MINISTERUL EDUCAȚIEI și CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

LICEUL TEORETIC CU PROFIL REAL „MIHAI MARINCIUC”

CURRICULUM MODIFICAT
LA MATEMATICĂ
pentru anul de studii 2022-2023

Elev Dragoșciuc Vitalie

Clasa a VIII-a „B”
Profesor Perjeru Alexandru
 Preliminarii
Codul Educației al RM definește educația incluzivă drept un proces educațional care răspunde
diversității copiilor și cerințelor individuale de dezvoltare și oferă oportunități și șanse egale de a
beneficia de drepturile fundamentale ale omului la dezvoltare și educație de calitate în medii comune
de învățare.
Individualizarea procesului educațional prin adaptări curriculare poate avea loc pe două căi: prin
adaptări curriculare și prin modificări curriculare.
Curriculum modificat este o parte a PEI și este elaborat de profesorul la disciplina respectivă,
ținîndu-se cond de punctele forte, necesitățile, potențialul și nivelul de dezvoltare al copilului.
Administrarea disciplinei
Statutul disciiplinei Aria curriculară Clasa Numărul de unități Numărul de ore pe
de conținut pe clase an
Obligatorie Matematică și științe Clasa a VIII-a 48 136

Competenţa școlară este un sistem integrat de cunoștinţe, abilităţi, atitudini și valori, dobândite,
formate și dezvoltate prin învăţare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor
probleme în diverse contexte și situaţii.
Achiziţiile finale în termeni de competenţe nu sunt nişte liste de conţinuturi disciplinare care trebuie
memorate. Pentru ca un elev să-şi formeze o competenţă este necesar ca el:
- să stăpânească un sistem de cunoştinţe fundamentale în dependenţă de problema care va trebui
rezolvată în final;
- să posede deprinderi şi capacităţi de utilizare/aplicare în situaţii simple/standarde pentru a le
înţelege, realizând astfel funcţionalitatea cunoştinţelor obţinute;
- să rezolve diferite situaţii-problemă, conştientizând astfel cunoştinţele funcţionale în viziunea
proprie;
- să rezolve probleme, inclusiv din viaţa cotidiană, manifestând comportamente conform achiziţiilor
finale, adică competenţa
Proiectarea curriculumului dezvoltat la matematică a fost ordonată de principiile:
 Principiul asigurării continuităţii la nivelul claselor şi ciclurilor;
 Principiul învăţării centrate pe elevul aflat în relaţie cu mediul său de viaţă;
 Principiul centrării pe aspectul formativ;
 Principiul corelaţiei transdisciplinare-interdisciplinare (eşalonarea optimă a coţinuturilor
matematice corelate cu disciplinele ariei curriculare și alte discipline, asigurându-se coerenţa pe
verticală şi orizontală);
 Principiul abordării sistemice și dezvoltării graduale a competenţelor;
 Principiul creării unui mediu favorabil educaţiei de calitate;
 Principiul centrării clare a tuturor componentelor curriculare pe rezultatele finale – competenţe
specifice matematicii şi unități de competență la matematică.
Curriculumul de matematică pentru gimnaziu şi, în ansamblu, procesul educaţional la matematică în
învăţământul matematic general este fundamentat pe principiile:
I. Principiul constructiv (al structuralităţii), care vizează procesul de reluare sistematică a
informaţiilor, conceptelor de bază ca pe un aspect esenţial al predării-învăţării. În contextul acestui
principiu învăţământul matematic modern se realizează concentric în spirală , fiind axat pe noţiunea
(conceptul) matematică şi formarea, la finisarea şcolarizării, a unor structuri ale gândirii specifice
matematicii.
II. Principiul formativ, care vizează formarea directă a personalităţii elevului în procesul
educaţional la matematică.
