MINISTERUL EDUCAȚIEI și CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

LICEUL TEORETIC CU PROFIL REAL „MIHAI MARINCIUC”

CURRICULUM MODIFICAT
LA Fizică
pentru anul de studii 2022-2023

Elev Dragoșciuc Vitalie

Clasa a VIII-a „B”
Profesor Perjeru Alexandru
 Preliminarii
Codul Educației al RM definește educația incluzivă drept un proces educațional care răspunde
diversității copiilor și cerințelor individuale de dezvoltare și oferă oportunități și șanse egale de a
beneficia de drepturile fundamentale ale omului la dezvoltare și educație de calitate în medii comune
de învățare.
Individualizarea procesului educațional prin adaptări curriculare poate avea loc pe două căi: prin
adaptări curriculare și prin modificări curriculare.
Curriculum modificat este o parte a PEI și este elaborat de profesorul la disciplina respectivă,
ținîndu-se cond de punctele forte, necesitățile, potențialul și nivelul de dezvoltare al copilului.
Administrarea disciplinei
Statutul disciiplinei Aria curriculară Clasa Numărul de unități Numărul de ore pe
de conținut pe clase an
Obligatorie Matematică și științe Clasa a VIII-a 4 66

Competenţa școlară este un sistem integrat de cunoștinţe, abilităţi, atitudini și valori, dobândite,
formate și dezvoltate prin învăţare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor
probleme în diverse contexte și situaţii.
Achiziţiile finale în termeni de competenţe nu sunt nişte liste de conţinuturi disciplinare care trebuie
memorate. Pentru ca un elev să-şi formeze o competenţă este necesar ca el:
- să stăpânească un sistem de cunoştinţe fundamentale în dependenţă de problema care va trebui
rezolvată în final;
- să posede deprinderi şi capacităţi de utilizare/aplicare în situaţii simple/standarde pentru a le
înţelege, realizând astfel funcţionalitatea cunoştinţelor obţinute;
- să rezolve diferite situaţii-problemă, conştientizând astfel cunoştinţele funcţionale în viziunea
proprie;
- să rezolve probleme, inclusiv din viaţa cotidiană, manifestând comportamente conform achiziţiilor
finale, adică competenţa
Proiectarea curriculumului dezvoltat la matematică a fost ordonată de principiile:
 Principiul asigurării continuităţii la nivelul claselor şi ciclurilor;
 Principiul învăţării centrate pe elevul aflat în relaţie cu mediul său de viaţă;
 Principiul centrării pe aspectul formativ;
 Principiul corelaţiei transdisciplinare-interdisciplinare (eşalonarea optimă a coţinuturilor
matematice corelate cu disciplinele ariei curriculare și alte discipline, asigurându-se coerenţa pe
verticală şi orizontală);
 Principiul abordării sistemice și dezvoltării graduale a competenţelor;
 Principiul creării unui mediu favorabil educaţiei de calitate;
 Principiul centrării clare a tuturor componentelor curriculare pe rezultatele finale – competenţe
specifice matematicii şi unități de competență la matematică.
Curriculumul de matematică pentru gimnaziu şi, în ansamblu, procesul educaţional la matematică în
învăţământul matematic general este fundamentat pe principiile:
I. Principiul constructiv (al structuralităţii), care vizează procesul de reluare sistematică a
informaţiilor, conceptelor de bază ca pe un aspect esenţial al predării-învăţării. În contextul acestui
principiu învăţământul matematic modern se realizează concentric în spirală , fiind axat pe noţiunea
(conceptul) matematică şi formarea, la finisarea şcolarizării, a unor structuri ale gândirii specifice
matematicii.
II. Principiul formativ, care vizează formarea directă a personalităţii elevului în procesul
educaţional la matematică.
În aspectul formării şi dezvoltării competenţei interpersonale, civice, morale şi a competenţei
culturale Curriculumul şcolar pentru Matematică vizează formarea la elevi în procesul educaţional la
matematică a următoarelor valori şi atitudini:
 formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii
cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme în situaţii reale şi/sau modelate;
 manifestarea curiozităţii şi a imaginaţiei în crearea de strategii, probleme, planuri de
activitate, în rezolvarea şi realizarea acestora;
 manifestarea tenacităţii, a perseverenţei, a capacităţii de concentrare, a încrederii în forţele
proprii, tendinţei spre realizarea potenţialului intelectual, responsabilităţii pentru propria
formare;
 încurajarea iniţiativei şi disponibilităţii de a aborda sarcini variate;
 manifestarea independenţei în gândire şi acţiune; dezvoltarea simţului estetic şi critic;
 dezvoltarea unei gândiri deschise, creative şi a unui spirit de obiectivitate, imparţialitate şi
toleranţă;
 aprecierea rigorii, ordinii şi eleganţei în arhitectura rezolvării unei probleme, în aplicarea unei
metode, unui algoritm sau a construirii unei teorii;
 formarea şi dezvoltarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru
viaţa socială şi profesională;
 stimularea unor atitudini favorabile faţă de ştiinţă şi de cunoaştere în general;
 utilizarea terminologiei aferente matematicii în situaţii de comunicare;
 susţinerea propriilor idei şi puncte de vedere prin argumentare şi/sau formulări de întrebări;
 cooperarea în calitate de membru al unui grup;
 angajarea în discuţii critice şi constructive asupra unui subiect matematic;
 adoptarea punctelor de vedere diferite şi orientarea în vederea formării propriei viziuni.
Unitățile de competențe sunt achiziții care trebuie să fie dobândite de către elevi la finele
compartimentului studiat sau la finele anului de studii. Ele servesc și ca elemente/ pași în formarea
competențelor specifice, care vor fi evaluate formativ și/sau sumativ, la finele unității de învățare
și/sau la finele anului de studii.
Unitățile de conținut constituie instrumente care contribuie la dobândirea achizițiilor determinate de
către unitățile de competențe proiectate, la formarea competențelor specifice disciplinei și a celor
transversale/ transdisciplinare.
Activitățile și produsele de învățare recomandate prezintă o listă deschisă de contexte
semnificative de manifestare a unităţilor de competenţe proiectate pentru formare/dezvoltare și
evaluare în cadrul unităţii respective de învăţare.
COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI MATEMATICA
1. Identificarea și descrierea fenomenelor fizice și a manifestărilor acestora prin observații directe și
analize ale surselor de informații, manifestând curiozitate și atenție.
2. Investigarea fenomenele fizice simple prin observare și experimentare, manifestând perseverență
și precizie.
3. Analiza și interpretarea datelor și a informațiilor cu referire la fenomenele fizice simple și la
aplicațiile tehnice ale acestora, manifestând gândire critică.
4. Gestionarea cunoștințelor și a capacităților din domeniul fizicii prin rezolvarea de probleme și
situații-problemă cotidiene, manifestând atenție și creativitate.
Subcompetețe, conținuturi, activități de învățare și evaluare.
Finalități educaționale Conținuturi Activități i produse
de învățare recomandate
1.1. Recunoașterea, • Ce este fizica? Activități de învăare:
observarea și descrierea Fenomenul fizic – observarea fenomenelor fizice.
fenomenelor fizice din Produse școlare:
activitatea cotidiană (de – fenomen fizic observat,
exemplu: mișcarea descris, clasificat.
corpurilor, încălzirea apei,
propagarea luminii etc.).
1.2. Clasificarea
fenomenelor fizice.

