TEST BACALAUREAT AUTONOMII ȘI ROMANITATE

I:Citiți, cu atenție, textele de mai jos:

A.”Constituită cu mult înainte de întemeierea statului, proprietatea feudală în Moldova este atestată
de un document emis de cancelaria ungară, în anul 1331. În acest an, Carol Robert, regele Ungariei, se
plânge că moșiile fostei Episcopii a Milcovului, dinainte de 1241, au fost luate de ”cei puternici ai
acelui ținut”. Un alt document emis de aceeași cancelarie în anul 1365, confirmă nu numai existența
proprietății feudale dar și funcționarea principiului dominium eminens în această țară. Regele Ludovic
cel Mare, confiscând moșiile lui Bogdan voievod din Maramureș pentru a le da credinciosului său
Balc, spune că face aceasta pentru a răsplăti faptele de vitejie ale lui Balc, care a lăsat Moldova
pământuri și drepturi proprii.”
B.”Primele știri cu privire la statul constituit la sud de Carpați vin din sfera Regatului Ungar.
Conducătorul noului stat era acum Basarab. În 1330, Carol Robert a decis să întreprindă o mare
campanie împotriva Țării Românești, pentru a-l înlătura pe Basarab, în locul căruia intenționa să
numească un dregător regal. Pentru tânărul stat român dintre Carpați și Dunăre, înfruntarea de la
Posada cu marea oaste a unuia dintre cele mai puternice state ale vremii, a fost proba focului. Ea a
însemnat eșecul definitiv al încercării de a lichida Țara Românească.”
CERINȚE:
1.Numiți o instituție ecleziastică precizată în sursa A.
2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la Basarab.
3. Menționați un lider politic și un stat european la care se referă atât sursa A, cât și sursa B.
4. Scrieți, pe foaia de test, litera corespunzătoare sursei care explică funcționarea relațiilor sociale în
Evul Mediu.
5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații din sursa B, precizând rolul fiecăreia
dintre aceste informații.
6. Prezentați două fapte istorice din spațiul românesc din secolele XII-XIV
7. Menționați o caracteristică a autonomiilor locale din secolele IX-XI
II: Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
”Căci românii se trag din romani, ceea ce mărturisește până în vremea de acum limba lor, care deși se
află în mijlocul unor neamuri barbare atât de felurite, nu a putut fi răpusă. Ei au locuit de partea
cealaltă a Dunării pe care odinioară o populau dacii și geții. Căci partea de dincoace au ocupat-o apoi
bulgarii. Căci din legiunile și coloniile aduse în Dacia de Traian și de ceilalți împărați romani, s-au
tras românii, pe care Pius (Enea Silvio Piccolomini) îi derivă din Flaccus. Deși năvăliri barbare de tot
felul s-au revărsat asupra provinciei Dacia și asupra poporului roman și asupra regiunii geților
împreună cu Panonia, totuși s-a văzut că n-au putut fi răpuse de coloniile și legiunile romane care se
dezvoltaseră de curând. Înecate sub valul de barbari, ele totuși mai exală limba romană, și ca să nu o
părăsească nicidecum, se împotrivesc cu atâta îndârjire, încât îi vezi că luptă nu atât pentru păstrarea
neatinsă a vieții cât a limbii . Căci cine nu s-ar minuna, dacă ar sta să socotească desele puhoaie ale
sarmaților și goților, și de asemenea ale hunilor, vandalilor și gepizilor și incursiunile germanilor și
longobarzilor, că s-au mai păstrat încă până acum la daci și geți rămășițele limbii romane?”
CERINȚE:
1.Numiți un spațiu istoric precizat în sursa dată.
2. Precizați un împărat roman la care se referă sursa dată.
3. Menționați două populații migratoare, precizate în sursa dată.
4. Menționați, din sursă, două informații referitoare la năvălirile barbare.
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la viziunea autorului asupra romanității
românilor, susținându-l cu două informații din sursă.
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația potrivit căreia romanitatea românilor a fost
politizată în secolul al XIX-lea.
III: Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:
A.Importantă este, totuşi, în acest sens, menţionarea cnezatelor româneşti din Oltenia din prima
jumătate a secolului al XIII-lea, cnezate pe care izvorul documentar le precizează ca fiind structuri
teritoriale mai mari, echivalente ca ordine de mărime cu „ţările” din teritoriile româneşti
intracarpatice. Cnezatele lui Litovoi, Farcaş şi Ioan, pomenite în 1247 de „Diploma Cavalerilor
Ioaniţi”, reprezentau fără îndoială structuri social-politice şi militare complexe, cu subdiviziuni
interioare, subdiviziuni mai vechi ca începuturi şi echivalente teritorial sau structural ca uniunile de
obşti săteşti din primele faze de organizare ale societăţii româneşti.”
