SPAŢIUL ROMÂNESC ÎNTRE DIPLOMAŢIE ŞI CONFLICT

ÎN EVUL MEDIU ŞI LA ÎNCEPUTURILE MODERNITĂŢII.

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

SUBIECTUL I 30 puncte

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A.”În acest timp răsculându-se [Ştefan cel Mare] faptele sale au fost arătate [sultanului. Lui
Soliman-paşa] i s-a trimis poruncă (…) să plece cu oastea sa împotriva [Moldovei] (…) pentru a
supune acele ţinuturi prin lovituri de sabie. Dar oastea lui Soliman-paşa era obosită de luptele
[ anterioare]. Duşmanul neieşind la iveală, ei au pornit în incursiune pentru devastarea satelor şi
oraşelor.(…) Pe când Soliman-paşa era ocupat cu prada, [Ştefan voievod] fortificându-şi atât pe
dinăuntru cât şi pe dinafară ţara şi adunându-şi la un loc călăreţii şi pedestraşii, a pornit în grabă
asupra oştirii [otomane] şi a împrăştiat acea oaste obosită, atacând-o prin surprindere, din locuri
ascunse, cu oastea sa. Cei mai mulţi dintre [otomani] au murit ca nişte martiri şi mulţi viteji au
pierit pe câmpul de bătălie [ de la Podu Înalt. Soliman-paşa], care se căia de această ciocnire, a
scăpat cu greu de la nenorocirea pierii.”
(Cronicarul otoman Sa’adeddin despre lupta din 1475)

B.” Iar [Ştefan cel Mare] le-a ieşit înainte turcilor de sus de Vaslui, la Podu Înalt, [în 1475],
pe care i-a biruit Ştefan-vodă, nu aşa cu vitejia, cum cu meşteşugul.(…) Deci ajutorind puterea
cea dumnezeiască, (…) aşa i-au cuprins pe turci negura, de nu se vedea unul cu altul. Şi Ştefan-
vodă tocmise puţini oameni preste lunca Bârladului, ca să-i amăgească cu buciume şi trâmbiţe,
dând semn de război; atunci oastea turcească, întorcându-se la glasul buciumelor şi
împiedicându-i şi apa şi lunca şi negura acoperindu-i, [au vrut să treacă prin luncă], la glasul
buciumelor. Iar Ştefan [cel Măreţ] cu oastea tocmită i-a lovit [ pe otomani], unde nici era loc
[ pentru aceştia] de a-şi tocmi oastea, nici de a se îndrepta, ci aşa ei în sine tăindu-se, mulţi
pieriră, mulţi prinşi de pedestrime au fost, ce şi pe aceia pe toţi i-a tăiat. (…) Şi puştile le-au
doborât şi steagurile [de luptă] mai mult de o sută au luat.”
(Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi secolul la care se referă sursa B. 2 puncte
2. Numiţi locul în care s-a desfăşurat bătălia dintre români şi otomani, la care se 2 puncte
referă atât sursa A cât şi sursa B.
3. Numiţi cei doi conducători de oşti menţionaţi în sursa A. 6 puncte
4. Precizaţi , din sursa A, obiectivul expediţiei iniţiate de sultan împotriva Moldovei. 3 puncte
5. Menţionaţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, selectate din sursa A. 7 puncte
6. Prezentaţi două conflicte din spaţiul românesc, desfăşurate în Evul Mediu
şi la începutul modernităţii, în afara celui prezentat în surse. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două acţiuni diplomatice la care au participat
românii în Evul Mediu şi la începutul modernităţii. 4 puncte
SUBIECTUL II 30 puncte

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:

„ Ca domn al unei ţări situate în prima linie a confruntărilor dintre creştini şi otomani şi care
cunoştea pretenţiile tot mai împovărătoare ale Porţii otomane, Mihai Viteazul a înţeles că, faţă de
schimbările ce se manifestau în viaţa internaţională, nu poate fi indiferent şi nici neutru. Aceste
schimbări trebuiau folosite pentru a da un nou curs statutului politic al Ţării Româneşti. Înzestrat
cu simţ diplomatic, conturându-şi lucid planurile de acţiune, Mihai Viteazul (…) , odată ajuns la
cârma Ţării Româneşti, [a stabilit] legături cu voievozii Moldovei, cu principii Transilvaniei, cu
conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din Balcani şi cu organizatorii cruciadei
antiotomane, pentru a iniţia şi a duce, cu sorţi de izbândă , lupta împotriva turcilor.”
(Ştefan Ştefănescu, Camil Mureşan, Istoria Românilor, vol.I)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Menţionaţi, pe baza sursei, un obiectiv urmărit de Mihai Viteazul , în calitate de domnitor.

2 puncte
2. Precizaţi, pe baza sursei, o caracteristică a personalităţii lui Mihai Viteazul. 2 puncte
3. Precizaţi , pe baza sursei, două acţiuni, una pe plan intern şi una pe plan
extern, întreprinse de Mihai Viteazul după preluarea puterii. 6 puncte
4. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere conform căruia Mihai
Viteazul a înţeles că trebuie să se încadreze în „cruciada târzie” , selectând
o informaţie în aceste sens. 6 puncte
5. Menţionaţi două asemănări şi două deosebiri între politica externa a lui
Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare. 8 puncte