A.

„…conducătorul ales, care a asumat titlul de mare voievod; titlul exprima atât funcția primordial militară(…) uns de mitropolit, marele voievod adoptă odată cu
coroana,semn al suveranității, și titlul de domn (authentis în titulatura greacă),care a conservat în limba română semnificația de dominus atribuit împăraților romani din
epoca târzie a imperiului, cea a dominatului. Prin ungere, domnii deveneau conducători politici ,,din mila lui Dumnezeu ’’( Dei gratia în latină, bojiiu milostiu din textele
slave); afirmare de suveranitate atât externă, în raport cu puterile vecine, cât mai ales internă, fa ță de to ți supu șii, inclusiv pătura stăpânlor de mo șii din rândurile cârora
proveneau.(…) Introducerea în titulatura domnilor înaintea numelui lor a cuvântului Io, prescurtare de la Ionnes, ,,cel ales de Dumnezeu’’, afirmă răspicat sursa divină a
puterii domnești. Această calitate, domnii o dobândeau prin ceremonia religioasă a ungerii și încoronării care le transfera harul divin și confirma sprijinul divinită ții pentru
puterea lor. (Mihail Bărbulescu, Istoria României)
B. Dar crearea Mitropoliei Țării Românești în cooperare cu Bizanțul mai însemna și înfruntarea altui aspect al politicii lui Ludovic de Anjou: prozelitismul catolic.
Conferind bisericii ortodoxe din țara sa o organizare superioară, obținută de la Patriarhia din Constantinopol, care coordona efortul de îndiguire a progreselor
catolicismului în lumea ortodoxă. Nicolae Alexandru a pus stavilă încercării lui Ludovic de a smulge Țara Românească confesiunii răsăritene și de a o converti la
catolicism sub controlul ierarhiei ecleziastice a regatului său. Înființarea Mitropoliei Țării Române ști în 1359 a dat țării în acela și timp un izvor de legitimare a puterii
domnului autocrat, în legătură cu una din cele două surse de de legitimare ale lumii europene medievale, și o organizare ecleziastică în opozi ție directă cu tendin țele
prozelitismului angevin. Prin acest act, Nicolae Alexandru a desăvârșit instituțional emanciparea Țării Românești de sub tutela regatului angevin, proces inițiat cu arma în
mână de către tatăl său.(Șerban Papacostea, Geneza statului în Evul Mediu românesc)
C. Anihilarea autonomiei Făgărașului în 1291 de către regele Andrei III a coincis, potrivit tradiției istorice a Țării Românești, cu trecerea mun ților de către ,,Negru
Vodă,, personaj a cărui identitate reală e necunoscută, și instalarea sa la Câmpulung, unde și-a mutat scaunul. Cămpulung, până atunci un adăpost al Regatului Ungar,
sediu al unei înfloritoare comunități catolice, alcătuită din sași și unguri, etapă importantă a drumului comercial care lega Transilvania cu Dunărea de Jos și cu Marea
Neagră, a devenit cea dintâi reședință a domniei Țării Românești, locul unde au fost îngropați primi ei domni.Tradiția e confirmată a șadar de realitatea istorică. Dispari ția
autonomiei românești din Făgăraș și concomitent pierdere a Câmpulungului de către Regatul Ungar au marcat momentul final al desprinderii de coroana ungară a
teritoriilor sud –carpatice aflate până atunci sub dominația ei. „Descălecatul” la Câmpulung a fost urmat de „întemeiere” țării adică de agregarea forma țiunilor politice
preexistente, cnezate și voievodate.
