MINISTERUL EDUCAȚIEI și CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

LICEUL TEORETIC CU PROFIL REAL „MIHAI MARINCIUC”

CURRICULUM MODIFICAT
LA Informatică
pentru anul de studii 2022-2023

Elev Dragoșciuc Vitalie

Clasa a VIII-a „B”
Profesor Perjeru Alexandru
 Preliminarii
Codul Educației al RM definește educația incluzivă drept un proces educațional care răspunde
diversității copiilor și cerințelor individuale de dezvoltare și oferă oportunități și șanse egale de a
beneficia de drepturile fundamentale ale omului la dezvoltare și educație de calitate în medii comune
de învățare.
Individualizarea procesului educațional prin adaptări curriculare poate avea loc pe două căi: prin
adaptări curriculare și prin modificări curriculare.
Curriculum modificat este o parte a PEI și este elaborat de profesorul la disciplina respectivă,
ținîndu-se cond de punctele forte, necesitățile, potențialul și nivelul de dezvoltare al copilului.
Administrarea disciplinei
Statutul disciiplinei Aria curriculară Clasa Numărul de module Numărul de ore pe
an
Obligatorie Matematică și științe Clasa a VIII-a 2 34
Competenţa școlară este un sistem integrat de cunoștinţe, abilităţi, atitudini și valori, dobândite,
formate și dezvoltate prin învăţare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor
probleme în diverse contexte și situaţii.
Achiziţiile finale în termeni de competenţe nu sunt nişte liste de conţinuturi disciplinare care trebuie
memorate. Pentru ca un elev să-şi formeze o competenţă este necesar ca el:
- să stăpânească un sistem de cunoştinţe fundamentale în dependenţă de problema care va trebui
rezolvată în final;
- să posede deprinderi şi capacităţi de utilizare/aplicare în situaţii simple/standarde pentru a le
înţelege, realizând astfel funcţionalitatea cunoştinţelor obţinute;
- să rezolve diferite situaţii-problemă, conştientizând astfel cunoştinţele funcţionale în viziunea
proprie;
- să rezolve probleme, inclusiv din viaţa cotidiană, manifestând comportamente conform achiziţiilor
finale, adică competenţa
Proiectarea curriculumului dezvoltat la matematică a fost ordonată de principiile:
 Principiul asigurării continuităţii la nivelul claselor şi ciclurilor;
 Principiul învăţării centrate pe elevul aflat în relaţie cu mediul său de viaţă;
 Principiul centrării pe aspectul formativ;
 Principiul corelaţiei transdisciplinare-interdisciplinare (eşalonarea optimă a coţinuturilor
matematice corelate cu disciplinele ariei curriculare și alte discipline, asigurându-se coerenţa pe
verticală şi orizontală);
 Principiul abordării sistemice și dezvoltării graduale a competenţelor;
 Principiul creării unui mediu favorabil educaţiei de calitate;
 Principiul centrării clare a tuturor componentelor curriculare pe rezultatele finale – competenţe
specifice matematicii şi unități de competență la matematică.
Curriculumul de matematică pentru gimnaziu şi, în ansamblu, procesul educaţional la matematică în
învăţământul matematic general este fundamentat pe principiile:
I. Principiul constructiv (al structuralităţii), care vizează procesul de reluare sistematică a
informaţiilor, conceptelor de bază ca pe un aspect esenţial al predării-învăţării. În contextul acestui
principiu învăţământul matematic modern se realizează concentric în spirală , fiind axat pe noţiunea
(conceptul) matematică şi formarea, la finisarea şcolarizării, a unor structuri ale gândirii specifice
matematicii.
II. Principiul formativ, care vizează formarea directă a personalităţii elevului în procesul
educaţional la matematică.
În aspectul formării şi dezvoltării competenţei interpersonale, civice, morale şi a competenţei
culturale Curriculumul şcolar pentru Matematică vizează formarea la elevi în procesul educaţional la
matematică a următoarelor valori şi atitudini:
 formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii
cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme în situaţii reale şi/sau modelate;
 manifestarea curiozităţii şi a imaginaţiei în crearea de strategii, probleme, planuri de
activitate, în rezolvarea şi realizarea acestora;
 manifestarea tenacităţii, a perseverenţei, a capacităţii de concentrare, a încrederii în forţele
proprii, tendinţei spre realizarea potenţialului intelectual, responsabilităţii pentru propria
formare;
 încurajarea iniţiativei şi disponibilităţii de a aborda sarcini variate;
 manifestarea independenţei în gândire şi acţiune; dezvoltarea simţului estetic şi critic;
 dezvoltarea unei gândiri deschise, creative şi a unui spirit de obiectivitate, imparţialitate şi
toleranţă;
 aprecierea rigorii, ordinii şi eleganţei în arhitectura rezolvării unei probleme, în aplicarea unei
metode, unui algoritm sau a construirii unei teorii;
 formarea şi dezvoltarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru
viaţa socială şi profesională;
 stimularea unor atitudini favorabile faţă de ştiinţă şi de cunoaştere în general;
 utilizarea terminologiei aferente matematicii în situaţii de comunicare;
 susţinerea propriilor idei şi puncte de vedere prin argumentare şi/sau formulări de întrebări;
 cooperarea în calitate de membru al unui grup;
 angajarea în discuţii critice şi constructive asupra unui subiect matematic;
 adoptarea punctelor de vedere diferite şi orientarea în vederea formării propriei viziuni.
Unitățile de competențe sunt achiziții care trebuie să fie dobândite de către elevi la finele
compartimentului studiat sau la finele anului de studii. Ele servesc și ca elemente/ pași în formarea
competențelor specifice, care vor fi evaluate formativ și/sau sumativ, la finele unității de învățare
și/sau la finele anului de studii.
Unitățile de conținut constituie instrumente care contribuie la dobândirea achizițiilor determinate de
către unitățile de competențe proiectate, la formarea competențelor specifice disciplinei și a celor
transversale/ transdisciplinare.
Activitățile și produsele de învățare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte
semnificative de manifestare a unităţilor de competenţe proiectate pentru formare/dezvoltare și
evaluare în cadrul unităţii respective de învăţare.
 COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI INFORMATICA
Învățământul gimnazial urmărește formarea următoarelor competențe specifice la Informatică:
1. Utilizarea instrumentelor cu acțiune digitală în scopul eficientizării proceselor de învățare,
manifestând abordări inovatoare și spirit practic.
2. Interacțiunea cu membrii comunităților virtuale în scopuri de învățare, manifestând interes pentru
învățarea activă, cercetare și colaborare, respectând etica mediilor virtuale.
3. Promovarea în mediile digitale a elaborărilor și realizărilor personale și ale colectivului în care
activează, dovedind ingeniozitate, spirit de echipă și convingere.
4. Prelucrarea digitală a informațiilor text, numerice, grafice, audio și video, manifestând interes
pentru învățare activă, comunicare și colaborare.
5. Perceperea științifică a rolului și impactului fenomenelor informatice din societatea contemporană,
manifestând gândire critică și pozitivă în conexarea diferitor domenii de studiu, activitate și valori
umane.
6. Aplicarea intuitivă a metodelor de algoritmizare pentru soluționarea problemelor legate de
prelucrarea digitală a informației, demonstrând creativitate și perseverență.
7. Elaborarea de mijloace cu acțiune digitală prin implementarea algoritmilor în medii vizuale
interactive, demonstrând respect și grijă față de participanți, responsabilitate pentru succesul comun.
Unități de învățare
Finalități educaționale Conținuturi Activități i produse
de învățare recomandate

