesc ori de cate ori se inregistreaza in
contabilitate operatii economice care se genereaza modificari numai in doua
elemente patrimoniale numite simple
Formulele contabile complexe se intalnesc atunci cand se inregistreaza in
contabilitate operatii economice care genereaza modificari in mai mult decat doua
elemente patrimoniale. Ele se prezinta in doua variante :
-Cu un singur cont corespondent debitor si doua sau mai multe conturi
corespondente creditoare
-cu un singur cont corespondent creditor si doua sau mai multe conturi
corespondente debitoare
Formule contabile compuse au doua sau mai multe conturi corespondente
debitoare si doua sau mai multe conturi corespondente creditoare .Aceste formule nu
sunt agreate in toate cazurile deoarece nu se regasesc conturile corespondente cu
sumele adecvate.
b) Dupa scopul pentru care se intocmesc
- formule contabile intocmite conform normelor si instructiunilor de
aplicare a planului de conturi , deci normale , corecte
- formule contabile de corectare numite si de stornare
Formulele contabile de corectare sau de stornare pot fi :
1)de stornare in negru
2)de stornare in rosu

48
 8

1)Formulele de stornare in negru presupun inversarea formulei contabile

eronat
intocmite si intocmirea formulei contabile corecte
2)Formulele de stornare in rosu presupun intocmirea unei noi formule
contabile eronate, dar cu sumele scrise cu o culoare rosie sau in lipsa acesteia cu
sumele inscrise in chenar .Acest lucru se explica prin faptul ca orice suma inscrisa in
cont cu culoare rosie sau chenar se scade, fiind cu semnul minus si prin aceasta se
anuleaza rulajele ireale .
Orice formulă contabilă trebuie să conţină în mod obligatoriu elementele enumerate
anterior dar prezentarea grafică poate să difere. operaţia economică analizată poate
fi transpusă în formula contabilă în următoarele forme grafice;

1000 LEI MATERII PRIME = FURNIZORII 1000

Materii prime = Furnizori 1000
_____________________________________
DEBIT Materii prime 1000
CREDIT Furnizori 1000
Dacă ataşăm la formula contabilă o serie de elemente cum ar fi: data la care a avut
loc operaţia economică, documentul justificativ care o desemnează, explicaţia pe
scurt a operaţiei obţinem articolul contabil.
ARTICOLUL CONTABIL reprezintă modalitatea de reflectare cronologică a operaţiilor
economice în conturi pe baza dublei înregistrări.
Ex. de articol contabil:
5 ianuarie anul “N”
1000 materii prime = furnizori 1000
recepţionat conform facturi nr. 2125671/2 ian. anul N materii prime de la SC. GAMA
SRL

Formulele contabile se clasifică în funcţie de două criterii:

- în funcţie de numărul de conturi corespondente;
- în funcţie de scopul urmărit.

49
 8

În funcţie de numărul de conturi corespondente avem:

- formule contabile simple
- formule contabile compuse.
Formulele contabile simple se folosesc pt. înregistrarea operaţiilor economice şi
financiare care determină modificări în două elemente patrimoniale, implicând un
singur cont care se debitează şi un singur cont care se creditează.
Formulele contabile compuse se folosesc atunci când se înregistrează în
contabilitate operaţii economice care generează modificări în mai mult de două
elemente patrimoniale:
Avem următoarele variante :
- cu un singur corespondent debitor şi două sau mai multe conturi corespondente
creditoare
SC BETA SRL achită o obligaţie faţă de furnizori în sumă de 6.000 lei, 4.000 lei din
conturile la bănci şi 2.000 lei din numerarul aflat în casieria unităţii. Formula contabilă
este :
6.000 Furnizori = % 6.000
Conturi la bănci 4.000
Casa 2.000
- cu un singur cont corespondent creditor şi două sau mai multe conturi
corespondente debitoare.
SC. BETA SRL se aprovizionează cu materii prime în sumă de 5.000 lei şi cu
materiale consumabile în sumă de 2.000 lei de la SC. GAMA SRL .
Formula contabilă este:
D C
7.000 % = Furnizori 7.000.000 lei
5.000 Materii prime
2.000 Materiale consumabile

În funcţie de scopul urmărit avem:

- formule contabile curente;
- formule contabile de stornare sau rectificare;

50
 8

Formule contabile curente sunt acele formule ce se întocmesc conform normelor şi

instrucţiunilor de aplicare a planurilor de conturi, în mod normal şi permanent .
Formule contabile de stornare sunt formulele ce corectează sau anulează înregistrări
făcute deja în contabilitate , prin formule curente întocmite anterior .
Aceste formule pot fi:
- de stornare în negru;
- de stornare în roşu.
a) Formule de stornare în negru sunt acelea în care corectarea sau anularea
înregistrării anterioare se obţine prin inversarea poziţiei deţinute de conturile
anterioare care trebuie corectată sau anulată.
Dacă presupunem că în cadrul formulei contabile .
11.000. Materii prime = FURNIZORI 11.000
S-a greşit suma, suma corectă fiind de 10.000 lei.
Corectarea prin stornarea în negru se face prin inversarea poziţiei celor două conturi
în cadrul formulei anterioare.
11.000 FURNIZORI = Materii prime 11.000
După această inversare se întocmeşte formula contabilă corectă:
10.000 Materii prime = FURNIZORI 10.000
Observăm că stornarea în negru duce la mărirea artificială a rulajului conturilor
folosite concomitent cu alterare corespondenţei dintre conturi
Din analiza evidenţei sistematice a conturilor rezultă că s-au făcut aprovizionări cu
materii prime în sumă de 21.000 lei deşi în realitate suma aprovizionată a fost de
10.000 lei, la fel obligaţiile faţă de furnizori rezultă în sumă de 21.000 lei deşi în
realitate sunt de 10.000 lei.
De asemenea rezultă că s-au dat în consum materii prime în sumă de 11.000 lei
(creditul contului de materii prime) şi s-au achitat obligaţii faţă de furnizori în sumă de
11.000 lei (debitul contului de furnizori).
Pentru a depăşi aceste dezavantaje se recomandă utilizarea stornării în roşu.
b) Formulele de stornare în roşu Acest tip de stornare se face prin repetarea formulei
eronate cu înscrierea sumei în roşu sau în chenar.
Pornim de la formula contabilă la care s-a greşit suma.

51
 8

(1) 11.000. MATERII PRIME = FURNIZORI 11.000.

Corectăm prin stornare în roşu:
(2) 11.000 MATERII PRIME = FURNIZORI 11.000
După corectare se înregistrează formula corectă:
(3) 10.000 MATERII PRIME = FURNIZORI 10.000
Evidenţa sistematică a conturilor se prezintă astfel:
Conturile sintetice si analitice
In contabilitate pentru a se putea oglindi toate elementele patrimoniale din
cadrul intreprinderii in totalitatea lor si pe partile componente, se folosesc doua feluri
de conturi conturi sintetice si conturi analitice.Conturile sintetice sunt conturile de
baza ale contabilitatii, cu ajutorul carora se reflecta bunurile economice, procesele
economice si sursele de finantare a acestora in unitatea lor , grupate dupa
caracteristicile generale, iar conturile analitice sunt folosite pentru a reflecta
concomitent , partile componente ale elementelor patrimoniale inregistrate in
conturile sintetice , dupa insusirile lor specifice.Conturile sintetice se folosesc din
necesitatea generalizarii datelor referitoare la existenta si miscarea elementelor
patrimoniale. Aceasta determina faptul ca toate operatiile economice si financiare
inregistrate in aceste conturi trebuie sa fie exprimate in etalon monetarSpre
deosebire de conturile sintetice care inregistreza elementele patrimoniale grupate
dupa caracteristicile lor generale, conturile analitice inregistreaza elementele
respective individualizate dupa insusirile specifice .Deci ele permit detalierea ,
adancirea, dezvoltarea conturilor sintetice , fiind socotite conturi detaliate ale
conturilor sintetice.Numarul conturilor analitice pe care le poate dezvolta un cont
sintetic este determinat de natura bunurilor economice , a proceselor economice si a
surselor de finantare reflectate in contul sintetic respectiv si de necesitatile de
detaliere a cunoasterii continutului economic al acestora cu ajutorul informatiilor
contabile.In fiecare unitate patrimoniala functioneaza in paralel si in strinsa legatura
contabilitatea sintetica si contabilitatea analitica . Orice operatie economica sau
financiara inregistrata in contabilitatea analitica este necesar a fi reflectata si in cea
sintetica .

52
 8

Conturile analitice functioneaza dupa aceleasi reguli dupa care functioneaza si

contul sintetic de care apartin , deoarece in ambele categorii de conturi se
inregistreaza aceleasi elemente patrimoniale si deci au acelasi continut economic.
Cu toate acestea reflectarea operatiilor economice si finaciare in conturile analitice
prezinta unele particularitati fata de conturile sintetice. Astfel spre deosebire de
conturile sintetice in care elementele patrimoniale se inregistreaza numai valoric , in
conturile analitice elementele respective se pot reflecta fie numai valoric ca si in
conturile sintetice – asa cum este cazul bunurilor economice nemateriale , procelor
economice si surselor de finantare – fie cantitativ si valoric in functie de natura
elementelor respective – ca in cazul bunurilor economice materiale , imobilizarilor
corporale si stocurilor
Utilizarea conturilor analitice prezinta o importanta deosebita pentru activitatea
unitatii patrimoniale intrucat creeaza posibilitatea efectuarii controlului gestionar prin
urmarirea existentului si miscarii fiecarui element patrimonial in parte pe partile
componente , contribuind astfel la asigurarea integritatii patrimoniului. Aceasta
intrucat se reflecta pe elemente patrimoniale distincte , intrarile,iesirile si stocurile,
cantitativ si valoric, in cadrul fiacarui depozit, magazin sau sectie de productie a
intreprinderii . De asemenea pe baza datelor din conturile analitice se pot stabili cu
exactitate drepturile si obligatiile unitatii patrimoniale fata de alte persoane juridice si
fizice, separat pentru fiecare dintre acestea , se determina costul productiei , separat
pentru fiecare sectie atelier sau faza de fabricatie si in cadrul acestora pe produse ,
comenzi , lucrari si servicii
Importanta conturilor analitice consta si in adancirea procesului de
sistematizare a informatiilor contabile , inceput cu ajutorul bilantului si continuat cu
ajutorul conturilor sintetice. Aceasta sistematizare se concretizeaza in adancirea
detalierii cunoasterii distincte a tuturor elementelor obiectului contabilitatii
.Generalizarea informatiilor contabile se realizeaza prin centralizarea datelor din
conturile sintetice cu ajutorul balantei de verificare si in final in cadrul bilantului unde
apar numai soldurile conturilor sintetice
Atat sistematizarea cat si generalizarea informatiilor contabile sunt posibile
datorita legaturilor reciproce care exista intre conturile sintetice si conturile analitica

53
 8

Tehnici de inregistrare in conturi

Crearea si folosirea conturilor ca modele de evidenta si calcul a circuitului
economic al patrimoniului se pot realiza in conditiile folosirii mai multor tehnici de
inregistrare cum sunt :
a) Tehnica inregistrarii directe – reprezinta regula in construirea conturilor
necesare reflectarii circuitului patrimonial .Potrivit acestei tehnici exista o
congruenta intre miscarea reala economica sau financiara si oglindirea ei
in conturi. Cele doua conturi corespondente care se debiteaza si se
crediteaza corespund celor doua elemente patrimoniale intre care se
stabileste raportul de echivalenta specific miscarii de valoare economica.
b) Tehnica inregistrarii indirecte – este folosita pentru reflectarea pe o cale
intermediara a miscarii economice sau financiare .In acest scop sunt
utilizate conturi distincte de cele care s-ar putea asocia direct elementelor
patrimoniale modificate
c) Tehnica inregistrarii desfasurate -presupune folosirea unui numar mai
mare de conturi corespondente decat cel implicat de miscarea economica
sau financiara
d) Tehnica inregistrarii in doua circuite - este determinata in special de
comenzile informationale pe care trebuie sa le asigure sistemul de conturi
in gestiunea interna a patrimoniului .Primul circuit denumit de evidenta sau
gestiune financiara furnizeaza informatia de decontare a patrimoniului , iar
cel de-al doilea , denumit operativ sau intern de gestiune asigura
informatia de reflectare si control privind activitatea interna transformatoare
e) Tehnica inregistrarii de lichidare sau inchidere – se foloseste pentru
operatiile de calcul si inchidere a soldului unor conturi care apar in cadrul
inregistrarilor desfasurate. Pe aceasta cale se pune in evidenta soldul unui
cont care se transfera in continuare altui cont .Ele nu sunt expresia sau nu
corespund unor miscari reale economice sau financiare.
f) Tehnica inregistrarii prin contragere – utilizeaza un numar mai mic de
inregistrari in conturi , ca rezultat al suprapunerii a doua miscari de valori

