Sunteți pe pagina 1din 3

Inspectoratul Școlar Județean Constanța

Simulare județeană - Examenul național de bacalaureat, feb-mart 2023


Proba E. c)
Istorie
Varianta 3
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocațională – profil artistic, toate
specializările; - profil sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-
documentarist, instructor-animator, instructor pentru activități extrașcolare, pedagog școlar; -
profil teologic, toate specializările.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I _________ (30 de puncte)

Citiți cu atenție sursele istorice de mai jos:


A. „Într-o vreme, însă, când conștiința națională făcea progrese rapide, revenirea pământenilor în
scaunele de domnie din Moldova și Țara Românească a fost percepută, mai ales în perspectiva
desfășurării ulterioare, ca începutul „renașterii naționale”. Mica boierime, blocată în afirmarea ei socio-
politică de marii boieri, revendica o participare mai importantă în conducerea statului...Obiectivele ei
și-au găsit expresia în proiectul de constituție zisă a „Cărvunarilor”...care în textul ei formula fără
echivoc „principiul constituțional, domnia legilor”, în înțelesul că autoritatea domnului era limitată și
subordonată organismului reprezentativ – Sfatul obștesc. Constituția Cărvunarilor cuprindea un șir de
principii și drepturi, precum respectul proprietății, egalitatea în fața legilor, libertatea persoanei. Aceste
principii nu erau aplicate însă consecvent, întrucât, în problema esențială – cea a puterii – mica
boierime se arăta preocupată exclusiv de a-și asigura un cuvânt decisiv în Sfatul obștesc. Constituția
Cărvunarilor a fost violent combătută de marea boierime și ea a rămas un simplu proiect.”
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

B. „Introducerea regimului fanariot în Moldova şi Ţara Românească a fost replica Porţii la situaţia
internaţională ivită la sfârșitul secolului al XVII-lea prin înlăturarea Imperiului Otoman din Europa
Centrală. În 1711 în Moldova şi în 1716 în Ţara Românească, Nicolae Mavrocordat, domn și în
perioada anterioară, a fost chemat să inaugureze noua epocă fanariotă. Ceea ce s-a schimbat acum
nu a fost o domnie cu alta, ci regimul politic care, aducând modificări statutului juridic al țărilor române,
exprima consecințele dominației străine în noua perioadă și fenomene nou apărute în societatea
europeană. Domnii sunt numiţi direct de Poartă, din rândul familiilor influente, Mavrocordat, Ipsilanti,
dar şi dintre români, fără asentimentul ţării. ... Perioadele de domnie sunt scurte, cu unele excepţii,
domnii fiind degradaţi la nivelul unor funcţionari ai Porţii, schimbaţi dintr-o ţară în alta. Deoarece sunt
lipsiţi de iniţiativă în politica externă, ei ajung executorii fideli ai însărcinărilor otomane în raport cu
marile puteri. Limitările puterii centrale şi presiunea otomană, deşi deosebit de grave, nu anulează
autonomia ţărilor. Amestecul în viaţa internă a celor două ţări este însă vizibil întrucât Poarta se
implică prin poruncile sale în conducerea efectivă, estompând atributele domneşti...”
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:


1. Numiţi o instituție precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la domniile fanariote. 2 puncte
3. Menţionaţi spațiile istorice la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că puterea domnului era
limitată, precizat într-un proiect de lege fundamentală. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul
fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte

Simulare județeană – Probă scrisă la istorie Varianta 3


Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocațională – profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activități extrașcolare, pedagog școlar; - profil teologic, toate specializările.
Inspectoratul Școlar Județean Constanța
6. Prezentaţi două proiecte politice referitoare la statul român modern elaborate în perioada regimului
politic la care se referă sursa B. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a unei instituţii centrale din spaţiul românesc extracarpatic în secolul al
XVI-lea. 4 puncte

SUBIECTUL al-II-lea _ ___ (30 de puncte)


Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:
” În 1714, Constantin Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol, iar doi ani mai târziu succesorul
său a fost și el ucis de turci. Pretextul a fost încercarea lor de a se alia cu rușii împotriva otomanilor,
dar în cazul lui Brâncoveanu adevăratul motiv a fost dorința celor din urmă de a-și însuși averile sale.
Cu puțin timp în urmă, în 1711, principele Moldovei, Dimitrie Cantemir, a încheiat o alianță cu Rusia,
dar a fost nevoit să se exileze în această țară după ce Petru cel Mare a fost înfrânt de turci în același
an. Turcii au impus atunci un grec pe tronul Moldovei, iar în 1716 au făcut același lucru pentru
Valahia. Principii de origine greacă, ce aveau să domnească până la 1821, erau numiți fanarioți, după
numele cartierului Fanar din Constantinopol. Ei proveneau din familii de mari comercianți activi atât în
principatele românești, cât și la Constantinopol. Din acest moment, lupta pentru tron a căpătat un
caracter ne-disimulat de speculație financiară. […]
Numărul modalităților de extorcare a crescut către sfârșitul secolului al XVIII-lea. A devenit o practică
pentru guvernul otoman să scoată la licitație tronul Valahiei (și pe cel al Moldovei), iar cîștigătorul, cel
care era dispus să plătească cel mai mult dintre reprezentanții nobilimii grecești, trebuia apoi ca în
timpul domniei să reușească să strângă din impozite o sumă suficient de mare pentru a-și plăti
datoriile. Pe lîngă impozitele obișnuite, principele mai contracta împrumuturi mari către boieri și
mănăstiri. Iar cum domniile erau foarte scurte, iar principele care urma în tron refuza de obicei să
preia datoriile celui pe care îl înlocuise, astfel de tranzacții erau foarte riscante. Aceste practici au
generat competiție pentru favoruri, corupție pe scară mare și amestecul dintre speculațiile financiare și
viața politică ce au caracterizat atât relațiile dintre principe și Constantinopol, cât și pe cele dintre
principe, boieri și mănăstiri.”
(Daniel Chirot Schimbarea socială într-o societate periferică )

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe :


1. Numiți domnitorul executat la Constantinopol. 2 puncte
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menționați cele două principate românești la care se referă sursa. 6 puncte
4. Menționați, din sursa dată două informații referitoare referitoare la principii Moldovei și Țării
Românești la începutul secolului al XVIII-lea 6 puncte
5. Formulați pe baza textului, un punct de vedere referitor la instituția domniei din perioada fanariotă
în Principate, susținându-l cu două informații selectate din text. 10 puncte
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia proiectele politice din prima
jumătate a secolului al XIX lea au contribuit la modernizarea statului român. (Se punctează prezentarea
unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al-III-lea ________ (30 puncte)


Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în Evul Mediu,
având în vedere:
- precizarea unui izvor istoric în care sunt atestate autonomiile locale din spațiul românesc în
secolele al-IX-lea-al XIII-lea și menționarea a două caracteristici ale acestora;
- prezentarea unei acțiuni desfășurate în deceniile trei-patru ale secolului al XIV-lea, în procesul
de constituire a statului medieval românesc din sudul Carpaților;

Simulare județeană – Probă scrisă la istorie Varianta 3


Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocațională – profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activități extrașcolare, pedagog școlar; - profil teologic, toate specializările.
Inspectoratul Școlar Județean Constanța
- menționarea a două instituții centrale înființate în spațiul românesc extracarpatic, în Evul
Mediu;
- formularea unui punct de vedere referitor la importanța implicării Țărilor Române în relațiile
internaționale din Evul Mediu și susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea


relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și
utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii
cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Simulare județeană – Probă scrisă la istorie Varianta 3


Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocațională – profil artistic, toate specializările; - profil
sportiv, toate specializările; - profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activități extrașcolare, pedagog școlar; - profil teologic, toate specializările.

S-ar putea să vă placă și