Prunici Elena

Lector superior IŞE

 "Intedisciplinaritatea este un proces de
cooperare, unificarea şi codificarea
unitară a disciplinelor ştiinţifice
contemporane, caracteristic actualei
etape de dezvoltare a cunoaşterii
ştiinţifice, în care fiecare disciplină îşi
păstrează autonomia gnoseologică,
specializarea şi independenţa relativă şi
în acelaşi timp se integrează în sistemul
global de cunoştinţe“.
A. Becleanu Iancu.
24.11.21
 A face faţă solicitărilor şi provocărilor lumii
contemporane reprezintă: capacitatea de a
face transferuri rapide şi eficiente între
diversele „sertare” disciplinare; capacitatea de
a colecta, a sintetiza şi a pune la lucru
împreună cunoştinţe, deprinderi şi
competenţe dobândite prin studierea
diverselor discipline.
Succesul şcolar este determinat de capacitatea elevului de a
„performa” în cadrul diverselor structuri şi contexte disciplinare,
pe când succesul în viaţa personală, profesională şi socială este
determinat tocmai de capacitatea de a ieşi din „cutia” disciplinară,
de capacitatea de a realiza conexiuni şi transferuri rapide care să
conducă la rezolvarea eficientă a problemelor concrete cu care se
confruntă. Dacă instruirea de tip disciplinar pune în prim-plan
rigurozitatea şi caracterul academic al achiziţiilor educaţiei,
abordarea integrată a curriculum-ului şi ipostaza sa particulară
reprezentată de temele crosscurriculare pornesc de la problemele
semnificative ale lumii reale şi de la nevoile de învăţare ale elevilor
în contextul lumii de azi.
Conceptul de interdisciplinaritate poate fi înţeles mai bine prin comparaţie cu
alte concepte corelative: monodisciplinaritatea, multidisciplinaritatea,
pluridisciplinaritatea, transdisciplinaritatea.
 Multidisciplinaritatea reprezintă o formă mai puţin dezvoltată a
transferurilor disciplinare, care se realizează de cele mai multe ori
prin juxtapunerea anumitor cunoştinţe din mai multe domenii, în
scopul reliefării aspectelor comune ale acestora. Este o formă
frecventă de supraîncărcare a programelor şi a manualelor şcolare şi
de pătrundere a redundanţelor.
 Pluridisciplinaritatea se referă la studierea unui subiect dintr-o
disciplină prin intermediul mai multor discipline deodată, ceea ce
aduce un plus disciplinei în cauză. Prezintă avantajul abordării unui
fenomen din diferite perspective, reliefând multiplele sale relaţii cu
alte fenomene din realitate. Pentru nivelurile de şcolarizare care
presupun un grad de specializare mai înalt, această formă de
organizare a conţinuturilor nu este recomandată.
Transdisciplinaritatea priveşte ceea ce se află în acelaşi timp şi între
discipline, şi înăuntrul diverselor discipline, şi dincolo de orice
disciplină. Ea este descrisă ca o formă de întrepătrundere a mai
multor discipline şi de coordonare a cercetărilor, astfel încât să
poată conduce în timp, prin specializare, la apariţia unui fenomen
real de cunoaştere.
În cadrul predării-învățării-evaluării biologiei e necesară crearea
unor condiții favorabile privind transferul cunoştințelor biologice
dobândite și conștientizate în diverse domenii, inclusiv în viaţa
cotidiană, și în domeniul determinat de aria curriculară. În acest
aspect profesorul de biologie face legătură cu chimia, fizica,
matematica, geografia etc. cu sarcini din viața cotidiană şi în alte
domenii. Astfel:
 - se va ține cont de posibilitățile oferite de către manualele
şcolare la biologie privind realizarea conexiunilor intra- şi
interdisciplinare (situații – problemă, itemi interogatorii);
 - se vor selecta din materialele didactice și metodice situații-
integrative și se vor propune elevilor în cadrul diverselor
manifestări biologice;
 - se vor realiza, de comun acord cu profesorul de : biologie,
chimie, informatică, geografie, și alte discipline, ore interactive;
 - se vor organiza sistematic, în cadrul studierii orelor și în cadrul
altor activități educaționale, situații-problemă cu conținut
interdisciplinar și aplicativ.
 Abordarea integrată a curriculum-ului propune
apropierea şcolii de viaţa reală, astfel încât copiii
să poată veni în şcoală „cu lumea lor cu tot”.
Accentul se pune pe formarea unor competenţe,
atitudini şi valori transversale şi transferabile,
utile pentru dezvoltarea personală şi socială a
elevilor.
 
