ROMÂNIA POSTBELICĂ.

STALINISM, NAŢIONAL-COMUNISM
ŞI DISIDENŢĂ ANTICOMUNISTĂ. CONSTRUCŢIA
DEMOCRAŢIEI POSTDECEMBRISTE
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 2 ore

SUBIECTUL I 30 puncte

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A. „Principiile stalinismului economic au fost proclamate de partid încă de la conferinţa

naţională din octombrie 1945; ele nu au putut însă fi puse în practică, decât după căderea
monarhiei şi preluarea puterii. (…) Anul 1949 a fost şi cel în care partidul a început
colectivizarea agriculturii, o măsură căreia i-a trebuit, totuşi, nu mai puţin de 13 ani pentru a fi
desăvârşită. Perioada 1949-1953, în special, a fost extrem de dură pentru ţărănime, circa 80 000
de ţărani fiind arestaţi de autorităţi. Pe lângă această represiune directă, regimul a folosit şi
mijloace indirecte de presiune pentru a-i convinge pe săteni să alcătuiască gospodării colective,
cum ar fi cotele fixe obligatorii, introduse în 1951; ele reprezentau între 20 şi 60% din produsele
ţăranilor, fiind plătite la preţuri foarte mici, fixate de stat”.
(Vlad Georgescu, Istoria românilor.De la origini până în zilele noastre)

B. „Marxism-leninismul şi măreaţa experienţă istorică a victoriei socialismului în URSS ne

învaţă că poate fi înfăptuită construirea socialismului numai în baza trecerii în proprietatea
obştească a tuturor principalelor mijloace de producţie, atât la oraşe , cât şi la sate, adică în baza
trecerii lor în proprietatea de stat şi cooperatistă. (…) Între chiaburimea satelor noastre şi restul
ţărănimii sunt profunde contradicţii de clasă, contradicţii dintre exploatatori şi exploataţi, care se
ascut pe zi ce trece. (…) Politica noastră faţă de ţărănime trebuie să fie clară; ne sprijinim pe
ţărănimea săracă, strângem alianţa cu ţărănimea mijlocaşă şi ducem o luptă neîntreruptă
împotriva chiaburimii.”
(Gheorghe Gheorghiu-Dej, cuvântare din 1949)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Menţionaţi , pe baza sursei A, un factor favorabil aplicării principiilor stalinismului economic.

2 puncte
2. Precizaţi , pe baza sursei B, o modalitate prin care putea fi înfăptuită construirea socialismului.
2 puncte
3. Numiţi câte o modalitate folosită de regimul comunist în procesul de
colectivizare a agriculturii din sursa A, respectiv sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi litera corespunzătoare sursei care menţionează numele unui lider al regimului
comunist, în timpul căruia are loc procesul de colectivizare în România 3 puncte
5. Prezentaţi o altă măsură economică adoptată de regimul comunist în România. 7 puncte
6. Prezentaţi două etape ale cuceririi puterii de către comunişti în România. 6 puncte
7. Menţionaţi doua forme de rezistenţă anticomunistă din România 4 puncte
SUBIECTUL II 30 puncte

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:

„Întrucât comuniştii înaintau inexorabil spre dobândirea monopolului puterii politice, monarhia
devenise o anomalie. Temându-se că acest ultim vestigiu al vechii orânduiri politice ar putea să
mai servească drept un centru al opoziţiei faţă de noua societate, Partidul Comunist a făcut pasul
final, logic, pentru asigurarea dominaţiei sale asupra ţării, atunci când l-a forţat pe rege să abdice,
la 30 decembrie 1947. Proclamarea de către comunişti a Republicii Populare Române a fost
apogeul campaniei lor pentru dobândirea puterii. Acţiunea lor a determinat pe plan intern
subordonarea ţării modelului politic şi economic sovietic şi aservirea ei scopurilor sovietice în
relaţiile internaţionale.”
(Keith Hirchins, România 1866-1947)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Menţionaţi, pe baza sursei, un motiv al acţiunii întreprinse de Partidul Comunist Român

pentru a-l forţa pe rege să abdice. 2 puncte
2. Precizaţi data la care regele a fost forţat să abdice. 2 puncte
3. Precizaţi , pe baza sursei, două consecinţe, una pe plan intern şi una pe
plan extern, ale proclamării de către comunişti a Republicii Populare Române. 6 puncte
4. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la modul în care a
avut loc desfiinţarea monarhiei şi proclamarea Republicii Populare Române,
susţinându-l cu o explicaţie din text. 6 puncte
5. Menţionaţi două asemănări şi două deosebiri între regimul stalinist din perioada
lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi naţional-comunismul lui Nicolae Ceauşescu 8 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, rolul disidenţei anticomuniste în
România. (Se punctează pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui
fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)
6 puncte

