Variante

VARIANTAI

Su biectul I (30 de puncte)

Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Noi, Stefan [eel Mare], domn af Tarii Moldovei, faeem eunoscut (...)
ea dorind sa ne tinem de obieeiuri ~i sa [unnam exemplul altor] voievozi
moldoveni, (...) tot a~a ~i noi (... ) suntem datori sa urmam, intotdeauna,
prin eredineioasa supunere, voinfei [regilor] Poloniei. ( ...)
[Regele] Cazim ir ( ...) ne-a indrumat, ziedndu-ne ea trebuie sa ealeam
pe urma eelor ee au fost inainie de noi; ( ... ) de aeeea, noi dorind sa-l
ineredinfam pe deplin de eredinta noastra statorniea, [tagaduim] ea
vom pastra credinta eurata ~i dreapta, eli vom face tot binele pentru
domnia ~i pentru einstea lui. (...) [Mai tagaduim] eli nu vom instraina
niciun [teritoriu al Moldovei] Tara vointa regelui, prin nieiun mijloe;
dimpotriva, daea vreunul din aeestea s-ar fi instrainat*, pe aeela vrem
sa-I ed~tigam inapoi ~i it vom cd~tiga."
(Tratatul dintre ~tefan eel Mare ~i Cazimir allY-lea, 1462)
*era vizatil cetatea Chiliei

B. "Noi Stefan voievod, eu mila lui Dumnezeu, domn al Tarii Moldovei,

facem cunoscut ca ( ... ) dupa ee, intr-o vreme de mult treeuta, intre noi
# loan Albert [regele] Poloniei au fost oareeare vrlijmii$ie ~i eunoscuta
eeartii ~i /uptii, ( ...) aeum domnia sa, ( ... ) ne-a iertat de toate pagubele
pe care i Ie-am Taeut domniei sale.
Astfel ca. intre noi (... ) are sii fie lini~te ~i pace ve~nica; a~a ea de aici
inainte, atdt noi edt ~i urm~ii no~tri, vom triii ~i vom stapdni in
vremile viitoare [Moldova] slobozi ~i Tara grija ~i Tara nieio piedica
din partea domniei sale ~i a urm a~i1or domniei sale. ( ...)
Noi, Stefan voievod, fmpreunii eu fi u! nostru, Bogdan voievod ~ i eu
tot [c1eru l] ~i eu toti boierii noWi Tagiiduim regelui loan Albert eii (...)
pe el ~i pe urm a~ii lui Ii vom ajuta, totdeauna, eu sfatul ~i eu fapta
impotriva tuturor vrajma~ilor lor."
(Tratatul dintre ~tefan eel Mare ~ i loan Albert, 1499)

Pornind de la aceste texte, rlispundeti urmlitoarelor cerinte:

I. Preeizati, din sursa A, 0 obligatie asumata de ~tefan eel Mare in
privinta teritoriului statului pe care-I eondueea. 2p
2. Preeizati 0 eategorie sociala la care se refera sursa B. 2P
3. Numiti eele doua state preeizate atat in sursa A cat ~i in sursa B.
6p

