Test recapitulativ 4

Evaluare
Subiectul I 30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „Intrarea României în război a adus liderilor Antantei constatarea amară că recrutarea de noi
aliaţi îi obligase […] la distrugerea Austro-Ungariei. Mai târziu, aceste angajamente […] au devenit o
obligaţie când au început tratativele de pace de la Paris. Astfel, campania României din 1916, deşi
terminată cu o înfrângere, a pecetluit soarta Austro-Ungariei şi a făcut posibilă unitatea naţională a
românilor.”
(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

B. „Rusia, Franţa şi Italia garantează integritatea teritorială a Regatului României în toată

întinderea fruntaliilor sale actuale. România se obligă să atace Austro-Ungaria în condiţiile stabilite
prin convenţia militară.”
(din Tratatul de alianţă încheiat între Antanta şi România, 4 august 1916)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi, pe baza sursei B, obligaţia asumată de Regatul român. 2 puncte

2. Precizaţi secolul la care se referă ambele surse istorice. 2 puncte
3. Menționați, din sursa A, un spațiu istoric din Europa Orientală, respectiv din sursa
B, un spațiu istoric din Europa Occidentală . 6 puncte
4. Scrieţi, pe foia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine ideea conform
căreia campania din 1916 aavut o consecinţă benefică pentru România. 3 puncte
5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A,
precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două acţiuni diplomatice ale României în perioada interbelică. 6 puncte
7. Menționați o constantă a politici externe românești în perioada interbelică. 4 puncte
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea și concluzia.)

PAGINA 1
 Test recapitulativ 4

Subiectul al II-lea 30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „În Germania nazistă a lui Hitler se dau multe ordine, care sunt executate cu o disciplină
absolută.
«Führerul* are întotdeauna dreptate». Nimeni nu discută, nimeni nu crâcneşte. Pentru cei care
nu sunt de acord – stâlpul de execuţie sau lagărul de concentrare. Aceasta este regula în ţările de
dictatură: un şef care comandă şi un popor care se supune. Nu este întotdeauna amuzant, admit
adepţii unui asemenea regim, dar este un mod cert mai eficace decât democraţia, unde fiecare
discută, contestă, protestează, manifestează, reclamă, proclamă şi se înflăcărează pentru un da
sau nu.”
(G. Perrault, Ziua cea mare. 6 iunie 1944)

B. „Regimul democraţiei liberale (...) presupune (...) garanţia tuturor formelor de libertate. (...)
Regimul democraţiei liberale este, în primul rând, un regim democratic, ceea ce înseamnă că
cetăţenii participă, direct sau indirect, la putere. (...). Acest tip de democraţie se vrea şi liberală,
pentru că ea are drept scop menţinerea şi apărarea libertăţilor individuale. (...) Libertăţile
politice [vizează] libertatea presei, a întrunirilor, libertatea de conştiinţă, dreptul de a-şi exprima
în libertate opiniile, siguranţa de a nu fi arestat fără motiv. Libertatea economică e fondată pe
ideea că economia se supune unor legi naturale şi că statul nu trebuie să le perturbe pe acestea
prin intervenţii care ar risca să le denatureze funcţionarea. (...) Libertatea socială, strâns legată
de libertatea economică, presupune că statul nu trebuie să intervină în raporturile dintre patroni
şi salariaţi.”
(S. Bernstein, P. Milza, Istoria secolului XX)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiți spaţiul istoric la care se referă sursa A. 2 puncte

2. Precizaţi tipul democraţiei menţionate în sursa B. 2 puncte
3. Menționați din sursa A, o informaţie referitoare la rolul conducătorului, respectiv,
din sursa B, o informație referitoare la rolul statului. 6 puncte
4. Menţionaţi, câte o informație referitoare la democrație din sursa A, respectiv din
sursa B. 6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la practicile politice
totalitare susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în prima
jumătate a secolului al XX-lea, în România a funcționat un regim de tip totalitar.
4 puncte
(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea și concluzia.)

PAGINA 2
 Test recapitulativ 4

Subiectul al III-lea 30 de puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre modelul stalinist în

România, având în vedere:

- precizarea epocii istorice în care se consolidează regimul stalinist în România;

- menţionarea unei cauze care a dus la impunerea modelului stalinist şi prezentarea
unei consecinţe a acestuia pentru România;
- menţionarea a două acţiuni întreprinse de România pe plan extern, în timpul
regimului stalinist şi a unei consecinţe a uneia dintre aceste acţiuni;
- formularea unui punct de vedere referitor la aplicarea modelului stalinist în
România şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,

evidenţierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric, prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia, respectarea succesiunii
cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

PAGINA 3