1.Informația în viața noastră. Echipamente digitale

 Descrierea formelor de
reprezentare, stocare,
codificare și transmitere a
informației.
 Estimarea cantității de
informație ce se conține în
mesajele text, grafice, audio
și video.
 Codificarea și
decodificarea numerelor
naturale, a informației
textuale.
Informația. Purtători de informație:
 reprezentarea informației;
 purtătorii de informație;
 purtătorul static;
 purtătorul dinamic.
Sisteme de numerație:
 sistem pozițional și sistem
nepozițional de numerație;
Unitățile de măsură a cantității de
informație:
 cifră binară, bit;
 octet;
 unități multiple octetului.
Exerciții de:
 identificare a tipului de purtători
de informație din lista propusă;
 descriere a purtătorilor de
informație după modelul propus;
 codificare și decodificare a
informației textuale;
 estimare a cantității de informație
în texte, imagini, secvențe sonore
și video;
 identificarea unității de măsură a
cantității de informație și a
multiplilor ei din lista propusă;

Exerciții de:
 Identificarea și descrierea Structura și funcționarea  identificare și explicare a
destinației părților calculatorului. Destinația destinației componentelor de bază
componente ale componentelor de bază ale ale calculatorului și a fluxurilor de
calculatorului. calculatoarelor personale: date între ele;
 Clasificarea  procesorul;  descriere a rolului
calculatoarelor.  memoria internă; calculatoarelor în diferite domenii
 Utilizarea termenilor  dispozitivele de intrare; ale științei și vieții sociale;
specifici informaticii în
enunțuri și comunicări.
 Utilizarea componentelor
sistemului de operare
destinate lucrului în rețea.
 Argumentarea necesității
securizării calculatorului, a
rețelei.
2. Sisteme de operare. Aplicații frecvent utilizate
 Utilizarea funcțiilor și a
componentelor de bază ale
sistemului de operare.
 Identificarea tipurilor de
controale și ferestre.
 Efectuarea operațiilor
asupra ferestrelor din
componența interfețelor
grafice.
 Editarea textelor în clar.
 Redarea fișierelor
multimedia.
 Accesarea paginilor
web;
 Extragerea de informații
din internet în baza unor
criterii simple de căutare.
 Comunicarea prin poșta
electronică, rețelele de
socializare și de mesagerie
instantă.
 dispozitivele de ieșire;  indicare a funcțiilor
 memoria externă. calculatoarelor în diferite domenii;
Clasificarea calculatoarelor. Criteriile  depistare a factorilor de risc
de clasificare: pentru utilizator în procesul
 performanță; utilizării tehnicii de calcul;
 cost.  identificare a dispozitivelor
Echipamente digitale multimedia:  conform modelelor propuse;
dispozitive audio;  explicare a destinației și
 camere de luat vederi; principiilor de funcționare a
 camere video; echipamentelor digitale
 proiectoare multimedia; multimedia;
 table interactive.
Funcțiile sistemului de operare: Exerciții de:
 sistem de calcul;  explicare a modului de gestionare
 sistem de operare; a resurselor sistemului de calcul;
 funcțiile sistemului de operare.  scriere corectă a denumirilor de
Fișiere și directoare: fișiere și directoare;
 fișier;  identificare a funcțiilor
 director; sistemului de operare din lista
 structură multinivel. propusă;
Unități externe:  localizare a fișierelor specificate
 denumiri; prin denumirile respective
 destinații.
Interfețe grafice: Exerciții de:
 controale grafice;  formare și consolidare a
 meniuri; deprinderilor de lucru cu interfețele
 ferestre de aplicații; grafice;
 ferestre de navigare;  explicare a semnificației
 ferestre de explorare; pictogramelor propuse;
 ferestre de dialog  aranjare a pictogramelor conform
modelului propus;
 modificare a proprietăților
pictogramelor utilizând tehnicile de
lucru cu șoricelul;
 lansare în execuție și de rulare a
aplicațiilor frecvent utilizate
Aplicații destinate prelucrărilor Exerciții de:
elementare a informațiilor:  creare și editare a textelor în
 editarea textelor în clar (plain clar;
text);  creare și editare a imaginilor
Aplicații de redare a fișierelor de tip raster;
multimedia:  redare a fișierelor multimedia;
 vederi  utilizare a poștei electronice
 secvențe sonore; școlare;
 secvențe video.  utilizare a serviciilor de poștă
Aplicații destinate accesării destinate largului public;
serviciilor Internet:  navigare în Internet;
 WWW;  utilizare a rețelelor de
 căutarea informațiilor; socializare;
 descărcarea de fișiere.  utilizare a rețelelor de
Poșta electronică mesagerie instantă.
Rețele de socializare și rețele de
mesagerie instantă:
 destinația;
 principiile de funcționare;
 acoperirea teritorială.