DENUMIREA OPŢIONALULUI:

,, Elemente de matematica in biologie cu

ajutorul instrumentelor digitale"
ARIA CURRICULARĂ: ŞTIINŢE
Tipul de opţional: DISCIPLINĂ INTEGRATĂ în cadrul ariilor Matematica Ştiinţe şi
T.I.C.
Durata: 1 ani
Număr de ore pe săptămână: 1
Grupul ţintă: clasele a V-a,
Instituţia: Şcoala Gimnazială ,,Andrei Muresanu" Ploiesti
Profesor: Beatrice Frangulea
ARGUMENT
„Educaţia este cel mai frumos dar pe care-l poate dobândi omul.”
Platon

Elemente de matematica in biologie cu ajutorul instrumentelor digitale este un

opţional integrat la nivelul şcolii care invită elevul să călătorească printre noţiunile de
biologie, matematică, tehnologia informaţiei, în jurul unei teme integratoare viaţa, pentru a
arăta conexiunile care există între aceste ştiinţe, trecând dincolo de graniţele ce le separă.
Viaţa plantelor, animalelor şi a omului, tema pe care elevii o dezbat pe parcursul a doi ani
de studiu, a V-a şi a VI-a, este analizată sub acţiunea diferitilor factori asupra calităţii vieţii
şi a mediului de viaţă şi este dezbătută prin studiile de caz prezentate şi cu ajutorul
tehnologiei.
Calitatea ei depinde de încadrarea organismelor în limitele normale ale acestor
factori, de aceea elevii sunt invitaţi să le cunoască activ, prin implicarea lor în actul
cunoaşterii, în actul educaţional. Elevii iau contact şi cu inventatorii prin prezentarea
invenţiilor în format electronic, atrăgându-le curiozitatea spre studiul Ştiinţelor. Nu sunt
uitate nici măsurile de prin ajutor ce trebuie luate în momentul în care apar factorii de risc,
factori ce afectează calitatea vieţii, precum şi măsurile de combatere a poluării mediului de
viaţă.
Prin parcurgerea acestui opţional elevii sunt îndrumaţi să-şi dezvolte cunoaşterea în
domeniul ştiinţe, pornind de la exploatarea şi investigarea lumii înconjurătoare, a mediului
de viaţă, a cunoaşterii propriei vieţi, a consecinţelor propriului comportament asupra stării
sale de sănătate şi a mediului. Multitudinea de conexiuni din cadrul ştiinţelor au ca scop
formarea competenţelor, capacităţilor elevilor de a integra informaţii noi în modele
explicative proprii, de a aplica achiziţii dobândite în rezolvarea de probleme simple prin
găsirea de soluţii simple în viaţa cotidiană, de a-şi forma gândirea logică, prin implicarea
lor în cadrul activităţilor multiple de observare, aplicare şi exemplificare.
Noţiunile însuşite vin în ajutorul consolidării şi completării cunoştinţelor în vederea
îmbunătăţirii rezultatelor la testarea naţională de la sfârşitul clasei a VI-a.
Totodată acest opţional vine ca o necesitate la cerinţele actuale, dinamice ale
societăţii, (prin explozia informaţională care a luat având în ultimii ani), de a integra
noţiunile studiate la fiecare diciplină într-un curricum integrat, al domeniului ŞTIINŢE. De
altfel, activităţile prezentate aici pot fi aplicate secvenţial şi în cadrul altor discipline.
La baza activităţii propuse în acest curs stă Integrarea Inteligenţelor Multiple prin
procesul gândirii critice şi creative, având ca finalitate formarea competenţelor de bază în
domeniul ştinnţelor.
În realizarea opţionalului s-a avut în vedere parcurgerea noii programe şcolare la
disciplinele: biologiemmatematică, tehnologia informaţiei.
Ştim cu toţii că în dezvoltarea ştiinţei contemporane sunt două tendinţe
complementare în ceea ce priveşte procesul de achiziţie a noţiunilor, cunoştinţelor,
deprinderilor etc:
- de diferenţiere cu sistemele proprii teoretice, de cunoaştere pe arii mai restrânse;
- de integrare cu sisteme generale, având o arie de acoperire mai mare a mai multor
domenii.
Elevul, adultul de mâine, va fi unul cu o gândire flexibilă şi creativă pentru a se
adapta în permanenţă la cerinţele locului de muncă prin schimbările impuse de avântul
tehnologiei, relaţiilor de putere şi de normele care definesc o cultură organizaţională.
„Competenţa, în sens larg, o definim ca fiind abilitatea / capacitatea de a utiliza
cunoştinţe însuşite şi structurate în configuraţii funcţionale, în diferite situaţii, pe care viaţa
şcolară, viaţa socială şi cea profesională le ridică. Competenţa se naşte şi va evalua la
confluenţa verbelor: a şti, a şti să faci, a şti să fii, a şti să devii, deci nu este rezultatul
acţiunii educative numai pe domeniul cognitiv, ci se raportează şi la cel afectiv, atitudinal şi
psihomotor. La acest început de mileniu devine esenţială capacitatea de transformare, de
autoevaluare, de autodevenire permanentă, de racordare la cerinţe din ce în ce mai
dinamice.”
“Aptitudinea reprezintă potenţialul unei persoane de a învăţa şi a obţine
performanţe într-un anumit domeniu. Dezvoltată prin învăţare şi exersare ea devine
deprindere. Această înlănţuire de transformări ilustrează procesul prin care aptitudinea
devine operaţională transformându-se din potenţial în realitate.”