Pornind de la aceste surse , răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți instituția precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele descrise de sursa B. 2 puncte
3. Menționați domnitorul din sursa B și respectiv instituția pe care a creat-o. 10 puncte
1. Numiți prima reședință (capitală ) a Țării Românești precizată în sursa C. 4 puncte
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care sus ține că Nicolae Alexandru a desăvâr șit institu țional emanciparea indtitu țională a Țării Române ști
de sub tutela regatului angevin. 2 puncte
3. Menționați câte un voievod precizat în sursa C, respectiv în sursa B. 10 puncte
4. Scrieți, litera corespunzătoare sursei care susține că localnici s-au răsculat împotriva dominației ungare. 4 puncte
5. Selectaţi , două informați aflate în relația cauză –efect, selectate din sursa B. 10 puncte
6. Menționați două atribuții ale domnului precizate în sursa A. 4 puncte
2. Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele descrise de sursa C. 2 puncte
7. Menționați altă instituție din spațiul romnesc în Evul Mediu in afara celor in sursa B 10 puncte
5. Selectaţi, două informații aflate în relația cauză-efect, selectate din sursa C. 10 puncte

A „…conducătorul ales, care a asumat titlul de mare voievod; titlul exprima atât funcția primordial militară(…) uns de mitropolit, marele voievod adoptă odată cu
coroana,semn al suveranității, și titlul de domn (authentis în titulatura greacă),care a conservat în limba română semnificația de dominus atribuit împăraților romani din
epoca târzie a imperiului, cea a dominatului. Prin ungere, domnii deveneau conducători politici ,,din mila lui Dumnezeu ’’( Dei gratia în latină, bojiiu milostiu din textele
slave); afirmare de suveranitate atât externă, în raport cu puterile vecine, cât mai ales internă, fa ță de to ți supu șii, inclusiv pătura stăpânlor de mo șii din rândurile cârora
proveneau.(…) Introducerea în titulatura domnilor înaintea numelui lor a cuvântului Io, prescurtare de la Ionnes, ,,cel ales de Dumnezeu’’, afirmă răspicat sursa divină a
puterii domnești. Această calitate, domnii o dobândeau prin ceremonia religioasă a ungerii și încoronării care le transfera harul divin și confirma sprijinul divinită ții pentru
puterea lor. (Mihail Bărbulescu, Istoria României)
B. Dar crearea Mitropoliei Țării Românești în cooperare cu Bizanțul mai însemna și înfruntarea altui aspect al politicii lui Ludovic de Anjou: prozelitismul catolic.
Conferind bisericii ortodoxe din țara sa o organizare superioară, obținută de la Patriarhia din Constantinopol, care coordona efortul de îndiguire a progreselor
catolicismului în lumea ortodoxă. Nicolae Alexandru a pus stavilă încercării lui Ludovic de a smulge Țara Românească confesiunii răsăritene și de a o converti la
catolicism sub controlul ierarhiei ecleziastice a regatului său. Înființarea Mitropoliei Țării Române ști în 1359 a dat țării în acela și timp un izvor de legitimare a puterii
domnului autocrat, în legătură cu una din cele două surse de de legitimare ale lumii europene medievale, și o organizare ecleziastică în opozi ție directă cu tendin țele
prozelitismului angevin. Prin acest act, Nicolae Alexandru a desăvârșit instituțional emanciparea Țării Românești de sub tutela regatului angevin, proces inițiat cu arma în
mână de către tatăl său.(Șerban Papacostea, Geneza statului în Evul Mediu românesc)
C. Anihilarea autonomiei Făgărașului în 1291 de către regele Andrei III a coincis, potrivit tradiției istorice a Țării Române ști, cu trecerea mun ților de către ,,Negru
Vodă,, personaj a cărui identitate reală e necunoscută, și instalarea sa la Câmpulung, unde și-a mutat scaunul. Cămpulung, până atunci un adăpost al Regatului Ungar,
sediu al unei înfloritoare comunități catolice, alcătuită din sași și unguri, etapă importantă a drumului comercial care lega Transilvania cu Dunărea de Jos și cu Marea
Neagră, a devenit cea dintâi reședință a domniei Țării Românești, locul unde au fost îngropați primi ei domni.Tradiția e confirmată a șadar de realitatea istorică. Dispari ția
autonomiei românești din Făgăraș și concomitent pierdere a Câmpulungului de către Regatul Ungar au marcat momentul final al desprinderii de coroana ungară a
teritoriilor sud –carpatice aflate până atunci sub dominația ei. „Descălecatul” la Câmpulung a fost urmat de „întemeiere” țării adică de agregarea forma țiunilor politice
preexistente, cnezate și voievodate.
Pornind de la aceste surse , răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți instituția precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele descrise de sursa B. 2 puncte
3. Menționați domnitorul din sursa B și respectiv instituția pe care a creat-o. 10 puncte
1. Numiți prima reședință (capitală ) a Țării Românești precizată în sursa C. 4 puncte
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care sus ține că Nicolae Alexandru a desăvâr șit institu țional emanciparea indtitu țională a Țării Române ști
de sub tutela regatului angevin. 2 puncte
3. Menționați câte un voievod precizat în sursa C, respectiv în sursa B. 10 puncte
4. Scrieți, litera corespunzătoare sursei care susține că localnici s-au răsculat împotriva dominației ungare. 4 puncte
5. Selectaţi , două informați aflate în relația cauză –efect, selectate din sursa B. 10 puncte
6. Menționați două atribuții ale domnului precizate în sursa A. 4 puncte
2. Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele descrise de sursa C. 2 puncte
7. Menționați altă instituție din spațiul romnesc în Evul Mediu in afara celor in sursa B 10 puncte
5. Selectaţi, două informații aflate în relația cauză-efect, selectate din sursa C. 10 puncte