B.”Invazia mongolă din 1241-„42 găsise entităţile politice româneşti de la sud de Carpaţi în plin
proces de consolidare, datorită angrenării lor în sistemul militar creat de regalitatea arpadiană în
scopul protecţiei frontierelor. Teritoriul dintre Carpaţi şi Dunăre era împânzit de „ţări” cu statute
politico-juridice diferite: „voievodate”, dispunând de autonomie faţă de regalitatea ungară şi
„cnezate”, dependente faţă de Ţara Severinului, dăruită de rege cavalerilor ioaniţi. Stăpânirea lui
Litovoi în Oltenia se afla într-o legătură teritorială organică cu Ţara Haţegului, acest din urmă
teritoriu nefăcând obiectul tranzacţiei din 1247.”
CERINŢE:
1.Numiţi un lider politic precizat în sursa A.
2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la invazia mongolă.
3. Menţionaţi un izvor documentar şi o autonomie locală care se regăsesc atât în sursa A, cât şi în
sursa B.
4. Scrieţi, pe foaia de test, litera corespunzătoare sursei care susţine că Ţara Severinului avea
autoritate asupra cnezatelor româneşti.
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia
dintre aceste informaţii.
6. Prezentaţi două acţiuni referitoare la crearea statelor româneşti extracarpatice, în afara celor la care
se referă textul.
7. Menţionaţi o caracteristică a unei instituţii centrale din spaţiul românesc, la sfârşitul secolului al
XIV-lea şi în secolul al XV-lea.
IV: Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„În privinţa autorităţii principelul Transilvaniei, una din problemele ridicate de Stări în Adunarea ţării
de la Cluj a constat în recunoaşterea dreptului de a obţine libera alegere pe viaţă a conducătorului
ţării. Cererea s-a bucurat de acordul Porţii abia în 1552, când sultanul acceptă acest principiu cu
condiţia ca cel „ ales” de Stări să fie Ioan Sigismund Zapolya, persoană numită de Poartă. În situaţiile
în care candidatul Stărilor nu coincide cu cel al Porţii, aceasta din urmă îşi susţinea candidatul prin
aducerea în ţară de trupe militare, direcţionând în sensul dorit de „ea” „libera alegere” a principelui. În
probleme referitoare la justiţie şi legislaţie atribuţiile principelui sunt complexe. În domeniul
financiar, are dreptul de a dispune de dări, de veniturile din dijme, din mine şi ocne, din vămi, din
domeniile fiscale. Prerogativele financiare ale principelui se răsfrâng şi asupra comerţului intern şi
extern, asupra căruia în anumite perioade îşi impune dreptul de monopol.
Prerogativele principelui în chestiuni legate de politică externă au fost multiple. Poziţia geo-strategică
a Transilvaniei situată la limita de interferenţă a două mari puteri i-a oferit o mai mare libertate şi
iniţiativă în problemele de politică externă. Bunele relaţii ale principelui cu Imperiul Otoman, dar şi
legăturile paşnice cu Imperiul Habsburgic au constituit garanţia unei domnii liniştite şi stabile.
Iniţiativa în acest domeniu al politicii externe a aparţinut în primul rând principelui. Stările întrunite în
adunări confirmă un tratat deja încheiat de principe. Controlul şi autoritatea princiară absolută cerea
ca orice relaţie de politică externă stabilită de vreun transilvănean să-i fie adusă la cunoştinţă cu
prioritate. Se poate vorbi totuşi de o ştirbire a prerogativelor princiare în acest domeniu, deoarece se
solicita de către Poartă, ca putere suzerană, înştiinţarea şi obţinerea acordului ei atunci când era la
mijloc încheierea unor tratate ce presupuneau şi ajutorul militar.”
CERINŢE:
1.Numiţi un spaţiu românesc precizat în sursa dată.
2. Precizaţi un secol la care se referă sursa dată.
3. Menţionaţi un conducător din Transilvania şi o modalitate de desemnare a acestuia.
4. Menţionaţi, din sursă, două informaţii ce ţin de legăturile paşnice ale Transilvaniei cu statele
vecine.
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atribuţiile principelui Transilvaniei,
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statele medievale
extracarpatice au luptat pentru independenţă.