II. Mărimi fizice. Măsurări

2.1. Determinarea mărimii
fizice ce poate fi măsurată
direct cu instrumentul dat,
a limitelor de măsurare, a
valorii unei diviziuni și a
erorii absolute
instrumentale.
2.2. Utilizarea
instrumentelor de măsură
pentru mă-
• Mărimi fizice, unități de măsură
• Măsurarea/determinarea
lungimii, a ariei, a volumului și a
timpului. Aplicații
• Înregistrarea datelor într-un
tabel, eroarea absolută in-
strumentală
• Scrierea rezultatului măsurării
unei mărimi fizice
Activități de învăare:
– măsurarea/determinarea
lungimii, a ariei suprafețelor
regulate, a duratei, a volumului
corpului solid și al lichidului;
– realizarea unui experiment
simplu conform etapelor
stabilite;
– înregistrarea datelor în tabel.
surarea/determinarea
mărimilor fizice: lungime,
arie, volum, timp.
2.3. Identificarea
mărimilor fizice care nu
pot fi măsurate direct.
2.4. Înregistrarea în tabel a
valorilor mărimilor fizice
măsurate.
2.5. Scrierea rezultatului
măsurării directe/indirecte
a unei mărimi fizice.
2.6. Efectuarea
transformărilor unităților
de măsură în SI pe bază de
relații dintre multipli și
submultipli.
III. Fenomene mecanice
3.1. Definirea masei și a • Inerția. Masa corpului. Cân- Activități de învăare:
inerției corpului. tărirea. Aplicații – observarea fenomenelor în
3.2. Utilizarea • Densitatea substanței. De- care se manifestă inerția
instrumentelor pentru terminarea densității. Densimetru corpurilor;
măsurarea/ determinarea – măsurarea/determinarea
mărimilor fizice: lungime, volumului, a masei, a densității;
arie, volum, masă, – rezolvarea problemelor.
densitate. Produse școlare:
3.3. Înregistrarea în tabel a – probleme rezolvate;
valorilor mărimilor fizice – activitate practică realizată:
măsurate. „Măsurarea masei unui corp”.
3.4. Extragerea din tabele – experiment realizat;
a valorilor densității unor – fenomen de manifestare a
substanțe. inerției descris;
3.5. Executarea etapelor
unui experiment fizic de
măsurare și înregistrare a
datelor.
3.6. Analiza rezultatelor
măsurărilor efectuate.