54
 8

economice efectuate simultan, fie prin inlocuirea lor partiala sau totala cu
diverse aranjamente financiare.
Evidenta cronologica
Pentru a se putea inregistra in contabilitate , operatiile economice trebuie sa fie
consemnate in documente primare , numite si documente justificative. Aceste
documente primare se pot prelucra in contabilitate , fie document cu document, fie se
centralizeaza pe anumite perioade de timp. Prelucrarea in contabilitate presupune
mai intii , dupa parcurgerea etapelor analizei contabile , intocmirea formulelor
contabile fie direct pe fiecare document , fie pe centralizatoare, operatie numita
contare In practica contabila se intalnesc situatii cand trebuie sa se faca
formulele contabile fara a avea la baza un document. Asa este cazul stornarilor a
inchiderii conturilor de cheltuieli si venituri .in asemenea cazuri contarea se face pe
un document tipizat numit “Nota de Contabilitate”. Dupa ce s-a realizat contarea
pe documentele primare, centralizatoare sau note de contabilitate, fiecare formula
contabila se inscrie in ordine strict cronologica avand in vedere data la care au loc
operatiile economice in documentul “Registru Jurnal” . Acest registru se prezinta sub
forma legata, foi volante sau listari informatice in cazul prelucrarii automate a datelor.
Unitatile patrimoniale pot utiliza un singur registru jurnal daca au un volum mai mic
de operatiuni.Iar cele care au un volum mai mare de operatiuni pot utiliza pentru
detaliere registre-jurnal auxiliare cum ar fi : operatii de casa, de banca, decontari cu
furnizorii, vanzari etc.Aceste unitati inregistreaza sumele centralizate din registrele
auxiliare in Registrul-Jurnal general periodic , chiar lunar.
Registru jurnal se numeroteaza si se parafeaza de catre organele in drept , la
inceperea activitatii , la incetarea activitatii unitatii, precum si ori de cate ori este
cazul.se arhiveaza de catre unitatea care este obligata sa-l pastreze impreuna cu
documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui. Operatiile economice
inregistrate in registru jurnal primesc un numar de inregistrare , incepand cu 1
ianuarie sau cu data inceperii activitatii

55
 8

Evidenta cronologica sta la baza inregistrarii sistematice a operatiilor

economice. Daca in evidenta cronologica , operatiile economice se inscriu in ordinea
in care au loc , indiferent de felul operatiilor economice, in evidenta sistematica se
separa informatiile economice dupa natura lor (dupa continutul economic).Evidenta
sistematica se realizeaza cu ajutorul registrului “Cartea –Mare” Cartea mare Se
întocmeşte la finele lunii de compartimentul financiar contabil şi serveşte la stabilirea
rulajelor lunare, rulajelor cumulate de la începutul anului, a soldurilor pe conturi
sintetice. Este un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar, direct (fişe
de cont pentru operaţii diverse) sau prin regrupare pe conturi corespondente (cartea
mare şah), înregistrările efectuate în jurnal, stabilindu-se situaţia fiecărui cont,

56
 8

respectiv soldul iniţial, rulajele creditoare şi soldurile finale.

57
 8

Registrul inventar este un document contabil obligatoriu care se întocmeşte la

finele anului într-un exemplar şi stabileşte rezultatele inventarierii patrimoniului.
Cuprinde elementele patrimoniale de activ şi pasiv grupate în funcţie de natura lor
conform cu posturile de bilanţ inventariate. La baza întocmirii acestui registru se află
“ listele de inventariere “ sau alte documente care justifică conţinutul fiecărui post din
bilanţul contabil
Cuprinde două părţi:
- prima parte cuprinde elementele patrimoniale inventariate;
- a doua parte cuprinde recapitulaţia elementelor inventariate grupate pe structuri de
activ şi pasiv.

58
 8

Clasificarea conturilor
Clasificarea conturilor se poate face avand in vedere mai multe criterii , fiecare
din ele da posibilitatea sa cunoastem trasaturile caracteristice si comune ale
acestora
Principalele criterii in functie de care se pot clasifica conturile sunt :
a) Dupa functia economica
– conturi de activ
- conturi de pasiv
b) Dupa sfera de cuprindere
- conturi sintetice sunt utilizate pentru grupe sau categorii omogene
ale elementelor patrimoniale , din punct de vedere a continutului
lor.Pentru agentii economici din Romania, exista conturi sintetice de
gradul I si conturi sintetice de gradul II. Conturi sintetice de gradul I
si conturi sintetice de gradul II. Conturile sintetice de gradul I sunt
simbolizate cu trei cifre si sunt utilizate de catre unitatile
patrimoniale mici si mijlocii Conturile sintetice de gradul II sunt

59
 8

simbolizate cu patru cifre si sunt utilizate obligatoriu de catre agentii

economici mari
- conturi analitice sunt detalieri ale conturilor sintetice si nu au un
caracter de obligativitate. Deci ele se deschid facultativ , diferit de la
unitate la unitate , in functie de necesitatile de informare ale
factorilor de decizie
c) Dupa continutul economic
- conturi bilantiere (de situatie) -conturi deschise pentru active
-conturi deschise pentru pasive
- conturi de rezultate -conturi de cheltuieli
-conturi de venituri
- conturi de gestiune
- conturi in afara bilantului

5 .BALANTA DE VERIFICARE

Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al

metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor
economice in conturi , legatura dintre conturile sintetice si bilant , legatura dintre
conturile sintetice si conturile analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii
curente.
Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare , in care se
inscriu datele valorice preluate din conturi.
In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale
proprii dublei inregistrari si corespondentei conturilor .Aceste egalitati exprima un
echilibru permanent intre aceste date , de unde provine si denumirea de balanta.

60
 8

Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala ,

fiecare cont fiind inscris cu soldul initial , rulajele perioadei curente , totalul sumelor si
soldul final de la sfarsitul lunii pentru care se incheie balanta respectiva

Functiile balantei
A. Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in
conturi - consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi
, prin intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul
balantei de verificare , precum si prin intermediul unor corelatii valorice
stabilite cu ajutorul ei.
B. Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant – balanta de verificare
concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabiliattea
curenta a unitatii .Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din
bilantul anual reprezinta soldurile finale ale conturilor , preluate din balanta
de verificare, prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a
bilantului.
C. Functia de legatura intre conturile sintetice si conturile analitice – consta in
intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare
cont sintetic care se desfasoara pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor
balante se controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele
inregistrate in contul sintetic si conturile sale analitice.
D. Functia de centralizare a existentelor , miscarilor si transformarilor
elementelor patrimoniale – gruparea si centralizarea datelor inregistrate in
conturi cu ajutorul balantei de verificare ofera conducerii unitatilor
posibilitatea de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in volumul si
structura patrimoniului economic, rezultatele financiare obtinute in urma
activitatilor desfasurate.Balanta de verificare asigura compararea datelor
de la inceputul unei perioade de gestiune cu cele de la sfarsitul ei si cu alte
perioade de gestiune expirate
E. Functia de analiza a activitatii economice – are un rol deosebit de
important in analiza situatiei economico-financiare pe perioade scurte de

61
 8

timp, si in intervalul dintre doua bilanturi , fiind astfel singurul instrument

care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor
patrimoniale.

Clasificarea balantelor de verificare

Balantele de verificare se clasifica dupa mai multe criterii :
1. Dupa natura contuirlor pe care le contine
-balante de verificare ale conturilor sintetice, se intocmesc pe baza datelor
preluate
din conturile sintetice si cuprind toate conturile sintetice folosite in contabilitatea
curenta a unei unitati patrimoniale, intr-o perioada de gestiune
-balante de verificare ale conturilor analitice se intocmesc inaintea
elaborarii
balantei conturilor sintetice pe baza datelor preluate din conturile analitice. Balantele
de verificare analitice se intocmesc pentru fiecare cont sintetic care afost desfasurat
pe conturi analitice
2. Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind :
-Balanta de verificare cu o singura egalitate, se prezinta in doua variante
fie ca o
balanta a sumelor, fie ca o balanta a soldurilor
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
Sau
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
-Balanta conturilor cu doua egalitati , denumita si balanta sumelor si
soldurilor
rezulta din combinarea sumelor cu balanta soldurilor.Ea cuprinde patru coloane,
doua pentru totalul sumelor debitoare si creditoare si doua coloane pentru soldurile
finale, debitoare si creditoare.Egalitatile ei sunt :
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
si
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare

62
 8

-Balanta de verificare cu trei egalitati, se caracterizeaza prin separarea

soldurilor
initiale de rulajele lunii curente. Ea se intocmeste in doua variante:
-balanta tabelara
-balanta de verificare sah
Egalitatile ei sunt:
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
si
Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare
si
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
Cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si urmatoarea
corelatie :totalul rulajelor din balanta de verificare trebuie sa fie egal cu totalul
rulajelor din evidenta cronologica(din Registrul Jurnal) .Desi reda volumul valoric al
activitatii desfasurate intr-o perioada de gestiune, nu reflecta natura operatiilor
efectuate.Pentru inlaturarea acestui neajuns se foloseste balanta de verificare cu trei
egalitati in forma sah.Aceasta permite si redarea corespondentei conturilor in care s-
au inregistrat operatiile economice in functie de continutul lor economic
-balanta de verificare cu patru egalitati, este o combinare a balantei de
sume si solduri cu balanta de rulaje lunare cu solduri initiale .De aceea ea mai poarta
denumirea de balanta cu rulaje lunare cu sume precedente .Cu ajutorul ei se obtin
urmatoarele egalitati

63
 8

Totalul sumelor debitoare din Totalul sumelor creditoare din

balanta (perioada) balanta (perioada)
precedenta precedenta
Totalul rulajelor debitoare ale Totalul rulajelor creditoare ale
lunii curente lunii curente
Totalul sumelor debitoare la Totalul sumelor creditoare la
data intocmirii balantei data intocmirii balantei
Totalul soldurilor finale Totalul soldurilor finale
debitoare creditoare

64
 8

Balanta de verificare cu patru egalitati se intocmeste in doua variante,

care iau nastere
din continutul diferit al primelor coloane ,astfel :
a)in cazul lunii ianuarie , balanta de verificare cu patru egalitati cuprinde
soldurile initiale debitoare si creditoare iar egalitatea se stabileste intre aceste
totaluri ale soldurilor initiale debitoare si creditoare
b)la sfarsitul celorlalte luni ale anului primele doua coloane contin date
privind totalul sumelor precedente debitoare si creditoare

Intocmirea balantei de verificare

Balantele de verificare se intocmesc lunar si ori de cate ori este necesar,
in scopul verificarii exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi si
pentru intocmirea bilantului contabil
In vederea intocmirii balantei de verificare se efectueza urmatoarele lucrari
:
 Se trec toate operatiile din evidenta cronologica (Registrul-Jurnal) in
evidenta sistematica(Registrul Cartea Mare), pana la data cand
urmeaza a se intocmi balanta de verificare.
 Se totalizeaza sumele din debitul si creditul conturilor deschise si se
determina soldul lor
 Se transpun datele din conturi in formularul de balanta de verificare
 Se aduna coloanele balantei conturilor si se verifica egalitatile dintre
coloanele perechi

Identificarea erorilor de inregistrare contabila cu ajutorul balantelor de

verificare
Erorile de inregistrare contabila dupa posibilitatile de identificare se impart
in doua
categorii:
A. Erorile de inregistrare contabila care se pot identifica prin lipsa unor
egalitati

65
 8

valorice din cadrul balantelor de verificare tabelare ale conturilor sintetice.Din

aceasta grupa de erori fac parte :
 Erori de intocmire a balantelor de verificare se grupeaza in
a)erori ce se produc cu ocazia adunarii coloanelor balantei de
verificare si care
se identifica prin repetarea calculelor
b)erori ce apar cu ocazia transcrierii sumelor , rulajelor si soldurilor
conturilor din Registrul Cartea Mare in formularul de balanta .Aceste erori se
identifica prin punctare adica prin confruntarea tuturor elementelor valorice
transcrise in balanta de verificare cu cele din evidenta sistematica
 Erori de stabilire a elementelor valorice ale conturilor se
datoreaza unor
calcule gresite , efectuate cu ocazia stabilirii rulajelor, totalului sumelor si
soldurilor conturilor.Identificarea si corectarea acestor erori se face prin
repetarea calculelor din cadrul fiecarui cont in parte
 Erori de inregistrare in evidenta sistematica se datoreaza
transcrierii gresite
a unor sume din Registrul Jurnal in Cartea Mare .Identificarea lor se realizeaza
prin punctarea intre cele doua registre
 Erori de stabilire a sumelor in formulele contabile din evidenta
cronologica
se datoreaza adunarii gresite a sumelor in cadrul formulelor contabile complexe
in evidenta cronologica.Aceste erori se identifica prin refacerea calculelor
formulelor contabile complexe si prin punctarea acestor inregistrari cu
documentele care au stat la baza lor.
Identificarea si inlaturarea acestor erori se face in ordine inversa celei in
care s-au
desfasurat lucrarile de intocmire a balantei de verificare .
B. Erorile de inregistrare contabila care se pot identifica prin lipsa unor
corelatii

66
 8

valorice din cadrul balantei de verificare sah a conturilor sintetice si a balantelor

de verificare ale conturilor analitice. Principalele categorii de erori sunt :
 Omisiunile de inregistrarea contabila constau in faptul ca
anumita operatii
economice au ramas neinregistrate in contabilitatea curenta .Astfel de erori se
identifica prin: punctarea documentelor care stau la baza inregistrarilor, fie ca
urmare a reclamatiilor primite de la corespondentii unitatii in legatura cu operatiile
economice respective.datorita acestor erori apar anumite anomalii in conturi cum
ar fi :
-solduri debitoare la conturi de pasiv sau solduri creditoare la conturi de activ
-drepturi de creanta neincasate sau datorii banesti neachitate in termenele
stabilite
 Erorile de compensatie se datoreaza transcrierii gresite a unor
sume din
documente in Registrul Jurnal sau din acesta in Registrul Cartea Mare
.Identificarea acestor erori este posibila datorita soldurilor nefiresti ce apar la
unele conturi analitice, precum si in urma reclamatiilor primite de la terti
 Erorile de imputatie se datoreaza transcrierii unor sume exacte
ca marime
din evidenta cronologica in evidenta sistematica atat in debit cat si in credit , insa
nu in conturile la care trebuiau sa fie trecute ci in alte conturi care nu corespund
continutului economic al operatiei respective.Aceste erori se identifica ca in cazul
precedent
 Erorile de inregistrare in evidenta cronologica se produc datorita
urmatoarelor cauze : -stabilirea gresita a unor conturi corespondente
-inregistrarea unei operatii economice de doua ori
-inversarea formulei contabile
-intocmirea corecta a formulei contabile dar cu alta suma
Aceste erori pot fi identificate cu ajutorul balantei de verificare sah , care
pe langa unele egalitati valorice, reda si corespondenta conturilor.