71
lstorie . Bae
4. Scrieti, pe foaia de exam en , litera corespunzatoare sursei care
sustine ideea dupa care tratatul mentinea cursul anterior al relatiilor
bilaterale, selectand doua informatii atlate In relatie cauza-efect. 5 p
5. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespurizatoare sursei care
combate ideea dupa care tratatul mentinea cursul anterior al relat iilor
bilaterale, selectand doua informatii atlate In relatie cauza-efect. 5 p
6. Mentionati alte doua evenimente politico-militare la care au participat
romiinii, In Evul Mediu ~i/sau la inceputurile modernitatii, In afara celor
precizate in text. 6p
7. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform direia
autonomiile locale au contribuit la constituirea statelor medievale, In
spatiul romanesc. (Se puncteazii coerenta $i pertinenta argumentiirii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a
conectorilor care exprimii cauzalitatea $i concluzia.) 4p
Subiectul n (30 de puncte)
C ititi cu a tentie textele de mai jos:
A. "Nu sunt singurul care-$i pune 0 intrebare: de unde yin banii $efilor
fascismului, bani care sunt din abunden(ii.? (. .. ). Se zicea, cii fas cismul
i$i trage principalele resurse din contribu{iile pe care Ie pliitesc marii
proprietari din Emilia*, de pe valea raului Pad $i din Toscana*. Se
spunea, de asemenea, eii este finan/at de marii industria$i din
Lombardia*, in vederea combaterii dU$manului com un, comunismul,
care era ca 0 leprii in aceastii parte a ltaliei. "
(Bryens, Patru ani fa Roma)
*provincii ale Italiei
B. "Pentru fascism , totul esle in stat, · mmlC uman sau spiritual
nu existii $i nu are valoare in afara statul!;i. in aces! sens, fascismul
este totalitar. in afara statului, [nu exisHi] nici indivizi, nici
grupuri (asociatii, sindica!e, clase). De aceea, fascismul se opune
socialismu/ui, care aceentueazii mi$ciirile politice ale luptei de clasii
$i ignorii unitatea stalului, care fundamenteazii clasele sociale pe 0
singurii rea/itate economicii $i moralii. Si intr-o manierii omoloagii,
fascismul se opune sindicalismului."
(8. Mussolini, Fascismul, 1934)
C. "Fascismul [reprezinta 0] ideologie $i un regim politic apiirute in
Europa, dupii Primu/ Riizboi Mondia/, in condi(iile declan$iirii un or
crize economice $i sociale ( .. . ). Devenind ideologie oficialii a mai
mu/tor state, s-a caracterizat prin: nalionalism extremist, misticism,
vio/enlii, cu/tu/ forlei (...); a presupus (...) supunerea necondilionatii
72
Va rianle
falii de voinla [Iiderilor charismatici], tendin/a de monopolizare a fuluror
sferelor vielii sociale. promovarea rasismu/ui, in forma antisemitismului
$i a $ovinismu/ui."
(Dictionar enciclopedic)
Pornind de la a ceste texte, raspu ndeti u rmatoarelor cerinte:
I. Precizati evenimentul politico-militar la care se refera sursa C. 2 p
2. Numiti statuI la care se refera sursa A. 2p
3. Mentionati 0 ideologie politica precizata alaturi de fascism, in
sursa A, respectiv, 0 organizatie profesionala, din sursa 8. 6p
4. Mentionati, din sursa B, un punct de vedere referitor la fascism,
sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5p
5. Mentionati, din sursa C, un punct de vedere referitor la fascism ,
sustinandu-I cu 0 explicatie din text. 5p
6. Preciz8ti doua caracteristici ale democratiei din Europa secol ului
al XX-lea. 6p
7. Prezentati 0 practica politidi democratica din Europa secolulu i
al XX-lea, precizand ~i un stat in care aceasta a fost aplicata. 4p
Subiectul III (30 de puncte)
Elaborati, in aproximativ doua pagini, un eseu despre fmplicarea
Romdniei in relariile internalionale, avand in vedere:
- mentionarea cate unui obiectiv urmarit de Romania prin implicarea
sa in "Criza orientala" , respectiv in relatiile internationale din prima
jumatate a secolului al XX-lea;
- prezentarea unui eveniment, desta~urat pe plan international , In a
doua jumatate a secolului al XX-lea, in care s-a implicat Romania ~i
precizarea unei consecinte a acestuia pentru statuI roman;
- mentionarea unei asemanari ~i .a unei deosebiri dintre aqiunile
desta~urate de Romania, pe plan international, in prima, respectiv in a
doua jumatate a secolului al XX-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la implicarea Romaniei in
relatii1e internationale din secolul al XX-lea ~i sustinerea acestuia
printr-un argument istoric.
Nota! Se puncteaza ~i utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea
prezentarii, · evidentierea relaliei cauzii-efect, sustinerea unui punct
de vedere cu argumente istorice (coerenta ~i pertinenta argumentarii
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor
care exprima cauzalitatea ~i concluzia), respectarea succesiunii
cronologicellogice a faptelor istorice ~i incadrarea eseului in Iimita de
spatiu precizata.
73