IV. Fenomene termice

4.1. Observarea și
descrierea fenomenelor
termice din activitatea
cotidiană (de exemplu:
încălzirea/răcirea,
evaporarea, fierberea,
topirea, dilatarea/contrac-
tarea etc.).
4.2. Utilizarea
• Structura moleculară a
substanței. Stare termică,
modificarea stării termice.
Încălzire, răcire, echilibru termic
• Temperatura. Aplicații. Ter-
mometrul
Activități de învăare:
– observarea unor fenomene
termice din activitatea cotidiană;
– măsurarea temperaturii
corpurilor;
– compararea stărilor termice
ale corpurilor ce au
conductibilitate termică diferită;
– urmărirea buletinelor meteo;
termometrului pentru
măsurarea temperaturii.
4.3. Înregistrarea în tabele
a temperaturii (de exem-
plu: răcirea apei, buletinul
meteo).
4.4. Reprezentarea grafică
a evoluției temperaturii
(hârtie milimetrică).
4.5. Manifestarea
comportamentului de
precauție la încălzirea și
utilizarea corpurilor
fierbinți, protejarea contra
arsurilor.
V. Fenomene electrice. Fenomene magnetice
5.1. Explicarea rezultatelor Electrizarea corpurilor, sarcina
observărilor, a
experiențelor și a
întâmplărilor personale cu atomului
referire la fenomenele
electromagnetice din
natură.
5.2. Descrierea
fenomenului de
electrizare.
5.3. Respectarea regulilor
de protecție împotriva
electrocutării.
5.4. Practicarea
comportamentului de
protecție în cazul
fenomenelor electrice
naturale.
6.1. Recunoașterea
surselor de lumină și a
corpurilor luminate.
6.2. Clasificarea corpurilor • Propagarea rectilinie a luminii.
în transparente, opace și
translucide.
6.4. Utilizarea
elementelor reflectorizante
și fluorescente pentru
securitatea la trafic pe timp
de noapte și în condiții de
vizibilitate redusă.
electrică. Structura atomică a
substanței. Modelul planetar al
• Conductoare și izolatoare
electrice. Fenomene electrice în
natură. Aplicații. Norme de
protecție împotriva electrocutării acului magnetic.
• Magneți, interacțiuni între
magneți, poli magnetici.
VI. Fenomene optice
• Surse de lumină, corpuri
transparente, translucide, opace. – clasificarea surselor de
Aplicații
Fascicul de lumină. Umbra și
penumbra. Eclipse de Soare și de
Lună. Aplicații
Produse școlare:
– temperatură măsurată;
– grafic al variației temperaturii
construit;
– fenomen observat descris și
definit;
– probleme rezolvate;
Activități de învăare:
– electrizarea corpurilor prin
frecare, prin contact și prin
influență;
– observarea interacțiunii
magneților, a acțiunii magneților
asupra corpurilor și asupra
Produse școlare:
– fenomen electromagnetic
explicat;
– reguli de securitate și norme
de comportament explicate;
– fenomene electromagnetice
identificate în cotidian;
– Test de evaluare sumativă
rezolvat.
Activități de învăare:
lumină;
– clasificarea fasciculelor de
lumină;
– identificarea elementelor
reflectorizante și fluorescente;
Produse școlare:
– clasificare efectuată;
– fenomen optic explicat;
– umbră și penumbră construită;
– Test de evaluare sumativă
rezolvat.