0766481124

Voinea Iulia Georgiana

 Chimizarea agriculturii prin îngrăşăminte, erbicide, pesticide, fitohormoni este
strâns legată atât de creşterea producţiei agricole cât şi de problemele mediului
înconjurător.

- îngrăşămintele chimice duc la epuizarea fertilităţii naturale a solului şi, în ultimă

instanţă la un dezechilibru în compoziţia naturală a solului;

- îngrășămintele chimice, în special cele cu N şi P duc la diseminarea azotului şi

fosforului în mediul înconjurător cu consecinţe nefavorabile asupra eutroficizării
apelor de suprafaţă și a echilibrului biologic;

- îngrăşămintele chimice produc modificări în ceea ce priveşte calitatea recoltelor,

respectiv a elementelor, prin acumulări de nitraţi, glucide, lipide, schimbarea
reportului C/N, N/P,Ca/Mg ;
- efectul rezidual al unor produse chimice ce ajung în alimentaţie, alături de alţi
factori, contribuie la favorizarea unor boli moderne ;
În funcție de elementele nutritive pe care le conțin ca element de bază , aceste
se împart în șase grupe principale:

1. Îngrășăminte cu azot, care se deosebesc după forma lorfizică în solide și lichide,

după forma chimică sub carese găsește azotul ( amoniacală, nitritică, amidică), ca
și după gradul lui de accesibilitate pentru plante
2. Îngrășăminte cu fosfor, din această grupă fac parte diferite săruri ale acizilor
fosforici și polifosforici
3. Îngrășăminte cu potasiu, cuprind diferite săruri cu potasiu, ale unor acizi tari
( HCI; H2SO4) sau ale unor acizi slabi ( H2CO3; H4SIO4; H2SIO3)
4. Îngrășăminte cu macroelemente de ordin secundar care conțin magneziu,sulf
5. Îngrășăminte cu microelemente, care conțin elemente ce se găsesc în plante
6. Îngrășăminte complexe și mixte, conțin douăsau mai multe elemente cu rol în
nutriția plantelor, cele complexe se obțin prin reacții chimice, iar cele mixte prin
amestec
Prezența unui număr de acizi în sol, cum ar fi acizii clorhidric și sulfuric,
creează un efect dăunător asupra solului denumit friabilitatea solului.
Diferiți acizi din sol dizolvă fragmentele de sol care contribuie la menținerea
împreună a particulelor de rocă. Grundurile de sol rezultă din combinarea
humusului sau materialului natural descompus, cum ar fi frunzele moarte , cu lut.
Aceste crustre minerale bogate în sol sunt esențiale pentru drenajul solului și
îmbunătățesc considerabil circulația aerului în sol.
Deoarece substanțele chimice din îngrășăminte chimice distrug zgurii din sol,
rezultatul este un sol foarte compact, cu drenaj redus și circulație a aerului.
Produsele chimice sintetice din îngrășămintele chimice afectează în mod
negativ sănătatea microorganismelor solului care se găsesc în mod natural prin
afectarea pH-ului solului. Aceste niveluri modificate de aciditate din sol elimină
microorganismele benefice pentru plante și sănătatea solului, deoarece acestea
contribuie la creșterea apărării naturale a plantelor împotriva dăunătorilor și a
bolilor. Aceste microorganisme utile constau în bacterii producătoare de
antibiotice și miocorizale și alte ciuperci care se găsesc în soluri sănătoase.
Utilizarea îngrășămintelor de azot care poate fi chimice periclitează, de
asemenea, sănătatea bacterilor care fixează echilibrul de azot în sol. Aceste
bacterii de fixare a azotului sunt responsabile pentru transformarea oxigenului
atmosferic într-o formă d de e azot care poate fi utilizată cu ușurință de plante.
Cererea la nivel mondial de îngrăşăminte cu azot a crescut de la
111,4 milioane tone în 2013 la 113,1 milioane tone în 2014 cu o
viteză de creştere de 1,5% pe an. Se preconizează că cererea pe
piaţa mondială să fie de 119,4 milioane tone în 2018 cu o creştere
anuală de 1,4%. Creşterea de 6,3 milioane tone de azotaţi între
anii 2014-2018 este repartizată 58% în Asia, 22% în America, 11%
în Europa, 8% în Africa şi 1% în Oceania. Cea mai mare creştere
a cererii mondiale privind Asia este preconizată să vină din
China şi India (18% şi 17%), urmate de Indonezia (6%), Pakistan
(4%),
Bangladesh şi Vietnam (2%), Malaezia şi Thailanda (1%). Pentru
America creşterea este datorată cererii din America Latină (18%)
şi va veni în principal din Brazilia, Argentina, Columbia şi
Mexic. În America de Nord se preconizează o creştere a cererii
de aproximativ 5%, provenind din S.U.A. şi Canada. În Europa,
cota majoră de creştere este preconizată din Europa de Est şi
Asia Centrală (9%), Ukraina (5%) şi Rusia (3%). Ponderea
creşterii necesarului de îngrăşăminte pe bază de azot din Europa
Centrală se preconizează de a fi în jur de 3% .
Din grafic se observă că îngrăşămintele chimice au ponderea cea mai mare, înregistrându-se o
creştere a suprafeţelor de 150.718 ha, respectiv 2,3% pe care s-au aplicat îngrăşămintele
chimice din 2012 în 2016. Pentru îngrăşămintele naturale creşterea este mult mai mare
comparând anul 2012 cu 2016, înregistrându-se o creştere de 256.636 ha, respectiv 42,37%. În
anii 2012 şi 2013 se observă că pe 91% din suprafeţe s-au aplicat îngrăşăminte chimice, iar pe
9% îngrăşăminte naturale. Între anii 2014-2016 se observă o scădere la 88% a suprafeţelor pe
care s-au aplicat îngrăşăminte chimice, determinând o uşoară creştere a suprafeţelor tratate cu
îngrăşăminte naturale, la 12%.
 Efectele poluării solului asupra sănătăţii umane sunt majore.
Culturile pe soluri poluate absorb o mare parte din poluanţi care vor fi
ingeraţi de oameni sau animale. Expunerea pe termen lung la solurile
poluate sau la culturile obţinute de pe soluri poluate pot afecta structura
genetică a organismului, provocând boli congenitale şi probleme
cronice de sănătate care nu pot fi vindecate.
Peste 70% din poluanţi sunt cancerigeni intensificând șansele de a
dezvolta cancer la omul expus la solurile poluate. Expunerea pe termen
lung la benzen şi compuşi bifenil policloruraţi este legată de dezvoltarea
leucemiei şi a cancerului la ficat. Poluanţii solului pot provoca afecţiuni
ale pielii, blocaje musculare şi tulburări ale sistemului nervos central.
Oamenii pot fi afectaţi indirect datorită bioacumulării sau otrăvirii prin
ingestie de alimente atunci când oamenii consumă produse cultivate în
solurile poluate sau produse de origine animală care consumă plante din
solurile poluate. Drept urmare, oamenii ar putea avea boli acute sau pot
suferi de moarte prematură.
 Bibliografie:
 Muntean Ioan Ovidiu ,, Ecologie și protecția
mediului”
 Mureșan Alina Crina ,,Chimia și poluarea
solului”
 Pricope Ferdinand ,, Poluarea mediului și
conservarea naturii”

 Vă mulțumesc!