Astfel avantajele interdisciplinarităţii sunt
multiple:
 permit elevului să acumuleze informaţii despre
obiecte, procese, fenomene care vor fi
aprofundate în anii următori ai şcolarităţii;
 clarifică mai bine o temă făcând apel la mai
multe discipline;
 permite aplicarea cunoştinţelor în diferite
domenii;
 constituie o abordare economică din punct de
vedere al raportului dintre cantitatea de
cunoştinţe şi volumul de învăţare.
 Realizarea interdisciplinarităţii la biologie se desfăşoară în mai multe
scopuri:
 transferul cunoştinţelor în diverse contexte;
 lărgirea orizontului de cunoştinţe din diverse domenii, argumentând
fenomenele, procesele biologice, rezolvînd situaţiile de probleme din
perspectiva mai multor discipline, în nivelul unui câmp comun de
aplicabilitate şi formare a competenţelor;
 îmbinarea competenţelor, specifice disciplinei şi formularea competenţei
integrate de manifestare, orientare în viaţă, studiind regulile vieţii;
 formarea competenţei de investigaţie prin dezvoltarea deprinderilor de
analiză a fenomenelor, proceselor, în baza lucrărilor practice şi a corelării
cunoştinţelor din alte domenii;
 generalizarea şi sistematizarea volumului de cunoştinţe, priceperi,
deprinderi şi formarea competenţelor la elevi, în cadrul mai multor
discipline;
 perfecţionarea modului de învăţare integrală pentru dezvoltarea
multilaterală a elevului ca personalitate, anexată la experienţa de viaţă în
plan moral, intelectual, social, etic, estetic, tehnologic, fizic, etc.
 Creaţi sarcini interdisciplinare ce le veţi
implementa în cadrul lecţiilor de biologie
corelatând:
 1. Interdisciplinaritatea Biolgie - Fizică – Matematică
 2. Interdisciplinaritatea Biologie–Chimie - Fizică
 3. Interdisciplinaritatea Biologie-Chimie –Geografie
 SARCINA III:
 1. Valorificaţi oportunităţi de integrare inter- şi

transdisciplinare, realizând următoarele sarcini:

 2. Selectaţi o competenţă transdisciplinară.

_____________________________________________________
____________________________________________
 3. Completaţi o floare cu 4 discipline de învăţământ diferite.

 4. Identificați și înscrieţi pe petalele lor conţinuturi care pot

fi abordate integrat şi marcaţi corelaţiile la nivel de 2,3,4

discipline.
 5. Formulaţi o sarcină care ar contribui la formarea

competenţei selectate.
 6.Identificaţi oportunităţi de aplicare a sarcinii la diferite

discipline.

 Gr. 1. Proiectaţi o secvenţă didactică prin care se
demonstrează valorificarea eficientă a Studiului de caz.
 Gr. 2. Proiectaţi o secvenţă didactică prin care se
demonstrează valorificarea eficientă a metodei
proiectelor.
 Gr. 3. Proiectaţi o secvenţă didactică prin care se
demonstrează valorificarea eficientă a învăţării prin
descoperire.
 Gr. 4. Proiectaţi o secvenţă didactică prin care se
demonstrează valorificarea eficientă a metodelor de
învăţare prin acţiune.
 Gr. 5. Proiectaţi o secvenţă didactică prin care se
demonstrează valorificarea eficientă a învăţării centrate
pe elev.
 Care sunt efectele formative ale
abordării interdisciplinare și
transdisciplinare a proiectării
lecțiilor?
 Elabora proiectelor cu următoarele subiecte:
 Salvăm clima prin intermediul unor soluţii