67
 8

6..EVALUAREA PATRIMONIULUI IN CONTABILITATE

Evaluarea reprezinta un procedeu al metodei contabile care consta in
cuantificarea si exprimarea valorica in etalon banesc a existentei miscarii si
transformarii patrimoniului economic pentru a-l reflecta in contabilitate. Sunt
evaluate astfel: bunurile materiale, creantele, obligatiile, cheltuielile si veniturile,
rezultatele financiare, folosindu-se in acest scop preturile si tarifele. Fara
eveluare nu se poate realiza contabilitatea unitatilor patrimoniale.
Continutul evaluarii consta in inmultirea elementelor patrimoniale supuse
evaluarii exprimate cantitativ cu elementele banesti concretizate in preturi, tarife
pentru costuri.

Principiile evaluarii
a) Principiul stabilirii obiectului evaluarii
Obiectul evaluarii reprezinta totalitatea elementelor supuse evaluarii,
delimitate in timp si spatiu.
b) principiul valorii reale conform caruia elementele patrimoniale se
evalueaza la valoarea reala in vederea asigurarii unui bilant real. Valoarea reala
este valoarea de utilitate a bunului in momentul respectiv care se stabileste prin
luarea in considerare a starii fizice, pretului de piata al bunurilor asemanatoare,
amplasarea si utilitatea lor.
In cazul creantelor si datoriilor valoarea de utilitate se determina
tinandu-se seama de valoarea probabila care se va incasa, respectiv care
trebuie platita
c) Principiul alegerii formei de evaluare conform caruia evaluarea
operatiunilor din categoria curenta se face la costuri de productie efective.
d) Principiul prudentei conform caruia la evaluarea elementelor
patrimoniale se tine seama de deprecieri, riscuri si pierderi posibile de
inregistrare

68
 8

d) Principiul permanentei metodelor care presupune continuitatea in

aplicarea normelor si regulilor utilizate in tot cursul exercitiului financiar
si de la un exercitiu la altul pentru asigurarea comparabilitatii
informatiilor.

Momentele si formele de evaluare a elementelor patrimoniale

Evaluarea elementelor patrimoniale se face in diferite momente ale
desfasurarii activitatii economice:
- la intrarea bunurilor in patrimoniu
- la iesirea lor din patrimoniu
- la inventariere
- cu ocazia inchiderii exercitiului economico-financiar.

Evaluarea la intrarea in patrimoniu se realizeaza in functie de modul de

dobandire:
a) bunurile aduse ca aport in natura cu ocazia constituirii sau fuziunii unor
unitati patrimoniale, se evalueaza la valoarea prevazuta in actul de evaluare,
valoare determinata prin expertiza tehnica numita valoare de aport.
b) bunurile dobandite prin titlul gratuit sau prin donatie se evalueaza la
valoarea de utilitate in functie de pretul pietii. starea sau amplasarea bunurilor.
Valoarea de utilitate reprezinta pretul presupus ca il accepta un client in functie
de utilitatea bunurilor pentru unitatea respectiva.
c) bunuri dobandite cu titlu oneros (contra plata se avalueaza la costul de
achizitie)
d) bunuri obtinute din productie proprie – se inregistreaza la cost de
productie efectiv
e) creantele si datoriile sunt evaluate si inregistrate la valoarea nominala
inscrisa in documentele justificative in care se consemneaza dreptul de creanta
sau datoriile

69
 8

Aceste valori cu care se inregistreaza bunurile la intrare in patrimoniu se

numesc valori de intrare sau valori de inregistrare contabila sau costul istoric.

Evaluarea la iesirea din patrimoniu sau la trecerea in consum

Bunurile iesite din unitate sau din depozite (vandute sau consumate) se
evalueaza si se inregistreaza, se scad din gestiune, la valoare lor de intrare
denumita si valoare de intrare; deoarece preturile unitare si implicit valoarea de
intrare pentru acelasi bun pot diferi de la o intrare la alta, apar dificultati la
stabilirea valorii de intrare pentru bunurile iesite intru cat ordinea iesirilor poate sa
difere de ordinea intrarilor si deci se pune problema alegerii preturilor unitare
care sa fie utilizate pentru evaluarea acestora.
In acest scop se poate utiliza una din urmatoarele metode:
a) Metoda primei intrari – primei iesiri FIFO potrivit careia costul unitar de
achizitie al primei intrari lot se atribuie primei iesiri; dupa epuizarea primului lot
evaluarea se face la costul de achizitie al celui de-al doilea lot intrat s.a.m.d.
Metoda prezinta dezavantajul ca in perioada de inflatie apare un profit brut
mai mare decat cel real si unitatea va plati impozit pe profit mai mare.
b) Metoda ultimului intrat – primul iesit LIFO adica pentru iesiri se atribuie
costurile de achizitie in ordine inversa intrarilor. Primele cantitati iesite se
evalueaza la pretul de achizitie al ultimei intrari si dupa epuizarea lotului se face
la preturile lotului achizitie inaintea acestuia s.a.m.d.
Dezavantaj al metodei: in perioade de infaltie are loc micsorarea profitului
brut al unitatii.
c) Metoda costului unitar mediu ponderat CUMP calculat dupa fiecare
intrare cu formula:

valoarea stocului initial + valoarea intrarilor

CUMP = -------------------------------------------------------------
cantitatea din stocul initial + cantitatea intrata

CUMP x cantitatea iesita = valoarea materialelor iesite

70
 8

d) Metoda costului standard presupune stabilirea unui pret unic de

inregistrare a iesirilor de obicei pretul ce corespunde sursei principale de
aprovizionare.

Diferentele intre pretul real si cel standard se inregistreaza in contabilitate

intr-un cont separat. Pentru a calcula la valoarea reala se adauga la costul
standard diferentele aferente.

Evaluarea elementelor patrimoniale la inventariere

Cu ocazia inventarierii elementelor patrimoniale se evalueaza la valoarea
actuala de utilitate denumita si valoare de inventar. Valoarea de intrare (valoarea
contabila sau costul istoric) se pune de acord cu rezultatele inventarierii. In acest
scop valoarea de intrare se compara cu valoarea de utilitate stabilita. Din
comparatie pot rezulta plusuri sau minusuri de valoare. Aceste diferente se
solutioneaza diferit pentru active respectiv pasive.
A. Cazul elementelor de activ
a) diferentele constatate in plus nu se inregistreaza iar activele se mentin
inregistrate in contabilitatea curenta la valoare lor de intrare sau cost istoric
b) diferentele constatate in minus intre valoarea de inventariere si cea de
intrare reprezinta o depreciere care poate fi:
- ireversibila si atunci se inregistreaza ca amortizare iar imobilizarile
depreciate se mentin la valoarea lor de intrare
- reversibila (specifica stocurilor de active circulante in materiale). Pentru
acestea se constituie provizioane, stocurile raman inregistrate in contabilitate la
valoarea lor de intrare.
B. Cazul elementelor de pasiv
a) diferentele constatate in plus se inregistreaza prin constituirea unui
provizion iar pasivele respective se mentin in contabilitatea curenta la valoarea
lor de intrare
b) diferentele constatate in minus nu se inregistreaza.

71
 8

Evaluarea la inchiderea exercitiului economico-financiar

La sfarsitul perioadelor de gestiune, cu ocazia inchiderii exercitiului
financiar, evaluarea prin bilant a elementelor patrimoniale se face astfel incat la
valoarea de intrare nominala si valoarea contabila pusa de acord cu rezultatul
inventarierii:
a) diferentele constatate in plus sau minus pe teren fata de situatia faptica
se inregistreaza in contabilitate pentru punerea de acord cu realitatea
b) diferente valorice se inregistreaza conform evaluarii la inventarieie

Reevaluarea patrimoniului economic

Reevaluarea elementelor de activ si pasiv se face pe baza unei dispozitii
legale in acest sens, de regula o hotarare a guvernului. Cu acest prilej valoarea
de intrare a bunurilor se modifica astfel: valoarea de intrare se inlocuieste cu
valoarea actuala.Diferentele dintre aceste valori se inregistreaza in contabilitate
sub forma diferentei din reevaluare. Aceste diferente influienteaza diferite surse
economice in masura si proportiile prevazute de actul normativ.

CALCULATIA CA PROCEDEU AL METODEI CONTABILITATII

Calculatia ca procedeu al metodei contabilitatii reprezinta un ansamblu de

operatii matematice utilizate pe tot parcursul ciclului de prelucrare a datelor si
informatiilor furnizate de contabilitate, incepand cu prelucrarea documentelor
primare si incheind cu prelucrarea cu calculul rezultatelor financiare si al
indicatorilor de eficienta economicadin unitatile patrimoniale

Clasificarea calculatiilor
A.Din punct de vedere al momentului elaborarii calculatiilor in raport de
procesele si fenomenele economice la care se refera , acestea sunt de doua
feluri :

72
 8

 Antecalculatiile sunt acelea care se elaboreaza inainte de

desfasurarea proceselor si fenomenelor economice la care se
refera .Scopul fiind previzionarea unor indicatori care stau la baza
adoptarii deceziilor privind desfasurarea proceselor si fenomenelor
respective.in categoria antcalculatiilor sunt cuprinse : calculatii de
proiect, de deviz, de buget, etc.
 Postcalculatii sunt acelea care se elaboreaza dupa desfasurarea
proceselor si fenomenelor economice la care se refera .Acestea au
drept scop determinarea indicatorilor efectivi cu privire la fenomenele
si procesele economice la care se refera pentru a controla modul si
masura in care s-au realizat previziunile prevazute in
antecalculatii.Post calculatiile pot fi la randul lor: calculatii contabile,
calculatii statistice si calculatii de analiza si control ale activitatii
economico-financiare a unitatii patrimoniale in cauza.
B.Dupa sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor
economico
financiari in continutul acestora :
 Calculatii totale sunt acelea care iau in considerare la stabilirea
indicatorilor economico – financiari toate elementele structurale ale
acestora, motiv pentru care se mai numesc si calculatii complete .
 Calculatii partiale sunt acelea care iau in considerare la
determinarea indicatorilor economico-financiari numai o parte dintre
elementele structurale ale acestora , limitind deci continutul lor
numai la anumite elemente , in functie de scopul urmarit
C.Din punct de vedere al intervalului de timp la care se intocmesc po fi:
 Periodice sunt acelea care se intocmesc la intervale de timp egale
 Neperiodice sunt acelea care se intocmesc la intervale inegale de
timp

Principiile calculatiei

73
 8

1.Principiul determinarii obiectului calculatiei – reprezinta punctul de

plecare in organizarea calculatiei si este delimitat prin elementul pentru care se
efectueaza calculatia. Cunoasterea obiectului calculatiei are importanta
deosebita in scopul determinarii volumului cheltuielilor pe care le ocazioneaza o
anumita entitate pentru care se calculeaza costul.
2.Principiul alegerii metodei de calculatie – datorita marii diversitati a
indicatorilor economico-financiari care se calculeaza in contabilitate si metodele
de calculatie prin care se determina indicatorii in cauza sunt diferite. Astfel pnetru
calculul costului productiei fabricate , de exemplu se pot utiliza diverse metode in
functie de particularitatile tehnologiei si organizarii productiei , de continutul
costului unitar al productiei , de obiectivele urmarite in activitatea de conducere a
procesului de productie
3.Organizarea calculatiei contabile in concordanta cu celelalte forme de
calculatie economica (previzionala si statistica) – potrivit acestui principiu datele
furnizate de diferitele componente ale sistemului informational economic se pot
centraliza pentru calculul , analiza si controlul indicatorilor respectivi pe
intreprinderi , ramuri si pe intreaga economie nationala pentru ca ele se
determina in mod unitar in cadrul fiecareia dintre componentele mentionate si la
nivelul fiecarei structuri organizatorice a economiei nationale
4.Delimitarea pe feluri de activitati a indicatorilor economico-financiari care
fac obiectul calculatiei - potrivit acestui principiu este necesar ca datele si
informatiile furnizate de contabilitate sa fie delimitate si localizate pe feluri de
activitati , iar urmarirea si determinarea indicatorilor economico-financiari sa se
faca in aceeasi structura .Astfel indicatorii respectivi trebuie sa contina date care
se refera la o anumita activitate .
5.Delimitarea in timp a datelor si informatiilor pe baza carora se
calculeaza indicatorii economico-financiari sau pe exercitii financiare – potrivit
acestui principiu datele si informatiile care stau la baza calcularii unui anumit
indicator trebuie sa provina numai din perioada la care se refera indicatorul in
cauza pentru a caracteriza cu exactitate fenomenele la care se refera

74
 8

6.Delimitarea in spatiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor si informatiilor

care stau la baza calcularii indicatorilor economico-financiari - consta in
delimitarea datelor si informatiilor pe principalele procese la care se refera
corespunzator sectoarelor de activitate in care se realizeaza functiile de baza ale
intreprinderii

INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

Inventarierea reprezinta procedeul de constatare faptica la o anumita data

a existentei elementelor patrimoniale, din punct de vedere cantitativ, calitativ si
valoric.
Importanta inventarierii: contribuie la stabilirea corecta a indicatorilor de
calcul si evidenta , contribuie la infaptuirea controlului asupra integritatii si
corectei gestionari a patrimoniului unitatii, contribuie la mobilizarea rezervelor
interne, accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante si respectarea
disciplinei financiare etc.