Avantajele abordării ştiinţelor naturii din perspectivă interdisciplinară sunt date de:

 Evoluţia ştiinţelor exacte – unde se observă apariţia de ştiinţe de graniţă şi

transferuri metodologice între discipline;
 Lipsa din planurile de învăţământ a unui asemenea tip de curriculum, oferind
şansa formării de abilităţi, deprinderi, competenţe specifice, în vederea cuprinderii
problematicii ştiinţelor naturii, sporirea capacităţii de investigare şi experimentare şi a celei
de transfer;
 Evoluţia tehnologiei – la care se impune noi tipuri de conţinuturi, noi deprinderi şi
abilităţi (mânuiri de aparate, industria casnică, mica industrie) şi în care sunt implicate mai
multe discipline în rezolvarea problemelor din ce în ce mai complexe;
 Evoluţia pieţei muncii,
 Impactul sporit al viitorului asupra prezentului – impune implementarea unor
activităţi de prospectare. Maniera interdisciplinară de abordare a ştiinţelor naturii va duce
la elevi la formarea acelor deprinderi şi abilităţi, despre care am putea vorbi în termenii
unor competenţe la finalul parcursului.
Conform indicaţiilor metodologice ale M.E.C. un astfel de tip de opţional se
proiectează asemenea unei noi discipline, respectând etapele:
1. se identifică teme, capitole, unităţi de informaţie din ariile curriculare implicate;
2. răspunsul la întrebarea „de ce dorim parcurse aceste conţinuturi” terbuie dat în termeni
de competenţe, pe care dorim să le formăm la elevi (la tipul de opţional la care ne referim,
competenţele vizate sunt în general de integrare şi de transfer);
3. ce valori şi ce atitudini se urmăresc a fi formate la elevi prin parcurgerea opţionalului
vizat;
4. sugestii metodologice privind activităţile de predare-învăţare-evaluare. (Ghid
metodologic-aria curriculară Matematici şi Ştiinţe ale naturii, M.E.C.,2002)

GRUPUL ŢINTĂ
- elevii claselor a V-a

Valori şi atitudini
 Pe care elevii trebuie să le manifeste în urma parcurgerii curriculum-ului opţional :
- Interes şi motivaţie sporită pentru studiul ştiinţelor naturii;
- Disponibilitatea de a depăşi propriile convingeri, în scopul dobândirii unei viziuni obiective
asupra problematicii studiate ;
- Respect faţă de adevărul ştiinţific şi faţă de orice formă de viaţă
- Spiritul de observaţie, receptivitate şiinvestigaţie
- Grija faţă de propria persoană, faţă de ceilalţi şi faţă de mediu;
- Toleranţă faţă de părerile celorlalţi ;
- Spirit critic şi autocritic;
- implicarea în procesul de învăţare/formare pe parcursul întregii vieţi.

