I.

Caracteristici generale ale ecosistemelor naturale şi ale agro-ecosistemelor sau sistemelor agro-silvo-pastorale:
a. Particularităţi ale ecosistemelor naturale;
b. Interrelaţiile ecosisteme naturale / sisteme agro-silvo-pastorale;
c. Rolul sistemelor agro-silvo-pastorale în protecţia mediului.
II. Impactul practicilor agricole asupra resurselor naturale şi asupra mediului înconjurător:
a. Impactul asupra solurilor
1. factori şi practici care contribuie la degradarea proprietăţilor fizice ale solurilor;
2. tasarea şi compactarea solurilor: cauze şi efecte;
3. formarea crustei: cauze şi efecte (asupra solului şi asupra plantelor cultivate);
4. consecinţe pe termen mediu şi lung ale degradării structurii solurilor;
5. mijloace, principii şi tehnici de ameliorare a stabilităţii structurale şi a proprietăţilor fizice ale solurilor.
6. consecinţe ale degradării proprietăţilor fizice ale solurilor asupra proprietăţilor chimice şi biologice şi
asupra stării de fertilitate a solului;
7. consecinţe ale arderii materiei organice provenind din resturile vegetale ale culturilor agricole;
8. efecte ale pesticidelor asupra activităţii biologice a solurilor;
9. rolul microorganisemlor solului în evoluţia pesticidelor la nivelul solurilor şi în mediul înconjurător.
b. Impactul asupra apelor:
1. poluare punctuală şi poluare difuză;
2. poluarea cu nutrienţi de origine agricolă: tipuri de nutrienţi şi originea lor; căi de transfer la nivelul apelor
subterane şi la nivelul apelor de suprafaţă;
3. consecinţe ale poluării cu nutrienţi a apelor de suprafaţă;
4. riscurile nitraţilor pentru om;
5. poluarea cu pesticide: cauze şi efecte;
6. metode şi tehnici de limitare a poluării cu pesticide a apelor de suprafaţă si a apelor subterane.
c. Impactul asupra aerului:
i. Surse de poluare a aerului ca urmare a practicilor agricole:
1. poluarea generată de emsiile de gaze cu efect de seră; tipuri de gaze cu efect de seră generate de
agricultură; surse;
2. poluarea generată de pesticide; căi de transfer al pesticidelor în atmosferă;
3. evoluţia pesticidelor în atmosferă.
ii. Limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră provenind din agricultură:
1. căi şi mijloace de limitare a emisiilor de amoniac (NH3), protoxid de azot (N2O) şi metan (CH4) din
agricultură;
d. Biodiversitatea: - caracterizarea conceptului de biodiversitate şi a practicilor agricole generatoare de efecte
negative asupra acesteia.

III. Practici agricole sustenabile:

i. limitarea riscurilor poluării cu nitraţi printr-o fertilizare cu azot sustenabilă;
ii. bune practici agricole privind aplicarea materialelor fertilizante;
iii. captarea nitraţilor între două culturi;
iv. adaptarea tehnologiilor agricole;
v. rolul rotaţiei culturilor în refacerea proprietăţilor fizice ale solurilor;
vi. rolul rotaţiei culturilor în menţinerea şi/sau creşterea nivelului de fertilitate a solurilor;
vii. rolul rotaţiei culturilor în limitarea efectelor negative ale pesticidelor;
viii. rolul leguminoaselor în cadrul rotaţiei culturilor;
ix. mijloace şi metode de îmbunătăţire a activităţii biologice la nivelul solului şi a fertilităţii acestuia;
x. mijloace şi metode de ameliorare a proprietăţilor chimice ale solurilor degradate;
xi. importanţa resturilor vegetale pentru activitatea biologică la nivelul solului;
xii. rolul materiei organice în remedierea şi asigurarea stabilităţii structurale a solurilor;
xiii. culturi speciale în cadrul rotaţiei culturilor; importanţa lor.

Prof. dr. ab. Vasilica STAN

1/2