În aspectul formării şi dezvoltării competenţei interpersonale, civice, morale şi a competenţei
culturale Curriculumul şcolar pentru Matematică vizează formarea la elevi în procesul educaţional la
matematică a următoarelor valori şi atitudini:
 formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii
cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme în situaţii reale şi/sau modelate;
 manifestarea curiozităţii şi a imaginaţiei în crearea de strategii, probleme, planuri de
activitate, în rezolvarea şi realizarea acestora;
 manifestarea tenacităţii, a perseverenţei, a capacităţii de concentrare, a încrederii în forţele
proprii, tendinţei spre realizarea potenţialului intelectual, responsabilităţii pentru propria
formare;
 încurajarea iniţiativei şi disponibilităţii de a aborda sarcini variate;
 manifestarea independenţei în gândire şi acţiune; dezvoltarea simţului estetic şi critic;
 dezvoltarea unei gândiri deschise, creative şi a unui spirit de obiectivitate, imparţialitate şi
toleranţă;
 aprecierea rigorii, ordinii şi eleganţei în arhitectura rezolvării unei probleme, în aplicarea unei
metode, unui algoritm sau a construirii unei teorii;
 formarea şi dezvoltarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru
viaţa socială şi profesională;
 stimularea unor atitudini favorabile faţă de ştiinţă şi de cunoaştere în general;
 utilizarea terminologiei aferente matematicii în situaţii de comunicare;
 susţinerea propriilor idei şi puncte de vedere prin argumentare şi/sau formulări de întrebări;
 cooperarea în calitate de membru al unui grup;
 angajarea în discuţii critice şi constructive asupra unui subiect matematic;
 adoptarea punctelor de vedere diferite şi orientarea în vederea formării propriei viziuni.
Unitățile de competențe sunt achiziții care trebuie să fie dobândite de către elevi la finele
compartimentului studiat sau la finele anului de studii. Ele servesc și ca elemente/ pași în formarea
competențelor specifice, care vor fi evaluate formativ și/sau sumativ, la finele unității de învățare
și/sau la finele anului de studii.
Unitățile de conținut constituie instrumente care contribuie la dobândirea achizițiilor determinate de
către unitățile de competențe proiectate, la formarea competențelor specifice disciplinei și a celor
transversale/ transdisciplinare.
Activitățile și produsele de învățare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte
semnificative de manifestare a unităţilor de competenţe proiectate pentru formare/dezvoltare și
evaluare în cadrul unităţii respective de învăţare.
COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI MATEMATICA
1. Operarea cu numere reale pentru a efectua calcule în diverse contexte, manifestând interes pentru
rigoare și precizie.
2. Exprimarea în limbaj matematic a unui demers, unei situații, unei soluții, formulând clar și concis
enunțul.
3. Aplicarea raționamentului matematic la identificarea și rezolvarea problemelor, dovedind claritate,
corectitudine și concizie.
4. Investigarea seturilor de date, folosind instrumente , inclusiv digitale, și modele matematice,
pentru a studia/explica relații și procese, manifestând perseverență și spirit analitic.
5. Explorarea noțiunilor, relațiilor și instrumentelor geometrice pentru rezolvarea problemelor,
demonstrând consecvență și abordare deductivă.
6. Extrapolarea achizițiilor matematice pentru a identifica și explica procese, fenomene din diverse
domenii, utilizând concepte și metode matematice în abordarea diverselor situații.
7. Justificarea unui demers sau rezultat matematic, recurgând la argumentări, susținând propriile idei
și opinii.