Competenţe generale

La terminarea perioadei alocate studiului ştiinţelor în abordare interdisciplinară elevii

trebuie să fie capabili :

C.1. Dovedirea cunoaşterii şi înţelegerii corecte a termenilor specifici ariei, prin utilizarea
eficientă a acestor termeni şi prin identificarea surselor relevante de documentare, precum
şi a capacităţii de experimentare în domeniul ştiinţe;
C.2. Capacitatea de explorare/investigare a fenomenelor din domeniul ştiinţelor naturii
folosind în cadrul aceleiaşi teme concepte din mai multe discipline, dezvoltându-se şi
spiritul de echipă.
C.3. Rezolvarea unor situaţii din lumea vie cu caracter tot mai complex, implicând
(interdisciplinar) elemente din tot mai multe domenii, pe baza gândirii logice inductive şi
deductive,
C.4 Evaluarea consecinţelor şi acţiunilor tuturor factorilor fizici, chimici asupra vieţii,
propriei persoane şi asupra mediului
C.5. Utilizarea responsabilă și eficientă a tehnologiei informației și comunicațiilor

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

1.1 Extragerea informațiilor din texte, filme, 1.Noţiuni generale privind ştiinţele
tabele, desene, scheme, ca surse pentru naturii
identificarea caracteristicilor domeniului 1.1. Ce este ştiinţa?
ştiinţe, a unor procese și fenomene 1.2. Ştiinţele naturii
1.2. Realizarea dirijată a unor activități simple 1.3. Conexiuni între ştiinţe şi tehnologie
de investigare pe baza unor fișe de lucru date 1.4 Matematica şi ştiinţele naturii
1.3. Sintetizarea dovezilor obținute din 1.5. Invenţii şi inventatori
investigații științifice în vederea susţinerii cu 2. Energia şi calitatea vieţii
argumente a unei explicații/generalizări (fizică, biologie, chimie)
1.4. Utilizarea limbajul specific în comunicarea 2.1. Energia şi viaţa
orală şi scrisă a diverselor observaţii asupra 2.2.Temperatura şi termometrele
unor sisteme sau fenomene din domeniul 2.3.Lumina
ştiinţe; 2.4.Radiaţiile
2.1. Formularea de predicții referitoare la 2.5.Stările de agregare ale corpurilor
diferite fenomene și procese naturale pe baza 2.6.Factorii care influenţează calitatea vieţii
concluziilor investigației 3. Transformări ale corpurilor vii
2.2. Utilizarea adecvată a terminologiei 3.1. Ciclul vieţii (plante, animale)
specifice ştiinţe în comunicarea orală și scrisă a. plantelor;
2.3. Susținerea argumentată a punctului de b. animalelor
vedere, utilizând adecvat terminologia c. a omului.
specifică ştiinţei 3.2. Educaţia sanitară
3.1. Rezolvarea unor situații problemă -stabilirea unui regim de viaţă sănătos
utilizând argumente și modele adecvate
3.2. Identificarea de soluții noi/alternative 4. Omul şi mediu
pentru rezolvarea unor situații problemă 4.1. Influenţa omului asupra plantelor şi
3.3. Extragerea de date științifice relevante animalelor
din observații proprii și/sau din diverse surse 4.2. Plante folositoare şi plante dăunătoare