SUBIECTUL III 30 puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România de la stalinism la naţional-

comunism, având în vedere:
1. precizarea epocii istorice în care s-a instaurat stalinismul în România şi menţionarea a două
cauze ale acestui fapt istoric;
2. prezentarea unui fapt istoric desfăşurat în România în timpul regimului stalinist;
3. menţionarea a două elemente de continuitate între stalinism şi naţional-comunism;
4. formularea unui punct de vedere cu privire la evoluţia României în perioada 1945-1989 şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,
evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice
(pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice
a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizat.
 BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Se punctează oricare alte formulări/ modalităti de rezolvare corectă a cerinţelor.

• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total
acordat pentru lucrare la 10.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru menţionarea factorului favorabil aplicării principiilor stalinismului economic,

menţionat în sursa A
2. 2 puncte pentru precizarea modalităţii prin care putea fi înfăptuită construirea socialismului,
pe baza sursei B
3. câte 3 puncte pentru numirea modalităţii folosite de regimul comunist în procesul de
colectivizare din sursa A , respectiv sursa B
3p x 2 = 6p
4. 3 puncte pentru scrierea literei B care menţionează numele liderului regimului
comunist, în timpul căruia are loc procesul de colectivizare în România
5. 7 puncte pentru prezentarea măsurii economice adoptate de regimul comunist in Romania
6. câte 3 puncte pentru prezentarea celor două etape ale cuceririi puterii de către comunişti în
România 3p x 2 = 6p
7. câte 2 puncte pentru menţionarea celor două forme de rezistenţă anticomunistă din România
2p x 2 = 4p

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. 2 puncte pentru menţionarea motivului acţiunii întreprinse de Partidul Comunist Român

pentru a-l forţa pe rege să abdice
2. 2 puncte pentru precizarea datei la care regele a fost forţat să abdice
3. câte 3 puncte pentru precizarea celor două două consecinţe, una pe plan intern şi una pe
plan extern, ale proclamării de către comunişti a Republicii Populare Române 3p x 2 = 6p
4. - 3 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la
modul în care a avut loc desfiinţarea monarhiei şi proclamarea Republicii Populare Române
- 3 puncte pentru selectarea explicaţiei din text. 3p x 2 = 6p
5. câte 2 puncte pentru fiecare asemănare şi deosebire între regimul stalinist din perioada
lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi naţional-comunismul lui Nicolae Ceauşescu 2p x 4 = 8p
6. - 3 punct pentru pertinenţa argumentării referitoare la rolul disidenţei anticomuniste în
România.
- 2 puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susţine afirmaţia dată
- 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.),
respectiv a conectorilor care exprimă concluzia (aşadar, ca urmare etc.) 6 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:

1. - 3 puncte pentru precizarea epocii istorice în care s-a instaurat stalinismul în România
- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două cauze ale acestui fapt istoric
3p x 2 = 6p
2. – 2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric desfăşurat în România în timpul regimului
stalinist
- 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric desfăşurat în România în timpul regimului
stalinist
3. - câte 3 puncte pentru fiecare menţionarea fiecărui element de continuitate între stalinism şi
naţional-comunism
3p x 2 = 6p
4. - 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluţia României în perioada
1945-1989
- 1 punct pentru pertinenţa argumentării punctului de vedere formulat
- 1 punct pentru selectarea oricărui argument istoric pentru susţinerea punctului de vedere
referitor la evoluţia României în perioada 1945-1989
- 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.),
respectiv, concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

• 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric
• 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii)
0 puncte pentru text nestructurat
• 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
• 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu.
 BORDEROU DE CORECTARE ŞI EVALUARE

Nr. SUBIECTUL I SUBIECTUL II SUBIECTUL III Ofi- Media Nota

crt. 30 puncte 30 puncte 30 puncte ciu
2 2 6 3 7 6 4 2 2 6 6 8 6 9 5 6 4 6 10p

CENTRALIZATOR

1-1,9 2-2,9 3-3,9 4-4,9 5-5,9 6-6,9 7-7,9 8-8,9 9-10 Media pe
clasă