Repartizarea orientativă a temelor pe clase și pe unități de conținut

Clasa Temele Nr. de ore

I. Numere naturale 50
a VIII-a II.Numere raționale pozitive 54
III.Elemente de geometrie și unități de măsură 32
Total:136
 Subcompetețe, conținuturi, activități de învățare și evaluare.
Finalități Conținuturi Strategii/tehnologii Strategii de Note
educaționale didactice evaluare
1.1 Scrierea şi citirea  Rezolvarea Evaluarea
Scrierea,citirea numerelor naturale în exerciţiilor și inițială
numerelor naturale sistemul zecimal de problemelor de:
în contexte variate. numerație. Reprezentarea -identificare a Evaluarea
1.2 numerelor naturale pe axă. numerelor naturale formativă
Aplicarea în contexte variate;
operațiilor  Compararea şi -scriere şi citire a Testarea
aritmetice și a ordonarea numerelor numerelor naturale;
proprietăților naturale. - reprezentare a Proble orale,
acestora în calcule Adunarea numerelor numerelor pe axă, scrise,
cu numere naturale naturale. Proprietăți. ordonare și practice
Scăderea numerelor comparare a
naturale. numerelor naturale; Investigația
 Înmulțirea numerelor - efectuare a
naturale. Factorul comun. operațiilor cu
 Împărțirea numerelor numere naturale,
naturale. respectând ordinea
Ordinea efectuării operațiilor și
operaţiilor și folosirea utilizând paranteze;
parantezelor.
Numere raționale pozitive
2.1. Fracții. Noțiunea de -scriere, citire și Evaluarea
Recunoașterea și fracție. Fracţii subunitare, reprezentare a inițială
aplicarea echiunitare, supraunitare. fracţiilor ordinare, a
terminologiei, a Reprezentarea fracţiilor cu numerelor Evaluarea
notațiilor aferente ajutorul unor desene. zecimale; formativă
noțiunii de fracție  Amplificarea şi - aplicare a
ordinară, număr simplificarea fracţiilor. terminologiei şi Testarea
zecimal finit în Adunarea şi scăderea notaţiilor aferente
diverse contexte. fracţiilor cu acelaşi noţiunii de fracție Proble orale,
2.2.Identificarea și numitor. ordinară, număr scrise,
reprezentarea în Noțiunea de număr zecimal, inclusiv în practice
diverse formea zecimal. Scrierea şi citirea situaţii de
fracţiilor ordinare şi numerelor zecimale finite. comunicare; Investigația
a numerelor  Compararea, ordonarea, - amplificare și
zecimale finite numerelor zecimale finite simplificare a
2.4.Utilizarea de  Înmulţirea unui număr fracțiilor;
algoritmi și a zecimal finit cu 10, 100,
proprietăților 1000;
operațiilor
pentruefectuarea și
optimizarea
calculelor cu fracţii
ordinare şi cu
numerele zecimale
finite.
Elemente de geometrie și unități de măsură
3.1.Identificarea și Figuri geometrice: punct, -identificare, Evaluarea
aplicarea în diverse dreaptă, segment, descriere verbală şi inițială
contexte, inclusiv în semidreaptă, unghi, în scris, a noţiunilor
comunicare, a triunghi, patrulater, geometrice studiate, Evaluarea
terminologiei pentagon,cerc, elemente utilizând formativă
aferente noțiunilor ale figurilor terminologia şi
geometriceși geometrice(laturi, vârfuri, notaţiile respective; Testarea
unităților de măsură unghiuri, centru, rază, - aplicare a
studiate. coardă, diametru), reprezentărilor Proble orale,
3.2.Identificarea, interior, exterior. Notații. figurilor geometrice scrise,
caracterizarea prin  Instrumente geometrice: studiate în rezolvări practice
descrierea unor rigla negradată, rigla de probleme;
configurații gradată, compas, echer. - construcție a Investigația
geometrice, figuri, Desenarea figurilor dreptelor
corpuri geometrice geometrice şi efectuarea perpendiculare și
şi elemente ale măsurărilor lungimei. paralele cu rigla și
acestora în situaţii Drepte concurente. echerul;
reale şi/sau Drepte perpendiculare. -analizare şi
modelate. Drepte paralele. interpretare a
3.3.Utilizarea Corpuri geometrice: cub, rezultatelor obţinute
instrumentelor paralelipiped dreptunghic prin rezolvarea unor
geometrice pentru a (cuboid), piramidă, sferă, probleme practice
măsura sau a cilindru, con. cu referire lafigurile
construi/ desena Unităţi de măsură uzuale geometrice studiate
configurații pentru lungime (km, m, şi la unităţile de
geometrice în dm, cm, mm); măsură relevante; -
diverse contexte transformări. efectuare de
3.5.Determinarea Unităţi de măsură uzuale transformări ale
perimetrilor, a pentru suprafaţă ( m2, multiplilor şi
ariilor(pătratului, cm2). submultiplilor
dreptunghiului) şi a Aria pătratului şi a principalelor unităţi
volumelor dreptunghiului. din sistemul
(cubului,cuboidului internaţional de
Unităţi de măsură uzuale
) măsuri pentru
pentru volum(m3 ,cm3
lungime, arie,
.Volumul cubului
volum, masă, timp;
 Unităţi de măsură uzuale
-investigare a
pentru capacitate (l, ml);
valorii de adevăr a
transformări.
unei afirmaţii,
Unităţi de măsură uzuale propoziţii cu
pentru masă (t, kg, g, mg); ajutorul exemplelor,
transformări. contraexemplelor.
Unităţi de măsură uzuale
pentru timp (s, min, ora,
ziua, săptămâna, luna,
anul, deceniul, secolul,
mileniul); transformări.
Unităţi monetare
transformări.