3.4. Organizarea datelor experimentale, 4.3.Animale folositoare şi animale
ştiinţifice în diferite forme de prezentare dăunătoare
4.1. Utilizarea achizițiilor din domeniul ştiinţe 4.4 Protecţia mediului prin gestionarea
în viața cotidiană resurselor
4.2.Participarea activă la acţiuni de
conservare şi ocrotire a mediului înconjurător,
de adoptare a unui stil de viață sănătos
5.1 Utilizarea eficientă şi în siguranță a
Internetului ca sursă de documentare
C1.Înţelegerea (idem) corectă a termenilor specifici ariei, prin utilizarea eficientă a
acestor termeni şi prin identificarea surselor relevante de documentare,
Competenţe specifice
1.1 Extragerea informațiilor din texte, filme, - lectura unor texte din manual, atlase,
tabele, desene, scheme, ca surse pentru
identificarea caracteristicilor domeniului logice a conținutului ştiinţific;
ştiinţe, a unor procese și fenomene
1.2. Realizarea dirijată a unor activități - enunțarea unei situații - problemă/ ipoteză
simple de investigare pe baza unor fișe de
lucru date
Exemple de activităţi de învăţare
reviste etc. în scopul extragerii informațiilor,
realizării rezumatului sau a unei scheme
- vizionarea unor filme cu viaţa unor
inventatori şi a invenţiilor lor, cu diverse
ecosisteme/ medii de viață pentru
observarea caracteristicilor acestora sub
acţiunea factorilor de mediu: lumină,
temperatură etc;
- observarea unor desene (de exemplu:
imagini cu diferite viețuitoare, ecosisteme/
medii de viață), tabele (de exemplu:
caracteristici definitorii ale diferitelor grupe
de viețuitoare),
- stabilirea unor criterii de selecție a surselor
de informare și a metodelor de lucru (de ex:
pentru selectarea surselor de informare
referitoare la acordarea măsurilor de prim
ajutor, a poluării mediului,
- căutarea și selectarea informațiilor dintr-o
sursă (de ex. selectarea informațiilor despre
particularități ale organismelor într-un anumit
mediu cu condiţii de lumină, umiditate şi
temperatură specifice
de lucru în scopul realizării unei investigații;
(ex.de ce întâlnim unele animale numai în
anumite locuri sau momente ale zilei, de ce
la câmpie multe plante au flori mici);
-completarea unor fișe de observație cu date
rezultate în urma desfășurării
experimentului/ investigației (de ex: plante și
animale întâlnite în diferite medii de viață,
comportamente animale observate în diferite
momente ale zilei, caracteristici ale alcătuirii
viețuitoarelor observate, variația factorilor de
mediu în diferite momente ale zilei etc.
- completarea unor fișe de observație cu
date rezultate în urma desfășurării
experimentului/ investigației (de ex: plante și
animale întâlnite în diferite medii de viață,
comportamente animale observate în diferite
momente ale zilei, caracteristici ale alcătuirii
viețuitoarelor observate, variația factorilor de
mediu în diferite momente ale zilei
evidențierea influenței unor factori de mediu
asupra funcțiilor la plante, evidențierea