Clasificarea inventarierii
A.Dupa sfera de cuprindere
-inventariere generala care cuprinde intreg patrimoniul intreprinderii
precum si bunurile apartinind altor unitati luate spre prelucrare de unitatea
inventariata
-inventarierea partiala cuprinde o parte a patrimoniului intreprinderii
B.Dupa intervalul de timp la care se efectueaza
-inventariere anuala in vederea stabilirii reale a elementelor patrimoniale
pentru a fi trecute in bilant
-inventariere periodica care are loc in cursul anului sau la intervale mai
mari de 1an se efectueaza pentru verificarea existentei anumitor elemente
patrimoniale

75
 8

-inventariere ocazionala se efectueaza in cursul anului fiind determinata

de imprejurari speciale cum ar fi predare-primire de gestiune
-inventariere inopinanta se efectueaza in cursul anului de catre
conducerea unitatii
Pregatirea inventarierii consta in stabilirea obiectului inventarierii si
stabilirea sferei de cuprindere a inventarului. Din comisia de inventariere nu pot
face parte gestionarii, contabilii care tin evidenta gestiunii inventariate .Comisia
de inventariere are obligatia sa sigileze locurile si caile de acces cu exceptia
locului unde a inceput inventarierea, sa solicite o declaratie scrisa in care sa se
mentioneze urmatoarele:
-dace in gestiune exista plusuri sau bunuri apartinind tertilor
-daca au fost efectuate operatiuni fara respectarea normelor legale
-daca au documente neinregistrate in evidenta etc
Inventarierea propriu zisa – reprezinta etapa care marchiaza inceperea
efectiva a inventarierii , continutul ei il reprezinta constatarea faptica , descrierea
si evaluarea elementelor supuse inventarierii .Constatarea reprezinta stabilirea
pe cale directa si concreta a existentei elementelor patrimoniale, a marimii si
starii in care se gasesc ele la data cand are loc inventarierea .Existenta
elementelor de activ se constata practic prin numerare , masurare, cantarire. De
la aceasta regula fac exceptie bunurile aflate in ambalaje industriale cum ar fi
lichidele a caror constatare se face prin sondaj .Inventarierea mijloacelor banesti
aflate in conturi la banci se efectueaza prin urmarirea extraselor de cont ale
bancilor, prin compararea acestora cu soldurile conturilor din evidenta proprie.
Pe baza constatarilor facute elementele inventariate se trec in listele de
inventariere in care alaturi de cantitate si valoare se trec si caracteristicile proprii
elemenetelor inventariate.Urmeaza confruntarea documentelor faptice cu
constatarile di evidenta contabila proprie pentru a se afla rezulatatele
inventarierii. Listele de inventar se semneaza de catre toti membrii comisiei de
inventariere precum si de gestionarii carora li s-a efectuat inventarierea. Pe
ultima fila a listelor de inventariere gestionarul trebuie sa mentioneze daca

76
 8

bunurile inventariate se afla in pastrarea sa.Daca exista bunuri care nu se pot

inventaria valoric vor fi puse pe liste de inventariat cantitativ.
Stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii este ultima etapa care
se inregistreaza in urma stabilirii diferentelor dintre constatarile faptice si
inregistrarile din evidenta contabila. In cazul in care diferenta apare mai mare in
urma constatarilor faptice fata de inscrisuri acestea se numesc plusuri in inventar
care deobicei se inregistreaza, daca diferenta este nefavorabila atunci cand
constatarile faptice sunt mai mici decat inregistrarile avem de-a face cu un minus
in inventar , acesta lipsa fiind imputabila.
In urma inventarierii se pot efectua regularizari prin compensari numai din
punct de vedere cantitativ a plusurilor cu minusurile cu conditia ca diferentele sa
apara la acelasi gestionar .
Plusurile se inregistreza ca intrari in gestiune prin debitarea conturilor care
indica plusul respectiv si creditarea conturilor de cheltuieli pe locuri de constatare
a plusurilor respective
Pentru inregistrarea minusurilor in contabilitate exista urmatoarele situatii :
-daca vina apartine gestionarului se imputa acestuia la pretul cu
amanuntul, diferenta dintre pretul de inregistrare a bunurilor constatate lipsa si
pretul cu amanuntul se vireaza la bugetul statului
-in cazul in care la inventariere pentru lipsa constatata nu s-au stabilit
cauzele , lipsurile respective se inregistreaza in creditul conturilor de bunuri prin
debitul contului decontari in curs de lamurire
Acest din urma cont se inchide in momentul in care s-a stabilit cauza,
cand nu este o persoana vinovata lipsa se trece pe cheltuieli , pe locuri de
constatare a acesteia, cand este o persoana vinovata aceasta devine debitor si i
se imputa in consecinta.
In caz de calamitati naturale lipsurile se trec in debitul contului profit si
pierderi .

DOCUMENTELE CONTABILE DE SINTEZA

77
 8

Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. In

acest scop se intocmesc documentele contabile de sinteza prin care se
determina situatia patrimoniului, situatia financiara si rezultatul obtinut.
Documentul oficial folosit pentru finalizarea incheierii exercitiului financiar
este bilantul contabil. Pe baza lui se asigura atat cunoasterea patrimoniului si a
situatiei financiare, cat si a rezultatului exercitiului. In modelul de contabilitate din
Romania, bilantul contabil in formatia sa completa este alcatuit din bilant, contul
de profit si pierderi, anexa la bilant si raportul de gestiune care formeaza un tot
indivizibil.
In Romania s-au instrumentat doua modele de bilant contabil , sistem de
baza si sistem simplificat .Modelul de baza se intocmeste de catre intreprinderile
mari iar cel simplificat se intocmeste de catre intreprinderile mici si mijlocii.
Bilantul contabil in sistem de baza se prezinta astfel :
1. Bilant
2. Contul de profit si pierderi
1. Anexa
1.1 Situatia activelor imobilizate
1.2 Situatia stocurilor si productiei in curs
1.3 Situatia creantelor si datoriilor
1.4 Situatia provizioanelor
1.5 Determinarea rezultatului fiscal
1.6 Repartizarea rezultatului exercitiului
1.7 Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date
complementare
In varianta simplificata bilantul se prezinta astfel:
1. Bilant
2 Contul de profit si pierderi
3 Anexa
3.1 Situatia activelor imobilizate
3.2 Situatia stocurilor si productiei in curs
3.3 Situatia creantelor si datoriilor

78
 8

3.4 Situatia provizioanelor

3.5 Informatii complementare relative
3.6 Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date
complementare

Lucrari contabile de inchidere a exercitiului financiar

Intocmirea bilantului si a documentelor de sinteza reprezinta un proces complex
deagregare a datelor in vederea construirii indicatorilor economico-financiari
privind situatia patrimoniului si rezultatele obtinute. Derularea acestui proces se
concretizeaza intr-o suita de lucrari dintre care unele cu caracter preliminar , iar
altele referitoare la redactarea sau completarea propriu-zisa a bilantului.Lucrarile
preliminare sunt denumite lucrari contabile de inchidere a exercitiului fiind
structurate astfel:
1.Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere – pentru
centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste
balanta de verificare inainte de inventarierea patrimoniului. Relatiile de control
proprii balantei sunt cele dintre debitul si creditul conturilor, inregistrarea
cronologica si sistematica, inregistrarea sintetica si analitica. Dintre acestea cea
care ofera informatia de control privind inregistrarea in conturi a tuturor
documentelor justificative este aceea ca totalul rulajului debitor sau creditor din
balanta trebuie sa fie egal cu totalul rulajului calculat in registrul jurnal general
2.Inventarierea generala a patrimoniului – reprezinta lucrarea preliminara
prin care se stabileste situatia reala a patrimoniului .Relatia proprie inventarului
prin care se determina situatia reala a patrimoniului la un moment dat este de
forma :
SNP = Activul inventariat la valoarea actuala – Datoriile inventariate
la valoarea actuala
3.Contabilitatea operatiilor de regularizare – o data stabilite rezultatele
inventarierii , plusurile si minusurile de inventar, se procedeaza la inregistrarea si
decontarea lor gestionara. A efectua aceasta operatie inseamna a regulariza

79
 8

rezultatul inventarierii. In principiu plusurile se inregistreaza ca intrari in

patrimoniu intreprinderii , iar minusurile se imputa.
Amortizarea activelor imobilizate reprezinta, in principiu, o cheltuiala
calculata si inregistrata la inchiderea exercitiului financiar . In acest scop
amortizarea calculata in planul de amortizare sau fisa mijloacelor fixe se
compara cu deprecierea determinata in listele de inventariere ca diferenta intre
valoarea contabila de intrare si valoarea de inventar
Provizioanele pentru deprecieri vizeaza acele elemente de activ
neamortizabile a caror valoare de inventar la data inchiderii exercitiului este mai
mica decat valoarea contabila de intrare. In situatia in care deprecierea calculata
pe baza inventarului (valoarea contabila – valoarea de inventar) este superioara
provizionului constituit se constituie un provizion suplimentar iar inregistrarea in
principiu este:
Conturi de cheltuieli cu amortizarile si provizioanele = Conturi de
provizioane pentru deprecieri In cazul in care deprecierea constatata pe
baza inventarului este inferioara provizionului constituit, se diminueaza
provizionul constituit cu diferenta corespunzatoare, facindu-se inregistrarea de
principiu
Conturi de provizioane pentru deprecieri = Conturi de venituri din
provizioane
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie pentru finantarea
acelor cheltuieli si pierderi a caror realizare sau plata este incerta, ori pentru
cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare.
Pentru a stabili corect rezultatul exercitiului este necesara separarea in
timp a cheltuielilor si veniturilor inregistrate. Operatiile de regularizare a
cheltuielilor si veniturilor genereaza urmatoarele tipuri de inregistrari contabile :
a)cheltuieli constatate la inchiderea exercitiului ca fiind aferente exercitiului
urmator sau de repartizat pe parcursul mai multor exercitii :
Cheltuieli inregistrate in avans = Conturi de cheltuieli
b)cota scadenta de cheltuieli preluate in exercitiul curent din exercitiul
precedent, inregistrare efectuata pe baza scadentelor

80
 8

Conturi de cheltuieli = Cheltuieli inregistrate in avans

c)venituri inregistrate in avans direct in conturile de venituri si transferate
la inchiderea exercitiului asupra conturilor de regularizare
Conturi de venituri = Venituri inregistrate in avans
d)Cota scadenta din venituri preluate in exercitiul curent din exercitiul
precedent, inregistrare efectuata pe baza de scadenta
Venituri inregistrate in avans = Conturi de venituri
In sfera delimitarilor in timp mai intra si contabilizarea diferentelor de
conversie la cursul zilei (31XII) a creantelor si datoriilor in devize, diferentele de
curs valutar favorabile sau nefavorabile privind lichiditatile in devize calculate la
cursul zilei (31XII)

Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere

Pentru a pregati informatia necesara inchiderii conturilor de bilant si a
celor de venituri si cheltuieli se intocmeste balanta conturilor dupa inventariere.
Aceeasi balanta furnizeaza si informatia necesara completarii bilantului contabil .

