Acest tip structural a fost adoptat si folosit neintrerupt de constructorii constantionopolitani incepand din secolul al X lea si pana la caderea

a Imperiului. Denumirea tipului este data de forma planului si structura acoperirii naosulu: o turla central si doua perechi de bolti semicilindrice dispuse perpendicular- toate sustinute de patru stalpi- a caror proiectie orizontala determina o cruce cu bratele egale( << cruce greaca>>), vizibila numai din interior si inscrisa in patratul format de zidurile perimetrale. Cele patru mici compartimente cuprinse intre bratele crucii si forma patrata a planului naosului au fost acoperita cu bolti semicilindrice, cu bloti <<in cruce>> sau cu mici cupole. In Peninsula Balcanica, pornind de la formele constituite in capital Imperiului Bizantin, acest tip isi continua evolutia pe cai proprii, independente, unde, datorita unor conditii material relative modeste, sa procedat la reducerea dimensiunilor si a complexitatii prototipului Constantinopolitan. Intre sec XIII-XIV, in lumea balcanica, structura in cruce greaca inscrisa isi contureaza forme specific, mult simplificate fata de constructiile apartinand aceluiasi tip din Constantinopol, prezente la monumente din principalele centre economice, politice sau religioase ale imperiului : Salonic, Mistra si Mesembria. Unele modificari adoptate in sistemul de boltire, ca si tendinta de alungire a planurilor par sa indice constituirea in aceasta perioada a unei scoli locale de mesteri in Macedonia. Monumentele de acest tip ridicate in T R incepand cu biserica domneasca din Curtea de Arges ( mijlocul secolului al XIV lea) , sunt diferite structural atat intre ele, cat si fata de exemplele similar ale arhitecturii bizantino-constantinopolitane sau din Peninsula Balcanica. Studiul lor permite stabilirea unei linii evolutive cum si precizarea contributiei mesterilor care au activat in Tara Romaneasca la obtinerea unor constructii originale, prin imbogatirea structurii, a plasticii monumentale si a celei decorative. Dintre cele cinci monumente apartinand sigur acestui tip, ridicate in Tara Romaneasca in intervalul a trei secole, doua au fost construite la Targoviste. Este vorba de biserica mitropoliei, datand de la inceputul secolului al XVI-lea, si de biserica domneasca, zidita catre sfarsitul aceluiasi secol. Biserica mitropoliei a fost una dintre cele mai impresionante si monumentale edificii religioase ridicate in Tara Romaneasca in evul mediu, din nefericire daramata in anul 1889 si inlocuita cu actuala constructive realizata de arh A Lecomte du Nouy, care nu reproduce nici ca proportii, nici ca forma lacasul initial.

Planurile in cruce inscrisa, domina in arhitectura bizantina incepand din epoca dinastiei Macedonene, nu se intalnesc decat rareori in epoca paleocrestina. Uneori s-a crezut ca ele se trag din planulin cruce, prin adaugarea unor incaperi intre bratele crucii. Ele totusi sunt atestate inca din secolul al II lea e.n, la

mausoleele pagane si, de asemenea la constructii ca Tychaion-ul din Mismiyeh. Cel mai bun exemplu ce ne-a ramas este biserica ridicata in 464-465 la Gerasa.