1.3. Sintetizarea dovezilor obținute din -identificarea
investigații științifice în vederea susţinerii cu fenomenelor fizice, prin măsurători directe şi
argumente a unei explicații/generalizări
influenței factorilor de mediu asupra
germinației, a creșterii și dezvoltării plantelor;
evidențierea mișcărilor la plante;
evidenţierea relaţiilor între creşterea și
dezvoltarea animalelor şi factorii de mediu;
observarea comportamentului de
reproducere, de apărare la unele animale);
- utilizarea mijloacelor TIC pentru
înregistrarea, prelucrarea şi prezentarea
datelor culese din experimente proprii sau
din informaţii preluate din diferite lucrări:
tabele şi grafice la transformări de stare de
agregare, la funcţionarea unor circuite
electrice, la lentile etc;
- evocarea de cunoştinţe şi de observaţii cu
privire la mărimi fizice, măsurare,
instrumente de măsură, unităţi de măsură
- observarea şi descrierea unor fenomene şi
proprietăţi fizice observate în activitatea
cotidiană (de exemplu: topirea, dilatarea
etc.);
- consemnarea sistematică a observaţiilor
calitative cu privire la derularea unor
fenomene fizice (de exemplu: topire,
manifestarea inerţiei corpurilor, temperaturi
zilnice, temperaturi medii etc.);
-reprezentarea grafică a evoluţiei
temperaturii de-a lungul unui an sau a unei
zile;
- înregistrarea datelor în tabele/scheme (de
ex: date culese din observații de scurtă
durată sau de lungă durată - temperatura,
umiditatea, vântul, numărul de ore de lumină
pe zi;
- formularea concluziilor rezultate din
investigația desfășurată(de ex: interpretarea
datelor din fișele de lucru, din scheme);
- discutarea necesității unor reguli de
conduită în vederea derulării interevaluarea
activităților realizate în cadrul echipei sau
între echipe;
unor particularităţi ale
prelucrări ale datelor experimentale (de
exemplu evidenţierea grafică a constanţei
temperaturii în cadrul unor transformări de
fază);
- formularea enunţurilor unor legi/teoreme pe
baza analizei experimentale a unei situaţii
problemă (de ex: evidenţierea legilor
circuitelor electrice, stabilirea experimentală
a legilor reflexiei şi refracţiei)
1.4. Utilizarea limbajul specific în -Realizarea unui vocabular cu noţiuni
comunicarea orală şi scrisă a diverselor ştiinţifice specifice întâlnite pe parcursul
observaţii asupra unor sisteme sau derulării cursului;
fenomene din domeniul ştiinţe; - Exerciţii de identificare în limbajul cotidian a
noţiunilor întâlnite în cadrul cursului;
-Activităţi de prezentare orală a unor teme
legate de inventatori pentru însuşirea
limbajului adecvat domeniului respectiv;
-Exerciţii de utilizarea limbajului specific în
redactarea unor referate, eseuri tematice;

C.2. Investigare a fenomenelor din domeniul ştiinţelor naturii folosind în cadrul

aceleiaşi teme concepte din mai multe discipline, dezvoltându-se şi spiritul de
echipă

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

2.1. Formularea de predicții referitoare la - evaluarea impactului diferitelor transformări
diferite fenomene și procese naturale pe ale mediului natural și social asupra
baza concluziilor investigației organismului uman şi a altor organisme (de
ex: creșterea frecvenței unor boli
determinate de poluare, evoluția societății
sub impactul dezvoltării tehnologice, al
radiaţiilor);
- formularea de predicții pe baza analizei
unor date statistice (de exemplu: extinderea
poluării mediului natural, viitorul resurselor
energetice ale planetei);
- realizarea unor scenarii evolutive sub
impactul modificărilor continue ale factorilor
de mediu (de ex: viitorul posibil al unei
populații de scoici de culoare închisă în
condițiile transformării substratului dintr-unul
mâlos în unul nisipos);
-aprecierea avantajelor energiilor alternative
(de exemplu: energia verde)
2.2. Utilizarea adecvată a terminologiei - prezentarea unor desene, postere, referate,
specifice ştiinţe în comunicarea orală și proiecte realizate (de exemplu: jurnalul vieții,
scrisă ciclului de viaţă al unei plante/ unui animal);
- descrierea relațiilor dintre viețuitoare
precum și dintre acestea și mediu pe baza
factorilor de lumină, căldură (verbală, scrisă,
cu ajutorul unor afișe, desene);
- promovarea unor comportamente ecologice
în comunitate prin utilizarea mijloacelor de
comunicare TIC, a unor produse artistice
realizate și prezentate etc.
- participarea la diferite jocuri de rol (de
 exemplu: simularea unor relații între
viețuitoare), la concursuri pe teme ecologice;
- compunerea de ghicitori, rebusuri, pentru
identificarea unor organisme sau a grupelor
din care fac parte după criteriul folositor-
dăunător omului (de exemplu: „Cine mă
recunoaște?”)
- stabilirea și asumarea unor reguli de
comunicare în diferite contexte;
2.3. Susținerea argumentată a punctului de - promovarea argumentată a unor principii
vedere, utilizând adecvat terminologia (ex.: conservarea biodiversităţii,colaborarea
specifică ştiinţei ţării noastre cu alte state în domeniul
protecţiei mediului);
- susținerea unor teme prin prezentarea de
postere, pliante, desene, afişe, scheme (de
ex. consecinţe ale unor comportamente
nesănătoase asupra sănătății omului și a
mediului, măsuri de protejare a mediului;

