4.Importanța igienică,epidemiologică și biochimică a solului.

Importanța igienică a solului constă în:

- utilizarea lui pentru epurarea și neutralizarea reziduurilor lichide și a deșeurilor solide din centrele
populate.
-solul exercită o acțiune puternică asupra microclimei localităților,dezvoltării vegetației,particularităților
de sistematizare și construcție a centrelor populate și a blocurilor separate.
-solul influențează indirect asupra sănătății și condițiilor de viață ale populației.
-solul poate transmite la om mai multe maladii infecțioase.

Importanța epidemiologică a solului.

Solul poate contribui la dereglarea sănătății umane prin compoziția sa naturală.Sunt zone geografice cu
conținut sporit sau carențial de microelemente.Aceste zone se numesc provincii biogeochimice.

Importanța biochimică
-Componenţa minerală a solului include practic toate elementele Sistemului Periodic al lui D.
Mendeleev.
-Substanţele minerale din sol sunt incluse într-un circuit (migraţie) continuu: sol – apă – plante – animale
– produse alimentare – om.

5.Terenurile de sol supuse cercetării și supravegherii igienice.

Mai frecvent se cercetează următoarele zone:
-Locurile de joacă pentru copii.
-Teritoriul plajelor.
-Locurile de recreaţie şi odihnă.
-Spaţiul de joacă şi de activitate din unităţile de preşcolari şi şcolari.
-Terenurile de sport.
-Terenurile din jurul surselor de apă protejate sau neprotejate.
-Terenurile în care omul vine în contact cu solul în procesul muncii (sere, livezi, grădini,
ciupercării etc.).
-Unităţile sau complexele de creştere a animalelor ( integral cu totă gospodărirea auxiliară şi gestionarea
deşeurilor acestora).
-Terenurile irigate din bazinele de suprafaţă şi/sau fertilizate cu îngrăşăminte organice naturale şi
cultivate cu legume şi zarzavat.
-Terenurile agricole tratate cu produse de uz fitosanitar şi fertilizatori chimici.
-Terenurile agricole amplasate în vecinătatea unor surse industriale care poluează mediul respectiv
şi solul cu diferiţi poluanţi chimici.
-Terenurile agricole situate pe ambele parți a arterelor de circulaţie cu trafic intens.

6.Sursele,căile și genurile de poluare a solului.

Principalele elemente poluante sânt:

-microorganismele patogene;
-paraziţii intestinali;
-substanţele organice diverse;
-substanţele chimice potenţial toxice;
-substanţele radioactive.
Poluarea se poate subdivide în 2 categorii:
I. poluare biologică;
II. poluare chimică;

Poluarea biologică
-este caracterizată prin desiminarea pe sol odată cu diversele reziduuri a germenilor patogeni,
supraveţuirea pe sol a cărora este variabilă şi depinde atât de specia microbiană cât şi de
calitatea solului şi condiţiile meteoro - climatice.
-Din punct de vedere al provenienţei şi mediului de transmitere germenii patogeni din sol pot fi
divizaţi în 2 grupuri:
a)germeni patogeni excretaţi de om şi transmişi prin intermediul solului, contaminare om-sol-
om;
b)germeni patogeni ai animalelor şi transmişi prin intermediul solului, contaminare animal-sol-
om.

Contaminare om-sol-om – caracteristică mai ales pentru grupa jermenilor de provenienţă intestinală
(bacilul tific, bacilii paratifici, bacilii dezinterici, vibrionul holeric, virusurile poliomelitice, virusul hepatitei
epidemice, o serie de germeni condiţionat patogeni, dar şi pentru strepto-stafilococi, micrococi etc. Toţi
germenii din această categorie au rezistenţă redusă în sol (10-30zile).

Contaminare animal-sol-om – recunoaşte un număr mult > de germeni ca bacilul tetahic, bacilul
antracis, germenii gangreni gazoase, riskettsia burnetti, leptospire, brucela, pasteurile ş.a. Viabilitatea
acestor categorii de germeni este de la câteva săptămâni la ani de zile.

Poluarea chimică este produsă prin rezidii:

-menagere;
-zootehnice;
-industriale;
-radioactive;
-şi ca urmare a utilizării unor substanţe chimice în agricultură.

Luând în consideraţie diversele surse de poluare ca şi elementele poluante tipurile de poluare

pot fi clasificate:
a) poluare organică- se datoreşte în principal reziduurilor menagere, zootehnice şi unor
reziduuri industriale provenite mai ales de la întreprinderile alimentare.
b) poluare industrială- poate oferi o componenţă organică dar de cele mai multe ori are un
conţinut bogat în substanţe chimice potenţial toxice. Ea se face prin depunerile pe sol a
poluanţilor răspândiţi în atmosferă şi prin depozitarea incorectă a deşeurilor industriale, minere
etc.
c) poluare radioactivă- este de dată mai recentă şi se efectuează prin sedimentări din atmosferă
şi depozitare incorectă a reziduurilor cu conţinut bogat de izotopi.
d) poluare agricolă;
În majoritate este realizată prin:
1. Poluarea cu substanțe fertilizante
2. Poluarea cu produși fitosanitari ( pesticide)