Determinarea rezultatului exercitiului

Pentru a stabili rezultatul exercitiului se procedeaza la inchiderea
conturilor de cheltuieli si venituri
Folosind datele inregistrate in conturile de venituri si cheltuieli , inchiderea
conturilor se prezinta astfel:
a)inchiderea conturilor de cheltuieli
Profit si pierderi = Conturi de cheltuieli
b)inchiderea conturilor de venituri
Conturi de venituri = Profit si pierdere
c)se calculeaza si se plateste impozitul pe profit
Rezultatul impozabil = rezultatul contabil inainte de impozitare-
deducerile fiscale-nededucerile fiscale
-Impozitul datorat
Cheltuieli cu impozitul pe profit = Impozitul pe profit

81
 8

-Inchiderea contului de cheltuieli

Profit si pierdere = cheltuieli cu impozitul pe profit
-Plata impozitului pe profit
Impozit pe profit = conturi curente la banci

Distribuirea profitului sau finantarea pierderii

Potrivit prevederilor in vigoare din Romania , profitul bilantier se distribuie
pe urmatoarele destinatii: acoperirea pierderilor din exercitiile anterioare;
constituirea rezervelor legale, constituirea fondului de participare a salariatilor la
profit; constituirea fondului de dezvoltare destinat modernizarii, retehnologizarii,
si cresterii surselor proprii de finantare ; dividende de plata sau varsaminte la
buget in functie de forma de proprietate; alte rezerve prevazute de lege si report
pentru noul exercitiu
Inregistrarea contabila este:
Repartizarea profitului = %
Rezerve
Fondul de participare la profit
Dividende de plata
Finantarea pierderilor se face in ordine, din profitul exercitiilor financiare
urmatoare, din rezervele legale constituite si in ultima instanta , numai daca nu
exista o alta solutie din capitalul social .

Redactarea(completarea) bilantului contabil

Lucrarile de completare a bilantului si contului de rezultate reprezinta, prin
continutul lor in cea mai mare parte , operatii de prelucrare si transcriere a
datelor din bilantul precedent si din balanta conturilor. Prin structura lor operatiile
de prelucrare a datelor privind exercitiul curent constau din selectarea , gruparea
si insumarea soldurilor din balanta conturilor

Analiza pe baza de bilant contabil

82
 8

Analiza pe baza de bilant contabil are ca obiectiv degajarea informatiei

contabile privind situatia financiara si rezultatul obtinut. In acest scop se
procedeza la regruparea si restructurarea pozitiilor din bilant , contul de rezultate
si anexa la bilant.Pe baza datelor din bilant se intocmeste tabloul de finantare si
contul de rezultate cu solduri intermediare. Primul serveste la analiza echilibrului
financiar, lichiditatii si solvabilitatii , iar cel de-al doilea la analiza rezultatelor.
 Analiza echilibrului financiar – o asemenea analiza este centrata pe
indicatorul denumit Fond de rulment, el exprima sursele permanente
(mai mari de un an) pentru finantarea activelor circulante.
Fond de rulment = capitalul permanent – activele imobilizate(la valoarea
neta bilantiera)
Capital permanent = capitaluri proprii + Datoriile pe termen lung
Trezoreria = Necesarul in fond de rulment – Fondul de rulment
Trezoreria =disponibilitati – datorii financiare pe termen scurt(credite
bancare pe termen scurt)
Necesarul de fond de rulment = activul circulant – datoriile financiare pe
termen scurt
 Analiza rezultatului financiar – se procedeaza la regruparea si
restructurarea pozitiilor din contul “Profit si pierdere”

TIPURI DE MODIFICARI BILANTIERE

BILANTUL - procedeu al contabilitatii

In forma sa cea mai generala, bilantul contabil se prezinta astfel:

ACTIV

83
 8

PASIV

Mijloace economice Surse de formare

prezentate dupa a mijloacelor economice
componenta si rolul lor in
procesele economice

Obligatiile intreprinderii
Drepturile intreprinderii fata de terti
fata de terti

TOTAL ACTIV = TOTAL PASIV

XV.PRINCIPALELE FORME DE CONTABILITATE

Formele de contabilitate se deosebesc prin modul de prelucrare a datelor

si prin structura registrelor folosite pentru inregistrarea cronologica si sistematica.

Forma de contabilitate pe jurnale

Caracteristica esentiala a formei de contabilitate pe jurnale este
inregistrarea succesiva a informatiilor financiar contabile, mai intîi cronologic in
registrul-jurnal si apoi sistematic in registrul cartea mare , fara ca rulajele sa fie
dezvoltate pe conturi corespondente . In acest caz registrul cartea-mare, poate fi
constituit din Fise de cont pentru operatii diverse.
In cadrul acestei forme de inregistrare se deschid fise de cont pentru
operatii diverse pentru fiecare cont utilizat in care se preiau din registrul jurnal,
toate sumele cu care respectivul cont s-a debitat si s-a creditat, cu indicarea
simbolului conturilor corespondente si stabilirea soldului dupa fiecare operatie
reportata.
Forma de contabilitate pe jurnale se poate practica in doua variante:

84
 8

1. forma clasica sau cu jurnal unic – este recomandabila pentru

intreprinderile mici unde volumul operatiilor ce pot fi inregistrate zilnic
este limitat. Aceasta forma utilizeaza intr-o forma corelata urmatoarele
registre de contabilitate: registru inventar, registru jurnal si registru
cartea mare sub forma fiselor de cont pentru operatii diverse
2. forma evoluata sau cu jurnale multiple – se caracterizeaza prin
folosirea unui sistem de jurnale auxiliare, denumite si analitice, pentru
fiecare tip de operatii economico-financiare repetitive, cum ar fi:
jurnalul operatiilor de casa si banca, jurnalul decontarilor cu furnizorii,
jurnalul operatiilor diverse, jurnalul vanzarilor si altor iesiri. Lunar totalul
inregistrarilor din registrele jurnal auxiliare se reporteaza in registrul-
jurnal general.

Forma de contabilitate maestru –sah

Caracteristica de baza a formei de contabilitate maestru-sah este
reportarea
cronologica a tuturor sumelor din registrul – jurnal unic sau din registrele jurnal
auxiliare in fisele sintetice cartea mare (sah) deschise separat pentru debitul si
creditul fiecarui cont utilizat cu defalcare pe conturi corespondente.
Lunar pe baza fiselor sintetice cartea-mare (sah) se intocmeste registrul
cartea mare(propriu-zisa) sub forma fiselor de cont pentru operatii diverse sau
direct balanta de verificare a conturilor contabile sintetice

Forma de contabilitate jurnal cartea-mare

Forma de conatbilitate jurnal cartea mare se bazeaza pe principiul
inregistrarii unilaterale a operatiilor economice adica numai in creditul conturilor
pentru care se deschid jurnale, in corespondenta cu conturile corespondente
debitoare , dupa schema-sah , imbinindu-se evidenta cronologica cu evidenta
sistematica, in cadrul fiecarui jurnal
Documentele reprezentative ale acestei forme de contabilitate sunt
jurnalele deschise pentru creditul fiecarui cont, astfel construite incat creditul

85
 8

fiecarui cont utilizat se afla intr-un singur jurnal de unde se reporteaza lunar , intr-
o singura pozitie, in registrul cartea mare. Debitul fiecarui cont utilizat se
regaseste in jurnalele diferitelor conturi creditoare cu care are corespondenta ,
din care se preiau in coloane distincte din registrul cartea mare astfel incat prin
insumarea acestora se formeaza pentru fiecare cont utilizat , rulajul debitor
.Astfel in registrul cartea mare comparand rulajele debitoare cu cele creditoare si
tinand seama si de eventualele solduri precedente se pot stabili lunar soldurile
finale , a tuturor conturilor contabile sintetice utilizate.

Alte forme de contabilitate

Programele de calcul computerizat permit prelucrarea datelor ciclului
contabil, in urma unei singure introduceri a acestora in baza de date, de regula
pe baza articolului sau formulei contabile redactata fie direct pe documentele
justificative ( primare sau centralizatoare) fie pe un document tipizat specializat
“NOTA de CONTABILITATE”
In functie de maniera de organizare a inregistrarii si prelucrarii
computerizate a datelor in cadrul ciclului contabil in vederea realizarii diferitelor
categorii de evidenta , respectiv, cronologice si sistematice, sintetice si analitice ,
pot fi identificate trei tipuri de prelucrari computerizate a informatiilor financiar
contabile si anume:
1.Prelucrarea paralela – in cadrul careia pornind de la introducerea datelor
in sistem , pe baza Notei de contabilitate, softurile (programele) informatice
definitiveaza prelucrarea acestora in fluxuri informationale paralele care asigura
obtinerea concomitenta atat a evidentelor cronologice si sistematice cat si a celor
sintetice si analitice
2.Prelucrarea succesiva – in cadrul careia softurile informatice asigura
transformarea evidentelor cronologice, si respectiv, analitice, in surse de date
pentru validarea evidentelor sistematice, si respectiv, sintetice.
3. Prelucrarea integrata – in cadrul careia categoriile perechi de
evidente : cronologico-sistematica; sintetico-analitica si sintetico-

86
 8

sistematica (analitica si cronologica) se realizeaza concomitent prin

transcopiere.

  PLANUL DE CONTURI GENERAL

Conturile sintetice din planul de conturi se pot dezvolta pe conturi analitice in

functie de necesitatile impuse de anumite reglementari sau potrivit necesitatilor
proprii ale fiecarei entitati. Conturile pot avea functiune contabila de activ (A),
pasiv (P) sau sunt bifunctionale (A/P). In general, conturile cu functiune contabila
de activ corespund elementelor de natura activelor si cheltuielilor, iar conturile cu
functiune contabila de pasiv corespund elementelor de natura datoriilor,
capitalurilor proprii si veniturilor sau sunt aferente ajustarilor de valoare. In
conturile cu trei cifre, cifra terminala 9 semnifica operatiuni de sens contrar celor
acoperite in mod normal de conturile de nivel superior din grupa din care fac
parte. Conturile in afara bilantului sunt conturi care se debiteaza si se crediteaza
in functie de modalitatea de inregistrare in conturile de bilant a operatiunii, la
scadenta sau la data realizarii acesteia. Pentru organizarea contabilitatii de
gestiune, nu este obligatorie utilizarea conturilor din clasa 9 "Conturi de
gestiune".
   Planul de conturi general este urmatorul:
    CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI
   10. CAPITAL SI REZERVE
   101. Capital3
   1011. Capital subscris nevarsat (P)
   1012. Capital subscris varsat (P)
   1015. Patrimoniul regiei (P)
   1016. Patrimoniul public4 (P)
   104. Prime de capital
   1041. Prime de emisiune (P)
   1042. Prime de fuziune/divizare (P)
   1043. Prime de aport (P)

87
 8

   1044. Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni (P)

   105. Rezerve din reevaluare (P)
   106. Rezerve
   1061. Rezerve legale (P)
   1063. Rezerve statutare sau contractuale (P)
   1064. Rezerve de valoare justa5 (P)
   1065. Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare (P)
   1067. Rezerve din diferente de curs valutar in relatie cu investitia neta intr-o
entitate straina6 (A/P)
   1068. Alte rezerve (P)
   107. Rezerve din conversie7 (A/P)
   108. Interese care nu controleaza8
   1081. Interese care nu controleaza - rezultatul exercitiului financiar (A/P)
   1082. Interese care nu controleaza - alte capitaluri proprii (A/P)
   109. Actiuni proprii
   1091. Actiuni proprii detinute pe termen scurt (A)
   1092. Actiuni proprii detinute pe termen lung (A)
   11. REZULTATUL REPORTAT
   117. Rezultatul reportat
   1171. Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau pierderea
neacoperita (A/P)
   1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, mai
putin IAS 299 (A/P)
   1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (A/P)
   1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementarilor
contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene
(A/P)
   3 In functie de forma juridica a entitatii se inscrie: capital social, patrimoniul
regiei etc.
   4 Acest cont mai apare doar la entitatile care nu au finalizat procedurile legale
de transfer al bunurilor de natura patrimoniului public.

88
 8

   5 Acest cont apare numai in situatiile financiare anuale consolidate.

   6 Acest cont apare numai in situatiile financiare anuale consolidate.
   7 Acest cont apare numai in situatiile financiare anuale consolidate.
   8 Acest cont apare numai in situatiile financiare anuale consolidate.
   9 Acest cont apare doar la entitatile care au aplicat Reglementarile contabile
aprobate prin OMFP nr. 94/2001 si pana la inchiderea soldului acestui cont.
  12. REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR
   121. Profit sau pierdere (A/P)
   129. Repartizarea profitului (A)
   14. CASTIGURI SAU PIERDERI LEGATE DE EMITEREA,
RASCUMPARAREA, VANZAREA, CEDAREA CU TITLU GRATUIT SAU
ANULAREA INSTRUMENTELOR DE CAPITALURI PROPRII
   141. Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii (P)
   149. Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu
gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii (A)
   15. PROVIZIOANE
   151. Provizioane
   1511. Provizioane pentru litigii (P)
   1512. Provizioane pentru garantii acordate clientilor (P)
   1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni
similare legate de acestea (P)
   1514. Provizioane pentru restructurare (P)
   1515. Provizioane pentru pensii si obligatii similare (P)
   1516. Provizioane pentru impozite (P)
   1518. Alte provizioane (P)
   16. IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE
   161. Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni
   1614. Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de stat (P)
   1615. Imprumuturi externe din emisiuni de obligatiuni garantate de banci (P)
   1617. Imprumuturi interne din emisiuni de obligatiuni garantate de stat (P)

89
 8

   1618. Alte imprumuturi din emisiuni de obligatiuni (P)

   162. Credite bancare pe termen lung
   1621. Credite bancare pe termen lung (P)
   1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta (P)
   1623. Credite externe guvernamentale (P)
   1624. Credite bancare externe garantate de stat (P)
   1625. Credite bancare externe garantate de banci (P)
   1626. Credite de la trezoreria statului (P)
   1627. Credite bancare interne garantate de stat (P)
   166. Datorii care privesc imobilizarile financiare
   1661. Datorii fata de entitatile afiliate (P)
   1663. Datorii fata de entitatile de care compania este legata prin interese de
participare (P)
   167. Alte imprumuturi si datorii asimilate (P)
   168. Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate
   1681. Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni (P)
   1682. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P)
   1685. Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile afiliate (P)
   1686. Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile de care compania este
legata prin interese de participare (P)
   1687. Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate (P)
   169. Prime privind rambursarea obligatiunilor (A)
    CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZARI
   20. IMOBILIZARI NECORPORALE
   201. Cheltuieli de constituire (A)
   203. Cheltuieli de dezvoltare (A)
   205. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare
(A)
   207. Fond comercial
   2071. Fond comercial pozitiv10 (A)
   2075. Fond comercial negativ11 (P)

90
 8

   208. Alte imobilizari necorporale (A)

   10 Acest cont apare, de regula, in situatiile financiare anuale consolidate.
   11 Acest cont apare numai in situatiile financiare anuale consolidate.