C3 Rezolvarea unor situaţii din lumea vie cu caracter tot mai complex, implicând
(interdisciplinar) elemente din tot mai multe domenii ( biologie, fizică, chimie,
matematică, informatică, tehnologie), pe baza gândirii logice inductive şi deductive

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

3.1. Rezolvarea unor situații problemă -evaluarea acțiunii factorilor de mediu asupra
utilizând argumente și modele adecvate etapelor unor procese evolutive pe baza
analizei unor modele evolutive (de exemplu:
modificări ale organismelor induse de
schimbarea factorilor de mediu;
-rezolvarea unor probleme de mediu,
sănătate personală
3.2. Identificarea de soluții noi/alternative - exerciții de identificare prin brainstorming a
pentru rezolvarea unor situații problemă unor măsuri de protecţie a mediului local, a
unor modalități de utilizare raţională a
resurselor, a unor metode de determinare a
calității aerului;
-studii de caz, anchete pe diferite teme
pentru identificarea unor soluții noi la diferite
probleme (de ex: păstrarea calității aerului,a
apelor, a solului; modalități de economisire a
energiei și resurse alternative privind energia
din locuinţă; regimul deșeurilor; starea de
sănătate)
3.3. Extragerea de date științifice relevante -utilizarea surselor bibliografice/webografie
din observații proprii și/sau din diverse surse recomandată sau identificată independent
pentru interpretarea unor informaţii ştiinţifice
- construirea enunţului unei probleme de
investigat prin selecţia datelor relevante din
prezentarea unei probleme sau a unei situaţii
problemă;
 - extragerea datelor prelucrabile din
informaţii de tip documentar privind sursele
de energie, transformări energetice,
interacţiuni la distanţă
- realizarea unor acţiuni de documentare
privind teme cu caracter intra- şi
interdisciplinar
3.4. Organizarea datelor experimentale, -construirea de modele explicative pentru
ştiinţifice în diferite forme de prezentare sisteme din biologie, folosind teorii din fizică
(comportarea apei în natură; formarea
imaginilor în lentile);
- analizarea critică a rezultatelor rezolvării
unei probleme teoretice şi/sau experimentale
- folosirea referatului de tip ştiinţific în
aprecierea privind condiţiile de realizare ale
unui experiment şi a rezultatelor acestuia

C.5. Utilizarea responsabilă și eficientă a tehnologiei informației și comunicațiilor

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

5.1 Utilizarea eficientă şi în siguranță a
Internetului ca sursă de documentare
- identificarea unor servicii ale rețelei Internet și
descrierea rolului acestora în satisfacerea unor
nevoi din viața de zi cu zi - căutarea unor
informații pe Internet, salvarea informațiilor
căutate (text/imagini) cu evidențierea normelor
referitoare la drepturile de autor, licențe software
și drepturi de utilizare aferente conținuturilor
digitale

