SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:

A. „Iar în acel timp Bogdan, voievodul românilor din Maramureş, adunând în jurul său pe românii din acel district,
trecu [Carpaţii] pe ascuns în ţara Moldovei, supusă coroanei regatului ungar (...) şi cu toate că a fost lovit de multe
ori de armata regelui [Ungariei, totuşi], sporind mult numărul locuitorilor români, acea ţară a crescut [şi a devenit]
un stat.” (Ioan de Târnave, despre constituirea Moldovei)
B. „Faptul că noul principat [Moldova] întemeiat de Bogdan s-a putut extinde rapid până la Nistru şi până la
<Marea cea Mare> se explică prin aceea că el se află pe marele drum comercial, care lega Galiţia* de Marea
Neagră; în cazul de faţă, drumul a fost acela care a creat statul. (...) [Prezenţa, alături de localnici, a unor] elemente
străine [în estul Carpaţilor] era datorată dezvoltării schimbului de mărfuri şi a comerţului, care au făcut din capitala
Suceava, ca şi din portul de pe Nistru, Cetatea Albă, puncte importante ale unei mari căi de transport şi de
întrepătrundere
economică.” (Gh. Brătianu, despre constituirea statelor medievale)
*Galiţia era situată în nordul Moldovei
C. „Primele cronici moldovene ştiu că [primul] domn al Moldovei a fost Dragoş din Maramureş. Este sigur însă că
Dragoş nu a domnit decât peste o mică parte a Moldovei. (...) Ţara lui s-a numit Moldova după numele râului
Moldova, desigur pentru că stăpânirea lui Dragoş se mărginea numai la valea acelui râu. (...) Adevăratul întemeietor
al Moldovei [este] Bogdan.” (P.P.Panaitescu, despre constituirea Moldovei)
Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Numiţi un oraş la care se referă sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa C, o informaţie referitoare la întinderea „stăpânirii” lui Dragoş. 2 puncte
3. Numiţi un spaţiu românesc, precizat alături de Moldova atât în sursa A cât şi în sursa C. 3 puncte
4. Menţionaţi rolul lui Bogdan în istoria Moldovei precizat atât în sursa B cât şi în sursa C. 3 puncte
5. Menţionaţi, din sursa A, un punct de vedere referitor la constituirea/ consolidarea statului medieval Moldova,
susţinându-l cu o explicaţie din text. 5 puncte
6. Menţionaţi, din sursa B, un punct de vedere referitor la constituirea/ consolidarea statului medieval Moldova,
susţinându-l cu o explicaţie din text. 5 puncte
7. Prezentaţi o alta acţiune legata de tradiţia “descălecatului” in spaţiul romanesc, dar nesusţinuta documentar
6 puncte
8. Argumentaţi, prin fapte istorice relevante, afirmaţia conform căreia procesul de unificare teritoriala al
voievodatelor romaneşti a fost urmat de un amplu proces de centralizare instituţional.(Se punctează coerenţa şi
pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL II (30 de puncte)

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:
A. „În Suedia, acceptarea de către Gustav al V-lea a principiului parlamentar, în 1917, a deschis calea instaurării
democraţiei. Reformele electorale din 1919 şi din 1921 prevedeau scăderea censului necesar pentru alegerile locale,
lărgind în acest mod reprezentativitatea primei Camere, în timp ce stabilirea vârstei electorale la 23 de ani în loc de
24, în cadrul sufragiului universal, masculin şi feminin, transforma a doua Cameră în centrul de greutate al
Parlamentului. Însă excluderea persoanelor, care aveau nevoie de ajutor social, din rândurile alegătorilor limita
corpul electoral la 54% din populaţie.” (Fr. Mougel, Europa de Nord în secolul al XX-lea)
B. „În Finlanda, prin Constituţia din 17 iulie 1919, s-au stabilit atât forma republicană cât şi regimul democratic,
sprijinite de principiile suveranităţii naţionale şi recunoaşterea drepturilor fundamentale. (...) În [Parlamentul]
unicameral ales prin vot universal, masculin şi feminin, de către toţi cetăţenii care au împlinit 24 de ani, se exprimă
reprezentarea populară.” (Fr. Mougel, Europa de Nord în secolul al XX-lea)
C. „Din punct de vedere politic, regimurile nordice au rezistat în mod remarcabil încercărilor războiului [al Doilea
Război Mondial]. Monarhia parlamentară, simbol al unităţii naţionale, a fost menţinută în Suedia (…). În Finlanda,
se asigură continuitatea instituţională până la alegerea lui J. K. Paskivi ca preşedinte, în martie 1946, ceea ce
marchează întoarcerea definitivă la legalitatea republicană. Totuşi restabilirea democraţiei, (...) este însoţită, la nivel
concret, de indispensabile adaptări constituţionale şi politice. În Suedia, la începutul anului 1945, majoratul electoral
este coborât de la 23 la 21 de ani şi ultimele restricţii de tip cenzitar sunt suprimate, atât pentru alegerile generale cât
şi pentru cele locale, garantându-se astfel completa democratizare a regimului.
(Fr. Mougel, Europa de Nord în secolul al XX-lea)
Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Precizaţi, din sursa B, un principiu al Constituţiei Finlandei. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa C, forma de guvernământ a Suediei. 2 puncte
3. Precizaţi o deosebire dintre structura Parlamentului Suediei, din sursa A, respectiv, a Parlamentului Finlandei, din
sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia
democratizarea Suediei este parţială, selectând două informaţii aflate în relaţie cauză-efect. 5 puncte
5. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care combate punctul de vedere conform căruia
democratizarea Suediei este parţială, selectând două informaţii aflate în relaţie cauză-efect. 5 puncte
6. Prezentaţi două curente ideologice in Romania secolelor al XIX-lea – al XX-lea. 6 puncte
7. Prezentaţi o politică totalitara promovată în epoca contemporană, numind şi statul european în care ea a fost
adoptată. 4 puncte

SUBIECTUL III (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre Constituţiile României in secolul XX
-precizarea constituţiilor adoptate in România modernă si contemporană
- precizarea tipurilor de regim politic existente în România sec. XX şi menţionarea a două fapte istorice desfăşurate
pe plan intern, care au influenţat decisiv evoluţia constituţionalismului românesc
- prezentarea a trei constituţii adoptate de regimuri politice diferite in Romania sec. XX
- formularea unui punct de vedere referitor la rolul constituţiilor in România şi susţinerea acestuia printr-un
argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-
efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea
succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.