   21. IMOBILIZARI CORPORALE

   211. Terenuri si amenajari de terenuri (A)
   2111. Terenuri
   2112. Amenajari de terenuri
   212. Constructii (A)
   213. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
   2131. Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru) (A)
   2132. Aparate si instalatii de masurare, control si reglare (A)
   2133. Mijloace de transport (A)
   2134. Animale si plantatii (A)
   214. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si
materiale si alte active corporale (A)
   22. IMOBILIZARI CORPORALE IN CURS DE APROVIZIONARE
   223. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii in curs de
aprovizionare (A)
   224. Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si
materiale si alte active corporale in curs de aprovizionare (A)
   23. IMOBILIZARI IN CURS SI AVANSURI PENTRU IMOBILIZARI
   231. Imobilizari corporale in curs de executie (A)
   232. Avansuri acordate pentru imobilizari corporale (A)
   233. Imobilizari necorporale in curs de executie (A)
   234. Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale (A)
   26. IMOBILIZARI FINANCIARE
   261. Actiuni detinute la entitatile afiliate (A)
   263. Interese de participare (A)
   264. Titluri puse in echivalenta12 (A)
   12 Acest cont apare numai in situatiile financiare anuale consolidate.

91
 8

   265. Alte titluri imobilizate (A)

   267. Creante imobilizate
   2671. Sume datorate de entitatile afiliate (A)
   2672. Dobanda aferenta sumelor datorate de entitatile afiliate (A)
   2673. Creante legate de interesele de participare (A)
   2674. Dobanda aferenta creantelor legate de interesele de participare (A)
   2675. Imprumuturi acordate pe termen lung (A)
   2676. Dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung (A)
   2678. Alte creante imobilizate (A)
   2679. Dobanzi aferente altor creante imobilizate (A)
   269. Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare
   2691. Varsaminte de efectuat privind actiunile detinute la entitatile afiliate (P)
   2692. Varsaminte de efectuat privind interesele de participare (P)
   2693. Varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare (P)
   28. AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE
   280. Amortizari privind imobilizarile necorporale
   2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire (P)
   2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P)
   2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale,
drepturilor si activelor similare (P)
   2807. Amortizarea fondului comercial13 (P)
   2808. Amortizarea altor imobilizari necorporale (P)
    13 Acest cont apare, de regula, in situatiile financiare anuale consolidate.
   281. Amortizari privind imobilizarile corporale
   2811. Amortizarea amenajarilor de terenuri (P)
   2812. Amortizarea constructiilor (P)
   2813. Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor
(P)
   2814. Amortizarea altor imobilizari corporale (P)

92
 8

   29. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A

IMOBILIZARILOR
   290. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale
   2903. Ajustari pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P)
   2905. Ajustari pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor
comerciale, drepturilor si activelor similare (P)
   2907. Ajustari pentru deprecierea fondului comercial 14 (P)
   2908. Ajustari pentru deprecierea altor imobilizari necorporale (P)
   14 Acest cont apare, de regula, in situatiile financiare anuale consolidate.
   291. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale
   2911. Ajustari pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de terenuri (P)
   2912. Ajustari pentru deprecierea constructiilor (P)
   2913. Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor (P)
   2914. Ajustari pentru deprecierea altor imobilizari corporale (P)
   293. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor in curs de executie
   2931. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs de executie
(P)
   2933. Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs de executie
(P)
   296. Ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor financiare
   2961. Ajustari pentru pierderea de valoare a actiunilor detinute la entitatile
afiliate (P)
   2962. Ajustari pentru pierderea de valoare a intereselor de participare (P)
   2963. Ajustari pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate (P)
   2964. Ajustari pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de entitatile
afiliate (P)
   2965. Ajustari pentru pierderea de valoare a creantelor legate de interesele de
participare (P)
   2966. Ajustari pentru pierderea de valoare a imprumuturilor acordate pe termen
lung (P)

93
 8

   2968. Ajustari pentru pierderea de valoare a altor creante imobilizate (P)

    CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE

EXECUTIE
   30. STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE
   301. Materii prime (A)
   302. Materiale consumabile
   3021. Materiale auxiliare (A)
   3022. Combustibili (A)
   3023. Materiale pentru ambalat (A)
   3024. Piese de schimb (A)
   3025. Seminte si materiale de plantat (A)
   3026. Furaje (A)
   3028. Alte materiale consumabile (A)
   303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A)
   308. Diferente de pret la materii prime si materiale (A/P)
   32. STOCURI IN CURS DE APROVIZIONARE
   321. Materii prime in curs de aprovizionare (A)
   322. Materiale consumabile in curs de aprovizionare (A)
   323. Materiale de natura obiectelor de inventar in curs de aprovizionare (A)
   326. Animale in curs de aprovizionare (A)
   327. Marfuri in curs de aprovizionare (A)
   328. Ambalaje in curs de aprovizionare (A)
   33. PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE
   331. Produse in curs de executie (A)
   332. Servicii in curs de executie (A)
   34. PRODUSE
   341. Semifabricate (A)
   345. Produse finite (A)
   346. Produse reziduale (A)
   348. Diferente de pret la produse (A/P)

94
 8

   35. STOCURI AFLATE LA TERTI

   351. Materii si materiale aflate la terti (A)
   354. Produse aflate la terti (A)
   356. Animale aflate la terti (A)
   357. Marfuri aflate la terti (A)
   358. Ambalaje aflate la terti (A)
   36. ANIMALE
   361. Animale si pasari (A)
   368. Diferente de pret la animale si pasari (A/P)
   37. MARFURI
   371. Marfuri (A)
   378. Diferente de pret la marfuri (A/P)
   38. AMBALAJE
   381. Ambalaje (A)
   388. Diferente de pret la ambalaje (A/P)
   39. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN
CURS DE EXECUTIE
   391. Ajustari pentru deprecierea materiilor prime (P)
   392. Ajustari pentru deprecierea materialelor
   3921. Ajustari pentru deprecierea materialelor consumabile (P)
   3922. Ajustari pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar
(P)
   393. Ajustari pentru deprecierea productiei in curs de executie (P)
   394. Ajustari pentru deprecierea produselor
   3941. Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor (P)
   3945. Ajustari pentru deprecierea produselor finite (P)
   3946. Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale (P)
   395. Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate la terti
   3951. Ajustari pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate la terti (P)
   3952. Ajustari pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti (P)
   3953. Ajustari pentru deprecierea produselor finite aflate la terti (P)

95
 8

   3954. Ajustari pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti (P)

   3956. Ajustari pentru deprecierea animalelor aflate la terti (P)
   3957. Ajustari pentru deprecierea marfurilor aflate la terti (P)
   3958. Ajustari pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti (P)
   396. Ajustari pentru deprecierea animalelor (P)
   397. Ajustari pentru deprecierea marfurilor (P)
   398. Ajustari pentru deprecierea ambalajelor (P)

    CLASA 4 - CONTURI DE TERTI

   40. FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE
   401. Furnizori (P)
   403. Efecte de platit (P)
   404. Furnizori de imobilizari (P)
   405. Efecte de platit pentru imobilizari (P)
   408. Furnizori - facturi nesosite (P)
   409. Furnizori - debitori
   4091. Furnizori - debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor (A)
   4092. Furnizori - debitori pentru prestari de servicii (A)
   41. CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE
   411. Clienti
   4111. Clienti (A)
   4118. Clienti incerti sau in litigiu (A)
   413. Efecte de primit de la clienti (A)
   418. Clienti - facturi de intocmit (A)
   419. Clienti - creditori (P)
   42. PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE
   421. Personal - salarii datorate (P)
   423. Personal - ajutoare materiale datorate (P)
   424. Prime reprezentand participarea personalului la profit 15 (P)
   425. Avansuri acordate personalului (A)
   426. Drepturi de personal neridicate (P)

96
 8

   427. Retineri din salarii datorate tertilor (P)

   428. Alte datorii si creante in legatura cu personalul
   4281. Alte datorii in legatura cu personalul (P)
   4282. Alte creante in legatura cu personalul (A)
   15 Se utilizeaza atunci cand exista baza legala pentru acordarea acestora.
   43. ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE
   431. Asigurari sociale
   4311. Contributia unitatii la asigurarile sociale (P)
   4312. Contributia personalului la asigurarile sociale (P)
   4313. Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate (P)
   4314. Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate (P)
   437. Ajutor de somaj
   4371. Contributia unitatii la fondul de somaj (P)
   4372. Contributia personalului la fondul de somaj (P)
   438. Alte datorii si creante sociale
   4381. Alte datorii sociale (P)
   4382. Alte creante sociale (A)
   44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE
   441. Impozitul pe profit/venit
   4411. Impozitul pe profit (P)
   4418. Impozitul pe venit16 (P)
   16 Se utilizeaza pentru evidentierea impozitului pe venitul microintreprinderilor,
definite conform legii.
   442. Taxa pe valoarea adaugata
   4423. TVA de plata (P)
   4424. TVA de recuperat (A)
   4426. TVA deductibila (A)
   4427. TVA colectata (P)
   4428. TVA neexigibila (A/P)
   444. Impozitul pe venituri de natura salariilor (P)
   445. Subventii

97
 8

   4451. Subventii guvernamentale (A)

   4452. Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii (A)
   4458. Alte sume primite cu caracter de subventii (A)
   446. Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (P)
   447. Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate (P)
   448. Alte datorii si creante cu bugetul statului
   4481. Alte datorii fata de bugetul statului (P)
   4482. Alte creante privind bugetul statului (A)
   45. GRUP SI ACTIONARI/ASOCIATI
   451. Decontari intre entitatile afiliate
   4511. Decontari intre entitatile afiliate (A/P)
   4518. Dobanzi aferente decontarilor intre entitatile afiliate (A/P)
   453. Decontari privind interesele de participare
   4531. Decontari privind interesele de participare (A/P)
   4538. Dobanzi aferente decontarilor privind interesele de participare (A/P)
   455. Sume datorate actionarilor/asociatilor
   4551. Actionari/asociati - conturi curente (P)
   4558. Actionari/asociati - dobanzi la conturi curente (P)
   456. Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul (A/P)
   457. Dividende de plata (P)
   458. Decontari din operatii in participatie
   4581. Decontari din operatii in participatie - pasiv (P)
   4582. Decontari din operatii in participatie - activ (A)
   46. DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI
   461. Debitori diversi (A)
   462. Creditori diversi (P)
   47. CONTURI DE SUBVENTII, REGULARIZARE SI ASIMILATE
   471. Cheltuieli inregistrate in avans (A)
   472. Venituri inregistrate in avans (P)
   473. Decontari din operatii in curs de clarificare (A/P)
   475. SUBVENTII PENTRU INVESTITII

98
 8

   4751. Subventii guvernamentale pentru investitii (P)

   4752. Imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii (P)
   4753. Donatii pentru investitii (P)
   4754. Plusuri de inventar de natura imobilizarilor (P)
   4758. Alte sume primite cu caracter de subventii pentru investitii (P)
   48. DECONTARI IN CADRUL UNITATII
   481. Decontari intre unitate si subunitati (A/P)
   482. Decontari intre subunitati (A/P)
   49. AJUSTARI PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR
   491. Ajustari pentru deprecierea creantelor - clienti (P)
   495. Ajustari pentru deprecierea creantelor - decontari in cadrul grupului si cu
actionarii/asociatii (P)
   496. Ajustari pentru deprecierea creantelor - debitori diversi (P)
    CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE
   50. INVESTITII PE TERMEN SCURT
   501. Actiuni detinute la entitatile afiliate (A)
   505. Obligatiuni emise si rascumparate (A)
   506. Obligatiuni (A)
   508. Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate
   5081. Alte titluri de plasament (A)
   5088. Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament (A)
   509. Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt
   5091. Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la entitatile afiliate (P)
   5092. Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen scurt (P)
   51. CONTURI LA BANCI
   511. Valori de incasat
   5112. Cecuri de incasat (A)
   5113. Efecte de incasat (A)
   5114. Efecte remise spre scontare (A)
   512. Conturi curente la banci
   5121. Conturi la banci in lei (A)