VI. Sugestii metodologice

Sugestiile metodologice vizează cîteva recomandări în vederea proiectării

demersului didactic, cu scopul de a orienta cadrul didactic în demersul instructiv-formativ
pentru:
- a atinge standardele de performanță asociate competențelor;
- a forma deprinderile, valorile și atitudinile prevăzute de programă
- a orienta profesorul în aplicarea programei pentru proiectarea;
- a derula la clasă activităţi de predare - învățare - evaluare, în concordanță cu specificul
corelării demersurilor mai multor discipline pentru formarea la elevi a competențelor
propuse.
Totodată ele abordează această integrare în perspectiva transformării modului în
care elevii sunt stimulați să învețe și sunt învățați să proceseze informația, construind ei
înşiși cunoștințele, prin eforturi proprii. Astfel utilizarea noilor tehnologii se orientează spre
învățare, spre cel care învață, activând constructiv elevul prin propunerea de sarcini:
- informare, accesare, colectare de informații din mai multe surse:
- prelucrarea informației și construirea unor cunoștințe noi;
- realizarea unor analize critice, de sinteze, de analogii;
- structurare logică a ideilor;
- redare, elaborare și formulare de argumentații;
- raportări critice la realitate;
- identificare de probleme în cadrul subiectului explorat si de găsire de soluții pentru
acestea;
- exersare a abilității de rezolvare de probleme;
- explorare a realității, de investigație, căutare, descoperire;
- formulare de ipoteze, experimentare, realizare de studii de caz;
- înțelegere și interpretare.

Modalităţi de evaluare:

- probe scrise;
- probe orale;
- probe practice;
- referate;
- proiecte;
- portofolii;
- prezentări power point
- produse realizate

Evaluarea se realizează în vederea învățării, prin forme, metode şi instrumente cât

mai diversificate, orientate pe formarea și dezvoltarea competenţelor urmărite.
Forme de evaluare: evaluare frontală, evaluare scrisă, evaluare asistată de calculator ;
Metode de evaluare: conversaţia, explicaţia, observarea sistematică a activităţii şi
comportamentului elevului, rezolvarea de probleme, autoevaluarea, jocul didactic,
portofoliul, investigaţia, studiul de caz, proiectul etc.;
Instrumente de evaluare: fişe de lucru sau fişe de lucru individualizate, seturi de întrebări
structurate, chestionare, teste de evaluare, probe practice, referate, proiecte, prezentări
powerpoint propuse, produse realizate şi mai sus etc.
Evaluarea reprezintă o parte integrantă a predării şi învăţării. Se recomandă
abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare.
Metodele precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor urmăreşte
progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte spre a valorifica achiziţiile
copiilor şi a stimula în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte adaptate
vârstei. Evaluarea este necesară să se realizeze prin raportare la standarde generale şi nu
la nivelul clasei.
Evaluarea orientează şi cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o
mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor. Astfel procesul de
evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor
dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale.
Pe durata întregii activităţi de învăţare şi evaluare se va fi urmări, încuraja şi
valorizat progresul fiecărui copil.
Prin urmare se acordă o atenție deosebită tuturor componentelor evaluării pentru ca
ea să fie parte integrantă din procesul de învățare, să capete caracter formativ și să ofere
un feed-back permanent asupra acțiunii educaționale în raport cu intențiile proiectate.

Referinţe bibliografice:

1. Bocoş, M., (2003), „Teoria şi practica cercetării pedagogice”, Casa cărţii de ştiinţă, Cluj
– Napoca.
2. Bocoş, M., (2007), „Didactica disciplinelor pedagogice
3. Bocoş, M., (2003), „Teoria şi practica cercetării pedago– un model constructivist”,
4. Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca.
5. Enciclopedia copiilor, Editura Rao, 2003
6. Faimoşi inventatori, Ed. Porţile Orientului, Iaşi, 2003
7. Ionescu, M., Radu, I.,(1995), „Didactica modernă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca
8. Ionescu, M., (coordonator), (1998), „Educaţia şi dinamica ei”,
9. Programa şcolară la biologie, fizică, chimie Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației
naționale nr. 3393 / 28.02.2017 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE, Bucureşti 2017
10. Royal Danish Ministry of Education - Science(mathematics,-physics- chemistry),
Syllabus, 1992 (DK). 21. Science-Consultation Report, Northern Ireland Curriculum
Council (NICC) – 1990 Belfast (NI-UK).