Test recapitulativ 1

Evaluare
Subiectul I 30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „Noi, Mihai, voievodul [Ţării Româneşti] facem cunoscut că (...) deoarece această provincie
Ţara Românească [este] de mai mult de o sută de ani sub jugul turcesc şi este supusă unei grele
robii, noi sătui de această lungă robie (...), am hotărât să o aducem la starea sa de mai înainte
(...) şi să cerem ajutorul şi ocrotirea maiestaţii sale imperiale. Maiestatea sa imperială nu a
refuzat să ne primească pe noi şi ţara noastră în slujba şi sub suzeranitatea sa, ba dimpotrivă, a
fost foarte bucuroasă să ne ajute pe noi cu generozitate.”
(Tratatul dintre Mihai Viteazul şi Rudolf al II-lea,
conducătorul Imperiului Romano-German, 1598)

B. „Matei Basarab făgăduise a face o puternică diversiune în cazul unei lupte, atacând din [Ţara
Românească pe turci cu 40 000 de oameni (...). Ambasadorul veneţian recomandă cu multă
căldură dogelui* propunerile lui Matei, care ar putea aduce cel mai mare folos Republicii în
cazul unui război cu turcii. În 1639, turcii, sfârşind lupta cu perşii prin încheierea unei păci, pot
să-şi întoarcă iarăşi luarea aminte asupra politicii europene şi să reînnoiască silinţele lor pentru
a scăpa de Matei Basarab, ale cărui întăriri şi legături cu popoarele vecine deveneau pe fiece zi
mai primejdioase.”
(A.D.Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană)
*conducătorul Veneţiei

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi, din sursa B, statul condus de Matei Basarab. 2 puncte

2. Precizați, din sursa B, o informație refritoare referitoare la evenimetele din 1639.
2 puncte
3. Menționați , din sursa A, respectiv, din sursa B, câte un stat al cărui reprezentant
avea o atitudine binevoitoare faţă de români. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că un stat
occidental sprijină acțiunile antiotomane ale Țării Românești. 3 puncte
5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A,
precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două acţiuni militare la care participă românii în secolul al XIV-lea – al
XV-lea. 6 puncte
7. Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice la care participă românii, din
perioada secolelor XIV-XV. 4 puncte
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea și concluzia.)

PAGINA 1
 Test recapitulativ 1

Subiectul al II-lea 30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „Stalin a acţionat nu prin convingere, explicaţie şi cooperare răbdătoare cu poporul, ci prin

impunerea concepţiilor sale, solicitând supunerea absolută în faţa opiniilor sale. Oricine se
opunea concepţiilor sale sau încerca să-şi demonstreze punctul de vedere, era sortit să fie
îndepărtat din conducerea colectivă şi să sufere anihilarea morală şi fizică. Aceasta a fost cu
deosebire adevărat în timpul perioadei ce a urmat Congresului al XVII-lea [al Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice], când mulţi lideri proeminenţi şi membrii ai partidului oneşti şi
dedicaţi cauzei comunismului, au căzut victime despotismului lui Stalin. (...) Stalin a inventat
conceptul de duşman al poporului. Acest concept a făcut posibilă folosirea celor mai crude
mijloace de represiune, împotriva oricui nu era de acord cu el.”
(N.Hruşciov, Discurs la al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, 1956)

B. „Regimul democraţiei liberale este fondat pe doi termeni ce pot apărea drept antagonişti, acela
de democraţie care presupune participarea cetăţenilor la viaţa publică şi acela de liberalism care
subînţelege garanţia tuturor formelor de libertate. (...) Dar acest tip de democraţie se vrea şi
liberală pentru că ea are drept scop menţinerea şi apărarea libertăţilor individuale (...) Libertăţile
politice [vizează] libertatea presei, a întrunirilor, libertatea de conştiinţă, dreptul de a-şi exprima
în libertate opiniile, siguranţa de a nu fi arestat fără motiv.”
(P. Milza, S. Bernstein, Istoria secolului XX)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi liderul politic la care se referă sursa A. 2 puncte

2. Precizați organizaţia politică la care se referă sursa A. 2 puncte
3. Menționați, din sursa A, o formațiune politică și o informație referitoare la aceasta.
6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa A, respectiv, din sursa B, câte o informație privind libertatea
politică. 6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la regimul politic
susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în Europa
interbelică se manifestă acțiuni cu caracter antisemit. 4 puncte
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea și concluzia.)

PAGINA 2
 Test recapitulativ 1

Subiectul al III-lea 30 de puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre realizarea României Mari,

având în vedere:

- precizarea secolului în care s-a realizat România Mare şi menţionarea a doi factori
externi care au favorizat acest proces istoric;
- prezentarea unui fapt istoric prin care românii au înfăptuit România Mare şi
menţionarea a două consecinţe ale înfăptuirii acestuia;
- formularea unui punct de vedere referitor la importanţa realizării României Mari şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,

evidenţierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric, prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia, respectarea succesiunii
cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

PAGINA 3