99
 8

   5124. Conturi la banci in valuta (A)

   5125. Sume in curs de decontare (A)
   518. Dobanzi
   5186. Dobanzi de platit (P)
   5187. Dobanzi de incasat (A)
   519. Credite bancare pe termen scurt
   5191. Credite bancare pe termen scurt (P)
   5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta (P)
   5193. Credite externe guvernamentale (P)
   5194. Credite externe garantate de stat (P)
   5195. Credite externe garantate de banci (P)
   5196. Credite de la trezoreria statului (P)
   5197. Credite interne garantate de stat (P)
   5198. Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P)
   53. CASA
   531. Casa
   5311. Casa in lei (A)
   5314. Casa in valuta (A)
   532. Alte valori
   5321. Timbre fiscale si postale (A)
   5322. Bilete de tratament si odihna (A)
   5323. Tichete si bilete de calatorie (A)
   5328. Alte valori (A)
   54. ACREDITIVE
   541. Acreditive
   5411. Acreditive in lei (A)
   5412. Acreditive in valuta (A)
   542. Avansuri de trezorerie17 (A)
   17 In acest cont vor fi evidentiate si sumele acordate prin sistemul de carduri.
   58. VIRAMENTE INTERNE
   581. Viramente interne (A/P)

100
 8

   59. AJUSTARI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE

TREZORERIE
   591. Ajustari pentru pierderea de valoare a actiunilor detinute la entitatile
afiliate (P)
   595. Ajustari pentru pierderea de valoare a obligatiunilor emise si
rascumparate (P)
   596. Ajustari pentru pierderea de valoare a obligatiunilor (P)
   598. Ajustari pentru pierderea de valoare a altor investitii pe termen scurt si
creante asimilate (P)

    CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI

   60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
   601. Cheltuieli cu materiile prime
   602. Cheltuieli cu materialele consumabile
   6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
   6022. Cheltuieli privind combustibilii
   6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
   6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
   6025. Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat
   6026. Cheltuieli privind furajele
   6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
   603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
   604. Cheltuieli privind materialele nestocate
   605. Cheltuieli privind energia si apa
   606. Cheltuieli privind animalele si pasarile
   607. Cheltuieli privind marfurile
   608. Cheltuieli privind ambalajele
   609. Reduceri comerciale primite
   61. CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI
   611. Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
   612. Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile

101
 8

   613. Cheltuieli cu primele de asigurare

   614. Cheltuieli cu studiile si cercetarile
   62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI
   621. Cheltuieli cu colaboratorii
   622. Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
   623. Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
   624. Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal
   625. Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari
   626. Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
   627. Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
   628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
   63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE
   635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
   64. CHELTUIELI CU PERSONALUL
   641. Cheltuieli cu salariile personalului
   642. Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor
   643. Cheltuieli cu primele reprezentand participarea personalului la profit
   644. Cheltuieli cu remunerarea in instrumente de capitaluri proprii
   645. Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
   6451. Contributia unitatii la asigurarile sociale
   6452. Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj
   6453. Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate
   6456. Contributia unitatii la schemele de pensii facultative
   6457. Contributia unitatii la primele de asigurare voluntara de sanatate
   6458. Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
   65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
   652. Cheltuieli cu protectia mediului inconjurator
   654. Pierderi din creante si debitori diversi
   658. Alte cheltuieli de exploatare
6581. Despagubiri, amenzi si penalitati
6582. Donatii acordate

102
 8

6583. Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital

6588. Alte cheltuieli de exploatare
66. CHELTUIELI FINANCIARE
663. Pierderi din creante legate de participatii
664. Cheltuieli privind investitiile financiare cedate
6641. Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate
6642. Pierderi din investitiile pe termen scurt cedate
665. Cheltuieli din diferente de curs valutar
666. Cheltuieli privind dobanzile
667. Cheltuieli privind sconturile acordate
668. Alte cheltuieli financiare
67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671. Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare
68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE, PROVIZIOANELE SI AJUSTARILE
PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si
ajustarile pentru depreciere
6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea
imobilizarilor
6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea
activelor circulante
686. Cheltuieli financiare privind amortizarile si ajustarile pentru
pierdere de valoare
6863. Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de
valoare a imobilizarilor financiare
6864. Cheltuieli financiare privind ajustarile pentru pierderea de
valoare a activelor circulante
6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de
rambursare a obligatiunilor

103
 8

69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE

691. Cheltuieli cu impozitul pe profit
698. Cheltuieli cu impozitul pe venit si cu alte impozite care nu apar in
elementele de mai sus18
18
Se utilizeaza conform reglementarilor legale.

CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI

70. CIFRA DE AFACERI NETA
701. Venituri din vanzarea produselor finite
702. Venituri din vanzarea semifabricatelor
703. Venituri din vanzarea produselor reziduale
704. Venituri din servicii prestate
705. Venituri din studii si cercetari
706. Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii
707. Venituri din vanzarea marfurilor
708. Venituri din activitati diverse
709. Reduceri comerciale acordate
71. VENITURI AFERENTE COSTULUI PRODUCTIEI IN CURS DE
EXECUTIE
711. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
712. Venituri aferente costurilor serviciilor in curs de executie
72. VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI
721. Venituri din productia de imobilizari necorporale
722. Venituri din productia de imobilizari corporale
74. VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE
741. Venituri din subventii de exploatare
7411. Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri 19
7412. Venituri din subventii de exploatare pentru materii prime si materiale
consumabile
7413. Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli externe
7414. Venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului

104
 8

7415. Venituri din subventii de exploatare pentru asigurari si protectie sociala

7416. Venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
7417. Venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri
7418. Venituri din subventii de exploatare pentru dobanda datorata
19
Se ia in calcul la determinarea cifrei de afaceri.
75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
754. Venituri din creante reactivate si debitori diversi
758. Alte venituri din exploatare
7581. Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati
7582. Venituri din donatii primite
7583. Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital
7584. Venituri din subventii pentru investitii
7588. Alte venituri din exploatare
76. VENITURI FINANCIARE
761. Venituri din imobilizari financiare
7611. Venituri din actiuni detinute la entitatile afiliate
7613. Venituri din interese de participare
762. Venituri din investitii financiare pe termen scurt
763. Venituri din creante imobilizate
764. Venituri din investitii financiare cedate
7641. Venituri din imobilizari financiare cedate
7642. Castiguri din investitii pe termen scurt cedate
765. Venituri din diferente de curs valutar
766. Venituri din dobanzi
767. Venituri din sconturi obtinute
768. Alte venituri financiare
77. VENITURI EXTRAORDINARE
771. Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare
78. VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTARI PENTRU DEPRECIERE
SAU PIERDERE DE VALOARE
781. Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de

105
 8

exploatare
7812. Venituri din provizioane
7813. Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor
7814. Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante
7815. Venituri din fondul comercial negativ 20
786. Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare
7863. Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a imobilizarilor
financiare
7864. Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare a activelor
circulante
20
Acest cont apare numai in situatiile financiare anuale consolidate.

CLASA 8 - CONTURI SPECIALE

80. CONTURI IN AFARA BILAMTULUI
801. Angajamente acordate
8011. Giruri si garantii acordate
8018. Alte angajamente acordate
802. Angajamente primite
8021. Giruri si garantii primite
8028. Alte angajamente primite
803. Alte conturi in afara bilantului
8031. Imobilizari corporale luate cu chirie
8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033. Valori materiale primite in pastrare sau custodie
8034. Debitori scoti din activ, urmariti in continuare
8035. Stocuri de natura obiectelor de inventar date in folosinta
8036. Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate
8037. Efecte scontate neajunse la scadenta
8038. Bunuri publice primite in administrare, concesiune si cu chirie
8039. Alte valori in afara bilantului
804. Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe

106
 8

8045. Amortizarea aferenta gradului de neutilizare a mijloacelor fixe

805. Dobanzi aferente contractelor de leasing si altor contracte asimilate,
neajunse la scadenta
8051. Dobanzi de platit
8052. Dobanzi de incasat21
806. Certificate de emisii de gaze cu efect de sera
807. Active contingente
808. Datorii contingente
89. BILAMT
891. Bilant de deschidere
892. Bilant de inchidere
___________
21
Acest cont se foloseste de catre entitatile radiate din Registrul general si care
mai au in derulare
contracte de leasing.

CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE 22

___________
22
Pentru organizarea contabilitatii de gestiune, folosirea conturilor din aceasta
clasa este optionala.

90. DECONTARI INTERNE

901. Decontari interne privind cheltuielile
902. Decontari interne privind productia obtinuta
903. Decontari interne privind diferentele de pret
92. CONTURI DE CALCULATIE
921. Cheltuielile activitatii de baza
922. Cheltuielile activitatilor auxiliare
923. Cheltuieli indirecte de productie
924. Cheltuieli generale de administratie
925. Cheltuieli de desfacere

107
 8

93. COSTUL PRODUCTIEI

931. Costul productiei obtinute
933. Costul productiei in curs de executie

Teste grilă ANUL I DISCIPLINA BAZELE CONTABILITĂŢII

1.Care este obiectul contabilitatii ?a.patrimoniul b.rezultatele financiare
c.elementele extrapatrimoniale d.informaţii manageriale e.toate variantele de
mai sus
2. Patrimoniul sub aspect juridic poate fi definit ca: a.totalitatea actelor unei
persoane fizice sau juridice b.statutul, documentele contabile ,contractele c. toate
raporturile juridice care se stabilesc cu terţii d. totalitatea drepturilor şi obligaţiilor
în expresie bănească aparţinând unei persoane fizice sau juridice e.nici una din
variante
3. Patrimoniul sub aspect economic poate fi definit ca: a. toate bunurile materiale
b.imobilizările corporale şi stocurile c.toate bunurile materiale,
nemateriale,financiare, trezorerie şi creanţe care reprezintă bunuri economice d.
drepturi şi obligaţii e. trezoreria firmei
***4.Principiile contabilităţii sunt 1.Corectitudinea 2.Permanenţa metodelor
3.Consecvenţa metodelor contabile 4.Prudenţa 5.Evaluarea separată a
elementelor de activ şi pasiv 6. Cunoaşterea legislaţiei contabile 7.Intangibilitatea
bilanţului de deschidere 8.Necompensarea 9.Continuitatea activităţii
10.Independenţa exerciţiului
a. 1,2,3,4,5,6 b.4,5,6,7,8,9,10 c.2,4,5,7,8,9,10 d. 1,2,3,7,8,9 e. 2,4,5,6,9,10
5.Inregistrarea operaţiilor economice şi financiare în conturi se face a. înainte de
consemnarea acestora în documente corespunzătoare operaţiilor
respective,b.după consemnarea prealabilă a acestora în documente
corespunzătoare operaţiilor respective, numite documente justificative c.Odată
pe lună , după producerea operaţiilor economice d. cu decalaj de o lună e.în
momentul producerii lor

108
 8

6.Sub aspect metodologic operaţiile economice şi financiare se înregistrează în

contabilitate : a.Odată pe lună , după producerea operaţiilor economice b. cu
decalaj de o lună c.în momentul producerii lor d.cronologic ,prin respectarea
succesiunii documentelor e.cronolgic şi sistematic
7.Arhivarea documentelor justificative a. 50 ani b. 10 ani statele de plată, restul
20 ani
c. 50 ani statele de plată, restul 10 ani d.10 ani toate documentele justificative
e.1 an
8.În care act legislativ sunt prevăzute modalităţile de ţinere a contabilităţii a.
Legea 91/1999 b. Legea 82/1991, c.Legea 573/2003, d.Legea 30/1990
e.Normele Ministerului Finanţelor Publice
9.În planul de conturi a.sunt 10 grupe de conturi b.9 grupe de conturi c. 9 clase
de conturi d.9 grupe de conturi sintetice e. 9 clase de conturi analitice
10.Veniturile si cheltuielile se consemneaza in a.clasele 8-9 b. din toate clasele
c. din clasa 5 d. din clasele 1-5 e. din clasele 6,7
11.Clasa 9 de conturi aparţine contabilităţii a.franceze b. anglo-saxone c.
financiare d.manageriale e.contabilităţii sintetice
12.Creşterea capitalului social este obligatorie a. când capitalul social scade sub
limita legală b.când societatea comercială întâmpină dificultăţi financiare c.când
societatea doreşte să-şi extindă activitatea d. nu este obligatorie e. în funcţie de
decizia managerului
13.Închiderea corectă a conturilor de cheltuieli se face :
a.121= % b. % =121 c.121= % d.106= % e.666= %
6xxx 6xxx 7xxx 6xxx 6xxx
14.Închiderea corectă a conturilor de venituri se face :
a.121= % b. % =121 c.112= % d.106= % e.766= %
7xxx 7xxx 6xxx 7xxx 7xxx
15.Repartizarea “Profitului / pierdere” se face: a.înainte de întocmirea situaţiilor
financiare pentru exerciţiul financiar incheiat b.după întocmirea situaţiilor
financiare c. după întocmirea situaţiilor financiare pentru exerciţiul financiar