energetice simple.
 Protecţia mediului.
 Composterizarea frunzelor.
 Protecţia consumatorului.
 Sera ecologică.
 Salubrizarea şi îngrijirea apelor.
 Tu decizi viitorul
 Proiecte integrate care implică mai multe
discipline de învățămînt. De exemplu:
Proiectul “Idei pentru dezvoltarea durabilă a
comunităţii”. Acest proiect va fi axat pe
geografie, economie, matematică, istorie,
educație civică, chimie, arte etc.
 Scopul realizării proiectului este cercetarea

realității, identificarea problemelor și

propunerea unor idei, soluții pentru depășirea
lor și dezvoltarea comunității.
 Pentru realizarea acestui scop, se va desfășura o lecție
pentru formularea întrebărilor, sarcinilor de cercetare. În
cazul proiectului dat, întrebările pot fi:
 a) Cum poate fi rezolvată problema deșeurilor? Care

deșeuri sînt reciclabile și ce se poate face în comunitate?

 b) Ce ar prezenta interes pentru turiști în comunitate? Ce

se poate face în acest sens?

 c) Ce resurse are comunitatea și cum pot fie ele utilizate?
 d) Cum sînt relațiile dintre oameni? Ce succese și ce

probleme există? Ce se poate face?

 e) Ce putem spune despre amenajarea estetică a localităţii?

Ce se mai poate face? etc.

 Elabora proiectelor cu următoarele subiecte:
 Salvăm clima prin intermediul unor soluţii energetice
simple; Protecţia mediului; Composterizarea frunzelor;
Protecţia consumatorului; Sera ecologică; Salubrizarea
şi îngrijirea apelor. Tu decizi viitorul
 Monitorizarea activităților de cercetare în acest proiect va fi
distribuită profesorilor de geografie, economie, matematică,
istorie, educație civică, chimie, arte. La majoritatea
întrebărilor este nevoie de implicarea, conlucrarea a mai
mulți profesori, sarcinile fiind de tip integrat.
 În concluzie, inter/transdisciplinaritatea contribuie la
optimizarea învăţămîntului, oferind o viziune dinamică
asupra ştiinţelor, valorifică informaţii şi abilităţi obținute de
elevi pe alte filiere decît cea şcolară, iar consecinţele asupra
dezvoltării lor intelectuale, a creşterii randamentului şcolar
sînt evidente.
 Sarcina 6. Propuneți și prezentați
succint o idee de lecție (pereche)
integrată
 Interdisciplinaritatea biologiei cu chimia, geografia etc.
 Aici pot fi subliniate următoarele elemente de interdisciplinaritate:
 Regnul Plantes şi Regnul Animalia, clasa a VIII –a;
 Ecosistemele naturale şi artificiale, clasa a IX –a şi a XII-a;
 Poluarea ecosistemelor: terestru – aerian – acvatic şi protecţia lor,
clasa a IX–a şi a XII-a;
 Răspândirea biodiversităţii, clasa a X –a;
 Biosfera şi limitele răspândirii vieţii în biosferă, clasa a IX –a şi
clasa a XII-a;
 Instruirea interdisciplinară presupune o serie de interacţiuni care se
manifestă prin:
 Preluarea de metode, de cunoştinţe, sau a unui limbaj specific unei
anumite discipline;
 Descrierea în paralel a aceluiaşi fenomen sau a unor aspecte
diferite ale aceluiaşi fenomen;
 Oferirea de cunoştinţe necesare în alte discipline.
 Biologie - Fizică
 1. Muşchii, oasele şi articulaţiile lucrează după

sistemul pîrghiilor.
 2. Peştii au pielea acoperită cu mucos, fapt ce

condiţionează micşorarea forţei de frecare a apei în

timpul mişcării lor (Forţa de frecare).
 3. Peştii marini de talie mică se mişcă în grupuri,

iar forma spaţială a grupului aminteşte de o

picătură. Prin aceasta se atinge cea mai mică forţă
de rezistenţă a mediului de trai în timpul deplasării
(Hidrodinamica – Legea lui Bernoulli).
 4. În timpul înotului peştele împinge apa în urmă

cu ajutorul înotătoarei codale, astfel deplasîndu-se

înainte (Legea a treia a lui Newton).
 Biologie – Istorie
 Regina Victoria a Angliei, supranumită „bunica

