Test recapitulativ 6

Evaluare
Subiectul I 30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „Ca domn al unei ţări situate în prima linie a confruntărilor dintre creştini şi otomani şi care care
cunoştea pretenţiile tot mai împovărătoare ale [Imperiului otoman], Mihai Viteazul a înţeles că, că,
faţă de schimbările care se manifestau în viaţa internaţională, nu poate fi indiferent şi nici neutru
neutru. Aceste schimbări trebuiau folosite pentru a da un nou curs statutului politic al Ţării
Românești Româneşti. Înzestrat cu simţ diplomatic, conturându-şi lucid planurile de acţiune, Mihai
Viteazul (…) odată ajuns la cârma Ţării Româneşti, [a stabilit] legături cu voievozii Moldovei, cu
principii Transilva- niei, cu conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din Balcani şi cu
organizatorii cruciadei antiotomane, pentru a iniţia şi a duce, cu sorţi de izbândă, lupta împotriva
turcilor.”
(Şt. Ştefănescu, C. Mureşan, Istoria românilor)
B. „Planul lui Mihai Viteazul, de strângere la un loc, sub aceeaşi stăpânire, a Ţării Româneşti,
aTransilvaniei şi a Moldovei, avea să se înfăptuiască treptat [1599-1600], ca o reacţie la planurile
dominatoare străine (…). Puterile din jur, atât Imperiul otoman, cât şi cel romano-german, ca şi
Regatul polon urmăreau nu numai creşterea influenţei lor, ci şi înstăpânirea efectivă în acest spaţiu
de mare importanţă economică şi strategică. (…) Acţiunile politico-diplomatice ale lui Mihai Viteazul
au stârnit opoziţii multiple şi împotriviri aprige, de la nobilii transilvăneni (...) şi până la cercurile
oficiale habsburgice, polone şi otomane, care urmăreau să cuprindă sau să ţină în continuare Ţările
Române în sfera lor de influenţă şi de dominaţie.”
(Şt. Ştefănescu, C. Mureşan, Istoria românilor)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi statul medieval aflat în conflict cu Mihai Viteazul, precizat atât în sursa A,
cât şi în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi categoria socială la care se referă sursa B. 2 puncte
3. Menționați, din sursa A, două titluri monarhice. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că acțiunile lui
Mihai Viteazul au determinat multe reacții potrivnice. 3 puncte
5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B,
precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două acţiuni militare la care participă românii în secolele al XIV-lea şi al
XV-lea. 6 puncte
7. Menționați un obiectiv al politicii externe românești în secolele XIV-XVI. 4 puncte

(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea și concluzia.)

PAGINA 1
 Test recapitulativ 6

Subiectul al II-lea 30 de puncte

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

A. „După cum rezultă din cronici, ducatul lui Menumorut va rămâne până la începutul secolului
al XII-lea în stăpânirea moștenitorilor familiei arpadiene și […], în împrejurări necunoscute, […]
alipit la voievodatul bănățean, probabil de Ahtum. […] La 2 iunie 1247, regele Bela al IV-lea
permitea cavalerilor ioaniți să transporte sare spre părțile dintre Bulgaria, Grecia și Cumania
«să scoată sare din orice ocnă din Transilvania de unde le va fi mai ușor», menționându-se cu
acest prilej, nave mari și mici pentru transportul sării. […]
Într-adevăr, pentru a ieși din criza profundă ce atinsese regatul […] regele Bela al IV-lea al
Ungariei, ca odinioară, tatăl său, în 1211, a crezut că poate îndrepta lucrurile, cel puțin în ceea
ce privește ținutul de margine de la Severin apelând la […] așa numiții cavaleri ioaniți. Printre
condițiile și prin rânduielile diplomei din 1247 impuse cavalerilor sau convenite cu regele, în
vederea intrării în posesiune, actul enumeră următoarele: jumătate din foloasele, veniturile și
slujbele din Țara Severinului și din cele două cnezate menționate ale lui Ioan și Farcaș, se cuvin
regelui, cealaltă jumătate revenind cavalerilor […]. Cavalerilor ioaniți li se conceda «toată
Cumania, de la râul Olt și Munții Transilvaniei […] în afară de țara lui Seneslau, pe care am
lăsat-o acelora, așa cum au stăpânit-o și până acum». Regele Bela al IV-lea s-a văzut constrâns
de împrejurările de moment să țină seama de realități social-politice românești de mult
constituite și consolidate. Erau cel puțin două puteri locale între care și cea condusă de Seneslau,
peste care regele arpadian nu a putut trece.”
(Istoria Românilor)

Pornind de la această sursă, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiți, din sursa dată, un spaţiu istoric din Peninsula Balcanică. 2 puncte
2. Precizați, din sursa dată, reprezentanții Bisericii Catolice colonizați la sud de
Carpați. 2 puncte
3. Menţionaţi, din sursa dată, doi conducători politici dintre Carpați și Dunăre.
6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la obligațiile datorate
coroanei maghiare. 6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la realțiile dintre
autonomiile locale din spațiul românesc și Reatul Maghiar susținându-l cu două
informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia la întemeirea
statelor medievale extracarpatice și-au adus contribuția și factori externi. 4 puncte

(Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă
cauzalitatea și concluzia.)

PAGINA 2
 Test recapitulativ 6

Subiectul al III-lea 30 de puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre viaţa politică din România
în secolul al XX-lea, având în vedere:

- menționarea a două aspecte referitoare la viaţa politică, şi precizarea unei constante

în desfășurarea faptelor istorice care au avut loc în România interbelică;
- prezentarea unei caracteristici a vieţii politice din România, din a doua jumătate a
secolului al XX-lea;
- menţionarea unei asemănări şi a unei deosebiri între viaţa politică din România, în
secolul al XX-lea;
- formularea unui punct de vedere referitor la viaţa politică a României în secolul al
XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,

evidenţierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric, prezentarea unui fapt istoric
relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia, respectarea succesiunii
cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

PAGINA 3