109
 8

expirat şi aprobarea acestora de către AGA d. la 31 decembrie a anului e. ori de

cîte ori hotărăşte AGA
16.Imobilizările corporale au a. durată de funcţionare mai mare decât 1 an şi
valoare de intrare mai mare de 1800 lei b. durată de funcţionare mai mare decât
1 an sau valoare de intrare mai mare de 1500 lei
c. a. durată de funcţionare mai mare decât 1 an şi valoare de intrare nelimitată d.
a. durată de funcţionare nelimitată şi valoare de intrare mai mare de 1800 lei e.
nici una din variante
17.Plafonul CASA este a. 3000 lei b. 5000 lei c. cel puţin 10000 lei d. 1000 lei
e. nelimitat
18. Amortizarea imobilizărilor corporale a. se face numai liniar b. se face liniar,
degresiv sau accelerat , in fct de tipul imbz si reglementarile fiscale c.se face
numai degresiv d. în prima lună după punerea în funcţiune a mijlocului fix e. nu
există o formă specifică
19.Conturile de imobilizări sunt din a. clasa 1 b.clasa 2 c.clasa 3 d..clasa 4
e.clasa 5
20.Conturile de capital sunt din : a. clasa 1 b.clasa 2 c.clasa 3 d..clasa 4 e.clasa
5
21.Conturile de stocuri sunt din : a. clasa 1 b.clasa 2 c.clasa 3 d..clasa 4 e.clasa
5
22.Conturile de trezorerie sunt din : a. clasa 1 b.clasa 2 c.clasa 3 d..clasa 4
e.clasa 5
23.Terenurile se amortizează : a. liniar b.accelerat c. degresiv d. la alegere e.nu
se amortizează
24. Cheltuielile de constituire sunt a. cheltuieli anticipate b. imobilizări
necorporale ce se recuperează eşalonat c.cheltuieli nedeductibile d. cheltuieli
obligatorii e.nici una din variante
25.Provizioanele sunt a. cheltuieli b. respectă principiul prudenţei c. sunt
obligatorii de constituit d. împrumutate din contabilitatea anglo-saxonă e. nici una
din variante

110
 8

26.Eliberarea materialelor din magazie se face prin: a. aviz de însoţire a

materialelor b. factură c. fişă de magazie d.bon de consum e. referat
27.Evaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu se poate face prin : 1.metoda
CPM 2. metoda FIFO 3. metoda LIFO 4.metoda identificării individuale 5.metoda
soldurilor medii 6.metoda eliminării
Alegeţi varianta corectă : a.5,2,3 b.,2,3,4, c.6 d. 4,5,6,1 e.1,2,3,4
28.Consumul de materii prime se înregistrează astfel:
a. 301=601 b. 601=301 c. %=301 d. 601=401 e. 601=5311
601
4426
29.Obiectele de inventar sunt a. un fel de mijloace fixe care se amortizează într-
un an b. bunurile care nu îndeplinesc cumulativ condiţiile pentru a putea fi incluse
în categoria imobilizărilor corporale c. nişte dispozitive speciale de măsurare şi
control d.toate materialele de protecţie şi securitate e. nici una din variante
30.Obiectele de inventar după darea in consum a. se casează b. se amortizează
c.se ţin în evidenţă în conturi extracontabile d. sunt urmărite pe consumatori
e.sunt recuperate la sfârşitul anului
31.Tipuri de circulatie a marfurilor : 1. Circulaţia cu ridicata a mărfurilor 2.
Circulaţia cu trenul a mărfurilor 3. Circulaţia cu mijloace terestre a mărfurilor
4.circulaţia cu amănuntul a mărfurilor. Alegeţi varianta corectă : a.1,2, b.,2,3, c.6
d. 3,4, e.1,4
32.Categoriile de terţi sunt 1.Furnizori 2.Clienţi 3.Personalul unităţii 4.Asigurări şi
protecţia socială 5.Bugetul statului 6. Asociaţii sau acţionarii 7. Vânzătorii 8.
Băncile 9. Bursa de valori 10.Organismele contabile internaţionale Alegeţi
varianta corectă : a.1,2,8,9,10, b.,2,3,7,8,9,10 c.6 d. 3,4,5,6,7,8 e.1,2,3,4,5,6
33.Cheltuielile salariale suportate de angajatori sunt : 1. Fondul de salarii 2.
Contribuţia unităţii la asigurările sociale 3. Contribuţia unităţii la fondul de
învăţământ 4. Contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate 5. Contribuţia
unităţii la fondul agricultorilor 6. Contribuţia unităţii la fondul de risc şi accidente
7. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj 8.comision datorat Inspectoratului
Teritorial de muncă

111
 8

Alegeţi varianta corectă : a.1,2,3,7,8, b.,2,3,7,8,9, c.1,2,4,6,7,8 d. 3,4,5,6,7,8

e.1,2,3,4,5,6
34.Reţinerile din salarii suportate de către angajaţi sunt : 1. Reţineri datorate
terţilor 2. Contribuţia personalului la asigurările sociale 3. Contribuţia
personalului la fondul de învăţământ 4. Contribuţia personalului la asigurările
sociale de sănătate 5. Contribuţia personalului la fondul agricultorilor 6.
Contribuţia personalului la fondul de risc şi accidente 7. Contribuţia personalului
la fondul de şomaj 8.impozitul pe salarii.Alegeţi varianta corectă : a.1,2,3,7,8,
b.,2,3,7,8,9, c.1,2,4,6,7,8 d. 3,4,5,6,7,8 e.1,2,4,7,8
35.Plata salariilor se face : a. în cursul lunii în care se prestează muncă b. în luna
următoare prestării muncii pana in data de 15. c. când negociază angajatul d.
când hotărăşte administratorul e. nici una din variante
36.Cheltuielile cu salariile se contabilizează a. în cursul lunii în care se prestează
muncă b. în luna următoare prestării muncii c. când negociază angajatul d. când
hotărăşte administratorul e. la sfârşitul lunii în care se prestează munca
37.Obligaţiile angajatorului platitor de TVA si impozit pe profit către bugetul de
stat aferente salariilor se virează a. la sfârşitul lunii în care se prestează muncă
b. în luna următoare prestării muncii, dar nu mai târziu de 25 ale lunii următoare
c. când negociază angajatul d. când hotărăşte administratorul e. în prima zi a
lunii următoare
38.Contul 4423 TVA de plată poate avea a. sold debitor b. numai sold zero c.
sold creditor sau sold zero d.sold debitor sau sold zero e.orice sold
39. Contul 4423 reprezintă a. TVA de plată dacă are sold creditor b. TVA de
plată dacă are sold debitor c. TVA de recuperat dacă are sold creditor d. TVA de
recuperat dacă are sold debitor e. TVA de plată dacă are sold zero
40. Contul 4424 TVA de recuperat poate avea a. sold debitor b. numai sold zero
c. sold creditor sau sold zero d. sold debitor sau sold zero e.orice sold
41. Contul 4424 reprezintă a. TVA de plată dacă are sold creditor b. TVA de
plată dacă are sold debitor c. TVA de recuperat dacă are sold creditor d. TVA de
recuperat dacă are sold debitor e. TVA de plată dacă are sold zero

112
 8

42. Ce este 4426 si ce sold are la sfarsitul lunii a. TVA colectat si are sold
creditor b. TVA de plată c. TVA deductibil si are sold 0 d. TVA de plată dacă are
sold debitor e. TVA de plată dacă are sold zero
43. Ce este 4427 si ce sold are la sfarsitul lunii a. TVA colectat dacă are sold
creditor b. TVA de plată c. TVA de colectat si are sold 0 d. TVA de plată si are
sold debitor e. TVA de plată si are sold zero
44. Contul 4426 TVA deductibilă poate avea a. sold debitor b. numai sold zero
c. sold creditor sau sold zero d. sold debitor sau sold zero e.orice sold
45. Contul 4427 TVA colectată poate avea a. sold debitor b. numai sold zero c.
sold creditor sau sold zero d. sold debitor sau sold zero e.orice sold
46. Toate firmele sunt plătitoate de TVA a.depinde de cifra de afaceri b. uneori c.
da d. nu e. în funcţie de cifra de afaceri şi de opţiunea lor iniţială la înfiinţare
47.Viramentele privind obligaţiile bugetare se fac a. folosind ordine de plată
obişnuite b. folosind ordine de plată către trezorerie c. folosind ordine de plată
întocmite cu o aplicaţie de la MF d. folosind aplicaţia informatică de întocmire a
ordinelor de paltă sau foilor de vărsământ ce se poate descarca de pe site-ul MF.
48.Depunere numerar în cont curent :
a.5311=5121b. 581=5311 c. 5311=581 d. 581=5121 e. 5121=581
5121=581 581=5121 5311=581
49.Scoatere numerar din cont curent şi suplimentare numerar CASA
a.5311=5121b. 581=5311 c. 5311=581 d. 581=5121 e. 5121=581
5121=581 581=5121 5311=581
50.Plata facturii unui furnizor din contul curent cu ordin de plată:
a. %=5121 b. 581=5121 c. 401=5121 d. 581=5121 e. 5121=581
401 5121=401
4426
51.Plata de către client a unei facturi cu ordin de plată:
a a. %=5121 b. 5121=% c. 411=5121 d. 581=411 e. 5121=411
401 411
4426 4427
4427

113
 8

52.Evidenţa contabilă a operaţiunilor în valută se face a. numai în valută b. în lei

prin convertirea valutei la cursul de schimb al BNR din ziua respectivă c. atât în
lei cât şi în valută d. la alegere e.nici una din variante
53.Avansurile de trezorerie sunt a. sume scoase la sfârşitul zilei din CASA şi
depuse dimineaţa înapoi pentru a nu depăşi plafonul b. sume care se scot din
bancă şi se depun în CASA c. sume care se scot din CASA şi se depun în bancă
d.sume puse la dispoziţia administratorilor sau a altor salariaţi din întreprindere ,
în vederea efectuării unor plăţi în numele acesteia e.nici una din variante
54. Avansurile de trezorerie se justifică a. pe baza unei decont de cheltuieli în
termenul prevăzut de dispoziţiile legale în vigoare b.la sfârşitul fiecărei luni c. la
sfârşitul zilei d.la sfârşitul anului e. nici una din variante
55.Viramente interne a. sunt obligatorii b. se fac o dată pe lună c. se fac când se
scot bani pentru plata salariilor d.este un cont de tranzit a mijloacelor băneşti
dintr-un cont în altul de trezorerie
56.Contul 581 Viramente interne are la sfarsitul lunii a. sold creditor b. sold
debitor c. sold zero d. orice variantă e.sold negativ
57.Contul CASA 5311 poate avea a. sold zero b. sold negativ c. sold creditor d.
sold creditor sau zero e. sold debitor sa sold zero
58. Contul curent la bancă 5121 poate avea a. sold zero b. sold negativ c. sold
creditor d. sold creditor sau zero e. sold debitor sau sold zero
59.În contul 121 avem pierdere dacă a. are sold creditor b. are sold debitor c. are
sold zero d. are sold negativ e.nu se poate închide
60. În contul 121 avem profit dacă a. are sold creditor b. are sold debitor c. are
sold zero d. are sold negativ e.nu se poate închide
61.Conturile de cheltuieli pot avea la sf.lunii a. sold creditor b. sold debitor c.
sold zero d. sold negativ e.orice sold
62.Conturile de venituri pot avea la sf.lunii a. sold creditor b. sold debitor c. sold
zero d. sold negativ e.orice sold

114
 8

APLICATII

DISCIPLINA DE CASA - reglementata de DECRETUL nr. 209 din 5 iulie 1976

pentru aprobarea Regulamentului operatiilor decasa ale unitatilor socialiste .         
                  
Nu este plafon de casa.
Contul CASA 5311 este un cont de ACTIV.

EXEMPLU DE CALCUL SOLD FINAL REGISTRU CASA

SOLD INITIAL LA inceputul zilei de 15.11.2009 este 1000 lei

Se achita cv gaz cf facturii fiscale 1456 cu chitanta 1456 in valoare de 235 lei
Se incaseaza cv serviciilor prestate conform facturii fiscale 100 cu chitanta 320 in valoare de 2500
lei
Acordare avans deplasare cu dispozitia de plata 15 in valoare de 100 lei
Se deconteaza apoi avansull si se restituie cu dipozitia de incasare 16 suma de 15 lei
Cu foaia de varsamant 10 se depune 100 lei numerar cont curent
Retras numerar pentru plata salarii cu fila CEC 11 in valoare de 5000 lei
Plata salarii se face prin casieria firmei conform statului de plata pe luna octombrie atasat
Plata impozita auto,cladire,etc cu chitanta 5623
Se achita CV CARBURANT cu bf 125
Incasare cv nota imputare minus casa cu dipozitia de incasare nr 17
Cv cartela Orange conform bonului fiscal 56
Să se calculeze soldul final la sfârşitul zilei de 15.11.2009

115
 8

REG CASA

116
 8

117
 8

APLICATII CALCUL SALARII

118
 8

119
 8

MODEL PROIECT

120
 8

121
 8

BIBLIOGRAFIE

122