Europei”, purtătoare sănătoasă a genei mutante

pentru hemofilia B (XH), a avut un fiu Leopold şi
două fiice Alice şi Beatrice, care erau purtătoare
şi care au transmis boala familiilor regale din
Rusia, Prusia şi Spania. Una dintre nepoatele
reginei Victoria, Alexandra, purtătoare a genei,
căsătorită cu Nicolae al II-lea (ultimul ţar
Romanov al Rusiei), a avut un fiu cu hemofilie
severă. Mult timp, s-a crezut că este vorba
despre hemofilia A. Cercetările genetice recente
au arătat că era, de fapt, vorba de hemofilia B.
 Informaţii din muzică şi pictură ce pot fi folosite la orele de
biologie.
 Auzul muzical se bazează pe auzul fiziologic. Astfel, orice om

cu auz fiziologic normal, prin exerciţii, poate să-şi formeze

auzul muzical. Dirijorii disting sunete extrem de fine. Acesta
se datorează unui sunet lung de exerciţii auditive. Vocea
umană este dată de sunetele emise de corzile vocale de la
nivelul laringelui, care vibrează cu ajutorul unor muşchi
proprii şi al coloanei de aer expirat din plămîni în timpul
vorbirii.
 În concluzie se poate spune că în cazul integrării la nivel inter

și transdisciplinar disciplinele nu sînt ignorate, dar nu mai

constituie punctul de focalizare al formării, ci furnizează
situaţii de învăţare. Astfel, organizarea învăţării se centrează
pe învăţarea prin descoperire, învăţarea prin cercetare,
viziunea constructivistă asupra învăţării.
 Clasa a IX-a, subiectul „Impactul omului asupra
Terrei” fiecare grup de elevi îndeplinesc sarcinile primite
pe postere, apoi se schimbă grupurile între ele cu
însărcinările completând mai departe. La fine după
prezentarea posterului se alege ideile cele mai geniale.
 I gr. Descriu impactul omului asupra aerului, apelor şi

solurilor.
 II gr. Redă rolul ecranului de ozon.
 III gr. Enumeră factorii care provoacă efectul de seră
 IV gr. Prezintă informaţii referitor la poluarea mediului

înconjurător în R. Moldova.
  
 În clasa a IX-a la subiectul „Factorii
ecologici”
 Conţinutul de oxigen în apă nu depăşeşte

10 ml într-un litru de H2O, sursa

principală de oxigen în apă o constituie
algele verzi, de aceea limita de răspândire
a animalelor acvatice depinde de
adâncimea la care acestea cresc. De care
factori mai depinde cantitatea de O2 în
apă?
 La lecţiile de biologie, studiul de caz poate fi folosit în
cadrul subiectelor care implică analize, interpretări,
opinii vizavi de un caz concret.
 Exemplul 1. Clasa a X-a, modulul „Însușiri generale

ale organismelor”, tema „Metabolismul”, studiu de

caz la subiectul: Obezitatea – afecţiune metabolică.
 Exemplul 2. Astfel, la lecţiile de biologie, poate fi

aplicat studiul de caz la subiectul ”Sistemul

respirator. Maladii. Efectele patogene” clasa a VIII-
a, pentru stabilirea măsurilor de profilaxie.
 De ce? Către cine? De ce?

De ce?

Cînd?

Unde?
Ce?
 Exemplul 3. De asemenea putem încuraja manifestarea creativității
punându-i pe elevi în situația de a formula el însuși întrebări la tema
studiată. Iată, un șir de întrebări la tema ”Organisme unicelulare”,
subiectul - Încrengătura algele: În ce medii trăiesc? Ce fel de
organisme sunt? Ce putem extrage din ele? La ce folosesc?
 Exemplul 4. „Poluarea apei şi a solului”. (clasa a IX-a).
 Satul Baurci-Moldoveni este situat între trei dealuri mari. Toate
podgoriile sătenilor se găsesc pe pantele acestor dealuri, de pe care
apele se scurg în roci apoi ajung în fântâni. Oamenii folosesc
erbicide, fungicide, insecticide pentru a-şi mări recoltele.
 Clasa se împarte în două echipe. Prima echipă susţin ideea folosirii
chimicalelor în agricultură şi aduc argumente.
 A doua echipă sunt împotriva folosirii chimicalelor în agricultură
aducând argumente.
 Se scriu pe tablă şi se concluzionează cum e corect de procedat.
 Exemplul 5. Deteriorarea ecosistemelor şi sănătatea umană.
(clasa a IX-a).
 De exemplu, subiectul: Influenţa factorilor nocivi asupra sănătăţii omului.
Clasda a XI-a
   Metoda ,,Interviul în trei etape”
 Clasa a X-a „Rolul biologic al elementelor chimice în organism”
 Sarcina: Prezintă elementele chimice prezente în organism într-un conspect de
reper.
 (Sarcina propusă contribuie la dezvoltarea emisferei stîngi)
 Clasa a XI-a Modulul: ,,Compuşii organici cu importanţă vitală: grăsimile,
hidraţii de carbon, aminoacizii proteinele”, „Biologia în viaţa societăţii” au
tangenţe cu chimia.
  Clasa a X-a Subiectul: „Compoziţia chimică a celulei”
 Sarcina: Prezintă tipurile de substanţe chimice a celulei într- un conspect de
reper.
 (Sarcina propusă contribuie la dezvoltarea emisferei stîngi)
 Clasa a XII-a Subiectul: ,,Cicluri biogeochimice: circuitul apei, carbonului şi
azotului în natură”, are tangenţe cu chimia.
 Clasa a VIII-a Modulul „Protecţia mediului”
 Sarcină VII: Argumentaţi necesitatea protecţiei naturii

vii. Completaţi schema: Varietatea resurselor naturale.

 Sarcina VIII: Expuneţi-vă părerea. Care este rolul

formativ al problemelor de biologie.

 Problemele sunt necesare pentru:

Formarea unor deprinderi independente de muncă
intelectuală şi a unor capacităţi de gândire logică,
argumentată.
 Problemele contribuie la instruirea mai clară a
noţiunilor de biologie, sunt un mijloc de aplicare a
teoriilor şi legilor biologice în rezolvarea unor situaţii
practice, servind la aprofundarea şi lărgirea
cunoştinţelor de specialitate.
 Rezolvând probleme, elevul fie că obţine confirmarea
raţionamentului făcut, fapt care sporeşte siguranţă
gândirii lui, fie că întâmpină contradicţii între
cunoştinţele sale şi rezultatele obţinute, ceea ce indică
anume lacune în pregătire.
 De asemenea problemele constituie, pentru profesor, un
mijloc eficace de control al cunoştinţelor şi
deprinderilor elevului.
 SarcinaIII. Poluarea mediului
ambiant are consecinţe grave asupra
organismelor vii. Explicaţi prin 6
motive de ce substanţele radioactive
emanate în mediul ambiant prezintă
pericol pentru tot ce este viu?

De exemplu: Propun această variantă unui
elev din clasa a VII-a la subiectul
„Analizatorul vizual la om ”.
 Ochiul
 Văzător, apreciator
 Studiază, sesizează, percepe
 Frumuseţea mediului înconjurător- natura
 Miracol.
24.11.21
 Identificaţi
cel puţin trei avantaje ale
abordării integrate a curriculum-ului
 Vă mulţumesc pentru atenţie!
 O zi bună în continuare.